Stiri 01 martie 2021, prima parte

Cursul de schimb 01.03.2021 1 EUR 4.8744

1 USD 4.0456

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ PENTRU ACEASTĂ SĂPTĂMÂNĂ! Agroinfo, 01 martie 2021

Caracteristici meteorologice. Intervalul se va caracteriza printr-un regim termic al aerului în general mai ridicat decât în mod normal, în cea mai mare parte a ţării.

Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între -2...12°C, valori mai ridicate cu 1...8°C, în majoritatea regiunilor agricole.Temperatura maximă a aerului se va situa între 2...18°C, pe întreg teritoriul. Temperatura minimă a aerului va fi cuprinsă între -6...5°C în aproape toată țara, determinând producerea îngheţului superficial la sol, îndeosebi în depresiunile nordice și centrale.

Sunt posibile precipitații sub formă de ploi locale, dar și mixte (ploaie, lapoviță și ninsoare), însoţite de intensificări temporare ale vântului. În zonele de câmpie, vor fi condiţii de producere a ceții.

Caracteristici agrometeorologice

Aprovizionarea cu apă pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, pe întreg teritoriul agricol al țării.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

Pe ansamblu, datorită regimului termic din aer şi sol mai ridicat decât în mod obişnuit, ritmurile de creştere şi dezvoltare ale culturilor de toamnă şi

1

pomi-viticole vor evolua uşor mai lent în cea mai mare parte a ţării, cu excepţia zonelor depresionare nordice şi centrale, unde local se va înregistra stadiul de repaus vegetativ.

La culturile de orz şi grâu de toamnă se vor semnala răsărirea, formarea frunzei a treia şi înfrăţirea (10-100%), cu o starea de vegetatie în general bună şi medie, respectiv medie şi slabă în semănăturile înființate în afara perioadei optime.

În funcție de data semănatului, rapiţa va parcurge înfrunzirea (8-12 frunze), pe aproape întreg teritoriul.

Speciile pomicole și viticole din majoritatea plantațiilor se vor afla în starea de repaus biologic. De asemenea, pe terenurile cu expoziţie sudică, izolat, se va putea înregistra umflarea mugurilor de rod.

Condițiile agrometeorologice vor fi în general favorabile desfăşurării lucrărilor în câmp, îndeosebi în zilele fără precipitații.

Recomandări de specialitate:

Continuarea efectuării controlului biologic pentru determinarea viabilităţii plantelor la speciile de toamnă (orz, grâu şi rapiţă);Controlul viabilităţii mugurilor de rod şi a coardelor la viţa de vie;Lucrări de întreţinere (tăieri, fertilizări cu îngrăşăminte organice) în vii şi livezi;Aplicarea de îngrăşăminte minerale pe bază de azot şi potasiu în culturile de toamnă semănate în epoca optimă; Efectuarea arăturilor în vederea însămânţărilor de primăvară.

*Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.

Agrometeo: aprovizionare optima cu apa la graul de toamna si temperaturi ridicate in majoritatea regiunilor martie 1, 2021

Aprovizionarea cu apa la cultura graului de toamna se va incadra in valori satisfacatoare, apropiate de optim si optime, in majoritatea regiunilor tarii, iar vremea din urmatoarea perioada va fi una favorabila desfasurarii lucrarilor agricole de sezon, se arata in

2

prognoza agrometeorologica ANM, valabila in intervalul 28 februarie – 5 martie.

Caracteristici meteorologice

Intervalul se va caracteriza printr-un regim termic al aerului in general mai ridicat decat in mod normal, in cea mai mare parte a tarii. Temperatura medie diurna a aerului se va incadra intre -2…12°C, valori mai ridicate cu 1…8°C, in majoritatea regiunilor agricole.

Temperatura maxima a aerului se va situa intre 2…18°C, pe intreg teritoriul. Temperatura minima a aerului va fi cuprinsa intre -6…5°C in aproape toata tara, determinand producerea inghetului superficial la sol, indeosebi in depresiunile nordice si centrale. Sunt posibile precipitatii sub forma de ploi locale, dar si mixte (ploaie, lapovita si ninsoare), insotite de intensificari temporare ale vantului. In zonele de campie, vor fi conditii de producere a cetii.

Caracteristici agrometeorologice

Aprovizionarea cu apa pe adancimea de sol 0-100 cm, in cultura graului de toamna, va prezenta valori satisfacatoare, apropiate de optim si optime, pe intreg teritoriul agricol al tarii.

Starea de vegetatie a culturilor agricole

Pe ansamblu, datorita regimului termic din aer si sol mai ridicat decat in mod obisnuit, ritmurile de crestere si dezvoltare ale culturilor de toamna si pomi-viticole vor evolua usor mai lent in cea mai mare parte a tarii, cu exceptia zonelor depresionare nordice si centrale, unde local se va inregistra stadiul de repaus vegetativ.

3

La culturile de orz si grau de toamna se vor semnala rasarirea, formarea frunzei a treia si infratirea (10-100%), cu o starea de vegetatie in general buna si medie, respectiv medie si slaba in semanaturile infiintate in afara perioadei optime. In functie de data semanatului, rapita va parcurge infrunzirea (8-12 frunze), pe aproape intreg teritoriul.

Speciile pomicole si viticole din majoritatea plantatiilor se vor afla in starea de repaus biologic. De asemenea, pe terenurile cu expozitie sudica, izolat, se va putea inregistra umflarea mugurilor de rod.

Conditiile agrometeorologice vor fi in general favorabile desfasurarii lucrarilor in camp, indeosebi in zilele fara precipitatii.

Recomandari de specialitate

– Continuarea efectuarii controlului biologic pentru determinarea viabilitatii plantelor la speciile de toamna (orz, grau si rapita);

– Controlul viabilitatii mugurilor de rod si a coardelor la vita de vie;

– Lucrari de intretinere (taieri, fertilizari cu ingrasaminte organice) in vii si livezi;

– Aplicarea de ingrasaminte minerale pe baza de azot si potasiu in culturile de toamna semanate in epoca optima;

– Efectuarea araturilor in vederea insamantarilor de primavara.

4

5

FERMIERII ROMÂNI: CUȚITUL A AJUNS LA OS! ȚARA FIERBE! Agroinfo01 martie 2021

SCRISOARE FERMIERI! Vă prevenim că fermierii nu uită! Este o solicitare legitimă să se aprobe amendamentul de a acorda despăgubirile pentru culturile calamitate de secetă primăvara trecută, pentru ca să putem relua ciclul de producție și da din nou pâine țării! Le transmit fermierii români parlamentarilor care vor dezbate și vor vota marți, 2 martie 2021, Legea bugetului de stat 2021. Cuțitul a ajuns la os, țara fierbe! Spun fermierii în scrisoarea deschisă transmisă și către AGROINFO.

Fermierii români reuniți în Alianța pentru Agricultură și Cooperare mulțumesc parlamentarilor care au depus și susținut prin vot amendamentul la Legea Bugetului pentru 2021 privind suplimentarea bugetului MADR cu suma de 1 miliard de lei, necesară pentru acordarea despăgubirilor în cazul culturilor de primăvară afectate în anul 2020 de seceta pedologică fără precedent în ultimii 50 ani!

6

Sectorul agro-alimentar autohton, care aprovizionează cu hrană populația, trebuie să rămână un sector economic strategic, de interes național pentru guvern și pentru legislativul României.

În cel mai scurt timp, vor deveni vizibile repercusiunile lipsei de coerență și neducerii la îndeplinire a angajamentelor asumate față de fermierii României. Dezastrul va fi cuantificat total până la 30 iunie 2021, cu efect asupra veniturilor pe care le va genera acest an agricol în PIB-ul țării.

Vă prevenim că fermierii nu uită! Așa cum își amintesc cu apreciere și eternă gratitudine de un bărbat politic care și-a asumat, prin implicare și promptitudine, salvarea agriculturii românești în 2007, într-un alt moment de cumpănă, la fel  vor ține minte și pe cei care au adus grave prejudicii acum ! Este o solicitare legitimă să se aprobe amendamentul de a acorda despăgubirile pentru culturile calamitate de secetă primăvara trecută, pentru ca să putem relua ciclul de producție și a da din nou pâine țării!

Dacă votul din 25 februarie 2021 a fost unul politic, atunci tot politic trebuie acționat pentru a se remedia această situație, iar mâine, 2 martie 2021, este ziua în care puteți să arătați că mai meritați o șansă, că fermierii care v-au votat nu au greșit și că vă pasă de reziliența sectorului agro-alimentar și de sustenabilitatea producerii de hrană de calitate superioară la prețuri accesibile pentru consumatori și corecte pentru producătorii autohtoni.

Dacă sursele concrete de finanțare indicate de inițiatorii amendamentului pentru prevederea sumei necesare pentru acordarea despagubirilor aferente culturilor de primăvară calamitate nu sunt suficiente, atunci veniți cu surse suplimentare, dar preveniți în ultimul ceas intrarea în colaps a fermierilor ale căror afaceri sunt puse pe butuci 

Cuțitul a ajuns la os, țara fierbe! Disperarea fermierilor va fi din ce în ce mai mare și îi va mâna spre gesturi extreme, manifestații și acțiuni incontrolabile spontane și/sau organizate, atât la nivel local cât și la sediile administrației centrale.Pentru garanția asigurării hranei populației, cu certitudine se pot găsi soluții imediate!

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO Ionel ARION  LAPAR  Nicolae VASILE UNCSV  Mircea BĂLUȚĂ  APPR  Nicolae SITARU 

7

APIA si SUBVENTII

APIA: UNDE DEPUNEȚI CEREREA APIA ÎN FUNCȚIE DE SUPRAFAȚA DE TEREN AGRICOL EXPLOATATĂ! Agroinfo , 01 martie 2021

SUBVENȚII APIA 2021! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță fermierii că de astăzi a dat startul primirii cererilor unice de plată pentru subvențiile agricole aferente acestui an. APIA face precizări despre depunerea cererii unice în funcție de suprafața de teren agricol exploatată de fermieri sau de numărul de animale deținut de aceștia.

Când depun cererea unică de plată?

Perioada depunerii cererilor unice de plată este 1 martie 2021 - 15 mai 2021, fără penalități.

Cum depun cererea unică de plată în anul 2021?

Cererile unice de plată se vor depune prin utilizarea mijloacelor electronice de comunicații.IMPORTANT! Numai în situații excepționale fermierul se poate prezenta fizic la centrele APIA pentru depunerea cererii.

Unde depun cererea unică de plată în anul 2021?

8

Cererile se depun prin mijloacele electronice de comunicații la centrele județene APIA pentru fermierii care solicită sprijin pentru o suprafață mai mare de 50 hectare teren agricol.Cererile se depun prin mijloace electronice de comunicații la centrele locale APIA pentru fermierii care solicită sprijin pentru o suprafață mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol.

Această condiție de suprafață nu se referă și la numărul de animale pe care fermierul le deține. Solicitanții care dețin animale și nu utilizează teren agricol depun cererea unică de plată la centrele locale APIA.

START DE ASTĂZI LA APIA! Agroinfo01 martie 2021

PLATA SUBVENȚIILOR APIA 2021! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) demarează „Campania 2021- Depune Cererea Unică de Plată! APIA în sprijinul fermierilor! Experiență, implicare, profesionalism!”. Fermierii din pot depune online, începând de astăzi, 1 martie 2021, documentele necesare obținerii subvențiilor pentru anul 2021. Cererile unice de plată se depun fără penalități până la data de 15 mai 2021.

Fermierii pot obține subvențiile APIA pentru anul 2021 doar dacă se înscriu în aplicația IPA onlinePotrivit APIA, IPA online este un program informatic gratuit care îi permite fermierului să completeze electronic cererea unică de plată. Aplicația poate fi folosită oriunde există un computer conectat la Internet: la domiciliu, la sediul exploatației, la primărie, la centrul APIA. IPA online pune la dispoziție lista parcelelor pentru care agricultorul a solicitat sprijin în anul anterior, cu suprafețele determinate în urma controalelor realizate de specialiștii Agenției, precum și schița parcelelor agricole. Pentru fiecare parcelă în parte, pot fi modificate, corectate sau completate datele în conformitate cu informațiile noi referitoare la suprafață și cultură, dar și schița parcelei. Programul realizează verificări ale datelor pe care le înscrie fermierul și, dacă acestea nu sunt complete sau au necorelări evidente, va afișa o avertizare, ajutând astfel fermierii să completeze corect cererea unică de plată.

La depunerea cererii unice de plată, fermierii trebuie să prezinte la APIA:

a) copie de pe cartea de identitate/buletinul de identitate/paşaport/certificatul de înregistrare la oficiul registrului comerţului/certificatul de înregistrare fiscală, după caz, iar în cazul reprezentantului, copie de pe datele de identificare, respectiv carte de identitate/buletin de identitate/paşaport/;b) dovada deţinerii unui cont bancar activ;c) procura notarială, în cazul în care fermierul persoană fizică împuterniceşte

9

o persoană pentru depunerea cererii unice de plată în numele său sau pentru a-l reprezenta în relaţia cu APIA.

Documentele care fac dovada că terenul eligibil declarat este la dispoziţia fermierului  sunt:

a) adeverinţa conform înscrisurilor din registrul agricol, aferente anului curent de cerere;b) copie conform cu originalul a contractului de închiriere/concesiune/comodat a suprafeţei agricole, încheiat între fermier şi unităţile administrativ-teritoriale, după caz;c) copie conform cu originalul a contractului de concesiune/arendă a suprafeţei agricole, încheiat între fermier şi Agenţia Domeniilor Statului, denumită în continuare ADS, după caz. CLICK AICI PENTRU DETALII!

Conform OUG 11/2021, pentru a beneficia de plățile directe, fermierii trebuie:

a) să fie înregistrați în Registrul unic de identificare, administrat de APIA;

b) să depună cerere unică de plată în termen;

c) să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 ha, suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha și/sau, după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere și solare, pentru care se acordă sprijinul cuplat, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha;

d) să declare toate parcelele agricole, în sensul prevederilor art. 72 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013. Fermierii care dețin parcele agricole cu o suprafață de până la 0,1 ha nesolicitate la plată pot să nu le declare, cu condiția ca suprafața însumată a acestor parcele să nu depășească un hectar. Fermierii care nu depun cerere pentru nicio plată directă bazată pe suprafață nu au obligația de a-și declara parcelele agricole dacă suprafața totală nu depășește 1 ha. În toate cazurile, fermierul indică în cererea sa că are la dispoziție parcele agricole și, la cererea APIA, indică localizarea acestora. Fermierii care participă la schema pentru micii fermieri, astfel cum este prevăzut în titlul V din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, nu au obligația de a-și declara parcelele agricole pentru care nu depun cerere de plată, cu excepția cazului în care o astfel de declarație este necesară pentru obținerea unui alt tip de ajutor sau sprijin;

10

e) să declare toate zonele de interes ecologic; CLICK AICI PENTRU CONTINUARE!

Schemele în cadrul cărora pot obține fermierii subvențiile sunt:  schema de platăunică pe suprafață SAPS, plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu (plata pe înverzire), plata pentru tinerii fermieri, schema simplificată de plată pentru micii fermieri, sprijinul cuplat în sectorul vegetal, în sectorul zootehnic, plăți compensatorii pe Măsurile 10, 11 și 13, pentru agroclimă și mediu sau culturi ecologice. Banii pentru aceste scheme de plată provin de la Uniunea Europeană și sunt acordați din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Schemele finanțate de la bugetul național sunt ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul vegetal, dar și în sectorul zootehnic, ajutorul de stat la motorină utilizată în agricultură și ajutorul pentru menținerea registrelor genealogice pentru rasele de animale.

11

12

Calendar APIA luna martie 2021, martie 1, 2021, agrimanet

Demarează Campania de Cereri unice pentru 2021 – fermierii vor transmite către centrele APIA cererile unice pentru subvenții; transmiterea datelor se face pe bază de programare, iar după transmiterea online sau telefonică a datelor, fermierii vor fi chemați la centre să semneze fizic cererea; primăriile vor elibera adeverințele cu datele din Registrul Agricol la solicitarea funcționarilor APIA;

Plata Ajutoarelor Naționale Tranzitorii – după adoptarea bugetului de stat de către Parlament, MADR trebie să aloce banii necesari plății Ajutoarelor Naționale Tranzitorii în sectorul vegetal și zootehnic; APIA va calcula cuantumurile și va demara plățile către fermieri pentru ANT-uri;

Subvenția restantă la motorină – plata accizei pentru motorina utilizată în trimesterele III și IV de anul, care se face tot din bugetul de stat pe 2021;

Deblocarea plăților pentru fermierii la care teledetecția a avut erori – deblocarea plăților a început din februarie;

Vizarea carnetelor de rentier;

Alte plăți – APIA continuă autorizarea plății pentru schemele solicitate la plată anul trecut. Termenul limită pentru finalizarea plăților la subvențiile pe 2020 este 30 iunie.

Anunț oficial pentru fermierii care încasează subvenții APIA pe viață! Ramona Dascălu - 1 martie 2021

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) anunță că începând cu data de 1 martie și până la finalul lunii august se desfășoară campania de vizare a carnetelor de rentă viageră pentru obţinerea sumei de bani reprezentând renta viageră agricolă aferentă

13

anului 2020. Important de precizat este faptul că vizarea carnetelor de rentă viageră se va face electronic.

Astfel, potrivit unui comunicat remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO, în contextul actual privind epidemia de Coronavirus pe teritoriul României, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, în perioada 01.03 – 31.08.2021, pentru obţinerea sumei de bani reprezentând renta viageră agricolă aferentă anului 2020, Centrele județene APIA și al Municipiului București, vor proceda la primirea declarațiilor de vizare/a cererilor și a documentelor justificative prin mijloace electronice de comunicații sau poștă/curier. Doar în cazuri excepționale, rentierii care nu au posibilitatea de a transmite electronic documentele, se pot prezenta fizic pentru a le depune la Centrele APIA, cu respectarea măsurilor pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de Covid-19.

Vizarea electronică presupune ca funcționarii Agenției să contacteze telefonic rentierii care au domiciliul în județul corespunzător fiecărui Centru APIA.

Documentele justificative se transmit electronic

Documentele pe care rentierii agricoli trebuie să le prezinte la depunerea declaraţiilor de vizare (copie CI/BI/paşaport/contractele de arendare/deciziile de la comisiile de expertiză medicală grad I sau II, decizia pentru limită de vârstă (dacă e cazul), dovadă cont bancar activ, procura notarială, ş.a.m.d.) vor fi puse la dispoziția APIA de către rentier/ împuternicit/ mandatar/ curator prin mijloace electronice, poștă/curier.

Funcționarul de la nivelul Centrului Județean/al Municipiului București certifică conformitatea datelor din documentele transmise către rentier împuternicit/mandatar/ curator prin mijloace electronice, poștă/curier cu datele din copiile existente la dosarul din Centrul APIA, menționând pe Anexă modalitatea de primire a documentelor/ informațiilor.

Cererile de reanalizare ale dosarelor de rentă viageră agricolă, cererile moștenitorilor, cererile de modificare date vor fi puse la dispoziția Centrelor APIA prin mijloace electronice sau prin poștă/curier, completând formatul

14

tip conform Anexelor la prezentul comunicat, sau printr-o cerere scrisă care va conține informațiile din formatul tip.

Plata rentei viageri agricole, până pe 30 noiembrie 2021

Plata rentei viagere agricole, conform prevederilor art. 6 alin. 1 şi alin. 2, din Legea 247/2005 Titlul XI, se efectuează într-o singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie 2021, prin raportarea la cursul mediu de schimb valutar calculat de Banca Naţională a României din anul pentru care aceasta se datorează, prin mandat poştal sau virament bancar.

Renta viageră agricolă încetează la data decesului rentierului.

Condiții pentru încasarea rentei de către moștenitori în caz de deces

În cazul decesului rentierului, renta datorată acestuia pentru anul 2020 poate fi încasată de moştenitorii săi, cu condiţia respectării prevederilor art.8 din Legea 247/2005 Titlu XI, și a depunerii/transmiterii la oricare Centru judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, până la data limită 15.10.2021, a cererii de moștenitor însoțită de următoarele documente justificative:

– carnetul de rentier al defunctului (obligatoriu în original),

– copie a certificatului de deces,

– copie a actului de succesiune (certificat de moştenitor sau certificat de calitate de moştenitor, certificat de legatar, hotărâre judecătorească de succesiune investită cu formula ”definitivă”),

– copie C.I./paşaport al moştenitorului,

– împuternicire/declaraţie notarială din care să reiasă acordul celorlalţi moştenitori privind solicitarea şi încasarea rentei viagere agricole datorată rentierului (original),

– extras de cont pe numele moștenitorului.

Pentru persoanele pentru care s-a efectuat plata până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este datorată, dar care nu au intrat în posesia rentei, procedura de plată se poate relua și după acest termen până la 3 ani de la data-limită anuală de plată, inclusiv în caz de deces, către moștenitorii acestora.

15

16

ANUNȚUL MINISTRULUI OROS DESPRE BANII PENTRU PLATA SUBVENȚIILOR APIA! Agroinfo 01 martie 2021

PLATĂ SUBVENȚII APIA! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat, în intervenția sa în cadrul audierilor din comisiile de specialitate reunite ale Parlamentului României, suma pentru plata ajutoarelor de stat din agricultură și a ajutoarelor de minimis.

Subvenții: sume destinate acordării ajutoarelor de stat și de minimis având susținere financiară de la bugetul de stat, 1.249.880 de mii lei, a anunțat ministrul agriculturii.

Așadar, cca 1,250 miliarde de lei, suma destinată, în acest an, pentru plata ajutoarelor de stat din agricultură și a ajutoarelor de minimis.

Ajutoarele naționale tranzitorii, vegetal și zootehnie, pentru anul 2020 sunt achitate de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) din bugetul anului 2021. La fel și ajutorul de stat la motorina utilizată în agricultură. Fermierii așteaptă de mult timp plata acestor ajutoare aferente anului de cerere 2020.  APIA poate să înceapă plata acestor ajutoare care depind de bugetul național doar după intrarea în vigoare a Legii bugetului de stat pentru anul 2021.

Cât privește ajutoarele de minimis, ministrul agriculturii a declarat pe 24 ianuarie 2021, că suma alocată anul acesta pentru plata acestor ajutoare destinate fermierilor și crescătorilor de animale este de 88 de milioane de euro. Va fi un plafon. Plafonul la minimis pe care avem voie să îl dăm anul acesta va fi de 88 de milioane de euro. Pe tot ce înseamnă minimis. Un plafon în fiecare an în care trebuie să ne încadrăm şi se iau în calcul ultimii trei ani. Noi ştim cât am cheltuit pe minimis anul trecut şi acum doi ani - ştim exact cât putem cheltui anul acesta: 88 de milioane de euro. Din aceşti bani avem şi programele legate de apicultură, "Bazna şi Mangaliţa" şi "Usturoiul", a declarat ministrul Oros.

17

Vă reamintim că proiectul Legii bugetului de stat 2021 a fost avizat favorabil, la sfârștiul săptămânii trecute, de comisiile parlamentare buget-finanțe. Atenție! Asta nu înseamnă că banii pentru plata ANT, ajutor de stat la motorină, etc. sunt transferați în contul APIA și APIA poate începe plata. Legea bugetului de stat 2021 trebuie supusă dezbaterii și votului în plenul Parlamentului.

Senatul şi Camera Deputaţilor se vor reuni astăzi, 1 martie 2021, de la ora 16,00, în şedinţă comună pentru dezbateri în plen, urmând ca marţi, 2 martie 2021, să fie dat votul final la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2021. După votarea în plenul Parlamentului, legea este trimisă pentru promulgare președintelui României.

Subvenția APIA care se plătește într-o singură tranșă anuală! Termen-limită: 30 noiembrie! Roxana Dobre - 1 martie 2021

Subvenția plătită de către Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) cu termen limită 30 noiembrie. Directorul APIA Mureș, Ovidiu Săvâșcă, a explicat pe larg în cadrul numărului 3 din revista APIAGRICULTURA care este modul de acordare, termene limită și condițiile pentru renta viageră, o subvenție care se achită pe viață fermierilor peste 65 de ani care au înstrăinat terenurile agricole pe care le-au lucrat cândva.

”Cu toate că renta viageră agricolă nu acaparează prim planul atenției activității APIA, ea reprezintă o formă de recompensare și astfel o sursă sigură de venit pentru seniorii noștri care au înțeles să își înstrăineze sau să își arendeze terenurile agricole în decursul timpului. Instituirea rentei viagere agricolă s-a realizat în scopul concentrării suprafețelor agricole în exploatații eficiente, sau chiar numai al exploatării lor de către persoane active, interesate de acest domeniu, fapt impus de necesitatea modernizării agriculturii României și de compatibilizarea acesteia cu practicile din țările membre ale Uniunii Europene. Așadar, obiectul rentei viagere agricole îl constituie numai terenurile cu destinație agricolă, situate în extravilan, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. a) din Legea fondului funciar nr. 18/1991. Renta viageră reprezintă o sumă de bani care se acordă anual persoanelor care au dobândit calitatea de rentier agricol până la data de 31.12.2009. Ea este plătită pe durata vieții rentierului agricol care înstrăinează sau arendează terenurile agricole extravilane aflate în proprietatea sa ori încheie un acord cu investitorul, cu respectarea prevederilor legale specifice, având siguranța unei surse de venit viageră, garantată de stat”, a explicat șeful APIA Mureș.

18

Ovidiu Săvâșcă a mai punctat că pentru a deveni rentier, se puteau înstrăina sau arenda numai terenurile care, după anul 1990, nu au făcut obiectul unei alte înstrăinări prin acte între vii. Din punct de vedere al caracteristicilor sale juridice, renta viageră agricolă este personală, netransmisibilă şi încetează de drept la data decesului rentierului agricol.

”În cazul arendării, renta viageră agricolă se plătește daca terenul ce face obiectul rentei este arendat în mod continuu, adică pe parcursul unui întreg anul calendaristic. În cazul în care contractul de arendare încetează, renta viageră agricolă se va plăti în anul următor doar dacă rentierul încheie, în maximum 30 de zile de la încetare, un nou astfel de contract, considerându-se continuitate în arendare. Un aspect important de reținut este faptul că renta viageră agricolă încetează de la data la care terenurile care fac obiectul acesteia, însumate, depășesc suprafața de 10 hectare”, a mai spus specialistul.

Plata, doar pentru fermierii peste 65 de ani

Conform șefului APIA Mureș, rentierul agricol poate fi numai o persoană fizică în vârstă de peste 62 de ani până la data intrării în acest sistem, care nu are și nu va deține în proprietate, cumulate în timp, mai mult de 10 ha de teren agricol extravilan, pe care le înstrăinează prin acte între vii sau le arendează, total ori parțial. Prin excepție, poate fi rentier agricol și persoana pensionată pe caz de boală, gradele I şi II, care, chiar dacă nu a împlinit vârsta de 62 de ani la aceeași dată, își dovedește incapacitatea de a munci cu decizie de la comisia de expertiză medicală, pe care o va prezenta în fiecare an la vizarea carnetului de rentier, cu excepția celei ce aparține categoriei persoanelor care nu mai sunt supuse examenului anual, iar în decizie se consemnează „nerevizuibil”.

”Din punct de vedere instituțional, carnetele de rentier agricol se vizează anual, de către centrele județene ale APIA, respectiv al municipiului București. Solicitarea vizării carnetului se face personal de către rentierul agricol sau prin mandatar cu procură autentică, de principiu, în perioada 01 martie – 31 august a fiecărui an. Renta viageră agricolă se plătește într-o singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este datorată. Renta viageră agricolă plătită de APIA care nu a fost încasată de beneficiari, va fi utilizată pentru reluarea procesului de plata către aceștia, sau, numai pentru caz de deces, către moștenitorii acestora si după termenul de 30 Noiembrie al anului următor celui pentru care acesta este datorată”, a mai explicat Ovidiu Săvâșcă.

Potrivit acestuia, în cazul decesului rentierului, moștenitorii vor încasa renta, calculată proporțional cu perioada până la data decesului survenită în cursul

19

unui an calendaristic, pe baza actelor doveditoare privind calitatea de moștenitor, a certificatului de deces în original, precum si a carnetului de rentier agricol al defunctului.

20

21

CUANTUM AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU 2021-2022! Agroinfo, 01 martie 2021

PLATA SUBVENȚIILOR APIA 2021-2022! Ordonanța de Urgență nr. 11 din 24 februarie 2021 pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022 publicată în Monitorul Oficial, în vigoare, stabilește cuantumul ajutorului național, subvenția APIA cea mai populară printre crescătorii de animale, pentru anii de tranziție 2021-2022.

Art. 13. -(1) Ajutoarele naționale tranzitorii reprezintă plăți care se acordă fermierilor din sectoarele care au beneficiat de plăți naționale directe complementare în anul 2013.

(2) Condițiile specifice de acordare a ANT sunt aceleași cu cele aplicabile acordării plăților naționale directe complementare aferente anului 2013, potrivit prevederilor art. 37 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013.

(3) Sancțiunile pentru nerespectarea normelor de ecocondiționalitate prevăzute la art. 93 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 nu se aplică în cazul ajutoarelor naționale tranzitorii.

Art. 14. -(1) Plafoanele alocate ANT în sectoarele vegetal și zootehnic se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului.

(2) Pentru anii 2021 și 2022, cuantumul anual total al ANT care pot fi acordate fermierilor nu poate depăși 50% din pachetele financiare sectoriale specifice, autorizate de Comisia Europeană pentru anul 2013, stipulează OUG 11/2021.

Același cuantum, de 50%, este prevăzut de regulamentele europene și pentru anul de cerere 2020. Anul trecut, pentru plata ajutoarelor naționale tranzitorii a fost alocată de la bugetul de stat suma totală de circa 149 milioane euro.

Vă reamintim cuantumul ANT valabil pentru anul 2019 pe hectar, pe cap de animal și tonă de lapte:

SECTOR VEGETAL!

AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU

22

ANT 1 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil - 13,3202 euro/ha = 63,1791 lei/haANT 3 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru cânepă pentru fibră - 8,9570 euro/ha = 42,5421 lei/haANT 4 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru tutun - 1.569,4413 euro/ha = 7.454,2183 lei/haANT 5 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru hamei - 400,2599 euro/ha = 1.901,0744 lei/haANT 6 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr - 73,8219 euro/ha = 350,6244 lei/ha

SECTOR ZOOTEHNIE!

ANT 7 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector lapte - 17,7220 euro/tonă = 84,1724 lei/tonăANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne - 69,1109 euro/cap = 328,2491 lei/cap de animalANT 9 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine - 4,7157 euro/cap = 22,3976 lei/cap de animal.

23

AFIR si FINANTARI

10 proiecte pentru fermieri prin care se vor putea obține bani de la Ministerul Agriculturii Ionel Vaduva , 1 martie 2021

Gestionarea apei, centre de colectare a produselor, Banca pentru Resurse Genetice, învățământul profesional, tranziţia agro-ecologică pentru pieţele locale şi piaţa publică, producția de carne de porc și altele. Acestea sunt câteva dintre proiectele finanțabile prin Programul Naţional de Rezilienţă şi Relansare (PNRR), altele decât cele cu resurse bugetare sau cu resurse din viitorul Program Național Strategic (PNS PAC post-2020), în baza cărora Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) vrea să-i susțină pe fermieri.

Anunțul a fost făcut recent de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, în cadrul unei reuniuni pe tema bugetului, care a avut loc în Parlamentul României. De alocarea de fonduri depinde însă rezultatele care trebuie să sosească de la Comisia Europeană (CE).

24

„Pentru Programul Naţional de Rezilienţă şi de Relansare economică am pregătit 10 proiecte şi aşteptăm rezultatele de la Comisia Europeană. Aceste proiecte încearcă să acopere, să fie în complementare, cu ceea ce avem în Programul Naţional Strategic şi în programele derulate de la bugetul naţional. În afară de acea strategie de gestionare a apei, care este necesară, şi unde avem 6,5 miliarde de euro pentru irigaţii, desecare, drenaj şi prevenirea deşertificării, ne bazăm pe acest PNRR ca să finalizăm tot ceea ce înseamnă gestionarea apei.

Avem centre regionale şi colectare produse, avem centre colectare lână – trei, un proiect depus de 15 milioane (n.r. – de euro), iar pentru Banca de Resurse Genetice, un proiect de 30 de milioane, depus la CE. Pentru învăţământul profesional, cele 57 de licee şi la fiecare încă cinci ferme didactice care să deservească acele licee în învăţământul dual, iarăşi avem un proiect, precum şi unul pentru accelerarea tranziţiei agro-ecologice pentru pieţele locale şi piaţa publică”, a afirmat Adrian Oros în Parlamentul României, citat de Agerpres.

De asemenea, șeful de la Agricultură a mai adăugat că, mai târziu, fost depus şi un proiect pentru a acoperi producţia de carne de porc. Oros spune însă că acesta trebuie să se deruleze în paralel cu demersurile de stopare a pestei porcine africane (PPA) sau cel puţin cu localizarea ei, în caz contrar existând pericolul falimentării fermierilor care vor investi.

„Împreună cu colegii am gândit un proiect care sper să fie aprobat pentru a acoperi producţia de carne de porc, care din nefericire a ajuns la 25% şi nu avem timp acum să dezbatem care au fost cauzele acestei situaţii, unde am încercat să fundamentăm rezilienţa în ceea ce priveşte carnea de porc, întărirea capacităţii de biosecuritate precum şi bunăstarea superioară pentru animale. Încercăm să finanţăm din aceste resurse PNRR relansarea reproducţiei la porcine.

Sigur aceasta nu o putem face dacă în paralel nu reuşim să stopăm pesta porcină africană, pentru că a investi în capacităţi de reproducţie şi de îngrăşare atâta vreme cât pesta porcină africană nu este cel puţin localizată, este foarte riscant, pentru că fermierii care vor aplica şi vor investi au acest pericol: să fie falimentaţi la fel cum din 2017 au fost falimentaţi din nefericire foarte mulţi fermieri”, a explicat Oros.

Câți bani a cerut Oros prin PNRR

Nu demult, la Agro TV, Adrian Oros mărturisea că a solicitat nu mai puțin de 6,5 miliarde de euro prin PNRR. Ministrul Agriculturii ar fi cerut pentru irigații 3,5 miliarde, pentru desecare și drenaj 2 miliarde, pentru combaterea

25

eroziunii solului un miliard, pentru sistemul anti-grindină 110 milioane, iar pentru centrele de colectare și depozitare 400 de milioane de euro.

Mai bine de 30 de miliarde de euro poate atrage România din Mecanismul de Redresare și Reziliență, aprobat de Parlamentul European.

În expunerea de motive din Regulamentul european de instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență este subliniată necesitatea ca planurile naționale de redresare să țină seama de cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă (2015)

Fondurile vor fi acordate pe baza Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care se află în dezbatere publică.

Alături de alte instituții publice, Secretariatul General al Guvernului și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă sunt implicate în elaborarea PNRR și în negocierea informală cu Comisia Europeană. Departamentul urmărește aspectul durabil al PNRR, în așa fel încât planul să asigure finanțarea cât mai multor inițiative dedicate sustenabilității.

În vederea finalizării PNRR, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat o Fișă de Reforme și Investiții, prin intermediul căreia se pot trimite propuneri. Entitățile care vor completa fișa trebuie să completeze și un câmp referitor la cele 17 Obiectivele pentru Dezvoltare Durabilă la care contribuie investiția sau reforma propusă.

Scutiri de la plata impozitului pe terenuri. Cine le poate obtine? februarie 28, 2021

Toti fermierii care sunt organizati in cooperative sau in orice alta forma asociativa pot solicita, la fel ca in anii precedenti, scutirea de la plata impozitului pe terenuri. In continuare puteti gasi toate conditiile ce trebuie indeplinite pentru obtinerea acestei scutiri, dar si documentele ce trebuie trimise catre autoritati.

26

Conditii pentru  obtinerea scutirii de impozit pe teren

1. nu se datoreaza impozit pe profit de catre contribuabilii, cooperative agricole, care au inregistrat la data de 31 decembrie a anului precedent, o cifra de afaceri anuala neta de pana la 10.000.000 euro pe o perioada de 5 ani, de la inceperea desfasurarii activitatii in cazul celor nou-infiintate si pentru o perioada de 5 ani pentru cele deja infiintate.

2. pentru a beneficia de scutirea de la plata impozitului pe profit se verifica:

a). incadrarea in vectorul fiscal a Cooperativei agricole pentru a fi inregistrata ca platitoare de impozit pe profit.

b). incadrarea in plafonul de scutire, de 10.000.000 euro calculat pe baza cursului de schimb valutar BNR la incheierea exercitiului financiar valabil pentru anul anterior, pentru care se calculeaza cifra de afaceri

Cum pot membrii cooperatori sa beneficieze de scutiri de impozit

Criteriile si modalitatile potrivit carora membrii cooperatori si cooperativele agricole beneficiaza de scutirile de plata impozitului pe cladiri sunt:

1. nu se datoreaza impozit pentru terenurile cu destinatie agricola detinute si utilizate de catre contribuabilii, membri cooperatori, care au comercializat minimum 50% din productia valorificata in anul fiscal anterior celui pentru care se acorda scutirea, prin/catre cooperativele agricole definite potrivit Legii nr. 566/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;

27

2. nu se datoreaza impozit pentru terenurile detinute si utilizate de catre contribuabilii, cooperative agricole, care sunt utilizate pentru prestari servicii catre membrii cooperatori, potrivit Legii cooperatiei agricole nr. 566/2004, cu modificarile si completarile ulterioare; 4

3. terenurile cu destinatie agricola la care se face referire la punctele 1 si 2 sunt acele categorii de terenuri aflate in inventarul/patrimoniul cooperativelor agricole, al membrilor cooperatori, inclusiv cele aflate in patrimoniul de afectatiune al persoanelor fizice autorizate, intreprinderilor individuale si intreprinderilor familiale definite potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 182/2016;

4. in cazul terenurilor aflate in coproprietate, scutirea de impozit pentru terenurile utilizate in scopul desfasurarii activitatii agricole se acorda corespunzator cotei-parti din dreptul de proprietate detinute de membrul cooperator care respecta conditia de valorificare prin cooperativa;

5. in cazul terenurilor aflate in coproprietatea cooperativelor agricole, scutirea de impozit pentru terenurile utilizate in scopul prestarii de servicii catre membrii cooperatori se acorda corespunzator cotei-parti din dreptul de proprietate detinut de cooperativa agricola;

6. categoriile de terenuri utilizate in scopul desfasurarii activitatii agricole si prestarii de servicii catre membrii cooperatori sunt urmatoarele:

a) terenuri cu destinatie agricola, si anume: (i) terenurile agricole productive – arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de hamei si duzi, plantele ornamentale, pajistile permanente, serele, solariile, rasadnitele si altele asemenea pe care se obtin produse agricole; (ii) terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, daca nu fac parte din amenajamentele silvice; (iii) terenuri ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, amenajari piscicole si de imbunatatiri funciare, platformele si spatiile de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole;

b) orice alte terenuri utilizate, exclusiv pentru activitati agricole si prestarii de servicii catre membrii cooperatori.

Documente ce trebuie trimise pentru obtinerea scutirii de impozit pe teren

Pentru a beneficia de scutirea de la plata impozitului pe terenuri, contribuabilii, membri cooperatori, transmit organelor fiscale locale o cerere privind scutirea de la plata impozitului pe cladiri si a impozitului pe terenuri si documentele justificative mentionate mai jos, din care sa rezulte ca au

28

comercializat minimum 50% din productia agricola valorificata prin/catre cooperativa agricola, respectiv:

a) adeverinta eliberata de catre cooperativa agricola care sa ateste calitatea de membru, cantitatile vandute de catre contribuabilul, membru cooperator, prin/catre cooperativa agricola in anul calendaristic anterior celui pentru care se acorda scutirile, precum si inventarul bunurilor declarate de membru si care fac obiectul scutirilor; 5

b) declaratia pe propria raspundere intocmita de contribuabilul, membru cooperator, din care sa reiasa: totalul cantitatilor de produse agricole comercializate in anul calendaristic anterior celui pentru care se acorda scutirile, cantitatile valorificate de acesta prin/catre cooperativa agricola in cadrul aceleiasi perioade si lista bunurilor cu destinatie agricola care fac obiectul scutirilor.

AFIR: PLĂȚILE FĂCUTE ÎN CONTURILE BENEFICIARILOR! Agroinfo 01 martie 2021

COMUNICAT. Cheltuielile efectuate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale pentru finanțarea proiectelor de investiții și pentru plățile directe către fermieri, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, au crescut cu 38,12% în cursul anului 2020, față de 2019. În același timp, cheltuielile de organizare și funcționare ale Agenției au scăzut cu 6,36% în perioada menționată, anunță Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale într-un comunicat transmis AGROINFO.

Din bugetul total alocat Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) s-au plătit beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală:

- 8.047 milioane de lei, cu 223 de milioane de lei cheltuieli de funcționare, în 2020; - 5.830 milioane de lei, cu 238 de milioane de lei cheltuieli de funcționare, în 2019; - 7.706 milioane de lei, cu 231 de milioane de lei cheltuieli de funcționare, în 2018.

 „Unele dintre principiile de bază pe care le-am adoptat la conducerea Agenției țin de utilizarea eficientă și rațională a banilor publici, precum și de transparența utilizării fondurilor alocate prin PNDR, cât și pentru costurile pe care le avem cu personalul, cu bunurile și serviciile necesare desfășurării activității, cheltuieli de organizare și de funcționare în general. Analizând situația exercițiului financiar din ultimul an, reiese că la fiecare leu cheltuit de AFIR, pentru funcționarea sa, au fost efectuate plăți din

29

FEADR de peste 35 de lei. Sunt cifre care, împreună cu indicatorii de realizare ai Programului Național de Dezvoltare Rurală, arată eficiența instituțională și mai ales calitatea resursei umane” a declarat Mihai Moraru, directorul general al AFIR.

Performanța instituțională atinsă de AFIR în ultima perioadă, în sensul atragerii fondurilor puse la dispoziția României prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), este rezultatul direct al implicării și al eforturilor angajaților AFIR, dar și al personalului Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) responsabil de implementarea măsurilor delegate pentru plăți directe către fermieri.

Astfel, în exercițiul bugetar aferent anului 2020, plățile alocate proiectelor finanțate prin PNDR și plățile directe către fermieri din măsurile delegate către APIA au fost de peste 8.047 de milioane de lei, iar cele de funcționare și organizare (cheltuieli de capital, bunuri și servicii, cheltuieli de personal) au fost de 223 de milioane de lei. Costurile de organizare și funcționare ale Agenției au ajuns la 2,6% din totalul cheltuielilor, cel mai scăzut procent din ultimii 3 ani, deși a fost un an dificil din punct de vedere al gestionării pandemiei de covid-19.

În anul 2019, din bugetul alocat AFIR, au fost efectuate plăți pentru finanțarea proiectelor europene și pentru decontarea plăților directe care au însumat 5.830 de milioane de lei, iar cheltuielile legate de organizare și funcționare au fost de 238,8 milioane de lei, respectiv de 4% din totalul bugetului Agenției.

La nivelul exercițiului bugetar 2018, AFIR a înregistrat plăți în valoare de 7.706 milioane de lei pentru proiectele de investiții și plățile directe din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, având cheltuieli de funcționare și organizare de 3%, respectiv de 231 de milioane de lei.

Reamintim faptul că toate cheltuielile sunt plătite de la bugetul de stat și, ulterior pentru cheltuielile aferente proiectelor finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), Comisia Europeană rambursează fondurile necesare statului membru, pe baza declarațiilor de cheltuieli.

Decizie: Granturile pentru capital de lucru vor fi plătite imediat ce bugetul anului 2021 va fi publicat în Monitorul Oficial, Cezar Amariei

Publicat: 2021.03.01   17:11 Peste 4 miliarde de lei din fondurile statului vor intra în conturile întreprinderilor mici și mijlocii calificate să fie sprijinite prin programul „Granturi pentru capital de lucru”. Acest lucru se va

30

întâmpla imediat după ce bugetul pentru acest an va fi adoptat și publicat în Monitorul Oficial.

Anunțul a fost făcut luni, pe pagina de internet a Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT).

Conform instituției, „în urma numeroaselor solicitări din partea mediului de afaceri, ministerul subliniază că plățile pentru Măsura 2 „Granturi pentru capital de lucru” vor începe imediat ce Bugetul 2021 va fi votat de Parlament și va apărea în Monitorul Oficial”.

Pe această măsură, suma maximă pe care a putut-o cere un solicitant este de 150.000 de euro.

Conform datelor prezentate de MEAT, luni erau recepționate 22.226 solicitări transmise, în valoare totală de 5,25 miliarde lei. Aproape 2.800 de solicitări, în valoare totală de aproape 420 milioane lei, încă nu erau procesate

Din cele 19.459 analizate, ce solicitau în total 4,83 miliarde lei, în curs de clarificare mai erau 189, ce solicitau 74 milioane lei. Deja 2.640 (în valoare de 469 milioane lei) au fost respinse.

La plată ar urma să intre, imediat după publicarea bugetului 2021 în Monitorul Oficial, cele 16.630 cereri admise, în cuantum de 4,3 miliarde lei.

Până acum au fost semnate 3.142 contracte în valoare de 1,1 miliarde lei și s-au plătit 3.009 cereri de 1,05 miliarde lei.

ALTELE

Parlamentarii României, groparii sau salvatorii fermierilor? Revista Fermierului Luni, 01 Martie 2021

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis o scrisoare deschisă parlamentarilor României în care solicită ca marți - 2 martie 2021, când se va vota Legea bugetului de stat pentru acest an, să aibă în vedere despăgubirile promise agricultorilor ale căror culturi au fost afectate de seceta pedologică extremă care s-a manifestat anul trecut. „Este ziua în care puteți să arătați că mai meritați o șansă, că fermierii care v-au votat nu au greșit și că vă pasă de reziliența sectorului agro-alimentar și de sustenabilitatea producerii de hrană de calitate superioară la prețuri accesibile pentru consumatori și corecte pentru producătorii autohtoni”, menționează scrisoarea fermierilor.

31

„Fermierii români reuniți în Alianța pentru Agricultură și Cooperare mulțumesc parlamentarilor care au depus și susținut prin vot amendamentul la Legea Bugetului pentru 2021 privind suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii cu suma de un miliard de lei, necesară pentru acordarea despăgubirilor în cazul culturilor de primăvară afectate în anul 2020 de seceta pedologică fără precedent în ultimii 50 ani! Sectorul agro-alimentar autohton, care aprovizionează cu hrană populația, trebuie să rămână un sector economic strategic, de interes național pentru guvern și pentru legislativul României. În cel mai scurt timp, vor deveni vizibile repercusiunile lipsei de coerență și neducerii la îndeplinire a angajamentelor asumate față de fermierii României. Dezastrul va fi cuantificat total până la 30 iunie 2021, cu efect asupra veniturilor pe care le va genera acest an agricol în PIB-ul țării. Vă prevenim că fermierii nu uită! Așa cum își amintesc cu apreciere și eternă gratitudine de un bărbat politic care și-a asumat, prin implicare și promptitudine, salvarea agriculturii românești în 2007, într-un alt moment de cumpănă, la fel îi vor ține minte și pe cei care au adus grave prejudicii acum! Este o solicitare legitimă să se aprobe amendamentul de a acorda despăgubirile pentru culturile calamitate de secetă primăvara trecută, pentru ca să putem relua ciclul de producție și a da din nou pâine țării”, se precizează în scrisoarea deschisă transmisă parlamentarilor.

Dacă votul din 25 februarie 2021 a fost unul politic, când parlamentarii coaliției de guvernare, inclusiv ministrul Adrian Oros, au votat împortiva suplimentării bugetului și acordării de despăgubiri fermierilor, atunci tot politic trebuie acționat pentru a se remedia această situație.

Dacă sursele concrete de finanțare indicate de inițiatorii amendamentului pentru prevederea sumei necesare pentru acordarea despăgubirilor aferente culturilor de primăvară calamitate nu sunt suficiente, atunci, spun fermierii,

32

să vină parlamentarii cu surse suplimentare pentru a preveni în ultimul ceas intrarea în colaps a agricultorilor ale căror afaceri sunt puse pe butuci.

„Cuțitul a ajuns la os, țara fierbe! Disperarea fermierilor va fi din ce în ce mai mare și îi va mâna spre gesturi extreme, manifestații și acțiuni incontrolabile spontane și/sau organizate, atât la nivel local, cât și la sediile administrației centrale. Pentru garanția asigurării hranei populației, cu certitudine se pot găsi soluții imediate”, se încheie scrisoarea Alianței pentru Agricultură și Cooperare adresată parlamentarilor României.

Ministrul Oros raspunde la intrebarea momentului: va distruge Ordinul 24/2021 gospodaria taraneasca? martie 1, 2021

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, este de parere ca proiectul de stabilire a exploatatiilor de suine, in care se regasea si limitarea la 5 a numarului de porci ce pot fi crescuti intr-o gospodarie familiala, nu distruge gospodaria taraneasca, ci doar opreste activitatea samsarilor, in timp ce toti micii si marii crescatori trebuie sa respecte doar anumite reguli minime de biosecuritate.

„Ordinul 24/2021 este un proiect de ordin, in timp Ordinul 538 dat de domnul Daea (fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea – n. r.) este in vigoare, dar care spune exact acelasi lucru. Din nefericire, daca in spatele acestui ordin nu stau si actiuni ale altor institutii care trebuie sa se ocupe de oprirea pestei porcine africane, vom continua sa ne lamentam ca producem in Romania doar 25% din consum si ca din cele 3,6 milioane de locuri de cazare pentru porcul gras sunt populate sub 900. Toate fermele acelea au fost falimentate. Statul roman plateste 600 de milioane (euro – n. r.) despagubiri din buget, din banii tuturor, deficitul comercial pentru carnea de porc este cel mai mare, a fost de 621 de milioane de euro in 2019. Este clar ca toata lumea, si crescatorii mari si crescatorii mici, trebuie sa respecte niste reguli, in primul rand niste reguli de biosecuritate ca sa putem opri raspandirea pestei porcine africane si relansa cresterea porcului”, a declarat vineri, ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

33

Seful MADR a mai spus ca scopul acestui proiect, supus in acest moment dezbaterii publice, este acela de a relansa cresterea porcului in conditii de siguranta impotriva pestei porcine africane.

„Sigur ca sunt autoritati care au atributii in circulatia animalelor si gestionarea mistretilor. Ministerul Agriculturii, prin acest ordin pe care l-a adus in dezbatere, repet, in dezbatere, in timp ce exista alt ordin cu aceleasi prevederi in vigoare, a vrut doar sa aduca pe tapet aceasta discutie, care cred ca este foarte serioasa: ce facem cu pesta si cum relansam? Asa, la modul populist, a discuta doar, fara solutii, putem sa discutam in continuare, cum facem din 2017, si lucrurile sa se agraveze, nu sa se rezolve (…)”, a mai spus Oros.

Intrebat daca aceasta masura nu va duce la distrugerea gospodariei taranesti, ministrul a precizat ca respectarea unor masuri minime de biosecuritate, din partea tuturor, este necesara pentru a scapa de „aceasta boala pacatoasa”.

„In 2019, tara era rosie pentru ca nu s-au luat masuri la timp, din populism. Eu nu spun ca vreau sa distrug gospodaria taraneasca, asta spun unii, eu spun ca toti, si cei mici si cei mari, trebuie sa respectam niste reguli minime de biosecuritate pana scapam de aceasta boala pacatoasa. Sa stiti ca nu este nicio diferenta intre pesta porcina africana, ca extindere si ca periculozitate, si ceea ce se intampla cu aceasta pandemie Covid. Daca nu luam masuri si nu respectam masurile luate, si cei mici si cei mari, nu vom rezolva niciodata aceasta pierdere constanta pe tot ce inseamna productie de porc”, a mai spus el.

Proiectul de Ordin 24/2021, lansat la finele lunii ianuarie in dezbatere publica, reglementeaza cresterea si miscarea porcilor domestici si clasifica exploatatiile de porci in exploatatii non-comerciale (gospodariile taranesti), unde pot fi crescuti pentru consum familial pana la 5 porci, si exploatatii comerciale, unde sunt crescuti porci pentru comercializare.

„Ordinul vine sa reglementeze activitatea a maxim 2% din crescatori, obligand la respectarea unor norme minime de biosecuritate, pentru protejarea celorlalti 98%, care cresc porci pentru consum familial sau au ferme comerciale si respecta legea”, spunea recent Adrian Oros.

Atenţie, ieşim din criză mult mai repede: Deşi trăieşte în fiecare zi cu pandemia alături, economia României a decolat mult mai repede decât credeam şi începe să prindă viteză. Piaţa muncii îşi revine iar cererea de oameni va duce din nou la creşterea salariilor peste nivelul de 3% de majorare a salariului minim Cristian Hostiuc 01.03.2021, Opinie Cristian Hostiuc, director editorial al ZF

34

În timp ce guvernul Cîţu se grăbeşte să treacă mai repede prin Parlament bugetul pe 2021 cu o întârziere de 2 luni, economia şi companiile au luat-o înainte.

În timp ce premierul Cîţu pedalează pe creşterea bugetului de investiţii cu 8 miliarde de lei până la 61 miliarde de lei dar cu îngheţarea fondului salarial şi de pensii, PSD se chinuie să demonstreze că bugetul lui Cîţu înseamnă austeritate. Faptul că salariile la stat nu mai cresc, dar nici nu se taie vreun venit, nu înseamnă deloc austeritate având în vedere creşterile salariale la buget din 2012 încoace.

În timp ce PNL şi PSD încearcă să-şi amintească de vremurile bune când erau USL şi câştigau alegerile din 2012 cu 70%, economia şi companiile şi băncile şi nu în ultimul rând, consumatorii, şi-au văzut de treabă, reuşind să scoată România din criză mult mai repede decât acum un deceniu.

În ultimele 2 săptămâni, încrederea în revenirea economică s-a schimbat peste noapte.

Marţi, 16 februarie au venit rezultatele economice pe trimestrul IV 2020 cu o creştere economică de 5,3% faţă de T3, cu mult peste aşteptări.

România a fost de departe starul economic al Europei, cu un plus 5,3%, în timp ce Austria a fost la polul opus cu un minus de 4,3%, urmată de Italia cu o scădere de 2%. Germania, principala piaţă externă a României a avut un plus de 0,1%, peste aşteptări.

Această creştere economică i-a determinat pe analişti să-şi îmbunătăţească prognozele pentru 2021, la o creştere economică de peste 5%, chiar peste prognoza optimistă a guvernului de 4,3%, care a stat la baza construcţiei bugetului pe 2021.

Florin Godeanu, country manager al Adecco România, liderul pieţei de recrutare de personal în regim temporar din România, a declarat: Anul acesta a început foarte energic din punct de vedere aş angajărilor. Ne aflăm într-un moment similar cu cel de la începutul anului 2012, când primele semne ale redresării economice începeau să apară. Atunci nesiguranţa era mai mare iar ieşirea din criză a mai durat o bună perioadă de timp. Acum

35

contextul este total diferit şi suntem optimişti, mai ales pentru evoluţiile din piaţa muncii.

Distribuitorul ungar de materiale de construcţii Masterplast, cu vânzări de 67 mil. lei în 2020, +15%, şi care în 2018 a renunţat la producţia din Covasna, a anunţat că România a redevenit interesantă pentru investiţiile viitoare ale grupului.

Conform indicelui Confidex realizat de Impetum Group, managerii companiilor au devenit mult mai optimişti pentru 2021 faţă de anul trecut, aşteptând o creştere de 5% la afacerilor.

Indicele Confidex a ajuns la 45, faţă de 41 în prognoza anterioară.

Bit Soft, un dezvoltator de soluţii software pentru industria ospitalităţii, care are 80 de angajaţi, estimează afaceri de 22,5 mil. lei în 2021, +20%, şi, pentru că vrea să se extindă pe 4 pieţe noi, printre care Marea Britanie şi Austria, a dat drumul din nou la angajări.

„Căutăm senior back and developer, product manager, software tester, project manager şi consultant customer support level 1 cu competenţe lingvistice în limba engleză şi limba franceză.”, afirmă Bogdan Stanciu, managing director al companiei. El spune că în piaţă începe să se vadă un trend de reconversie profesională către IT, chiar dacă asta înseamnă ca persoanele cu experienţă în alte domenii să înceapă ca juniori în acest sector.

ING anunţă o scădere a dobânzilor la creditele în lei de consum şi ipotecare, ceea ce arată că banca olandeză, care a devenit a patra din România, are încredere români că pot lua împrumuturi şi că le pot rambursa. Dacă piaţa muncii era proastă, ING nu încerca să atragă mai mulţi clienţi.

Trading Line, un transportator fluvial pe Dunăre, a declarat în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF cu CEC Bank, că vrea să facă investiţii de 80 mil. euro prin care să aducă transportul pe Dunăre în secolul XXI cu inteligenţă artificială şi nave controlate de la distanţă.

La emisiunea ZF Agropower 2021, Lucian Rus, de la Grup Prod Corvinia spune că vrea să investească 4 mil. euro pentru a construi 2 hectare de sere hidroponice cu iluminat artificial prin care ceea ce se producea în 12 luni să se facă în 11 şi cu o creştere a producţiei de legume cu 15-20%.

Adrian Sandu, secretarul general al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România spune că potenţialul tării de a atrage noi investiţii

36

rămâne ridicat: Acum căutăm să vină în România un producător de jante din aluminiu.

Pronat, un business cu alimente şi cosmetice bio, cu afaceri de peste 15 mil. lei, vrea să-şi dubleze capacitatea de producţie a fabricii din Sânandrei din Timiş: 2021 a început promiţător, cu o creştere de peste 20%.

Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank, spune că deşi suntem într-o perioadă marcată de multe incertitudini, cererea pentru credite creşte: Sunt optimist cu privire la evoluţia economiei şi a Raiffeisen şi cred că 2021 va fi mai bun ca 2020.

Din analiza portofoliului de credite cu rate amânate, cam două treimi dintre clienţi îşi reiau plăţile şi revin la zi cu plata creditelor, ceea ce pare o situaţie destul de bună.

Spaniolii de la Gran Via, care au vândut până acum 2.000 de apartamente în România, au anunţat că investesc încă 25 mil. euro în 2 blocuri, 380 de apartamente în total, dintr-un complex de la Constanţa: Lucrările ar putea începe în aprilie.

Producătorul de polistiren Austrotherm, cu o fabrică la Roman-Neamţ, spune că în 2021 va iniţia o investiţie majoră de 7,5 mil. euro în zona de vest a tării.

eMag, cel mai mare retailer online, a anunţat că vrea să dezvolte un parteneriat cu primăria Joiţa din judeţul Giurgiu, un parc industrial pe un teren de 290.000 mp. În zonă eMag construieşte un hub logistic de 130.000 mp, o investiţie de 90 mil. euro.

La ZF Agropower 2021 fermierii au spus că în agricultură s-au făcut paşi mari de la comasarea terenurilor până la tehnologii noi: În următorii 10 ani fermierii vor folosi drone şi aplicaţii IT pentru a lucra în câmp. Agricultura a devenit interesantă pentru investitori, iar banii de la bănci sunt mult mai mulţi pentru agricultură şi, cu siguranţă vor fi şi mai mulţi. Singura problemă este „nu ştim cum să abordăm tinerii ca să vină către agricultură”, spune Nicoleta Roiban, director Agroexpert.

Norofert, un producător de îngrăşăminte organice care a făcut senzaţie pe Bursă, ajungând la o valoare de piaţă de 215 mil. lei, a anunţat că intră în producţia vegetală prin achiziţia unei ferme de 1.000 ha din Teleorman situată strategic la 5 km distanţă de portul Zimnicea de la Dunăre, pentru care a plătit 9,5 mil. lei, adică 2 mil. euro, bani proprii şi din credite bancare.

37

La ZF Power Summit 2021 toată lumea a vorbit despre investiţiile care pot fi făcute în energie: peste 10 mld. euro bat la uşă, dar fără proiecte concrete banii nu vin.

Companiile din industria de servicii care angajează 131.000 de oameni dintre care 85.000 în Bucureşti, au anunţat noi recrutări: 9 firme vor să recruteze încă 1.850 de angajaţi noi în 2021.

CGS România, parte dintr-un grup american şi cel mai mare jucător din această piaţă cu 3.500 de angajaţi, spune că planul pentru 2021 este de a mai aduce 400-500 de angajaţi ca parte dintr-un plan de 1.500 de angajaţi: Am angajat şi din oraşe mai mici din România, este un proiect de 3 luni prin care ne ducem şi în alte localităţi decât acolo unde avem sediul.

Majorel, o companie cu peste 300 de angajaţi în Braşov, Sibiu, Cluj şi Bucureşti, trebuie să angajeze 260 de persoane în acest an: Căutăm vorbitori avansaţi de limbi străine precum germana, franceza, italiana, spaniola sau limbi nordice dar care să aibă şi un minim de background tehnic.

Indicatorul de încredere CFA, realizat de Asociaţia Analiştilor Financiari, a crescut în februarie, pentru a treia lună consecutiv.

În ianuarie 2021 creditul privat în lei a crescut cu 8,8%, ajungând la un sold de 197 mld. lei. Creditul pentru populaţie a crescut cu 9% în ianuarie, faţă de ianuarie 2020, la un sold de 119 mld. lei. Creditul pentru companii a crescut cu 8,5%, ajungând la un sold de 78 mld. lei.

Producătorul german de componente auto Hella a anunţat că angajează 100 de oameni pentru centrul administrativ din Timişoara, care va deveni astfel cel mai mare centru de acest tip din reţeaua globală a concernului german. Angajări se vor face şi în zona de producţie din Craiova şi Timişoara.

Producătorul de mobilier Artemob International, cu afaceri de 143 mil. lei, parte dintr-un grup francez, caută 125 de oameni pentru fabricile din Sovata şi Târnăveni – Mureş.

Retailerul german Lidl va creşte venitul minim din reţeaua de magazine la 2.700 de lei net, +10%. Acest venit de 2.700 de lei include salariul plus toate beneficiile.

Salariul minim pe economie a crescut cu 3% de la 1 ianuarie, ajungând la 1.386 de lei. Lidl este în topul salariilor din comerţ, având ca politică ca într-un ciclu de 4 ani vânzătorii din magazine, care sunt 80% din 8.000, să ajungă la 3.000 de lei net.

38

Iulian Sorescu de la casa de avocatură Noerr, unul dintre cei mai cunoscuţi experţi în privinţa ajutoarelor de stat, a spus la ZF Live că România ar putea atrage mult mai multe investiţii străine întrucât are cele mai bune facilităţi din regiune, dar este nevoie ca guvernul să promoveze mult mai mult ţara în exterior. Aceste ajutoare de stat sunt date şi companiilor româneşti. Dar toată lumea are nevoie de predictibilitate legislativă şi fiscală şi de infrastructură.

La ZF Power Summit, ziua a doua, pur şi simplu „s-au aruncat” cu miliardele de euro, bani care stau la graniţă şi pot intra dacă guvernul aprobă mai repede modificările la Legea gazelor offshore, care ar permite deblocarea investiţiilor din Marea Neagră. La acest lucru se adaugă şi un nou pachet legislativ pentru eoliene, care ar putea face din România cel mai mare polul eolian şi fotovoltaic al Uniunii Europene, după cum spune Sebastian Enache de la Monsson, cel mai mare jucător independent pe energie eoliană din România.

Grupul Şerban din Bacău, care are 13.400 ha, 3 ferme de creştere a puilor şi 5 băcănii a anunţat la ZF Investiţi în România! că în 2021 are în plan investiţii de 7,5 mil. euro în irigaţii, capacităţi agricole şi de depozitare.

Gigantul american MassMutual a anunţat că a închiriat în plină pandemie, când corporatiştii lucrează de acasă, 1.700 mp de birouri în clădirea Record Park dezvoltată de belgienii de la Speedwell: Compania de asigurări se află în plin proces de recrutare, ţinta fiind să atragă peste 100 de oameni în dezvoltare de software, data science şi inginerie.

Feliciu Paraschiv de la retailerul Paco Supermarket din Vrancea, a spus la ZF Live că în criză a făcut cel mai mare magazin din reţea, un cash&carry de 2 mil. euro.

Horia Ciorcilă, preşedintele celei mai mari bănci de pe piaţă, Banca Transilvania, a declarat după prezentarea rezultatelor financiare pe 2020, că banca este optimistă în privinţa lui 2021: Ne menţinem angajamentul ferm de a contribui la relansarea mediului de afaceri. În 2020 Banca Transilvania a finanţat 145.000 de companii şi persoane fizice cu 9,5 mld. lei în cazul firmelor şi 5,3 mld. lei către populaţie.

Leonardo Badea, viceguvernator BNR a declarat că dintr-un volum de 41 mld. lei de credite amânate la plată în 2020, doar 10% se mai păstrează acum în portofoliul băncilor sub formă de moratoriu.

George Haber, cel mai cunoscut investitor român din Silicon Valley, care acum pariază pe start-up-ul românesc Tailent, a declarat că România este

39

acum centrul RPA-ului prin UiPath: Silicon Valley este pe moarte, California a devenit mult prea scumpă, noile centre se duc acolo unde sunt oameni creativi, iar oameni creativi avem în România.

La conferinţa Buget 2021, organizată de ZF împreună cu BRD, Florian Libocor, economistul-şef al băncii a declarat că percepţia faţă de România este pozitivă, şi că există încredere remarcând revizuirea Comisiei Europene în sens pozitiv privind creşterea PIB.

Levente Bara de la Transilvania Nuts, un procesator de nucă din Alba, a spus la conferinţă: Continuăm investiţiile anul acesta, ne pregătim pentru un an mai bun.

Nikhil Mansharamani, managing partner al firmei ABC International, specializată de 40 de ani în recrutare de personal din Asia către alte zone, spune că până acum a trimis în România 1.500 de asiatici – indieni în construcţii, nepalezi şi srilankezi în Horeca, iar cererea creşte în continuare. Dacă România va reuşi să ia banii de la Bruxelles cererea de personal din Asia va creşte exponenţial. El speră ca guvernul României să mărească cota de muncitori non-UE de la 25.000 acum la 50.000 şi apoi 100.000. România este o piaţă bună, preţurile apartamentelor sunt accesibile şi de aceea se construieşte, iar dacă proiectele de infrastructură cu bani europeni se vor implementa, cererea de personal asiatic va fi mare. Conform datelor România are un deficit de 500.000 de oameni în construcţii care se va vedea cel mai bine în momentul în care se va accelera construcţia de autostrăzi şi drumuri naţionale.

Bogdan Bogatu, director office agency la Cushman & Wakefield Equinox a declarat că cererea în piaţa de birouri din Bucureşti va creşte cu 20-30% în acest an.

Sergiu Manea, CEO al BCR, a doua bancă de pe piaţă, a declarat după prezentarea rezultatelor financiare pe 2020, că firmele, persoanele fizice dar şi băncile sunt mult mai bine pregătite să facă faţă expirării moratoriilor. Erste, grupul austriac care deţine BCR şi este cel mai mare finanţator din Europa Centrală şi de Est, a declarat că: Suntem optimişti privind viitorul şi credem că anul 2021 va fi un an al revenirii economice.

Producătorul Ferma cu Omenie spune că plănuieşte o investiţie etapizată de 4,3 mil. euro într-o hală logistică şi o nouă fabrică de brânzeturi.

Ferro, un  grup polonez care vinde chiuvete spune că România va deveni una dintre principalele ţări de suport logistic şi know-how din grup pentru dezvoltare în regiunea Balcanilor.

40

Acestea sunt doar câteva din informaţiile consemnate de Ziarul Financiar în ultimele 2 săptămâni care arată că managerii, companiile, investitorii au un sentiment bun  faţă de evoluţia economiei şi a businessului lor.

Mai trebuie ca guvernul Cîţu să-şi facă treaba şi să-şi îndeplinească promisiunile de investiţii de 61 mld. lei  făcute prin bugetul pe 2021 dar să şi rezolve problemele legislative din energie – Legea gazelor din Marea Neagră, eolienele, Legea energiei, Legea de vânzare a pachetelor de acţiuni de la companiile de stat pe Bursă şi, nu în ultimul rând, proiectele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă prin care pe hârtie putem lua 80 mld. euro în 7 ani. Dacă am lua jumătate din această sumă ar fi ceva extraordinar.

Companiile private îşi fac treaba, pariază pe România şi pe revenirea economică mai repede decât ne-am aşteptat.

Să vedem acum ce va face statul, guvernul Cîţu, preşedintele Iohannis, care trebuie ca aceste planuri de pe hârtie şi din Power Point să le pună în practică.

……………………….

LEGISLATIV

Corina Licea a fost numită în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Institutului Naţional de Administraţie, printr-o decizie a prim-ministrului Florin Cîţu. Decizia a fost publicată pe 26 februarie în Monitorul Oficial.

Claudiu Daniel Dolot a fost numit în funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, iar Eduardt Cozminschi a fost eliberat din funcţia de preşedinte al acestei instituții.

Adrian Dupu a fost numit în funcţia de secretar de stat la Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova, printr-o decizie a prim-ministrului Florin Cîţu. Anterior, Adrian Dupu a fost secretar de stat la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, funcţie din care a fost eliberat printr-o altă decizie a premierului. Printr-o altă decizie a şefului Executivului, Kallos Zoltan a fost numit secretar de stat la Ministerul Educaţiei. AGERPRES

41

Legislaţie europeană

Regulamentul nr. 155/2021 de modificare a anexelor II, III şi V la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte limitele maxime de reziduuri pentru tetraclorură de carbon, clorotalonil, clorprofam, dimetoat, etoprofos, fenamidon, metiocarb, ometoat, propiconazol şi pimetrozin din sau de pe anumite produse (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 02.03.2021

Decizia nr. 351/2021 privind poziţia care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul reuniunii părţilor la Acordul privind măsurile de competenţa statului portului pentru prevenirea, descurajarea şi eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat şi nereglementat, Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 68 din 26.02.2021. A intrat în vigoare la 22.02.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 342/2021 de reinstituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite tipuri de porumb dulce boabe preparat sau conservat, originare din Regatul Thailandei, în măsura în care se referă la River Kwai International Food Industry Co., Ltd, în urma redeschiderii reexaminării intermediare în temeiul articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 68 din 26.02.2021. A intrat în vigoare la 27.02.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 343/2021 privind autorizarea unui preparat de Lactobacillus buchneri DSM 29026 ca aditiv în hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 68 din 26.02.2021. Va intra în vigoare la 18.03.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 344/2021 privind autorizarea monolauratului de sorbitan ca aditiv destinat hranei pentru toate speciile de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 68 din 26.02.2021. Va intra în vigoare la 18.03.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 346/2021 privind autorizarea unui preparat de Lactobacillus parafarraginis DSM 32962 ca aditiv în hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 68 din 26.02.2021. Va intra în vigoare la

42

18.03.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 347/2021 de aprobare a clorului activ eliberat din acid hipocloros ca substanţă activă pentru utilizare în produse biocide aparţinând tipurilor de produs 2, 3, 4 şi 5 (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 68 din 26.02.2021. Va intra în vigoare la 18.03.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 349/2021 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1484/95 în ceea ce priveşte stabilirea preţurilor reprezentative în sectorul cărnii de pasăre şi în cel al ouălor, precum şi pentru ovalbumină, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 68 din 26.02.2021. A intrat în vigoare la 26.02.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 363/2021 privind autorizarea unui preparat de fumonisină esterază produsă de Komagataella phaffii DSM 32159 ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 70 din 01.03.2021. Va intra în vigoare la 21.03.2021

………………….

INTERNE

OIER: VIN ARABII DIRECT SĂ NEGOCIEZE PREȚUL LA MIEL, 13 LEI/KG! Agroinfo, 01 martie 2021

PREȚUL LA MIEI. Crescătorul de ovine Ioan Suciu, din Făgăraș județul Brașov, îi îndeamnă pe oieri să nu coboare prețul la miei, pentru că vin arabii direct să negocieze prețul la miel și le oferă 13 lei pe kilogram plus sumele adăugate prin regimul special fiscal pentru agricultori.

Se ingroasa "gluma" cu miei .....Vin arabi direct sa negocieze pretul la miei si sa dea arvuna { in cateva sate din jud.SB.} ATENTIE AU OFERIT EI 13 LEI PLUS ANAFUL ! Deci ??   Se poate nu ?  Ati lalaito voi pana acuma,dar STOP cu abureala !! Va "iubesc" SAMSARILOR ,a venit si vremea sa platiti miei,nu tot  pe nimic ! NU VA DAM NIMIC FARA 16 LEI DE ANUL ASTA ! TINETI DE PRET CIOBANASI !! Nu credeti "stiri"de intimidare ! 16 LEI KG.LA VIATA ESTE ANUL ASTA !!!!! CARE NU DA ATATA ,AFARA CU EI DIN CURTE,DE "IMBRANCEALA "RAMANE LA APRECIEREA DVS.!  Este mesajul publicat duminică seara de crescătorul

43

de oi Ioan Suciu pe un grup de socializare Facebook.

CRESCĂTOR DE ANIMALE: DE DOI ANI AȘTEPT SĂ-MI FAC O FERMĂ DE PORCI, RASA MANGALIȚA! Agroinfo, 01 martie 2021 -

MESAJE DE LA FERMIERI. AGROINFO a primit la redacție scrisoarea unui crescător de animale, transmisă și Ministerului Agriculturii. Marcel-Adrian Cosa din localitatea Dezna, județul Arad, absolvent de studii superioare agricole, spune că așteaptă de doi ani să obțină fonduri europene pentru a-și face o fermă de creștere a porcilor, rasa Mangalița. Nici anul acesta, așa cum este gândită submăsura 4.1 investiții în exploatații agricole, fermierul nu vede nicio speranță.

Buna ziua,

Ma numesc Cosa Marcel-Adrian, sunt din localitatea Dezna, judetul Arad si vreau sa va semnalez urmatoarele (cu speranta ca inca se poate remedia).

1. Din ce a explicat public domnul ministru Oros, nu reiese unde se incadreaza activitatea de reproductie pentru porci si pasari.

2. Referitor la splitarea (împărțirea n.r.) submasurii 4.1, consider ca este efectiv discriminatorie. Sunt absolvent de studii superioare agricole si astept de 2 ani sa infiintez o ferma de porci mangalita (reproductie, ingrasare, procesare), dar in contextul actual nu am nicio sansa. Daca infiintez ferma de productie, nu pot sa fac inca un proiect de procesare pe aceeasi firma, plus ca trebuie sa procesez din productie proprie 70%. Pur si simplu, este un paradox. Pe langa aceasta, consider ca in tara mea am drepturi egale cu

44

cei care au deja o activitate in agricultura. Probabil ca, in privinta proiectelor cu procesarea, cei care au luat hotararea au dreptate, dar se putea face foarte bine selectia prin punctare, respectiv activitatea de procesare la infiintarea unei ferme de productie sa nu fie punctata separat (sa fie punctata numai activitatea principala, adica productia). Astfel, nu ar mai avea niciun avantaj oportunistii si ar fi eligibili numai cei care chiar ar dori sa faca si procesare.

Sper sa se remedieze aceasta nedreptate si astept un raspuns din partea dumneavoastra.

Cu respect, Marcel Cosa

REVIZIA DE PRIMĂVARĂ LA ALBINE, LUCRĂRI NECESARE! Agroinfo , 01 martie 2021 APICULTURĂ. Temperaturile ridicate înregistrate în ultimele zile sunt favorabile pentru verificarea stupilor de albine după iernare. Temperaturile de peste 12°C au stimulat albinele să realizeze „zborul de curățire”.

Astfel, urmează mai multe lucrări necesare de realizat:

Verificarea stării familiilor după iernat

„Este necesară verificarea stupilor. Trebuie verificată prezența reginei în fiecare familie de albine. Dacă această lipsește, albinele trebuie unite cu o altă familie unde regina este prezentă”, explică Ion Maxim, președintele Asociației Naționale a Apicultorilor Republica Moldova, ANARM.

Dacă în timpul reviziei se determină că familia are 6 și mai multe intervale cu albine, ea se consideră puternică, 4-6 intervale – de putere mijlocie, iar dacă are până la 4 intervale – familie slabă.

Micșorarea cuibului de albine

„Dacă cuibul este lărgit, iar rama nu este acoperită cu albine, există pericolul de a răci puietul. Dacă stimulăm și dezvoltăm corect familia de albine, până la primul cules din 3 rame de albine putem forma o familie puternică”.

Astfel, trebuie realizată micșorarea cuibului. Pentru aceasta trebuie să analizăm câte intervale dintre rame sunt acoperite cu albine. În cuib se lasă atâtea rame cu puiet și hrană câte sunt acoperite complet cu albine. Cuibul

45

trebuie mișcat spre peretele de la sud și din cealaltă parte, după diafragmă, se introduc fagurii cu miere de rezervă.

Ramele ce nu sunt ocupate de albine trebuie scoase în afara cuibului. Ramele cu miere, ce nu sunt ocupate de albine, sunt puse după diafragmă, iar căpăceala de pe celulele cu miere trebuie înlăturată cu ajutorul furculiței, pentru ca albinele să aibă acces mai ușor la miere. Albinele mută mierea de pe un fagure pe altul, astfel stimulând regina să depună ponta.

Păstrarea căldurii

Temperatura optimă pentru creșterea puietului de albine este de 34°C, dacă ajunge la 30°C puietul înțepenește și moare.Apicultorii ai căror stupi nu sunt bine încălziți trebuie să întreprindă măsuri pentru a asigura căldura necesară în interiorul cuibului.După ce am mișcat cuibul spre peretele de la sud, deasupra și din partea nordică se așează pernele de încălzire de 6-8 cm. Acestea trebuie așezate bine, fără fisuri. În acest an, albinele, practic, nu au iernat cum trebuie din cauza variațiilor de temperatură. De aceea, trebuie să stimulăm apariția noilor albine.Urdinișul de jos, care este părăsit de albine, poate fi închis pentru a evita pătrunderea aerului. Urdinișul de sus este protejat de albine. Trebuie înlăturate toate albinele moarte, mai spune specialistul.

Dezinfectarea stupilor

Este recomandat să avem câțiva stupi de rezervă pentru a putea realiza dezinfectarea celor în care au iernat albinele. Pentru aceasta este utilizată esență de oțet de 70%, soda caustică de 4% sau arderea (flambarea) suprafeței interne cu lampa de benzină.Apoi, stupul se spală și se usucă la soare.Igiena corectă după iernat ajută familia de albine să se dezvolte ulterior fără a fi afectată de boli produse de ciuperci sau bacterii.Dacă starea sanitară a cuibului nu corespunde normelor igienice, se înlocuiește cu altul curat și dezinfectat. În special, trebuie dezinfectați stupii familiilor care au suferit de diaree, unde ramele și pereții sunt murdari de fecalii.

Administrarea turtelor

„În continuare s-ar putea să mai avem temperaturi reduse, de aceea trebuie să avem grijă să nu scadă puterea familiei. Mai avem circa 70 de zile până la primul cules – al florilor de salcâm, până atunci trebuie să dezvoltăm familiile”, explică Ion Maxim.

46

Cele mai bune rezultate se obțin la introducerea fagurilor cu miere de rezervă, lucru puțin probabil după un sezon dificil cum a fost 2020.

Albinele pot fi hrănite cu sirop de zahăr – hrănirea timpurie cu acesta nu este recomandată, în timpul rece albinele nu-l pot folosi.Este comodă hrănirea cu candi (amestec de pudră de zahăr cu miere, bine fermentat, făcut în formă de turtă, acoperit cu tifon, plasat deasupra ramelor).

Turtele se pregătesc respectând proporțiile: 80% -19%-1%. Adică, 80 de kilograme de zahăr pudră – 19 kilograme de miere și 1 litru de apă. Acestea se amestecă bine și se omogenizează.

Hrana proteică la albine

Poate fi produsă din amestecul: miere – 22%, pudră de zahăr – 64%, drojdii furajere – 5%, polen – 5%, apă – 4%, acid acetic 0,04%. Din acest amestec și miere încălzită se face un aluat dens (să nu se întindă pe masă) și li se dă albinelor câte 500 g la familie.

În plus, trebuie realizată pregătirea stupilor, determinarea necesarului de utilaj și inventar apicol și alegerea locațiilor pentru pastoral. sursa: agrobiznes.md

Holde Agri Invest raportează venituri de 47 milioane de lei şi un profit net de peste 5 milioane lei pentru anul 2020 J.P. Piaţa de Capital / 01 martie

Holde Agri Invest SA raportează venituri consolidate de 46,8 milioane de lei şi un profit net de 5,3 milioane lei pentru anul 2020. Pe parcursul anului trecut compania a recoltat 24.003 tone din exploatarea a 7.830 de hectare, din care 2.320 de hectare au fost exploatate în regim bio. Holde Agri Invest este listată pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti din luna octombrie 2020, conform unui comunicat remis redacţiei.

Liviu Zăgan, CEO Holde Agri Invest: "Anul 2020 a fost unul de transformare pentru Holde Agri Invest şi acţionarii săi. În ciuda unui context local şi global marcat de provocări, rezultatele prezentate astăzi depăşesc

47

estimările noastre iniţiale. Am intrat pe piaţă cu o promisiune către investitori - să ajungem una dintre cele mai mari companii agricole de pe piaţa locală, şi în acelaşi timp să practicăm o agricultură modernă şi profitabilă. Şi ne ţinem de această promisiune. Pentru 2021, obiectivul nostru este să continuăm dezvoltarea Holde şi astfel sa ajungem la o cifra de afaceri de 52 milioane de lei. Prin urmare, în primăvara acestui an, vom începe operaţiunea de majorare a capitalului social prin atragerea sumei de 20 milioane de lei de la acţionarii noştri existenţi, precum şi cei noi."

În 2020, Holde a obţinut venituri consolidate de 27,3 milioane de lei din vânzarea de produse agricole. În 2021, au fost generate alte venituri de 3,5 milioane lei din vânzarea produselor agricole din recolta rămasă din 2020. Din recolta totală de 24.003 tone din 2020, 3.400 tone au fost culturi bio, precum floarea soarelui, grâu, porumb, mazăre şi restul culturi convenţionale, rapiţă, grâu, porumb, floarea soarelui, mazăre, soia.

Cheltuielile de capital din anul 2020 s-au ridicat la 7,7 milioane lei şi au inclus investiţia în start-up-ul agrotech, AgroCity, achiziţionarea de utilaje şi echipamente, precum şi amenajarea capacităţii de stocare. În plus, în 2020, Holde a investit 34,7 milioane de lei în achiziţii care au dus la extinderea semnificativă a afacerii într-o perioadă de doar câteva luni, crescând de la 2.800 de hectare la 9.250 de hectare de teren. Astfel, la sfârşitul anului 2020, compania opera trei ferme situate în apropiere de Bucureşti - Roşiori, Videle şi Frumuşani.

Investiţiile de anul trecut s-au ridicat la 45 milioane de lei. Acestea au fost finanţate de două plasamente private pentru acţiunile Holde care au avut loc în decembrie 2019 şi iunie 2020, cu o valoare totală de 22 de milioane de lei, precum şi de împrumuturi bancare şi contracte de leasing financiar.

"Anul trecut a fost unul dinamic pentru Holde. Pe lângă terenul exploatat, am reuşit să integrăm noi ferme, să investim în modernizarea acestora şi am listat acţiunile HAI la BVB. 2021 va fi cel puţin la fel de dens. Având în vedere contextul proiectelor noastre de dezvoltare şi noile achiziţii, intenţionăm ca în următoarele săptămâni să atragem capital proaspăt de la investitori. Din capitalul atras, vom investi aproximativ 70% în extinderea suprafeţelor, iar restul de 30% va fi utilizat pentru modernizarea fermelor existente," a declarat Iulian Cîrciumaru, Preşedinte Consiliu de Administraţie Holde Agri Invest

Pentru 2021, conducerea Holde Agri Invest propune venituri de 52 milioane de lei şi o marjă EBIT de 20,3%. Pe lângă mărirea suprafeţelor de teren, Holde are în vedere realizarea de investiţii în echipamente moderne şi într-un proiect pilot de irigaţii pentru 150 de hectare pentru ferma Frumuşani. De

48

asemenea, proiectul de investiţii mai cuprinde şi o platformă de colectare şi stocare a gunoiului de grajd, precum şi o staţie de compostare cu o capacitate de 10.000 de tone pe an în cadrul fermei Roşiori. În plus, Holde plănuieşte să achiziţioneze o capacitate suplimentară de însilozare de 6.000 de tone pentru ferma din Frumuşani şi să investească pentru producţia bio în extinderea cu o capacitate de stocare suplimentară de 4.400 de tone a silozului Călineşti. Intermediarul care va gestiona operaţiunea de majorare de capital va fi BT Capital Partners.

Investiţi în România! Producătorul Ferma cu Omenie plănuieşte o investiţie de 4,3 mil. euro în următorii cinci ani pentru o fabrică şi o relocare logistică în Ocna Mureş 01.03.2021, Alex Ciutacu

♦ Compania produce 3,5 tone de brânzeturi pe zi şi va creşte până la 5 tone în acest an

♦  Producătorul pariază pe comerţul tradiţional şi ţinteşte vânzări cu 40% mai mari în 2021

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-in-romania-producatorul-ferma-cu-omenie-planuieste-o-19936756

Producătorul de brânzeturi Ferma cu Omenie din judeţul Alba plănuieşte o investiţie etapizată de 4,3 mil. euro în oraşul Ocna Mureş, prin care vizează o nouă hală logistică până în 2022 şi o nouă fabrică până în 2025, a explicat Marius Bîcu, general manager la Ferma cu Omenie, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank. 

„Va fi o investiţie pe cinci ani în doi paşi, în primii doi ani vom face o investiţie pentru depozit, logistică, zona de procesare a brânzeturilor frământate, iar în următorii trei ani vom face fabrica nouă, până în 2025“.

Compania produce astăzi brânzeturi în localitatea Unirea din judeţul Alba, pe care le comercializează sub brandul De la Ferma pentru piaţa locală şi brandul Pachetul de Acasă pentru piaţa externă. Producătorul va demara prima etapă a planului pe cinci ani printr-o investiţie de 1,3 mil. euro care

49

vizează relocarea spaţiului logistic de la Cluj la Ocna Mureş – tot în judeţul Alba. Terenul de la Ocna Mureş a fost achiziţionat în decembrie 2020, printr-o investiţie de circa 280.000 de euro. 

Cu toate acstea, Marius Bîcu a explicat că a doua etapă a investiţiei se va concretiza doar printr-un mix de finanţare, nu doar din fonduri proprii. 

„Când am cumpărat terenul din parcul industrial din Ocna Mureş am luat un teren mai mare pentru ia avea posibilitatea de dezvoltare pe următorii 5 ani. (...) Acum muncim cu o firmă de arhitectură din Bucureşti pentru a dezvolta un masterplan să ştim cum va arăt investiţia în următorii 5 ani şi cu siguranţă doar cu fonduri europene vom realiza sau cu un investitor. Doar cu fonduri proprii 3 mil. euro este prea mult pentru noi“. 

Compania vrea să facă relocarea efectivă a spaţiului logistic la începutul anului 2022. Bugetul de investiţii al companiei pentru anul 2021 mai cuprinde o componentă de 100.000 de euro destinată unui proiect de digitalizare. 

În ultimii doi ani, Marius Bîcu a decis să investească 100.000 de euro doar în training-uri, consultanţă şi oameni noi, adică în echipă. 

„Au fost cei mai bine investiţi 100.000 de euro. În industria noastră nu este utilaj fără această sumă, nu e mare minune să investeşti atât în industria alimentară, dar să-i pui pe toţi în oameni a fost o provocare pentru mine şi un obiectiv de realizat, măsurabil. Ce se întâmplă în cultura organizaţională, în cifre, în potenţial, în creştere dacă avem oameni de nota 10“.

Ferma cu Omenie producea în 2020 circa 3 tone de brânzeturi pe zi, producţia fiind formată din brânză de burduf, brânză proaspătă şi telemea de vacă. Astăzi, compania a ajuns la 3,5 tone pe zi şi ţinteşte să ajungă la 5 tone pe zi în 2021. Planul pe termen lung al companiei vizează externalizarea a două linii de producţie pentru a rămâne doar cu producţia de brânză de burduf. 

„Încă nu am reuşit externalizarea celor două produse. Eu am visat că în doi ani vom produce doar brânză de burduf, însă chiar şi acum am crescut producţia de burduf cu 25%, am reuşit în 2020 să vindem brânză de burduf de 1 milion de euro şi este o realizare pentru noi. (...) Aş vrea ca brânza de burduf să fie o delicatesă, să mânânce oamenii brânza de burduf ca pe ciocolată, de plăcere, nu de foame“. 

50

Compania a obţinut o creştere de 12% a vânzărilor în 2020, iar pentru 2021 ţinteşte o creştere de 40%, cu un pariu ambiţios pe comerţul tradiţional şi menţinerea canalelor din prezent. 

„Până acum am mers departe de ţară, am mers în zece ţări din Europa şi am ignroat proximitatea, judeţele din jurul nostru. Este o piaţă pe care ne-o dorim. Şi vrem să vindem direct în Cluj, Alba şi Mureş, din luna mai, cu o echioă de vânzări nouă. (...) Am avut o teamă provenită dintr-o experienţă nasoală cu agenţi de vânzări şi maşini şi camioane, dar acum am o echipă de vânzări şi un nou director care m-a liniştit şi mi-a zis să facem acest business şi să vindem în comerţul tradiţional“. 

Compania a vândut anul trecut la export circa 54% din totalul producţiei, însă continuarea exporturilor pe parcursul anului 2020 a reprezentat o provocare în sine, cu fluctuaţii şi adaptări.

Acum, Marius Bîcu plănuieşte ca exporturile să aibă o pondere de 40% în vânzări la finalul anului 2021, cu 60% îndreptându-se spre piaţa internă. 

Vânzările Ferma cu Omenie au scăzut şi pe segmentul HoReCa cu 30%, în contextul în care producătorul avea relaţii stabile cu mai mulţi jucători, în special în piaţa patiseriilor. „Cred că în toamnă ar putea fi o revenire, când vor începe şcolile în mod normal atunci revin şi patiseriile“. 

Din 2019 Ferma cu Omenie este o firmă separată de Unilact Transilvania, firma pe care este operată businessul de ferme pornit de tatăl lui Marius Bîcu – o fermă cu 500 de vaci şi cu oi – care furnizează 50% din laptele necesar fabricii. 

Restul de 50% este achiziţionat de Ferma cu Omenie de la un partener din Cooperativa Somerş-Arieş, unde el este în Consiliul de Administraţie (CA). 

„Acea cooperativă are un potenţial fantastic pentru piaţa laptelui. Cred că în următorii 2-3 ani poate deveni un jucător important, atât ca număr de fermieri, cât şi ca lapte produs. Sunt în CA de un an şi jumătate şi este un efort foarte mare, oamenii de acolo muncesc din greu să ţină în frâu businessul şi să îl crească, pentru că a crescut enorm. Cred că de la 70 de fermieri astăzi poate ajunge la 170 de fermieri în doi ani fără probleme, dacă managementul reuşeşte să facă faţă“. 

Ferma cu Omenie împreună cu Unilact Transilvania au obţinut afaceri de circa 5,2 milioane de euro în 2020, dintre care aproape 4 milioane de euro au provenit din businessul de producţie. În ceea ce priveşte numărul de

51

angajaţi, Ferma cu Omenie are astăzi 45 de angajaţi, în timp ce Unilact Transilvania are 18. 

Holde Agri Invest, listată pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti, vrea să depăşească 50 milioane de lei afaceri la finalul anului. În 2020, compania de agrobusiness a raportat venituri de 46,8 mil. lei şi profit net de 5,3 mil. lei Cristina Bellu 01.03.2021,

Holde Agri Invest SA, o companie românească care operează terenuri agricole, listată pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti din luna octombrie a anului trecut, vrea să încheie 2021 cu afaceri de 52 mil. lei, în creştere faţă de veniturile de 46,8 milioane de lei obţinute în 2020. Compania urmează să demareze în curând o operaţiune de majorare de capital prin atragerea a 20 mil. lei de la investitori.

„Pentru 2021, obiectivul nostru este să continuăm dezvoltarea Holde şi astfel sa ajungem la o cifra de afaceri de 52 milioane de lei. Prin urmare, în primăvara acestui an, vom începe operaţiunea de majorare a capitalului social prin atragerea sumei de 20 milioane de lei de la acţionarii noştri existenţi, precum şi cei noi,” spune Liviu Zăgan, CEO Holde Agri Invest. 

Pe parcursul anului trecut compania a recoltat 24.003 tone din exploatarea a 7.830 de hectare, din care 2.320 de hectare au fost exploatate în regim bio, profitul Holde Agri Invest ajungând la 5,3 mil. lei

La 31 decembrie 2020, Holde a obţinut venituri consolidate de 27,3 milioane de lei din vânzarea de produse agricole. În 2021, au fost generate alte venituri de 3,5 milioane lei din vânzarea produselor agricole din recolta rămasă din 2020.

Din recolta totală de 24.003 tone din 2020, 3.400 tone au fost culturi bio, precum floarea soarelui, grâu, porumb, mazăre şi restul culturi convenţionale, rapiţă, grâu, porumb, floarea soarelui, mazăre, soia.

52

Cheltuielile de capital din anul 2020 s-au ridicat la 7,7 milioane lei şi au inclus investiţia în start-up-ul agrotech, AgroCity, achiziţionarea de utilaje şi echipamente, precum şi amenajarea capacităţii de stocare. În plus, în 2020, Holde a investit 34,7 milioane de lei în achiziţii care au dus la extinderea semnificativă a afacerii într-o perioadă de doar câteva luni, crescând de la 2.800 de hectare la 9.250 de hectare de teren. Astfel, la sfârşitul anului 2020, compania opera trei ferme situate în apropiere de Bucureşti – Roşiori, Videle şi Frumuşani.

Investiţiile de anul trecut s-au ridicat la 45 milioane de lei. Acestea au fost finanţate de două plasamente private pentru acţiunile Holde care au avut loc în decembrie 2019 şi iunie 2020, cu o valoare totală de 22 de milioane de lei, precum şi de împrumuturi bancare şi contracte de leasing financiar.

„Anul trecut a fost unul dinamic pentru Holde. Pe lângă terenul exploatat, am reuşit să integrăm noi ferme, să investim în modernizarea acestora şi am listat acţiunile HAI la BVB. 2021 va fi cel puţin la fel de dens. Având în vedere contextul proiectelor noastre de dezvoltare şi noile achiziţii, intenţionăm ca în următoarele săptămâni să atragem capital proaspăt de la investitori. Din capitalul atras, vom investi aproximativ 70% în extinderea suprafeţelor, iar restul de 30% va fi utilizat pentru modernizarea fermelor existente,” adaugă Iulian Cîrciumaru, Preşedinte Consiliu de Administraţie Holde Agri Invest

Agroland Timişoara intră la bursa de la Bucureşti ca o companie cu o valoare de piaţă de 233 mil. lei. Tranzacţii de 6,6 mil. lei în doar 30 minute, un nou record pentru o companie antreprenorială. Acţiunile AG, explozie de 340% faţă de plasamentul privat, Liviu Popescu 01.03.2021,

Agroland Timişoara, companie românească cu cea mai extinsă reţea de magazine agricole din România, şi-a listat pe 1 martie 2021 acţiunile la bursa de la Bucureşti, preţul de tranzacaţionare la ora redactării acestei ştiri (10:30) fiind de 19,8 lei pe acţiune, ceea ce îi oferă companiei controlată majoritar de

53

antreprenorul şi directorul general Horia Cardoş o valoare de piaţă de 233 milioane de lei.

Potrivit datelor agregate de ZF din platformele brokerilor, lichiditatea în doar 30 de minute la această companie este de 6,6 mil. lei, ceea ce înseamnă că Agroland deja a bătut precedentul record al SafeTech Innovations pentru cel mai bun debut la bursă în termeni de lichiditate pentru o companie antreprenorială.

Comparativ cu preţul de la plasamentul privat încheiat în toamnă, de 4,5 lei pe acţiune, Agroland înregistrează astăzi un raliu de 340%, arată datele ZF. Tradeville este intermediarul listării.

Horia Cardoş, fondator al companiei, este atât administratorul Unic al societăţii, cât şi directorul general al acesteia. La momentul realizării prospectului, Horia Cardoş deţine 76,5% din capitalul social al societăţii.

Agroland a derulat în noiembrie 2020 un plasament privat prin care a atras 7,9milioane lei de la investitori. În cadrul plasamentului privat au fost scoase spre vânzare 1,7 milioane de acţiuni, iar investitorii au plasat ordine de subscrierepentru 8,5 milioane de acţiuni, în valoare cumulată de 38,5 milioane lei, ceea ce a depăşit de aproape cinci ori oferta, potrivit BVB.

Deşi iniţial fusese programat pentru perioada 18 noiembrie - 2 decembrie 2020, plasamentul a fost încheiat anticipat încă din prima zi. Cele 1,7 milioane de acţiuni au fost alocate pro-rata către 137 de investitori, dintre care 3 investitori instituţionali şi 134 de investitori de retail. Astfel,investitorii care au participat în cadrul plasamentului deţin cumulat 15% din acţiunile Agroland. În urma plasamentului privat, Agroland a obţinut o capitalizare anticipată de 52,9 milioane lei (10,8 milioane euro).

Cele mai recente date financiare, cele la S1/2020, arată că Agroland Business System a avut venituri din exploatare de 122 mil. lei şi un profit net de 8,4 mil. lei.

“Agroland nu vinde produse în afara sistemului propriu şi de francize. Magazinele care operează sub franciză sunt obligate să expună aceeaşi marfa (achiziţionată de la ABS), la aceleaşi preturi şi să aplice aceleaşi politici precum magazinele proprii”, se arată înprospect.

54

Bursa mai creează un milionar în euro: Horia Cardoş, 53 de ani, CEO al Agroland Timişoara, ajunge la o avere de 37 mil. euro pe fondul “exploziei” cu 340% a acţiunilor Agroland, Liviu Popescu 01.03.2021,

Pe fondul “exploziei” cu 340% a acţiunilor listate luni ale Agroland Timişoara (AG), companie românească cu cea mai extinsă reţea de magazine agricole din România, bursa de la Bucureşti mai face un milionar în euro, arată datele agregate de ZF.

Astfel, Horia Cardoş, 53 de ani, acţionar majoritar şi director general al Agroland Timişoara, ajunge la o avere la bursă de 178 milioane de lei (37 mil. euro) în contextul în care o acţiune Agroland se tranzacţionează în prima şedinţă de tranzacţionare la bursă la un preţ de 19,8 lei.

Antreprenorul controlează 76,5% din Agroland, adică un pachet de 9 milioane de acţiuni, arată datele din prospect.

“Horia Dan Cardoş, absolvent al Universităţii de Politechinca din Timişoara, Facultatea de Chimie Industrială are un istoric îndelungat în dezvoltarea şi conducerea companiilor din diverse domenii. Pe lângă fondarea şi conducerea companiei Agroland, a dezvoltat companii precum GPM – dealer Vodafone, Devest Logistic (specializată în transporturi), Frido Invest (specializata pe comercializarea produselor Pet Care”, se arată în prospectul de listare al Agroland.

Agroland a derulat în noiembrie 2020 un plasament privat prin care a atras 7,9 milioane lei de la investitori. În cadrul plasamentului privat au fost scoase spre vânzare 1,7 milioane de acţiuni, iar investitorii au plasat ordine de subscriere pentru 8,5 milioane de acţiuni, în valoare cumulată de 38,5 milioane lei, ceea ce a depăşit de aproape cinci ori oferta, potrivit BVB.

Anterior plasamentului Horia Cardoş avea 90% din Agroland, pentru ca ulterior, pe fondul majorării de capital, deţinerea acestuia să fie de 76,5%.

Doar în 2021 bursa de la Bucureşti a creat câţiva milionari în euro, adică din rândul antreprenorilor care au decis să-şi aducă propriile companii în ringul de tranzacţionare. Pe listă se găsesc Cristian Găvan de la MAMBricolaj, dar

55

şi Victor Gânsac (director general) şi Paul Rusu (director financiar) de la SafeTech Innovations.

Revolta fermierilor: Preţul laptelui la poarta fermei este de 0,8 lei/litru, în timp ce la raft trece de 6 lei/litru. „Piaţa decide preţul când nu e monopol, dar procesatorii şi retailerii sunt străini şi ei fixează preţul“Florentina Niţu 01.03.2021,

România are în prezent peste 1.700 de ferme de vaci. Circa 80% din laptele crud este destinat procesării, dintr-o producţie anuală de 4,2 miliarde de litri. Foto: Shutterstock

Micii crescători de vaci din România, cu numai câteva capete la muls, îşi vând laptele produs în mod tradiţional de la poarta fermei cu 0,8 lei/litru, în timp ce în retail trece de 6 lei/litru, fiind de 7,5 ori mai mare, conform datelor ZF de la fermieri şi din comerţ. Totodată, statisticile europene arată că preţul laptelui crud din România este sub media UE.

„Suntem pe o piaţă monopolizată. 85% din comercianţi sunt străini, iar cei mai mari procesatori, de asemenea. Statul ar putea să intervină prin legislaţie, prin control, dar nu o face. E adevărat, piaţa decide preţul când nu e monopol, dar procesatorii şi retailerii sunt străini şi ei fixează preţul, astfel, laptele pleacă cu 0,8 lei/litru de la fermier şi ajunge la 6 lei/litru în galantare“, susţine Ionel Arion, preşedintele Federaţiei Pro Agro, ce cuprinde cele mai mari asociaţii şi uniuni din agricultură.

În Mega Image, preţul unui litru de lapte Napolact cu 1,5% grăsime era de 6,04 lei, iar acelaşi brand, dar cu 3,5% grăsime costa 6,41 lei, potrivit datelor consultate de ZF în data de 19 februarie. În acelaşi magazin, brandul Zuzu cu 3,5% grăsime costa 5,9 lei/litru, iar brandul Olympus cu 3,7% grăsime era 5,83 lei/litru.

Numărul apicultorilor din România s-a înjumătăţit în cinci ani, ajungând la 23.000. „E prea multă birocraţie şi sunt bani puţini în programele de finanţare. Preţul mierii brute a scăzut până la nivelul din 2009, nu văd o direcţie bună a apiculturii.“ Florentina Niţu 28.02.2021

♦ Prin Programul Naţional Apicol foarte puţini oameni accesează bani, pentru că nu sunt informaţii despre el, e prea multă birocraţie, iar sumele nu sunt foarte mari ♦ „Preţul mierii brute a scăzut până la nivelul din 2009, de 8 lei/kg, anul trecut s-a realizat maximum 30% din producţia de miere din cauza condiţiilor climatice şi subvenţia nu ajută un business care nu e profitabil fără ea. Nu văd o direcţie bună a apiculturii.“

56

Numărul apicultorilor din România a scăzut din 2016 încoace, până la 22.900 de apicultori, arată datele de la Comisia Europeană. În perioada 2014 – 2016, România avea în medie 43.200 de apicultori. Trendul a fost descendent, pentru că producţia de miere şi preţul mierii brute, formă în care se vinde majoritatea mierii româneşti, au scăzut de la an la an, spun apicultorii, astfel nu au mai fost motivaţi să investească.

Comisia Europeană estimează o uşoară creştere a numărului de apicultori până în 2022, datorită susţinerii crescătorilor de albine prin Programul Naţional Apicol 2020 - 2022, estimând că în România vor apărea 200 de apicultori noi. Totuşi, actualii crescători de albine sunt pesimişti şi susţin că „nu văd o direcţie bună a apiculturii“.

ZF Agropower 2021. Nicoleta Roiban, Agro Expert: Zona de centru este foarte fărâmiţată, cu terenuri de la 20 ha la 800 ha. Pentru dezvoltare, e nevoie de soluţii pentru fiecare zonă agricolă în parte , 01.03.2021, 00:08 Florentina Niţu

https://www.zf.ro/zf-agropower/zf-agropower-2021-nicoleta-roiban-agro-expert-zona-de-centru-este-19937931

57

Fărâmiţarea excesivă a terenurilor lucrate de fermieri, situaţie care nu permite aplicarea unor anumite tehnologii pentru creşterea producti-vităţii muncii şi producţiei, dar şi utilizarea unor produse fitosanitare, ar trebui să fie pe lista priorităţilor autorităţilor ca probleme de re-zolvat, consideră Nicoleta Roiban, director al Agro Expert. Comasarea tere-nurilor ar trebui să fie setată ca obiectiv pentru o eficienţă mai bună a fer-melor româneşti.

„Zona de centru este foarte fărâmiţată, lucrăm cu parteneri ce au terenuri de la 20 hectare la 800 de hectare - cel mai mare fermier din zonă are 8.000 de hectare, faţă de alte zone, cum sunt sudul şi vestul ţării, unde o fermă porneşte de la 2.000 de hectare. Pentru dezvoltare, e nevoie de soluţii pentru fiecare zonă agricolă în parte, dar este greu să faci o politică unitară acum“, a spus Nicoleta Roiban în cadrul emisiunii ZF Agropower, susţinută de Banca Transilvania.

Noua Politică Agricolă Comună (PAC) ar trebui să se focuseze pe dezvoltarea agriculturii româneşti prin soluţii adaptate fiecărei regiuni în parte, ci nu pe o strategie comună, gândită la nivel de ţară, crede ea. De altfel, printre cerinţele fermierilor pentru dezvoltarea agriculturii în viitorul apropiat se numără stabilitatea legislativă, a precizat Nicoleta Roiban.

Prin PAC 2021 – 2027 sunt alocaţi bani fiecărei ţări membre a Uniunii Europene pentru asigurarea unui viitor economic stabil şi corect pentru agricultori, pentru stabilirea unor obiective mai mari pentru acţiunile legate de mediu şi de climă, dar pentru păstrarea agriculturii europene. Pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeană a propus un buget total de 365 de miliarde de euro.

Gripa aviară şi pesta porcină, două epidemii uitate în umbra pandemiei de COVID-19, riscă să perturbe din nou pieţele şi să ducă la creşterea preţurilor alimentelor, Bogdan Cojocaru 28.02.2021,

În Europa, „numărul de focare de gripă aviară a crescut chiar mai mult decât în anii dificili“, a declarat pentru Reuters Monique Eloit, şefa Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor.

În tandem cu pandemia de COVID-19 evoluează alte două epidemii, gripa aviară şi pesta porcină, care, deşi nu au efectele economice devastatoare ale acesteia, pot afecta comerţul şi în cele din urmă puterea de cumpărare a omului de rând.

Pagubele produse de gripa aviară în Europa se apropie de nivelurile din 2016. Într-una dintre cele mai afectate ţări, Polonia, producţia de ouă se

58

micşorează din cauza lipsei de găini. Acesta este un semn că virusul începe să creeze tensiuni în industria cărnii de pasăre, scrie Reuters. Mai grav, în urmă cu câteva zile autorităţile din Rusia au anunţat că au detectat ceea ce ele cred că este infecţie la om cu virusul gripei aviare H5N8.

„Dacă acest lucru se confirmă, ar fi pentru prima dată când H5N8 a infectat oameni“, a spus un oficial al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Agenţia pentru siguranţă alimentară din Bulgaria a raportat la începutul lunii că a descoperit primul focar de gripă aviară de anul acesta într-o localitate apropiată de graniţa cu România. Între timp, autorităţile din Germania continuă să găsească porci mistreţi morţi din cauza pestei porcine africane, semn că epidemia se extinde din Polonia spre vest. Germania este unul dintre cei mai mari producători de carne de porc din Europa, iar descoperirea, anul trecut, a unor porci sălbatici morţi din cauza bolii i-a blocat exporturile către statele asiatice.

Zilele trecute, cercetători din China, unde pesta a distrus populaţiile de porci de fermă în 2018 şi 2019, au publicat un studiu în care se arată că în această ţară circulă noi tulpini ale virusului care cauzează forme mai uşoare de boală, făcând astfel mai greu de detectat cazurile de infectare. Ministerul fermelor din China vede o revenire completă a populaţiei de porci până la mijlocul acestui an. Însă noi focare de pestă şi alte boli mortale pun sub semnul îndoielii perspectiva oficială, notează Bloomberg.

Pentru boală nu există tratament, iar în 2018 şi 2019 epidemia a dus la înjumătăţirea populaţiei de porci domestici, rezultatul fiind o creştere accentuată a importurilor de carne şi a preţurilor. China este cel mai mare producător de carne de porc, dar şi principalul consumator la  nivel mondial. Rolul de fabrică a lumii pe care îl are economia chineză face ca ţara să fie şi exportator de inflaţie.

În ultimele luni, eforturile guvernului de la Beijing de a stimula revenirea rapidă a populaţiei de porci a zăpăcit pieţele agricole globale, unde au provocat penurii masive de cereale furajere şi au golit silozurile până în America de Nord.

Oficial, populaţia de porci a Chinei a revenit în noiembrie la  90% din nivelul normal. Însă iarna a fost deosebit de aspră în unele regiuni şi a amplificat efectele bolilor mortale. În Germania, preţurile porcilor şi purceilor au reînceput să crească în condiţiile în care piaţa îşi revine după zdruncinătura provocată de interdicţiile asiatice de import şi de diminuarea capacităţii abatoarelor, forţate să se închidă din cauza pandemiei de COVID-19, scrie Reuters.

59

Interdicţiile de import au creat un surplus de porci, iar închiderea abatoarelor a dus la diminuarea ofertei de carne de porc. Astfel, crescătorii de porci

s-au văzut în situaţia de a vinde ieftin porci crescuţi cu furaje mai scumpe. Producătorii germani au încercat să rezolve problema surplusului vânzând mai mult pe alte pieţe din Uniunea Europeană. Germania nu este doar producător de carne de porc, ci şi importator deoarece este unul dintre principalii producători şi exportatori de mezeluri din Europa.

Preţurile cresc din nou când apar scumpiri generalizate pe mai multe pieţe, deşi Europa nu a ieşit din criza creată de pandemie. „Piaţa se întăreşte din nou, iar optimismul revine“, a declarat un comerciant de carne german. „Vânzările de porci din Germania pe pieţele din interiorul UE sunt puternice. Problema congestiei de porci, a animalelor care nu pot fi duse la abator, se rezolvă treptat în Germania şi, de asemenea, în Danemarca.“

Gripa aviară, cealaltă boală care perturbă pieţele de alimente, este prezentă în mai multe ţări europene, unde decimează populaţiile de păsări şi-i loveşte pe fermierii şi aşa afectaţi de pandemia de COVID-19. Şi Asia are probleme cu acest virus, H5N8, foarte contagios. În Rusia, virusul s-ar putea să fi infectat şi oameni care lucrau la o fermă de păsări, stârnind îngrijorări că acesta va suferi mutaţii care-i vor permite să se transmită de la om la om. Boala tinde să se manifeste cu putere începând din toamnă, virusul fiind purtat de păsările migratoare în drumul lor din Asia spre Europa.

„Numărul de focare a crescut chiar mai mult decât în anii dificili“, a declarat pentru Reuters Monique Eloit, şefa Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor. Circa cinci milioane de păsări au fost sacrificate în Polonia, cel mai mare producător de carne de pasăre din Europa.

Totalul reprezintă doar o mică parte din populaţia de păsări a Europei, iar piaţa încă nu dă semne că s-ar apropia o penurie de carne de pui. Însă pierderea de găini ouătoare a redus oferta de ouă şi pune presiuni ascendente pe preţuri. Preţurile ouălor au urcat cu 18-20% la sfârşitul lunii ianuarie, potrivit unei asociaţii a industriei de profil. Preţurile acestor produse cresc în mai multe state europene, inclusiv în Franţa şi Germania, arată datele Eurostat.

În alte ţări cu producţie semnificativă, cum ar fi Spania, nu se observă astfel de evoluţii.

 Polonia este al şaselea producător de ouă din Europa. Pentru a-şi proteja găinile, unii fermieri ţin animalele închise în interior, dar acest lucru înseamnă ouă de o calitate mai slabă.

60

Fermierii germani se tem că în aceste condiţii îşi vor vedea exporturile decimate. Germania exportă ouă în Olanda, Belgia, Austria şi Polonia.

În Franţa, gripa aviară a lovit mai ales fermele de raţe care furnizează materie primă industriei de foie gras, emblematică pentru această ţară. Gripa aviară, la fel ca alte epidemii, duce adesea la restricţii comerciale.

Piaţa salariilor în România în 2020: Mai mult de 820.000 de salariaţi din 11 industrii au câştigat lunar sub 500 de euro în 2020, adică 2.400 de lei net. Nivelul de calficare al acestor angajaţi nu este unul ridicat, iar în piaţă se găsesc suficienţi candidaţi care să ocupe aceste poziţii, aşa că nivelul salarial nu va creşte, Ramona Cornea 28.02.2021,

Sorina Donisa, CEO al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar APT Resources & Services

 „Aceste industrii folosesc un număr mare de angajaţi, dar în acelaşi timp nivelul de calificare nu este unul majoritar superior. Anul 2020 a afectat şi mai mult nivelul salarial prin pierderea unor locuri de muncă, şomaj, neacordarea de majorări salariale.“

Circa 824.000 de angajaţi din 11 industrii din economia locală au câştigat un salariu lunar mediu net de mai puţin de 500 de euro în 2020, conform calculelor Ziarului Financiar făcute pe baza statisticilor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). La finalul anului 2020, salariul mediu net pe economie ajunsese la 734 de euro.

„Aceste industrii folosesc un număr mare de angajaţi, dar în acelaşi timp nivelul de calificare nu este unul majoritar superior. Anul 2020 a afectat şi mai mult nivelul salarial prin piederea unor locuri de muncă, şomaj, neacordarea de majorări salariale etc. De asemenea, influenţa a venit şi din schimbarea balanţei în piaţa muncii a ofertei şi cererii de forţă de muncă, anul 2020 aducând mai multă flexibilitate şi deschidere din partea candidaţilor în a accepta un rol, chiar dacă poate nivelul salarial nu este cel pe care l-a avut înainte de pandemie“, a explicat pentru ZF Sorina Donisa, CEO al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar APT Resources & Services.

61

Clasamentul celor mai mici salarii din economia locală este condus de industria HoReCa, de fabricile de îmbrăcăminte şi în fabricile de mobilă. Per total, aceste trei sectoare ale economiei angajau 343.000 de persoane la finalul anului 2020, conform statisticilor de la INS. Doar în HoReCa, numărul angajaţilor ajunsese la 203.400 la finalul anului trecut. De altfel, media salariilor din hoteluri şi restaurante din anul 2020 a fost cu circa 9% mai mică comparativ cu media salariilor nete din 2019. D

ZF Agropower 2021. S-au făcut paşi mari în agricultură, de la comasarea terenurilor, la tehnologii noi. În următorii 10 ani, fermierii vor folosi drone şi aplicaţii IT pentru a lucra în câmp. Agricultura a devenit interesantă pentru investitori, iar banii de la creditori sunt mult mai mulţi pentru agricultură şi cu siguranţă vor fi şi mai mulţi 27.02.2021, Florentina Niţu

Agricultura românească a devenit mai performantă de la an la an, pentru că fondurile europene şi deschiderea băncilor, pentru finanţare, către acest sector, au dus la capitalizarea unor companii, la extinderea lor sau modernizarea lor cu echipamente de ultimă generaţie. În următorul deceniu vom discuta despre folosirea dronelor şi a inteligenţei artificiale în ferme, au spus invitaţii din cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania.

„În următorii 10 ani, fermierii profesionişti vor deveni mai performanţi şi nu vor face rabat de la tehnologie şi de la dotare tehnică. Vom ajunge în punctul în care vom aplica erbicidele cu drona, iar din birou vom comanda tractorul printr-o aplicaţie, dar pentru asta este nevoie de oameni specializaţi“, a afirmat Mihai Miritescu, manager Saaten Union.

Saaten Union are o gamă variată de hibrizi de cereale, atât pentru culturile de toamnă, cât şi pentru cele de primăvară, sămânţa pe care o vinde în toată Europa, Rusia şi Kazakhstan, iar o parte din ea este făcută chiar în România. Sămânţa este adaptată la condiţiile climatice din fiecare zonă sau ţară în parte, în funcţie de cerinţe. „Condiţiile climatice cu care ne confruntăm sunt nişte provocări, nişte porţi pe care trebuie să le deschidem şi să mergem înainte, pentru că altfel vom merge în pierdere“, adaugă Miriţescu.

El susţine că în ultimii 10 ani s-au făcut mulţi paşi în agricultura românească, de la comasarea terenurilor la dotarea fermelor cu cele mai noi tehnologii, însă „mai avem multe de făcut, dacă ne dorim să recuperăm decalajele faţă de vestul Europei“.

Ioan Enoiu, proprietarul Naturevo, important distribuitor, cu capital românesc, de inputuri agricole, precum îngrăşăminte, seminţe şi fertilizanţi,

62

este şi el de părere că agricultura a evoluat faţă de acum un veac, însă pentru a se obţine performanţă, fermierul trebuie să-şi caute colaboratori cu care să facă un management eficient al fermei.

„Fermierii cei mai performanţi sunt cei care şi-au luat alături finanţişti, pentru că ştiu să le spună de unde să ia credit, cum să folosească creditul, cât să investească, lucruri pe care nu le poate şti un agronom. (...) Acum, agricultura a devenit interesantă pentru investitori, în firmele producătoare de inputuri au intrat fonduri de investiţii şi au devenit forţe. În plus, faţă de acum zece ani, banii de la creditori sunt mult mai mulţi pentru agricultură şi cu siguranţă vor fi şi mai mulţi“, a spus Ioan Enoiu, proprietarul Naturevo, prezent la aceeaşi emisiune.

Antreprenorul adaugă că în 2030, cel puţin 15-20% din produsele pentru agricultură care vor influenţa puternic eficienţa din ferme, vor fi produse de nanotehnologie. De altfel, el crede că se vor face paşi importanţi şi în reducerea produselor de protecţie a plantelor cu impact asupra mediului, ce au un conţinut ridicat de reziduri.

„În următorii zece ani, marile provocări vor fi date de UE, care cere să se reducă cu 50% substanţele de protecţia plantelor folosite în agricultură, ceea ce înseamnă o dificultate şi mai mare în a controla o gamă de agenţi de dăunare mai virulenţi, dar există deja o gamă de produse pe bază de extracte naturale, care întăreşte plantele în faţa infecţiilor şi măreşte rezistenţa şi repelenţa la dăunători“, a menţionat proprietarul Naturevo.

Dragoş Moldovan, proprietar Fitoprest, distribuitor de inputuri agricole din zona Transilvaniei,  consideră, la fel ca Enoiu, că există bani pentru dezvoltarea agriculturii în prezent, ba mai mult „băncile şi-au angajat specialişti care să înţeleagă şi să finanţează agricultorii“.

Dinamica creditării agriculturii a fost la un nivel înalt în 2020, ritmul de creştere al finanţărilor pentru acest sector ajungând la finalul anului 2020 la 11,5%. Soldul creditelor acordate şi angajamentelor asumate de instituţiile de credit din România pentru sectorul agricultură a ajuns la 20,4 mld. lei, conform datelor BNR.

„Acum atenţia băncilor se îndreaptă tot mai mult spre fermieri. Marii fermieri au început să se capitalizeze şi rezultatele lor financiare anuale arată tot mai bine în ultimii ani. În acest moment găsim resurse financiare. Băncile ajută foarte mult fermierii“, a precizat Dragoş Moldovan.

Pe lângă capitalizare şi investiţii în dezvoltare, Nicoleta Roiban, director al Agroexpert, prezent pe piaţa produseleor fitosanitare, crede că este nevoie şi

63

de politici pentru comasare şi de investiţii în educaţie, pentru a atrage tinerii în agricultură.

„Sper ca următorii ani să fie anii parteneriatelor, astfel încât să găsim soluţia adaptată şi fiabilă de dezvoltare pentru fiecare zonă în parte. Avem nevoie de răbdare şi încredere să aratăm că putem face lucruri bune“, a spus Nicoleta Roiban, director al Agroexpert.

 Ioan Enoiu, proprietar Naturevo

► Creşterea productivităţii este un element esenţial pentru fermieri. Trebuie să ne gândim atât la tipurile de produse fitosanitare pe care le folosim în cultură, cât şi la tehnologia abordată şi la modul în care sunt gândite economic programele de finanţare din agricultură.

► Fermierul trebuie să-şi protejeze apa, un element foarte important pentru producţie, să utilizeze raţional fertilizanţii şi să se gândească cum foloseşte energia care este gratis – energia solară. Trenuie să îmbunătăţim randamentul fotosintetic.

► Agricultura este un domeniu frumos, dar este un domeniu foarte dificil. Agricultura a devenit o industrie, care presupune elemente de precizie, de inteligenţă artificială, aplicate într-un context impredictibil, cum a fost 2020.

 

Mihai Miritescu, manager Saaten Union

► Suntem pregătiţi pentru culturile de primăvară cu o gamă variată de hibrizi. Producem în România sămânţă, pe care o vindem în toată Europan, Ucraina, Rusia şi Kazakhstan. Orice ţară are o anumită caracteristică dată de condiţiile climatice şi avem loturi demonstrative şi de cercetare în diferite ţări pentru a face sămânţa adaptată zonei.

64

► Fără a controla condiţiile climatice, nu avem nicio şansă să ajungem în top. Trebuie să ne adaptăm. 2020 nu a fost un an singular, trebuie să ne mai aşteptăm la astfel de situaţii şi să fim pregătiţi.

► Pentru a demara un business, trebuie să ai experienţă, apoi trebuie să ştii să faci un proiect, o analiză a ceea ce vrei să faci şi trebuie să te gândeşti foarte bine unde vinzi ceea ce produci. Privind numai într-o direcţie, nu poţi să faci un business. Recomandarea mea pentru orice tânăr este să aibă răbdare, să îşi facă experienţă într-o companie şi apoi să pornească un business. Agricultura, dacă nu ştii să o faci, este o mâncătoare de bani.

 

Dragoş Moldovan, proprietar Fitoprest

► Creşterea producţiei şi creşterea eficienţei într-o fermă este următorul pas în agricultură, la care fermierii ar trebui să fie foarte atenţi. Este foarte important managementul unei ferme şi alegerea inputurilor. Preţurile cerealelor sunt stabilite la bursă şi vor fi destul de constante, cu mici fluctuaţii în anumiţi ani, dar costurile de producţie pe hectar sunt aceleaşi. Fără o producţie corespunzătoare să-şi susţină costurile, fermierii vor avea mari probleme în următorii ani. 

► În Transilvania sunt foarte puţine spaţii de recepţionare şi depozitare a cerealelor şi sunt dezavantajaţi fermierii din acest punct de vedere, pentru că trebuie să vindem producţia la recoltare, fără să aducem valoare adăugată prin creşterea de preţ.

► Fermierii sunt mai reticenţi să facă contracte forward în acest an.

 

Nicoleta Roiban, director Agroexpert:

► Nu ştim cum să abordăm tinerii ca să vină către agricultură. Avem aşteptări foarte mari de la ei şi niciodată nu ne-am pus problema cum să-i

65

luăm şi să îi formăm. Toţi am fost tineri şi am învăţat de la cineva, dar acum avem pretenţii de la ei să fie foarte bine pregătiţi şi nu le acordăm timpul necesar.

► Noi venim cu soluţii pentru reducerea deficitului de personal din agricultură, dar trebuie să găsim nişte proceduri la nivel înalt, de stat, care să nu se schimbe de pe o zi pe alta. 

► Zona de centru este foarte fărămiţată, lucrăm cu parteneri de la terenuri de 20 hectare la terenuri 800 de hectare, faţă de alte zone, cum sunt sudul şi vestul ţării, unde o fermă porneşte de la 2.000 de hectare. E nevoie de politici pentru comasare, dar este greu să faci o politică unitară acum.

Exporturile de fructe de pădure au fost de 25 mil. euro în 2020, de 2,5 ori mai mari. „Cererea din afară este mare, iar piaţa fructelor de pădure creşte în fiecare an cu aproximativ 10%. “ Florentina Niţu 27.02.2021,

În primele 11 luni din 2020, România a exportat aproape 7.000 de tone de fructe de pădure, în valoare de 25 milioane de euro, sumă de 2,5 ori mai mare decât cea din anul precedent, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

„Cererea din afară este mare, iar piaţa fructelor de pădure creşte în fiecare an cu aproximativ 10%. De altfel, noi, exportatorii, am mărit şi zona de desfacere, de la o ţară la câteva ţări. Anul trecut, compania noastră a ex-portat 2.000 de tone de afine din plantaţiile producătorilor români din toată ţara“, a spus pentru ZF Florin Coman, proprietarul companiei Rofresh Fruit Export, unul dintre cei mai mari exportatori locali de fructe de pădure, cu venituri de peste 20 mil. lei în 2019.

66

România are peste 300 de cultivatori de fructe de pădure şi o producţie anuală estimată între 23.000 şi 30.000 de tone de fructe de pădure, această nişă dezvoltându-se rapid în ultimii ani datorită cererii mari pentru aceste produse şi datorită accesului la fonduri europene pentru înfiinţarea unor astfel de culturi. Totuşi, o mare parte din fructele din pădurile României rămân neculese.

Dacă s-ar culege toate fructele de pădure din flora spontană, România ar putea livra în străinătate fructe de 100 de milioane de euro, mai ales că există interes pentru produsele româneşti chiar şi în Hong Kong (China), piaţă pe care Rofresh Fruit Export a penetrat-o în 2020, potrivit reprezentantului companiei.

Holde Agri Invest raportează venituri de 47 milioane de lei și un profit net de peste 5 milioane lei pentru anul 2020 1 martie 2021, 10:41

Holde Agri Invest SA, o companie românească care operează terenuri agricole, raportează venituri consolidate de 46,8 milioane de lei și un profit net de 5,3 milioane lei pentru anul 2020. Pe parcursul anului trecut compania a recoltat 24.003 tone din exploatarea a 7.830 de hectare, din care 2.320 de hectare au fost exploatate în regim bio, potrivit unui comunicat. Holde Agri Invest este listată pe piața AeRO a Bursei de Valori București din luna octombrie 2020.

„Anul 2020 a fost unul de transformare pentru Holde Agri Invest și acționarii săi. În ciuda unui context local și global marcat de provocări, rezultatele prezentate astăzi depășesc estimările noastre inițiale. Am intrat pe piață cu o promisiune către investitori – să ajungem una dintre cele mai

67

mari companii agricole de pe piața locală, și în același timp să practicăm o agricultură modernă și profitabilă. Și ne ținem de această promisiune. Pentru 2021, obiectivul nostru este să continuăm dezvoltarea Holde și astfel sa ajungem la o cifra de afaceri de 52 milioane de lei. Prin urmare, în primăvara acestui an, vom începe operațiunea de majorare a capitalului social prin atragerea sumei de 20 milioane de lei de la acționarii noștri existenți, precum și cei noi,” a declarat Liviu Zăgan, CEO Holde Agri Invest.

În 2020, Holde a obținut venituri consolidate de 27,3 milioane de lei din vânzarea de produse agricole. În 2021, au fost generate alte venituri de 3,5 milioane lei din vânzarea produselor agricole din recolta rămasă din 2020. Din recolta totală de 24.003 tone din 2020, 3.400 tone au fost culturi bio, precum floarea soarelui, grâu, porumb, mazăre și restul culturi convenționale, rapiță, grâu, porumb, floarea soarelui, mazăre, soia.

Cheltuielile de capital din anul 2020 s-au ridicat la 7,7 milioane lei și au inclus investiția în start-up-ul agrotech, AgroCity, achiziționarea de utilaje și echipamente, precum și amenajarea capacității de stocare. În plus, în 2020, Holde a investit 34,7 milioane de lei în achiziții care au dus la extinderea semnificativă a afacerii într-o perioadă de doar câteva luni, crescând de la 2.800 de hectare la 9.250 de hectare de teren. Astfel, la sfârșitul anului 2020, compania opera trei ferme situate în apropiere de București – Roșiori, Videle și Frumușani.

Investițiile de anul trecut s-au ridicat la 45 milioane de lei. Acestea au fost finanțate de două plasamente private pentru acțiunile Holde care au avut loc în decembrie 2019 și iunie 2020, cu o valoare totală de 22 de milioane de lei, precum și de împrumuturi bancare și contracte de leasing financiar.

„Anul trecut a fost unul dinamic pentru Holde. Pe lângă terenul exploatat, am reușit să integrăm noi ferme, să investim în modernizarea acestora și am listat acțiunile HAI la BVB. 2021 va fi cel puțin la fel de dens. Având în vedere contextul proiectelor noastre de dezvoltare și noile achiziții, intenționăm ca în următoarele săptămâni să atragem capital proaspăt de la investitori. Din capitalul atras, vom investi aproximativ 70% în extinderea suprafețelor, iar restul de 30% va fi utilizat pentru modernizarea fermelor existente,” a declarat Iulian Cîrciumaru, Președinte Consiliu de Administrație Holde Agri Invest

Pentru 2021, conducerea Holde Agri Invest propune venituri de 52 milioane de lei și o marjă EBIT de 20,3%. Pe lângă mărirea suprafețelor de teren, Holde are în vedere realizarea de investiții în echipamente moderne și într-un proiect pilot de irigații pentru 150 de hectare pentru ferma Frumușani. De

68

asemenea, proiectul de investiții mai cuprinde și o platformă de colectare și stocare a gunoiului de grajd, precum și o stație de compostare cu o capacitate de 10.000 de tone pe an în cadrul fermei Roșiori. În plus, Holde plănuiește să achiziționeze o capacitate suplimentară de însilozare de 6.000 de tone pentru ferma din Frumușani și să investească pentru producția bio în extinderea cu o capacitate de stocare suplimentară de 4.400 de tone a silozului Călinești. Intermediarul care va gestiona operațiunea de majorare de capital va fi BT Capital Partners.

Înființată în 2018, compania operează aproximativ 10.000 de hectare de teren. Începând cu luna octombrie 2020, Holde Agri Invest este listată pe piața AeRO a Bursei de Valori București sub simbolul HAI.

Ghid de bune practici pentru depozitarea si utilizarea in siguranta a ingrasamintelor in ferma

Departamentul pentru Situatii de Urgenta si IGSU au prezentat duminica, cu ocazia Zilei Protectiei Civile din Romania, Ghidul de bune practici pentru depozitarea si utilizarea in siguranta a ingrasamintelor in ferma, elaborat in colaborare cu Azomures. “Ghidul a fost diseminat deja catre toate unitatile subordonate, catre toate Inspectoratele judetene pentru situatii de urgenta care vor desfasura activitati preventive in toate locatiile unde exista depozitate astfel de substante pe baza de azotat de amoniu”, a declarat inspectorul general al IGSU, Dan-Paul Iamandi.

Ovidiu Maior, purtatorul de cuvant al Azomures, a precizat ca ghidul include informatii legate de siguranta utilizarii produsului de catre depozitari si fermieri, de modul in care se poate interveni in cazul aparitiei unui incendiu, de protectia mediului inconjurator sau modul in care trebuie manipulate aceste produse si utilizate in fermele agricole si importanta citirii etichetelor. Exista si un capitol special pentru modul in care se citesc etichetele de pe produs, pentru ca, uneori, acest lucru poate fi considerat destul de dificil. Ghidul a fost tiparit in 15.000 de exemplare, care urmeaza sa fie distribuite prin intermediul Inspectoratelor pentru situatii de urgenta la nivel national si, in paralel, prin intermediul distribuitorilor, astfel incat ele sa ajunga la fermieri, potrivit Agerpres.

69

Care este prețul corect al porumbului? Ce fac agricultorii cu recolta din hambare 1 martie 2021, Ionel Vaduva

Prețurile cerute de agricultori pentru tona de porumb rămân constante. Raportul Casei de Trading a Fermierilor (CTFRO), din data de 22 februarie 2021, indică un nivel al prețului porumbului de 1.000 de lei tona, Free Carrier (FCA).

Cotații asemănătoare au fost postate și de cei de la AgroGo, de această dată valabile la data de 24 februarie a.c., și anume de 1.009,02 lei, preț Delivered at Place (DAP), Constanța.

„Porumbul românesc este cotat în paritatea CPT Constanța la nivelul de 208-210 euro/tonă. Cererea este constantă, însă fermierii nu au un apetit deosebit de vânzare la acest nivel. În piața internă, procesatorii și utilizatorii finali au crescut nivelul cererii, astfel că cererile de ofertă sunt în mișcare pentru cantități începând cu 5.000 tone și terminând cu 10.000 tone.

Prețurile cerute de fermieri rămân însă constante, la nivelul de 1.000 lei/tonă (205 euro/tonă) FCA, aspect cu siguranță fezabil într-un orizont de timp nu prea îndepărtat”, se menționează în raportul CTFRO din data de 22 februarie 2021, transmis în exclusivitate ediției online a Agro TV.

În ceea ce privește estimările de preț pentru recolta nouă (new crop), analiștii CTFRO au constatat indicații de 167 euro/tonă pentru marfa livrată în Portul Constanța, „în ușoară creștere față de săptămână trecută”.

În aceeași ordine de idei, Cezar Gheorghe, consultant senior al CTFRO, spune că potențialul de însămânțare în cazul porumbului se cifrează între 2.450.000 hectare și 2.550.000 hectare, care va genera o recoltă de peste 15.500.000 tone, „dacă vremea nu va crea surprize neplăcute”.

Viziune asupra pieței porumbului la nivel regional și global

Informațiile publicate în raportul CTFRO indică faptul că, în plan regional, Ucraina, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața Mării Negre, se apropie de nivelul de 50% din estimarea de export porumb, mai precis, circa 10,8 milioane de tone din potențialul de 24 milioane.

La rândul său, China nu a revenit încă pe piață.

„Sărbătorirea Anului Nou este de durată, dar preconizam că, odată cu data de 22-23 februarie, lucrurile vor reintra în normal”, au adăugat în acest context analiștii Casei de Trading a Fermierilor.

70

Peste Ocean, în SUA, problemele logistice generate de fenomenele meteo extreme înregistrate în Golf ar putea declanșa clauza de forță majoră contractuală, astfel că sunt preconizate întârzieri destul de mari în livrări.

„Porumbul a suferit o scădere ușoară pe piața americană, din cauza estimărilor de producție, dar și a previziunii de creștere a suprafeței care va fi plantată pentru sezonul 2021-2021 (37.600.000 hectare), cu aproape 1 milion de hectare în plus. Posibilitatea unei recolte mai mari a împins deci prețul în jos pe CBOT”, explică experții CTFRO.

Pe de altă parte, datele USDA, citate de AgroGo, relevă că producția de porumb ar urma să crească în cazul Africii de Sud și să scadă în cazul Paraguayului.

„În Africa de Sud, producția a crescut pe baza suprafețelor cultivate mai mari. Pentru Brazilia, prognoza legată de producție este neschimbată, deoarece suprafețele cultivate mai mari au fost anulate de productivitatea mai mică”, explică analiștii AgroGo.Tot ei vorbesc despre cele mai importante modificări privind comerțul cu porumb din sezonul 2020-2021, și anume creșterea exporturilor din SUA, India și Africa de Sud.

De asemenea, pentru sezonul 2019-2020 se estimează o creștere a exportului în Argentina și Brazilia, pentru perioada de tranzacționare ce se încheie în februarie 2021.

Importurile de porumb din 2020-2021 sunt prognozate în creștere pentru China, mai scriu analiștii AgroGo, citând rapoarte USDA.

„Această creștere va fi parțial compensată de scăderile de import din UE plus Marea Britanie, Coreea de Sud, Japonia, India, Arabia Saudită și Turcia”, precizează aceștia.

Stocurile finale de porumb din sezonul 2020-2021 sunt prognozate în creștere pentru China, Arabia Saudită și Mexic și în scădere pentru Argentina și Brazilia.Stocurile finale de porumb la nivel mondial sunt estimate în creștere cu 2.7 milioane tone față de luna precedentă, până la un nivel de 286.5 milioane tone

Cea mai recentă cotație a porumbului pe Bursa din Paris indica un preț de 1.102,86 lei, vineri, 26 februarie 2021, Ionel Vaduva, 1 martie 2021 Legătura dintre „Ordinul 5 porci” și samsarii de animale Ordinul 5 porci” ar opri activitatea ilegală a mijlocitorilor de animale. Potrivit declarațiilor recente ale ministrului Agriculturii, actul normativ atât de mult blamat ar stopa demersurile samsarilor care nu respectă normele

71

de biosecuritate, poartă porcii domestici dintr-o parte în alta şi răspândesc pesta porcină africană (PPA).

„Nu are nimeni treabă cu gospodăria ţărănească, dar ştim că există acei mijlocitori de animale care sunt samsarii şi care chiar nu au nicio treabă cu gospodăria ţărănească, doar poartă porcii domestici în portbagaj răspândind boala. Reglementarea se referă, în primul rând, la a opri activitatea aceasta ilegală a samsarilor. Am vrut să atrag atenţia că avem o problemă reală care se va adânci privind creşterea porcului în România şi, dacă nu luăm măsuri chiar nepopulare, dar necesare, nu o să putem opri acest lucru”, a declarat oficialul guvernamental, vineri, 26 februarie 2021, citat de Agerpres.

Oros este de părere că „Ordinul 5 porci” (proiectul de ordin privind stabilirea tipurilor de exploataţii de suine), lansat în dezbatere publică, nu distruge gospodăria ţărănească, ci îi îndeamnă pe toţi crescătorii mari sau mici trebuie să respecte reguli minime de biosecuritate.

„Ordinul 24/2021 este un proiect de ordin, în timp ce Ordinul 538 dat de domnul Daea (fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea – n. r.) este în vigoare, dar care spune exact acelaşi lucru. Din nefericire, dacă în spatele acestui ordin nu stau şi acţiuni ale altor instituţii care trebuie să se ocupe de oprirea pestei porcine africane, vom continua să ne lamentăm că producem în România doar 25% din consum şi că din cele 3,6 milioane de locuri de cazare pentru porcul gras sunt populate sub 900. Toate fermele acelea au fost falimentate.

Statul român plăteşte 600 de milioane (euro – n. r.) despăgubiri din buget, din banii tuturor, deficitul comercial pentru carnea de porc este cel mai mare, a fost de 621 de milioane de euro în 2019. Este clar că toată lumea, şi crescătorii mari şi crescătorii mici, trebuie să respecte nişte reguli, în primul rând nişte reguli de biosecuritate ca să putem opri răspândirea pestei porcine africane şi relansa creşterea porcului”, a adăugat Adrian Oros la dezbaterile pe buget în comisiile parlamentare reunite pentru buget, finanţe şi bănci.

În continuare, ministrul de resort a reiterat ideea că nu-și dorește distrugerea fermei țărănești și a făcut o paralelă între pericolul reprezentat de PPA și de COVID-19.

„În 2019, ţara era roşie pentru că nu s-au luat măsuri la timp, din populism. Eu nu spun că vreau să distrug gospodăria ţărănească, asta spun unii, eu spun că toţi, şi cei mici şi cei mari, trebuie să respectăm nişte reguli minime de biosecuritate până scăpăm de această boală păcătoasă. Să ştiţi că nu este nicio diferenţă între pesta porcină africană, ca extindere şi ca periculozitate, şi ceea ce se întâmplă cu această pandemie COVID-19. Dacă nu luăm

72

măsuri şi nu respectăm măsurile luate, şi cei mici şi cei mari, nu vom rezolva niciodată această pierdere constantă pe tot ce înseamnă producţie de porc”, a adăugat șeful de la Agricultură.

Proiectul de Ordin 24/2021 (cunoscut sub numele de Ordinul 5 porci) lansat la finele lunii ianuarie în dezbatere publică, reglementează creşterea şi mişcarea porcilor domestici şi clasifică exploataţiile de porci în exploataţii non-comerciale (gospodăriile ţărăneşti), unde pot fi crescuţi pentru consum familial până la 5 porci, şi exploataţii comerciale, unde sunt crescuţi porci pentru comercializare.

„Ordinul vine să reglementeze activitatea a maxim 2% din crescători, obligând la respectarea unor norme minime de biosecuritate, pentru protejarea celorlalţi 98%, care cresc porci pentru consum familial sau au ferme comerciale şi respectă legea”, preciza același ministru Oros, nu demult.

În prezent, țara noastră înregistrează 443 de focare active de pestă porcină africană (PPA) în 37 de judeţe, din care şapte în exploataţii comerciale şi şase focare în exploataţii comerciale de tip A, potrivit datelor anunţate vineri de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

De la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, şi până în prezent, au fost diagnosticate 5.070 de cazuri la mistreţi în 41 de judeţe.

În intervalul 18 februarie 2021 – 25 februarie 2021 au fost înregistrate 22 de focare noi de pestă porcină africană.

Fermier amendat cu 6.000 de lei de către inspectorii de la Garda de Mediu, Roxana Dobre - 1 martie 2021

Garda de mediu a început o campanie de controale ample în ferme! Cel mai recent caz făcut public de inspectori este cel al unui fermier din satul bihorean Mişca care a fost amendat, după ce comisarii de mediu au găsit pe proprietatea sa mai multe nereguli. Printre neregulile constatate se află și identificarea unor îngrăşăminte chimice de tip NPK 27%, un complex care conţine nitrat de amoniu care erau depozitate direct pe sol, în aer liber, supuse intemperiilor, lucru nepermis și considerat periculos.

”Totodată, comisarii de mediu au depistat la ferma administrată de o persoană fizică autorizată deşeuri aruncate direct pe pământ, cu urme de incendieri. În plus, dejecţii animaliere erau de asemenea depozitate

73

necorespunzător, direct pe sol, existând acumulări de levigat pe terenul agricol”, se arată într-un comunicat transmis de Garda de Mediu Bihor, citat de www.ebihoreanul.ro. Sursa citată precizează că dejecţiile animaliere, până la încorporarea acestora directă în sol, se depozitează pe platforme betonate cu asigurarea scurgerilor de purin într-un bazin vidanjabil.

sursa foto: Garda de Mediu Bihor

Conform aceleiași surse, pentru aceste nereguli, fermierul a fost amendat cu 6.000 de lei. În plus, trebuie să transporte îngrăşămintele chimice într-un depozit conform şi să cureţe toate depozitările neconforme de deşeuri.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO a scris săptămâna trecută și despre cazul uneri tienere fermiere de numai 33 de ani, cercetată de polițiști după ce a fost depistat în urma unor controale cu 14.400 kilograme de îngrăşăminte chimice depozitate necorespunzător. Neregula a fost descoperită în comuna Nicolae Bălcescu, județul Călărași, unde femeia avea depozitate îngrășămintele.

Despre acest subiect citiți aici: Dosar penal pentru depozitarea necorespunzătoare a îngrășămintelor chimice!

Reamintim că potrivit Ordonanței de urgență 195/2005, nesupravegherea și neasigurarea depozitelor de deșeuri și substanțe periculoase, precum și nerespectarea obligației de depozitare a îngrășămintelor chimice și produselor de protecție a plantelor numai ambalate și în locuri protejate constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă penală de la 65.000 lei la 70.000 lei.

H&E Reinert devine The Family Butchers și al doilea producător din Germania, în urma fuziunii companiilor Kemper și Reinert ,   Carol Popa Publicat Luni, 01 Martie 2021 Companiile de familie Kemper și Reinert au încheiat fuziunea ce va funcționa sub numele The Family Butchers(TFB). Această fuziune conduce la crearea celei de-a doua cea mai mare companie de prelucrare a cărnii din Germania, cu o cifră de afaceri anuală de peste 700 de milioane euro. Demarată la finalul anului 2019, fuziunea a fost

74

avizată de autoritățile de concurență din Germania la jumătatea anului trecut. TFB este al doilea cel mai mare producător de produse din carne din Germania.

Proprietarii, familiile Reinert și Kühnl, vor deține fiecare câte o cotă de 50% din acțiunile companiei nou fondate, pe care Wolfgang Kühnl și Hans-Ewald Reinert o vor administra în calitate de parteneri. Noua companie - The Family Butchers - se va baza pe expertiza Kemper din perspectiva specialistului în eticheta privată și experiența Reinert în materie de produse cu specific național. Noua companie va avea în componența sa nouă fabrici de producție.În lunile următoare The Family Butchers Romania va implementa treptat noua identitate corporate și în România, procesul de rebranding reprezentând un pilon important din strategia de dezvoltare internațională a grupului.

”Sub numele The Family Butchers Romania  vom produce și comercializa în continuare, cu forță de muncă locală, produse din carne procesată, respectând aceleași standarde de înaltă calitate cu care ne-am obișnuit consumatorii, sub umbrela brandurilor deja consacrate: Reinert și Martinel”, se arată într-un comunicat postat pe site-ul local al procesatorului.

Filiala din România, este singura unitate de producție pe care grupul o deține în momentul de față în afara granițelor Germaniei, în Feldioara, lângă Brașov.

Fermieri, aveți floarea soarelui? Iată prețurile „foarte mari” oferite la cumpărare, Autor: Ionel Vaduva , 1 martie 2021

Cererea pentru recolta veche de floarea soarelui este, zilele acestea, „ridicată”, spun analiștii români, iar prețurile sunt „foarte mari” în paritatea FOB. Potrivit celui mai nou raport al Casei de Trading a Fermierilor (CTFRO), transmis în exclusivitate Agro TV, oferta maximă pentru materia primă este de 700 de dolari tona.

„Recolta veche în România este cotată la prețuri foarte mari în paritatea FOB. Cererea esteridicată la nivelul de 715 dolari/tonă în FOB, în timp ce oferta este la maxim 700 dolari/tonă. La nivelul procesatorilor, se oferă 670 dolari/tonă, însă lichiditatea nu mai este atât de ridicată”, scrie în cea mai recentă analiză a sa, Cezar Gheorghe, consultant senior al CTFRO.

75

În ceea ce privește recolta nouă de floarea soarelui (new crop), la data raportului, prețul oferit pentru aceasta înregistra cotații variate la noi în țară.

„În timp ce procesatorii interni mențin un ritm constant și coerent, în jurul valorilor de 460-465 dolari/tonă, marfă livrată la unitățile de procesare, exportatorii indică 475 dolari/tonă, însă cresc acest nivel cu 7-10 dolari/tonă pentru anumite loturi”, a adăugat analistul.

El a adăugat că, la ora actuală, există o tendință de supraevaluare a cotațiilor pentru cantități de marfă care nici măcar nu au fost recoltate.

Gheorghe vorbește inclusiv de o „spirală inflaționistă fără lichiditate” care va genera un impact negativ asupra fermierilor.

„Înțelegem pozițiile «short» asumate, dar nu vedem un motiv de supra-preț asupra unei producții care nu s-a însămânțat încă. Această spirală inflaționistă are o latură negativă, care se va reflecta în execuția contractuală viitoare a anumitor loturi. Astfel, vor exista foarte multe situații în care comercianții se vor găsi în situația de a-și vedea loturi neexecutate din acest motiv. Spirala inflaționistă fără lichiditate face rău pieței (…). Este doar o invitație falsă și rezultatul final se va revărsa printr-o factură de penalizări pentru cel ce produce marfa, adică fermierul.

Experiența de 20 de ani ne-a învățat că această tendință de supra-evaluare în termen de preț a unei recolte care nu există fizic pe câmp la această oră nu aduce decât efecte negative. Impulsul fermierului de a vinde este generat de diferențele mari de prețuri între anumiți cumpărători și acest aspect poate genera mari probleme în viitorul apropiat”, a mai menționat Cezar Gheorghe.

Probleme generate de contractarea unei mărfi care nici măcar nu a fost recoltată „Dacă vom avea probleme din cauza vremii, prețul la nivel regional va urca, iar fermierul va trebui să își execute contractul sau să plătească penalizări foarte mari, din nou.”

76

„Dacă marfa nu va fi suficientă, vor fi default-uri din nou și, astfel, intrăm în același scenariu.”

„Diferența mai mare plătită astăzi față de norma pieței va genera impulsul intermediarilor de a-și lua poziții «short», adică să vândă în lipsă, bazându-se pe un preț mai mic la recoltare. Din nou, fermierul va primi mult mai puțin pe roadele muncii sale.”

„Dacă piața va plăti mai mult la recoltare, comercianții vor constata că, de fapt, promițând contractual astăzi un preț mai mare, nu au securizat absolut nimic, iar volumele promise de către intermediari și unii fermieri nu vor fi executate așa cum au crezut.”

Potrivit precizărilor din raport, analiștii CTFRO se străduie să dea o notă de maturitate în piața comercială și îndeamnă la prudență și la minimizarea riscului pe cât se poate de mult, atât în cazul fermierilor, cât și în cazul cumpărătorilor.

„În cele mai multe cazuri, goana după un preț și un profit cât mai mare face ca actorii să ignore eventualele probleme mari care pot apărea și pot costa enorm din punct de vedere financiar”, a conchis Cezar Gheorghe.

Deficit de cinci milioane de tone de floarea soarelui Cu ceva vreme în urmă, CTFRO anunța un minus de cinci milioane de tone de floarea soarelui pe plan regional.

Concret, la vremea respectivă, calculul matematic indica faptul că Ucraina contabiliza un minus 2,7 milioane tone, Rusia, un minus 1,5 milioane tone, iar România, minus 800.000 tone.

În luna noiembrie 2021, analiștii CTFRO previzionau că anul de marketing 2020-2021 urmează să fie unul foarte volatil la nivelul prețurilor pentru șroturile de soia și floarea soarelui, din cauza efectelor pandemiei și a eforturilor Chinei de a-și repopula efectivele de porci după devastarea suferită din cauza pestei porcine.

De altfel, încă din 12 octombrie 2021 se constata că piața florii soarelui „se mișcă în sus” în contextul în care România, Ucraina și Rusia ar avea un deficit de producție de cinci milioane de tone de semințe de floarea soarelui.

„Piața se auto-corectează întotdeauna după principiul cererii și al ofertei, niciun alt factor sau intervenție neputând suplini acești doi indicatori principali”, conchideau analiștii în rapoartele lor din octombrie-noiembrie 2020.

77

Holde Agri, venituri de 47 milioane de lei și un profit net de peste 5 milioane lei pentru 2020, Mihai Georgescu , 2021.03.01   

Holde Agri, venituri de 47 milioane de lei și un profit net de peste 5 milioane lei pentru 2020 / Sursa foto: https://holde.eu

Holde Agri Invest SA, companie românească care operează terenuri agricole, raportează venituri consolidate de 46,8 milioane de lei și un profit net de 5,3 milioane lei pentru anul 2020. Pe parcursul anului trecut compania a recoltat 24.003 tone din exploatarea a 7.830 de hectare, din care 2.320 de hectare au fost exploatate în regim bio. Holde Agri Invest este listată pe piața AeRO a Bursei de Valori București din luna octombrie 2020.

„Anul 2020 a fost unul de transformare pentru Holde Agri Invest și acționarii săi. În ciuda unui context local și global marcat de provocări, rezultatele prezentate astăzi depășesc estimările noastre inițiale. Am intrat pe piață cu o promisiune către investitori – să ajungem una dintre cele mai mari companii agricole de pe piața locală, și în același timp să practicăm o agricultură modernă și profitabilă. Și ne ținem de această promisiune. Pentru 2021, obiectivul nostru este să continuăm dezvoltarea Holde și astfel sa ajungem la o cifra de afaceri de 52 milioane de lei. Prin urmare, în primăvara acestui an, vom începe operațiunea de majorare a capitalului social prin atragerea sumei de 20 milioane de lei de la acționarii noștri existenți, precum și cei noi,” a declarat Liviu Zăgan, CEO Holde Agri Invest.

În 2020, Holde a obținut venituri consolidate de 27,3 milioane de lei din vânzarea de produse agricole. În 2021, au fost generate alte venituri de 3,5 milioane lei din vânzarea produselor agricole din recolta rămasă din 2020.Din recolta totală de 24.003 tone din 2020, 3.400 tone au fost culturi bio, precum floarea soarelui, grâu, porumb, mazăre și restul culturi convenționale, rapiță, grâu, porumb, floarea soarelui, mazăre, soia.

Cheltuielile de capital din anul 2020 s-au ridicat la 7,7 milioane lei și au inclus investiția în start-up-ulagrotech, AgroCity, achiziționarea de utilaje și echipamente, precum și amenajarea capacității de stocare. În plus, în 2020, Holde a investit 34,7 milioane de lei în achiziții care au dus la extinderea semnificativă a afacerii într-o perioadă de doar câteva luni, crescând de la 2.800 de hectare la 9.250 de hectare de teren. Astfel, la sfârșitul anului 2020, compania opera trei ferme situate în apropiere de București – Roșiori, Videle și Frumușani.

78

Investițiile de anul trecut s-au ridicat la 45 milioane de lei. Acestea au fost finanțate de două plasamente private pentru acțiunile Holde care au avut loc în decembrie 2019 și iunie 2020, cu o valoare totală de 22 de milioane de lei, precum și de împrumuturi bancare și contracte de leasing financiar.

„Anul trecut a fost unul dinamic pentru Holde. Pe lângă terenul exploatat, am reușit să integrăm noi ferme, să investim în modernizarea acestora și am listat acțiunile HAI la BVB. 2021 va fi cel puțin la fel de dens. Având în vedere contextul proiectelor noastre de dezvoltare și noile achiziții, intenționăm ca în următoarele săptămâni să atragem capital proaspăt de la investitori. Din capitalul atras, vom investi aproximativ 70% în extinderea suprafețelor, iar restul de 30% va fi utilizat pentru modernizarea fermelor existente,” a declarat Iulian Cîrciumaru, Președinte Consiliu de Administrație Holde Agri Invest.

Pentru 2021, conducerea Holde Agri Invest propune venituri de 52 milioane de lei și o marjă EBIT de 20,3%. Pe lângă mărirea suprafețelor de teren, Holde are în vedere realizarea de investiții în echipamente moderne și într-un proiect pilot de irigații pentru 150 de hectare pentru ferma Frumușani. De asemenea, proiectul de investiții mai cuprinde și o platformă de colectare și stocare a gunoiului de grajd, precum și o stație de compostare cu o capacitate de 10.000 de tone pe an în cadrul fermei Roșiori. În plus, Holde plănuiește să achiziționeze o capacitate suplimentară de însilozare de 6.000 de tone pentru ferma din Frumușani și să investească pentru producția bio în extinderea cu o capacitate de stocare suplimentară de 4.400 de tone a silozului Călinești. Intermediarul care va gestiona operațiunea de majorare de capital va fi BT Capital Partners.

.... citeste si partea a doua ...

79