Stiri 22 octombrie 2020 , a doua parteUn magazin cu bere artizanală dechide prima locație din Timișoara 22 Octombrie 2020 16:31, Casa Berarilor Artizani, un concept nou de magazine beer-to-go (bere pentru acasă) cu peste 100 de tipuri de bere artizanală, deschide un nou magazin în Timișoara.

Compania intenționează să mai deschidă în Timisoara două noi magazine în următorul an.

Rețeaua Casa Berarilor Artizani ajunge astfel la șase locații la nivel național, acesta fiind primul magazin din Timișoara. Investiția totală în magazin se ridică la 35.000 de euro.

Magazinul este deschis în Centrul Comercial Auchan Nord și este operat de un francizat local, Tiberiu Kovacs, un antreprenor cu experiență vastă în diferite domenii de activitate.

„Avem planuri mari de dezvoltare în Timișoara, un oraș cu tradiție în industria noastră, locul de naștere a unui brand cunoscut de bere și orașul în care au fost lansate mai multe microberării cu bere artizanală”, a declarat Florin Mîndru, CEO Casa Berarilor Artizani.

Antreprenorii români pot investi în franciza Casa Berarilor Artizani, un concept nou de magazine beer-to-go (bere pentru acasă) cu peste 100 de tipuri de bere artizanală. Investiția minimă începe de la 25.000 euro, iar cea medie este de 35.000 euro, în funcție de suprafața spațiului și de locație (stradal sau centru comercial).

Românii pot începe un nou business în ciuda contextului actual și se pot orienta către o afacere la cheie într-un domeniu cu potențial de creștere: piața berii artizanale în România are un potențial foarte mare de creștere, cu un consum de bere/cap de locuitor de 85 litri, care ne plasează pe locul 7 în Europa), spre deosebire de nivelul țărilor din jurul nostru, unde media pieței berii artizanale este de 12–13% din total consum. Spre comparație, în România vânzările brandurilor artizanale reprezintă mai puțin de 1% din totalul consumului de bere.

Casa Berarilor Artizani este cel mai nou hub dedicat promovării berii artizanale produsă de maeștri berari români, cu o rețea de magazine extinsă pe plan național, unde consumatorii pot experimenta diverse produse și rețete de bere artizanală și își pot alege stilurile preferate.

McDonald’s oferă în restaurantele sale pentru o perioadă limitată noul produs Double Big Mac 22 oct, 2020 | ECONOMICA.net

Lanțul de restaurante McDonald’s a lansat în această toamna un nou produs în ediție limitată, e vorba de Double Big Mac, informează compania Premier Restaurant, care deține franciză în România, prin intermediul unui comunicat transmis către Economica.net.

În 2018, cu ocazia aniversării a 50 de ani de Big Mac, McDonald’s a sărbătorit printr-o ediție specială și a unor monede de colecție, McCoin, iar în 2019 a fost lansat în exclusivitate în România Big Mac cu bacon. Anul acesta, McDonald’s lansează pentru prima dată pe plan local varianta Double Big Mac, începând cu 16 octombrie și până pe 19 noiembrie. McDonald’s marchează noul produs cu o premieră muzicală, lansarea unui spot cu o melodie dezvoltată pe plan local, ca partea a campaniei de marketing.

Melodia „Double the Fun” a fost compusă special pentru McDonald’s în România de compozitorul și producătorul Electric Brother și este interpretată alături de Cătălina Ciobanu, la voce. Melodia, folosită în spotul TV, pune accent pe optimism, pe momentele în care ne regăsim micile bucurii ale vieții. În plus, cei ce doresc să-și testeze abilitățile pot încerca #dancechallenge-ul Double Rhythm, în parcuri, pe trepte, de ce nu, în confortul casei lor, după ce au comandat un delicios Double Big Mac. Noul burger vine cu patru felii de carne de vită, între celebrele chifle cu semințe, alături de brânză Cheddar, salată, ceapă și castraveți murați, toate condimentate cu sosul special Big Mac. Double Big Mac va fi disponibil în toate restaurantele McDonald’s din țară până la jumătatea lunii noiembrie.

Despre Premier Restaurants România Premier Restaurants România operează restaurantele McDonald’s în România. McDonald’s este lider al pieței restaurantelor, cu 86 de restaurante în 26 de orașe, dintre care 41 restaurante cu McDrive și 41 de cafenele McCafé. Până în prezent, compania a investit peste 800 milioane de lei în România și are o echipă de 5.500 de angajați care le oferă consumatorilor produsele preferate, pregătite din ingrediente de calitate.

Ce magazine au cele mai mici prețuri la băuturi? Top 3 site-uri pe care trebuie să le consulți 20 Octombrie 2020

Făcând un scurt research prin magazinele online în care găsești băuturi alcoolice, am descoperit și câteva criterii după care oamenii își aleg băuturile preferate. Piața băuturilor alcoolice este mare și variată, acest domeniu aflându-se în continuă ascensiune.

Amazon, Emag și Alcool Discount sunt cele trei magazine în care am făcut ”o vizită” pentru a descoperi de unde își cumpără oamenii băuturile alcoolice.

Trendul cumpărăturilor online în anul lui #Covid19 Pandemia generată de virusul Sars-COV-2 a făcut oamenii să se îndrepte spre mediul online. Scepticismul vis-a-vis de cumpărăturile online a dispărut odată cu instaurarea stării de urgență, astfel încât comenzile online au luat amploare. Pe lângă principalele criterii ce stau la baza alegerii magazinului din care îți faci cumpărăturile s-a aflat în această perioadă și timpul de livrare. Oamenii își doresc ca atunci când comandă ceva să se bucure cât mai repede de lucrul respectiv, ca atare au acordat o mai mare atenție acestui detaliu. 

Alcool Discount este magazinul online de băuturi alcoolice care livrează foarte repede o comandă și care are o taxă de livrare destul de mică. Așadar, pentru comenzile care au fost plasate în București, termenul de livrarea este cuprins între 24 și 48 de ore, iar pentru comenzile plasate în restul țării, termenul s-a extins cu până la 72 de ore. De asemenea, costul de livrare este cuprins între 9,98 lei pentru București și 19.98 pentru restul țării. 

În prezenta starea de alertă oamenii au reușit să iasă din case fără restricții și din dorința de a recupera timpul pe care l-au petrecut în case, au început să meargă fizic la cumpărături. Aglomerația supermarketurilor și celebrele cozi din showroom-uri, i-au îndreptat pe iubitorii de băuturi alcoolice către locațiile fixe Alcool Discount: Alcool Discount Tei, Alcool Discount Titan și Alcool Discount Tineretului. 

Gama variată de produse ale aceleiași categorii Fie că e pandemie sau nu, românii preferă băuturile alcoolice pentru că-i ajută să se relaxeze. Un magazin de profil, în care găsești exclusiv doar băuturi alcoolice este de preferat în detrimentul unuia care este un hipermarket online. Acest lucru se potrivește oamenilor care vor să cumpere exact ce își doresc, fără a pierde prea mult timp. Gama variată și bogată de produse a magazinul Alcool Discount a îndeplinit cu succes și acest criteriu. 

Relaxarea în pandemie Perioada pandemiei a fost una stresantă pentru oameni. Fiecare moment de relaxare contează și este întotdeauna binevenit. În timp ce unii oameni aleg să savureze un pahar de whisky, alții preferă cocktailurile delicioase. Alcool Discount a fost magazinul în care s-au regăsit cele mai bune băuturi, din punct de vedere calitativ, cât și al prețurilor pentru cocktailurile celebre care s-au preparat în casele oamenilor.  Continuă relaxarea și în perioada următoare alături de băutura ta preferată. 

DIVERSE

UNIUNEA EUROPEANA

Ce au decis miniștrii agriculturii cu privire la noua PAC? octombrie 22, 2020 agrimanet

Ce au decis miniștrii agriculturii cu privire la noua PAC?

După o lungă dezbatere, miniștrii agriculturii din statele membre UE au convenit asupra unei abordări comune a celor trei propuneri legislative pentru viitoarea politică agricolă comună 2023-2027.

Eco-scheme

În urma negocierilor de două zile, a devenit clar că statele membre ar trebui să aloce cel puțin 20% din pachetul pentru plăți directe pentru eco-scheme. 

În plus, este oferită o flexibilitate suplimentară. O „fază de formare de doi ani” în care fondurile neutilizate din implementarea noilor ecoscheme vor putea fi transferate către alte măsuri decuplate în cadrul primului și al doilea pilon. 

Fermele mici

Exploatațiile agricole (gospodariile – n.r.) de până la 10 ha vor fi exceptate de la aplicarea standardului pentru diversificarea culturilor și suprafețele orientate ecologic (GAEC 8 și GAEC 9).În următoarea perioadă de programare, se menține excluderea din mecanismul de disciplină financiară pentru beneficiarii care primesc plăți directe de până la 2.000 EUR.  

Organizații și grupuri de producători

Conform acordului încheiat sprijinul prin programe operaționale ale organizațiilor și grupurilor de producători a crescut de la 5% la 10% din valoarea produselor oferite pe piață. 

Plafonul de plată

Proiectul de regulament reflectă decizia luată de liderii statelor membre ale Consiliului European de a aplica în mod voluntar un plafon pentru plățile directe de peste 100.000 EUR. Plafoanele se vor aplica numai SAPS, păstrând în același timp posibilitatea de a deduce costurile forței de muncă legate de activitatea agricolă.

Sprijin legat și ajutor național tranzitoriu

S-a reușit să se mențină nivelul actual de  sprijin cuplat de 13 + 2% din pachetul total de plăți directe.În următoarea perioadă de programare, se menține ajutorul național de tranziție (ANT) . Până în 2023, va fi la nivelurile din 2020. Și din 2024 va continua cu o scădere de 5% pe an.

“Decizia noastră comună este cheia politicii agricole europene. Statele membre și-au demonstrat ambiția pentru standarde mai înalte de protecție a mediului în agricultură. În același timp, a fost susținută nevoia de flexibilitate în asigurarea competitivității fermierilor. Abordarea comună pe care am convenit-o este o garanție a ambiției pentru o PAC mai ecologică, mai echitabilă și mai simplă”, a declarat ministrul federal german al agriculturii Julia Klockner după întâlnire. 

Miniștrii agriculturii din cele 27 de state UE ajung la un acord pe o nouă politică agricolă comună/ ONG-uri: Este o zi neagră pentru mediu. Tranziţia spre o agricultură ecologică este acum un pământ necultivat •

22 Octombrie 2020 • Redacția •

Miniştrii agriculturii din UE au ajuns la un acord miercuri, după lungi negocieri privind o reformă a politicii agricole comune (PAC) marcată de reguli de mediu obligatorii – o primă etapă crucială înaintea negocierilor cu eurodeputaţii, scrie La Libre Belgique, citată de Rador.

„Am ajuns la un acord crucial”, cu un „bun echilibru” care răspunde „aspiraţiilor pentru o PAC mai verde, mai justă şi simplificată”, a declarat ministrul german al agriculturii, Julia Klöckner (CDU), după o reuniune de două zile şi o noapte la Luxemburg.

Nu aceasta este părerea ONG-urilor de mediu care îl consideră insuficient.

Orientările adoptate de statele membre vor fi de acum înainte obiect de negocieri cu Parlamentul European, care votează în această săptămână propriile propuneri.

Consiliul, Comisia şi eurodeputaţii vor trebui să tranșeze apoi, până la începutul lui 2021, în legătură cu regulile care se vor aplica începând din ianuarie 2023. Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a calificat acordul miniștrilor drept un „bun punct de plecare” pentru aceste negocieri.

Cu un buget deja fixat la circa 387 de miliarde de euro pentru şapte ani, PAC este cel mai mare post bugetar din UE.

În acelaşi timp, eurodeputaţii au adoptat marţi seara târziu mai multe amendamente cheie la PAC, rezultatul unui compromis între cele trei mari partide din Parlamentul European (PPE, dreapta; Renew, liberali; S&D, social-democraţi).

Acest compromis propune tocmai să consacre regimurilor ecologice „cel puţin 30% din ajutoarele directe pentru agricultori sau să creasca anvelopa prevăzută pentru un sprijin suplimentar pentru exploataţiile cu suprafaţă mică. Votul final pe PAC în Parlament va avea loc vineri.

Principala organizaţie a agricultorilor, Copa-Cogeca, a rămas foarte prudentă în faţa compromisului miniştrilor „care nu este perfect”, dar „poate permite agricultorilor şi cooperativelor să progreseze, să investească în producţia lor netă devenind în acelaşi timp mai verzi”. Ea aşteaptă votul final al Parlamentului.

În schimb, acordurile miniştrilor ca şi ale eurodeputaţilor au fost viu criticate de ONG-uri, care le consideră incompatibile cu angajamentele verzi luate de UE.

Arhitectura noii PAC a fost elaborată în 2018, înaintea strategiilor Pactului verde şi „De la fermă în farfurie”, prezentate de Bruxelles în primăvara 2020.

Aestea urmăresc în special să reducă cu 50% folosirea pesticidelor până în 2030 rezervând un sfert din terenuri pentru culturi biologice.

„Este o zi neagră pentru mediu (…). Tranziţia spre o agricultură ecologică este acum un pământ necultivat”, a reacţionat Bérénice Dupeux, de la European Environmental Bureau, care denunţă adoptarea unor „obiective economice contradictorii” şi pragul prea scăzut rezervat regimurilor eco.

Colectivul francez „Pentru o altă PAC”, membru al grupării „Good Food Good Farming” care reuneşte 400 de ONG-uri, asociaţii ale ţăranilor, asociaţii de apărare a animalelor şi a consumatorilor în Europa, a denunţat de asemenea „imobilismul vinovat” al consiliului care „condamnă viitoarea PAC să fie un model agricol învechit”.

Și publicația Handelsblatt scrie că politica agricolă comună urmărește două direcții. Prima este cea a plăților directe către fermieri, calculate în funcție de hectarele de suprafață cultivată. Acest tip de finanțare reprezintă mai mult de trei sferturi din bugetul agricol. Aici, 20% dintre companii primesc 80% din plăți.

A doua direcție cuprinde programe care susțin o agricultură durabilă și mai ecologică, precum și dezvoltarea regiunilor rurale. Mecanismul actual de distribuire a banilor atrage, în mod regulat, mari critici, deoarece promovează marile corporații agricole în locul fermelor mici, cultivarea în fabrici, suprafertilizarea, solurile sărace în nutrienți, un nivel ridicat de utilizare a pesticidelor și contribuie la dispariția speciilor.

În primăvară, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat o strategie agricolă și alimentară prin care a solicitat ca pe un sfert din suprafața agricolă a UE să se treacă la agricultura ecologică și, în rest, să se folosească mai puține pesticide și mai puține îngrășăminte.

Aceste obiective ar fi trebuit puse în practică prin reforma PAC, dar dezideratul nu s-a împlinit. Ministrul federal al agriculturii, Julia Klöckner, care conduce în prezent Consiliul Agriculturii al UE, a descris strategia Comisiei Europene ca fiind „nerealistă”.

Surse: La Libre Belgique/ Handelsblatt/ Rador

Concluziile ministrului Adrian Oros după participarea la Consiliul AgriFish octombrie 22, 2020 agrimanet Ministrul Adrian Oros a participat în perioada 19-20 octombrie 2020, la Luxemburg, la reuniunea Consiliului AGRIFISH. Alături de ministru s-au aflat, din partea Reprezentanței Permanente, Achim Irimescu, reprezentant al României în CSA și Emilia Mohan.

În urma negocierilor intense pe durata a 48 de ore (discuții în plen, reuniuni trilaterale la nivel de ministru și la nivel tehnic) s-a obținut acordul pentru poziția Consiliului asupra celor 3 regulamente ale reformei PAC post 2020, cu largă majoritate calificată (un vot contra – LT și 3 abțineri – BG, LV și RO). RO și BG s-au abținut deoarece au solicitat, cu justificări corespunzătoare, actualizarea anului de referință pentru plata ajutorului național de tranziție (ANT) de la ianuarie 2013 la iunie 2018, pentru a nu mai plăti de la bugetul de stat subvenții pentru multe animale care nu mai există (Președinția germană a anunțat în timpul negocierilor cu RO, CZ, SK și BG că va actualiza la anul 2018, dar promisiunea nu s-a mai materializat în compromisul final).

În ansamblu însă, România a obținut: flexibilitate în aplicarea eco-schemelor (care permite reducerea riscului de a pierde circa 400 milioane Euro/an în primii ani); menținerea ANT la nivelul actual (50%) cu o degresivitate de 5% pe an (deși trebuia să nu mai continue după 2020), reducerea plăților directe pentru fermele mari – propunerea adoptată avantajează țara noastră deoarece lasă la latitudinea Guvernului aplicarea plafonării (la 100.000 Euro, la plata de bază, cu considerarea salariilor) sau a plății redistributive; menținerea plafonului de 2000 Euro pentru aplicarea disciplinei financiare (care permite exceptarea micilor fermieri și reducerea birocrației); flexibilitate sporită la controlul condiționalității și aplicarea sancțiunilor pentru micii fermieri; condiții favorabile la aplicarea GAEC 8 și GAEC 9, etc.

Reforma introduce obligații semnificative de mediu și climă pentru fermierii europeni, care ar putea conduce la riscul unei creșteri a prețului la produsele agro-alimentare. Obținerea acordului permite, odată cu votul poziției Parlamentului European din plen, în aceste zile, demararea negocierilor în trilog a reformei, ce va face posibilă adoptarea reformei PAC în semestrul I al anului 2021 și aplicarea de la 1 ianuarie 2023.

EUROPARLAMENTAR CARMEN AVRAM: NOUA PAC, PRESIUNE ENORMĂ PE UMERII GREU ÎNCERCAȚILOR FERMIERI ROMÂNI! Agroinfo22 octombrie 2020 -

VOTUL DECISIV. Europarlamentarul Carmen Avram (S&D), membră în Comisia AGRI, Parlamentul European, spune că noua Politică Agricolă Comună va pune o presiune enormă pe umerii greu încercaților fermieri români. Amendamentele depuse pe ultima sută de metri la regulamente impun restricții financiare, alungă tinerii din sate și pedepsesc fermierii pentru doi oligarhi miliardari care nu reprezintă agricultura.

Avalanșa de amendamente pentru modificarea Politicii Agricole Comune (PAC), multe depuse pe ultima sută de metri înainte de votul decisiv, demonstrează cât de mari și de diferite sunt interesele statelor membre și cât de imprevizibil e votul din Parlamentul European. În acest moment, după 3 ani de negocieri pe PAC, absolut nimeni nu poate da un pronostic legat de rezultat și de varianta care va ieși învingătoare.

Săptămâna aceasta, eurodeputații ar putea avea până la 10 sesiuni de vot pe acest dosar, care e mult prea amplu pentru a fi supus scrutinului în doar o singură zi. În total, există 2000 de amendamente, unele cu potențial distructiv pentru România, iar voturile se întind pe zeci de pagini.

Se cotează planurile și măsurile pentru ca Politica Agricolă a UE pentru anii 2021-2027 să devină mai durabilă, mai robustă, dar și mai flexibilă, în vederea asigurării securității alimentare în întreaga Uniune. Deși modificările sunt ambițioase și vor servi obiectivelor legate de schimbările climatice și – grație implicării social-democraților europeni – dimensiunii sociale și protecției muncitorilor, responsabilitatea, restricțiile financiare și eforturile vor fi suportate tot de către fermierii europeni.

Eurodeputata Carmen Avram, membră a Comisiei AGRI, a atras atenția Plenului Parlamentului European, asupra unui paradox care nu a fost analizat și care ar putea fi distructiv pentru unele state, inclusiv România:

„Salut Revoluția Verde din viitorul PAC și perspectiva deschisă odată cu strategiile Farm to Fork și Biodiversitate, care aduc oportunități. Țin să felicit grupul S&D pentru amprenta pe care o va lăsa prin introducerea dimensiunii sociale. Abuzurile asupra muncitorilor trebuie să înceteze!Amendamentele apărute peste noapte, privind un subiect crucial – o și mai dură plafonare a plăților către fermieri – ne aruncă însă într-un paradox grav, pe care, din păcate, nu am avut timp să-l analizăm, cum ar fi fost normal. Adică:◾le cerem fermierilor să facă eforturi uriașe pentru Europa neutră climatic, și totuși se introduc amendamente care impun restricții financiare tot mai dure;◾le-am promis europenilor hrană accesibilă, și totuși, aceste restricții riscă să ducă la o scădere a producției actuale și la o invazie de importuri nesigure, care, pe o piață mai săracă, vor dicta prețurile, împărțindu-ne în europeni cu hrană de lux și europeni cu hrană de mâna a doua;◾le-am promis fermierilor că-i vom ajuta să formeze o nouă generație, și totuși aceste amendamente vor alunga tinerii din sate, pentru că agricultura va deveni tot mai descurajantă;◾le cerem să fie în fruntea luptei pentru biodiversitate, și totuși îi împingem la un abandon al pământului, pe care unii deja nu îl mai pot lucra, din cauza condițiilor de climă și a lipsei de bani. Se întâmplă chiar acum, în țara mea, România;Aceste amendamente, pe o tema atât de importantă, afectează mii de fermieri cu investiții oneste și multe datorii, pentru a pedepsi doi „oligarhi” miliardari (n.r. Premierul Cehiei și Premierul Ungariei, acuzați că ar beneficia, direct sau indirect, de fonduri europene) care nu reprezintă agricultura europeană.”

Contextul modificărilor aduse PAC

Ultima reformă a Politicii Agricole a UE, instituită în urmă cu 58 de ani, datează din 2013. România beneficiază de sprijinul oferit de PAC din 2007, fiind, deci, mult în urma statelor occidentale din UE. Astăzi, subvenția fermierului român încă e sub media europeană.Normele actuale ale PAC expiră la 31 decembrie 2020. Acestea ar trebui înlocuite cu norme tranzitorii până la aprobarea reformei PAC de către Parlament și Consiliu.PAC reprezintă 34,5% din bugetul UE pentru 2020 (58.12 miliarde EUR). Aproximativ 70% din bugetul PAC sprijină veniturile a șase până la șapte milioane de exploatații agricole din UE.

Acesta NU este un mesaj pentru fermieriBruxelles, 22 octombrie 2020

În ultimele zile, în plenul Parlamentului European, în mod surprinzător, au apărut tot mai multe voci care ar fi dorit respingerea propunerii Comisiei Europene din 2018 și, implicit, a votului dat în Comisia pentru Agricultură în 2019, privind noua Politică Agricolă Comună. Își doresc, se pare, ca negocierile să se reia de la zero, pe principiul a venit o „gardă” nouă la Parlamentul European, voința s-a schimbat, votul anterior nu contează.

Motivele invocate au fost numeroase: reforma nu e suficient de „verde”, flexibilitatea e mult prea mare și, prin urmare, dintr-o strategie comună, ajungem la 27 de strategii etc. Consider, însă, că după aproape 3 ani de negocieri, aceste argumente sunt inacceptabile. Fermierii chiar fac tot ce le stă în putință pentru a se adapta schimbării, a ține piept cerințelor de mediu și de a asigura securitatea alimentară pentru 450 de milioane de europeni, la prețuri accesibile tuturor.

Prin urmare, în această săptămână e rândul nostru să facem ceva pentru fermieri. Întârzierea noii reforme, s-ar adăuga la incertitudinile privind bugetul multianual, care n-a fost votat, la perioada de tranziție, care rămâne neclară și la modul în care vor fi alocați banii din Fondul de Redresare și Reziliență. Împreună, toate acestea dau lovituri dure sectorului agricol din UE și, implicit, din România.

Acest mesaj, totuși, nu este pentru fermieri. Ei știu ce au de făcut sau, oricum, pun atâta pasiune în munca lor, încât vor reuși să se adapteze rapid. Acest mesaj este pentru toți acei lideri români care iau decizii în numele fermierilor, fie ei mari sau mici: cartoful fierbinte e în curtea voastră! Dacă nu vă veți mișca repede, dacă nu veți înțelege ce ne pregătește viitorul, dacă nu veți întocmi rapid planurile strategice, dacă nu veți parcurge urgent reforma administrativă, veți „frige” și fermierii, și România. De ce?

1. Planurile Naționale Strategice:

- Ministerul Agriculturii (care e în mare întârziere deja) trebuie să întocmească rapid un „meniu” de posibile eco-scheme (obligatorii pentru stat, voluntare pentru fermieri), care să se adapteze specificului fiecărei ferme;

- Ministerul Agriculturii trebuie să înceapă urgent o campanie de promovare a eco-schemelor, astfel încât fermierii să fie la curent cu ele, să înceapă pregătirile pentru ele, să știe cum trebuie ceruți banii pentru ele și să ajute România să se înscrie în țintele stabilite de noua reformă;

- Ministerul Agriculturii trebuie să simplifice urgent birocrația din sector;

- Ministerul Agriculturii trebuie să înceapă o campanie de informare privind agricultura organică, astfel încât fermierii să înceapă tranziția ușor, iar consumatorii să fie avizați, pentru a exista cerere pe piață.

Dacă Ministerul Agriculturii va continua să rămână impasibil, așa cum a făcut în acest an, România va pierde foarte, foarte mulți bani.

2. Regulamentul privind Organizarea Comună a Pieței:

Autoritățile din România trebuie:

- Să facă orice e omenește posibil pentru ca în România să dispară dublul standard la alimente. Democrația ne spune că nu există cetățeni de mâna a doua, deci nu există niciun motiv pentru ca românii să consume același aliment ca alți europeni, dar cu ingrediente mai slabe calitativ;

- Să promoveze în rândul fermierilor români nevoia urgentă a asocierii în cadrul organizațiilor de producători. Doar așa agricultorii români vor putea căpăta putere de negociere în fața marilor retaileri (putere pe care n-au avut-o niciodată), își vor putea pune produsele pe rafturile supermarketurilor și vor putea face față viitoarelor turbulențe ale pieței;

- Să încurajeze rapid lanțul scurt de aprovizionare, să întărească rolul micului fermier și să garanteze în acest fel securitatea alimentară, mai ales în situații excepționale, precum cea pandemică.

Dacă autoritățile din România nu vor face acest lucru, în perspectiva schimbărilor care se anunță, am putea asista la diluarea tagmei fermierilor din România.

3. Regulamentul Orizontal:

Noul Regulament Orizontal, privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea noii Politici Agricole Comune, ar putea aduce cu sine penalizări (unde penalizări egal bani) dure pentru statele membre care nu își vor respecta angajamentele agricole: rapoarte anuale de monitorizare, corecții financiare la fiecare doi ani, controale pe teren efectuate de Comisia Europeană și o reformă a agențiilor de plată. Dacă Ministerul Agriculturii nu va trata cu seriozitate toate aceste lucruri:

- Fermierii vor pierde bani mulți în detrimentul statelor care se vor adapta noilor cerințe;- România riscă să își diminueze periculos bugetul pentru agricultură; - Reforma Politicii Agricole Comune din țară riscă să dea greș.

Fermierii știu clar că îi așteaptă vremuri grele. Singura lor baza este Guvernul României. Dacă Guvernul României dă greș, agricultura din România va da greș.

Să nu uităm, totuși, că fermierii sunt oameni care muncesc din greu, ore lungi în fiecare zi, sunt la mâna vremii și a vremurilor, se zbat să își vadă produsele românești în magazinele din România și pe mesele românilor, dar eșuează deseori, sunt asupriți de firmele de asigurări, sunt îngropați în cele mai mari dobânzi din Europa și au făcut eforturi crunte pentru a reduce uriașul decalaj față de omologii lor de peste granițe. Dacă și Guvernul îi va abandona, nu vor mai avea niciun motiv (în afara de dragostea pentru pământ) de a continua să producă.

..............................................CEHIACehia, măsuri extreme în pandemie: închide aproape toate magazinele și limitează drastic libertatea de mișcare Analize • 21 Octombrie 2020 • Redacția • Guvernul Cehiei a decis miercuri să închidă toate magazinele – cu excepția celor de alimente și a farmaciilor – și să limiteze mișcarea cetățenilor la deplasările esențiale (la serviciu sau la doctor) pentru a opri creșterea rapidă a numărului de infectări cu noul coronavirus, transmite radioul public de la Praga.

Cehia înregistrează cea mai rapidă creștere a ratei infectărilor din toată Europa, iar ministrul Sănătății, Roman Prymula, a avertizat că sistemul sanitar va atinge în luna noiembrie limita maximă a capacității de îngrijire a bolnavilor. Marți, Cehia a raportat 11.984 de noi cazuri, la o populație totală de 10,7 milioane de locuitori.

Măsurile drastice intră în vigoare mâine și vor rămâne valabile până pe 3 noiembrie.

Cetățenilor le va fi interzis să se întâlnească în grupuri mai mari de două persoane, iar măștile sanitare sunt obligatorii în interior și în exterior.

Școlile, restaurantele și barurile sunt deja închise în Cehia.

MAREA BRITANIE

Masura disperata a firmelor de morarit din Marea Britanie, din cauza lipsei graului octombrie 22, 2020

In conditiile in care recolta de grau obtinuta de Marea Britanie in acest an a fost cu mult sub asteptari, mai multe firme de morarit din Regat au inceput sa achizitioneze cantitati foarte mari de grau din Germania.

Conform specialistilor, recoltele de grau ale Marii Britanii ar putea scadea cu 35% sau 10,5 milioane de tone, in conditiile suprafetelor insamantate tot mai mici dar si a ploilor inregistrate in ultima perioada.

„Firmele de morarit din Marea Britanie au facut achizitii mari de grau german de calitate ridicata in ultimele saptamani. Cred ca o cantitate cuprinsa intre 200.000 si 300.000 de tone din noua recolta din Germania urmeaza a fi livrata in Marea Britani pana la finele acestui an”, a declarat un trader german.

Suprafata cultivata cu grau din Marea Britanie, cel mai redus nivel de dupa 1970

Ministerul britanic al Agriculturii a apreciat ca suprafata insamantata cu grau in Anglia s-a diminuat in acest sezon cu 24%, atingand cel mai redus nivel de dupa 1970, in principal din cauza vremii ploioase din toamna anului trecut.

Expertii considera ca un alt factor care a dus la inmultirea achizitiilor este legat de incertitudinea care exista cu privire la ce se va intampla dupa ce Marea Britanie va iesi din Uniunea Europeana, in conditiile in care acordul de tranzitie expira la 31 decembrie 2020. Pana acum nu au fost conveniti termenii relatiilor comerciale dintre Marea Britanie si principalii sai parteneri comerciali, printre care se numara si Germania, dupa 31 decembrie.

SANATATE si GASTRONOMIE

Studiu Nestle: cum ajută implicarea copiilor în pregătirea mesei Andra Imbrea 22 Oct 2020 Copiii implicați în pregătirea mesei au avut un aport mai mare de salată (+ 76%) decât copiii care nu au fost implicați, arată un studiu realizat de Nestlé Research. În ultimii ani, Nestle și-a intensificat eforturile de inovare și reformulare a produselor cu scopul de a reduce cantitățile de zaharuri adăugate, sare și grăsimi saturate și de creștere a conținutului de legume, fructe și cereale integrale. Îmbunătățirile la nivel de rețetă sunt însoțite la nivel local de campanii și inițiative de educare și conștientizare a importanței unei alimentații echilibrate și a unui stil de viață sănătos. 

Un studiu realizat de Nestlé Research arată că acei copii implicați în pregătirea mesei au avut un aport mai mare de salată (+ 76%) decât copiii care nu au fost implicați. În medie, copiii care au contribuit la gătit au consumat 200 grame de legume în concordanță cu cantitățile zilnice recomandate. Pe de altă parte, copiii care nu au fost implicați în procesul de preparare au consumat doar 145 de grame de legume.

În România, 1 din 4 copii este suprapoderal sau obez și doar 40% dintre români consumă zilnic legume și fructe, obicei care trebuie cultivat în familie de la vârste fragede, mesele în familie fiind foarte importante pentru a încuraja obiceiuri sănătoase.

„Nestlé își dorește să inspire zi de zi părinții și copiii să facă alegeri sănătoase și să adopte un stil de viață activ și echilibrat, în special din punct de vedere nutrițional. Prin intermediul programului nostru global, Nestlé for Healthier Kids, ne dorim să ajutăm peste 50 de milioane de copii să ducă vieți mai sănătoase, până în 2030. Programele educaționale la care suntem inițiatori și parteneri vin în completarea unui proces continuu de cercetare și dezvoltare, prin care ne dorim să oferim oamenilor din întreaga lume alternative sănătoase pentru produsele lor favorite, pentru toate etapele vieții lor”, a declarat Nicoleta Tupiță, Nutrition Health and Wellness Manager, în cadrul Nestlé România.

Studiile arată faptul că implicarea copiilor în pregătirea mesei este benefică din toate punctele de vedere: copiii nu doar că ajung să guste ceea ce au gătit, dar și mănâncă de cele mai multe ori preparate care conțin legume și fructe pe care în mod obișnuit nu vor să le mănânce. Totodată, se obișnuiesc să vorbească despre sănătate, despre mâncare și despre ingrediente sănătoase.

Specialiștii recomandă să aducem copiii în bucătărie și să-i implicăm în pregatirea mesei, pentru că acest lucru are un număr mare de beneficii, de la deprinderea unor abilități de bază, înțelegerea unor concepte de matematică și până la întărirea stimei de sine și construirea unor obiceiuri sănătoase.

Gătitul îi ajută pe cei mici să învețe să numere, să măsoare cantități, să își folosească mâinile, să folosească instrumente, îi învață să-și cultive simțurile și papilele gustative, este un lucru știut faptul că cei mici sunt foarte reticienți și pretențioși când vine vorba să guste ceva nou. În bucătărie, sub atenta supraveghere a unui adult, ei pot să exploreze și să încerce lucruri, cum ar fi să folosească un mixer, cuptorul și cuțitele.

În 2017, Nestlé a luat o serie de măsuri pentru accelerarea progresului în vederea atingerii obiectivelor pentru anul 2030, ca parte a acțiunilor de îmbunătățire a calității vieții și contribuției la un viitor mai bun. Printre acestea se numără consolidarea programului “Nestlé for Healthier Kids”, extinderea inițiativei “Nestlé needs YOUth” și dezvoltarea activităților de management sustenabil al performanței de mediu.

Programul „Nestlé for Healthier Kids” a fost creat pentru a uni toate eforturile Nestlé care susțin părinții și tutorii să crească copii mai sănătoși, de la activități de cercetare și formulare a produselor până la servicii de educație și nutriție inovatoare pentru un stil de viață sănătos. În România, aceste eforturi se regăsesc se concretizează prin parteneriatele cu mișcarea națională „Și eu trăiesc sănătos - SETS”, inițiat de Fundația Prais și programul „Traista cu sănătate”, inițiat de Prof. dr. Veronica Mocanu.

DOSARVideoconferinţa ZF- Agricultura într-o nouă etapă: Cum a accelerat anul 2020 digitalizarea agriculturii? Cât timp mărul rămâne în coşul fermierului, este greu să te gândeşti la următorul pas. Nouă ne lipsesc colectarea, depozitarea şi logistica

Alexandra Cepăreanu, Cristina Bellu 22.10.2020,

„Trebuie să creăm centre de colectare, sortare, ambalare şi distribuţie.“  „Producţia agricolă se află într-o creştere exponenţială de câţiva ani în România.“ „Sectorul agricol are nevoie capital de lucru, investiţii în personal şi dezvoltarea sistemului de irigaţii.“  „Prin digitalizarea agriculturii produsele româneşti pot deveni mai competitive.“ „Trebuie să încurajăm tinerii să se îndrepte spre agricultură.“ „Productivitatea este un parametru dat de tehnologie, iar soluţiile vin prin investiţii şi prin adoptarea digitalizării.“   „Seceta a produs efecte negative pe tot lanţul, iar procesatorii români se află în pericol să nu funcţioneze normal, pentru că materia primă pleacă repede la export.“

Atât timp cât mărul rămâne în coşul fermierului şi nu ajunge pe raft în supermarketuri, pentru că lanţul agroalimentar este rupt în zona de colectare, depozitare şi logistică, este greu să te gândeşti la o nouă etapă a agriculturii, la transformarea materiei prime în produs finit, au concluzionat speakerii prezenţi în cadrul videoconferinţei ZF - Agricultura într-o nouă etapă: Cum a accelerat anul 2020 digitalizarea agriculturii?. Totuşi, ei cred că există posibilităţi pentru creşterea valorii adăugate a produselor, dacă fermierii se asociază în cooperative sau fac parteneriate cu procesatorii.

„Capacitatea şi producţia agricolă se află într-o creştere exponenţială de câţiva ani în România. Problema nostră este lipsa unor capacităţi de bază în ceea ce priveşte depozitarea şi procesarea. Spre exemplu, mărul românesc dispare în luna ianuarie, iar de atunci le consumăm pe cele de import. La fel şi cu cerealele, pleacă materiile prime la preţuri derizorii în ţări vecine României şi se întorc ca produs procesat, cu o valoare adăugată de zece ori mai mare, asta este de fapt problema“, a spus Mihai Moraru, director general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), prezent la evenimentul organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Carrefour România, Cec Bank, Agroland, Horvath and Partners, Aqua Carpatica, Roca şi RDF.

Recent, ministrul agriculturii, Adrian Nechita Oros, a afirmat că prin Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă, guvernul PNL îşi propune să facă opt depozite regionale, strategice, legate ombilical cu toţi procesatorii români. Practic, va crea o reţea naţională de colectare, depozitare, procesare şi distribuţie a produselor româneşti, având alocată suma de 750 de milioane de euro pentru această reţea.

„Fermierii trebuie să se asocieze într-o cooperativă agricolă pentru a genera proiecte de procesare şi a creşte valoarea adăugată sau să se asocieze fermieri cu procesatori pentru că au interese comune. Piaţa este concurenţială, preţurile sunt concurenţiale, iar asocierea este o soluţie“, a spus Florin Deznan, CEO şi fondator al companiei RDF din Arad.

Ideea a fost susţinută şi de Viorel Morărescu, director general în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care afirma că fermierii trebuie să acorde mai multă importanţă formelor asociative, deoarece prin acestea îşi pot creşte şansele de a-şi distribui produsele pe piaţa locală, în lanţuri de magazine.

„Trebuie să existe un interes mai mare pentru tot ce înseamnă formele asociative, fie că vorbim de grupuri de producători, de asociaţii sau de cooperative, aşa încât ei să poată să creeze centrele de colectare – sortare - ambalare şi de distribuţie către piaţă. Aşa încât să putem vorbi de lanţul scurt, de la producător la consumator“, a subliniat Viorel Morărescu.

El a spus că în noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală 2021-2027, Ministerul Agriculturii are în plan să investească mai mult pe zona de procesare, astfel încât România să vândă mai puţine produse primare şi mai multe produse procesate.

De asemenea, sectorul agricol se poate dezvolta atât prin adăugarea unor noi activităţi şi produse, cât şi prin dezvoltarea unor produse mai complexe, cu o valoara adăugată mai mare, a afirmat Alexandru Savin, membru board şi investment manager al platformei ROCA.

„Dezvoltarea poate fi făcută fie prin adăugarea de produse noi şi activităţi, fie prin dezvoltarea de produse mai complexe“.

Principiul şi ideea este că trebuie să contruim mai multă valoare în companiile noastre prin diversificarea activităţilor şi prin adoptarea tehnologiei“, a spus Alexandru Savin.

El consideră că domeniul agricol este fragmentat, în România existând mulţi jucători mici cărora le este greu să concureze cu companiile mari de profil. Astfel, parteneriatele între companii din domeniu sau între jucătorii de profil şi investitorii financiari pot fi o soluţie pentru businessurile din agricultură pentru a depăşi anumite situaţii şi pentru a creşte valoarea adăugată a produselor pe care le fac.

„România exportă materie primă şi importă produs finit, plecând de la această idee considerăm acest sector ca unul strategic. Disfuncţionalităţile acestea dau un potenţial imens de dezvoltare acestui sector. Suntem aplecaţi asupra sectorului, urmărim să facem investiţii cu interesul de a aduce valoare adăugată, ce poate fi construită prin consolidări şi integrări pe lanţul de producţie“, a adăugat Alexandru Savin.

O altă problemă a sectorului agricol este vârsta înaintată a fermierilor, dar şi lipsa studiilor de profil, a spus Andrei Venczel Oros, consultant management al Horvath & Partners, care consideră că românii nu au pregătirea şi educaţia necesară pentru a vedea agricultura ca pe un business.

„Doar 15% din fermierii români au studii agricole complete. Noi nu avem educaţia necesară pentru a vedea agricultura ca pe un business. În plus, la nivel european, 1 din 7 fermieri are vârsta sub 35 de ani, statistica fiind influenţată de România, unde circa 45% din fermieri au peste 65 de ani. Trebuie să vedem cum putem încuraja tinerii să participe la evenimente de profil“, a spus Andrei Venczel Oros.

El a adăugat că fermierii îşi pot creşte productivitatea dacă înţeleg anumite concepte şi anumiţi factori ce le pot influenţa pozitiv activitatea.

„Putem obţine performanţă şi productivitate crescută prin anumite concepte, care trebuie să stea la baza unui fermier. Trebuie să înţelegem aprovizionarea, capacitatea de producţie şi cererea. Există riscul să produci mult şi într-o situaţie de criză partea de logistică să fie depăşită de situaţie. Trebuie să ne uităm la partea de planificare, la productivitate, care este cererea, care sunt segmentele cerute în piaţă, pentru a ajusta producţia după nevoia din piaţă.“

Ramona Ivan, director direcţia Relaţii cu Instituţii Naţionale şi Internaţionale, CEC Bank

►Prin digitalizarea agriculturii, produsele româneşti pot deveni mai competitive. Există din ce în ce mai multă deschidere spre digitalizare şi în zona de agricultură. De o săptămână, declaraţiile care au venit şi oficial, de creare a unui program pentru agricultură şi industrie alimentară pe modelul IMM Invest, ar fi un lucru foarte bun.

►În portofoliul CEC Bank, circa 30% reprezintă ponderea finanţărilor acordate agriculturii şi industriei alimentare. Avem şi avantajul unei reţele foarte mari - circa 1.000 de unităţi în toată ţara. Realitatea de astăzi, pe zona de agricultori necesită şi prezenţa fizică, trebuie să se meargă şi pe procesul de învăţare şi de simplifcare. Alexandru Savin, membru board şi investment manager ROCA

►Dezvoltarea sectorului agricol poate fi făcută fie prin adăugarea de produse şi activităţi noi, sau prin dezvoltarea de produse mai complexe. Principiul şi ideea sunt că trebuie să contruim mai multă valoare în companiile noastre prin diversificarea activităţilor şi prin diversificarea tehnologiei.

►Productivitatea este un parametru dat de tehnologie, iar soluţiile vin prin investiţii, adopţia digitalizării.

►Piaţa din domeniul agricol este fragmentată, cu mulţi jucători mici cărora le este greu să concureze cu jucători mari. Parteneriatele între jucătorii din domeniu sau cu investitori financiari, pot fi o soluţie pentru companiile din agricultură pentru a depăşi anumite situaţii şi a creşte valoarea pe care o produc.

  Horia Cardoş, manager general Agroland

►Informaţia şi democratizarea accesului la informaţie pentru fermieri reprezintă factori importanţi în dezvoltarea sectorului agricol. Dublarea producţiei alimentare în România, care se poate face cu ajutorul marilor reţele de magazine, acces garantat al produselor româneşti pe piaţă.

►Cel mai greu a fost să le cerem fermierilor să viseze, să ne spună care sunt visurile lor în materie de soluţii inovative.

►Este o piaţă la început, este o mare oportunitate, şi cred că putem cu investiţii nu foarte mari- 150.000-200.000 de euro, să facem diferenţa şi să dăm şansa unor echipe formate din specialişti să vină cu nişte idei şi să facă nişte produse inovative pe care să le punem la dispoziţie fermierilor

 Andrei Venczel Oros, consultant management Horvath & Partners

►Doar 15% din fermierii români au studii agricole complete. Europa de Vest se bucură de productivitatea acestui domeniu. Noi nu avem educaţia necesară pentru a vedea agricultura ca pe un business.

►Nu cred că studiile superioare sunt necesare, ci înţelegerea conceptelor principale de business. Putem obţine performanţă şi productivitate crescută prin anumite concepte, acestea trebuie să stea la baza unui fermier.

►Trebuie să ne uităm la partea de planificare, la productivitate, care este cererea, care sunt segmentele cerute în piaţă pentru a ajusta producţia după nevoia din piaţă.

► În România, peste 45% din fermieri au peste 65 de ani. Trebuie să vedem cum putem încuraja tinerii să participe la evenimente de profil.

  Florin Deznan, CEO şi fondator RDF ARAD

►Fermierii trebuie să se adune într-o cooperativă agricolă pentru a genera proiecte pentru procesare sau să se asocieze fermieri cu procesatori pentru că au interese comune. Piaţa este concurenţială, preţurile sunt concurenţiale, iar asocierea este o soluţie.

►În România, producţia şi procesarea sunt diferite. Puţini fermieri au procesarea integrată. La noi fermierii şi procesatorii sunt mereu pe picior de război, producătorul doreşte să obţină preţul mai mare, iar procesatorul vrea preţul mai mic pentru a se încadra în piaţă cu produsul finit. Fermele din România sunt majoritatea întreprinderi individuale sau afaceri de familie. Astfel, fermierilor le este greu să facă pasul spre procesare.

 Silviu Diaconu, director de achiziţii Produse Proaspete Carrefour

►Când suntem în sezon, ne aprovizionăm 100% de la producători români, în mare parte de la mici producători, iar produsele semiindustriale (cartofi, ceapă, morcov) de la mari producători.

►Am întâlnit alţi producători mari în ţară care au avut probleme reale din cauza secetei, în special producătorii de pepeni, unde sezonul a fost mult mai scurt, din cauza vremii, producţia mai concentrată şi preţul mai mic, faţă de anul 2019, iar calitatea produselor a fost mult mai slabă.

►Pandemia a afectat în mod direct traficul de clienţi pentru aceste produse cu termen de valabilitate scurt, precum verdeţuri. Clientul face achiziţii de verdeţuri zilnic sau la două zile, iar în acea perioadă vânzarea acestor produse a fost scăzută.

  Mihai Moraru, director general AFIR

►Capacitatea şi producţia agricolă se află într-o creştere exponenţială de câţiva ani în România. Problema noastră este o lipsă a unor capacităţi de bază pe componentelele de depozitare şi procesare.

►Digitalizarea are şi nişte limite atunci când vorbim de agricultură. Consider mult mai importantă componenta de a ajunge la zi cu tehnologia.

►Există interes şi din partea fermelor mici pentru digitalizare - consider fermele de familie o clasă de mijloc a agriculturii şi este foarte important ca ea să existe, iar zona de digitalizare poate, ar putea să-i prindă tocmai pe ei prin intermediul platformelor şi marketplace-urilor, care au apărut în acest context al pandemiei.

  Viorel Morărescu, director general, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

►Trebuie să existe un interes mai mare pentru tot ce înseamnă formele asociative, fie că vorbim de grupuri de producători, de asociaţii sau de cooperative, aşa încât ei să poată să creeze centrele de colectare-sortare-ambalare şi de distribuţie către piaţă.

►Este nevoie de formarea profesională a tinerilor fermieri, investiţii în tehnologie şi în procesare, şi îndreptarea spre zona de culturi de nişă în zona rurală- agricultura ecologică.

►Consider că sectorul agricol ar trebui să intre în era digitală, într-un efort de a răspunde nevoilor de nutriţie aflate în creştere la nivel global şi pentru a răspune schimbărilor climatice.

  Dafina Jeacă, communication manager Ogor

►Sunt foarte mulţi fermieri inovatori, care îşi alocă timp pentru cercetare în zona în care activează. Media de vârstă în cazul fermierilor cu care lucrăm este de 45 de ani.

►Platforma Ogor cuprinde în momentul de faţă 49 de fermieri cu o suprafaţă totală de 88.000 de hectare. Noi putem vedea de la jumătate de hectar în sus. Ne adresăm fermierilor cu culturi mari, de cereale. Vizita virtuală ajută fermierul în activitatea zilnică, prin eficientizarea muncii pe care o face. Practic se poate realiza o prioritizare a terenurilor care necesită intervenţii imediate.

►Platforma noastră este independentă de localizare. Deja avem ferme în Franţa şi Bulgaria, şi se poate extinde peste tot în Europa. În următorii cinci ani vrem să cucerim şi Europa. În România, acum acoperim 1% din terenuri, şi sperăm ca în 2021 să ajungem la 5%.

►Telefonul reprezintă o resursă extrem de utilă, prin care poţi să ai acces la orice platformă digitală, şi o altă resursă este timpul pentru a face puţină cercetare.

 

Monalisa Ungureanu, CEO Agrii România

►Problema pe care trebuie s-o recunoaştem este cea de randament. Noi nu avem randament la hectar. Pentru a avea acest lucru m-aş uita la dimensiunea fermei- avem o fragmentare excesivă comparativ cu alte state. Apoi sunt foarte importante educaţia şi accesul la tehnologii, iar apoi trebuie să luăm în calcul şi la capitalizare. Să facem aşa încât soluţiile financiare să fie accesibile şi fermierului mic.

►Lucrăm cu 7.000 de parteneri, din care 6.000 au profil de fermier, iar 1.000 sunt în zona de parteneri pe zona de distribuţie a produselor micro-ambalate, parteneri pentru fitofarmacii.

  Adrian Pintea, director general APIA

►Resursele de care are nevoie agricultura sunt capital de lucru, investirea în resursa umană, seriozitate, perseverenţă şi dezvotarea sistemului de irigaţii.

►Anul 2020 ne-a pus în faţa unor provocări neaşteptate şi ne-a forţat să luăm nişte decizii rapide pentru a putea continua activitatea de subvenţionare a fermierilor.

►Încă dinaintea declanşării pandemiei, gradul de digitalizare a proceselor specifice derulate la nivelul agenţiei era destul de ridicat, deja majoritatea fluxurilor de lucru se realizau prin soluţii digitale complete şi complexe. După declanşarea crizei, odată cu impunerea restricţiilor, am instituit măsuri suplimentare pentru a creşte gradul de digitalizare şi pentru a minimiza interacţiunea dintre fermieri şi administraţie.

 

Nicolae Sitaru, proprietar Elsit Com

►Comasarea proprietăţilor ar face posibil ca fermierii din străinătate să se întoarcă la pământul lor şi să continue activitatea aici, în România. Trebuie să ne gândim că trebuie făcută o reformă a proprietăţii. Legea 18/91 a făcut ca proprietatea funciară în România să fie divizată, iar două rânduri de succesiuni a divizat şi mai mult. Dacă pământul ar fi într-un loc, mai mulţi fermieri s-ar gândi la soluţii pentru irigaţii.

►Ar trebui ca legislaţia să fie revizuită şi să facă posibilă irigarea în România. Statul trebuie să adopte o legislaţie care să facă posibilă activitatea de irigare. Nu toată lumea este dispusă să rişte să investească pe terenuri cărora nu le ştim proprietarii.

  Sergiu Gorban, acţionar Transilvanya Invest

►Seceta aduce efecte negative pe tot lanţul, iar procesatorii români se află în pericol pentru că materia primă pleacă repede la export. Au fost afectate mai multe ţări de secetă şi trebuie să găsim o soluţie rapidă în care să asigurăm materia primă până la următoarea recoltă, altfel ne vom trezi că vom cumpăra cereale din alte ţări.

►Ca fermier trebuie să te gândeşti că activitatea ta este expusă secetei şi altor probleme naturale şi trebuie să fii pregătit pentru acest lucru, trebuie să fii capitalizat.

►Irigaţiile sunt utile, sunt necesare. Să investeşti în sisteme de irigaţii este greu. Infrastructura trebuie făcută de stat, apoi fermierii să se conecteze la ea, să reuşeşti să extragi singur apa este costisitor şi nu o văd ca pe o soluţie generală.

COMUNICAT DE PRESĂ: COMPUTERLAND ROMANIA - SPONSOR GOLD al BucharestFoodSummit.ro Editia a III-a, 21 septembrie – 19 noiembrie 2020 Scris de News.ro | 15 oct 2020

BucharestFoodSummit.ro, ajuns la cea de-a treia editie, este cel mai mare si important eveniment international al toamnei din Romania, in agribusiness, productie alimentara, productie de bauturi, retail si HoReCa.

Acest eveniment de exceptie, care se desfasoara in perioada 21 septembrie - 19 noiembrie 2020, in sistem de videoconferinta, este organizat in parteneriat cu: #RomaniaFunctioneaza, FoodBiz, CEC Bank, Casa de Avocatura Biris - Goran, ASAS, USAMV Bucuresti, ASPES, FIHR, ICDP-Maracineni, HORA, Agrostandard si Academia de Studii Economice Bucuresti.

 Astazi, 14 octombrie 2020, incepand cu ora 11:00, a avut loc una dintre cele mai intense dezbateri despre agribusiness-ul din Romania, cu titlul: "Cum acceleram integrarea productiei si  desfacerii in agribusiness?", ce i-a avut ca moderatori pe Gabriel Biris, Partener Fondator, Casa de Avocatura Biris-Goran si  Bogdan Popovici, BucharestFoodSummit. 

 Evenimentul s-a bucurat de participarea Dlui. Ministru Florin Citu, Ministerul Finantelor Publice si a Dlui. Secretar de Stat Emil Dumitru, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, alaturi de reprezentanti marcanti ai mediului antreprenorial  si academic din domeniu.

 Printre subiectele aduse in discutie s-au numarat:

 "Creste profitul companiilor in porcesuld e integrare? Resurse de profit suplimentare." - Dimitrie Musca, Antreprenor, Presedinte Grupul CAI Curtici

 "Cresterea gradului de integrare in productia de curent electric in ferma!" - Alexandru Baciu, Antreprenor, Ferma Baciu

 "Ne putem pregati in mod real pentru integrare? Trei propuneri" - Nicusor Serban, Fermier, Presedinte Clubul Fermierilor Romani

 "Zootehnia romaneasca dispare? E preferabil ca profitul sa fie in importuri?" - Calin Musca, Antreprenor, Pork Prod

 "Mecanisme guvernamentale pentru stimularea integrarii" - Emil Dumitru, Secretar de Stat, MADR

Ca reprezentant de onoare al mediului privat si sponsor GOLD al evenimentului, Domnul Nicolae Badea, Presedintele ComputerLand Romania, a avut o interventie deosebit de apreciata de catre participanti, subliniind ca pe viitor ar trebui sa se puna accentul pe o crestere a competitivitatii si a gradului de integrare in agricultura. Statul trebuie sa devina  un partener activ, o ancora de stabilitate si predictibilitate, cu o birocratie simplificata, altfel nu se va putea asigura competitivitatea in domeniul agricol.

Evenimentele de exceptie din cadrul BucharestFoodSummit.ro vor continua pana pe data de 19 noiembrie 2020, urmatoarea tema de discutie fiind: "Prezentare si analiza - produse alimentare de colectie", luni, 19 octombrie 2020.

  * * *

„Valea laptelui“, locul din România unde localnicii trăiesc exclusiv din creşterea vacilor care dau un lapte cu gust aparte 22 octombrie 2020, 04:13 de Cosmin Pătraşcu Zamfirache

„Valea laptelui“, locul din România unde localnicii trăiesc exclusiv din creşterea vacilor care dau un lapte cu gust aparte Vacile sunt principala bogăţie a localnicilor din această zonă FOTO Cosmin Zamfirache

În judeţul Botoşani, pe valea Başeului, există un adevărat ţinut al laptelui. Sute de oameni trăiesc numai din creşterea vacilor de lapte, ţinând în picioare o adevărată industrie a procesării lacatelor. Oamenii din zonă spun că au cel mai bun lapte din ţară, cu un gust unic.

Pe valea Başeului, în judeţul Botoşani, se întind numeroase comunităţi. Este vorba în special de comunele din apropierea oraşului Săveni, renumit în perioada comunistă pentru fabrica sa de caşcaval. Sătenii din Vlăsineşti, Drăguşeni sau Coţuşca păstrează de sute de ani obiceiul creşterii vacilor de lapte. Este de altfel şi singura lor sursă de venit. În zone sărace, fără locuri de muncă, vaca cu lapte reprezintă supravieţuirea a mii de familii. De altfel, datorită laptelui, cu un gust aparte recunoscut şi de specialişti, în acest ţinut al Botoşaniului s-a dezvoltat o industrie a prelucrării laptelui cu o vechime de aproximativ un secol.

”Altceva în afară de lapte nu avem”

Maria Honciuc trăieşte în satul Vlăsineşti şi are 53 de ani. De când se ştie, a avut vaci în curte. Nu a lucrat nicăieri şi nici nu speră la pensie. Şi nu fiindcă nu şi-a dorit ci pentru că în zonă nu se află locuri de muncă. Oamenii trăiesc doar din creşterea animalelor şi munca pământului. Ca orice vlăsineşteană sau orice alt locuitor din Valea Başeului, Maria Honciuc supravieţuieşte din creşterea vacilor cu lapte. Are 20 de vaci, toată averea familiei.

„Aici lumea trăieşte din lapte. Am 53 de ani şi nu am lucrat decât la vite. Am avut vaci de când mă ştiu eu. De la părinţi au rămas 12. Acum avem 20 şi cu ele avem ce pune pe masă.„, spune femeia. Ca Maria Honciuc, trăiesc toţi cei peste 3000 de locuitori de pe valea Başeului, din arealul Săveniului. ”Altceva în afară de lapte nu avem. Aici nu sunt locuri de muncă. Doar câte unul pe la magazin sau crâşmă. Plus pe la Primărie, dar cine are carte sau noroc. Restul cu vaca la câmp şi la muls. Ea săraca ne ţine în viaţă aici. Cine are măcar trei-patru cozi de vacă trăieşte. Cine nu, ori la muncă în străinătate ori boschetar”, mărturiseşte un sătean din Miron Costin.

Raiul procesatorilor

Tradiţia laptelui în valea Başeului are o vechime de câteva sute de ani. ”Moşii şi strămoşii noştrii au crescut vaci. Aici nu este moda cu oile, cu porcii. La noi vaci. Mai ales vaci de lapte dar şi tăuraşi pentru carne. Aici este ţara laptelui”, spune Gheorghe Bejenaru, un sătean din Miron Costin ajuns la vârsta de 80 de ani. Abundenţa laptelui a atras după sine, mai ales în perioada comunistă o industrie a procesării laptelui. În anii 70 a luat fiinţă fabrica de caşcaval de la Săveni, cea mai renumită din ţară la aceea vreme. Se colecta laptele de la ţărani şi era transformat în caşcaval după nişte reţete unice ale unui aromân, Caranica, trimis de partid tocmai de la Constanţa, pentru a valorifica potenţialul uriaş al zonei, pe fabricarea lacatelor. Maria Honciuc are 20 de vaci FOTO Cosmin Zamfirache Fabrica de caşcaval a murit în anii '90, ca bună parte a industriei româneşti. Mulţi oameni din zona Săveniului, care au lucrat la fabrică, au rămas însă cu secretele reţetelor de caşcaval. Şi au continuat tradiţia procesării laptelui. În momentul de faţă, pe Valea Başeului se află patru procesatori de lactate, cu caşcaval, brânză şi diferite specialităţi. Numai unul dintre aceştia procesează peste 20.000 de litri de lapte pe zi. Mai mult decât atât ţăranii din această zonă, unii dezvoltând chiar ferme, furnizează lapte şi la procesatori din afara judeţului Botoşani. ”Există o cultură a produsului caşcaval. Şi este o colaborare foarte bună între ţăran şi procesator. Este o abundenţă a laptelui care ne bucură. Un lapte de o calitate aparte. Este bogăţia acestei zone”, spune şi Constantin Aniculăesă, administratorul unei fabrici de procesare a laptelui din zona Vlăsineşti.

Un lapte cu gust unic

Dincolo de abundenţa laptelui, specialiştii spun că în Valea Başeului, la Botoşani, păşunile oferă prin plantele care cresc acolo şi sunt păscute de vaci, un gust aparte. Mai precis, este vorba despre un lapte dulceag, gras şi cu un gust inedit, unic, aromat, în mare parte de la plantele medicinale. Totodată este cel mai bun lapte pentru producerea caşcavalului. Cel puţin asta au arătat studiile făcute în anii comunismului de Industrualizarea Laptelui Bucureşti atunci când s-a decis realizarea fabricii de caşcaval la Săveni. ”Sunt păşuni bune cu plante medicinale. De aceea laptele are un gust bun, aromat. Nicăieri nu se mai găseşte lapte de ăsta. Pentru că numai aici pasc vacile care-l fac”, spune convinsă Maria Honciuc. ”În primul rând este apa şi iarba de aici. Fiind Başeul foarte aproape, cresc flori şi plante medicinale care îi dau o cosistenţă şi un gust deosebit”, spune şi Viorel Şvabu, un procesator de la Săveni.

Muncă multă, bani puţini

Laptele are însă un gust amar pentru ţăranii de pe Valea Başeului. Aceştia spun că supravieţuiesc numai cu multă muncă, deseori prost răsplătită prin preţul laptelui. Maria Honciuc spune că se trezeşte la 5 dimineaţa şi merge la odihnă abia după ora 22.00. ”Trebuie să fi gospodar ca să te apuci de crescut vaci de lapte. Ne trezim la 5.00 şi punem capul în pernă după ora 22.00. Este muncă multă. Pentru ca vacile să dea laptele dorit trebuie hrănite cum trebuie, îngrijite, asigurată curăţenia. Asta înseamnă muncă şi iar muncă”, spune botoşăneanca. În schimb, ţăranii primesc doar un leu pe litrul de lapte. Pentru mulţi crescători de vite, asta înseamnă o bătaie de joc. ”Un leu pe litru este nimic pentru noi. Muncă toată ziua şi la urmă un leu la litru? Dar avem copii la şcoală. Locuri de muncă nu sunt, ce să facem altceva?”, spune un mic fermier din Miron Costin. Alţi săteni spun că obiceiul creşterii vitelor de lapte se va pierde tocmai din cauza preţului prea mic pe litrul de lapte în comparaţie cu munca depusă şi cheltuielile cu furajele.

* * *

„Secretul lui Bacchus” din Cramele lui Kogălniceanu: „Acestea nu sunt vinuri liniştite” 22 octombrie 2020, Alina Batcu FOTO „Secretul lui Bacchus” din Cramele lui Kogălniceanu: „Acestea nu sunt vinuri liniştite” 1/8 Beciul de la Ferma Adamachi FOTO Arhiva USAMV Iaşi

Ferma Adamachi din Iaşi păstrează în hrubele pâmântului bogăţia istorică a locului, împletită cu taina vinului bine făcut. Damigenele, sticlele cu vin licoros, dar şi primele vinuri spumante amintesc de seratele lui Kogălniceanu şi de lansările de carte ale lui Sadoveanu, care se terminau în beci

Ferma Adamachi a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi (USAMV) se află departe de zumzetul oraşului-şantier. Acum, renumita fermă este sub tutela Facultăţii de Horticultură şi asigură practica studenţilor de la USAMV. În apropierea locului de practică pentru studenţi, după două uşi imense, la 18 metri sub pământ, se păstrează şi se scrie în continuare istoria vinului. „Aici începe istoria”, aşa prezintă Cristian Buburuzanu, dr. în oenologie, intrarea în beciul Fermei Adamachi, întins până la hotarele casei memoriale a lui Mihail Sadoveanu.

În anul 1850, Vasile Adamachi a început construcţia unui beci în subsolul proprietăţii sale, iar povestea spune că i-ar fi urmat exemplul vecinului său, Kogălniceanu. Nimeni nu s-ar fi gândit atunci că cele două beciuri aveau să devină unul şi acelaşi. Pentru asta însă, a fost nevoie de aproape 100 de ani. „Vasile Adamachi, patronul acestor terenuri, a fost un fiu de boieri, a avut norocul că s-a născut într-o familie destul de avută. A avut, printre altele, şi o bibliotecă. A reuşit să se autoeduce, a fost un autodidact. Acest lucru l-a dus la un moment dat în funcţii înalte, a fost şi echivalentul funcţiei de prefect în judeţul Vaslui. Pe partea cealaltă de şosea a avut locuinţa Kogălniceanu, actualmente Muzeul Sadoveanu, acolo era un beci. Şi-a făcut şi Adamachi beci, după exemplul lui Kogălniceanu”, explică oenologul Cristian Buburuzanu.

Gura de beci a lui Vasile Adamachi FOTO Alina Batcu

Povestea celor două beciuri nu ar fi putut continua fără o personalitate importantă în scrierea istoriei vinului. Astfel, cum peste strada Breazului exista vechiul beci construit de vornicul Ilie Kogălniceanu, extins de fiul său, Mihail Kogălniceanu, şi completat de Mihail Sadoveanu, ultimul proprietar al clădirii, oenologului Valeriu D. Cotea i-a venit ideea să unească aceste două construcţii, formând astfel un tunel al vinurilor de care orice pasionat de oenologie ar fi hipnotizat. Legătura dintre aceste două beciuri a fost făcută între anii 1971-1974.

„Când academicianul Valeriu D. Cotea a terminat studiile universitare, a primit punct de lucru ferma Adamachi. A observat această gură de beci a lui Adamachi, care nu arăta atât de bine. Ea a fost pe timpul războiului cuprinsă de flăcări. A aflat despre acel beci de la actualul Muzeu Sadoveanu. Şi i-a sclipit ideea să unească aceste două guri de beci”, spune Cristian Buburuzanu. Procesul a fost unul îndelung şi anevoios, cu nenumărate refuzuri din partea Academiei Române. Academicianul Valeriu D. Cotea s-a adresat Academiei Române şi a solicitat sprijin din toate punctele de vedere. Academia a solicitat cunoştinţele unui arhitect. Şi arhitectul de la acea vreme a cerut doar pentru proiectare echivalentul unui apartament cu patru camere la acea vreme. „Academia nu a plătit, nu erau bani la acea vreme. Asta s-a întâmplat în 1963-1964. Mai târziu, academicianul nu a renunţat la idee. Solicita sprijin oriunde. Abia în 1970 a stat de vorbă cu un fântânar, pe nume Ciucă Emil. Acesta a spus imediat că se poate face acest beci, din cele două guri care existau deja”, mai povesteşte Cristian Buburuzanu. Echipa fântânarului a făcut, după schiţele academicianului, mai multe hrube. Lungimea tuturor hrubelor însumează aproximativ 300 de metri.

Reţeta primelor vinuri spumante de la Iaşi, adusă din Franţa

Beciul îşi păstrează aceeaşi temperatură pe tot parcursul anului, indiferent de anotimp şi de gradele din termometre. Astfel, temperatura din beci rămâne aceeaşi: 9 grade Celsius. Pe măsură ce traversezi beciul, te poţi rătăci uşor printre sticle şi damigene. Locul cu cea mai mare adâncime a beciului este de 18 metri şi se află sub şosea. Aflându-se exact în acel loc, oenologul Cristian Buburuzanu explică cu precizie unde se află cele mai importante repere locale de deasupra beciului. „Aici suntem chiar sub şosea, la 18 metri sub pământ. În partea stângă este Universitatea Agronomică, iar în partea dreaptă este localitatea Breazu”.

Beciul se împarte în mai multe zone, iar zona cea mai bogată a beciului am putea spune că este zona în care sunt aşezate şi păstrate cu grijă sticlele de vin spumant, făcut după o reţetă din Franţa, învăţată şi „furată” de academicianul Valeriu D. Cotea. „Acestea sunt cele mai vechi vinuri. Nu sunt vinuri liniştite, de exemplu acesta este un spumant, care are la bază tot vinuri liniştite. Cu trecerea timpului, în anii 80, academicianul a căpătat din ce în ce mai multă notorietate. Şi a început să iasă din ţară. Ieşind din ţară, s-a documentat în zona Franţei şi a adus reţeta vinurilor spumante. Reţetă pe care a perfectat-o aici şi pe baza căreia a oferit mai departe consultanţă marilor case de vinuri din România”, explică Cristian Buburuzanu. Lansările de carte ale lui Sadoveanu se terminau în beci

E un adevărat labirint, a cărui traversare ne-ntoarce în timp, pe vremea lansărilor de la carte ale lui Mihail Sadoveanu. Cum aproape ajungi la capătul dinspre Muzeul Sadoveanu poţi observa uşor diferenţa dintre cele două arhitecturi ale beciului. Istoria spune că partea de beci dinspre casa memorială a lui Mihail Sadoveanu este mai întortocheată, căci Mihail Kogălniceanu a construit câte o rotondă (n. red. cameră circulară cu acoperiş în formă de cupolă) pentru cei doi fii ai săi. „Aici se spune că Sadoveanu îşi făcea lansările de carte. După ce se ţineau discursurile sus, în casa lui, veneau aici. Majoritatea invitaţilor îl cunoşteau şi ştiau că domnul Sadoveanu o să le dea şi ceva de băut. Pentru că dealurile Copoului sunt destul de generoase din punct de vedere al culturii viţei- de-vie, îi ieşea lui Sadoveanu un vin foarte bun. El avea hrubele astea, avea probabil şi vin în ele. Veneau şi neinvitaţi la aceste lansări de carte”, conchide Cristian Buburuzanu. Acolo, la 18 metri sub pământ se păstrează regatul ieşean al lui Bacchus, acolo unde poveţele lui Kogălniceanu fermentează în continuare.

* * *

Dragoş Anastasiu îşi transformă resorturile din Deltă şi de la Cund în birouri pentru corporatişti G.U. Comunicate de presă / 22 octombrie Omul de afaceri Dragoş Anastasiu, proprietarul Green Village 4 Resort din Delta Dunării şi acţionar în Valea Verde de la Cund, încearcă să atragă în cele două resorturi corporatiştii care lucrează de acasă şi care ar putea îmbina relaxarea în aer liber cu munca, conform unui comunicat de presă. Cele două resorturi au lansat oferte speciale cu tarife ce pornesc de la 25 de euro/cameră/noapte cu mic dejun inclus, pentru cei care închiriază minimum 14 zile şi oferă gratuit, printre altele, cafea, acces la internet şi la sălile de conferinţă.

Dragoş Anastasiu, a declarat: "Dacă tot lucrează de acasă şi dacă tot este pericol de infectare în multe oraşe, oamenii se pot muta cu familiile pentru o perioadă în Deltă sau la Cund, iar, în loc de work from home, vor avea work from hotel, în natură, unde, pe bani puţini, pot face aceeaşi muncă, dar nu închişi în apartamente, ci bucurându-se de aer curat şi de toate facilităţile de care au nevoie - internet, Zoom, săli de conferinţă etc. În afară de muncă şi şedinţe, ei se pot bucura din plin de natură. Pot face excursii pe canale, la vărsarea Dunării în mare şi pot avea propria lor sală de cinema, în condiţii de siguranţă şi de distanţare socială. În Cund, oaspeţii se pot bucura de drumeţii şi de plimbări cu caleaşca, de echitaţie şi vânătoare de trufe, yoga şi cine la lumina lumânărilor, în intimitatea Observatorului. În ambele locuri pot accesa servicii de masaj şi îşi pot antrena aptitudinile la tir cu arcul".

Potrivit comunicatului, omul de afaceri crede că munca de acasă poate deveni stresantă în condiţiile în care apar tot mai multe restricţii, pe când, într-un resort, corporatiştii pot trece mai uşor peste această perioadă. "De ce să stai închis în casă, când poţi să te relaxezi în natură?", se întreabă el. "Şi de ce să nu alegi să lucrezi din altă parte, oferind o vacanţă şi familiei, într-un loc izolat natural, atât de frumos şi de liniştit?".

Pachetele pentru cei care se cazează mai mult de 14 nopţi pornesc de la 25 euro/cameră şi includ cazare cu mic-dejun, aparat de cafea cu o capsulă/zi din partea casei, acces la spaţiul comun "co-working space" şi la o sală mică de conferinţe. Se pot programa sedinţe online, în exclusivitate, pe baza unui program prestabilit.

Pachetele prevăd şi un discount de 30% la restaurant şi bar, pentru meniul "a la carte", iar spălatul şi călcatul hainelor sunt gratuite, notează sursa citată.

Ofertele sunt valabile pentru perioada octombrie - decembrie 2020 în cazul Green Village 4 Resort şi octombrie - aprilie 2020 pentru Cund.

Reconversie de pandemie. Omul de afaceri Dragoş Anastasiu transformă resorturile din Delta Dunării şi Transilvania în spaţii pentru munca remote Alina-Elena Vasiliu 22.10.2020, În Delta Dunării, Anastasiu deţine resortul Green Village, de patru stele, iar în Cund este acţionar al complexului Valea Verde, alături de familia Schäfer.

Omul de afaceri Dragoş Anastasiu, care deţine transportatorul Eurolines, dar şi alte afaceri, a decis să transforme resorturile pe care le deţine în Delta Dunării şi în localitatea Cund din Transilvania în birouri pentru corporatiştii care lucrează remote. În Delta Dunării, Anastasiu deţine resortul Green Village, de patru stele, iar în Cund este acţionar al complexului Valea Verde, alături de familia Schäfer.

„Dacă tot lucrează de acasă şi dacă tot este pericol de infectare în multe oraşe, oamenii se pot muta cu familiile pentru o perioadă în Deltă sau la Cund, iar, în loc de work from home, vor avea work from hotel, în natură, unde, pe bani puţini, pot face aceeaşi muncă, dar nu închişi în apartamente, ci bucurându-se de aer curat şi de toate facilităţile de care au nevoie - internet, Zoom, săli de conferinţă etc. În afară de muncă şi şedinţe, ei se pot bucura din plin de natură. Pot face excursii pe canale, la vărsarea Dunării în mare şi pot avea propria lor sală de cinema, în condiţii de siguranţă şi de distanţare socială. În Cund, oaspeţii se pot bucura de drumeţii şi de plimbări cu caleaşca, de echitaţie şi vânătoare de trufe, yoga şi cine la lumina lumânărilor, în intimitatea Observatorului”, spune Dragoş Anastasiu.

Pachetele pentru cei care se cazează mai mult de 14 nopţi pornesc de la 25 euro/cameră şi includ cazare cu mic-dejun, cafea acces la spaţiul comun de co-working şi la o sală mică de conferinţe. Se pot programa şedinţe online, pe baza unui program prestabilit. Ofertele sunt valabile pentru perioada octombrie - decembrie 2020 în cazul Green Village 4* Resort şi octombrie 2020 - aprilie 2021 pentru Cund.

* * *Târg din satul de altădată la Muzeul Satului O.D. Ziarul BURSA #Miscellanea / 22 octombrie

Iubitorii tradiţiilor populare, dar nu numai, au parte de un eveniment important la sfârşitul acestei săptămâni. De mâine până duminică, la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", are loc Târgul de Sfântul Dumitru - eveniment de tradiţie care reface atmosfera târgurilor din satul de altădată.

Potrivit organizatorilor, evenimentul din acest an va fi unul cu totul deosebit: pe de o parte va marca cei 140 de ani de la naşterea lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului, anul 2020 fiind decretat Anul omagial "Dimitrie Gusti şi Şcoala Sociologică de la Bucureşti" de către Asociaţia Română de Sociologie împreună cu Institutul de Sociologie al Academiei Române şi Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române. Pe de altă parte, acest mare târg al toamnei marchează şi programul Patriarhiei Ortodoxe Române pentru acest an dedicat pastoraţiei părinţilor şi copiilor fiind şi Anul comemorativ al filantropilor ortodocşi români. Atmosfera de mare sărbătoare va fi accentuată şi de celebrarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir care este şi ocrotitor al Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie Gusti".

Timp de trei zile vizitatorii vor avea ocazia să târguiască, să ia parte la spectacole de muzică şi dans, teatru, ateliere de creaţie şi demonstraţii meşteşugăreşti realizate de creatori populari veniţi la muzeu din toate colţurile ţării.

Sâmbătă, iubitorii de dans popular vor putea intra în hora mare alături de reprezentanţii Ansamblului folcloric "Veselia" din Vidin, Bulgaria.

Duminică, seria de evenimente va continua cu muzică populară interpretă de artişti din generaţia tânără a folclorului românesc. Cantautorul Dan Vasilescu va completa momentul muzical, urmând ca ziua să se încheie cu dansuri ale minorităţilor germane, evreieşti şi lipoveneşti.De asemenea vor putea fi vizitate cele două expoziţii de artă religioasă: la sala H. H. Stahl - "Icoana ortodoxă - lumina credinţei", rezultat al concursului naţional cu acelaşi nume, aflat la ediţia a IX-a şi organizat de Patriarhia Română, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti"şi la sala Gheorghe Focşa - "Sărbătoarea Breslei - 2020" organizată de Asociaţia Filială Artă Plastică Religioasă şi Restaurare a UAP din România. Accesul la târg se face prin achiziţionarea biletului de intrare şi cu respectarea tuturor regulilor pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

* * *ABCdar Verde, un proiect dedicat responsabilității față de mediu Cosmin Zaharia in CSR 22 October 2020 Junior Achievement (JA) România și Holcim România lansează, în ediție pilot, ABCdar Verde – un proiect adresat elevilor de gimnaziu, pentru educarea unui comportament responsabil și utilizarea rațională a resurselor de mediu.

500 de elevi din județele Argeș, Bihor și Cluj vor beneficia de acces gratuit la conținuturi și instrumente adaptate învățării mixte, la școală și online. Materialele sunt disponibile în format tipărit și pe platforma e-learning JA Inspire™, cu posibilitatea de a derula activități de predare sincronă, care presupune prezența concomitentă a elevilor și profesorilor, precum și folosirea unor resurse digitale interactive și exerciții cu feedback imediat, ce pot fi accesate și utilizate de elevi în mod autonom, în modelul asincron de învățare.

În cadrul proiectului, elevii descoperă principalele resurse de mediu și principiul celor 3R – Reducere, Reutilizare, Reciclare – pentru gestionarea sustenabilă a acestora, din perspectiva de cetățean, asociație comunitară sau companie.

O atenție specială în cadrul proiectului este acordată educării modului de gestionare a deșeurilor rezultate ca urmare a aplicării regulilor de protecție împotriva virusului SARS-CoV-2. Elevii beneficiază astfel de materiale informative și recomandări pentru depozitarea corectă a măștilor și mănușilor de protecție după folosire.

Proiectul se derulează în perioada noiembrie 2020 – mai 2021. Sub coordonarea profesorilor și a voluntarilor Holcim România, implicați direct în programul educațional, elevii înțeleg interdependența dintre modul în care oamenii folosesc resursele pe care le au la dispoziție, economie și calitatea vieții. De asemenea, sunt încurajați să dezvolte proiecte și să propună acțiuni responsabile față de resursele din comunitatea lor, exersându-și spiritul de inițiativă și comportamentul civic.

* * *„LA PAS.slowing down”, cinci săptămâni de educație pentru consum responsabil : Oana Racheleanu in Eat Smart, EcoLIFESTYLE 22 October 2020

În perioada 24 octombrie – 30 noiembrie 2020, evenimentul „LA PAS.slowing down” aduce în atenția publicului larg acțiuni culturale și educative referitoare la consumul responsabil, la artizani și mici producători din Timișoara și la patrimoniul gastronomic local și regional.

„LA PAS.Slowing down”, un program de dezvoltare comunitară, derulat de Asociația CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare și Asociaţia Timişoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, desfășoară activități și proiecte în mediul online și în Timișoara, în perioada 24 octombrie – 30 noiembrie 2020. Calendarul din toamna lui 2020 se adaptează contextului social și medical actual dificil, păstrându-și dezvoltarea pe următoarele principii orizontale: sustenabilitate, dezvoltare comunitară, promovare a gastronomiei locale ca element de patrimoniu imaterial.

Program educațional

În octombrie-noiembrie 2020 se va continua desfășurarea programului pentru combaterea risipei alimentare, colectare selectivă și reciclare, implicând 10 cadre didactice și 300 de elevi din Timișoara în sesiuni de lucru pe tema consumului responsabil. Vor fi  selectate 3 proiecte cu tematică în domeniul consumului responsabil propuse de liceeni, care vor primi o finanțare de 15.000 lei pentru implementare.

HARTA LA PAS online

HARTA LA PAS va prezenta locuri din Timișoara care comercializează produse artizanale și promovează idei specifice dezvoltării durabile și va fi disponibilă în mediul online. Harta se construiește în timp real, atât prin cercetările echipei LA PAS, cât și prin propunerile venite de la susținători și curioși, pe adresa lapas at cries.ro.

#distanțati dar #împreună: ATELIERE ȘI DEGUSTĂRI ONLINE

În fiecare joi, de la ora 19.00, începând cu 29 octombrie, vor avea loc ateliere online pentru toți cei interesați, precum turism cultural gastronomic, „din grădină în farfurie: rețele locale pentru alimentație sănătoasă”, slow fashion – provocări din industria modei, dar și ateliere specializate, precum cel de etichetare a produselor artizanale, dedicat micilor producători.

În fiecare sâmbătă, începând cu 31 octombrie, se vor organiza degustări inedite – în mediul online, de miere, pâine artizanală, cidru sau brânză artizanală. Doritorii se vor înscrie și vor  ridica produsele spre degustare, urmând să participe live, online la o degustare facilitată de un expert, alături de alți gurmanzi.

Două evenimente speciale vor avea loc în weekendul 24-25 octombrie: o premieră și anume o degustare online de bere artizanală cu 4 berari timișoreni (24 octombrie, ora 19.00) și un atelier de cafea artizanală la Cofferize din Timișoara (25 octombrie, ora 10.30). Înscrierile se fac la adresa lapas at cries.ro.

Gustul ca patrimoniu și Artizani la pas

Gustul ca patrimoniu, unul dintre proiectele LA PAS, a fost demarat în 2018  în contextul considerării practicilor de gătit ca elemente de patrimoniu imaterial – modul de preparare a hranei într-o comunitate relevă nu doar valorile acesteia, reperele ei culturale, ci și mentalitățile membrilor săi și un tip de raportare la patrimoniu cultural și la istoria locală.

În perioada 24 octombrie – 30 noiembrie 2020, în fiecare duminică dimineață, va fi disponibil spre vizionare, în mediul online, câte un film care fie prezintă produse artizanale, poveștile lor sau mișcarea slow food în Timișoara, fie rețete ale unor preparate culinare specifice regiunii Banat, gătite și promovate de Laura Laurențiu. Laura, bucătar și blogger din 2009, scrie, filmează și gătește pentru unele dintre cele mai mari comunități de profil din România strânse în jurul său: 500.000 de fani pe Facebook, 23.000 pe Instagram și 150.000 de subscriberi pe Youtube.

Susținătorii și curioșii sunt invitați să urmărească rețelele sociale Facebook și Instagram și tag-urile #distanțați și #împreună pentru informații actualizate în timp real.

* * *Toamna se numără… hoții! Doi pădurari, reținuți pentru furt de lemne 22 octombrie 2020 Procurorii gorjeni au început serios investigațiile în această toamnă pentru combaterea jafurile din pădurile județului și au mai reținut doi pădurari implicați în furt de lemne din pădurile de care ar fi trebuit să aibă grijă. 

Acești doi pădurari provin din zona Târgu Cărbunești și sunt reținuți doar la distanță de câteva zile după ce alți colegi de-ai lor din Tismana și Peștișani au primit mandate de arestare la domiciliu pentru același fapte.  De această dată anchetatorii nu au mai cerut arest la domiciliu pentru pădurari, ci au dispus controlul judiciar, după cum reiese dintr-un comunicat de presă al Parchetului de lângă Tribunalul Gorj, relatează publicația locală Gorjeanu. 

„Inculpatul G.I.C., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de sustragere de material lemnos în formă continuată(…), evaziune fiscală în formă continuată,(…) folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, (…) şi fals intelectual în formă continuată(…). Se reţine de procuror că inculpatul G.I.C., în perioada ianuarie 2019 şi până în prezent, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în calitate de inginer silvic în cadrul Ocolului silvic de regim privat P.M., folosind autoutilitara cu nr. de înmatriculare GJ…., a desfăşurat acte de transport şi comerţ cu material lemnos (657 transporturi) exploatat din partizii silvici aflaţi în districtul regional pe care îl gestiona, activităţi incompatibile cu statutul personalului silvic, încălcând astfel dispoziţiile art. 40 alin.1-7 din OUG nr. 59/2000 din 26 mai 2000 privind Statutul personalului silvic, a comercializat în perioada menţionată un volum total de 1276,7 mc, cu valoarea de 574.515 lei, ascunzând sursa impozabilă prin falsificarea avizelor de însoţire a transporturilor, în sensul că a consemnat în mod necorespunzător adevărului identitatea destinatarului, sustrăgându-se în felul acesta de la plata impozitelor şi taxelor aferente, aducând un prejudiciu bugetului de stat în cuantum de 140.008 lei. De asemenea, se reţine că acelaşi inculpat, în perioada august – septembrie 2020 a sustras cantităţi de material lemnos din şapte partizi silvici de pe raza comunelor Aninoasa şi Săuleşti, jud. Gorj, constituiţi în districtul său (cel puţin 30 mc de material lemnos), pe care le-a transportat cu autoutilitara sa cu nr. de înmatriculare GJ…. (15 transporturi ilegale, fără aviz de însoţire sau folosind de mai multe ori acelaşi aviz de însoţire) şi le-a comercializat către diverşi cumpărători ce locuiesc pe raza comunelor menţionate. Inculpatul C.I., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală în formă continuată,(…)folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane,(…) şi fals intelectual în formă continuată(…). Se reţine de procuror că inculpatul C.I., în perioada ianuarie 2019 şi până în prezent, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în calitate de pădurar în cadrul Ocolului silvic de regim privat P.M. şi de administrator de fapt al SC ZOLICON 92 FOREST SRL, folosind autoutilitara cu nr. de înmatriculare GJ…., a desfăşurat acte de transport şi comerţ cu material lemnos, comercializând din partizii silvici constituiţi în cantonul pe care îl avea în gestiune, activităţi care sunt incompatibile cu statutul personalului silvic, încălcând astfel dispoziţiile art. 40 alin.1-7 din OUG nr. 59/2000 din 26 mai 2000 privind Statutul personalului silvic, a comercializat în perioada menţionată un volum total de 250 mc (66 transporturi de m