91
Stiri 02 februarie 2021, partea a doua Seceta a „ras” jumătate din producția de miere , Marian MUŞAT , 02 februarie 2021 În cei 30 de ani de apicultură, Doru Sănduleanu credea că le-a văzut pe toate, dar seceta din 2020 a fost cruntă. Ieșeanul nu s-a dat bătut, limitând pierderile cât a putut. Doru Sănduleanu din satul Rusenii Vechi, comuna Holboca - Iași, este unul dintre fermierii care au simțit din plin efectele secetei și ale arșiței, producția fiind diminuată cu peste 50% față de anul precedent. Cu toate acestea, ieșeanul se numără printre puținii apicultori care au reușit să depășească examenul greu al anului trecut. „Avem peste 200 de familii de albine, înregistrate la ANZ. În cele peste trei decenii de activitate, nu îmi amintesc să fi întâlnit o secetă atât de cruntă, care a scăzut producțiile la 40% față de normal", spunea Doru Sănduleanu. Apicultorul deține și o livadă, care îi susține inclusiv activitatea apicolă, microferma sa fiind una de familie, alături aflându-i-se în permanență soția, Liliana Sănduleanu. 1

apar-romania.ro · Web view2021/02/02  · Calea Griviței nr. 355-357, în sectorul 1 din Capitală și a fost deschisă după o perioadă de test de două săptămâni. Persoanele

  • Upload
    others

  • View
    4

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Stiri 02 februarie 2021, partea a douaSeceta a „ras” jumătate din producția de miere, Marian MUŞAT, 02 februarie 2021

În cei 30 de ani de apicultură, Doru Sănduleanu credea că le-a văzut pe toate, dar seceta din 2020 a fost cruntă. Ieșeanul nu s-a dat bătut, limitând pierderile cât a putut.

Doru Sănduleanu din satul Rusenii Vechi, comuna Holboca - Iași, este unul dintre fermierii care au simțit din plin efectele secetei și ale arșiței, producția fiind diminuată cu peste 50% față de anul precedent.

Cu toate acestea, ieșeanul se numără printre puținii apicultori care au reușit să depășească examenul greu al anului trecut. „Avem peste 200 de familii de albine, înregistrate la ANZ. În cele peste trei decenii de activitate, nu îmi amintesc să fi întâlnit o secetă atât de cruntă, care a scăzut producțiile la 40% față de normal", spunea Doru Sănduleanu.Apicultorul deține și o livadă, care îi susține inclusiv activitatea apicolă, microferma sa fiind una de familie, alături aflându-i-se în permanență soția, Liliana Sănduleanu.   Două secrete ale succesului

 Un prim secret al reușitei e dat de faptul că nu a ținut laolaltă foarte multe familii de albine. Astfel, albinele au avut mai mult spațiu de mișcare, un acces facil la hrană și șansa de a se alimenta suficient, precum și o protecție sanitară sporită, anul trecut înregistrându-se un extraordinar atac de păduchi de mană.

1. O altă acțiune care a ajutat familiile de albine a fost aceea că, încă din toamna lui 2019, au primit o cantitate îndestulătoare de hrană. „Procedez la fel în fiecare an, însă în toamna lui 2019 am fost cu mult mai precaut și am suplimentat cantitatea de hrană, deoarece am văzut că era secetă și mă așteptam ca iarna 2020 să fie dificilă. Din păcate, a fost dificil întregul an, nu numai startul noului ciclu de producție”, arăta ieșeanul.

 Nevoie acută de apă

 Din fericire, în zona de nord-est a Moldovei, în toamna și iarna anului trecut au căzut minim 40 litri/mp, precipitațiile oferind încredere că noul an de producție va fi mai bun. „În privința precipitațiilor, sperăm că vor spori în această iarnă. Dacă nu se va acumula un volum mai mare de precipitații, există riscul ca vânturile puternice de primăvară să usuce vegetația și pământul. Chiar dacă apar anumite floricele, acelea sunt sterile și nu ajută la culesul albinelor”, spunea apicultorul.

 Târgurile mult dorite

 În 2021, crescătorii de albine nutresc aceleași bune speranțe și în privința posibilităților de a valorifica produsele în mod direct, prin participarea fizică la târgurile de profil. „Dintotdeauna și în mod constant, vindem produsele în Piața Nicolina din Iași. De când a fost organizat târgul de weekend din Centrul Iașiului, am intrat și noi în această lume ceva mai selectă, vorbesc atât despre consumatori, cât și despre producători. Perioada de pandemie ne-a pus și, încă, ne pune la încercare, deoarece cumpărătorii nu mai vin atât de des în piețe și, cu greu, apar clienți noi. Avem o plajă consacrată de clienți, pe care i-am fidelizat printr-un singur argument: calitatea produselor”, arăta Doru Sănduleanu.

 MIERE LIVRATĂ LA UȘĂ, ÎN LOCUL TÂRGUIELII

 În acest timp delicat, au dus produse și la ușa beneficiarilor. Dar a apelat și la formele online, fiind prezenți inclusiv pe site-ul www.gustdeiasi.ro, chiar de la începutul proiectului cercetătorilor de la Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane” din Iași, coordonați de către Sebastian Brumă.

„Credem cu tărie că prezența în piață și la târgurile de profil sunt cele mai eficiente căi de valorificare și inclusiv de schimb de idei, de cunoaștere a așteptărilor clienților, multora plăcându-le să vină la târg, pentru a se... târgui, aici fiind și originea cuvântului târg, nu?”, explica Doru Sănduleanu.

 INTERNETUL E BUN LA PROMOVARE, DAR SCUMP LA LIVRARE

 În pandemie, segmentul de internet a fost utilizat, în mod special, pentru a arăta că Stupina Sănduleanu își continuă activitatea și lucrează permanent la diversificarea gamei de produse. La dimensiunea activității stupinei, comenzile online nu sunt chiar atât de rentabile, căci volumul de marfă este mic, iar cheltuielile cu trimisul produselor cresc, ceea ce ar mări costul produselor.

La târguri am văzut că mulți producători își prezintă frumos și ținuturile de unde vin; am învățat și noi să fim mai curajoși și am ales să spunem că tot ceea ce le oferim românilor este „produs cu mândrie în satul Rusenii Vechi din comuna Holboca” - DORU SĂNDULEANU, apicultor din jud. Iași

 „CALITATEA NE REPREZINTĂ”

 În cadrul Stupinei Sănduleanu se obțin șase tipuri de miere: de rapiță, salcâm, tei, floarea-soarelui, polifloră și de mană de podiș. „Avem și un fel de logo, pornit de la principiul după care muncim: «calitatea ne reprezintă». Scriem și ne asumăm această idee, deoarece este reperul sfânt la care ne raportăm de 30 de ani încoace și pe care abia în contact cu piața modernă am învățat să îl numim public, cu exactitate și cu fidelitate față de realitatea din ferma noastră de familie”, adaugă ieșeanul.

 PRODUSE APICOLE, ȚUICĂ, LICHIOR

 Doru și Liliana Sănduleanu mai produc propolis, tinctură de propolis, polen (uscat și crud), păstură, descăpăceală, familii de albine, ceară de albine și faguri cu miere și, ca niște moldoveni cu adevărat gospodari, din merele necomerciale din livada care nu se stropește niciodată deoarece acolo sălășluiesc albinele, obțin o țuică naturală învechită în lemn de dud, un produs ce are o căutare din ce în ce mai mare, între prieteni.

De asemenea, în ferma din Rusenii Vechi se regăsește și o mică plantație de coacăze, zmeur și mur, din care se produc diverse lichioruri.

STUPINĂ ÎMPĂRȚITĂ ÎN TREICu ani în urmă, pentru a proteja albinele, Doru Sănduleanu și-a împărțit familiile de albine în grupuri, pe care le-a amplasat în trei localități din trei comune ale județului Iași. Două locații sunt în preajma unei păduri de tei, cu un potențial melifer extraordinar.

CUMPĂRĂ ANIMALE DE LA ȚĂRANI ȘI VÂND CARNE PRIN PRIMA COOPERATIVĂ ȚĂRĂNEASCĂ ONLINE din ROMÂNIA!Agroinfo 02 februarie 2021

PRIMA COOPERATIVĂ ȚĂRĂNEASCĂ ONLINE DIN ROMÂNIA. Obor21 este prima cooperativă țărănească digitală din România care oferă acces la produse naturale, neprocesate, pe baza unui concept nou pe piața noastră – meatbooking – rezervare înainte de sacrificare. Platforma a fost lansată în luna februarie 2020 de către Iunia și Florian Mateiță, informează Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală, pentru AGROINFO.

Carnea rezervată prin intermediul Obor21.ro provine din gospodăriile țărănești din județele Botoșani și Suceava. Aceasta este livrată consumatorului final exclusiv prin curier, în condiții de temperatură controlată, în cel mult 72 de ore de la sacrificare, însoțită de certificat de calitate.

Am creat Obor21 pentru a livra produse originale, nu imitații. Suntem puntea care unește satul și orașul, obiceiurile străvechi și modernismul, practicile tradiționale și tehnologia. Îți dăm acces, orășeanule, la savoarea mâncării cu gust adevărat, de la țară. Dăm sens rezultatului muncii tăranului, cel care crește în mod tradițional animalele, oferindu-i preț și predictibilitate. Nu este nici un secret, am adus tehnologia și infrastructura obișnuită a orașelor și am atașat-o produselor cu gust, de la țară: barcode pentru trasabilitate, lanț frigorific și de igienă pentru tranșare, transport și livrare.

1. GUST CUM NU GĂSEȘTI

În nordul Moldovei animalele cresc în vânt, în soare și ploi, libere să se desfete cu aromele pășunilor verzi. Țăranii și animalele lor sunt împreună din negură timpului, răzbind de-a lungul veacurilor prin armonia traiului în natură-simplu, aspru, dar sănătos. Ințelegi de ce carnea din gospodărie are gust și personalitate?

2. MAI PROASPĂT CA LA NOI?

Achizitorii noștri, oameni cu experiență din zonele rurale ale nordului Moldovei, ne informează zilnic despre animalele disponibile în gospodăriile țărănești. Obor21 verifică informația și îndeplinirea criteriilor de selectare, apoi creăm stocul virtual de produse.

Când se strâng suficiente comenzi, inițiem procesul de tranșare, porționare, ambalare în vid, transport și livrare. În cel mult 72 de ore de la sacrificare clientul intră în posesia produsului natural și autentic. Și foarte proaspăt.

3. NU AVEM STOC - NU IROSIMNe-am propus ca prin conceptul Obor21 să nu irosim resursele, să nu avem stocuri în magazii, vitrine sau tarabe, să nu facem risipă.

Credem cu tărie că lucrurile trainice se bazează pe respect. Te respectăm și îți aducem în condiții de maximă igienă cea mai proaspătă și gustoasă carne naturală, din gospodărie. Respectăm legislația romanească și europeană pe întreg fluxul, din curtea țăranului pană la tine pe masă. Respectăm animalele și refuzăm să le sacrificăm inutil. Citește cu atenție pașii pentru comandă. Sigur sunt diferiți față de ce știi.

4. ÎN STANDARDE SANITAR VETERINARE ȘI TRANSPORT FRIGORIFIC

În abator, certificat EU și DSV, veterinarul nostru verifică identitatea și sănătatea animalelor. Tot aici sunt răcite carcasele la 2-4 grade Celsius, treptat, cu 1-2 grade Celsius pe oră. Apoi sunt tranșate și porționate, iar produsele sunt ambalate direct în vid și etichetate. Seara târziu, în mașini frigorifice autorizate pentru transport produse alimentare, pornesc spre oraș, toate produsele. Hub-ul frigorific din București (autorizat sanitar-veterinar) este folosit pentru pregătirea coletelor. Aici, dimineața foarte devreme, în mediu frigorific, sunt formate comenzile, în pungile de colet sigilate, sunt emise facturile finale pentru cantitățile reale de produse precum și AWB-urile pentru curier.

5.SUNTEM O COMUNITATE DE OAMENI INIMOȘI

Cum spuneam, Obor21 livrează originalul pentru masa orășeanului. Originalul este realizat din inimă, de producători pasionați care pun suflet în muncă lor.Dincolo de beneficiile reale ale consumului de produse de la țară, avem convingerea că suntem datori să reînnodăm legăturile economice dintre orășeni și țărani. Produsele tărănești autentice înglobează plusvaloare considerabilă dacă sunt cunoscute, certificate și adaptate standardelor actuale. Obor21 reprezintă puntea dintre zona rurală și cea urbană, două zone între care există o mare diferență de potențial, prin urmare poate dezvolta un uriaș potențial de colaborare, spun creatorii primei cooperative țărănești online din România.

Platforma țărănească vinde carne de oaie, miel, ied, capră, vacă, mânzat. Prețurile sunt afișate. De exemplu, pulpa de oaie cu os este 44 de lei/kg, vrăbioară de mânzat cu os 51 de lei/kg, pulpă de capră cu os 45 de lei/kg, mușchiuleț de oaie 90 de lei/kg. Pe lângă carne în stare proaspătă, sunt vândute pe platformă și câteva produse procesate, cârnați sau pastramă.

INDUSTRIE ALIMENTARADanezii de la Premium Porc, al doilea cel mai mare producător local de carne de porc, vor să preia cinci ferme de porci de la Danbred, grup cu acţionariat româno-danez. Tranzacţia este analizată de Concurenţă Florentina Niţu 02.02.2021, Grupul danez Premium Porc, al doilea cel mai mare producător local de carne de porc, cu zece ferme pe plan local în judeţele Brăila, Braşov, Constanţa, Olt, Sibiu şi Vrancea, vrea să se extendă şi în judeţul Argeş, preluând activitatea a cinci ferme de porci de la Danbred, grup de firme cu acţionariat româno-danez, potrivit datelor de la Consiliul Concurenţei.

„Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care Premium Pork Commercial SRL (companie care face parte din grupul Premium porc – n.red.) intenţionează să preia activităţile desfăşurate de Danbred Argeş SRL, Agroprod Benţa Nicu SRL, Agro Consulting Chiriac SRL şi Slobozia Food Production SRL în domeniul reproducţiei, îngrăşării şi vânzării porcinelor către abatoare”, se arată în comunicatul de presă de la Consiliul Concurenţei.

Activele ce urmează a fi preluate constau într-o fermă de reproducţie şi patru ferme de îngrăşare, conform aceleaşi surse.

Danbred Argeş, companie cu afaceri de 48,4 milioane de lei în 2019 şi un profit de 10 milioane de lei, este deţinută Marsuland Holding (40%), Munkbro Holding (40%), companii cu sediul în Danemarca, Ion Benţa (10%) şi Ionel Chiriac (10%), conform Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor. De asemenea, Agroprod Benţa Nicu SRL, Agro Consulting Chiriac SRL au acelaşi acţionariat, numai la Slobozia Food Production SRL este acţionar 100% Ionel Chiriac.

Ionel Chiriac explica anterior pentru ZF că va exista o restructurare a acţionariatului în cadrul firmelor din grup, iar în Monitorul oficial a apărut că acţionarii majoritari şi Ion Benţa vor cesiona părţile sociale din companiile Danbred Food SRL şi Slobozia Food Production către Ionel Chiriac. Chiriac spunea că şi-ar dori să se focuseze pe producţia vegetală.

Grupul danez Premium Porc a investit anul trecut 1,6 milioane de euro într-un complex de 25 de hectare, format din două ferme, în judeţul Brăila, pentru eficientizarea producţiei. Capacitatea complexului este de 3.900 de locuri pe an, fapt care a condus la o suplimentarea capacităţii de producţie annuală a grupului danez cu aproximativ 13.600 de capete, ajungând la peste 600.000 de capete.

Goran Panici, general manager, Smithfield, cel mai mare producător de carne de porc: „2021 va fi pentru noi un an al dezvoltării, pe tot lanţul de producţie“. Smithfield are 47 de ferme în judeţele Timiş şi Arad şi peste 2.300 de angajaţi şi a dezvoltat un model de afacere integrată Florentina Niţu 01.02.2021,

Goran Panici, general manager al Smithfield România: În contextul unei predictibilităţi legislative şi fiscale, de dorit, la nivel global sperăm în acest an la o revenire la un nivel de business apropiat de cel de dinainte de 2020. Ne dorim ca acest an, 2021, să aducă mai multe rezultate pozitive.

Grupul Smithfield, cel mai mare producător de carne de porc din România, care creşte anual circa 1,3 milioane de capete de porci, are în plan investiţii în mărirea efectivului şi dezvoltarea unor noi produse inovatoare cu valoare adăugată, bazate pe cererea din piaţă, potrivit reprezentanţilor companiei.

„Începem un nou an cu optimism, în care sperăm la o revenire la normalitate în a doua parte a anului, odată cu îndepărtarea ameninţării pandemice COVID-19 graţie campaniei de vaccinare a populaţiei. (...) 2021 va fi pentru noi un an al dezvoltării, pe tot lanţul de producţie şi valorificare al sistemului nostru integrat. Intenţionăm să creştem atât numărul de capete de animale livrate de fermele noastre, cât şi volumul de produse din carne de porc 100% românească“, a spus pentru ZF Goran Panici, general manager al Smithfield România.

Producătorul de vinuri Villa Vinèa şi-a menţinut vânzările constante în 2020, dar şi-a bugetat o creştere de 10% în 2021. Compania din judeţul Mureş a obţinut afaceri de 3,2 milioane de lei în 2019, cu circa 600.000 de lei mai mult decât în anul anterior, Cristina Roşca 01.02.2021,

România are aproape 191.000 de hectare plantate cu viţă-de-vie, respectiv 2,5% din totalul mondial.

Producătorul de vinuri Villa Vinèa din judeţul Mureş a reuşit să îşi menţină constante vânzările în 2020, an marcat de pandemia de COVID-19, după ce declinul din HoReCa a fost compensat de un avans al segmentului de retail.

„Cifra de afaceri pe 2020 s-a menţinut relativ constantă, ea depăşind nivelul de 3,1 milioane de lei. Au scăzut comenzile venite din HoReCa, dar au crescut cele din retail. Ne-a ajutat şi e-shop-ul propriu lansat în prima parte din 2020“, spune Mircea Matei, director general al Villa Vinèa.

Afaceri de la zero. Daniela Graura produce în Făgăraş zacuscă, dulceaţă şi sosuri sub brandul GourmeTradiţional. Businessul i-a adus în 2020 venituri de 34.000 de euro 02.02.2021, Alina-Elena Vasiliu

Anul trecut, antreprenoarea a investit 38.000 de euro în amenajarea bucătăriei, o parte din bani reprezentând finanţare europeană.

Daniela Graura are mai bine de 26 de ani de experienţă în industria HoReCa, iar acum 10 ani şi-a extins activitatea cu GourmeTradiţional, un brand sub care produce şi vinde borcane de zacuscă, dulceaţă şi sosuri, toate preparate în Făgăraş.

„Avem şi alte activităţi în domeniul ospitalităţii, adică un restaurant (Casa Terra) şi o divizie de catering (Gourmet Tour). Acum zece ani am început să facem borcane cu dulceaţă, zacuscă, chutney (tip de sos – n. red.), adică ceea ce se numeşte GourmeTradiţional. În 2020, am dezvoltat mai mult gama de produse“, a spus Daniela Graura la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

Gama de produse GourmeTradiţional cuprinde atât preparate dulci, precum siropuri, gemuri şi dulceţuri, cât şi mai multe sortimente de zacuscă şi câteva produse menite să însoţească brânzeturile.

„Atelierul se află în Făgăraş. Am investit anul trecut într-o bucătărie mobilă, printr-un proiect de finanţare. Investiţia a fost de 38.000 de euro – parţial fonduri europene, parţial contribuţia noastră.“

Fructele şi legumele provin de la cultivatori din zona Făgăraşului. Ele sunt cumpărate şi prelucrate de o echipă formată din circa 16 angajaţi permanenţi, cărora li se adaugă, periodic, colaboratori. GourmeTradiţional a însemnat în 2020 o cifră de afaceri de 34.000 de euro.

„Nu avem un site unde se pot plasa comenzi şi nici nu ne gândim să facem. Asta nu ne împiedică totuşi să livrăm către clienţi care vând mai departe pe site-urile lor. Suntem de asemenea prezenţi în băcănii din Bucureşti, precum Pain Plaisir, sau Braşov“, mai spune Daniela Graura. Comenzi se pot plasa şi telefonic sau pe adresa de e-mail a companiei.

Pentru 2021, planul fondatoarei GourmeTradiţional este să dezvolte mai mult gama de produse, mizând mai degrabă pe diversitate decât pe cantitate.

În ceea ce priveşte preţurile, de pildă, sub brandul GourmeTradiţional, un borcan de dulceaţă din afine de pădure, la 250 de grame, costă 14,5 lei, iar un borcan de 300 de grame de zacuscă simplă cu vinete este 14 lei.

„Anul 2020 ne-a probat adaptabilitatea, creativitatea, capacitatea de a identifica noi pieţe pentru produsele noastre, o altă manieră de abordare în relaţia cu clienţii. S-a produs debutul unei legături directe între producători, grupuri de producători şi consumatori“, remarcă Daniela Graura.

Ea are în derulare de asemenea o investiţie începută în 2019 într-un centru de gastronomie, unde vrea să dezvolte partea de cercetare şi creaţie de produse noi. Centrul va fi şi gazdă pentru pasionaţii de gastronomie.

Un borcan de dulceaţă din afine de pădure, la 250 de grame, costă 14,5 lei, iar un borcan de 300 de grame de zacuscă simplă cu vinete este 14 lei.

ZF Agropower 2021. Adriana Szekely, Timlactagro: „Trebuie să existe o bună corelare între colectare, depozitare şi procesare şi apoi să ne gândim la vânzare. Degeaba facem doar ferme care produc materie primă şi o vând la un preţ mic“ 01.02.2021, Florentina Niţu

https://www.zf.ro/zf-agropower/zf-agropower-2021-adriana-szekely-timlactagro-existe-buna-corelare-19889841

Adriana Szekely, preşedinte al cooperativei Timlactagro din judeţul Timiş, consideră că fermierii români ar trebui să se focuseze pe integrare, astfel încât să aducă valoare adăugată în companii, prin transformarea materiei prime în produs finit, mai ales că în prezent să găseşte finanţare pentru procesare. „Cred că trebuie să existe o bună corelare între colectare, depozitare şi procesare şi apoi să ne gândim la vânzare. Degeaba facem doar ferme care produc materie primă şi o vând la un preţ mic. Noi, fermierii, prin cooperative şi uniuni de cooperative, trebuie să mergem să le spunem autorităţilor de ce avem nevoie să ne fie mai uşor, pentru că cei de la Ministerul Agriculturii, chiar dacă vor să facă ceva, nu au realitatea din teren”, a spus Adriana Szekely. Ea a fost prezentă la videoconferinţa ZF BT Agropower „Agricultura în 2020 şi premise pentru 2021”. Ziarul Financiar a început o serie de videoconferinţe, săptămânală, dedicată agrobusinessului, susţinută de Banca Transilvania. Emisiunile au loc în fiecare zi de luni de la ora 10:00 pe site-ul Ziarului Financiar şi pagina de Facebook.

Adriana Szekely, de profesie jurist, a început în agricultură în 2006, atunci când împreună cu soţul său au hotărât să lase în urmă joburile din oraşul Timişoara şi să se mute în satul natal, Bucovăţ, să facă o fermă de bovine.

În prezent, cooperativa agricolă Timlactagro, pe care Adriana Szekely o conduce, este formată din 24 de ferme, mici şi de mijloc, iar cumulat membrii cooperatori au un efectiv de circa 4.000 de capete de bovine şi aproape 4.000 de hectare cultivate cu cereale.

„Procesăm o cantitate relativ redusă faţă de cât fac membrii noştri, 10% din laptele produs, în fabrica noastră, dar avem parteneriate cu alţi doi procesatori mari din România. Anul trecut, am avut o creştere de 400% a online-ului, comenzile au crescut de la 30 pe zi la peste 100, şi am observat orientarea clienţilor către magazinele micuţe, de lângă locuinţă”, spune Szekely.

Astfel, compania a accesat un credit prin programul IMM Invest şi acum au în derulare un proiect de modernizare a fabricii să mărească capacitatea. „Sperăm că 2021 va fi un an mai bun, vrem să convingem mai mulţi fermieri că e necesară asocierea.”

Cooperativa agricolă Timlactagro din Timiş a avut în 2019 o cifră de afaceri de 15,6 milioane de lei.

Interesul consumatorilor pentru vin românesc, de calitate, a crescut în ultimii ani.By RO.aliment, February 2, 2021 Degustările, promovarea intensă a cramelor românești, dar și calitatea pe care o oferă în ultima vreme vinurile autohtone, au făcut ca românii consume vinuri cât mai locale.

În trecut, tendința cumpărătorilor era să aleagă de la raft băuturile ieftine, însă în ultimii ani am asistat la o educare a consumatorilor, care au încercat vinurile de clasă medie sau premium, și apoi au devenit fideli acestor produse.

Înainte de pandemia de COVID-19 atât cramele, cât și magazinele de specialitate, s-au îndreptat spre publicul tânăr. Au fost organizate degustări cu angajații companiilor IT, diverse firme au organizat team-buildinguri în crame, iar restaurantele au jucat și ele un rol important: au inclus în meniuri vinuri atent selecționate. În acest fel oamenii au consumat, au fost informați despre ce înseamnă vin de calitate și cum îl identifici, iar acest lucru a ajutat foarte mult piața din România.

“Tinerii au devenit foarte pretențioși, dar în sensul bun al cuvântului. Această educare a consumatorilor are loc și prin intermediul cursurilor tot mai răspândite în ceea ce privește arta și cultura vinului. Asta ne face pe noi să investim mai mult în tehnologie, în spații de depozitare și în oameni cu experiență. Noi, de exemplu, ne-am dat seama de această tendință și în ultimii ani am pus bazele unei game premium – MAESTOSO – care deja a început să fie premiată la concursurile de specialitate”, susține Doru Husarciuc, proprietarul Cramei Dealul Dorului.

În ceea ce privește sortimentele de vin alb și roșu, preferințele consumatorilor sunt aproape egale, însă în perioada sărbătorilor de iarnă interesul pentru vinurile rose a crescut considerabil. Crama Dealul Dorului din Silagiu (județul Timiș) a înregistrat în ultimele trei luni o creștere însemnată a vânzărilor de vin rose. Acest interes s-a manifestat atât în magazinul online – www.cramadealuldorului,ro – cât și în magazinele fizice.

“Pentru noi a fost o surpriză pentru că vinurile rose sunt specifice perioadei de vară. Sunt fresh, mai proaspete și cu un conținut alcoolic mai scăzut. În principal, erau consumate la terase, când era cald, însă probabil – din cauza pandemiei – oamenii nu au mai ieșit în oraș și au preferat acest tip de vin, în confortul casei. Cred că devine un trend tot mai răspândit în rândul consumatorilor. Doamnele preferă în general rose-urile, mai ales dacă acestea au și o anumită cantitate de zahăr rezidual, însă există și excepții, bineînțeles” susține Laszlo Veiszenbacher, oenologul Cramei Dealul Dorului.

Pe de altă parte, anul 2020 a fost foarte greu pentru industria vinului românesc. Pandemia de COVID-19 a diminuat consumul și vânzările, iar exportul a avut și el de suferit. Sprijinul statului pentru cramele din România a fost insuficient. O gură de oxigen a fost perioada sărbătorilor când vânzările au crescut. Chiar dacă nu a existat consum în HoReCa, oamenii au cumpărat vin din hypermarketuri și magazine mici, iar în acest fel cramele pot să susțină lucrările care urmează să aibă loc în vie, în perioada următoare.

“Odată cu apariția vaccinului sperăm să revină lucrurile la normal în perioada următoare pentru că am rezistat cu greu. Avem nevoie să funcționeze restaurantele pentru că oamenii deja au început să consume vinuri românești, vinuri produse în țara noastră, vinuri de o calitate tot mai bună. În schimb, noi, producătorii, ne vom da toată silința să producem calitate. Pe de altă parte avem nevoie de mai multă implicare din partea statului, să ajute la marketingul vinului românesc dincolo de hotare, să realizeze că putem apărea și noi pe harta vinurilor mondiale pentru că avem cu ce, avem cu cine”, a încheiat Doru Husarciuc.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Cum se schimbă comerţul: Benzinăriile, supermarketurile şi cafenelele sunt aduse împreună într-o formulă de tip 3 în 1. Magazinele de proximitate MyAuchan găzduite în staţiile de carburanţi Petrom vor încorpora şi o zonă de cafenea sub brandul Costa Coffee. Acest model este deja prezent în străinătate Cristina Roşca 02.02.2021,

Costa Coffee este un brand adus pe piaţa locală de către Coca-Cola care a anunţat că nu vrea să deschidă cafenele de sine stătătoare sub acest nume, ci se ocupă de vânzarea produselor – cafea măcinată, boabe sau capsule - în retail şi HoReCa.

Retailerul francez Auchan a semnat un parteneriat cu gigantul Coca-Cola astfel încât în magazinele de proximitate MyAuchan din cadrul benzinăriilor Petrom să se găsească un coffee corner (un spaţiu mic de pregătit cafeaua) sub brandul Costa Coffee.

Acesta din urmă este un brand adus pe piaţa locală de către Coca-Cola care a anunţat că nu vrea să deschidă cafenele de sine stătătoare sub acest nume, ci se ocupă de vânzarea produselor – cafea măcinată, boabe sau capsule - în retail şi HoReCa.

Brandul a fost anterior prezent în România cu cafenele, în sistem de franciză, însă businessul nu a funcţionat şi a fost închis. Atunci brandul nu intrase încă în portofoliul Coca-Cola.

Familia Ivan a investit peste 350.000 de euro în Pensiunea din livadă, din judeţul Buzău. „Anul acesta ne propunem nişte investiţii masive în zona de agrement“ Alina-Elena Vasiliu 02.02.2021, Pensiunea şi-a găsit locul în mijlocul unei livezi de meri, una cu destul de mulţi ani în spate, de dinainte de 1990.

Cristina şi Iulian Ivan, doi antreprenori din judeţul Buzău, au dezvoltat o pensiune în comuna Pârscov, în mijlocul unei livezi pe care o aveau de aproape opt ani. Pensiunea din livadă, aşa cum a fost botezată, a atras, în ultimii ani, nu doar turişti români, ci şi olandezi, nemţi sau francezi, scrie revista săptămânală Business Magazin.

„Am depus proiectul la AFIR (Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale – n. red.) în 2014, iar în iunie 2015 începeam construcţia, pentru ca, la sfârşitul lui noiembrie 2015, să o terminăm“, povestesc Cristina Ivan şi soţul ei, Iulian.

Economii de pandemie: românii au lăsat în restaurante şi cafenele între 0,5 şi 1% din venitul mediu lunar de când a început pandemia. Înainte, ponderea era de peste 2%. În 2020, piaţa de restaurante a scăzut la jumătate sau chiar mai puţin faţă de nivelul de 3 miliarde de euro atins în 2019 Alina-Elena Vasiliu 02.02.2021, Cheltuielile alocate pentru hoteluri, restaurante şi cafenele în 2020 au ajuns la un minim de 0,5% din venitul mediu lunar pe o gospodărie, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, într-un an în care pandemia a pus lacătul pe uşa businessurilor din HoReCa.

În trimestrul al treilea din 2020, în condiţiile în care, pentru o perioadă, măsurile se mai relaxaseră, iar România ieşise din starea de urgenţă, ponderea cheltuielilor cu restaurantele şi cafenelele ajunsese la 1% din venitul mediu lunar pe o gospodărie, de 5.302 lei.

Victor Răcariu, general manager Glovo CEE: Piaţa de livrări din România îşi va continua trendul ascendent şi va trece de 1 mld. euro în 2021 după ce valoarea ei a crescut de 4-5 ori anul trecut Cristina Roşca 02.02.2021,

Victor Răcariu, general manager Glovo CEE: Zona de supermarket a fost cea care a cunoscut o creştere accelerată anul acesta - în contextul în care au intrat mulţi jucători pe piaţă. Din fericire, nu am avut scădere pe niciuna dintre categoriile din aplicaţie.

♦ Piaţa de livrări a fost una dintre puţinele care au crescut rapid în 2020, în plină pandemie ♦ Limitarea libertăţii de mişcare a populaţiei şi închiderea temporară a localurilor HoReCa au dus la o explozie a comenzilor la domiciliu ♦ Oamenii nu au cumpărat însă doar mâncare gata pregătită, ci şi bunuri de larg consum din supermarketuri ori hipermarketuri, medicamente de tip OTC din farmacii, echipamente sportive, haine etc ♦ Online-ul şi livrările au fost cuvintele de ordine ale anului trecut, iar 2021 nu pare a aduce mari schimbări.

Piaţa de livrări la domiciliu - în ansamblul său – ar putea depăşi în acest an pragul de 1 mld. euro, urmând a creşte cu 40-50%, potrivit estimărilor lui Victor Răcariu, general manager Glovo CEE. Platforma de livrări Glovo este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe această piaţă, având parteneriate strategice cu companii din mai multe domenii de activitate, de la HoReCa, la comerţ alimentar şi de la florării la magazine de mobilier.

„Cel mai probabil, anul acesta piaţa va continua trendul ascendent şi credem că va trece de 1 miliard de euro. În acest moment, piaţa totală de delivery se apropie de intervalul 650-700 milioane de euro, în creştere uriaşă faţă de 150 de milioane de euro cât era în 2019“, explică managerul.

Piaţa sacoşelor de cumpărături care vin acasă. Livrările la domiciliu vor sări de 1 mld. euro în 2021. Înainte de pandemie piaţa era de doar 150 mil. Euro Cristina Roşca 02.02.2021,

Victor Răcariu, general manager al Glovo CEE

♦ Piaţa de delivery a fost una dintre puţinele care au crescut rapid în plină pandemie, iar trendul ascendent nu se va opri aici ♦ Circa 7-8 milioane de români au făcut în 2020 cumpărături online cu livrare la domiciliu, potrivit estimărilor ZF.

Piaţa de livrări din România îşi va continua trendul ascendent şi va trece de 1 mld. euro în 2021 după ce valoarea ei a crescut de 4-5 ori anul trecut. Viteza de creştere va încetini în acest an la „doar“ 40-50%.

„Cel mai probabil, anul acesta piaţa va continua trendul ascendent şi credem că va trece de 1 miliard de euro. În acest moment, piaţa totală de delivery se apropie de intervalul 650-700 milioane de euro, în creştere uriaşă faţă de 150 de milioane de euro cât era în 2019“, spune Victor Răcariu, general manager al Glovo CEE.

Platforma de livrări Glovo este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe această piaţă, având parteneriate strategice cu companii din mai multe domenii de activitate, de la HoReCa la comerţ alimentar şi de la florării la magazine de mobilier.

Din estimările ZF, circa 7-8 milioane de români au făcut în 2020 cumpărături online cu livrare la domiciliu. Cifrele pornesc de la faptul că în 2019 unu din patru români făcea shopping online, potrivit Eurostat. Anul trecut, pe fondul pandemiei, au fost mulţi consumatori care au apelat pentru prima dată la acest canal de vânzări, ei optând pentru livrări la domiciliu din teama de a ieşi la shopping şi a se infecta, din comoditate sau din alte varii motive.

Piaţa de livrări a fost una dintre puţinele care au crescut rapid în 2020. În plină pandemie, limitarea libertăţii de mişcare a populaţiei şi închiderea temporară a localurilor HoReCa au dus la o explozie a comenzilor la domiciliu. Oamenii nu au cumpărat însă doar mâncare gata pregătită, ci şi bunuri de larg consum din supermarketuri ori hipermarketuri, medicamente de tip OTC din farmacii, echipamente sportive, haine etc.

Victor Răcariu spune că după ce restricţiile impuse de pandemie vor trece, comportamentul va reveni la obiceiurile anterioare, însă doar într-o anumită măsură.

„Considerăm că da, va fi o schimbare, dar, în aceeaşi măsură, cine a încercat serviciul de livrare acasă, cu siguranţă va rămâne client. Cel mai probabil, va fi o achiziţie încetinită, dar trendul de delivery există deja şi cu siguranţă se va menţine. Observăm această realitate în alte ţări unde penetrarea era deja foarte mare şi înainte de pandemie.“

Glovo şi Foodpanda sunt principalii jucători din această piaţă a livrărilor la domiciliu în prezent, mai ales după ce Uber Eats şi-a anunţat ieşirea din România de la începutul lunii iunie 2020. Vine însă puternic din urmă platforma Tazz by eMAG, controlată în propoţie de 54% de retailerul online eMAG. Totodată, platforma estoniană de ride-hailing Bolt, activă şi pe piaţa din România, a intrat în acest segment cu Bolt Food. Aceşti jucători sunt intermediari între clienţii finali şi comercianţi şi câştigă o cotă procentuală din valoarea comenzilor. Pe această piaţă există însă un număr mult mai mare de jucători, companii care îşi operează livrările individual, având flotă proprie.

Pawel Musial, CEO Profi: Vom continua expansiunea şi creşterea în ritmul de până acum, dar va fi tot mai greu pentru că piaţa se maturizează şi se apropie de saturaţie Autor: Cristina Roşca 01.02.2021, 21:00 98

Pawel Musial, CEO Profi: Magazinele noastre sunt diferite unele de altele. Acesta e avantajul nostru, putem să ne adaptăm şi să mergem oriunde, cât mai aproape de client. Ne adaptăm pentru că nu avem standardizarea celor mari.

♦ Profi a încheiat anul trecut cu peste 1.400 de magazine şi are planuri să ajungă la peste 2.500 de supermarketuri şi unităţi de proximitate modernă până în 2024 ♦ Retailerul a obţinut în 2020, an marcat de pandemia de Covid-19, afaceri de 8,8 mld. lei, plus 21,5%, avansul fiind susţinut atât de expansiune, cât şi de o creştere a afacerilor like for like.

Lanţul de magazine Profi, controlat de fondul de investiţii Mid Europa Partner, şi-a bugetat o creştere a afacerilor şi o expansiune rapidă în următorii ani, în ritmul de până acum.

„Profi a beneficiat până acum de o creştere rapidă care va continua. Vom menţine ritmul şi în următorii ani şi vom continua şi expansiunea cu aceeaşi viteză, dar trebuie să ne pregătim de următorul stadiu. Piaţa începe să se maturizeze şi să se apropie de saturaţie. Acest lucru nu are legătură cu criza sau cu pandemia, ci cu concurenţa tot mai acerbă“, spune Pawel Musial, CEO-ul Profi.

Kaufland donează produse pentru o cantină socială unde se vor servi 500 de porții zilnice de mâncare, 02 Feb 2021 - Știri și Noutăți, Angela Alexandru

Kaufland România, împreună cu Asociația Șansa Ta, inaugurează prima Cantină Socială dedicată sprijinirii persoanelor defavorizate, prin intermediul căreia vor fi oferite gratuit mese comunitare persoanelor fără adăpost și familiilor cu venituri mici.

Zilnic, de luni până vineri, vor fi pregătite aproximativ 500 de porții de mâncare caldă de către personalul specializat, ce vor fi distribuite de reprezentanții Asociației Șansa Ta către persoane vulnerabile și către ONG-uri partenere aflate în legătură cu acestea. Kaufland va asigura toate produsele necesare pentru prepararea meselor comunitare. O parte din alimente vor proveni din stocurile aflate în vânzare accelerată, iar meniul zilnic va fi stabilit urmărind folosirea optimă a tuturor resurselor.

Criza cauzată de coronavirus a acutizat starea precară a persoanelor afectate de sărăcie, care au devenit și mai împovărate de grija traiului de zi cu zi. Totodată, risipa alimentară este deja o problemă pregnantă a zilelor noastre, 53% din alimentele aruncate în țara noastră provin din gospodării. În acest context, este vital să gestionăm cât mai inteligent toate resursele de care dispunem.

Cantina socială este localizată în incinta Griro Tower din Calea Griviței nr. 355-357, în sectorul 1 din Capitală și a fost deschisă după o perioadă de test de două săptămâni.

Persoanele fără adăpost, dar și familiile cu venituri mici, pot beneficia în fiecare zi, de luni până vineri, de o masă caldă, pregătită special în Cantina socială. Beneficiarii trebuie să fie înscriși în evidența Asociației. Înscrierile se pot face online, completând formularul disponibil aici sau direct la sediul cantinei. Fiecare solicitare va fi procesată de Asociația Șansa ta, iar beneficiarilor li se vor realiza dosare sociale. Cantina va deservi beneficiarii de luni până vineri și va funcționa în această perioadă în regim take-away (luat la pachet), în linie cu restricțiile actuale.

„Credem că o companie are rolul de a fi partener al comunității și că implicarea face diferența, de aceea ne-am dorit să realizăm acest proiect ce vine în sprijinul persoanelor vulnerabile. Facem constant eforturi pentru diminuarea risipei alimentare, iar prin această acțiune, ne-am propus să folosim inteligent toate resursele de care dispunem și să aducem zâmbetul pe buze celor care au nevoie de ajutor”, a declarat Katharina Scheidereiter, CSR Manager, Kaufland România.

Kaufland și-a propus ca până în 2023 să reducă cu până la 50% risipa alimentară din toate magazinele și să crească nivelul de conștientizare al acestui fenomen și în rândul consumatorilor. Totodată, Kaufland și-a asumat să susțină și să contribuie la atingerea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD-uri) lansate de Organizația Națiunilor Unite (ONU), pentru a aborda cele mai presante probleme cu care se confruntă societatea la nivel global. Proiectul Cantina Socială atinge în principal 2 dintre acestea: Fără foamete (ODD 2) și Consum și producție responsabile (ODD 12).

Kaufland are în prezent 1.300 de magazine în 8 țări, cu 132.000 de angajați. În România rețeaua are 141 de locații, după cele mai noi deschideri din Sibiu și Piatra Neamț.

Lidl construiește un magazin pe amplasamentul unde funcționau un spital și cămine evreiești Retail Lidl construiește un magazin pe amplasamentul unde funcționau un spital și cămine evreiești Alexandru Urzică scris astăzi,

Discounterul german Lidl, pe locul trei în topul vânzărilor din România, după Kaufland și Carrefour, pregătește construcția unui nou magazin, pe un teren cumpărat anul trecut de la Federația Comunităților Evreiești din România, unde funcționau, în trecut, un spital și cămine, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro.

Retailerul a plătit circa 2,4 milioane de euro pe terenul în suprafață de aproximativ 6.000 de metri pătrați al Federației Comunităților Evreiești Mozaice din România, amplasat în apropierea parcurilor Tei și Plumbuita, potrivit surselor Profit.ro. În ajunul Crăciunului trecut, Lidl a primit certificatul de urbanism necesar construcției unui supermarket și amenajării parcării aferente. În ultimii ani, retailerul german a fost într-un proces de expansiune agresivă în România, acumulând un număr impresionant de terenuri.

Anul trecut l-a încheiat cu inaugurarea a 28 de magazine, după ce un an mai devreme a deschis alte 24 de supermarketuri, cele mai multe de la intrarea pe piață, în 2011.

Anterior acestei viitoare investiții, Profit.ro a anunțat alte 8 noi magazine Lidl în București, aflate în diferite stadii de avizare a construcției. Unul în locul Autogării Internaționale Rahova, cumpărată de la grupul Atlassib, altul în locul centrului de montaj al instalațiilor GPL din zona Progresul, printr-un contract de superficie cu bulgarii de la AGR Autogas Group. Unul în cartierul Vatra Luminoasă, pe un teren cumpărat de la grupul financiar Rockefeller; altul pe o parte din terenul fostei fabrici Helitube din cartierul Colentina; încă unul în cartierul Tei, pe un teren al omului de afaceri Silviu Talpău – unul dintre proprietarii grupului Fratelli; încă unul pe o parte din terenul fostei fabrici Filan din cartierul Pantelimon; unul pe o bucată din fosta fabrică Energomontaj de lângă CET Sud; altul în locul fostei tipografii Fed Print, ce aparține femeii de afaceri Veronica Gușă de Drăgan; și unul în cartierul Rahova, pe Șoseaua Sălaj 241, pe un teren cumpărat în 2017.

Lidl a înregistrat, în 2019, afaceri de 9,7 miliarde de lei, în creștere cu circa 24% față de cele din 2018, marcând unul dintre cele mai alerte ritmuri de creștere de pe piața locală de retail.

Rețeaua Lidl numără circa 290 de magazine la nivel național, dintre care 37 în București, și 5 centre logistice, pentru care lucrează peste 8.000 de angajați.

Pentru acest an, reprezentanții rețelei au anunțat că vor să mai deschidă aproximativ 20 de magazine noi. Lidl și Kaufland fac parte din grupul Schwarz, al șaselea cel mai mare retailer din lume după cifra de afaceri. Afla mai multe despre

Mega Image: Priorităţile din acest an sunt continuarea expansiunii, îmbunătăţirea experienţei la cumpărături şi dezvoltarea capacităţilor şi competenţelor digitech , Cristina Roşca 02.02.2021,

O prioritate a Mega Image în 2021 este îmbunătăţirea experienţei la cumpărături a clienţilor, care va fi posibilă prin adaptarea sortimentaţiei, preţurilor, acţiunilor promoţionale şi de comunicare, a organizării spaţiului din magazine. „Ne vom concentra pe promovarea stilului de viaţă sănătos şi echilibrat şi vom pune mai mult accent pe produsele proaspete, de la producători români.“

♦ Compania a deschis în 2020 aproape 90 de magazine noi, încheind anul cu 850 de supermarketuri şi unităţi de proximitate modernă.

Retailerul olandezo-belgian Mega Image şi-a stabilit pentru acest an trei priorităţi: continuarea dezvoltării reţelei de magazine în online şi offline, îmbunătăţirea experienţei la cumpărături şi investiţiile în zona digitală.

„În 2021, am intrat cu un plan construit pe tot ce am învăţat din 2020“, spun oficialii companiei.

Ei adaugă că 2020 a fost un an diferit, atipic, care a pus la încercare compania şi i-a provocat pe angajaţi să găsească soluţii imediate. A fost o experienţă din care au avut de învăţat atât din perspectiva businessului, a modului de lucru în echipă, cât şi a comportamentului de consum al clienţilor.

Grafic ZF: Evoluţia ponderii cheltuielilor pentru hoteluri, cafenele şi restaurante

DIVERSE

Studiu Ipsos: Oamenii s-au îngrășat cu 6 kg, în medie, în pandemie, Andra Imbrea 02 Feb 2021 - Interviuri și Analize

Un nou studiu Ipsos care a acoperit 30 de țări a scos în evidență faptul că deși majoritatea populației este conștientă de posibila corelație dintre obezitate și simptomele severe ale coronavirusului, la nivel global oamenii s-au îngrășat în perioada crizei.

La nivelul celor 30 de țări monitorizate, o treime (31%) dintre respondenți au câștigat în greutate de la debutul pandemiei. Cu toate acestea, proporția celor care s-au îngrășat în această perioadă variază considerabil în funcție de țară: peste 50% în Chile sau Brazilia, respectiv 30-40% în Peru, Arabia Saudită, Australia, Italia, India, SUA, Spania, Argentina, Africa de Sud sau Turcia. În țări asiatice precum China sau Hong Kong, mai puțin de 10% dintre respondenți spun că au luat în greutate în această perioadă.

Media greutății excedentare: 6.1kg

Cele mai mari medii au fost înregistrate în Arabia Saudită (8kg, în rândul celor 35% din populație care s-au îngrășat în această perioadă) și respectiv Mexic (8.5kg, în rândul a 34% din populație).

45% dintre cetățenii planetei spun că încearcă să slăbească. În Chile, această cifră ajunge la 60%, iar în Spania, Peru, Arabia Saudită, Singapore și SUA depășește 50% din populația intervievată. Schimbările în comportamentele legate de sănătate sau stilul de viață au fost mai subtile și polarizate.

De la începutul pandemiei, deși mai bine de un sfert dintre respondenții la nivel global (27%) au făcut mai multă mișcare, o pondere asemănătoare (23%) au declarat contrariul. Mai bine de jumătate dintre chinezi (57%) au făcut mai multă mișcare de la debutul pandemiei, spre deosebire de peste o treime dintre cetățenii din Chile, Belgia sau Italia, care au făcut mai puțină mișcare.

Consumul de alcool și țigări în pandemie 

Un respondent din zece a consumat mai mult alcool de la începutul pandemiei, în timp ce o proporție similară (9%) au afirmat contrariul. Cu toate acestea, în Australia și Statele Unite o cincime din populație (20%) a consumat mai mult alcool. La polul opus, posibil ca urmare a restricțiilor impuse, un sfert (24%) dintre sud-africani au consumat mai puțin alcool.

În privința fumatului, nivelul de polarizare este mai redus (4% au renunțat, iar 3% s-au apucat de fumat). India a înregistrat cea mai mare pondere a respondenților care au renunțat la fumat (12%). La polul opus se situează Chile, cu cea mai mare proporție a celor care s-au apucat de fumat în timpul pandemiei (9%).

Aproape jumătate (45%) din populația globului crede că există o legătură între obezitate și simptomele severe ale COVID-19 în rândul celor infectați.

Ponderea este mai mare în Peru (82%) și respectiv Marea Britanie (64%). La nivel mondial, o treime (31%) dintre respondenți nu cred că există o legătură între obezitate și severitatea simptomelor – în special în China (53%), dar și în Malaezia, Coreea de Sud, Ungaria, Italia și Polonia (cel puțin 40%).

În rândul celor care încearcă să slăbească, peste jumătate (52% la nivel global) ar prefera să facă mai multă mișcare sau să mănânce mai sănătos, mai degrabă decât să țină regim pentru a obține rezultate.

Zahărul și exercițiile fizice în pandemie 

Cu toate aceastea, 4 din 10 (44%) au afirmat că vor lua măsuri cu privire la cantitatea de mâncare consumată și la un eventual regim alimentar. În Argentina, Chile, Mexic sau Olanda, aproximativ două treimi dintre cei care vor să slăbească preferă să mănânce mai sănătos decât să țină regim. În China, trei din patru (77%) respondenți care încearcă să slăbească preferă să facă mișcare.

La nivel mondial, dincolo de mișcare, mâncare sănătoasă și regim, 38% dintre persoanele care vor să slăbească sunt dispuse să consume mai puține băuturi care conțin zahăr (în special în Ungaria, Malaezia și Africa de Sud - peste 50%).

Doar 15% dintre respondenții la nivel global afirmă că vor consuma mai puțin alcool. În rândul celor care încearcă să slăbească, ponderea respondenților dispuși să reducă volumul de băuturi alcoolice ajunge la un sfert din populație în cazul Rusiei (26%), Marii Britanii (25%), Coreei de Sud (25%), Africii de Sud (24%), Belgiei (23%) și respectiv Australiei (23%).

Oamenii consideră că exercițiile fizice sunt mult mai eficiente în reducerea riscului de a dezvolta simptome severe de coronavirus, prin comparație cu renunțarea la fumat, consumul de vitamina D, reducerea greutății sau renunțarea la alcool.  4 din 10 respondenți (38%) consideră că exercițiile fizice frecvente pot reduce riscul dezvoltării unor simptome severe de coronavirus, în rândul celor infectați. Lista continuă cu renunțarea la fumat (28%) și consumul de vitamina D (26%). 17% au menționat reducerea greutății iar 1 din 10 (9%) au indicat renunțarea la alcool.

Beneficiul potențial al exercițiilor fizice înregistrează cote maxime în China, unde 8 din 10 (78%) respondenți consideră că astfel pot reduce riscurile unor simptome severe. Hong Kong și India (59% și respectiv 58%) se situează pe următoarele poziții.

În privința vitaminei D, se înregistrează opinii diferite de la țară la țară. Doar 1 din 10 respondenți din Japonia, Germania, Australia sau Suedia consideră că aceasta ar putea fi de ajutor. La popul opus se situează Ungaria sau Africa de Sud, cu o pondere de circa 40% a celor care consideră că vitamina D poate reduce riscul unor simptome severe.

Doar 17% din populația globului crede că scăderea în greutate poate contribui la reducerea riscului de simptome severe. Cifra este semnificativ mai mare în Marea Britanie (45%), Peru sau Olanda (34%, fiecare).

Florăria Magnolia, încasări de 8 milioane de euro anul trecut. Planuri pentru 3 florării noi în 2021 Angela Alexandru, 02 Feb 2021 Florăria Magnolia face bilanțul pentru 2020 și arată că în ultimul an a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri cu peste 6% față de 2019. Astfel, compania ajunge la încasări de aproximativ 8 milioane de euro și își păstrează titlul de cea mai mare florărie din România.

Pentru 2021, Magnolia estimează o creștere a cifrei de afaceri cu până la 30%.

În 2020, pentru florăria Magnolia, principalul canal de vânzare a fost cel online, care a reprezentat aproximativ 43% din totalul de vânzări pentru acest an. Cele mai căutate flori au fost cele de primăvară, mai exact lalele, alstroemeria și trandafiri roșii.

Coșul mediu de cumpărături a ajuns la aproximativ 275 de lei. În egală măsură, în 2020, florăria Magnolia a dezvoltat în mod accelerat canalul online de vânzare.

Orașele cu cele mai mari volume de comenzi au fost București și Cluj-Napoca. Pe plan extern, cele mai multe comenzi vin din țări precum Statele Unite ale Americii, Marea Britanie (Londra) și Germania.

„În ciuda faptului că 2020 a fost un an dificil și impredictibil pentru noi toți, ne bucurăm că am reușit să menținem un trend ascendent și să avem rezultate bune. Ne-am axat prioritar pe vânzările online, am continuat să livrăm flori oriunde în lume și am apreciat să vedem că oamenii au avut o mare deschidere pentru acest canal. Mai mult, suntem încântați că în 2020 am putut să deschidem două noi puncte de lucru, la Oradea și Târgu Mureș și, în egală măsură, să consolidăm poziția brandului Magnolia în piață. Prin strategia de business ne dorim să ajungem cât mai aproape de clienții noștri și să le oferim serviciile noastre atât online, cât și offline, prin puncte de lucru bine puse la punct. De aceea, planurile pentru 2021 includ extinderea rețelei la nivel național”, a declarat Gabriel Molnar, fondator Florăria Magnolia.

Magnolia își propune ca anul acesta să continue extinderea rețelei la nivel național, prin deschiderea de trei noi florării în orașe cheie din țară. Acestea vor fi construite după cel mai recent concept de brand și vin cu produse excelente pentru iubitorii de flori și plante. Totodată, florăria Magnolia estimează că anul acesta, în România, piața de flori va fi în creștere, deoarece pentru foarte multe persoane să dăruiască flori este un mod ușor și accesibil de a fi mai aproape de cei dragi.

Magnolia deține o florărie online, magnolia.ro, și o rețea de 17 magazine tip florării în zece orașe (Cluj-Napoca, Bistrița, Baia Mare, Oradea, Târgu Mureș, Brașov, Constanța, Galați, Timișoara, București). Pe lângă aceasta, colaborează cu peste 58.000 de florării internaționale din 140 de țări, facilitând astfel livrările de flori oriunde în lume. 

Un bărbat beat a furat un tractor, provocând pagube de 100.000 de euro! Ramona Dascălu - 2 februarie 2021 Un bărbat beat a furat un tractor, provocând pagube de 100.000 de euro! S-a întâmplat în vestul Germaniei, unde tânărul, în vârstă de 23 de ani, din Radevormwald, landul Renania de Nord Westfalia, care doar ce plecase de la o petrecere, s-a urcat într-un tractor, de pe drum, care avea ataşat un plug pentru zăpadă lat de patru metri.

La scurt timp, poliţia a primit o sesizare în legătură cu faptul că un tractor cu un plug de zăpadă a avariat o maşină parcată şi a părăsit locul incidentului. Au urmat și alte plângeri.

Tractorul a fost găsit abandonat în parcarea unui supermarket, cu şoferul în apropiere. Acesta părea că se află sub influenţa alcoolului şi a drogurilor şi a fost arestat de poliţie.

Potrivit investigaţiilor, tânărul a avariat cinci maşini, faţada unei case, un gard şi un garaj. Unele pagube sunt considerabile, a spus poliţia, care a menţionat, de asemenea, o coliziune cu un autobuz, care a fost grav avariat, scrie stirileprotv.ro.

Pagubele provocate de acesta s-au ridicat la aproape 100.000 de euro.

GLOBAL

Pepsi, parteneriat cu Beyond Meat, unul dintre cei mai mari producători de carne artificială, pentru snackuri și băuturi pe bază de plante, Angela Alexandru, 02 Feb 2021 -

Beyond Meat, producător de carne din proteină vegetală, și PepsiCo, unul dintre cei mai mari producători de băuturi răcoritoare din lume, anunță semnarea unui parteneriat. În baza acestuia vor fi lansate pe piață o serie de produse pe bază de plante, pe segmentele de băuturi și snackuri, sub brandul The PLANeT. Beyond Meat, companie specializată în producerea de carne artificială, și PepsiCo, gigantul de băuturi și gustări, vor crea, produce și vinde snack-uri și băuturi folosind înlocuitori pe bază de plante, titrează Retail Detail. Cele două companii au format un parteneriat sub care se va lansa un nou brand, respectiv The PLANeT.

Noua asociere îi va permite lui Beyond Meat, nou intrat în industria alimentară, acces la expertiza în producție și de marketing a PepsiCo, pentru a dezvolta noi produse.

De cealaltă parte, PepsiCo își va mări investițiile în produsele pe bază de plante, care devin din ce în ce mai importante la nivel global, în timp ce colaborează cu unul dintre jucătorii de top de pe piața de înlocuire a cărnii.

Totodată, parteneriatul va ajuta compania PepsiCo să își atingă obiectivele de sustenabilitate. De exemplu, de curând PepsiCo a introdus ambalaje din plastic reciclat rPET, inclusiv pe piața locală. Anul trecut, aceasta a semnat acordul Organizației Națiunilor Unite, angajându-se să reducă emisiile de dioxid de carbon. Un raport al ONU din 2019 a arătat că sistemul alimentar este responsabil pentru 37% din emisiile de gaze cu efect de seră. În ultimii ani, PepsiCo a încercat, de asemenea, să reducă cantitatea de zahăr din produsele sale și să adauge gustări și băuturi mai sănătoase în portofoliul său.

Momentan nu se cunosc detaliile financiare ale parteneriatului. Beyond Meat are deja colaborări încheiate cu McDonald’s, Taco Bell şi alte nume mari și se impune în piața mondială a cărnii artificiale.

CITEȘTE și interviul cu Adrian Lăcătuș, Senior Commercial Director PepsiCo pentru Balcanii de Est, despre extinderea în eCommerce și sustenabilitate.

PepsiCo este una dintre cele mai mari companii din lume în segmentul alimentar și are sub umbrela sa peste 20 de mărci de produse (Pepsi, Lay’s, Mountain Dew, Gatorade, Tropicana, 7 Up, Doritos, Cheetos, Mirinda etc). Ca răspuns la schimbarea preferințelor consumatorilor, PepsiCo și-a dezvoltat segmentul afacerii cu produse pe bază de fructe, legume, cereale integrale și fibre compania achiziționând mărci suplimentare orientate spre sănătate. În pandemie, PepsiCo a vândut mai multe snack-uri și mai puține băuturi.

Cel mai mare târg de turism și HoReCa din Italia, organizat pentru prima oară în format digital; din cauza pandemiei, operatorii din turism promovează Italia pentru italieni By lantulalimentar 2021-02-02 3 Hospitality Digital Space, ediția virtuală a Hospitality-Il Salone dell’Accoglienza, cel mai important târg italian din sectorul ospitalității și catering, a fost lansată ieri, 1 februarie, și se va închide în 4 februarie.”Această ediție inedită a evenimentului este o prefigurare a târgurilor viitorului și reprezintă evoluția unui eveniment care în 45 ani de istorie s-a transformat devenind punctul de referință la nivel național pentru toată industria Ho.Re.Ca. Este eveniment care, datorită poziției sale și a contextului social și economic în care este inserat, demonstrează vocația noastră naturală pentru turism și ospitalitate, în centrul a două zone turistice majore – cea din Garda și cea din Trentino – care atrag milioane de vizitatori în fiecare an, în perioadele de normalitate. La edițiile trecute au participat aproximativ 600 de companii și peste 20 de mii de operatori profesioniști, iar aceste date confirmă rolul fundamental al acestui eveniment pentru sectorul ospitalității. Acum, datorită tehnologiei, ne propunem să-i dăm anvergură internațională”, a declarat Roberto Pellegrini, președinte al Riva del Garda Fierecongressi, compania organizatoare, citat de siteul agricultura.it.

Riva del Garda Fierecongressi lucrează pentru o integrare din ce în ce mai mare între fizic și digital și, prin intermediul unor platforme extrem de dezvoltate tehnologic, își propune să mențină vie atenția expozanților și a vizitatorilor pe tot parcursul anului, promovând o relație continuă cu inițiative specifice care să culmineze cu evenimentul fizic de neînlocuit.Programul ediție din acest an cuprinde 80 de evenimente și 120 de intervenții ale participanților, toate în format on line.”Întregul sector al expozițiilor și al congreselor – în așteptarea unor evenimente care să fie organizate în format fizic – ar trebui să evolueze prin utilizarea acestor posibilități tehnologice. Guvernul sprijină industria de evenimente. Am alocat un fond de 370 de milioane de euro, din care o primă tranșă a fost deja plătită, iar a doua este în derulare. Avem în plan, discutăm deja cu Comsia Europeană, să acordăm anumite scutiri fiscale atât pentru 2020, cât și pentru 2021, pentru organizatorii de târguri și congrese, pentru proprietarii de restaurante, hoteluri, agenții de turism, și tour-operatori. Pentru viitor, obiectivul este de a lucra împreună în special în direcția indicată de Uniunea Europeană: inovație, digitalizare și durabilitate”, a declarat Lorenza Bonaccorsi, subsecretar de stat al Ministerului pentru patrimoniu și activități culturale.

Giorgio Palmucci, președintele ENIT, Trebuie să ne concentrăm mai ales pe turismul local și intern, dar să atragem și turiști din țările vecine, până când va fi posibilă reluarea fluxurilor internaționale de turiști. Deși misiunea ENIT este de a promova Italia în străinătate, în prezent lucrăm cu autoritățile regionale pentru a crea oportunități de a face Italia mai bine cunoscută italienilor” a comentat Giorgio Palmucci, președintele ENIT.Hospitality Digital Space continuă până joi, 4 februarie, cu două spații virtuale, Live Space și Academy Lab, unde vor fi abordate subeicte actuale de la alimente la băuturi, de la proiectare la tehnologie.

UNIUNEA EUROPEANA

.

Highlights - Farm to Fork Strategy: ENVI - AGRI joint public hearing (4 Feb.) - Committee on Agriculture and Rural Development 02-02-2021 12:32 PM CET

The ENVI and AGRI Committees are co-organising a public hearing on 4 February from 09.00 to 12.00, about the Farm to Fork Strategy for a fair, healthy and environmentally friendly food system.

Academics and representatives of professional organisations and civil society will discuss with Members and the European Commission about the role that the Strategy is to play, its outlook, the challenges it has to tackle but also its links to and possible integration with other policies. The Farm to Fork Strategy is a key tool developed by the Commission in the framework of the European Green Deal and an opportunity to improve lifestyles, health and the environment, while at the same time integrating the CAP to form a comprehensive food policy. Its key goals are to reduce the environmental and climate footprint of the EU food system in all stages (from agricultural production to the consumers), ensure food security in the face of climate change and biodiversity loss, whilst furthering the reduction of chemical pesticides, fertilisers and antibiotics and boosting organic farming and aquaculture.

Draft programme Events

Source : © European Union, 2021 - EP

Highlights - Joint AGRI / NAT meeting on rural areas, Horizontal regulation and CMO (Feb. 4) - Committee on Agriculture and Rural Development 02-02-2021 12:31 PM CET

The Committee of the Regions’ Commission for Natural Resources (NAT) and the AGRI Committee will have a joint meeting to discuss a long-term vision for rural areas. While the European Commission is going to publish a communication on a long-term vision for rural areas in mid-2021, the CoR adopted an opinion on this topic in December 2020. The President of the NAT Commission, Mrs Landergren, and the rapporteur for this opinion, Mrs Stenson, are going to present the opinion to AGRI Members.

The Committee will also go over the state of play of inter-institutional negotiations regarding the Horizontal regulation and CMO. Source : © European Union, 2021 - EP

Latest news - Next AGRI meetings - 2021 - Committee on Agriculture and Rural Development 02-02-2021 11:51 AM CET

In the context of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities.

The current precautionary measures adopted by the European Parliament to contain the spread of COVID-19 do not affect work on legislative priorities. Core activities are reduced, but maintained to ensure that the Institution's legislative, budgetary, scrutiny functions are maintained.

The meetings will be with remote participation for Members (being able to view and listen to proceedings, ask for the floor and intervene in the meeting). Other participants are invited to follow the meetings through webstreaming.

Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on:

· 4 February, 9.00-12.00 (ENVI-AGRI joint hearing) and 13.45-16.00

· 24 February, 09.00-12.00 and 16.45-18.45

· 4 March, 9.00-12.00

Fondurile europene – de la conformitate la performanta in viitoarea PAC , Agrostandard | 1 February, 2021 | Acordarea fondurilor europene catre statele membre nu se va mai realiza pe baza conformitatii cu reguli detaliate stabilite la nivel european, ci pe baza performantelor realizate de fiecare stat membru, in viitoarea PAC. Principalul trend in evolutia agriculturii este favorizarea agriculturii verzi, potrivit informatiilor furnizate FoodBiz de catre Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA).

Pachetul de reforma privind Politica Agricola Comuna a fost lansat de catre Comisia Europeana in luna iunie 2018 si a facut obiectul unor ample dezbateri in cadrul consiliului Uniunii Europene si in cadrul Parlamentului European, in calitate de co-legislatori. Modelul propus de Comisia Europeana pentru perioada de programare 2021-2027 este unul nou, care marcheaza trecerea de la modelul bazat pe conformitate la modelul bazat pe performanta.

Acest lucru presupune faptul ca acordarea fondurilor europene catre statele membre nu se va mai realiza pe baza conformitatii cu niste reguli detaliate stabilite la nivel european, ci pe baza performantelor realizate de fiecare stat membru, in conformitate cu un plan national strategic, elaborat de statul membru si aprobat de Comisie.

Astfel, Planul national strategic va cuprinde toate tipurile de subventii stabilite de statul membru si finantate din cele doua fonduri, FEGA si FEA, conditiile de acordare, fondurile alocate si indicatorii de monitorizare, in mod similar Programelor Nationale de Dezvoltare Rurala actuale.Astfel se asigura coerenta politicilor atat in cadrul viitoarei PAC, cat si cu alte politici ale UE.

Discutiile privind adoptarea celor trei regulamente incluse in pachetul de reforma sunt intr-un stadiu avansat, dar indiferent de forma compromisului referitor la noua Politica Agricola Comuna (PAC) la care se va ajunge intre Consiliu, Comisie si Parlament, exista cateva directii clare care trebuie urmate de statele membre.

Principalul trend in evolutia agriculturii este favorizarea agriculturii verzi, prin implementarea eco-schemelor, pentru care statele membre ar trebui sa aloce cel putin 20% din pachetul pentru plati directe. Eco-schemele pot consta in plantarea de perdele forestiere, agro-silvicultura, o mai mare rotatie a culturilor, digitalizarea si agricultura de precizie, culturi de plante care retin in sol mai mult CO2 etc. Aceste scheme trebuie decise de stat, iar fermierul isi va putea alege ce i se potriveste mai bine.

Acest lucru presupune si o schimbare a paradigmei de gandire si a modalitatii de a face agricultura pentru fermierul roman, iar acest lucru presupune implicarea autoritatilor prin campanii de informare si constientizare a fermierilor si intarirea serviciilor de consultanta agricola.

De asemenea, pachetul de reforma propus mai are o serie de implicatii asupra administratiilor statelor membre, determinate de subsidiaritatea crescuta, care poate incarca mult administratiile statelor membre si, asa cum au semnalat principalii actori din domeniu, exista riscul de renationalizare a politicii agricole.

Comisia Europeană extinde pachetul de măsuri de sprijin pentru sectorul vitivinicol, 2 februarie 2021

Comisia Europeană a adoptat extinderea măsurilor excepționale de sprijinire a sectorului vitivinicol cu un an, făcând măsurile aplicabile până la 15 octombrie 2021 și retroactive începând cu 16 octombrie 2020.

Durabil afectat de consecințele crizei Covid-19, sectorul vinului a suferit din cauza închiderii a restaurantelor și barurilor din întreaga UE, restricțiile și anulările sărbătorilor, precum și schimbările rapide ale cererii.

Tarifele SUA pentru vinul UE au contribuit, de asemenea, la dificultățile cu care se confruntă piața, limitând exporturile către SUA, în contextul litigiului Boeing / Airbus OMC.

Adoptate în 2020, măsurile vizează maximizarea utilizării bugetului disponibil în cadrul programelor naționale de sprijin pentru vin.

Adoptarea prelungește următoarele măsuri excepționale:

Ajutor pentru distilarea și depozitarea de criză și plăți avansate: aceste măsuri permit scoaterea vinului de pe piața UE, limitând impactul negativ asupra prețurilor și îmbunătățind fluxul de numerar al operatorilor. Statele membre pot oferi plăți avansate cu până la 100% din costuri, permițându-le să utilizeze pe deplin fondurile programului național de sprijin și să elibereze mai rapid presiunea pieței.

Contribuția mai mare a Uniunii Europene: contribuția Uniunii Europene pentru toate măsurile programelor naționale de sprijin în sectorul vitivinicol poate ajunge la 70%, o creștere de 20%. Aceasta va continua să ofere ajutor financiar beneficiarilor.

Flexibilitate sporită în cadrul programelor de sprijinire a pieței: aceasta include, de exemplu, o flexibilitate sporită a instrumentelor de control al potențialului de producție, așa-numitul instrument de recoltare ecologică și posibilitatea statelor membre de a-și adapta programele de sprijinire a vinului și a beneficiarilor de a-și ajusta operațiunile la nevoie. co

FARMACIA VERDE – Prazul, rețeta oltenească împotriva virusurilor, 2 februarie 2021 Oltenii sunt cunoscuți pentru consumul lor de praz, legumă pe care o integrează în multe mâncăruri. Aceasta nu este populară fără motiv, ci este un adevărat cocktail de antioxidanți și vitamine, sub o formă ușor de gătit . Să vedem, însă, care sunt avantajele consumului de praz, care sunt proprietățile sale terapeutice și ce afecțiuni tratează. Vă invităm să aflați mai multe detalii urmărind materialul video de mai jos:

https://youtu.be/_ND-Wawn0m4

Fooditive și Frutco își unesc forțele pentru îndulcitorul de banane „durabil”, By RO.aliment, February 2, 2021

Fooditive și Frutco și-au unit eforturile pentru a construi un nou echipament care va produce îndulcitori din deșeurile de banane și va aduce pe piață un produs durabil.

Companiile au format un nou parteneriat pentru a aduce linia de fabricare a îndulcitorului de banane Fooditive în Europa, deoarece urmăresc să îmbunătățească sănătatea consumatorilor și să elimine emisiile de carbon din lanțul de aprovizionare.

Conform termenilor acordului, Frutco va folosi metodele de producție Fooditive pentru banane și va produce și vinde industrial îndulcitori pe bază de plante.

Prin parteneriatul exclusiv încheiat, companiile susțin că investesc într-o utilizare durabilă a resurselor în industria alimentară, utilizând tehnologii accesibile și susținând clienții săi în minimizarea amprentei de CO2.

Pentru a-și consolida în continuare angajamentul de a lupta împotriva risipei de alimente, Fooditive și Frutco construiesc o nouă fabrică de biodiesel pe bază de deșeuri și reziduuri, care să proceseze fluxurile secundare de la banane și alte fructe tropicale în extracte de fructe și îndulcitori. Fabrica va utiliza tehnologia Fooditive care permite procesarea tuturor tipurilor de fructe și legume, inclusiv subproduse provenite din procesarea alimentelor și culturi nealimentare cultivate pe terenuri marginale.

„Acest proiect va fi viitorul pentru o lume mai bună, o lume în care folosim toate tipurile de fluxuri secundare pe bază de plante care pot face și îmbunătăți viața oamenilor, oferind ingrediente alimentare sănătoase și durabile”, a declarat Moayad Abushokhedim, CEO Fooditive .

Claudia Lauener Hofer, COO de la Frutco, a declarat: „Cu ani în urmă, ne-am făcut din misiunea de a fi 100% sustenabil până în 2030 o țintă, dorind să transformăm lumea într-un loc mai bun, puțin câte puțin. Cu Fooditive lângă noi, acum ne extindem gama de produse și creăm o nouă lume a îndulcitorilor, dar care este eficientă din punct de vedere al resurselor și mai sănătoasă. Suntem încrezători că acest proiect ne va permite să atingem o altă etapă importantă în conservarea resurselor, protejarea mediului și consolidarea sănătății multor oameni.”

Proiectul demarează în această lună și se așteaptă ca deschiderea fabricii de fermentare să se producă la mijlocul anului 2022.

https://www.roaliment.ro/ingrediente-industria-alimentara/fooditive-si-frutco-isi-unesc-fortele-pentru-indulcitorul-de-banane-durabil/

.....................GERMANIAVânzările de bere scad puternic în Germania pe fondul pandemiei, Catalina Apostoiu 02.02.2021,

Din cauza închiderii barurilor şi restaurantelor pentru combaterea pandemiei, nemţii au cumpărat mult mai puţină bere anul trecut, scrie Deutsche Welle.

O asociaţie de producători de bere din Germania spune că scăderea a fost una „fără precedent“ în perioada postbelică.

Familia miliardarilor francezi Muliez are planuri în România: Proiectele Ceetrus, Auchan şi Leroy Merlin ar putea fi transformate în concepte mixte pentru a optimiza fiecare divizie odată cu înfiinţarea diviziei Nhood, Bogdan Alecu , 01.02.2021,

Tatian Diaconu, directorul general al Nhood România: Pentru 2021 am luat în calcul o încetinire a consumului, dar nu un nou lockdown. Încasările din chirii au scăzut anul trecut cu 22% în 2020, iar acestea au fost calculate în funcţie de cifra de afaceri a chiriaşilor, deci businessul acestora a scăzut în medie cu 20-25%, iar în 2021 ne aşteptăm la un business cu circa 20% mai mic decât în 2019

♦ Familia Muliez, care în România deţine Ceetrus, Auchan şi Decathlon, aduce pe piaţa locală Nhood, compania nou-înfiinţată a grupului francez care se va ocupa de dezvoltarea proiectelor existente dar şi viitoare.

Magazinele Leroy Merlin sau centrele Auchan sau Decathlon din România ar putea fi „optimizate“ pe viitor pentru ca pe terenul acestora să mai fie inclus un proiect sau chiar o componentă rezidenţială sau de birouri. Optimizarea va fi gestionată de noua divizie Nhood a concernului francez, care are acum şi o divizie în România. Efectiv, Nhood va juca rol de consultant al grupului, va oferi servicii de asset şi facility managment şi va cumpăra sau vinde terenuri pentru grup. Noua divizie locală, Nhood România, va fi condusă de Tatian Diaconu, care până acum conduce Ceetrus România, iar pentru o perioadă limitată de timp va deţine ambele funcţii.

500 de milioane de litri de bere mai puțin

O spune și asociația producătorilor de bere germani: situația ar fi "dramatică și fără precedent după al Doilea Război Mondial". S-a băut mai puțină bere. Volumul vânzărilor a scăzut în 2020 cu 5% din cauza pandemiei.

Toate au fost, cu mic, cu mare, anulate în 2020 din cauza pericolului de infectare cu noul coronavirus: Oktoberfest, petrecerile firmelor, sărbătorirea zilelor de naștere. În plus, terasele și grădinile de bere au fost închise. Toate acestea erau ocazii la care se bea de regulă cu mare plăcere bere în Germania. Iar statistica confirmă: în 2020 s-au vândut cu 508,2 milioane de litri de bere mai puțin în Republica Federală.

"Cu cât un producător de bere era mai implicat în industria gastronomiei și a organizării de evenimente, cu atât pierderile sale financiare au fost mai mari", se precizează într-o luare de poziție a asociației berarilor germani. Doar producătorii de bere care își comercializează preponderent marfa în supermarketuri au ieșit ceva mai bine. În total, volumul vânzărilor de bere s-a ridicat la 8,7 miliarde de litri. Pentru Germania, cifra reprezintă un nivel anual foarte scăzut, rar întâlnit.

"Se resimte efectul fiecărei serbări populare anulate"

Din asociația producătorilor germani de bere fac parte peste 1.400 de companii în întreaga țară. Majoritatea își vând berea în cadru restrâns în teritoriul apropiat fabricii de bere. "Acești producători locali resimt efectul fiecărei serbări populare anulate", a declarat președintele asociației, Holger Eichele. Mai ales micii producători au fost nevoiți să lupte pentru supraviețuire, în timp ce câțiva producători mari de bere au profitat de vânzările la sticlă în comerțul cu amănuntul.

Și Oktoberfest din München a fost anulat în 2020 din cauza pandemiei de coronavirus

Nu este totuși o noutate că volumul vânzărilor de bere scade în Germania - tendința de scădere a vânzărilor de bere se constată deja de câteva decenii. Din 1993, anul intrării în vigoare a unei noi legi de impozitare a vânzărilor de bere, volumul vânzărilor a scăzut cu 22%, adică cu 2,5 miliarde de litri.

Amploarea actualului efect al crizei coronavirus ar fi însă, potrivit asociației berarilor, mult "mai profundă decât o arată la prima vedere datele statistice actuale". Berăriile au înregistrat în 2020, conform unui sondaj în branșă, o scădere medie de 23% a cifrei de afaceri. Iar de ajutoarele financiare oferite de stat firmelor din gastronomie lovite major de coronavirus nu ar fi profitat, în calitate de victime indirecte, "producătorii de bere, cu puține excepții".

* * *

Număr record de zimbri, în România, Cosmin Ruscior, 01 Februarie 202

Sursa foto: Facebook/WWF-România

Acțiunea de repopulare cu zimbri în Carpații Meridionali a ajuns la un număr record pentru România: aproximativ 100 de zimbri liberi sunt în toată țara, prin inițiativa mai multor organizații precum Rewilding Europe, WWF-România, Parcul Natural Vânători Nemț și Fundația Conservation Carpathia. În zona de resălbăticire din Munții Țarcu sunt aproximativ 65 de zimbri. Cifra poate părea mică, dar trebuie ținut cont că s-a plecat de la zero, zimbrul fiind o specie dispărută din România, țară care nu a mai avut o asemenea populație în sălbăticie de două secole.

Marina Drugă este manager de proiecte la WWF-România. Ea este invitata lui Cosmin Ruscior la emisiunea Planeta Verde, difuzată luni la ora 17.30. https://www.rfi.ro/emisiunile-rfi-ro-130122-numar-record-zimbri-romania

* * *

Descoperire: Cel mai vechi exemplar de ciupercă terestră, o microfosilă veche de 635 de milioane de ani, Mirela Dădăcuș 02 Februarie 2021 Imagine microscopică a microfosilelor filamentoase asemănătoare ciupercilor, Image source: Andrew Czaja, Universitatea din Cincinnati

Cel mai vechi exemplar cunoscut de ciupercă terestră ar putea fi o microfosilă cu vârsta estimată la 635 de milioane de ani, descoperită într-o peşteră din sudul Chinei, transmite luni Live Science, care citează un articol publicat în revista Nature Communications. Pentru a descoperi astfel de fosile, autorii studiului au tăiat "felii" de rocă suficient de subţiri pentru a putea fi penetrate de lumină (cu grosimea de 50 de micrometri).

Această descoperire, prea mică pentru a fi văzută cu ochiul liber, împinge înapoi ceea ce se cunoaşte despre apariţia fungilor tereştri cu aproape 240 de milioane de ani, până în perioada aşa-numitului "Pământ bulgăre de zăpadă" - o glaciaţiune care a durat din urmă cu 750 de milioane de ani până în urmă cu aproximativ 580 de milioane de ani, potrivit Agerpres.

Conform oamenilor de ştiinţă, existenţa fungilor tereştri ar fi contribuit la ieşirea din glaciaţiune şi la apariţia unor ecosisteme variate, în care au putut evolua diferite forme de viaţă. Oamenii de ştiinţă au descoperit un fragment din reţeaua de filamente fosilizate caracteristice organismelor fungice în roci sedimentare extrase din peştera Doushantuo din provincia chineză Guizhou, datând din perioada Ediacaran (aproximativ 635 de milioane de ani în urmă până acum 541 de milioane de ani). Pentru a descoperi astfel de fosile, autorii studiului au tăiat "felii" de rocă suficient de subţiri pentru a putea fi penetrate de lumină (cu grosimea de 50 de micrometri). Apoi, după studierea lor cu un microscop puternic, cercetătorii au descoperit filamente cu grosimea de 10 ori mai mică decât cea a firului de păr. Sub microscop, urmele de carbon organic din fosile sunt mai întunecate decât roca din jur.

Oamenii de ştiinţă au corelat, inițial, ciupercile terestre cu apariţia primelor plante, pornind de la fosilele vechi de aproximativ 410 de milioane de ani descoperite la Rhynie, în Scoţia, în care plante şi fungi sunt conservate laolaltă. 

* * *

Mai poate schimba cineva „aristocrația bugetară”? Constantin Rudniţchi, 1 Februarie 2021

Premierul Florin Cîțu a avut o reacție tranșantă după tragedia de la Spitalul Matei Balș. A spus că în ultimii ani s-a alocat pentru sistemul de sănătate 6% din PIB, dar că o mare parte din acești bani s-au dus către plata salariilor și a sporurilor. De altfel, procentajul ridicat al cheltuielilor de personal este valabil și în alte sectoare și chiar la nivelul economiei.

Nu mai este nevoie de multe exemple. Comparațiile s-au tot făcut. Salariile bugetare sunt, în medie, mai mari cu 70% decât salariul mediu; anul acesta, cheltuielile de personal plus cele cu pensiile vor fi egale cu veniturile fiscale și, în general, salariile din sectorul public au crescut mai repede decât produsul intern brut. Sunt date care arată dezechilibrul la care s-a ajuns prin politicile publice promovate de fostele guverne.

Dar, prim-ministrul Cîțu a adăugat și că „este nevoie ca funcționarii statului să iasă din birouri și să își facă treaba”. Nu este un lucru simplu. A devenit cât se poate de evident că sistemul public, în aproape toate domeniile, este greoi și inerțial. Schimbările, dinamica, sunt dificil, dacă nu aproape imposibil, de realizat.

Întrebarea este: poate sistemul public să devină mai performant și mai responsabil? Este greu de spus, pentru că în ultimii ani, preocuparea majoră a fost legată de creșterea veniturilor salariaților, în timp ce criteriile de performanță, îmbunătățirea calității serviciilor publice și investițiile au fost în cele mai multe cazuri ignorate.

Astfel, în ultimii 12 ani, am asistat la recuperări prin intermediul instanțelor a salariilor și a sporurilor. Este adevărat că plata drepturilor salariale câștigate în instanță a fost eșalonată pe parcursul mai multor ani, dar, banii au fost achitați.

Profesorii au câștigat în instanță creșterile de salarii oferite de o lege din anul 2008, înainte de declanșarea crizei, angajații statului au primit hotărâri judecătorești favorabile după ce în anul 2010, prin lege, s-a aplicat o reducere cu 25% a fondului de salarii bugetare.

Acum, putem constata o adevărată aberație. După ce au primit în instanță tăierile de salarii, în anul 2015, prin lege, a avut loc și o „reîntregire” a salariilor. Cu alte cuvinte, bugetarii au primit de două ori banii reduși din salariu.

Publicația cursdeguvernare.ro prezintă o cifră impresionantă. În perioada 2011-2017, salariații bugetari au câștigat în instanță și le-au fost plătite 12,5 miliarde euro. O sumă imensă.

Dar, tăvălugul nu s-a oprit aici. Anul trecut, ministrul justiției arăta că în perioada 2021-2024, ministerul va trebui să plătească 390 milioane de euro pentru drepturile salariale câștigate prin hotărâri judecătorești.

Situația pare scăpată de sub control. Un alt exemplu vine de la fisc, acolo unde, scrie publicația profit.ro, o treime din cei 1.000 de inspectori de la Antifraudă au câștigat în instanță plata unor sporuri. Despre ce este vorba? La începutul anului 2017, sporul pentru risc și solicitare neuropsihică a fost diminuat de la 25% din salariul brut la 5%. Sumele câștigate în instanță, aferente ultimilor patru ani vor fi plătite în următorii cinci ani. La care se vor adăuga și alți bani, pentru că o parte din funcționari au dat în judecată instituția pentru că au salarii mai mici decât unii colegi. Și aceste diferențe salariale au fost câștigate în instanță.

Se poate spune că angajații bugetari sunt procesomani de profesie. Dar, chemarea în instanță a statului este eficientă și extrem de profitabilă pentru funcționari. Cu multă răbdare și determinare angajații bugetari își recuperează banii prin intermediul instanțelor. Dacă această ambiție ar funcționa și în ceea ce privește îmbunătățirea calității serviciilor, ar avea și contribuabilii un câștig.

Ceea ce se întâmplă în sistemul bugetar este de-a dreptul îngrijorător. Orice încercare de reducere a salariilor sau a sporurilor este recuperată de instanță. Orice inițiativă de schimbare a structurii administrației este blocată prin chemarea în judecată. Orice criteriu de performanță devine derizoriu. După 31 de ani, România trăiește un moment complicat: decidenții politici încearcă să schimbe felul în care funcționează „noua aristocrație bugetară”.

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest

* * *

Peste 1000 de restaurante românești folosesc produsele firmei Microgreens România 2 februarie 2021, 09:00 Afaceri, Agricultură Update articol: 02.02.2021, 10:56

Cristian Tudor - Microgreens Romania

Direcția majoră de dezvoltare a companiei se concentrează pe Urban Farming, cu precădere pe două tipologii de produse, cele din categoria convenience şi cele de tip functional foods, dar într-o manieră social responsabilă -în echipamente care permit cultivarea plantelor în mediul urban, în magazine sau la sediul clienților, chiar în locul în care sunt cumpărate sau folosite.

Mi-aș dori ca peste câțiva ani să nu mai importăm roșii din Olanda, castraveți din Turcia sau cartofi din Egipt.

Peste 1000 de restaurante românești folosesc produsele firmei Microgreens România atât pentru plating, cât și pentru rețete originale. Microplantele și florile comestibile cultivate de Microgreens România sunt prezente și în restaurantele de top, și în bucătăriile celor ce vor să mănânce sănătos. De asemenea, produsele Microgreens România se găsesc în lanțurile de distribuție Metro, Selgros, Mega Image, Auchan, Carrefour si Kaufland. Aşa cum s-a întâmplat şi în ţările de unde a plecat acest trend al microsalatelor, uşor, uşor se întâmplă şi în România. În SUA a durat o perioadă de aproximativ 15 ani, timp în care acest nou sortiment de legume a fost preluat de publicul larg, după ce a început să fie folosit în restaurante – 1986 start chefs – anii 2000 preluat în masă. În Europa de Vest a început cultivarea la nivel industrial în Olanda, în 2001, preponderent pentru profesioniştii  HORECA şi din 2010 a început să fie adoptat ca aliment în viaţa de zi cu zi. Timingul în România este uşor pe repede înainte, dar forma de prezentare a produsului în piaţă, costul ‚ “AFFORDABLE” la raft şi campania de tip “democratizarea sănătăţii” prin alimente funcţionale locale şi fără pesticide pot fi factori care să contribuie la succes în anul 2021, deşi conceptul de microplante este de aproximativ 6 ani.

Produsele Microgreens România se încadrează în următoarele categorii: microplant