Stiri 26 octombrie 2020, prima parte Cursul de schimb 26.10.2020

1 EUR

4.8731

1 USD

4.1224

Prognoza meteo: Zile cu ploi și căderi de grindină! Ce se întâmplă cu temperaturile! Angelica Lefter - 26 octombrie 2020 Ultima săptămână din octombrie 2020 este marcată de nebulozitate la nivelul întregii țări, dar valorile termice se vor situa peste cele obișnuite pentru această perioadă din an, potrivit meteorologilor.Prognoza pentru luni – 26 octombrieAstăzi, valorile termice se vor situa peste mediile multianuale specifice datei. Astfel, maximele se vor încadra între 14 grade în estul Transilvaniei și 22 de grade în Oltenia, iar cele minime vor fi cuprinse, în general, între 4 şi 14 grade. Totodată, în regiunile estice şi sud-estice cerul va fi mai mult noros, îndeosebi ziua va ploua pe arii relativ extinse, mai ales sub formă de aversă, iar trecător se vor semnala descărcări electrice.Cu totul izolat cantitățile de apă vor depăși 15…20 l/mp și vor fi condiții de grindină. În restul teritoriului înnorările vor fi temporare, iar ploile pe suprafețe mici, în prima parte a intervalului. Vântul va sufla slab și moderat. Pe alocuri va fi ceață.Prognoza pentru marți – 27octombrieMarţi, vremea se va încălzi ușor. În regiunile estice, înnorările vor fi în general persistente şi pe alocuri va ploua slab.În sudul teritoriului și parțial în centru, nebulozitate de nivel jos, asociată izolat cu burniţă, se va forma la începutul zilei şi noaptea, iar în restul zonelor cerul va fi variabil. De asemenea, vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări în sudul Banatului și pe crestele montane.Temperaturile maxime se vor încadra între 16 şi 22 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 3…4 grade în depresiunile intramontane şi 13…15 grade pe litoral. Dimineaţa şi noaptea, pe alocuri va fi ceaţă.Prognoza pentru miercuri – 28 octombrieValorile termice vor continua și miercuri să se situeze peste cele specifice la sfârşitul lunii octombrie. În Moldova, Muntenia, Oltenia şi parţial în Transilvania, nebulozitatea de nivel jos va fi persistentă în special în prima parte a zilei şi noaptea şi pe alocuri vor fi ploi slabe sau burniţă, iar în Dobrogea vor fi înnorări temporare şi averse, mai ales în a doua parte a intervalului. În restul teritoriului, cerul va fi variabil şi doar izolat vor fi condiţii de ploaie. Vântul va sufla slab și moderat, trecător cu uşoare intensificări la munte, la altitudini mari.Maximele termice ale zilei se vor încadra în general între 16 şi 21 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 2…4 grade în depresiuni şi 13…14 grade pe litoral. Dimineaţa şi noaptea, în zonele joase, local se va semnala ceaţă.Prognoza pentru joi – 29 octombrieRegimul termic va fi în continuare caracterizat de valori peste mediile multianuale ale perioadei în cea mai mare parte a ţării.Cerul va avea înnorări temporare şi local, în majoritatea regiunilor, va ploua slab. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări în zona montană înaltă, mai ales în cursul nopţii, dar trecător şi pe litoral.Temperaturile maxime, în scădere uşoară în nord, nord-vest şi centru, se vor încadra în general între 14 şi 20 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 5 şi 13 grade. Dimineaţa şi noaptea, în zonele joase, pe arii restrânse va fi ceaţă, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).

Prognoza meteo: Când vine iarna. Unde se strică vremea, cât de frig se face 26 octombrie 2020, Ionela Stănilă

Vremea se menţine caldă la sfârşitul lunii octombrie, dar cu precipitaţii. La munte se anunţă lapoviţă şi chiar ninsoare la altitudini mai mari. Din a doua săptămână a lunii noiembrie, vremea se răceşte. Administraţia Naţională de Meteorologie(ANM) a publicat prognoza meteo pentru următoarele 4 săptămâni.

Prognoza meteo: Un val de aer polar loveşte România.

Luni, 26 octombrie, conform ANM, vremea va fi apropiată de normal din punct de vedere termic, în cea mai mare parte a ţării.

În cursul zilei, vor mai fi înnorări şi, îndeosebi în regiunile estice, va mai ploua.

Noaptea, cerul va deveni variabil, ploi slabe vor mai fi doar izolat, în nord-estul extrem, dar în zonele joase de relief, pe alocuri, se va semnala ceaţă. Vântul va sufla slab şi moderat.

Temperaturile maxime se vor încadra între 13 grade în nordul Moldovei şi 21 de grade în regiunile sudice - sud- vestice, iar cele minime vor fi cuprinse, în general, între 5 şi 12 grade. În Bucureşti, cerul va mai avea înnorări în prima parte a intrevalului, când trecător va mai ploua, apoi va deveni variabil. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 18...20 de grade, iar cea minimă de 8...9 grade. Prognoza meteo până pe 23 noiembrie

Săptămâna 26.10.2020 – 02.11.2020 Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice acestei perioade, la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile estice şi sud-estice. Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile extracarpatice şi la munte, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru acest interval.

Săptămâna 02.11.2020 – 09.11.2020 Temperaturile medii ale aerului vor fi uşor mai ridicate decât cele normale pentru această săptămână, în regiunile extracarpatice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă. Cantităţile de precipitaţii vor fi în general excedentare, local, în regiunile estice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval.

Săptămâna 09.11.2020 – 16.11.2020 Temperatura medie a aerului se va situa în jurul celei normale pentru această săptămână, în toate regiunile. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi local cexcedentar în regiunile sud-estice, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă. Săptămâna 16.11.2020 – 23.11.2020 Mediile valorilor termice se vor situa în general în jurul celor normale pentru această săptămână, posibil uşor mai ridicate în sud-est. Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, cu posibilitatea unui uşor excedent local, în sud-vest.

Se pregătește Starea de Calamitate! Suprafețe 100% distruse în sudul țării 26 octombrie 2020Guvernul României lucrează în prezent la elaburarea unui act normativ pentru declararea Stării de Calamitate în agricultură! Din rapoartele oficiale trimise din teritoriu de către comisiile de constatare a pagubelor, situația în mai multe zone ale țării este una dezastrouasă, culturile agricole fiind distruse complet de secetă.

„O suprafață de peste 1,17 milioane ha cu culturi înființate în toamna anului 2019, precum și o suprafață de peste 1,2 milioane ha cu culturi înființate în primăvara anului 2020, au fost calamitate până la un procent de 100% pe areale agricole importante la nivel național, la nivel teritorial s-au înregistrat județe situate în zonele de sud-vest, sud, sud-est și est ale țării, la care suprafețele cultivate au fost calamitate până la un procent de 100% și care depășesc semnificativ procentul de 50% din suprafața agricolă a județelor în cauză”, se arată în urma verificărilor efectuate de Comitetele Județene pentru Situații de Urgență.

Din cauza acestor factori, Ministerul Agriculturii și Guvernul României se pregătesc acum să lanseze Ordonanța de Urgență prin care să declare starea de calamitate în zonele afectate puternic, în special fiind vizată zona Dobrogei.

Mai preciz, starea de calamitate va fi declarată de către Comitetele Județene pentru Situații de Urgență, atunci când în urma verificărilor reiese că suprafața totală calamitată depășește 50% din suprafața agricolă a județului.

Declararea stării de calamitate este aplicabilă atât producătorilor agricoli cât și operatorilor economici cu activități în sectorul agricol de achiziție, depozitare, comercializare, procesare produse agricole primară și/sau furnizare de input-uri agricole, care au încheiate contracte comerciale cu producătorii agricoli.

Seceta pedologică se menține! Prognoza agricolă pe săptămâna viitoare 25 octombrie 2020 În următoare săptămână, conținutul de apă din sol va prezenta valori scăzute și deosebit de scăzute. Cele mai afectate zone se află în Dobrogea, local nordul, nord-estul și estul Munteniei, estul și sudul Olteniei, izolat în sud-estul Moldovei, relevă prognoza agrometeorologică publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Până la sfârșitul acestei luni, rezerva de umiditate în stratul de sol 0-20 cm, în cultura grâului de toamnă, se va încadra în limite bune, aproape de optim și optime, pe cea mai mare suprafață a țării.

Specialiștii spun că pe parcursul săptămânii viitoare, starea de vegetație a plantelor va fi bună şi medie în cea mai mare parte a teritoriului agricol, respectiv medie şi slabă în semănăturile tardive şi pe suprafeţele unde se vor menţine deficite de apă în sol.

Perioada următoare se va caracteriza printr-un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod normal, la nivelul întregii ţări. Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 9 şi 20 de grade Celsius, abaterile termice pozitive cuprinse între un grad şi nouă grade Celsius, în aproape toate regiunile agricole.

Temperatura maximă a aerului va oscila între 12 şi 25 de grade Celsius, în majoritatea zonelor de cultură, iar cea minimă va fi cuprinsă între 2 şi 17 grade Celsius la nivelul întregii ţări, valorile cele mai scăzute înregistrându-se în depresiuni, unde izolat vor fi condiţii de producere a brumei.

Temperatura medie diurnă a solului la adâncimea de 10 cm se va încadra între 10 şi 21 de grade, optimă parcurgerii ritmurilor de creştere şi dezvoltare la culturile de rapiţă, orz şi grâu de toamnă, relatează Agerpres.

De asemenea, săptămâna viitoare sunt prognozate precipitaţii sub formă de ploi locale în aproape toată ţara, însoţite de intensificări temporare ale vântului, iar pe arii restrânse cantităţile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol.

Agrometeorologii estimează că în perioada următoare lucrările agricole în câmp vor evolua în mod normal în majoritatea regiunilor.

APIA si SUBVENTIISubvențiile APIA, în PERICOL! Mesajul ministrului agriculturii, Adrian Oros 25 octombrie 2020 Subvențiile fermierilor români ar putea fi în pericol, dacă nu se urgentează procesul de intabulare și cadastrare a terenurilor, anunță ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Oros. Într-o conferință de presă susținută la Cluj, acesta a subliniat că aceste etape trebuie realizate cât mai rapid, pentru a se elimina riscul de pierdere a subvențiilor pe suprafață.

Ministrul a precizat că trebuie intabulat și cadastrat terenul care se află în administrarea statului, deoarece doar o treime din terenul gestionat de ADS este intabulat, însă concomitent trebuie încheiată și cadastrarea sistematică, pentru ca cei care lucrează terenurile respective să poată beneficia de subvențiile din fonduri europene plătite de APIA.

Oficialul MADR a vorbit și despre modificarea legii arendei, prin care trebuie să se stabilească o relație corectă între cei care dețin pământul și cei care îl lucrează. Ministrul a subliniat că sunt numeroase cazuri în care cei care dețin pământul primesc și arenda, și subvenția pe suprafață, deși nu ei sunt cei care lucrează terenul respectiv. Astfel, fermierii care lucrează într-adevăr pământul trebuie să beneficieze de subvenție, iar cei care dețin pâmântul vor primi o arendă consistentă și legală, stabilită în baza unui contract.

Adrian Oros a promis că și legislația privind renta viageră va fi modificată, astfel încât toți cei care nu mai doresc să lucreze pământul pe care îl dețin, să beneficieze de o rentă viageră.

”Trebuie să modificăm puțin renta viageră în așa fel încât cei care doresc să nu lucreze pământul și fie îl vând, fie îl dau altora, să beneficieze de această rentă viageră”, a mai subliniat ministrul agriculturii în cadrul conferinței de presă de la Cluj.

SUBVENȚII APIA MAI MICI PENTRU FERMELE MARI, SUBVENȚII APIA MAI MARI PENTRU FERMELE MICI! Agroinfo 26 octombrie 2020

OFICIAL PARLAMENTUL EUROPEAN! Mai mult sprijin pentru cei care practică o agricultură mai favorabilă pentru climă și mediu. Plățile directe anuale sunt plafonate la 100.000 euro, iar IMM-urile vor beneficia de sprijin suplimentar. Se introduc măsuri personalizate pentru a ajuta fermierii să facă față crizelor. Se aplică sancțiuni mai severe celor care încalcă normele în mod repetat (de ex. regulile legate de mediu sau calitatea vieții animalelor), anunță oficial Parlamentul European, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Viitoarea politică agricolă a Uniunii Europene trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE. Eurodeputații și-au adoptat vineri, 23 octombrie 2020, poziția referitoare la reforma politicii agricole a Uniunii pentru perioada de după 2022. Echipa de negociere a Parlamentului este gata acum să înceapă negocierile cu miniștrii Uniunii.

Către o politică bazată pe performanță

Eurodeputații au aprobat o schimbare a politicii curente, care va adapta mai bine politica agricolă europeană la nevoile fiecărui stat membru în parte. Ei insistă, însă, că trebuie menținute condiții de concurență echitabile în întreaga Uniune. Guvernele naționale ar trebui să elaboreze planuri strategice, supuse aprobării Comisiei. În acestea țările membre trebuie să specifice cum intenționează să pună în practică obiectivele Uniunii. Comisia le va verifica și performanța, nu doar conformitatea cu normele Uniunii.Promovarea unei mai bune performanțe de mediu a fermelor europene

Obiectivele planurilor strategice vor fi stabilite în conformitate cu Acordul de la Paris, declară eurodeputații.

Parlamentul a consolidat practicile obligatorii favorabile climei și mediului (așa numita „condiționalitate”) pe care fiecare fermier trebuie să le aplice pentru a beneficia de un sprijin direct. Pe lângă aceste măsuri, eurodeputații doresc să se consacre cel puțin 35% din bugetul pentru dezvoltare rurală tuturor tipurilor de măsuri legate de mediu și de climă. Cel puțin 30% din bugetul pentru plățile directe ar trebui să fie rezervat programelor ecologice. Ele nu sunt obligatorii, dar pot îmbunătăți veniturile fermierilor.

Eurodeputații insistă să se creeze servicii de consiliere agricolă în fiecare sat membru și doresc să se aloce cel puțin 30% din fondurile prevăzute de Uniune pentru statul respectiv pentru a ajuta fermierii să combată schimbările climatice, să gestioneze sustenabil resursele naturale și să protejeze biodiversitatea. De asemenea, deputații cer statelor membre să încurajeze fermierii să aloce cel puțin 10% din suprafețele pe care le dețin unor elemente de peisaj care favorizează biodiversitatea, cum ar fi gardurile vii, arborii neproductivi și iazurile.

Reducerea plăților pentru fermele mai mari, sprijinirea fermelor mici și a fermierilor tineri

Eurodeputații au votat pentru reducerea progresivă a plăților anuale directe de peste 60.000 EUR acordate fermierilor și pentru plafonarea acestora la 100 000 EUR. Totuși, înainte de a se aplica această reducere, fermierii ar putea avea posibilitatea să deducă din suma totală 50% din salariile legate de agricultură.

Cel puțin 6% din plățile naționale directe ar trebui folosite pentru a sprijini fermele mici și medii. Dacă însă statul membru folosește în acest scop peste 12% din alocarea sa financiară, plafonarea ar trebui să devină voluntară, spun eurodeputații.

Statele membre ale Uniunii ar putea să folosească cel puțin 4% din bugetele lor destinate plăților directe pentru a sprijini tinerii fermieri. S-ar putea acorda un sprijin suplimentar din fondurile pentru dezvoltare rurală, caz în care s-ar putea acorda prioritate investițiilor făcute de tinerii fermieri, spun eurodeputații.

Parlamentul subliniază că sprijinul Uniunii ar trebui rezervat celor care desfășoară cel puțin un nivel minim de activitate agricolă. Persoanele și entitățile care gestionează aeroporturi, servicii de transport feroviar, sisteme de alimentare cu apă, servicii imobiliare, terenuri permanente de sport și spații destinate activităților de agrement ar trebui excluse automat.

„Burger vegetal” și „friptură de tofu”: nicio schimbare privind etichetarea produselor pe bază de plante

Eurodeputații au respins toate propunerile care urmăreau să rezerve denumirile legate de carne pentru produsele care conțin carne. Nu se schimbă nimic în cazul produselor pe bază de plante și al denumirilor pe care le folosesc la vânzare în momentul de față.

Fermierii sunt sprijiniți pentru a face mai bine față riscurilor și crizelor

Parlamentul a cerut noi măsuri pentru a ajuta fermierii să facă față riscurilor și eventualelor crize viitoare. El dorește o piață mai transparentă și o strategie de intervenție pentru toate produsele agricole. Parlamentul a mai cerut ca practicile care urmăresc aplicarea unor standarde mai ridicate în materie de mediu, de sănătate a animalelor sau de bunăstare a animalelor să nu fie supuse normelor de concurență. Deputații mai doresc să transforme rezerva de criză pentru agricultură, care ajută agricultorii să facă față instabilității prețurilor sau a piețelor, într-un instrument permanent, care să dispună de un buget propriu.Sancțiuni mai mari în caz de neconformități repetate și mecanismul Uniunii de tratare a plângerilor

Parlamentul dorește să înăsprească sancțiunile în cazul celor care încalcă cerințele Uniunii în repetate rânduri, de exemplu în chestiuni legate de mediu și de calitatea vieții animalelor. În caz de neconformitate, fermierii ar urma să piardă 10% din cuantumul total al plăților cuvenite (față de 5% acum).

Eurodeputații mai doresc să se instituie un mecanism ad hoc al Uniunii de tratare a plângerilor. Acesta s-ar ocupa de plângerile fermierilor și ale beneficiarilor din mediul rural care au fost tratați nedrept sau care au fost dezavantajați în legătură cu subvențiile Uniunii în cazul în care guvernele lor naționale nu le soluționează plângerea.

Rezultatele votului:Regulamentul privind planurile strategice a fost aprobat cu 425 voturi pentru, 212 împotrivă și 51 abțineri.Regulamentul privind organizarea comună a piețelor a fost aprobat cu 463 voturi pentru, 133 împotrivă și 92 abțineri.Regulamentul privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC a fost aprobat cu 434 voturi pentru, 185 împotrivă și 69 abțineri.

ContextUltima reformă a politicii agricole a Uniunii (PAC), care a fost înființată în 1962, a avut loc în 2013. Normele în vigoare privind PAC expiră la 31 decembrie 2020. Ele urmează să fie înlocuite cu dispoziții tranzitorii până în momentul în care Parlamentul și Consiliul convin asupra reformei PAC și o aprobă.

PAC reprezintă 34,5 % din bugetul Uniunii pentru 2020 (58,12 miliarde EUR). Circa 70 % din bugetul PAC sprijină veniturile a șase-șapte milioane de ferme din Uniunea Europeană.

Subvențiile s-ar putea REDUCE cu 30%! Cum pot fermierii români să evite această scădere 26 octombrie 2020Subvențiile de care beneficiază fermierii români s-ar putea reduce cu 30% în viitorul exercițiu financiar 2021-2027! Într-o conferință de presă susținută astăzi, președintele Grupului Politic Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, a vorbit despre această reducere, dar și ce vor trebui să facă fermierii pentru a nu pierde acești bani.

”Dacă fermierul nu face nimic în plus față de ce face acum, subvențiile scad exact cu valoarea care va fi destinată ecoschemelor. Din propunerea Parlamentului European, este vorba de 30%. Cu 30% ar scădea plățile directe dacă fermierii decid să nu facă chiar nimic, dar eu sper să nu fie cazul. Practic, România va putea, împreună cu organizațiile de fermieri, cu ONG-uri și alții interesați de mediu, să definească care ar fi acele măsuri adaptate la diferite regiuni.

Guvernul ar putea chiar să decidă anumite măsuri pentru zona Dobrogei, alte măsuri pentru zona de munte, altele pentru crescătorii de animale sau pentru zona de deal. Să fie măsuri care să fie utile pentru fermieri, să nu îi coste mai mult, ci să poată să valorifice măsurile respective inclusiv când comercializează produsele.

Vedeți că treaba aceasta prinde tot mai mult și la o parte din consumatori, când spui că practici o agricultură cu impact redus asupra mediului. De aceea sper să nu fie cazul de o reducere, dar ca să răspund sec și scurt, cu 30% ar urma să scadă subvențiile dacă fermierul nu face nimic în plus față de ce face acum”, a precizat Dacian Cioloș.

APIA: Peste 120.000 de fermieri au nevoie de ajutor financiar, din cauza pagubelor produse de criza COVID-19 Dorin Oancea 26.10.2020,

122.986 de fermieri au depus cereri  în cadrul Măsurii 21 – Sprijin temporar cu caracter excepţional acordat fermierilor şi IMM-urilor care au fost afectaţi în mod deosebit de criza COVID-19, din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020, anunţă APIA. 

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) precizează că procesul de depunere s-a încheiat în data de 23 octombrie.

Situaţia cererilor depuse pentru Măsura 21 în perioada 25.09 - 23.10.2020, se prezintă astfel: în sectorul zootehnic – bovine – 44.960 cereri pentru un număr de 594.974 capete; în sectorul zootehnic – ovine şi/sau caprine – 40.067 cereri pentru un număr de 8.709.852 capete; în sectorul vegetal – legume-fructe şi cartofi – 46.451 cereri pentru o suprafaţă de 66.526,85 ha.

Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară raportată la dimensiunea fermei şi urmează să fie plătit până la 30 iunie 2021, pe baza cererii de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020.

Alocarea financiară pentru această măsură este de 150 milioane de euro.

 Fermierii care au intrat în procedura de plată APIA pentru ajutorul de până la 7.000 euro! Roxana Dobre - 26 octombrie

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), informează printr-un comunicat remis către Agrointeligența-AGROINTEL.RO că în data de 23 octombrie s-a încheiat procesul de depunere a cererilor în cadrul Măsurii 21 – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19, din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020, respectiv în sectorul zootehnic – bovine, sectorul zootehnic – ovine și / sau caprine, dar și în sectorul vegetal – legume-fructe și cartofi, fiind accesată de un număr de 122.986 fermieri unici.

Situația cererilor depuse pentru Măsura 21 în perioada 25.09 – 23.10.2020, se prezintă astfel:

– în sectorul zootehnic – bovine – 44.960 cereri pentru un număr de 594.974 capete;

– în sectorul zootehnic – ovine și/sau caprine – 40.067 cereri pentru un număr de 8.709.852 capete;

– în sectorul vegetal – legume-fructe și cartofi – 46.451 cereri pentru o suprafață de 66.526,85 ha.

Iată situație detaliată a cererilor depuse în cadrul Măsurii 21, pe fiecare județ în parte:

Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară raportată la dimensiunea fermei și urmează să fie plătit până la 30 iunie 2021, pe baza cererii de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020. Alocarea financiară pentru această măsură este de 150 milioane de euro.

TERMEN ÎN NOIEMBRIE PENTRU PLATA SUBVENȚIILOR APIA PE HECTAR! Agroinfo 26 octombrie 2020

SUBVENȚII APIA 2020! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță termenele limită pentru plata subvențiilor agricole pe hectar pentru luna noiembrie 2020. Aceste termene pentru depunerea unor acte la APIA trebuie respectate de fermierii care au accesat subvenția pe hectar dacă vor să beneficieze de acești bani în anul 2020.

AJUTOR NAŢIONAL TRANZITORIU PENTRU IN PENTRU FIBRĂ - ANT 2 ŞI AJUTOR NAŢIONAL TRANZITORIU PENTRU CÂNEPĂ PENTRU FIBRĂ - ANT 3

Pentru cultura de in, fermierul trebuie să prezinte la APIA până la data de 2 noiembrie a anului de recoltă inclusiv, acte doveditoare privind livrarea, respectiv proces-verbal de receptie, factura, bon fiscal.

Laboratorul Regional pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Blaj are obligaţia să transmită MADR şi APIA până la data de 2 noiembrie a anului de recoltă raportul cu privire la conţinutul de THC pentru fiecare parcelă cultivată cu cânepă pentru fibră, care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor.

Cuantumul pe hectar al acestei subvenții, pentru anul de cerere 2019, a fost de 8,9570 euro/ha = 42,5421 lei/ha.

SPRIJIN CUPLAT MAZĂRE BOABE ȘI FASOLE BOABE

Procesatorii care cultivă mazăre boabe fac dovada procesării producţiei proprii, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne, conform art.44, alin. (4) din Ordinul M.A.D.R. nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Procesatorii care cultivă fasole boabe fac dovada procesării producţiei proprii, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne, conform art. 44, alin. (4) din Ordinul M.A.D.R. nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Cuantumul pe hectar al acestei subvenții pentru anul de cerere 2019 a fost de 118,05 euro/ha = 560,6902 lei/ha.

SPRIJIN CUPLAT PENTRU CÂNEPĂ PENTRU ULEI ŞI/SAU FIBRĂ

Laboratorul Regional pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Blaj are obligația să transmită MADR şi APIA până la data de 1 noiembrie a anului de recoltă raportul cu privire la conţinutul de THC pentru fiecare parcelă cultivată cu cânepă pentru fibră și semințe care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor.

Cuantumul pe hectar al acestei subvenții pentru anul de cerere 2019 a fost de 210,01 euro/ha = 997,4634 lei/ha.

SPRIJIN CUPLAT TOMATE DESTINATE INDUSTRIALIZĂRII

Fermierii fac dovada valorificării cantității minime, 15 tone/ha, pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.

Unităţile de industrializare care cultivă tomate fac dovada procesării producţiei proprii, prin documente contabile interne, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.

Factura sau bonul fiscal de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea "sămânţă admisă pentru însămânţare", sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea "Necesar propriu" şi "Interzisă comercializarea" sau Documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate se prezintă la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.

Documentele care atestă calitatea seminţelor certificate autohtone se vizează în prealabil de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care fermierul îşi desfăşoară activitatea sau de Laboratorul central pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor. În cazul utilizării seminței certificate oficial din producția proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânță.

În situația în care fermierul înființează cultura prin răsad, pe care-l achiziționează de la o terță persoană, prezintă la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere factura de achiziție sau fila/filele din carnetul de comercializare a răsadului, însoțită de copii de pe plicul de semințe folosite pentru producerea răsadului sau copie de pe documentul de calitate și conformitate al furnizorului sau copie de pe raportul de control sau de pe pașaportul fitosanitar, dacă furnizorul răsadului este persoană fizică sau juridică autorizată de inspectoratul teritorial pentru calitatea semințelor și materialului săditor pentru multiplicarea de material săditor legumicol, pentru cantitatea corespunzătoare suprafeței declarate.

Cuantumul pe hectar al acestei subvenții pentru anul 2019 a fost de 1.717,99 euro/ha = 8.159,7653 lei/ha.

SPRIJIN CUPLAT PENTRU CASTRAVEŢI DESTINATI INDUSTRIALIZĂRII

Fermierii fac dovada valorificării producţiei pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.

Unităţile de industrializare care cultivă castraveţi fac dovada procesării producţiei proprii, prin documente contabile interne, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.

Factura sau bonul fiscal de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea "sămânţă admisă pentru însămânţare", sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea "Necesar propriu" şi "Interzisă comercializarea" sau Documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate se prezintă la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.

Documentele care atestă calitatea seminţelor certificate autohtone se vizează în prealabil de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care fermierul îşi desfăşoară activitatea sau de Laboratorul central pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă.

Cuantumul pe hectar al acestei subvenții pentru anul 2019 a fost de 539,88 euro/ha = 2.564,2140 lei/ha.

SPRIJIN CUPLAT PENTRU LEGUME CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE - SERE

Dovada comercializării legumelor o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol care trebuie depuse la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere. Castraveții destinați industrializării se comercializează către unități de industrializare înregistrate pentru siguranţa alimentelor potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008.

Documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea "sămânţă admisă pentru însămânţare", sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea "Necesar propriu" şi "Interzisă comercializarea" sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate şi factura sau bonul fiscal de achiziție a seminței, se depune la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere curent.

Documentele care atestă calitatea seminţelor certificate autohtone se vizează în prealabil de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care fermierul îşi desfăşoară activitatea sau de Laboratorul central pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor. În cazul utilizării seminței certificate oficial din producția proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânță.

Unităţile de industrializare care cultivă castraveţi în sere proprii fac dovada procesării producţiei proprii, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne.

Cuantumul pe hectar al acestei subvenții pentru anul 2019 a fost de 4.649,12 euro/ha = 22.081,4603 lei/ha.

SPRIJIN CUPLAT PENTRU LEGUME CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE - SOLARE

Dovada comercializării legumelor o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol care trebuie depuse la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere. Castraveții destinați industrializării se comercializează către unități de industrializare înregistrate pentru siguranţa alimentelor potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008.

Fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţa certificată oficial, inclusiv categoria standard, în conformitate cu Legea nr.266/2002 cu Ordinul MAPDR nr. 1269/2005 şi cu Ordinul MAPDR nr.1366/2005. Procentul din sămânţa certificată autohtonă utilizată este de minimum 5% din norma de semănat pe hectar pentru fiecare specie în parte. Se consideră sămânţă autohtonă sămânţa certificată în conformitate cu legislaţia în vigoare în domeniul calităţii seminţelor, produsă pe teritoriul României din soiuri înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, în anul de cerere respectiv.

Documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea "sămânţă admisă pentru însămânţare", sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea "Necesar propriu" şi "Interzisă comercializarea" sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate şi factura sau bonul fiscal de achiziție a seminței, se depune la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere curent.

Documentele care atestă calitatea seminţelor certificate autohtone se vizează în prealabil de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care fermierul îşi desfăşoară activitatea sau de Laboratorul central pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor. În cazul utilizării seminței certificate oficial din producția proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânță.

Unităţile de industrializare care cultivă castraveţi în sere sau solare proprii fac dovada procesării producţiei proprii, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne.

Cuantumul pe hectar al acestei subvenții pentru anul 2019 a fost de 4.649,12 euro/ha = 22.081,4603 lei/ha.

Aceste informații au fost furnizate de APIA pentru AGROINFO.

NOUA SCHEMĂ DE AJUTOR! SUMA PE CARE O VOR PRIMI FERMIERII ROMÂNI! Agroinfo: 26 octombrie 2020

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat duminică, 25 octombrie 2020, că fermierii români vor beneficia de o nouă schemă de ajutor în valoare maximă de 6.000 de lei lunar. Proiectul de Ordonanță de Urgență este în consultare publică pe site-ul oficial al Ministerului Fondurilor Europene.

Împreună cu Ministerul Fondurilor Europene am identificat o măsură pentru a stimula angajarea tinerilor în agricultură, finanțată din Fondul Social European, aproximativ 200 de milioane de euro, unde vom plăti 75% din salariu angajaților din agricultură în așa fel încât să oferim posibilitatea fermierilor și angajatorilor să ofere salarii atractive tinerilor care doresc să lucreze în agricultură, fie absolvenți de învățământ superior de specialitate, fie absolvenți de învățământ tehnic sau pur și simplu tineri care doresc să lucreze în agricultură, a spus ministrul agriculturii, în cadrul unei conferințe de presă susținută duminică la Cluj Napoca.

AGROINFO vă pune la dispoziție integral prevederile proiectului de Ordonanță de Urgență.

Art.1 (1) Angajatorii care activează în sectorul agro-alimentar, care încadrează în muncă, cu normă întreagă, persoane cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani, înregistrați ca șomeri în evidența Agențiilor pentru Ocuparea Forței de Muncă Județene, respectiv a municipiului București beneficiază lunar, pentru o perioadă de maximum 18 luni, începând cu data intrării în vigoare a prezentului act normativ și a mecanismului de implementare, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2023, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, de o sumă reprezentând echivalentul a 75% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.250 lei.

(2) În cazul în care persoanele prevăzute la alin. (1) sunt angajate pe posturi ale căror cerințe presupun studii medii, angajatorii beneficiază lunar, pe o perioadă de maximum 18 luni, începând cu data intrării în vigoare a prezentului act normativ și a mecanismului de implementare, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2023, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, de o sumă reprezentând echivalentul a 75% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 3.500 lei.

(3) În cazul în care persoanele prevăzute la alin. (1) sunt angajate pe posturi ale căror cerințe presupun studii superioare indiferent de specialitatea acestor studii, angajatorii beneficiază lunar, pe o perioadă de maximum 18 luni, începând cu data intrării în vigoare a prezentului act normativ și a mecanismului de implementare, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2023, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, de o sumă reprezentând echivalentul a 75% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 6.000 lei.

(4) Angajatorii prevăzuți la alin. (1) – (3) au obligația menținerii raporturilor de muncă pentru o perioadă de minimum de 6 luni de la data încetării acordării sprijinului financiar. (5) Sumele prevăzute la alin. (1) - (3) se acordă pentru plata salariului proporțional cu timpul efectiv lucrat de salariat și nu se cumulează, pentru același angajat, cu subvențiile care se acordă angajatorilor care au încheiat cu Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de muncă, respectiv a municipiului București contracte sau convenții, potrivit prevederilor art. 80, 85 și art. 93^4 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare.

Art.2 (1) Angajatorii care încetează din inițiativa lor contractele individuale de muncă ale salariaților, anterior expirării termenului prevăzut la art. 1 alin. (4) sunt obligați să restituie, integral, sumele încasate pentru fiecare persoană pentru care a încetat raportul de muncă.(2) La sumele prevăzute la alin. (1) se aplică dobânda de referință a Băncii Naționale a României în vigoare la data încetării contractelor individuale de muncă, dacă încetarea a intervenit în temeiul prevederilor art. 55 lit. b),  art. 56 alin. (1) lit. d) și e) și art. 65 din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Art.3 Nu beneficiază de sumele prevăzute la art.1 alin. (1) - (3) următoarele categorii de angajatori:  a) instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt acestea definite potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și prin Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare;  b) angajatorii care la data solicitării acordării acestor sume se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activitățile suspendate sau restricționate din alte motive decât cele generate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

Art.4 (1) Sumele prevăzute la art.1 alin. (1) - (3) se acordă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturi și Dezvoltării Rurale, la solicitarea angajatorilor, depusă, prin mijloace electronice, la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.(2) Activitatea de monitorizare a respectării de către angajatori a prevederilor art.1 alin (4) și (5), se realizează de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

(3) Procedura de acordare a sumelor prevăzute la art.1  alin. (1) - (3) se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, în termen de 30 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.5 (1) Cheltuielile efectuate din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, potrivit art. 4 alin. (1)  se suportă din fonduri europene externe nerambursabile, prin Programul Operațional Capital Uman, în limita sumelor alocate cu această destinație și în conformitate cu prevederile și regulile de acordare a finanțării.(2) Aplicarea prevederilor art.1 alin. (1) - (3), precum și verificarea respectării de către angajatori a prevederilor art.1 alin. (4) și (5) se realizează în baza unui protocol de colaborare încheiat între Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

URGENTAREA CADASTRĂRII TERENURILOR AGRICOLE PENTRU SALVAREA SUBVENȚIILOR FERMIERILOR! Agroinfo 25 octombrie 2020

SUBVENȚIILE APIA, ÎN PERICOL. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat duminică, 25 octombrie 2020, într-o conferință de presă susținută la Cluj Napoca, că trebuie urgentată intabularea și cadastrarea terenurilor agricole pentru a fi eliminat riscul pierderii subvențiilor pe suprafață de către fermierii români.

Trebuie să intabulăm și să cadastrăm foarte repede atât terenul statului, pentru că doar o treime din terenul deținut de stat și gestionat de ADS (Agenția Domeniilor Statului n.r.) este intabulat, dar, în același timp, trebuie să încheiem rapid și cadastrarea sistematică astfel încât cei care lucrează pământul să poată beneficia de accesarea măsurilor și de accesarea banilor europeni, anunțat ministrul Oros.

De asemenea, șeful MADR a mai spus că va fi modificată legea arendei în așa fel încât să beneficieze de subvenții cei care lucrează pământul, nu cei care-l dețin.

Trebuie modificată legea arendei încât să fie o relație foarte corectă între cel care deține pământul și cel care lucrează pământul, pentru că subvenția, știu că am deranjat pe unii, dar subvenția este destinată celui care lucrează pământul, iar proprietarul pământului trebuie să beneficieze de o arendă consistentă și legală, în baza unui contract. În schimb, subvenția trebuie să ajungă la cel care lucrează pământul, a spus ministrul agriculturii Adrian Oros, duminică, 25 octombrie 2020, într-o conferință de presă susținută la Cluj Napoca.

MINISTRUL OROS: CEI CARE NU DORESC SĂ LUCREZE PĂMÂNTUL SĂ BENEFICIEZE DE RENTA VIAGERĂ! Agroinfo 25 octombrie 2020

MODIFICĂRI LEGEA RENTEI VIAGERE AGRICOLE. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat duminică, 25 octombrie 2020, într-o conferință de presă susținută la Cluj Napoca, că se va modifica legea rentei viagere agricole în așa fel încât să beneficieze de acești bani proprietarii de terenuri agricole care nu doresc să lucreze aceste terenuri.

Trebuie să modificăm puțin renta viageră în așa fel încât cei care nu doresc să lucreze pământul, fie îl vând, fie îl dau altora, să beneficieze de această rentă viageră, a anunțat ministrul agriculturii, duminică, într-o conferință de presă susținută la Cluj Napoca.

Potrivit Legii 247/2005, renta viageră agricolă reprezintă suma de bani plătită rentierului agricol care înstrăinează sau arendează terenurile aflate în proprietatea sa, având siguranța unei surse viagere de venituri garantate de stat.

Cuantumul rentei viagere agricole reprezintă echivalentul în lei a 100 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol înstrăinat și echivalentul în lei a 50 euro/an pentru fiecare hectar arendat.

Potrivit informațiilor furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), în prezent, renta viageră agricolă se acordă persoanelor care au dobândit calitatea de rentier agricol până la data de 31.12.2009.

Rentierul agricol este persoana fizică în vârstă de peste 62 de ani care nu are și nu va deține în proprietate, cumulate în timp, mai mult de 10 ha de teren agricol extravilan, pe care le înstrainează prin acte între vii sau le arendeaza, total ori parțial.  Rentier agricol este și persoana pensionată pe caz de boală, gradele I si II, care, chiar dacă nu a împlinit vârsta de 62 de ani, îsi dovedește incapacitatea de a munci cu decizie de la comisia de expertiză medicală, pe care o va prezenta în fiecare an la vizarea carnetului derentier, cu excepția celei ce aparține categoriei persoanelor care nu mai sunt supuse examenului anual, iar în decizie se consemnează "nerevizuibil", și care înstrainează prin acte între vii, arendează terenuri agricole extravilane aflate în proprietate sau încheie acord cu investitorul.

ATENȚIE! Acest articol aparține AGROINFO, este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

EURODEPUTAT DANIEL BUDA: TRANSFER DE BANI ÎNTRE SUBVENȚIILE AGRICOLE! Agroinfo 24 octombrie 2020

VOTAT! Parlamentul European a votat vineri seara, 23 octombrie 2020, transferul de bani între cei doi piloni ai noii Poliici Agricole Comune 2021-2027, Pilonul 1 plăți directe și Pilonul 2 dezvoltare rurală. Anunțul este făcut de europarlamentarul Daniel Buda (PPE), vicepreședintele Comisiei AGRI din Parlamentul European.

Transferul între piloni:Se va permite transferarea a până la 15% din fondurile din primul pilon către cel de-al doilea pilon, inclusiv sumele rezultate din aplicarea plafonării, cu condiția ca aceste fonduri să fie alocate măsurilor de agromediu și beneficiarii să fie agricultori.Până la 12% din cel de-al doilea pilon la primul pilon, cu condiția ca fondurile să fie destinate schemelor ecologice, a explicat eurodeputatul român, pe pagina sa oficială Facebook.

Vă reamintim că vineri seara, 23 octombrie 2020, Parlamentul European a votat: PAC - sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre și finanțate de Fondul European de Garantare Agricolă, FEGA și de Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, FEADR, PAC: finanțarea, gestionarea și monitorizarea, PAC: modificarea Regulamentului Organizării Comune a Piețelor și a altor regulamente. Aceste regulamente europene vor sta la baza noii Politici Agricole Comune 2021-2027, care ar urma să-și intre în drepturi de la 1 ianuarie 2023, doi ani fiind de tranziție.

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri este dublat: VOTAT! TINERII FERMIERI, AJUTOR DE 100.000 DE EURO PENTRU 7 ANI!

Noul fermier, un nou concept introdus în noua PAC: EURODEPUTAT DANIEL BUDA: APARE NOUL FERMIER CARE VA AVEA ACCES MAI UȘOR LA BANI EUROPENI!

Nou, sprijin pentru instalarea femeilor în mediul rural: VOTAT! BANII PENTRU SATELE ROMÂNEȘTI!

Cum se împarte anvelopa financiară pentru noua PAC: VOTAT! CUM SE ÎMPART BANII ÎNTRE SUBVENȚIILE FERMIERILOR ROMÂNI!

EURODEPUTAT DANIEL BUDA: APARE NOUL FERMIER CARE VA AVEA ACCES MAI UȘOR LA BANI EUROPENI!Agroinfo 24 octombrie 2020

VOTAT! Parlamentul European a votat vineri seara, 23 octombrie 2020, trei dosare privind reforma Politcii Agricole Comune 2021-2027. Apare un nou concept, noul fermier, care va avea acces mai ușor la fondurile europene, la fel ca tânărul fermier, dar spre deosebire de acesta, noul fermier poate să aibă o vârstă de peste 40 de ani, a anunțat europarlamentarul român Daniel Buda (PPE), vicepreședintele Comisiei AGRI, Parlament European.

Unul dintre elemente de noutate ale noii Politici Agricole Comune 2021-2027 este introducerea conceptului de nou fermier. Nu are legătură cu tânărul fermier, dar noul fermier va avea acces mai ușor la bani europeni. De asemenea, Parlamentul European a votat ca subvențiile să ajungă doar la fermierii activi și nu la cei de canapea.

Fermierii activi” trebuie definiți de către statele membre astfel încât să se garanteze că nu se acordă sprijin celor ale căror activitate agricolă constituie doar o parte nesemnificativă din totalul activităților lor economice, însă fără a se exclude sprijinirea fermierilor care desfășoară mai multe activități. În orice caz, definiția păstrează modelul de exploatație agricolă familială regăsit în Uniune, cu caracter individual sau asociativ, indiferent de dimensiunea exploatației. Dar banii trebuie să ajungă la Adevărații fermieri și nicidecum “la fermierii de canapea”!

“Noul fermier”A fost introdus conceptul privind noul fermier care va avea acces mult mai ușor la fonduri europene, la fel ca tânărul fermier. “Noul fermier” este definit astfel încât să includă: condițiile pentru a fi „șeful exploatației”; formarea profesională și/sau competențele corespunzătoare; o limită de vârstă de peste 40 de ani.Potrivit acestei definiții, un „nou fermier” nu poate fi recunoscut ca „tânăr fermier”, a explicat europarlamentarul Daniel Buda (PPE).

Subvențiile de care beneficiază fermierii români s-ar putea reduce cu 30% octombrie 26, 2020 agrimanet Subvențiile de care beneficiază fermierii români s-ar putea reduce cu 30% în viitorul exercițiu financiar 2021-2027! De ce credeti ca tot vorbeam despre eco-scheme? Atenie, prin eco-scheme se urmareste „realizarea de venituri de catre fermier care să rezulte din plata unor servicii oferite de aceștia în interesul comunității sau al societății prin întreținerea și administrarea durabilă a resurselor naturale și a dinamismului social în mediul rural” (Dacian Ciolos). Prin „forma adoptată de Parlamentul European, Politica Agricolă Comună se adaptează mai bine la provocările climatice și pentru situațiile de criză sanitară și economică”. Aceste schimbări „adaptează Politica Agricolă Comună la nevoile care țin de protecția mediului, încurajarea unei agriculturi ecologice prin sprijinirea fermelor de mărime mică și medie”(Dacian Ciolos). Cateva titluri cu acest subiect:

”Dacă fermierul nu face nimic în plus față de ce face acum, subvențiile scad exact cu valoarea care va fi destinată ecoschemelor. Din propunerea Parlamentului European, este vorba de 30%. Cu 30% ar scădea plățile directe dacă fermierii decid să nu facă chiar nimic, dar eu sper să nu fie cazul. Practic, România va putea, împreună cu organizațiile de fermieri, cu ONG-uri și alții interesați de mediu, să definească care ar fi acele măsuri adaptate la diferite regiuni.

Guvernul ar putea chiar să decidă anumite măsuri pentru zona Dobrogei, alte măsuri pentru zona de munte, altele pentru crescătorii de animale sau pentru zona de deal. Să fie măsuri care să fie utile pentru fermieri, să nu îi coste mai mult, ci să poată să valorifice măsurile respective inclusiv când comercializează produsele.

Vedeți că treaba aceasta prinde tot mai mult și la o parte din consumatori, când spui că practici o agricultură cu impact redus asupra mediului. De aceea sper să nu fie cazul de o reducere, dar ca să răspund sec și scurt, cu 30% ar urma să scadă subvențiile dacă fermierul nu face nimic în plus față de ce face acum”, a precizat Dacian Cioloș.

Ce se va întâmpla cu subvențiile agricole, cu ANT-urile și finanțarea dezvoltării rurale octombrie 25, 2020 agrimanet

Tranziția către noua politică agricolă a UE: acord parțial cu privire la prevederile cheie pentru după 2020

· Subvențiile agricole ale UE și finanțarea dezvoltării rurale vor continua neîntrerupt

· Perioada de tranziție va dura doi ani

· Acces mai ușor la compensațiile de gestionare a riscurilor și la ajutoarele naționale

Negociatorii Parlamentului și ai Consiliului au ajuns marți la un acord parțial cu privire la al doilea set de reguli pentru a asigura o tranziție lină de la politica agricolă actuală a UE la politica viitoare.

Textul convenit provizoriu extinde aplicarea normelor existente privind politica agricolă comună (PAC), care urmează să expire la sfârșitul anului 2020. Acesta asigură continuarea plăților către fermieri și beneficiarii dezvoltării rurale și oferă predictibilitate și stabilitate sectorului.

Perioadă de tranziție de doi ani

Durata perioadei de tranziție, care începe la 1 ianuarie 2021, ar trebui să fie de doi ani, au convenit negociatorii Parlamentului și ai Consiliului. Comisia a propus inițial o perioadă de tranziție de un an, pe care ambii colegislatori au considerat-o insuficientă din cauza întârzierilor repetate cu negocierile bugetare pe termen lung ale UE și a negocierilor strâns legate de reforma PAC.

Acces mai ușor la compensațiile de gestionare a riscurilor și la ajutorul național

Deputații europeni au reușit să convingă Consiliul și Comisia să permită statelor membre să faciliteze accesul fermierilor la compensații pentru scăderi severe ale veniturilor și pentru pierderile cauzate de evenimente climatice nefaste, focare de boli ale animalelor sau plantelor sau infestări cu dăunători. Pragul pentru declanșarea compensațiilor ar putea fi astfel redus de la pierderi de 30% la pierderi de 20%.

Parlamentul a promovat, de asemenea, măsuri care oferă statelor membre mai multă libertate în sprijinirea fermierilor, în special în timpul crizei COVID-19. Acestea includ, de exemplu, reguli relaxante privind ajutoarele de stat pentru a permite autorităților naționale să calculeze impozitul datorat al fermierilor pe baza veniturilor lor multianuale și chiar să excludă temporar de la impozitare banii economisiți de fermieri în anii grei; a mai aprobat, pentru unele state member, extinderea ajutorul național tranzitoriu pana la sfârșitul anului 2022.

Mai mult timp pentru noi proiecte climatice, organice și de bunăstare a animalelor

Mulțumită deputaților, durata noilor proiecte multianuale de dezvoltare rurală axate pe agricultură ecologică, bunăstarea animalelor și măsurile de agro-mediu-climă va fi limitată la cinci ani. Comisia a propus inițial o durată maximă de trei ani și numai pentru proiecte organice, climatice și legate de mediu.

Rezervă de criză mai eficientă în viitor

În timpul negocierilor, deputații europeni și-au repetat apelul de a finanța rezerva de criză agricolă din afara bugetului PAC. Acordul parțial nu include modificări ale funcționării sale actuale. Dar deputații europeni au insistat, în declarația lor politică fără caracter obligatoriu atașată textului legislativ, că propunerile pentru o rezervă de criză mai eficientă, mai bine finanțată și cumulativă ar trebui revizuite odată ce viitorul buget pe termen lung al UE va fi convenit.

Citate

„Păstrarea acestui dosar pe linie și la timp a fost prioritatea mea cheie, deoarece acest lucru este în interesul fermierilor. Oferă fermierilor predictibilitate, stabilitate, continuitate financiară și încredere în planificarea viitorului pentru următorii doi ani. De asemenea, oferă statelor membre UE instrumente suplimentare pentru a-și ajuta fermierii să facă față efectelor crizei COVID-19 ”, a declarat raportorul Elsi Katainen (RE, FI).

„Încheierea acordului astăzi privind prelungirea regulilor PAC încă doi ani este o veste foarte bună și un pas important care oferă fermierilor claritate și certitudine juridică cu privire la viitorul lor apropiat. Dar pentru a finaliza acest acord și pentru a accelera activitatea noastră privind reforma PAC după 2022, avem nevoie de un acord privind viitorul buget pe termen lung al UE. Prin urmare, îndemn statele membre să facă față provocării și să vină în cele din urmă cu o poziție fezabilă. Avem nevoie ca aceștia să acționeze rapid ”, a declarat președintele comitetului pentru agricultură, Norbert Lins (PPE, DE).

Pasii urmatori

Textul aprobat provizoriu de deputați și președinția croată a Consiliului trebuie încă să fie actualizat cu cifre relevante din viitorul buget pe termen lung al UE, care nu a fost încă convenit. Odată încheiat acordul privind Cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027, negociatorii Parlamentului și Consiliului se vor reuni din nou pentru a finaliza regulile tranzitorii ale PAC pentru 2021-2022.

Textul final va trebui apoi aprobat atât de Parlament, cât și de Consiliu, înainte ca acesta să poată intra în vigoare.

Precizari

Proiectul de regulament este a doua dintre cele două propuneri depuse de Comisia Europeană pentru a asigura o tranziție lină către PAC post 2020. Primul set de reguli tranzitorii a fost aprobat de Parlament în decembrie 2019.

Parlamentul a avertizat în rezoluția sa din 10 octombrie că întârzierea viitorului buget pe termen lung al UE ar dăuna cetățenilor și întreprinderilor UE și a îndemnat Comisia să prezinte un plan de urgență pentru a evita perturbarea finanțării UE către beneficiari.

Reforma PAC este strâns legată de activitatea privind bugetul UE pe termen lung pentru 2021-2027. Viitoarele legi ale UE privind politica agricolă vor fi codecise de Parlamentul European și Consiliul UE (miniștri ai agriculturii).

Parlamentul European

VOTAT! CUM SE ÎMPART BANII ÎNTRE SUBVENȚIILE FERMIERILOR ROMÂNI!Agroinfo 24 octombrie 2020

NOUA POLITICĂ AGRICOLĂ COMUNĂ! Parlamentul European a votat vineri seara, 23 octombrie 2020, măsurile de ajutor, subvențiile din noua Politică Agricolă Comună 2021-2027. Sunt trei dosare privind reforma PAC, care au fost votate vineri de eurodeputați și care aduc schimbări majore.

Cum se vor împărți banii în noua PAC între subvențiile de care beneficiază fermierii români?

Distribuirea plăților directe va fi următoarea:Cel puțin 60% din pachet va trebui alocat plăților directe de statele membre,dar și sprijinul cuplat pentru diverse sectoare în proporție de 12%, din care obligatoriu 2 % pentru plantele proteice.5% plății redistributive3% pentru programe sectoriale organizațiilor de producători, în sectoarele care nu sunt în prezent acoperite de programe sectoriale specifice.Cel puțin 30% din primul pilon ar trebui alocate noilor scheme de climă, mediu și bunăstarea animalelor (scheme ecologice). Statele membre pot dedica sume pentru crearea unei rezerve naționale, a explicat europarlamentarul român Daniel Buda (PPE), vicepreședintele Comisiei AGRI, Parlamentul European.

Ce s-a votat, de fapt, vineri seara în Parlamentul European? Pe înțelesul tuturor, s-au votat regulamente europene care fixează cadrul și condițiile de acordare a tuturor subvențiilor și plăților din agricultură. După intrarea în vigoare a acestor regulamente, vor fi abrogate regulamentele europene 1.306, 1.307 care au reprezentat bibliile actualei politici agricole, au stat la baza acordării fiecărui cent din agricultură.

Cele trei regulamente, dosare, votate vineri, 23 octombrie 2020, în Parlamentul European sunt: PAC - sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre și finanțate de Fondul European de Garantare Agricolă, FEGA și de Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, FEADR, PAC: finanțarea, gestionarea și monitorizarea, PAC: modificarea Regulamentului Organizării Comune a Piețelor și a altor regulamente. Aceste dosare vor sta la baza noii Politici Agricole Comune 2021-2027, care ar urma să-și intre în drepturi de la 1 ianuarie 2023, doi ani fiind de tranziție.

APIA: 122.986 fermieri afectaţi de criza COVID-19 vor primi 150 milioane de euro BUCURESTI | Alina Oprea | astăzi,

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anunţat luni că 122.986 de fermieri unici au accesat Măsura 21 – Sprijin temporar cu caracter excepţional acordat fermierilor şi IMM-urilor care au fost afectaţi în mod deosebit de criza COVID-19, din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020, alocarea financiară pentru această măsură fiind de 150 milioane de euro.

"Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), informează că, în data de 23 octombrie 2020, s-a încheiat procesul de depunere a cererilor în cadrul Măsurii 21 – Sprijin temporar cu caracter excepţional acordat fermierilor şi IMM-urilor care au fost afectaţi în mod deosebit de criza COVID-19, din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020, respectiv în sectorul zootehnic – bovine, sectorul zootehnic – ovine şi / sau caprine, dar şi în sectorul vegetal – legume-fructe şi cartofi, fiind accesată de un număr de 122.986 fermieri unici", a informat luni APIA.

Alocarea financiară pentru această măsură este de 150 milioane de euro.

"Situaţia cererilor depuse pentru Măsura 21 în perioada 25 septembrie - 23 octombrie 2020, se prezintă astfel: în sectorul zootehnic – bovine – 44.960 cereri pentru un număr de 594.974 capete; în sectorul zootehnic – ovine şi/sau caprine – 40.067 cereri pentru un număr de 8.709.852 capete; în sectorul vegetal – legume-fructe şi cartofi – 46.451 cereri pentru o suprafaţă de 66.526,85 ha", menţionează APIA.

Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară raportată la dimensiunea fermei şi urmează să fie plătit până la 30 iunie 2021, pe baza cererii de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020.

 AFIR si FINANTARI

VOTAT! TINERII FERMIERI, AJUTOR DE 100.000 DE EURO PENTRU 7 ANI! Agroinfo 24 octombrie 2020

SUBVENȚII FERMIERI. Europarlamentarul român Daniel Buda (PPE), vicepreședinte Comisia AGRI, Parlamentul European, a anunțat vineri seara că Parlamentul European a adoptat cele trei dosare privind reforma Politicii Agricole Comune 2021-2027, și anume: PAC - sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre și finanțate de FEGA și de FEADR, PAC: finanțarea, gestionarea și monitor-rizarea, PAC: modificarea Regulamentului OCP și a altor regulamente. AGROINFO o să vă informeze în articole distincte despre tot s-a votat în Parlamentul European pentru subvențiile fermierilor. Astfel, începem cu tinerii fermieri. În prezent, tinerii fermieri beneficiază de un sprijin de instalare ca șefi de exploatație de 50.000 de euro, pe o durată de 5 ani. Parlamentul European a votat vineri seara, 23 octombrie 2020, ca ajutorul acordat tinerilor fermieri să fie dublat, iar perioada în care beneficiază de acest ajutor să fie prelungită de la 5 ani la 7 ani.

Noua Politică Agricolă Comună este una orientată mai mult spre rezultate, stimulează modernizarea și durabilitatea zonelor agricole, reducând povara administrativă a fermierilor. Noul model de livrare implică o subsidiaritate sporită în favoarea statelor membre, ținând cont de condițiile și nevoile locale. PAC va contribui în mod cert la consolidarea biodiversității, iar agricultorii sunt în prima linie pentru conservarea acesteia. În calitate de gardieni principali ai păstrării calității terenurilor noastre, fermierii joacă un rol vital în protejarea biodiversității în UE. Resursele financiare alocate în cadrul Politicii Agricole Comune contribuie nu doar la conservarea biodiversității, ci și la furnizarea unor alimente de înaltă calitate și la prețuri rezonabile pentru consumatori. Dar desigur, în primul rând, se constituie într-un instrument puternic pentru consolidarea unui viitor mai bun pentru fermieri!   

Tinerii fermieri (până la 40 de ani) care au fost instalați pentru prima dată ca șefi ai exploatației vor primi un sprijin complementar pentru o perioadă de 7 ani (în loc de 5 ani). Sprijinul acordat instalării tinerilor fermieri din capitolul Dezvoltare rurală crește de la 70.000 euro la 100.000 euro, a anunțat europarlamentarul român.

VOTAT! BANII PENTRU SATELE ROMÂNEȘTI! Agroinfo 24 octombrie 2020

AJUTOR PENTRU DEZVOLTAREA SATELOR! Parlamentul European a votat vineri seara, 23 octombrie 2020, o serie de măsuri și ajutoare din noua Politică Agricolă Comună 2021-2027. AGROINFO, așa cum v-a promis, vă informează despre fiecare decizie luată de europarlamentarii de la Bruxelles. Ne ajută cu explicații despre fiecare vot dat vineri seara europarlamentarul român Daniel Buda (PPE), vicepreședinte Comisia AGRI, Parlament European.

A fost o săptămână de foc în care s-au dezbătut și s-au supus votului în Parlamentul European, la Bruxelles, o serie de decizii care vor afecta soarta fermierilor în următorii 7 ani și soarta satelor din România. AGROINFO v-a informat pas cu pas ce se întâmplă la Bruxelles. Vineri seara, 23 octombrie 2020, după dezbateri aprinse în Parlamentul European, au fost supuse la vot o serie de elemente din noua PAC. Printre acestea și banii pentru dezvoltare rurală, banii pentru sate, cum vor fi împărțiți acești bani. 

Distribuirea fondurilor pentru dezvoltare rurală:Un minim de 30% ar fi rezervat pentru protecția mediului și atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. Minim 30% din sumele pentru Dezvoltare Rurală ar trebui să fie dedicate măsurilor care îmbunătățesc competitivitatea agriculturii.Servicii de consiliere agricolă: statele membre alocă cel puțin 30 % din fondurile dedicate serviciilor de consiliere și asistenței tehnice pentru îndeplinirea obiectivelor de energie sustenabilă, precum și pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, promovarea dezvoltării sustenabile și a gospodăririi eficiente a unor resurse naturale precum apa, solul și aerul, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor, a explicat eurodeputatul Daniel Buda, pe pagina sa oficială Facebook.

Dezvoltarea rurală: tipul de intervenții a fost extins prin includerea de noi articole privind instalarea femeilor în zonele rurale și utilizarea tehnologiilor digitale. În ceea ce privește ratele de cofinanțare pentru dezvoltare rurală, acestea sunt menținute în comparație cu reducerile propuse de Comisie (peste 10 puncte) și se propune o creștere substanțială a cofinanțării (până la 90%) pentru zonele depopulate, investițiile în măsurile de agro-mediu sau instalarea tinerilor, și a noilor fermieri și înființarea și dezvoltarea de noi întreprinderi.Vom reveni în perioada următoare cu noi informații. Acest regulament va intra în procedura trialogului, în negocierile dintre cele trei institutii importante ale Europei: Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European și Comisia Europeană, a mai spus eurodeputatul român.

Cele trei regulamente, dosare, votate vineri, 23 octombrie 2020, în Parlamentul European sunt: PAC - sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre și finanțate de Fondul European de Garantare Agricolă, FEGA și de Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, FEADR, PAC: finanțarea, gestionarea și monitorizarea, PAC: modificarea Regulamentului Organizării Comune a Piețelor și a altor regulamente. Aceste dosare vor sta la baza noii Politici Agricole Comune 2021-2027, care ar urma să-și intre în drepturi de la 1 ianuarie 2023, doi ani fiind de tranziție.

Ordonanța care prelungește suspendarea executărilor silite a apărut în Monitor. 26 oct, 2020 | Ionuţ Tudorică | ECONOMICA.net

Finanțele spun că executările făcute ieri au fost ilegale Ministerul Finanțelor a informat astă seară că OUG care prelungește facilitățile fiscale existente până la 25 octombrie a fost publicată în Monitorul Oficial. Vine și cu precizări, după ce ieri mai multe firme s-au plâns că au avutconturile poprite de autorități din cauza întârzierii Ordonanței de prelungire a supendării executării silie.

Ordonanța de urgențã a Guvernului nr. 181/2020 privind unele mãsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicatã pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice la rubrica transparențã decizionalã/acte normative aprobate, a fost publicatã în Monitorul Oficial nr. 988 din 26 octombrie 2020. Ministerul Finantelor Publice precizeazã faptul cã executãrile silite prin poprire nu puteau fi executate, potrivit legislației în vigoare. Aici aveți textul proiectului de OUG. Mai multe firme s-au plâns că în cursul zilei de ieri autoritățile le-au poprit conturile bancare în contul datoriilor acumulate de la începerea stării de urgenta. Măsura suspendării executărilor expira pe 25 octombrie. Ministerul Finanțelor a hotărât să prelungească facilitatea până la 25 decembrie, însă actul de prelungire a fost publicat abia azi în Monitorul Oficial.

ALTELE

Reforma politicii agricole: Reducerea plăților pentru fermele mai mari, sprijinirea fermelor mici octombrie 25, 2020 agrimanet Viitoarea politică agricolă a Uniunii trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE.

· Mai mult sprijin pentru cei care practică o agricultură mai favorabilă pentru climă și mediu

· Plățile directe anuale sunt plafonate la 100.000 EUR, iar IMM-urile vor beneficia de sprijin suplimentar

· Se introduc măsuri personalizate pentru a ajuta fermierii să facă față crizelor

· Se aplică sancțiuni mai severe celor care încalcă normele în mod repetat (de ex. regulile legate de mediu sau calitatea vieții animalelor)

Eurodeputații și-au adoptat vineri poziția referitoare la reforma politicii agricole a Uniunii pentru perioada de după 2022. Echipa de negociere a Parlamentului este gata acum să înceapă negocierile cu miniștrii Uniunii.

Către o politică bazată pe performanță

Eurodeputații au aprobat o schimbare a politicii curente, care va adapta mai bine politica agricolă europeană la nevoile fiecărui stat membru în parte. Ei insistă, însă, că trebuie menținute condiții de concurență echitabile în întreaga Uniune. Guvernele naționale ar trebui să elaboreze planuri strategice, supuse aprobării Comisiei. În acestea țările membre trebuie să specifice cum intenționează să pună în practică obiectivele Uniunii. Comisia le va verifica și performanța, nu doar conformitatea cu normele Uniunii.

Promovarea unei mai bune performanțe de mediu a fermelor europene

Obiectivele planurilor strategice vor fi stabilite în conformitate cu Acordul de la Paris, declară eurodeputații.

Parlamentul a consolidat practicile obligatorii favorabile climei și mediului (așa numita „condiționalitate”) pe care fiecare fermier trebuie să le aplice pentru a beneficia de un sprijin direct. Pe lângă aceste măsuri, eurodeputații doresc să se consacre cel puțin 35% din bugetul pentru dezvoltare rurală tuturor tipurilor de măsuri legate de mediu și de climă. Cel puțin 30% din bugetul pentru plățile directe ar trebui să fie rezervat programelor ecologice. Ele nu sunt obligatorii, dar pot îmbunătăți veniturile fermierilor.

Eurodeputații insistă să se creeze servicii de consiliere agricolă în fiecare sat membru și doresc să se aloce cel puțin 30% din fondurile prevăzute de Uniune pentru statul respectiv pentru a ajuta fermierii să combată schimbările climatice, să gestioneze sustenabil resursele naturale și să protejeze biodiversitatea. De asemenea, deputații cer statelor membre să încurajeze fermierii să aloce cel puțin 10% din suprafețele pe care le dețin unor elemente de peisaj care favorizează biodiversitatea, cum ar fi gardurile vii, arborii neproductivi și iazurile.

Reducerea plăților pentru fermele mai mari, sprijinirea fermelor mici și a fermierilor tineri

Eurodeputații au votat pentru reducerea progresivă a plăților anuale directe de peste 60.000 EUR acordate fermierilor și pentru plafonarea acestora la 100 000 EUR. Totuși, înainte de a se aplica această reducere, fermierii ar putea avea posibilitatea să deducă din suma totală 50% din salariile legate de agricultură. Cel puțin 6% din plățile naționale directe ar trebui folosite pentru a sprijini fermele mici și medii. Dacă însă statul membru folosește în acest scop peste 12% din alocarea sa financiară, plafonarea ar trebui să devină voluntară, spun deputații.

Statele membre ale Uniunii ar putea să folosească cel puțin 4% din bugetele lor destinate plăților directe pentru a sprijini tinerii fermieri. S-ar putea acorda un sprijin suplimentar din fondurile pentru dezvoltare rurală, caz în care s-ar putea acorda prioritate investițiilor făcute de tinerii fermieri, spun eurodeputații.

Parlamentul subliniază că sprijinul Uniunii ar trebui rezervat celor care desfășoară cel puțin un nivel minim de activitate agricolă. Persoanele și entitățile care gestionează aeroporturi, servicii de transport feroviar, sisteme de alimentare cu apă, servicii imobiliare, terenuri permanente de sport și spații destinate activităților de agrement ar trebui excluse automat.

„Burger vegetal” și „friptură de tofu”: nicio schimbare privind etichetarea produselor pe bază de plante

Eurodeputații au respins toate propunerile care urmăreau să rezerve denumirile legate de carne pentru produsele care conțin carne. Nu se schimbă nimic în cazul produselor pe bază de plante și al denumirilor pe care le folosesc la vânzare în momentul de față.

Fermierii sunt sprijiniți pentru a face mai bine față riscurilor și crizelor

Parlamentul a cerut noi măsuri pentru a ajuta fermierii să facă față riscurilor și eventualelor crize viitoare. El dorește o piață mai transparentă și o strategie de intervenție pentru toate produsele agricole. Parlamentul a mai cerut ca practicile care urmăresc aplicarea unor standarde mai ridicate în materie de mediu, de sănătate a animalelor sau de bunăstare a animalelor să nu fie supuse normelor de concurență. Deputații mai doresc să transforme rezerva de criză pentru agricultură, care ajută agricultorii să facă față instabilității prețurilor sau a piețelor, într-un instrument permanent, care să dispună de un buget propriu.

Sancțiuni mai mari în caz de neconformități repetate și mecanismul Uniunii de tratare a plângerilor

Parlamentul dorește să înăsprească sancțiunile în cazul celor care încalcă cerințele Uniunii în repetate rânduri, de exemplu în chestiuni legate de mediu și de calitatea vieții animalelor. În caz de neconformitate, fermierii ar urma să piardă 10% din cuantumul total al plăților cuvenite (față de 5% acum).

Eurodeputații mai doresc să se instituie un mecanism ad hoc al Uniunii de tratare a plângerilor. Acesta s-ar ocupa de plângerile fermierilor și ale beneficiarilor din mediul rural care au fost tratați nedrept sau care au fost dezavantajați în legătură cu subvențiile Uniunii în cazul în care guvernele lor naționale nu le soluționează plângerea.

Rezultatele votului și informați suplimentare

Regulamentul privind planurile strategice a fost aprobat cu 425 voturi pentru, 212 împotrivă și 51 abțineri.

Regulamentul privind organizarea comună a piețelor a fost aprobat cu 463 voturi pentru, 133 împotrivă și 92 abțineri.

Regulamentul privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC a fost aprobat cu 434 voturi pentru, 185 împotrivă și 69 abțineri.

Context

Ultima reformă a politicii agricole a Uniunii (PAC), care a fost înființată în 1962, a avut loc în 2013.

Normele în vigoare privind PAC expiră la 31 decembrie 2020. Ele urmează să fie înlocuite cu dispoziții tranzitorii până în momentul în care Parlamentul și Consiliul convin asupra reformei PAC și o aprobă.

PAC reprezintă 34,5 % din bugetul Uniunii pentru 2020 (58,12 miliarde EUR). Circa 70 % din bugetul PAC sprijină veniturile a șase-șapte milioane de ferme din Uniunea Europeană.

Parlamentul European

Jianu (CNIPMMR): Aplicaţia pentru IMM-uri calculează automat banii pentru antreprenori, chiar dacă ei nu au nevoie de întreaga sumă 26 octombrie 2020, 18:52 Aplicaţia prin care IMM-urile afectate de pandemie pot solicita Guvernului fonduri nerambursabile pentru asigurarea de capital de lucru calculează automat suma alocată fiecărei firme solicitante, pe baza procentului de 15% din cifra de afaceri pe 2019, chiar dacă firma nu are nevoie de întreaga sumă, a declarat, luni, pentru Agerpres, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu.

Liderul patronatului IMM-urilor a apreciat că acest model de alocare financiară nu este corect, deoarece unele companii mai mari vor majora artificial pierderile pe care le declară ca fiind provocate de pandemie, pentru a cheltui întreaga sumă alocată de sistemul electronic, iar astfel bugetul programului este consumat de IMM-urile cu cele mai mari cifre de afaceri, în detrimentul celor mai mici antreprenori.

IMM-urile afectate de pandemie pot solicita fonduri nerambursabile europene pentru capital de lucru prin schema de ajutor de stat a Guvernului care alocă firmelor înscrise o sumă în valoare de 15% din cifra de afaceri pe anul 2019, cu un plafon maxim de 150.000 de euro pentru un beneficiar.

Aplicaţia a fost implementată de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA) cu sprijin tehnic de la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

CNIPMMR a criticat în repetate rânduri nivelul ridicat al plafonului maxim acceptat pentru o firmă – 150.000 de euro, şi principiul ‘primul venit, primul servit’, argumentând că bugetul de 350 de milioane de euro este consumat de prea puţini beneficiari, IMM-uri de dimensiuni mari, în detrimentul celor mai mici antreprenori. De partea cealaltă, Ministerul Economiei a apărat plafonul de 150.000 de euro şi principiul ‘primul venit, primul servit’, argumentând că IMM-urile mici nu vor fi afectate. “Aplicaţia îi arată suma fixă pe care el (firma solicitantă, n.r.) trebuie s-o primească, 15% (din cifra de afaceri pe anul trecut, n.r.). El fie că are sau n-are nevoie, primeşte 15% din cifra de afaceri. Ceea ce nu e corect. Aplicaţia îi indică că aia e suma. Ar fi trebuit să completezi de mână şi să spui că ai nevoie de 30.000 de euro, de 50.000 de euro, ‘atât am eu nevoie’. Dacă tu-mi dai maxim suma asta, o să vin cu nevoi exact de suma respectivă. (…) Nici nu trebuie să scrii nimic acolo, doar scrii cifra de afaceri şi ţi-a calculat automat 15% din ea”, a menţionat Florin Jianu.

În cadrul unei conferinţe de presă organizate luni, liderul patronatului IMM-urilor a apreciat că stabilirea sprijinului financiar la valoarea de 15% din cifra de afaceri a firmei pe anul 2019 va încuraja firmele cu cifră de afaceri mai mare să îşi majoreze artificial costurile provocate de pandemie, pentru a cheltui întreaga sumă calculată de aplicaţie.

“Eu în continuare m-aş uita la nivelul sumei de finanţare a capitalului de lucru. Nu e ok ca tu să-ţi completezi online cifra de afaceri şi automat să-ţi calculeze 15% din acea sumă. Păi, ai n-ai nevoie tu de suma aia vei beneficia. Să vedeţi ce? O să ridice artificial costurile fiecare în parte, ca să ajungă la suma respectivă. Deci nu aşa ar fi trebuit, ar fi trebuit să faci pe un minim plan de afaceri, în care să-ţi prezinţi, la această oră, ca să tragem linie, şi să spunem ‘ce facturi ai restante? ce taxe ai restante?’. Şi atunci trăgeai o linie şi vedeai. Chiar dacă tu te califici pentru 150.000 de euro, s-ar putea să ai nevoie de 30.000 de euro. Dacă le luam bob cu bob, banii ajungeau pentru mai mulţi. Nu suntem de acord cu acest tip de abordare, dar cerem suplimentarea acestei măsuri”, a precizat Florin Jianu.

Acesta susţine că ar fi nevoie de dialog cu fiecare firmă în parte şi de o analiză pentru a vedea dacă nu se pot coborî aceste praguri de 150.000 de euro. “Eu aş face o analiză – ştiu că e un efort însemnat, dar asta ar trebui să facă – şi să încerce într-un dialog cu fiecare firmă în parte să vadă dacă nu cumva se pot coborî acele praguri. Sigur că la noi, în România, ne speriem de ceea ce înseamnă dialogul, dar am avut parteneri pe diverse proiecte din Austria, şi ei aveau un proces de negociere cu autoritatea de management, în care autoritatea îi chema şi spunea: ‘aţi pus aici 10.000 de euro salariu pentru un expert. Nouă ni se pare mult, nivelul salariului mediu este de 3.000 de euro’. Iar atunci beneficiarii veneau şi explicau. Adică să aibă un dialog individual, şi atunci s-ar putea să coboare acele (praguri maxime de 150.000 de euro). Însă în momentul în care ei au ales calea uşoară şi au spus ‘punem automat 15% din cifra ta de afaceri’… Stai puţin, s-ar putea să n-ai nevoie de toţi banii respectivi, de unde ştii? (…) Capital de lucru înseamnă să-ţi plăteşti nişte restanţe. Ori să dai 150.000 de euro pe firmă drept capital de lucru, dacă facem un calcul s-ar putea să reprezinte întregul profit al firmei respective pe un an de zile. La o rată a profitului mare, de 10-15%, la 1.000.000 de euro reprezintă întregul tău profit pe un an de zile. Cum să îi dai capital de lucru 150.000 de euro? N-am putut să influenţăm acest tip de abordare”, a afirmat Florin Jianu.Preşedintele CNIPMMR a susţinut că unele firme au putut beneficia de principiul ‘primul venit, primul servit’ în detrimentul altora deoarece au folosit specialişti care reuşeau să înregistreze foarte rapid cererile de finanţare ale respectivelor companii în aplicaţia lansată de Guvern.

“Noi am explicat că am fi văzut limita la 35.000 de euro maxim pentru orice tip de firmă care vine acolo. Sau să facă două tipuri de programe – program pentru IMM, în care îi dai numai 35.000 de euro, şi program separat pentru companiile mari. Dacă le bagi pe toate la un loc, atunci companiile mari (iau tot, n.r.). Am văzut înregistrări la nivelul secundelor, la nivelul minutelor. Păi acolo ce s-a întâmplat? Au nişte experţi foarte buni, care cu asta se ocupă, şi care le-au întregistrat firmele respective, care aveau exerciţiul înregistrării firmelor respective. Păi eu mă raportez la un IMM care are doi angajaţi. Cineva mi-a zis că era la muncă şi până când s-a întors acasă banii erau deja epuizaţi şi avea nevoie şi el de 15.000 de euro. Nu aşa se fac lucrurile”, a adăugat el.

Liderul patronatului IMM-urilor a reproşat autorităţilor că au implementat o abordare clic-viteză în detrimentul unei abordări economice.

“Iar principiul ‘primul venit, primul servit’: nu deschide el o întreagă discuţie – cine e primul venit? cum se face? de ce unii s-au înregistrat în secunde şi alţii în minute? Dă şanse egale tuturor! Dă o perioadă de timp! Eu n-aş face şi nu voi face niciodată acest principiu al ‘primului venit, primul servit’. Cei care suntem mai vechi în meserie ştim cu ce scandaluri s-a terminat ajutorul de minimis de prin 2008-2010 şi ce s-a întâmplat cu el. Eu nu spun că e cazul de aşa ceva, dar (Ministerul Economiei, n.r.) să nu deschidă genul acesta de abordare clic-viteză, că asta e, ci să facem de fapt o abordare economică”, a încheiat preşedintele CNIPMMR.

Consiliul Naţional al IMM-urilor a prezentat obiectivele strategice ale mediului de afaceri pentru următorii patru ani. Înfiinţarea unui Minister al Antreprenoriatului şi alocarea a cel puţin 0,4% din PIB pentru finanţarea IMM-urilor, printre măsurile propuse Ramona Cornea 26.10.2020, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR) a prezentat “Programul de guvernare al mediului de afaceri 2021 – 2024”, un document care conţine obiectivele strategice ale mediului de afaceri pentru următorii patru ani.

Printre măsurile propuse de acest program se numără şi înfiinţarea unui Minister al Antreprenoriatului, Comerţului şi Digitalizării care să asigure  dezvoltarea politicilor de susţinere a IMM-urilor, atragerea de investţii, promovarea exporturilor, implementarea programelor naţionale de finanţare a IMM-urilor şi a programelor de ajutor de stat, precum şi să înglobeze în un singur loc toate structurile de finanţare ale antreprenoriatului.

”Toate obiectivele pe care le propunem sunt măsurabile, obiective care pot fi atinse, iar măsurile sunt în consecinţă cu aceste obiective.  În primul rând, ne dorim ca România să intre în primele 20 de ţări în ceea ce înseamnă uşurinţa de a face afaceri, în acel index Doing Business.  Ne dorim susţinerea din a nou a iniţiativelor de tip start-up. Considerăm că 10.000 de start-up-uri anual este un spor absolut normal de atins. Este nevoie de aceste tipuri de iniţiative pentru că avem nevoie din nou de susţinerea spiritului antreprenorial şi de intrarea a cât mai multor oameni noi şi tineri în economie, dată fiind această situaţie în care ne găsim, o criză socială şi economică”, a declarat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, în cadrul evenimentului de lansare a programului.

Celelalte măsuri propuse vizează programul România Tech Nation, implementarea programelor pentru susţinerea antreprenorilor precum Programul Scale-up România – IMM, Programul pentru asigurarea siguranţei alimentare a României - Agro România, programul de sprijin al IMM-urilor din construcţii - Building România, programul Scale-up România pentru companii mari, un program strategic de susţine