Stiri 01 februarie 2021, partea a treia

Afacerile producătorilor de lactate și brânzeturi din România au crescut Retail Afacerile producătorilor de lactate și brânzeturi din România au crescut Profit.ro scris astăzi, 16:56

Cifra de afaceri consolidată a producătorilor de lactate și brânzeturi din România a crescut cu 5% în 2019, față de 2018, la 5,4 miliarde lei, în timp ce producția de lapte de consum a crescut cu 8% în 2019 comparativ cu 2018, arată un studiu Coface. Însă una din vulnerabilitățile sectorului arată că mai mult de o treime din companii (39%) au înregistrat o scădere a veniturilor în 2019.

"Un nou studiu realizat de Coface România privind sectorul de 'Fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor' (CAEN 1051) indică o evoluție pozitivă a veniturilor în 2019 acestea crescând cu aproximativ 5% față de 2018, profitabilitatea aflându-se într-o ușoară creștere. Studiul a agregat datele a 494 de companii care au depus datele financiare pentru anul 2019 (la nivelul lunii septembrie 2020) și care au generat o cifră de afaceri consolidată de 5,4 miliarde lei. Ponderea cotei de piață cumulate deținute de cei mai importanți 10 jucători este de 66%, ceea ce relevă un grad crescut de concentrare", arată compania de consultanță.

Aproximativ 34% dintre companii au înregistrat o pierdere netă la sfârșitul anului 2019, 18% dintre companii înregistrând o pierdere mai mare de -20% si 10% dintre ele având un profit peste 20%. Cele mai multe companii din cele analizate de Coface (62%) sunt încadrate drept companii cu un risc scăzut, scrie News.ro. Între punctele forte ale sectorului sunt faptul că mai mult de jumătate din companii (61%) au înregistrat o creștere a rezultatului net, iar creșterea profitabilității sectorului de la 4,3% în 2018 la 5,4% în 2019.

De asemenea, 46% dintre companiile din acest sector au efectuat investiții în 2019. La capitolul vulnerabilități, este menționat că mai mult de o treime din companii (39%) au înregistrat o scădere a veniturilor. Mai mult, aproape jumătate din companii (47%) au raportat în 2019 un grad de îndatorare mai mare de 80%, iar companiile din sectorul analizat au o autonomie în situații de forță majoră de 70 zile (sub nivelul recomandat de 90 zile).

Companiile care activează în acest sector au înregistrat o lichiditate curentă de 1,52 pe parcursul anului 2019, capitalul de lucru având un nivel redus, fiind relativ expus unor șocuri negative și volatilității (scăderea veniturilor sau neîncasarea creanțelor). Durata medie de colectare a creanțelor în sectorul analizat a scăzut de la 63 de zile, nivelul din 2015, la 48 zile in 2019. “Deși acest sector beneficiază de un trend relativ constant, dat de tendințele de consum ale populației, există amenințări de care jucătorii din piață ar trebui să țină cont în strategiile viitoare. Structura de finanțare a activităților pentru aproape jumătate din companiile din sector (grad de îndatorare mai mare de 80% pentru 47% din firme, datoriile pe termen scurt reprezintă 100% în total datorii pentru 45% din companii) este o amenințare care ar putea determina chiar ieșirea de pe piață a acestor companii.

Creșterea importului de produse lactate reprezintă o presiune suplimentară, mai ales în contextul regulamentului Comisiei Europene nr. 775/2018 intrat în vigoare la 1 aprilie 2020 cu privire la etichetarea produselor alimentare. Astfel, dacă materia primă nu provine integral din România, pe etichetă nu va putea scrie și va trebui să scrie , ceea ce va face diferențierea produselor mai dificilă pentru consumatori în ceea ce privește locul de producție”, a declarat Nicoleta Marin, senior financial analyst, Coface România.

Potrivit datelor INS, producția de lapte și produse din lapte a crescut în 2019, cea mai mare creștere fiind pentru laptele de consum (8%). Raportat la intervalul august 2019 – august 2020, din punct de vedere al cantității de lapte colectat spre procesare, cea mai mare cantitate a fost înregistrată în luna iunie 2020 și anume 108.979 tone. De asemenea, cantitatea de lapte brut importată de către unitățile procesatoare a crescut cu 24.160 tone (+28,2%), în perioada ianuarie-octombrie 2020 față de același interval din 2019. În ceea ce privește produsele lactate obținute, pentru același interval, s-au raportat creșteri ale producției la: unt cu 928 tone (+10,8%), lapte de consum cu 24.655 tone (+9,1%) și brânzeturi cu 1.286 tone (+1,6%).

“Sectorul de fabricare a produselor lactate și a brânzeturilor rămâne unul puternic polarizat, cu un grad ridicat de concentrare a jucătorilor, eșalonul superior fiind dominat de companii multinaționale, cu o experiență robustă și o scalabilitate a întregului lanț de producție (achiziție) materie primă – procesare – distribuție care le permit să opereze în condiții de marjă relativ redusă (single digit – o singura cifră).

Marjele 'single digit' precum și rentabilitatea capitalului investit (ROE) aflată în vecinătatea mediei locale (i.e. calculată pentru toate sectoarele interne) determină o continuă optimizare a capacităților de producție locale, fapt vizibil de altfel și în deciziile luate de către jucători de top în cursul anului 2020. În comparație cu sectoare de procesare adiacente, cum ar fi cel al procesării cărnii, volatilitatea prețului materiei prime a fost semnificativ mai redusă în tot cursul anului 2020 atât în plan intern cât și european, controlul acestui cost direct rămânând prioritar pentru a opera sustenabil într-un sector cu o marjă atât de frugală. Integrarea pe verticală, optimizarea operațiunilor de producție și respectiv procesare a laptelui, dezvoltarea vizibilității portofoliului de branduri, extinderea categoriilor de produse precum și migrarea pieței în zona de produse superior calitative (ex. bio) sunt vectori care vor domina evoluțiile acestui sector și în cursul anului 2021“, a adăugat Bogdan Nichișoiu, manager rating, Coface România.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Cine este tânărul care a creat lanţul românesc de restaurante care se luptă cu giganţii KFC şi McDonald’s, 30 ianuarie 2021 În România, oricine face mulţi bani este suspectat că i-a făcut ilegal. În general antreprenorilor li se conferă o prezumţie de vinovăţie (de foarte multe ori nejustificată), ca atare, aceştia preferă să nu se afirme sau să nu-şi expună imaginea. În România există o supărare surdă a unora care proiectează propriile eşecuri asupra celor care reuşesc.

Carte de vizită:

►Antreprenorul Ştefan Mandachi este fondatorul lanţului de restaurante Spartan şi proprietarul hotelului Mandachi Hotel & Spa, însă este cunoscut şi pentru protestul său inedit referitor la infrastructură, prin construcţia unui metru de autostradă în Suceava.

► A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi în 2009.

►El a ales să-şi folosească pregătirea de avocat pentru a dezvolta un lanţ de restaurante în regim de franciză - business în care a intrat în anul 2012, cu lansarea unei unităţi în Suceava, de unda s-a extins ulterior în toată ţara, concurând cu lanţuri fast food internaţionale.

► Încă din perioada studiilor la drept a fost pasionat de filme şi antreprenoriat - de altfel el a lansat recent un film axat pe nevoia unei mai bune infrastructuri în România – „30 de ani şi 15 minute”.

Profilul lui Ştefan Mandachi a apărut în anuarul 100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA, ediţia 2020. El ocupă locul 14 în acest clasament, ca urmare a voturilor primite de la reprezentanţii mediului românesc de afaceri. 

Tudor Furir, Pernod Ricard: Suntem optimişti pentru acest an, după ce în 2020 a trebuit să ne adaptăm la noua realitate, fără festivaluri, evenimente şi cu HoReCa la turaţie scăzută. A fost o schimbare aproape brutal Cristina Roşca 30.01.2021,

Tudor Furir, managing director, Pernod Ricard: Am fost extrem de atenţi la costuri, am recalibrat bugetele şi am investit în branduri şi canale de piaţă cu un return on investment bun. Am investit semnificativ mai mult în online, am dezvoltat o strategie comercială coerentă pentru acest canal şi am deprioritizat temporar HoReCa.

♦ Compania Pernod Ricard este unul dintre cei mai mari importatori de băuturi spirtoase din România, cu afaceri de circa 200 mil. lei în 2019 ♦ Anul trecut businessul a scăzut cu circa 10%, dar pentru 2021 este bugetat un avans de 15-20% ♦ Importatorul de băuturi spirtoase are în portofoliu branduri precum Chivas Regal, Absolut Vodka şi Havana Club.

Tudor Furir, executivul român care conduce de mai bine de 15 ani operaţiunile locale ale importatorului de băuturi spirtoase Pernod Ricard, se arată optimist în ceea ce priveşte acest an după un 2020 pe care îl defineşte ca un „real roler coaster“.

„Suntem optimişti pentru acest an şi vedem o creştere faţă de 2020 de 15-20%, ceea ce înseamnă că prognozăm că vom depăşi uşor nivelul anului 2019.“

Acela a fost cel mai bun an pentru compania activă pe piaţa de băuturi spirtoase, cifra de afaceri a Pernod Ricard România depăşind pentru prima dată pragul de 200 de milioane de lei, după un avans de peste 15% faţă de 2018.

PENTRU AL CINCILEA AN CONSECUTIV, LIDL OBŢINE CERTIFICAREA TOP EMPLOYER ŞI ÎNREGISTREAZĂ CELE MAI BUNE PERFORMANŢE LA CATEGORIILE LEADERSHIP ŞI SUSTENABILITATE Publicitate 01.02.2021,

Lidl îşi consolidează poziţia de angajator de top la nivel naţional şi, pentru al cincilea an consecutiv, obţine certificarea Top Employer, acordată de către institutul independent Top Employers din Olanda. Compania a înregistrat  punctaje maxime şi punctaje aproape de maxim la 4 dintre criteriile evaluate – Leadership (100%), Sustenabilitate (99%), Etică şi Integritate (98%) şi Brand de angajator (98%). Mai mult, şi anul acesta, Lidl a obţinut această certificare şi la nivel european.

Certificarea Top Employer 2021 a fost acordată în urma unei analize riguroase realizate de institutul independent Top Employers din Olanda şi recunoaşte performanţele companiei ca angajator. Companiile certificate Top Employer se dedică angajamentului de a pune resursa umană în centrul activităţii de business şi a oferi angajaţilor un mediu de lucru excepţional. Anul acesta, în urma auditului, Lidl a obţinut punctaje maxime şi aproape de maxim la mai multe categorii. Punctajul de 100%, a fost obţinut la indicatorul Leadership, care atestă importanţa politicilor şi strategiilor de resurse umane în strategia generală a companiei.

Lidl a obţinut un punctaj aproape maxim, de 99%, la criteriul Sustenabilitate, care evaluează modul în care compania integrează principiile de sustenabilitate, inclusiv în practicile şi procesele de resurse umane. Sustenabilitatea este în ADN-ul business-ului Lidl, iar compania îşi optimizează constant procesele de business - de la cele ce ţin de sortimentul de produse, până la cele logistice sau de expansiune a reţelei - pentru a avea un impact cât mai mic asupra mediului. În plus, Lidl se implică constant în rezolvarea problemelor din comunităţile din care face parte, prin investiţii în programe gândite pe termen lung, împreună cu societatea civilă, în domeniile educaţie, mediu şi servicii de urgenţă. Scorul obţinut demonstrează eforturile continue ale companiei în direcţia dezvoltării durabile, contribuind la crearea unui viitor mai bun nu doar pentru societate ca întreg, ci şi pentru toţi angajaţii săi, prin investiţii continue în oportunităţi de dezvoltare profesională, pachete competitive de compensaţii şi beneficii revizuite anual şi în crearea celor mai bune condiţii de muncă.

În aceeaşi măsură a fost evaluat şi indicatorul Etică şi Integritate, unde Lidl a obţinut un punctaj de 98%. Rezultatul confirmă responsabilitatea pe care Lidl şi-o asumă faţă de angajaţi, prin modul în care asigură respectarea drepturilor privind remuneraţia, programul de lucru şi oferirea de şanse egale tuturor membrilor echipei, indiferent de sex, vârstă, naţionalitate sau apartenenţă la un anumit grup social.

Rezultate excepţionale au fost înregistrate şi la categoria Brand de angajator, unde Lidl a obţinut un scor de 98%. De-a lungul timpului, compania şi-a îmbunătăţit constant strategia de recrutare şi de selecţie, concentrându-se pe experienţa oferită candidaţilor, încă din etapa de aplicare până la angajarea propriu-zisă. În plus, pentru a atrage cele mai potrivite talente în companie, Lidl şi-a adaptat cu consecvenţă politicile şi procesele de HR la contextul pieţei – de exemplu prin prezenţa puternică a brandului pe reţelele sociale şi nu numai. În acelaşi timp, compania a investit constant, inclusiv prin instrumente digitale, în comunicarea valorilor care definesc Lidl ca brand de angajator. Pe lângă pachetele salariale peste media pieţei şi condiţiile excelente de muncă, oportunitatea de a construi o carieră în companie indiferent de poziţie sau departament are un rol substanţial în poziţionarea companiei drept unul dintre cei mai dezirabili angajatori din România.

„Anul 2020 va rămâne în istorie drept una dintre perioadele cu cele mai mari provocări pentru business-uri. În acest context, Lidl România ar trebui să fie cu atât mai mândri de certificarea Top Employer 2021, obţinută anul acesta. Este o mărturie impresionantă a faptului că Lidl România pune bunăstarea angajaţilor pe primul loc”, a declarat David Plink, CEO al institutului Top Employers.

Certificarea Top Employer este acordată în urma unui proces riguros de audit al cadrului organizaţional din companie. Sunt analizate practicile de HR ale angajatorilor, având la bază 20 de criterii de evaluare, structurate în 6 categorii. Printre acestea, sunt analizate strategia de management a resurselor umane, mediul de lucru, procesul de recrutare sau oportunităţile de dezvoltare oferite angajaţilor.

Despre Top Employers Institute

Institutul Top Employers este cel mai important jucător mondial din domeniul certificărilor pentru condiţii excelente oferite angajaţilor.Institutul Top Employers îmbogăţeşte universul muncii prin dezvoltarea unor strategii eficiente în domeniul resurselor umane. Programul de certificări permite companiilor să evalueze şi să optimizeze condiţiile pe care le oferă angajaţilor.

Fondat acum 30 de ani, institutul Top Employers a identificat şi recunoscut şi anul acesta ca Top Employer peste 1.600 de compani în 120 de ţări şi regiuni de pe 5 continente. Împreună, companiile certificate Top Employer au un impact pozitiv în viaţa a peste 7.000.000 de angajaţi din toată lumea.

Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să vizitaţi:www.lidl.ro

Pawel Musial, CEO al Profi: Piaţa de retail se maturizează şi se apropie de saturaţie, aşa că lupta va fi tot mai grea şi pe mai multe fronturi. Retailerul a avut în 2020, an marcat de pandemia de Covid-19, afaceri de 8,8 mld. lei, plus 21,5% Cristina Roşca 01.02.2021, Retailerul a obţinut în 2020, an marcat de pandemia de COVID-19, afaceri de 8,8 mld. lei, plus 21,5%, avansul fiind susţinut atât de expansiune, cât şi de o creştere a afacerilor like for like. Pawel Musial, CEO al lanţului de magazine Profi, spune că retailerul va continua expansiunea şi creşterea în ritmul de până acum, dar va fi o luptă tot mai grea pentru că piaţa se maturizează şi se apropie de saturaţie. „Profi a beneficiat până acum de o creştere rapidă care va continua. Vom menţine ritmul şi în următorii ani şi vom continua şi expansiunea cu aceeaşi viteză, dar trebuie să ne pregătim de următorul stadiu. Piaţa începe să se maturizeze şi să se apropie de saturaţie. Acest lucru nu are legătură cu criza sau cu pandemia, ci cu concurenţa tot mai acerbă.“

Executivul adaugă că lupta în retail nu se mai dă doar la nivel de proximitate sau magazine. Clientul are de unde alege şi multe magazine sunt acum apropiate. „Acum trebuie să vii cu atmosferă, cu servicii, cu produse şi preturi, toate concurenţiale. Toate acestea capătă un rol tot mai important, vorbim de un al doilea stadiu al dezvoltării pieţei. Astfel, Profi poate creşte încă repede, dar trebuie să îşi concentreze atenţia pe toate aspectele anterior menţionate.“ Profi a încheiat anul trecut cu peste 1.400 de magazine şi are planuri să ajungă la peste 2.500 de supermarketuri şi unităţi de proximitate modernă până în 2024.

Sute de oameni stau la coadă pentru a primi burgeri gratis, în centrul Bucureștiului 1 februarie 2021 | 15:04 Restricțiile dispar în fața dorinței de a primi un burger gratis și de a socializa cu prietenii – se întâmplă în București, la Piața Romană. Sute de oameni au aflat de cadoul pe care The Burgr Factory îl oferă la aniversarea celor doi ani de funcționare.

https://www.smartradio.ro/video-sute-de-oameni-stau-la-coada-pentru-a-primi-burgeri-gratis-in-centrul-bucurestiului/

Anunțul a fost făcut acum câteva zile pe rețelele de socializare și a provocat isterie în rândul tinerilor. N-au mai ținut cont de regulile de prevenție, iar poliția pare că nu are soluții. Pare că ne-am întors în timp, doar că acum unii alegi să stea la coadă, o fac din proprie inițiativă.

O nouă alianţă: Francezii de la Auchan şi Costa Coffee, brandul de cafea adus de Coca-Cola HBC pe piaţa locală, lansează coffee corners în toate magazinele MyAuchan din staţiile Petrom Cristina Bellu 01.02.2021, Retailerul francez Auchan, unul dintre cei mai mari jucători din comerţul local, şi Costa Coffee, brandul de cafea adus pe piaţa locală în vara anului trecut de Coca-Cola HBC România, îmbuteliatorul Coca-Cola din România, au demarat un parteneriat prin care urmează să fie lansate spaţii Costa Coffee în toate magazinele MyAuchan din staţiile Petrom.

”Conceptul de coffee corner completează oferta noastră de cafea disponibilă atât în magazine, pentru consumul acasă, dar şi în localurile partenere HoReCa, preparată de specialişti barista.”, spune Cristina Funieru, Coffee Business Development Manager Coca-Cola HBC România.

Primul coffee corner în parteneriat cu Auchan Retail România a fost lansat anul trecut în Bucureşti, în staţia Petrom de pe strada Braşov, urmând ca alte zeci de spaţii să fie implementate pe parcusul anului 2021, odată cu remodelarea staţiilor Petrom şi integrarea magazinelor MyAuchan.

„Avem deja peste 20 de coffee corners operaţionale în magazine, iar feedback-ul clienţilor ne încurajează să continuăm dezvoltarea acestui proiect şi instalarea cornerelor în cât mai multe locaţii, la nivel naţional”, adaugă Vasile Urzică, Responsabil Operaţional MyAuchan Petrom.

Coca-Cola HBC, unul dintre cei mai mari îmbuteliatori ai companiei Coca-Cola, cu vânzări de peste 2 miliarde de unităţi anual, a preluat lanţul britanic de cafenele Costa Coffee pentru suma de 5,1 miliarde dolari, la începutul anului 2019.

Lifebox: Comenzile de meniuri hipocalorice, creștere de 70% în prima jumătate a lunii ianuarie, 01 Feb 2021 - Angela Alexandru Potrivit LifeBox, liderul pieței de healthy food delivery din România, comenzile de meniuri hipocalorice au crescut cu 70% în prima jumătate a lunii ianuarie, după sărbătorile de iarnă, comparativ cu același interval al anului trecut.

Din datele acumulate de la clienții companiei, cei mai mulți aleg să comande meniuri cu conținut scăzut de calorii la începutul anului din dorința de a adopta un stil de viață mai organizat și mai sănătos, urmați de cei care doresc să fie în formă și să piardă kilogramele extra acumulate pe perioada sărbătorilor. Respondenții au mai menționat nevoia de a se simți mai bine și de a avea mai multă energie, dar și dorința de a avea mai mult timp pentru ei, familie și prieteni, activitatea profesională sau hobby-uri.

CITEȘTE și despre studiul Lifebox, referitor la risipa alimentară.

Anul trecut, investițiile LifeBox s-au concentrat în principal pe dezvoltarea business-ului și o strategie sustenabilă a companiei pentru viitor. Pentru 2021, compania are în plan să continue investițiile în zona operațională, cum ar fi organizarea unui nou spațiu de producție mai extins și tehnologizarea bucătăriei pentru a facilita activitatea de zi cu zi a echipei. Totodată, LifeBox va lansa un nou site, cu design și funcționalități noi care le vor oferi clienților o experiență de cumpărare intuitivă, flexibilă și eficientă.

„Anul 2020 a fost unul plin de provocări în contextul pandemiei, dar am ales să reacționăm rapid și să investim în îmbunătățirea serviciilor noastre. Ne-am continuat misiunea de a-i ajuta pe clienți să înțeleagă conceptul și rolul unei alimentații sănătoase, mai ales într-o perioadă în care imunitatea organismului poate scădea din cauza schimbărilor sau a stresului. Astfel, în debutul anului 2021 am simțit mai puternic ca niciodată dorința clienților noștri de a avea un nou început și a își schimba în bine obiceiurile alimentare”, au declarat co-fondatorii LifeBox.

Conform LifeBox, cea mai aglomerată perioadă a anului 2020 în ceea ce privește numărul de comenzi a fost tot luna ianuarie, confirmată deja ca fiind cel mai bun interval al anului în acest sens.

De asemenea, ponderea clienților care au ales să plătească meniurile online cu cardul a crescut cu 21% față de anul 2019, majorare stimulată și de eliminarea opțiunii de plată în numerar pe toată durata Stării de Urgență din prima jumătate a anului, ca o măsură în plus de prevenție împotriva răspândirii coronavirusului.

Pornind de la un comportament alimentar corect, LifeBox oferă meniuri gustoase și sănătoase, personalizate în funcție de stilul de viață al fiecărui utilizator și calibrate corect din punct de vedere kilocaloric. Echipa LifeBox are la bază 3 membri fondatori și doi specialiști în bucătărie și nutriție. În bucătăria LifeBox sunt preparate în fiecare zi 5 tipuri de meniuri, ce pot fi comandate zilnic sau în avans pe o perioadă de până la 3 luni în București & Ilfov, Cluj & Florești și Oradea.     

Începutul erei „plăteşti pentru cât arunci” în România Eduard Ivanovici Postat la 27 ianuarie 2021 Adela Lazăr, preşedinte Green Point Management: „Prin aplicarea «taxei la groapă», fluxurile de deşeuri ar putea fi redirecţionate spre reciclare, descurajându-se astfel acumularea de cantităţi mari de gunoi şi stimulându-se în schimb procesele de colectare şi valorificare, în concordanţă cu principiul «poluatorul plăteşte».”

Principiul „plăteşti pentru cât arunci”, implementat în statele europene cu scopul de a încuraja reciclarea deşeurilor, a fost până acum un concept atractiv doar pe hârtie în România. Acum însă, atât companiile, cât şi autorităţile locale, fac paşi concreţi în această direcţie, stimulate de măsurile luate la nivelul UE.

Responsabilitatea, dar şi pârghiile pentru implicarea cetăţeanului, toate acestea ţin în mare parte de autoritatea locală, de care depinde implementarea măsurilor în piaţă.Plăteşte cât arunci este doar o măsură care poate avea rezultate bune în acest sens. Activitatea tuturor actorilor din lanţul de reciclare a fost afectată în pandemie ca urmare a unor industrii care au avut de suferit: preţul petrolului a scăzut dramatic din lipsa consumului, sectoarele auto şi al textilelor au avut scăderi semnificative, de pildă. Tot acest context ne face să conştientizăm şi mai bine faptul că fără reglementări special implementate de către Uniunea Europeană, mare parte din industria reciclării riscă să dispară.

Reciclarea nu înseamnă doar operaţiunea de transformare a unui deşeu în materie primă sau într-un alt produs, ci necesită costuri destul de mari pentru operaţiunile de colectare, sortare şi procesare”, spune Adela Lazăr, preşedinte al GreenPoint Management, companie care deţine cea mai mare cotă de piaţă la nivel naţional în domeniul gestionării deşeurilor de ambalaje. Compania cu un număr mediu de 19 salariaţi a înregistrat în 2019, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, o cifră de afaceri de 140,7 milioane de lei.

Preşedintele GreenPoint Management adaugă că toate etapele procesului de reciclare implică anumite costuri, iar valoarea materialului nu e niciodată suficient de mare pentru a le acoperi. Din acest motiv, Comisia Europeană a propus o schemă de răspundere extinsă a producătorului (REP), prin care importatorii şi producătorii care pun pe piaţă produsele ambalate sunt responsabili pentru acestea şi, astfel, trebuie să susţină financiar întregul lanţ de colectare/reciclare. Prin această finanţare, colectorii ajung şi ei la acel „breakeven point” care le permite continuarea activităţii.

„Prin aplicarea «taxei la groapă» de pildă, fluxurile de deşeuri ar putea fi redirecţionate spre reciclare, descurajându-se astfel acumularea de cantităţi mari de gunoi şi stimulându-se în schimb procesele de colectare şi valorificare, în concordanţă cu principiul «poluatorul plăteşte»”, spune Adela Lazăr.  

Taxa de plastic în cuantum de 80 de cenţi/kg a intrat în vigoare în prima zi a anului, urmând să influenţeze felul în care statele UE vor gestiona procesele de colectare selectivă. Astfel, producătorii vor trebui să plătească 0,8 euro pentru fiecare kilogram de deşeuri de ambalaje de plastic nereciclate. Noile măsuri vor afecta un număr tot mai mare de companii, precum cele din sectorul comerţului cu amănuntul şi al bunurilor de larg consum, al producătorilor de ambalaje din plastic, dar şi alte industrii care utilizează ambalaje de plastic.

Adela Lazăr este de părere că, deşi această măsură ar trebui să reprezinte o motivaţie pentru statele membre de a îmbunătăţi capacităţile de reciclare, trebuie urmărit modul în care va fi afectat nivelul de concurenţă la nivelul continentului. „Ne putem aştepta ca fondurile financiare alocate sectorului din care facem parte să vină în sprijinul industriei, iar piaţa să atingă noi dimensiuni în mod sustenabil. În acest caz, procentul din buget alocat de statul român este un indicator cert al interesului pentru domeniul reciclării ambalajelor din România şi al angajamentului statului. Indiscutabil, obiectivele din domeniul reciclării trebuie să fie prioritare pentru decidenţii politici în următorii ani”, crede preşedintele GreenPoint.

Luând în calcul zona de consum şi fluctuaţiile din viitorul apropiat, schimbările efectuate la nivelul pieţei vor deveni inevitabile. Obiectivele legale pe care trebuie să le atingă companiile vor avea un impact clar asupra evoluţiei pieţei, cantităţilor şi tipurilor de materiale reciclate, atât din punctul de vedere al cantităţii, cât şi al calităţii.

Dincolo de măsurile impuse de Uniunea Europeană, direcţia pieţei va depinde în cea mai mare măsură de responsabilitatea şi transparenţa companiilor, iar Adela Lazăr se referă în acest caz la Organizaţiile care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului (OIREP), dar şi la restul actorilor de pe lanţul de reciclare. În consecinţă, piaţa va fi obligată să se adapteze unei noi realităţi, în care se va pune din ce în ce mai multă presiune asupra materialelor de ambalat.

Din punct de vedere logistic, gestionarea deşeurilor pe două fluxuri – municipal şi comerţ-industrie – iar când vine vorba despre gospodării, deoarece procentul de deşeu reciclat depinde în cea mai mare parte de calitatea deşeului colectat, este necesară implicarea cetăţeanului în colectarea separată din gospodării, crescând astfel şansele ca resturile să fie reciclate şi să devină resursă valorificată.

„Atât corporaţiile cât şi mass-media acceptă faptul că, în relaţiile dintre companii şi comunităţi, responsabilitatea socială este reciproc avantajoasă. Pe de o parte, această generează profit pentru firme. Pe de altă parte, CSR implică sprijinul comunităţilor ori grupurilor sociale defavorizate, companiile se implică în dezvoltarea locală. Există un oarecare consens în mediul de afaceri care subliniază faptul că strategia de responsabilitate socială corporatistă trebuie aliniată obiectivelor de management şi că investiţiile sociale trebuie măsurate în termeni economici. Vorbim de un proces care a început deja, de 10-15 ani. Având în vedere faptul că schimbarea se observă în ultimii 5 ani, putem afirma cert că şi la nivelul populaţiei, o asemenea schimbare de comportament are nevoie de timp şi consecvenţă” a mai punctat Adela Lazăr.

DIVERSE

Moarte violentă prin mutilare, pedepsită cu închisoare cu suspendare. „Beneficiarul“: cel mai mare crescător de oi Karakul din zona Moldovei 31 ianuarie 2021, 21:35 de Simona Voicu

Moarte violentă prin mutilare, pedepsită cu închisoare cu suspendare. „Beneficiarul“: cel mai mare crescător de oi Karakul din zona Moldovei Ioan Ţibireac Sursa foto: vrn.ro Ioan Ţibireac, unul dintre cei mai influenţi crescători de oi de rasă din regiunea Moldovei, a scăpat cu o condamnare cu suspendare după ce a bătut crunt un cioban, lăsându-l să zacă în agonie cu picioarele sfărâmate pe câmp. Victima a murit după câte luni de suferinţă.

Ioan Ţibireac (71 ani), din comuna vasluiană Văleni, este vestit în lumea crescătorilor animalelor din zona Moldovei. Vicepreşedintele al Asociaţiei OvisMold, el este considerat cel mai mare crescători de oi-rasa Karakul, din zona de est a României, fiind multiplu premiat la expoziţiile de animale regionale şi naţionale. În primăvara anului trecut, Ţibireac a fost arestat preventiv, alături de un cioban de-al său, fiind acuzat de vătămare corporală. A scăpat de arest după trei luni, iar la finalul procesului Judecătoria Vaslui a decis condamnarea fermierului la 2 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare. Ţibireac nu a recunoscut acuzaţiile, încercând să arunce vina pe argatul său, Gabriel Săcrieru (22 ani), iar în timpul cercetărilor a încercat să influenţeze martorii.

În mod paradoxal, Judecătoria Vaslui a stabilit aceeaşi pedeapsă şi pentru Gabriel Săcrieru, inculpat aflat la primul contact cu legea penală, care şi-a recunoscut şi regretat faptele, solicitând judecata prin procedura simplificată, prin care limitele de pedeapsă i se reduceau cu o treime. Cu toate acestea, instanţa din Vaslui a considerat că ciobanul de 22 de ani trebuie să primească aceaşi pedeapsă ca stăpânul său: 2 ani şi 6 luni închisoare cu suspendare. Au zdrobit picioarele victimei cu bâtele Motivarea hotărârii de condamnare scoate la iveală detaliile unor acte de violenţă atroce. Agresiunea a avut loc pe un câmp din apropierea municipiului Vaslui în ziua de 31 mai 2019, însă poliţiştii au declanşat cercetări abia peste câteva luni, aşteptând plângerea prealabilă a victimei.

Valerică Paraschiv era din zona Huşului, din comuna Olteneşti, iar de două săptămâni se angajase cioban la o stână lângă fosta fabrică de cânepă din Vaslui. Pe 31 mai 2019, a ieşit cu oile la păşune pe un teren agricol în direcţia complexului „La Livadă”. În zonă se afla şi un teren ce aparţinea lui Ioan Ţibireac, care în ziua respectivă efectuase lucrări de feritilizare a solului. După-amiază, în timp ce ciobanul Valerică se afla cu oile pe malurile râului din zonă, a fost ajuns de Ţibireac şi de argatul său, Săcrieru, fiind luat la rost că a intrat cu oile pe terenul său. Cei doi au început să-l lovească pe cioban cu bâtele peste mâini, picioare şi zona toracică. Tractoristul care fertiliza terenul a observat întreaga scenă, dar nu a intervenit. Într-un final, când au obosit, agresorii au încetat să mai lovească victima, care era plină de sânge. Săcrieru l-ar mai fi lovit, însă, Ţibireac i-a luat bâta din mână.

”După ce au încetat agresiunile, inculpaţii l-au târât de mâini pe vătămat pe o distanţă de circa 20 de metri, trecând cu acesta printr-un canal secat, până la un lan care fusese cultivat cu grâu, lângă o magistrală de gaz, unde l-au abandonat, acesta rămânând căzut la pământ. Ca urmare a leziunilor suferite, vătămatul nu s-a putut deplasa, rămânând în acel loc timp de două zile”, au menţionat anchetatorii. În după-amiaza de 2 iunie, ciobanul a fost găsit de un martor în stare de agonie, dar conştient. A apucat să spună că lucrează la stâna din zonă şi că a fost bătut de Ţibireac. Victima a fost transportată la spital, unde a fost supus mai multor intervenţii chirurgicale complexe atât la spitalul din Vaslui, cât şi la Huşi. Picioarele zdrobite şi complicaţii post-operatorii Potrivit raportului medico legal, ciobanul o fractură de tibie dreaptă, cominutivă, cu deplasare, deschisă tip IIIA, fractură tibie stângă, fără deplasare, deschisă tip IIIA, fractură extremitatea inferioară cubitus drept cu deplasare, fracturii falangă I deget IV şi metacarp II cu minimă deplasare mâna dreaptă, fracturii arc lateral coasta C7stângă, plăgii contuze suprainfectate, cu retenţie de corp străin şi excoriaţiei.

Pentru fractura de tibie dreapta s-a intervenit chirurgical, practicându-se reducere a fragmentelor osoase şi fixare cu 3 broşe, care a suferit complicaţii în evoluţie cu suprainfectarea orificiilor broşelor. Medicii legişti au stabilit că leziunile au necesitat 150-160 zile de îngrijiri medicale şi nu au pus în primejdie viaţa vătămatului. ”Leziunile nu au pus în primejdie viaţa susnumitului, deoarece conform copiilor actelor medicale, nu a fost obiectivat diagnosticul de şoc traumatic, nu a prezentat modificări imediate sau tardive ale parametrilor vitali care să evidenţieze afectarea funcţiilor esenţiale ale organismului, iar complicaţiile de natură septică sau trombogenă nu pot fi apreciate ca risc vital ponteţial tanatogenerator mai mare decât posibilitatea reparatorie naturală a organismului. In ceea ce priveşte abandonarea sus-numitului pe câmp, după traumatism, prezenta potenţial prezumtiv de periculozitate, deoarece fracturile de la nivelul ambelor membre inferioare nu permiteau deplasarea voluntară a acestuia.", au motivat medicii legişti.

După câteva luni de suferinţă, ciobanul agresat a murit. În motivarea instanţei, nu se face nicio precizare la decesul victimei, cu excepţia precizării că aceasta nu s-a constituit parte civilă ”fiind în prezent decedată”. Autorităţile judiciare nu au realizat nicio legătură de cauzalitate între suferinţele pricinuite în urma agresiunii atroce şi decesul victimei. Bătrâneţea şi bolile lui Ţibireac au sensibilizat judecătorul În timpul procesului, Ţibireac a negat că ar fi lovit victima, susţinând că doar Sacrieru a fost cel care a dat cu bâta şi că, de fapt, el doar l-a dezarmat. În timpul cercetărilor, fermierul-inculpat a fost monitorizat de procurori, fiind interceptat în timp ce solicita unui martor (tractoristul care împrăştia îngrăşământ pe terenul său) să declare poliţiştilor că nu a văzut nimic şi nu ştie nimic despre agresiune. Martorul s-a temut că va fi dus la detectorul de minciuni, astfel că ”a spus adevărul”. În ciuda conduite procesuale, a gravităţii agresiunii, instanţa a l-a tratat cu blândeţe pe Ţibireac, invocând vârsta acestuia şi faptul că are o stare de sănătate precară. ”Deşi acesta a avut o conduită oscilantă pe parcursul procesului penal, în principal de nerecunoaştere a faptei reţinute, instanţa va reţine în favoarea sa faptul că este o persoană în vârstă de 71 de ani, familist, care îşi câştigă existenţa în mod cinstit, desfăşurând activităţi cu privire la care se bucură de aprecierea colaboratorilor, cu o conduită bună în societate, familist, bun gospodar, cu o stare de sănătate precară, fără antecedente penale”, se reţine în hotărârea motivată de judecătorul Luminiţa-Cosmina Stativă. Condamnările au fost acceptate de procurori, care nu au exercitat calea de atac. Singurul nemulţumit a fost Ţibireac, care a formulat apel, dosarul fiind înaintat spre soluţionare Curţii de Apel Iaşi. Ioan Ţibireac mai este judecat într-un dosar, de evaziune fiscală, ce află pe rolul Tribunalului Vaslui.

GLOBAL

Papa Francisc instituie o Zi anuală a Bunicilor şi Bătrânilor, în a patra duminică din iulie S.B. Internaţional / 01 februarie Papa Francisc instituie o Zi a Bunicilor şi Bătrânilor - care urmează să fie sărbătorită anual de către Biserica Catolică anual în a patra duminică din iulie, informează news.ro.

"Bunicii sunt adesea uitaţi", şi-a exprimat regretul papa, în vârstă de 84 de ani, la Palatul Apostolic, duminică, la rugăciunea Angelus.

"Vârsta înaintată este un dar (...). Bunicii sunt o legătură între generaţii, care le transmit tinerilor experienţa de viaţă şi credinţa", a declarat el.

Papa Francisc urmează să prezideze la 25 iulie prima mare slujbă cu ocazia aceste Zile, ţinând cont de restricţiile impuse din cauza pandemiei covid-19, a anunţat Vaticanul, potrivit news.ro.

UNIUNEA EUROPEANA

Latest news - Next AGRI meetings - 2021 - Committee on Agriculture and Rural Development , 01-02-2021 10:06 AM CET

In the context of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities.

The current precautionary measures adopted by the European Parliament to contain the spread of COVID-19 do not affect work on legislative priorities. Core activities are reduced, but maintained to ensure that the Institution's legislative, budgetary, scrutiny functions are maintained.

The meetings will be with remote participation for Members (being able to view and listen to proceedings, ask for the floor and intervene in the meeting). Other participants are invited to follow the meetings through webstreaming.

Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on:

· 2 February, 9.00-9.15

· 4 February, 13.45-16.00

· 24 February, 09.00-12.00 and 16.45-18.45

· 4 March, 9.00-12.00

European Parliament's revised calendar 2021 AGRI calendar 2021 Research studies for AGRI Committee All Committees Top Page CAP Files      Strategic Plans (Oeil)      Strategic Plans (Report)      Financing, management and monitoring 2021–2027 (Oeil)      Financing, management and monitoring 2021–2027 (Report)      Common organisation of the markets in agricultural products (Oeil)      Common organisation of the markets in agricultural products (Report)

Source : © European Union, 2021 - EP

Highlights - Joint AGRI/NAT meeting on rural areas, Horizontal regulation and CMO (Feb. 4) - Committee on Agriculture and Rural Development 01-02-2021 09:58 AM CET

The Committee of the Regions’ Commission for Natural Resources (NAT) and the AGRI Committee will have a joint meeting to discuss a long-term vision for rural areas. While the European Commission is going to publish a communication on a long-term vision for rural areas in mid-2021, the CoR adopted an opinion on this topic in December 2020. The President of the NAT Commission, Mrs Landergren, and the rapporteur for this opinion, Mrs Stenson, are going to present the opinion to AGRI Members.

The Committee will also go over the state of play of inter-institutional negotiations regarding the Horizontal regulation and CMO. Source : © European Union, 2021 - EP

Draft agenda - Thursday, 4 February 2021 - PE680.840v01-00 - Committee on Agriculture and Rural Development , 01-02-2021 09:39 AM CET , Source : © European Union, 2021 - EP

Analist Deutsche Bank: Pactul Verde european ar putea conduce la instaurarea unei “eco-dictaturi”. Florin Rusu scris astăzi, 07:15

Un adevăr incomod, refuzat să fie recunoscut Perspective Analist Deutsche Bank: Pactul Verde european ar putea conduce la instaurarea unei “eco-dictaturi”. Un adevăr incomod, refuzat să fie recunoscut

Țintele extrem de ambițioase ale Pactului Verde european sau “neutralitatea climatică” prezentată ca strategie de creștere economică sunt mai degrabă exemple de “wishful thinking”, iar pentru atingerea lor ar putea fi necesară instaurarea unei “eco-dictaturi”, susține Eric Heymann, un analist al Deutsche Bank, într-un raport al băncii germane. “Știu că «eco-dictatură» este un cuvânt urât. Dar poate că va trebui să ne punem întrebarea dacă și în ce măsură suntem dispuși să acceptăm un fel de eco-dictatură (sub forma unor noi reglementări) pentru a ne apropia de neutralitatea climatică. Iată un exemplu: Ce ar trebui să facem dacă proprietarii nu vor să-și transforme casele în clădiri cu emisii zero, dacă nu au mijloacele financiare necesare, dacă acest lucru nu este posibil din motive tehnice sau dacă investițiile aferente nu se justifică?”, se întreabă analistul băncii germane.

În opinia sa, este imposibil ca Uniunea Europeană (UE) să devină complet neutră din punct de vedere climatic în numai 30 de ani dacă se bazează doar pe tehnologiile disponibile și acceptabile politic în prezent. “Zilnic luăm decizii cheie de consum, de exemplu cât călătorim și ce mijloc de transport folosim, dacă locuim într-o casă mare sau într-un apartament mic și cum ne încălzim casele, câte dispozitive electronice avem și cât de intens le folosim sau câtă carne și fructe exotice mâncăm. Aceste decizii tind să fie luate pe baza veniturilor fiecăruia, nu pe considerente climatice”, se precizează în raportul Deutsche Bank.

Ceea ce înseamnă că dacă UE vrea să obțină neutralitatea climatică, trebuie să schimbe “comportamentul uman” al propriilor cetățeni. “Prețurile certificatelor de carbon vor trebui să crească considerabil pentru a-i împinge pe oameni să își schimbe comportamentul. O altă opțiune (sau poate suplimentară) este înăsprirea considerabilă a reglementărilor”, crede Heymann. Analistul susține că oficialii europeni se confruntă cu un adevăr incomod, pe care refuză să-l recunoască

“Cererea globală de energie va crește probabil în următorii ani, determinată în principal de creșterea populației (cu 80 de milioane de oameni în fiecare an) și de năzuința spre prosperitate. Combustibilii fosili vor rămâne deocamdată cea mai importantă sursă de energie. Chiar și conform celui mai recent scenariu de dezvoltare durabilă al Agenției Internaționale pentru Energie, care include considerabil mai multe măsuri de protecție a climei decât cele prevăzute în Acordul de la Paris, ponderea combustibililor fosili în cererea de energie primară se va ridica în continuare la 56% în 2040. Aceasta este deja o reducere masivă față de nivelul actual de 80%. AIE se așteaptă ca sursele de energie regenerabile să aibă o cotă de 35% din consumul total de energie; cele mai mari creșteri sunt așteptate în ceea ce privește energia eoliană și solară. Pe scurt, chiar și în acest scenariu optimist, energiile regenerabile vor fi departe de a deveni principalul pilon al producției globale de energie”, explică Heymann. UE va trebui în cele din urmă să recunoască faptul că toate sursele de energie vin cu riscurile lor specifice, cu avantaje și dezavantaje comparative în ceea ce privește eficiența economică, fiabilitatea, capacitatea și durabilitatea climatică.

De exemplu, combustibilii fosili sunt extrem de fiabili și puternici, dar externalitățile pe care le produc nu sunt încă internalizate în mod adecvat. Pentru aceasta, prețurile certificatelor de carbon ar trebui să fie semnificativ mai mari decât permite consensul politic în prezent. Pe de altă parte, în cazul energiei eoliene și fotovoltaice, costurile de producție a energiei electrice (în scădere) sunt doar o parte a tabloului. “Pe măsură ce sursele de energie intermitente, dependente de vreme, câștigă importanță, investițiile în rețele și în capacitățile de stocare a energiei vor trebui mărite”, avertizează Heymann. Mai mult, alți furnizori (de exemplu, centralele electrice pe gaz) se vor confrunta cu o capacitate de utilizare în scădere ca urmare a majorării ponderii producției de energie regenerabilă în sistem. Iar acest lucru înseamnă costuri suplimentare, care în discuțiile din prezent sunt neglijate, susține analistul german.

În plus, amintește acesta, energia nucleară, dar și sistemele de stocare și captare a carbonului sunt destul de nepopulare în UE, cel puțin în Germania. Aceste măsuri (creșterea prețului certificatelor de carbon, creșterea costurilor pentru producătorii convenționali de energie, impunerea de reglementări noi ecologice, etc) vor reduce competitivitatea companiilor cu consum intensiv de energie din UE comparativ cu concurentele lor din afara Uniunii. Pentru a evita acest lucru, foarte probabil, UE va subvenționa respectivele companii pentru a le permite să utilizeze tehnologii scumpe, dar prietenoase cu mediul.

“Această opțiune va fi dificil de implementat pe termen lung din cauza constrângerilor bugetare. O discuție sinceră va trebui să accepte realitatea că fiecare euro cheltuit pentru protecția climei nu mai este disponibil pentru cheltuieli cu educația, cercetarea, sănătatea publică, infrastructura digitală, securitate internă și externă, pentru efectuarea unor eventuale reduceri de taxe sau pentru plata unor pensii mai mari. Comisia Europeană intenționează să introducă un sistem de ajustare a emisiilor de carbon la propriile frontiere pentru a «rezolva» problema concurenței. Chiar credem că acest lucru nu va provoca o ripostă a statelor non-UE afectate? Suntem cu adevărat dispuși să renunțăm la avantajele comerțului liber în favoarea protecției mediului?”, se întreabă analistul Deutsche Bank.

În opinia acestuia, o schimbare majoră a politicii climatice va produce cu siguranță pierzători atât la nivelul gospodăriilor, cât și al întreprinderilor. În plus, atât nivelul de trai, cât și ocuparea forței de muncă din UE, foarte probabil, vor suferi. “Nimeni nu trebuie lăsat în urmă pe drumul spre obținerea neutralității climatice. Această afirmație din Pactul Verde european echivalează probabil cu încercarea de face cercul pătrat”, precizează studiul Deutsche Bank. Unele partide populiste vor exploata inevitabila creștere semnificativă a prețurilor la energie și restricțiile suplimentare impuse libertății personale sau drepturilor de proprietate.

“Suntem gata să acceptăm această polarizare? Sau ne vom ajusta ambițiile politicii climatice dacă vom constata că politicile climatice excesiv de ambițioase nu sunt acceptabile pentru majoritatea oamenilor?”, se întreabă retoric analistul german. Afla mai multe despre

Cât grâu urmează să exporte Uniunea Europeană în sezonul 2020-2021, 1 februarie 2021

La finele săptămânii 25-31 ianuarie 2021, Executivul de la Bruxelles și-a revizuit în creștere previziunile cu privire la exporturile de grâu moale către țările terțe, cu două milioane de tone.

Cu toate acestea, transporturile mai mari vor fi contrabalansate de o scădere a cererii pentru materie primă din partea producătorilor de nutrețuri animale, spun statisticile industriei, citate de AgriCensus.

Estimările Comisiei Europene (CE) cu privire la exporturile de grâu, care ar urma să totalizeze 26 de milioane de tone în anul de marketing 2020-2021, sunt mai mici cu 30 de procente față de anul de marketing anterior.

Previziunile cu privire la recoltă sunt și ele ușor modificate până la un nivel de 116,4 milioane tone, însă se constată o scădere de trei milioane de tone de grâu contabilizată în dreptul producătorilor de nutrețuri animale. De aceea, totalul cererii de materie primă ar urma să fie de 118,9 milioane tone și ar anula câștigul venit din partea cererii la export.

Ca atare, Executivul european și-a revizuit în creștere previziunile cu privire la stocurile de grâu la sfârșit de sezon cu 622.000 de tone, până la un total de 9,9 milioane tone. Tendința este astfel una de creștere cu 207.000 tone de grâu, în comparație cu sezonul de marketing 2019-2020.

În cazul grâului durum produs în țările blocului comunitar european (UE27), producția a rămas neschimbată, de 7,2 milioane tone. Din păcate, importurile de grâu durum cunosc un reviriment de 500.000 de tone, până la un total de trei milioane de tone, iar exporturile urmează să se contract cu 400.000 de tone, până la un nivel de 600.000 de tone de produs.

Mulțumită acestei situații, stocurile de final de sezon s-au majorat cu 900.000 de tone, până la un total de 2,4 milioane tone, iar previziunile CE vorbesc despre o creștere de la an la an de 626.000 tone, în loc de contracția de 273.000 tone înregistrată în raportul din decembrie 2020.

De asemenea, Comisia și-a revizuit în scădere cu 500.000 de tone de porumb previziunile cu privire la importurile extracomunitare, până la un total de 18,5 milioane tone. În ceea ce privește cererea de porumb venită din partea producătorilor de furaje, aceasta se cifrează la 500.000 de tone, până la un total de 66 milioane tone, iar estimările cu privire la exporturi sunt că acestea se vor contracta cu 500.000 de tone, până la un total de 2,5 milioane tone.

În condițiile în care estimările cu privire la producția de porumb rămân stabile, până la un total de 62,6 milioane tone, Executivul de la Bruxelles și-a revizuit în scădere previziunile cu privire la stocurile de final de sezon cu 462.000 tone, până la un total de 17,9 milioane tone.

Asta înseamnă că aceste stocuri ar urma să fie cu patru milioane de tone de porumb mai mici față de sezonul comercial 2019-2020.

Pro sau contra OMG: cine are de pierdut? Liviu GORDEA, 31 ianuarie 2021

Europa pierde teren prin poziția sa distantă şi chiar ignorantă faţă de noile tehnici de ameliorare genetică, soluții care oferă avantaje uriaşe fermierilor şi sectorului agroalimentar. Poziţia Uniunii Europene faţă de organismele modificate genetic (OMG) este în continuare criticată de importanţi reprezentanţi ai mediului academic, dar şi de o parte a asociaţiilor profesionale din industrie. Acestea din urmă acuză autorităţile de la Bruxelles de dublu-standard în privinţa acceptării utilizării acestor instrumente în interiorul blocului comunitar.

 Atitudine ambiguă

  Realitatea nefericită este că organismele modificate genetic au fost atât de puternic politizate, încât ne-am îndepărtat de la o conversaţie sobră bazată pe dovezi - BILL WIRTZ, analist Consumer Choice Center

Parlamentul European a autorizat în iulie 2020 aplicarea unei derogări temporare de la normele privind ingineria genetică, pentru a permite dezvoltarea vaccinului CoVid-19 cu ajutorul tehnologiei OMG, dar dincolo de această luare de poziţie, oarecum forţată, atitudinea oficială a UE nu s-a schimbat sub nici o formă. „Acum este viabil din punct de vedere politic să permitem inovaţiei ştiinţifice să combată acest virus, dar în domeniul agriculturii toate uşile sunt închise. Nu ar trebui să avem oare încredere şi în muntele de dovezi ştiinţifice că aceste tehnici de ameliorare sunt sigure în alimentaţie?”, se întreba în vară Bill Wirtz, analist pentru politici în cadrul organizaţiei non-guvernamentale Consumer Choice Center.

 Dublul standard

În prezent, pe teritoriul UE mai avem doar câteva zeci de mii de hectare alocate culturilor modificate genetic. CE ar trebui însă să-şi îndrepte atenţia spre ceea ce numim generic noile tehnici de ameliorare - PEKKA PESONEN, secretarul general al Copa-Cogeca

Există, desigur, un număr important de profesionişti care înţeleg logica tehnologiei şi modul în care adoptarea noilor tehnici de ameliorare genetică sunt sigure pentru consumatori. Altfel, cu siguranţă nu ar fi acceptate în lanţul nostru alimentar. Cele mai multe discuţii au fost până acum legate de impactul cultivării plantelor modificate genetic.

„Avem un standard dublu când vine vorba de importuri, deoarece, după cum ştiţi, importăm anumite culturi modificate genetic, pe care nu le cultivăm aici în Europa. (...) Aceste tehnologii se vor răspândi şi vor fi utilizate de concurenţii noştri şi vor intra pe piaţa UE, indiferent dacă vrem sau nu. Recunoaştem dificultatea politică, dar apoi partenerii noştri comerciali internaţionali ne vor obliga în cele din urmă să venim cu propriile noastre idei”, recunoaşte Pekka Pesonen, secretarul general al Copa-Cogeca.

 Ne lipseşte competitivitatea

 Industria furajelor pledează şi ea pentru creşterea competitivităţii producţiei de proteine vegetale cultivate pe plan local în strategia UE cu privire la acest sector, dar în acelaşi timp admite importanţa introducerii instrumentelor moderne de cercetare. „Este o parte a reformei PAC pe care o considerăm foarte importantă. Comisia trebuie să vină cu propuneri durabile pe termen lung în primăvara viitoare, pentru că e nevoie să putem lucra cu aceste tehnici în comunitatea europeană pentru a fi competitivi pe piaţa mondială în dezvoltarea de noi soiuri de plante, dar şi pentru a putea beneficia de un comerţ liber cu toate regiunile lumii. Aşadar, FEFAC pledează în mod clar pentru acorduri de liber schimb. (...) Suntem în favoarea tuturor iniţiativelor de menţinere a unei pieţe unice puternice în UE”, a declarat, la rândul său, Asbjørn Børsting, preşedintele Federaţiei Europene a Producătorilor de Furaje (FEFAC).

 Ne vom lămuri la primăvară

 

Trebuie să avem o dezbatere largă şi deschisă care să ne lămurească dacă şi în ce mod biotehnologiile ar putea contribui la îmbunătăţirea durabilităţii sistemului nostru alimentar, atât pentru cetăţeni, cât şi pentru mediu - STELLA KYRIAKIDES, comisarul european pentru sănătate

Comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, a anunţat la un moment dat că prioritatea ei este să adune mai multe informaţii despre editarea genomică, înainte de a avea o poziţie tranşantă asupra acestui subiect extrem de controversat. Ea chiar a vorbit despre un studiu privind noile tehnici de ameliorare, care ar trebui finalizat undeva în primăvara anului 2021. Şi chiar dacă pare mai puţin entuziastă decât predecesorul ei Vytenis Andriukaitis, aceasta a lăsat să se înţeleagă că „inovaţia, în toate formele sale, este esenţială, mai ales dacă dorim să reducem dependenţa actuală de pesticidele chimice”, aşa cum este prevăzut în Pactul verde european. Politicianul cipriot a recunoscut totuşi că deşi culturile transgenice sunt aproape inexistente în UE, produsele OMG sunt importate pentru a hrăni animalele de fermă.

 Dovezi ştiinţifice ignorate

  Pe de altă parte, fostul comisar al UE pentru sănătate, Vytenis Andriukaitis, a fost mai pronunţat în ceea ce priveşte editarea genetică, deşi a vorbit despre asta mai mult spre sfârşitul mandatului său. „Faptele ştiinţifice vorbesc de la sine. Ştim că aceste noi tehnici de reproducere ne pot ajuta să abordăm provocări cheie, cum ar fi securitatea alimentară şi intoleranţele alimentare. Potenţialul pare nesfârşit, de la caracteristici agronomice îmbunătăţite, la reducerea utilizării pesticidelor şi a erbicidelor”, a remarcat lituanianul într-o opinie publicată pe site-ul Euractiv.

Problema editării genomice şi a biotehnologiei în agricultură a devenit un subiect central de când Curtea Europeană de Justiţie a decis, în 2018, că organismele obţinute prin tehnica de mutageneză pentru ameliorarea plantelor sunt OMG-uri şi ar trebui, în principiu, să intre sub incidenţa Directivei 412/2015.

...................................UNGARIA ŞI SLOVENIAUngaria şi Slovenia cer UE să vină în ajutorul crescătorilor de porci loviţi de pesta porcină Catalina Apostoiu 29.01.2021,

Ungaria a făcut apel la Comisia Europeană să ia măsuri pentru susţinerea crescătorilor de porci ale căror afaceri au de suferit din cauza pandemiei, a focarelor de gripă porcină şi a creşterii preţurilor nutreţurilor, relatează Budapest Business Journal.

Apelul a fost lansat în cadrul unei reuniuni a miniştrilor europeni ai agriculturii, soluţionarea situaţiei dificile a crescătorilor de porci reprezentând un subiect de top pe agenda videoconferinţei la iniţiativa a 13 state membre, printre care şi Ungaria.

SUASubway, popularul lanţ american de fast-food, dat în judecată pentru folosirea de ”ton falsificat” 30 ianuarie 2021, Lanţul american de restaurante fast-food Subway va trebui să explice unui tribunal din California compoziţia unuia dintre celebrele sale sandvişuri după ce clienţii au denunţat că tonul folosit este falsificat, relatează EFE, potrivit Agerpres.

În plângerea depusă, se arată că ceea ce Subway anunţă drept un sandviş cu ton este de fapt un amestec de mai multe ingrediente, care nu au legătură cu tonul şi care îi imită înfăţişarea.

Acuzaţia, pe care compania a respins-o tranşant, a fost formulată după s-au realizat “teste de laborator în care nu s-au găsit probe de ton în mostre” şi care încearcă acum să determine din ce este făcută această compoziţie, potrivit acuzatului acuzării.

Plângerea a fost depusă la un tribunal din California săptămâna trecută, dar a devenit publică după ce ziarul The Washington Post a preluat informaţia.

După ecoul suscitat de această ştire, având in vedere că Subway este un lanţ foarte popular în SUA cu o amplă prezenţa în numeroase ţări, un purtător de cuvânt al companiei a calificat acuzaţiile drept “neîntemeiate”.

“Pur şi simplu nu există adevăr în acuzaţiile prezentate tribunalului din California. Subway oferă ton 100 % gătit în restaurantele sale, pe care îl amestecă cu maioneză şi pe care îl foloseşte în sandvişuri gata preparate, ‘wraps’, şi în salatele de care se bucură clienţii noştri”, notează compania într-un comunicat.

Subway a precizat că aceste acuzaţii vor aduce grave prejudicii localurilor sale care oferă sandvişuri pe bază de ton precum şi micilor negustori care le comercializează.

Nu este prima oară când ingredientele folosite de Subway sunt puse sub semnul întrebării, după ce Curtea Supremă din Irlanda a stabilit că nu poate fi considerată “pâine”, cea folosită în chifle, din cauza conţinutului ridicat de zahăr.

POLONIA

Polonia a depistat primul caz de COVID-19 la nurci de S.J.     HotNews.ro Luni, 1 februarie 2021, VizonFoto: Wikimedia Commons/ Anna Wójtowicz

Polonia a identificat primul său caz de COVID-19 la nurci, a anunţat luni Ministerul Agriculturii din această ţară, sporind îngrijorările cu privire la măsurile costisitoare de sacrificare în cadrul unei industrii cu peste 350 de ferme, anunță agenția Reuters citată de Agerpres.

În condiţiile în care noile variante de coronavirus ameninţă eforturile la nivel mondial pentru limitarea răspândirii pandemiei, autorităţile din mai multe state au început sacrificarea în masă a acestor animale din cauza temerilor cu privire la riscul de transmitere la om a unei mutaţii a virusului.

Ministerul citat a anunţat în cadrul unui comunicat emis duminică seară că a fost informat sâmbătă de inspectori veterinari în legătură cu un caz în regiunea Kartuzy din nordul Poloniei.

„Sper că este un caz singular, cu toate că trebuie să luăm toate măsurile de precauţie pentru a limita posibila transmitere a virusului”, a declarat luni pentru postul local Radio Gdansk ministrul adjunct al Sănătăţii, Waldemar Kraska, adăugând că toate nurcile de la ferma afectată vor fi sacrificate. Danemarca, principalul exportator mondial de blănuri de nurcă, a dispus în 2020 sacrificarea întregii populaţii de nurci de la fermele din ţară - aproximativ 17 milioane de animale - iar în ianuarie a anunţat că va oferi fermierilor compensaţii de până la 19 miliarde de coroane daneze (3,09 miliarde de dolari). Într-un comunicat remis agenţiei poloneze de presă PAP, reprezentanţi ai industriei blănurilor din Polonia au indicat că statul nu oferă compensaţii pentru animalele sacrificate, aşa că vor demara un proces prin care vor solicita despăgubiri. Ministerul Agriculturii nu a răspuns deocamdată unei solicitări formulate de Reuters pentru a comenta pe marginea acestui subiect.

Universitatea de Medicină din Gdansk a anunţat la 24 noiembrie că au fost descoperite opt cazuri de COVID-19 la o fermă de nurci din nordul Poloniei, însă inspectorii veterinari au declarat ulterior că nu există dovezi referitoare la cazuri de infectare la acea fermă.

Polonia este unul dintre principalii producători mondiali de blănuri de nurcă, având 354 de ferme cu circa 6 milioane de nurci.

QATAR

Consumul de alcool va fi permis în lojele stadioanelor, la CM 2022 din Qatar, Ioana Necula, 01/02/2021 Consumul de alcool va fi permis în lojele stadioanelor care vor găzdui meciuri la CM 2022 din Qatar, scrie France Football, care citează reprezentanţi ai industriei ospitalităţii implicaţi în organizarea Mondialului din ţara asiatică, potrivit Agerpres.

În ciuda regulilor stricte ale Qatarului privind consumul de alcool, băuturile care se încadrează la această categorie vor putea fi găsite în zona lojelor. Deocamdată nu s-a făcut niciun anunţ pentru deţinătorii de bilete în restul stadionului.

''Sperăm ca oamenii să poată consuma alcool dacă doresc'', a declarat Jaime Byrom, preşedintele MATCH Hospitality, un furnizor de bilete care includ servicii de ospitalitate pentru CM 2022. ''Ne propunem să putem servi alcool în cadrul programului nostru de ospitalitate", a adăugat acesta.

În urmă cu mai mult timp, Comitetul de organizare a CM 2022 susţinea că alcoolul va fi interzis pe străzile şi în spaţiile publice din Qatar în timpul competiţiei, la fel şi în interiorul stadioanelor.

"Nu va exista consum de alcool pe străzi, în parcuri şi spaţii publice, este definitiv", declara la acea vreme Hassan Al-Thawadi, secretarul general al Comitetului de organizare, într-un interviu acordat cotidianului Al-Sharq. "Suntem împotriva vânzării alcoolului pe stadioane şi în jurul acestora", adăuga oficialul qatarian.

Acest ultim punct risca să pună probleme Qatarului în relaţia cu FIFA, care îl are printre puternicii săi sponsori şi pe producătorul american de bere Budweiser.

Pentru Cupa Mondială 2014, instanţa fotbalistică mondială a obţinut din partea Braziliei suspendarea, în mod excepţional, a legii care interzice vânzarea băuturilor alcoolice în incintele sportive. În Qatar, ţară musulmană, alcoolul nu este interzis, străinii putându-l procura cu condiţia obţinerii unui permis special.

Consumul alcoolului în public, precum şi aducerea în Qatar a băuturilor alcoolice, sunt însă lucruri interzise prin lege.

RUSIA

Scumpirea mâncării şi austeritate: rusul de rând duce greul crizei şi tot pe el se bazează Moscova pentru revenirea economiei Bogdan Cojocaru 30.01.2021,

Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a certat luna trecută în direct la televizor miniştrii pentru că nu fac destul pentru a stopa creşterea preţurilor, deşi a lăudat exporturile uriaşe de grâu.

Rusul de rând a trebuit să plătească anul trecut cu 20% mai mult pentru o pâine şi cu 65% mai mult pentru zahăr. S-au scumpit şi uleiul şi pastele făinoase. Cu toate acestea, tot pe rusul de rând se bazează strategia guvernamentală pentru scoaterea economiei din criză: încurajarea oamenilor să cheltuiască fără limite. Strategia mai are însă o componentă importantă: austeritatea.

Aceasta este o parte a contextului în care au izbucnit în Rusia cele mai recente proteste contra preşedintelui Vladimir Putin. În ţara sa, amintirea lipsurilor alimentare din era sovietică şi a inflaţiei puternice de după colapsul URSS a făcut ca preţurile mâncării să fie o chestiune politică şi socială sensibilă.

SANATATE si GASTRONOMIE

Mihaela Bilic a EXPLODAT la adresa celor care vând pe BANI GREI ILUZIA sănătății: se poate produce orice MANIPULARE Loredana Codruț , 01/02/2021 Nutriționista vedetelor, Mihaela Bilic, a explodat la adresa celor care au făcut o industrie din  vânzarea iluziei sănătății. Bilic atenționează că acum 100 de ani oamenii nu aveau noțiunea de wellnes și cu toate acestea trăiau mult mai sănătos: mâncau mai puțin și mai calitativ și făceau mișcare în mod natural, ca parte a vieții lor.

"De atâta BUNĂstare, am uitat să ne bucurăm de normalitate și de sănătate.

Dacă dăm timpul înapoi cu nici jumătate de secol nu exista noțiunea de fitness și wellbeing, sănătatea nu era privită ca un obiectiv, iar viața era trăită prin prisma normalității, a firescului și, de ce nu, a plăcerii. Oamenii nu făceau sport ca o activitate separată, mișcarea făcea parte din viața lor în mod spontan. Cu siguranță eram mai activi, cu siguranță copiii ieșeau la joacă fără să știe că asta înseamnă sport, cât despre sport ca noțiune de bază, el rămânea apanajul sportivilor de meserie.

Un alt aspect interesant era faptul că oamenii mâncau mai puțin acum 50 de ani. Și asta nu pentru că țineau dietă, ci pentru că efectiv nu există mâncare de-a gata...nu existau produse ultra-procesate, ambalate sau semipreparate. Nu exista noțiunea de ronțăială- fie că e pe bază de stres sau de plictiseală- nici cea de gustare sănătoasă, introdusă în mod aberant de nutriționiști și apoi respectată tocmai de cine nu trebuia: de adulții care încearcă să slăbească!.

Prin anii ‘70-‘80 inclusiv noțiunea de mâncare era una simplă și corectă, atunci nimeni nu gândea rău despre carne, despre lapte și unt... și bineînțeles nimeni nu considera “mâncare” tot felul de semințe și boabe exotice. Existau un respect și o smerenie față de mâncare, măcar prin prisma faptului că n-am avut-o niciodată din abundență, că ne-am dorit-o. Apoi discuția despre sănătate nu era nici ea vândută și exploatată în mod vulgar, așa cum se face în mass-media de azi. “Sănătate” însemnau probleme grave și reale, boli precum poliomielita, rahitismul, tuberculoza.

Trecerea e surprinzătoare și amuzantă deopotrivă: a fost nevoie de generații întregi în care oamenii au fost bolnavi cu adevărat și au suferit de foame cu adevărat, pentru ca acum să fim plini de “probleme”...mai sănătoși ca niciodată fiind și cu burta plină. Speranța de viață n-a fost niciodată mai mare iar abundență alimentară pe care o trăim nu are precedent în istoria omenirii. Și cu toate astea nu am avut niciodată îndoieli mai mari legate de sănătatea și alimentația noastră. Un lucru merită subliniat: obiceiurile nesănătoase te pot ucide, dar cele sănătoase nu te salvează! Boala și implicit moartea nu sunt o pedeapsă pentru felul în care îți trăiești viața, iar în final singurul lucru cu care rămâi sunt plăcerea și bucuria de care ai avut parte...atât cât ai trăit. Misterul vieții nu poate fi descifrat, iar calitatea vieții este mai importantă decât durata ei. Nu putem ști cat trăim, însă ține de noi cum trăim.

Pe lăcomia noastră de a trăi cât mai mult, s-a construit noțiunea de “wellness” tradusă prin termenul de “bunăstare”. Nu ne mai ajunge să mulțumim Cerului că suntem sănătoși, trebuie să fim într-o formă maximă! Toate ziarele și revistele ne dau sfaturi și rețete, există centre de wellness, spa-uri, clinici de slăbit, cluburi pentru starea de bine, yoga, meditație, mișcare etc. Ce este această bunăstare la care ar trebui să aspirăm cu toții? Un fel de EXTRAsănătate pe care, ce să vezi, o poți cumpăra.

Și odată introdus conceptul în mintea oamenilor, manipularea și exploatarea se face prin toate mijloacele: există mâncăruri speciale, produse exotice, sucuri și smooth-iuri, ceaiuri și suplimente, creme, servicii și specialiști care îți oferă accesul la EXTRAsănătatea mult visată. E doar o chestiune de buget să te califici în elita celor care au o viață bună garantată, din care tot răul, întristarea și supărarea au dispărut. Am ajuns să fim atât de obsedați de sănătate și de siguranță, încât ne privăm de orice plăcere și, mai grav, le interzicem copiilor noștri să descopere gustul vieții cu adevărat. 

Cred că am ajuns în punctul în care sfidăm viața și avem aroganța că o putem controla. Am ajuns în punctul în care ne dorim “mai binele”, uitând să ne bucurăm de “binele” pe care-l avem. Și uite așa, doar pentru a ne redobândi bunul-simț și smerenia, vine un virus care ne arată că suntem egali în fața bolii, indiferent ce alimente consumăm. Iar până la urmă soarta ține de un strop de noroc și NU, nu poate fi cumpărată sau dobândită prin wellness",  a scris Bilic pe Facebook.

Tortul aniversar are o poveste, una mai veche decât ai fi crezut de Ela Simion

De ce mâncăm tort la zilele de naştere şi când a apărut acest obicei dulce? Legenda spune că prăjitura aniversară, împodobită cu tot atâtea lumânări cât este vârsta sărbătoritului, are legătură cu egiptenii şi grecii antici.

Alb, marmorat, cu ciocolată, în combinaţii cu frişcă, fructe sau îngheţată, sunt sute de tipuri de tort pentru ziua de naştere în lume. Sigur ai avut parte şi tu de nenumărate ocazii să răsfeţi papilele gustative. Însă te-ai întrebat vreodată de ce tortul este vedeta petrecerilor, fie că vorbim despre zilele de naştere sau de evenimente pentru nunţi, botezuri? De ce mâncăm tort şi nu plăcintă sau gogoşi glazurate în ziua de naştere? De ce este acest desert cel mai potrivit pentru ziua când marcăm trecerea într-un nou an de viaţă?

O istorie dulce

Egiptenilor antici li se atribuie „inventarea“ sărbătoririi zilelor de naştere. Ei credeau că atunci când faraonii erau încoronaţi, aceia deveneau zei, aşa că ziua lor de încoronare era un eveniment foarte important. Practic, era ziua de naştere a unui zeu.

Grecii antici au împrumutat tradiţia şi au adăugat un desert spectaculos, pentru ca sărbătoarea să fie una memorabilă.  Astfel, au început să facă prăjituri în formă de lună, pentru a le oferi lui Artemis, zeiţa lunii, ca tribut. Apoi au decorat desertul cu lumânări aprinse, pentru ca prăjiturile să strălucească precum Luna. În mare, acesta este motivul pentru care împodobim tortul aniversar cu lumânări.

Originea petrecerilor în ziua de naştere

Se spune că petrecerile dedicate zilei de naştere îşi au rădăcinile în sărbătoarea germană din secolul al XVIII-lea, numită „Kinderfeste” (în germană, petrecere pentru copii). În dimineaţa zilei de naştere a unui copil, fata sau băiatul primea un tort cu lumânări aprinse, în număr de câţi ani avea copilul până în ziua respectivă, la care se adăuga încă o lumânare. Cea din urma era numită  „lumina vieţii”, reprezentând speranţa unui alt an întreg trăit. Interesant este că cei mici vedeau tortul, dar nimeni nu avea voie să mănânce din el decât după cină.

DOSAR

Colonia agricolă de la Băneasa 23 ianuarie 2021 (R.C.) 1. Prima fotografie a vilei doctorului Nicolaee MINOVICI, 1905

Un articol scris de Ionuț Banu, muzeograf Muzeul Nicolae Minovici – MMB

Activitatea ilustrului medic Nicolae Minovici ne este foarte cunoscută, însă, astăzi ne oprim asupra unor documente, fie ziare, publicate în anii 1913, fie documente din arhiva muzeului, din care rezultă bogata activitate a Biroului de Asistență prin Muncă. Din Ilustrațiunea Română, redactorul afirma: „Nu știu dacă sunt cinci oameni în țara noastră care să se găsească în această categorie; printre aceștia cinci se află însă de bună seamă, și încă în primul rând, doctorul Nicolae Minovici.”

Nicolae Minovici in mijlocul livezii. Anii 1930

După studiile de la Berlin și Paris, întors în țară, în 1902 a fost numit medic legist la Parchetul Tribunalului Ilfov, subdirector al Institutului Medico-Legal și Profesor de Medicină legală la Școala de Științe de Stat. S-a implică în acitivități sociale dar, tot în 1902, primește de la Primăria Capitalei sarcina rezolvarii problemei cerșetoriei și vagabondajului în București. Una dintre cele mai importante realizări ale sale în domeniu a fost înființarea Societății Salvarea, în 1906. Însă, nu s-a mulțumit doar cu atât, concomitent cu înființarea acestei societăți a luat naștere și Spitalul de Urgențe precum și Scoala Samariteană. Însă, Azilul de noapte, Colonia agricolă de la Băneasa și Biroul Asistenței prin Muncă sunt cei trei piloni pe care s-a construit întregul program de eradicare a cerșetoriei și vagabondajului, al doctorului Nicolae Minovici.

Crescatoria de pasari de fermei. Anii 1930

În cadrul acestor ample activități sociale au fost strânși de pe strazile Bucureștiului peste 13.000 de cerșetori și vagabonzi. În acest sens, ziarul Universul scria: „Se poate dovedi cu statistici și cu fotografii că au trecut pe la biroul asistenței prin muncă 13.000 de cerșetori. Din acest enorm număr, numai 200 de inși prezentau cu adevărat infirmități care le dădeau dreptul la caritatea publică, ceilalți simulau infirmitatea și puteau negreșit să-si caștige existența în vreun chip. Același birou dovedește că au existat în Capitală adevărate societăți constituite – românești sau străine – care exploatau caritatea publică. Afară de acestea, credem util să arătăm de asemeni că cea mai mare parte a cerșetorilor prinși în vremea din urmă sunt proprietari de case. Publicul, care nu întotdeauna înțelege utilitatea stârpirii cerșetoriei vinovate, a fost și este un factor care încurajează această pornire, sub diferite forme, și rău face. Dacă din cei 13.000 de cerșetori înregistrați și fotografiați fiecare câștiga pe zi numai 2 lei – și se poate dovedi că unii câștiga 30-40 lei pe zi – într-un an publicul a vărsat suma de peste un milion si jumătate de lei, dându-i unor oameni care nu-i meritau. Cifrele sunt elocvente”.

Vreme de 4 ani și jumătate, doctorul Nicolae Minovici a încercat să stârpească flagelul cerșetoriei. Nu a reușit, pentru că societatea însăși nu era dispusă să îl ajute în acest demers al său. Dar, soluția găsită de neobositul doctor Nicolae Minovici, în ce-i privește pe acești cerșetori și vagabonzi a fost să-i adune de pe drumuri și, potrivit ideii sale că, omul trebuie ajutat și îndreptat prin muncă, în vreme ce pomana nu e decât „o încurajare la lene, care e mama tuturor vițiilor”. A ajuns la o înțelegere cu Poliția și Primăria Capitalei, care i-au pus la îndemână agenții necesari pentru a-i strânge de pe drumuri pe cei care vagabondau, aducându-i la casa sa din Băneasa, pe lângă care organizase o fermă agricolă, în actualul parc al Muzeului de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici.

2.Ferma de la baneasa, din preajma vilei, in curs de amenajare. Anul 1905.

Iată cum descria un jurnalist din epocă ce se întâmpla la „Colonia Agricolă de la Băneasa”: „Ici un cerșetor bătrân plivește buruienile unei culturi de zarzavaturi, dincolo alt moșneag are în grijă crescătoria de păsări – toate lucruri ușoare, potrivite vârstei „delincvenților”. Prima zi, cerșetorii lucrează gratis, ca pedeapsă pentru delictul lor, dar zilele următoare sunt plătiți potrivit muncii lor. După ce sunt ținuți câtva timp, până ce sunt deprinși cu munca și convinși că ar fi zadarnic și primejdios să se reapuce de cerșit, li se dă drumul, afară de aceia care se roagă să mai fie ținuți câtva timp. De reținut nu pot fi reținuți multă vreme, căci cerșetorii Capitalei sunt mulți și… se perindează. Micii vagabonzi sunt și ei întrebuințați la diverse lucrări potrivite vârstei lor. Unii se ocupă cu stupăria, alții udă diversele culturi. Cei mai inteligenți, în care dl. dr. Minovici recunoaște oarecare iscusinți, sunt reținuți spre a fi îndreptați mai târziu spre o muncă mai spornică. Produsele fermei (colonia agricolă de la Băneasa a drului Nicolae Minovici – n.n.) sunt distribuite gratis – ca amintire – diverselor persoane care acordă subvențiuni operei dlui dr. Minovici. E de prisos să adaug că o ordine exemplară și o curățenie desăvârșită domnește în colonia de la Băneasa. Mâncarea ce li se servește e din cele mai nutritive, iar dormitorul e ținut în cea mai mare curățenie”.

Din documentele de arhivă rezultă că, între anii 1910-1911 s-au distribuit: 2617 ouă, 192 borcane miere, 140 kg fructe, 22 păsări (găini), 2 purcei, împrumuturi de bani – 260 lei, între anii 1912-1913 s-au distribuit: 1191 ouă, 63 păsări, 68 kg fructe, 4 animale, 2 borcane miere și bani împrumutați – 2118 lei.

Imagine asupra unei portiuni din ferma, cu livada de pomi fructiferi. Anii 1920.

Proiectul însă, nu a avut succes, doctorul Nicolae Minovici considera că, pe lângă inconsecvența de care dăduseră dovada partenerii săi în proiectul eradicarii cerșetoriei – Primăria și Poliția Capitalei – o vină importantă a eșecului proiectului său îl avea însăși societatea, care promova o „caritate publică nerațională”. Oricat făcuse el campanie pentru ca populația să nu mai încurajeze cerșetorii, prin pomenile pe care le dădea celor care stăteau cu mâna întinsă la colț de stradă, mentalitatea românilor era de a lăsa în palmele lor „câte un frăncuț”, sperând că, astfel, îsi vor spăla și din păcate, în fața lui Dumnezeu de care se temeau. „Caritatea publică nerațională” era confundată cu milostenia creștină, credea dr. Nicolae Minovici, iar asta dăuna foarte mult programului său de eradicare a cerșetoriei.

În raportul pe care, în noiembrie 1913, îl înainta Poliției și Primăriei, el amintește în treacăt experiența unei scriitoare britanice care a trecut prin București la începutul veacului trecut: „Cu privire la numărul cerșetorilor din Romania și în special la numărul acelora din București, e interesant de cunoscut următorul fapt caracteristic: o scriitoare engleză, trecând prin Romania, a scris în urmă un volum privitor la oameni, la instituții și la moravurile din țara noastră. Cartea se încheie cu următoriul pasagiu: «Dacă ar veni cineva la mine și m-ar întreba ce să facă spre a trăi bine, fără nici o grijă și fără să muncească ceva, i-aș răspunde fără nici o șovăială: Du-te în capitala României – la București – și fă-te cerșetor! ”.

Iar în presa vremii se scria: „Cersetorii sunt din nou liberi”, titra, la 29 noiembrie 1913, ziarul Universul: „Cu începere de la 30 noiembrie, cerșetorii pot iesi din nou pe străzi să-si exercite rentabila meserie. Începând din această zi, măsurile de supraveghere au fost ridicate, iar cerșetorii au fost pusi în libertate. Chestiunea prezintă un deosebit interes, drept pentru care am căutat să-l vedem pe d. Minovici, care ne-a confirmat faptul. Domnia sa explică această hotărâre arătând că cele două instituțiuni care ii dăduseră însărcinarea să se ocupe de chestiunea cerșetoriei și să o reglementeze nu i-au dat sprijinul de care avea nevoie în această operă sau, dacă i-au dat sprijin, acesta a fost iluzoriu și cu dezăvârșire insuficient.”

Iată că, și după un secol, problema cerșetoriei a rămas de actualitate, iar efectele cerșitului a lăsat și lasă o amprentă asupra următoarelor generații, astfel se perpetuează o generație cu un comportament deviant de la normele sociale acceptate. Această amprentă se resimte, încă, atât la un nivel cultural, cât și la nivel social.

Surse:

Ilustrațiunea Română, nr.126, august 1913,

Universul, mumerele din septembrie și noiembrie, 1913,

Documente din Arhiva Muzeului de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici.

* * *

Descoperă România. Destinaţii altfel. De la Munţii Rodnei şi până la poalele Bucegilor, antreprenorii au investit zeci de mii de euro în unităţi de cazare pentru turiştii care caută linişte Miruna Diaconu 29.01.2021,

Casa Valea Vinului, o casă tradiţională recondiţionată din judeţul Maramureş, şi Alpin Lodge, o cabană rustică construită la poalele Munţilor Bucegi, au devenit nu doar casele de vacanţă ale turiştilor, ci şi locurile de unde ei pot lucra.

Alpin Lodge, o cabană rustică construită integral de către Valentin Radu, se află la poalele Munţilor Bucegi, judeţul Braşov.

În ultimii ani din ce în ce mai multe unităţi de cazare care le oferă nu doar un loc de dormit şi o masă turiştilor, ci şi o experienţă au început să fie deschise de către antreprenori care şi-au concretizat ideile în pensiuni sau cabane. Astfel de pensiuni au început să apară în diverse zone ale ţării, printre care şi în judeţele Maramureş şi Braşov, două unităţi de cazare construite de antreprenori care au dorit să le ofere turiştilor  liniştea din mijlocul naturii.

Casa Valea Vinului, o casă tradiţională recondiţionată din judeţul Maramureş, şi Alpin Lodge, o cabană rustică construită la poalele Munţilor Bucegi, au devenit nu doar casele de vacanţă ale turiştilor, ci şi locurile de unde ei pot lucra. Casa Valea Vinului, aflată lângă Munţii Rodnei, judeţul Maramureş, este o veche casă tradiţională recondiţionată de Radu Mleşniţe. Unitatea de cazare a fost deschisă în 2018 după o investiţie de 30.000 euro.

* * *ZF Live. Ionuţ Georgescu, Fepra International: Colectarea selectivă trebuie să existe. Până nu ajungem să avem minim trei coşuri de deşeuri acasă şi salubristul nu vine cu trei maşini diferite să le colecteze, nu vom putea vorbi de un mediu curat : Livia Gheorghe 30.01.2021,

♦ În prezent, în România se generează peste 6,5 milioane de tone de deşeuri municipale în fiecare an ♦ Deşi şi-a propus să recicleze jumătate, România reciclează doar 14% din deşeurile municipale.

Ionuţ Georgescu, director general la Fepra International, companie din industria reciclării, a spus la ZF Live că fără colectarea selectivă nu se poate vorbi de un mediu curat. În România se reciclează doar 14% din deşeurile municipale.

https://www.zf.ro/zf-live/zf-live-ionut-georgescu-fepra-international-colectarea-selectiva-19878774

„Întotdeauna când consumăm ceva trebuie să ne gândim cum achiziţionăm acel produs, ce achiziţionăm, pentru că de fiecare dată putem avea un impact negativ asupra mediului. Colectarea selectivă trebuie să existe. Până nu ajungem să avem minim trei coşuri de deşeuri acasă şi salubristul nu vine cu trei maşini diferite să le colecteze, nu vom putea vorbi de un mediu curat“, a declarat Ionuţ Georgescu, director general, Fepra International, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

El a mai spus că în acest moment în România există peste 6,5 milioane de tone de deşeuri municipale generate în fiecare an şi că, deşi ţara noastră şi-a propus anul trecut ca stat membru al UE să colecteze şi să recicleze 50% din aceste deşeuri, rata a fost de doar 14%.

* * *Timiş: Promovarea atracţiilor turismului local – prioritatea administraţiei judeţene feb. 1, 2021 | Consilii, Proiecte Meşteşugurile, multiculturalitatea, mierea şi vinul local rămân reperele prioritare în dezvoltarea şi promovarea turismului timişean, în anul 2021, în care administraţia judeţeană îşi propune să promoveze mai intens atracţiile turistice locale, în contextul în care călătoriile în străinătate sunt mai limitate din cauza pandemiei.

„Prioritatea pentru 2021 este ca timişorenii să redescopere Timişul, să promovăm atracţiile uristice, obiectivele judeţului. Este un an în care se călătoreşte mai greu în străinătate, astfel că turismul local este o alternativă excelentă. Cei interesaţi deja de ceea ce are judeţul nostru de oferit pot folosi şi aplicaţia ‘Discover Timiş’, ce se poate descărca pe dispozitivele mobile, fiind dezvoltată de Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului judeţul Timiş”, a declarat noul preşedinte al APDT, Alexandru Proteasa, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Timiş.

Între proiectele care vor pune în valoare tradiţiile, meşteşugurile şi multiculturalitatea judeţului, şi în acest an, se regăsesc „Drumul mierii în Timiş”, „Tura meşteşugurilor din Banat”, „Drumul vinului şi al răchiei în Timiş”, „Turism activ”, „Vară în Metropolă”, „Turism şi multiculturalitate: bulgarii în Banat”, „2021 – Anul European al Drumeţiilor”, „Zilele Lacului Surduc”, „Festivalul Evreiesc”, „Conace şi castele în Banat – Arad şi Caraş”. De asemenea, se doreşte continuarea proiectelor regionale „Banat Brunch” şi de dezvoltare a unei reţele de puncte gastronomice locale în Timiş.

„Vrem să creăm o ofertă completă pentru cei care aleg să ne viziteze, să se stabilească sau să investească în judeţul nostru. Turismul, cultura şi businessul sunt domenii care se completează foarte bine. Astăzi, în centrul atenţiei s-a aflat potenţialul turistic. Avem o nouă conducere la APDT Timiş, s-a aprobat lista cu proiecte, iar acum se va lucra pentru a le pune în practică. Avem multe de recuperat, după un an în care cu toţii am fost practic legaţi la mâini, în acest domeniu”, afirmă preşedintele CJ Timiş, Alin Nica.

Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului în Timiş, aflată în subordinea CJ, a luat fiinţă în anul 2014, cu scopul de a promova potenţialului turistic şi cultural, creşterea fluxului turistic şi asigurarea unei interacţiuni armonioase între sectorul turistic şi factorii de ordin social şi de mediu.2021-

Vicepreşedintele CJ Timiş, Alexandru Proteasa, a fost ales, vineri, preşedinte APDT Timiş, înlocuindu-l pe consilierul judeţean Mihai Ritivoiu, care a renunţat la poziţia ocupată. Tot vineri a fost ales şi un nou Consiliu Director al APDT. AGERPRES

* * *

Un român care lucrează în străinătate trimite în medie în țară 500 euro pe lună. În 2019, diaspora a trimis echivalent