Stiri 19 martie 2021, prima parte

Cursul de schimb 19.03.2021

1 EUR 4.8858

1 USD 4.1067

Prognoza pe 4 săptămâni: ANM anunță deficit de ploi în majoritatea regiunilor! Roxana Dobre - 19 martie 2021

Cum evoluează temperaturile în următoarele 4 săptămâni! Administrația Națională de Meteorologie a publicat vineri, 19 martie, o prognoză meteo pentru intervalul 22 martie – 19 aprilie care arată că în următoarea lună se va ajunge la temperaturi normale pentru perioada calendaristică. Conform meteorologilor, la final de martie și în luna aprilie urmează să se încălzească și primăvara să-și intre în drepuri la nivelul fiecărei regiuni.

Prognoza meteo pentru intervalul 22 – 29 martie

Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru acest interval, în toate regiunile, dar mai ales în cele centrale și la munte. Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile sudice și sudestice, dar și deficitar în vest, nord-vest și centru, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă.

Prognoza meteo pentru intervalul 29 martie – 5 aprilie

Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru această săptămână, la nivelul întregii țări. Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în toate regiunile, dar mai ales în zona Carpaților Meridionali.

Prognoza meteo pentru intervalul 5 – 12 aprilie

Temperaturile medii ale aerului se vor situa în general în jurul celor normale pentru această perioadă, posibil ușor mai coborâte în sud, sud-est și la

1

munte. Regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval, dar cu o tendință ușor deficitară, mai ales la munte.

Prognoza meteo pentru intervalul 12 – 19 aprilie

Mediile valorilor termice se vor situa în general în jurul celor specifice pentru această săptămână, cu posibilitatea unei abateri termice ușor negative, local în regiunile extracarpatice și la munte. Cantitățile de precipitații estimate pentru această perioadă vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile.

APIA si SUBVENTII

OIER: ANT-UL ESTE DIRECT O BĂTAIE DE JOC LA ADRESA CRESCĂTORILOR! Agroinfo, 19 martie 2021

SUBVENȚIA APIA MICĂ OVINE/CAPRINE. Scăderea spectaculoasă a bugetului alocat anul acesta pentru plata ajutorului național tranzitoriu la ovine/caprine a stârnit furia crescătorilor de animale. Practic, suma alocată anul acesta nu reprezintă nici măcar jumătate din suma care a fost destinată anul trecut acestor plăți.

De la 42.970.950 de euro, alocate anul trecut pentru plata ANTZ ovine/caprine, s-a ajuns anul acesta la 19.475.763 euro. Cuantumul ANTZ ovine/caprine pe cap de animal pentru anul 2020 este de așteptat să fie înjumătățit față de cel plătit de APIA pentru anul 2019.

Ajutorul Naţional Tranzitoriu (ANT) sau subvenția mică, cum spun fermierii, va fi mai mic în acest an, pentru că bugetul pe care l-am avut la dispoziţie a fost redus în 2021, a declarat, joi, ministrul agriculturii, Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.

Crescătorul de ovine Ioan Suciu, Făgăraș, județul Brașov, a postat pe un grup Facebook de crescători de ovine că renunță la ajutorul național tranzitoriu, pentru că subvenția de 10 lei pe oaie este o bătaie de joc și abia acoperă costul unei crotalii.

Salut ciobanasi ! Cred ca a sosit momentul sa ma opresc cu ANT  { singura subventie de care beneficiam} ! De anul acesta eu nu mai bag nici o oaie la subv. ...Nu pot zice ca nu erau buni si cei 20 de ron pe cap....Mai cumparai tratamente si sare de ei ....Dar consider ca 10 ron cat se da acuma este direct o bataie de joc la adresa mea de invizibil crescator .....Cei care am "trait" doar din ANT,vom trai si fara .....Lasam sa o duca mai bine cei cu celelalte subventii ....Daca o crotalie e 8 lei si impozitul pe animal inca 3 lei

2

sunt 11 lei in total ! Si atunci cei 10 lei ce rost mai au ? Sa nu mai vb.de controale....E simplu, ANT nu se mai justifica pentru mine si, ca urmare, nu are rost sa il mai cer ! Va "multumesc" indurerat pentru inca o "reusita" ! Ce va urma stiu destul de bine..Dar ma incapatanez sa merg inainte .....Subv.pe lana ,nr.limitat de cresterea porcilor, ANT la 10 ron sunt doar cateva lucruri la care ar trebui sa reflectati foarte urgent .....Asa i-am zis si domnului ex.ministru, ciobanii va vor taxa, asa a si fost ......ATENTIE ca va urma acest slogan si pt.dvs . !! RESPECT TOTI CRESCATORI DIN ACEASTA TARA!! DE CEI CARE NE VOR RAUL, NU VREAU SA AUD ! A scris supărat crescătorul de ovine Ioan Suciu.

La postarea oierului, au curs comentariile altor crescători de ovine, selectăm câteva dintre ele:

Inu Florinu: Dragi colegi asta e suntem îngenuncheati complet, le vom vinde oile si vom pleca sluga la straini halal de el guvern.

Mihaela Buzuleac: Am fost cei cu ANT prea corecți că puteam și noi să luăm berbeci cu origine sau doar crotalii sa le punem la ai noștri. Dar nu am vrut sa ne imbogatim.

3

Maria Lazăr: Bine punctat domnule Suciu, unde sunt acum marile asociații care ne reprezintă, care sunt trup și suflet pentru noi, care au sifonat banii? Acum au dispărut toți, la ce să mai muncim în țara asta, când vedem cum ne distrug intenționat, oare care le sunt interesele, asta trebuie să ne intereseze altfel praful se alege de noi.

Demian Daniela Anca: Cu toate concluziile publice ale ministrului Oros ca SCZ este fraudat prin cele 85% din certificatele de origine false , SCZ se plătește in continuare fără nici o problema , iar fermierii cinstiti care așteaptau 18-20 lei la ANT ca își poată cumpara furaje , tratamente și ceea ce mai era necesar in primăvara asta in care vântul le sufla rău in buzunare , primesc subvenția înjumătățită ! Cu alte cuvinte : cine-i harnic și muncește ori ii prost ori nu gândește ! Alte cuvinte sunt de prisos intr-o țara in care hoția este ridicată la rang de virtute!

Dumitrache Daniel: Bataie de joc! Nu au niciun interes sa ne ajute! Oricum ciobania e pe cale de disparitie!

Sîrbu Adrian: Oare pentru ce mai fac controale? Să-și facă salarii, asta-i șmecheria în Romania.

  APICULTOR CĂTRE MINISTRUL OROS: AȚI AVANTAJAT PRIN LEGE 300 DE APICULTORI ÎN DAUNA A 40.000 DE APICULTORI! Agroinfo, 19 martie 2021

VOCEA APICULTORULUI! Florin Dobre, apicultor, i-a lăsat un mesaj ministrului agriculturii, Adrian Oros, pe pagina oficială Facebook a șefului MADR. Apicultorul spune supărat că prin modificările făcute în Programul Național Apicol, pentru acest an, este avantajat un grup de maxim 300 de apicultori în dauna a 40.000 de apicultori.

Florin Dobre este nemulțumit de modificările făcute anul acesta în Programul Național Apicol prin care apricultorii sunt obligați să achiziționeze material genetic de la stupinele de elită, de multiplicare. Mesajul apicultorului este o replică la declarația ministrului agriculturii vizavi de această modificare din PNA, făcută ieri în cadrul conferinței de presă.

Pentru Programul Național Apicol, care este un program multianual, în desfășurare, 2020-2021, anul acesta s-a alocat în plus 1,2 milioane de lei, deci, în total, anul acesta, 51,2 milioane lei. Au fost niște modificări, am văzut că au fost și niște discuții în spațiul public, legate de aceste modificări. Aceste modificări au fost impuse, pe de o parte, de faptul că pe timpul

4

derulării acestui program anul trecut, au venit o serie de propuneri, o serie de corecții referitoare la modul în care s-a desfășurat programul anul trecut, apoi, a apărut Legea 79 care modifică Legea 383, legea apiculturii, și erau câteva lucruri în Programul Național Apicol care trebuiau corectate în conformitate cu legea. Au apărut stupinele de multiplicare, stupinele de elită. Practic, sunt niște stupine care introduc în piață material genetic valoros. Aceste stupine au foarte multe restricții de circulație, izolare privind reproducerea, dar au și niște condiții impuse, care generează costuri mult mai mari, a spus ieri ministrul agriculturii, Adrian Oros, în cadrul unei conferințe de presă.

Mesajul lui Florin Dobre: Domnule ministru, cine verifica calitatea materialului genetic apicol "valoros" furnizat de stupinele de "elita" si de multiplicare? Apicultorii se plang tocmai de calitatea slaba a acestui material genetic pe care sunt obligati sa-l achizioneze de la aceste ferme ca sa beneficieze de decont prin PNA.Prin decontarea hranei pentru aceste ferme ati avantajat un grup de maxim 300 de apicultori care detin respectivele ferme in dauna a cca 40000 de apicultori care si ei au nevoie de hrana suplimentara pentru albine.Mierea care se exporta si polenizarea o fac stupinele de productie si nu stupinele de multiplicare si de elita.Daca vor face material genetic de calitate vor fi cautate de apicultori fara sa fie subventionate de stat. Asa, indiferent de calitatea oferita, vor prospera doar prin prisma PNA, adica o falsa competitivitate.Ati obligat prin lege ca apicultorii sa devina clientii acestor ferme ca vor ca nu vor.Lasati procurarea de material biologic sa fie dictata de piata libera in conditii de competitivitate si nu de monopoluri sprijinite cu ban public.

Modificările făcute în Programul Național Apicol 2021-2022, anunțate în proiectul de hotărâre de Guvern, afișat acum în dezbatere publică pe site-ul oficial MADR, la care se face referire:

„Subcapitolul IV D. Măsuri de asistenţă pentru repopularea şeptelului apicol din Uniune D.1.Achiziţionarea de mătci şi/sau familii de albine pentru apicultură

(1) Solicitanţii/Beneficiarii sunt apicultori, persoane fizice sau persoane juridice, persoane fizice  autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale constituite potrivit Ordonanţei de  urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016.

(2) Condiţii de eligibilitate:1. apicultorul trebuie să deţină competenţe în domeniul apiculturii;

5

2. apicultorii care solicită sprjin pentru familii de albine începând cu anul 2022, trebuie să facă  dovada deținerii unui efectiv cel puțin egal cu 70% din numărul total de familii de albine deținute  conform adeverinței ANZ față de efectivul deținut conform adeverinței ANZ din anul anterior de  Program;3. să achiziţioneze mătci, începând din data de 15 martie a fiecărui an, din stupine de elită şi/sau  multiplicare, autorizate de ANZ conform criteriilor de autorizare a stupinelor de elită şi de  multiplicare prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.323/2020 privind  aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii apiculturii nr. 383/2013, şi autorizate sanitar-veterinar de către ANSVSA; 4. să achiziţioneze familii de albine, începând din data de 15 martie a fiecărui an, din stupine  identificate în baza de date a ANZ, potrivit Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale  nr. 251/2017 pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinei şi stupilor, şi autorizate  sanitar-veterinar de către ANSVSA conform prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 16/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a  unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de transport din  domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi  neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a  produselor procesate, cu modificările şi completările ulterioare;5. familiile de albine achiziționate prin Program trebuie să conțină mătci achiziționate de la  stupine de elită și/sau multiplicare;6. familiile de albine achiziţionate prin Program nu se unifică cu familiile de albine deţinute de  apicultor până la data efectuării plăţii sprijinului financiar; de asemenea, familiile deţinute de  apicultor nu se unifică între ele până la data efectuării plăţii sprijinului;7. pentru a fi eligibilă achiziţia de material biologic, beneficiarul trebuie să achiziţioneze şi tratamentul pentru tratarea varoozei necesar întregului efectiv de familii de albine, atât cel  deţinut, cât şi cel achiziţionat;8. apicultorul trebuie să deţină stupii identificaţi de ANZ, conform Ordinului ministrului  agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 251/2017; 9. mătcile achiziţionate trebuie să fie marcate în conformitate cu Codul internaţional de marcare  a mătcilor pentru anul apicol în care acestea se achiziţionează.10. apicultorul trebuie să deţină şi să completeze carnetul de stupină", precizează proiectul de hotărâre MADR pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 339/2020 privind aprobarea  Programului Naţional Apicol pentru perioada 2020-2022, a normelor de aplicare, precum şi a valorii sprijinului financiar.

6

Suma alocată pentru plata ajutoarelor în cadrul D.1 Măsuri pentru repopulare: Achiziţionarea de mătci (regine) şi/sau familii de albine pentru apicultură, pentru anul 2021, este de 1.951.708,36 euro.

BANII PENTRU TINERII FERMIERI! PRINCIPALELE MODIFICĂRI ÎN FIȘA SUBMĂSURII 6.1! Agroinfo, 19 martie 2021

INFORMAȚII OFICIALE. Sprijinul pentru tinerii fermieri crește la 70.000 de euro/fermier în cazul exploatațiilor agricole mari și 60.000 de euro/fermier pentru exploatațiile agricole de dimensiuni mai mici. Ministerul Agriculturii a transmis pentru AGROINFO principalele modificări făcute pentru acest an în fișa submăsurii  6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri.

Principalele modificări ale fișei submăsurii 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

În baza Regulamentului privind tranziția PAC, aprobat în data de 23 decembrie 2020 (Regulamentul (UE) nr. 2020/2220 al Parlamentului European și al Consiliului), a fost agreată extinderea aplicabilității cadrului legal existent în anii 2021-2022 și suplimentarea bugetului aferent PNDR cu resurse aferente anilor 2021 și 2022 din noul Cadrul Financiar Multianual (CFM 2021-2027).

Scopul modificării fișei submăsurii  îl reprezintă asigurarea continuității sprijinului acordat tinerilor fermieri în cadrul Politicii Agricole Comune în anii 2021 și 2022, deoarece noile planuri strategice ale PAC nu au putut fi aplicate de la 1 ianuarie 2021 și în acest sens, au fost modificate următoarele secțiuni:

II. Revizuirea principiilor de selecție

Pentru actualizarea şi adaptarea principiilor de selecţie la condiţiile şi obiectivele actuale (concentrarea și pe aspecte de calitate precum cele de mediu, promovarea asocierii, construirea și modernizarea clădirilor cu destinație agro-alimentară, orientarea acestora spre piață prin facilitarea achiziției de echipamente specifice în vederea creșterii performanței economice a exploatației) au fost înlocuite principiile privind sectorul prioritar şi privind rasele/soiurile autohtone cu:

“Principiul integrării în cadrul planurilor de afaceri a activităților de protecție a mediului precum gestionarea eficientă a gunoiului de grajd,  agricultură de precizie etc.;„ Principiul integrării în cadrul planurilor de afaceri a  construirii și

7

modernizării clădiri cu destinație agro-alimentară, achiziției de echipamente în vederea creșterii performanței economice a exploatației;„Principiul apartenenței la o formă asociativă”.

III. Revizuirea sumelor aplicabile și a ratei sprijinului

Pentru promovarea agriculturii ecologice și a operațiunilor de condiționare – procesare în vederea eficientizării activității, în contextul acestei perioade de tranziție către un PAC cu ambiții de mediu crescute s-au introdus valori mai mari pentru acei tineri care își propun să se instaleze într-o exploatatie care promovează agricultura ecologică sau își propun operațiuni de prelucrare la scara mică a propriilor produse, astfel:

“70 000 de euro pentru exploatațiile care integrează în planul de afaceri operațiuni de condiționare-procesare sau agricultura ecologică pentru exploatațiile între 30.000 € SO și 50.000 € SO;” și“60 000 de euro pentru exploatațiile care integrează în planul de afaceri operațiuni de condiționare-procesare sau agricultura ecologică pentru exploatațiile 12.000 € SO și 29.999 SO”.

Având în vedere perioada mai scurtă de implementare, sprijinul public nerambursabil se va acorda pentru o perioadă de maxim trei ani, până la data de 30 septembrie 2025, fără a depăşi data de 31 decembrie 2025 pentru ultima plată.

IV. Buget (mil.euro)

Bugetul alocat pentru perioada 2021-20220 din fondurile alocate României prin Instrumentul de Redresare Economică (EURI) pentru submăsura 6.1 este de 100 mil euro.

Submăsura a făcut obiectul consultărilor publice la nivelul grupurilor de lucru tehnice dedicate și la acest moment se află în etapa de consultare informală cu Comisia Europeană, în vederea agreării tuturor aspectelor de ordin tehnic, în vederea aprobării de către CE.

LISTA AJUTOARELOR EUROPENE PENTRU FERMIERI, CRESCĂTORI DE ANIMALE, ANUNȚATĂ DE MINISTRUL OROS! Agroinfo, 19 martie 2021

FONDURI EUROPENE AGRICULTURĂ! Cum se împart banii europeni pentru perioada de tranziție 2021-2022? Lista măsurilor de dezvoltare rurală care vor fi lansate în acest an cu sumele aferente a fost

8

anunțată joi, 18 martie 2021, de ministrul agriculturii Adrian Oros, în cadrul unei conferințe de presă, susținută la sediul Ministerului Agriculturii.

Legat de bugetul pentru perioada 2021-2022, suma alocată este de 6,2 miliarde euro din care 3 miliarde euro plăți directe și 3,2 miliarde euro Pilonul 2 (dezvoltare rurală n.r.) pe măsuri, care se compun din 2,56 miliarde de euro PNDR, la care se adaugă 700 de milioane euro din instrumentul de redresare a Uniunii Europene, acel EURI. După ce am avut mai multe runde de întâlniri și negocieri în Comitetul de Monitorizare cu toate asociațiile din agricultură și industrie alimentară, care au dorit să participe la aceste consultări, ținând cont și de limitele în care trebuia să ne încadrăm, în mare, repartiția acestor sume pe următorii doi ani este următoarea. Am să încep cu măsurile de climă și mediu pentru că acolo trebuia să ne încadrăm în 36% (procentul care trebuie alocat din buget n.r.):

- pentru zonele cu constrângeri naturale (Măsura 13) în următorii doi ani - 660 de milioane de euro;- Măsura de agro-mediu și climă (Măsura 10) - 288 de milioane de euro, 142 de milioane euro din PNDR și 146 de milioane euro din fondurile EURI;- pentru agricultura ecologică (Măsura 11) - 228 milioane euro, 126 milioane euro din programul național și 102 milioane euro din fondurile EURI;- pentru activitatea grupurilor de acțiune locală, GAL - 123 milioane euro; - pentru exploatațiile pomicole, Măsura 4.1a - 120 milioane euro, atât pentru înființare, cât și pentru depozitare și procesare;- pentru sectorul nonagricol, Măsurile 6.2 și 6.4 - 150 milioane euro din fondurile EURI;- pentru măsura de bunăstare, Măsura 14, porc și pasăre - 273 milioane euro;- pentru Măsura 17.1 asigurarea culturilor agricole și a animalelor - 20 milioane euro; - pentru UAT-uri (unități administrativ teritoriale) - 100 milioane euro;- pentru Măsura 4.2 procesare și marketing - 140 milioane euro;- pentru Măsura 6.3 dezvoltarea fermelor mici - 61 milioane euro la nivel național și 26 milioane euro pentru zona montană; - pentru cooperarea în lanțul de aprovizionare - 50 milioane euro;

- pentru Măsura 4.1 Investiții în exploatații agricole - 760 milioane euro. Banii se împart astfel:    - achiziţii simple de utilaje agricole şi de irigaţii la nivelul fermelor - 125 de milioane de euro;   - condiţionarea şi procesarea în fermă pentru sectorul vegetal - 55 milioane de euro şi zootehnic - 55 de milioane de euro;

9

   - achiziţia de utilaje pentru tinerii fermieri - 75 de milioane de euro;   - investiţii în ferme zootehnice, producţie primară, condiționare şi marketing - 240 de milioane de euro şi 60 de milioane pentru zona montană;   - investiţii în ferme legumicole, inclusiv în spaţii protejate - 100 de milioane de euro;   - condiţionarea şi procesarea în ferme în domeniul legumicol - 50 de milioane de euro.

- pentru Programul de instalare a tânărului fermier, submăsura 6.1 - 100 de milioane euro.

Programul de tranziție pentru cei doi ani este înaintat Comisiei Europene, așteptăm ultimele observații după care o să începem să publicăm și ghidurile și încet-încet să lansăm și măsurile, a anunțat joi ministrul agriculturii.

Plățile efectuate de APIA în anul financiar 2021, Vineri, 19 Martie 2021 , Lumea Satului, Subventii APIA

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că autorizarea plăților regulare pentru Campania 2020 continuă în ritm susținut.

Până la acest moment s-a autorizat la plată un număr de 776.935 fermieri, reprezentând un procent de 94,65% din numărul total al fermierilor eligibili care au depus Cerere unică de plată în Campania 2020.

Astfel, suma totală plătită în anul financiar 2021 (16 octombrie 2020 – 19 martie 2021) este de 2,51 miliarde euro, reprezentând plăți aferente Campaniei 2020, măsuri de piață și ajutoare de stat.

În ceea ce privește sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, în anul financiar 2021 suma totală plătită de APIA crescătorilor de animale este de 170,49 milioane euro, respectiv:

10

91,51 milioane euro  - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Vaci de lapte;

1,56 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Bivolițe de lapte;

11,92 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Taurine de carne;

65,48 milioane euro  - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Ovine/Caprine;

0,02 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Viermi de mătase.

Plățile vor continua neîntrerupt, în termenele prevăzute de legislația în vigoare, în mod echitabil și transparent. Sursa: apia.org.ro

Subvențiile virate în conturile fermierilor! Noi informații despre plățile de la APIA!Roxana Dobre - 19 martie 2021

Noi informații legate de plățile APIA! După ce ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunțat ieri că nivelul plăților din subvențiile APIA pe 2020 a ajuns la 2,2 miliarde de euro, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează printr-un comunicat remis Agrointeligența-AGROINTEL.RO că autorizarea plăților regulare pentru Campania 2020 continuă în ritm susținut.

”Până la acest moment s-a autorizat la plată un număr de 776.935 fermieri, reprezentând un procent de 94,65% din numărul total al fermierilor eligibili care au depus Cerere unică de plată în Campania 2020. Astfel, suma totală plătită în anul financiar 2021 (16 octombrie 2020 – 19 martie 2021) este de 2,51 miliarde euro, reprezentând plăți aferente Campaniei 2020, măsuri de piață și ajutoare de stat”, a transmis agenția.

Conform sursei citate, în ceea ce privește sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, în anul financiar 2021 suma totală plătită de APIA crescătorilor de animale este de 170,49 milioane euro, respectiv:

– 91,51 milioane euro – Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Vaci de lapte;

– 1,56 milioane euro – Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Bivolițe de lapte;

– 11,92 milioane euro – Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Taurine de carne;

11

– 65,48 milioane euro – Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Ovine/Caprine;

– 0,02 milioane euro – Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Viermi de mătase.

Plățile vor continua neîntrerupt, în termenele prevăzute de legislația în vigoare, în mod echitabil și transparent.

Despre sumele achitate fermierilor a vorbit și ministrul agriculturii, Adrian Oros, în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc joi, 18 martie. ”Câteva cifre de la APIA. Avem 2,2 miliarde de euro autorizate la plată. Vorbim de un procent de 94,61 la sută”, a spus ministrul agriculturii Adrian Oros.

Având în vedere diferența dintre suma anunțată de ministrul Adrian Oros și cele de la APIA, Agrointeligența – AGROINTEL.RO a solicitat clarificări și explicația sumei mai mari de la Agenție este datorată faptului că ea include nu doar plata subvențiilor, ci și cea a măsurilor de piață și ajutoarelor de stat.

Ministrul Oros – anunț pentru fermierii care să încaseze mai repede avansul APIA! Ramona Dascălu - 18 martie 2021

Anunț pentru fermierii care să încaseze mai repede avansul APIA pentru subvențiile aferente acestui an. Ministrul Agriculturii Adrian Oros a declarat în conferința de presă pe care a susținut-o joi, 18 martie, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale că anul acesta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) eliberează, în premieră, adeverințe pentru fermierii români încă din data de 8 martie. Acesta a ținut să sublinieze și faptul că tot începând din acest an, valoarea adeverințelor a crescut de la 85% la 90% din valoarea subvențiilor APIA.

Adrian Oros a precizat că s-a luat această decizie de eliberare a adeverințelor cu două luni mai devreme ca anul trecut pentru susținerea activității agricole la nivelul României.

12

”Dacă anul trecut am eliberat acele adeverințe APIA mai devreme cu două luni, anul acesta am încercat să facem mai devreme cu două luni față de anul trecut și astfel, începând din 8 martie, prin APIA eliberăm acele adeverințe pentru a asigura accesul fermierilor la credite bancare în condiții avantajoase pentru a susține activitatea agricolă. Deci aceasta este noutatea, nu din 15 mai, ca anul trecut, ci din 8 martie. Valoarea creditului a crescut de la 85% la 90% din valoarea sumelor care vor fi plătite de APIA. Sunt implicate ambele fonduri de garantare, și Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR), dar și FNGCIMM”, a declarat ministrul Adrian Oros.

De asemenea, ministrul Oros a spus că a fost simplificată și procedura de eliberare a adeverințelor APIA. ”Am simplificat de asemenea, procedura de eliberare a acestor adeverințe, tot fluxul de lucru mutându-se în mediul electronic. Anul trecut, prin această modalitate, au fost procesate electronic 17.500 de adeverințe pentru plățile unice și 12.000 de adeverințe pentru măsurile de mediu și climă. De asemenea, pentru măsura de bunăstare, am eliberat aceste adeverințe încă din februarie 2021”, a declarat șeful de la Agricultură.

Un sfert dintre fermierii afectati de seceta din 2020 nu au bani de semanaturi Agrostandard | 19 March, 2021 |

Gradul de indatorare al fermierilor calamitati, urmare a secetei extreme din anul 2020, a crescut de la circa 30% la circa 80-90%, ajungand ca aproximativ 25% din fermierii afectati sa nu aiba posibilitatea infiintarii culturilor de primavara incepand cu sfarsitul lunii martie, iar aproximativ 35% sa realizeze o tehnologie minimala, care sa poata sa le permita obtinerea unei productii rezonabile pentru acoperirea unei parti a pierderilor suferite anul trecut, atrage atentia Alianta pentru Agricultura si Cooperare intr-o scrisoare adresata premierului Florin Citu si ministrului Agrculturii si Dezvoltarii Rurale Adrian Oros.

Dupa ce in bugetul pe acest an al Ministerului Agriculturii nu au fost incluse si sumele promise pentru plata despagubirilor la culturile calamitate in 2020, fermierii au identificat singuri sursa de unde ar putea sa provina banii necesari. Ei le cer autoritatilor sa transfere temporar 1.093.000 mii lei,

13

reprezentand credite de angajament alocate fondurilor europene pentru initierea unui mecanism care sa implice sistemul bancar in acordarea despagubirilor cuvenite producatorilor agricoli in caz de calamitati naturale in agricultura, aferente culturilor de primavara 2020 calamitate de seceta. Membrii asociatiei sustin ca mecanismul propus nu afecteaza tinta de deficit bugetar asumata de Romania, reprezentand o ultima solutie de compromis pentru salvarea agriculturii romanesti.

Scrisoarea Aliantei pentru Agricultura si Cooperare adresata premierului Florin Citu si ministrului Adrian Oros

«Urmare a intalnirii avute de Alianta pentru Agricultura si Cooperare pe 4.03.2021 la Guvern, domnul prim-ministru Florin CITU si domnul ministru Adrian OROS au precizat ca, in 2-3 zile, MADR va veni cu o solutie agreata pentru compensarea fermierilor calamitati la culturile de primavara de seceta pedologica severa si arsita atmosferica din 2020.

Dupa ce termenul de 3 zile lucratoare a fost depasit fara a se primi un raspuns, am solicitat si avut o noua intalnire cu domnul ministru Adrian OROS pe 10.03.2021, orele 11.00, la Ministerul Agriculturii. Cu aceasta ocazie, am constatat ca domnul ministru Adrian OROS nu a putut furniza un raspuns concret privind acordarea despagubirilor pentru culturile de primavara afectate de seceta 2020, dar a afirmat ca dupa sedinta de guvern de la ora 13.00, dupa consultarea cu premierul, urma sa comunice reprezentantilor Aliantei solutia care va fi implementata. Astazi, 19 martie, se implinesc 9 zile de cand astepam un raspuns si acesta nu a venit.

Urmare a secetei extreme din anul 2020, gradul de indatorare al fermierilor calamitati a crescut de la cca. 30% la cca. 80-90%, ajungand ca aproximativ 25% din fermierii afectati sa nu aiba posibilitatea infiintarii culturilor de primavara incepand cu sfarsitul lunii martie a.c., iar aproximativ 35% sa reanalizeze o tehnologie minimala, care sa nu le permita obtinerea unei productii rezonabile pentru acoperirea unei parti a pierderilor suferite anul trecut.

Data fiind gravitatea situatiei, in zonele afectate puternic de seceta, exista un deficit major de apa in sol si, chiar daca anul acesta vom avea parte de un regim pluviometric aproape de normal, va fi imposibil ca productiile sa atinga nivelul dintr-un an normal.

MADR are prevazute in buget credite de angajament de cca 10.6 miliarde de lei, cu destinatia de a servi drept contributie nationala la alocarile din fonduri europene, adica cu cca 2 miliarde de lei in plus fata de anul trecut, cand s-a alocat o suma record. Deoarece probabilitatea de a fi absorbiti integral in

14

acest an este redusa, din moment ce mai devreme de jumatatea lunii mai nu se vor lansa sesiuni, exista riscul major ca sumele sa fie pierdute la rectificarile bugetare care vor urma, de aceea va rugam sa considerati transferarea temporara a sumei de 1.093.000 mii lei, reprezentand credite de angajament alocate fondurilor europene pentru initierea unui mecanism care sa implice sistemul bancar in acordarea despagubirilor cuvenite producatorilor agricoli in caz de calamitati naturale in agricultura, aferente culturilor de primavara 2020 calamitate de seceta.

Mntionam ca mecanismul propus NU afecteaza tinta de deficit bugetar asumata de Romania, reprezentand o ultima solutie de compromis pentru salvarea agriculturii romanesti.Va rugam sa ne raspundeti cu sinceritate si asumarea raspunderii, DA sau NU?».

Scrisoarea este semnata de Ionel Arion -Pro Agro, Nicu Vasile – LAPAR, Mircea Baluta – UNCSV si Nicolae Sitaru – APPR.

FERMIERII ROMÂNI AȘTEAPTĂ UN RĂSPUNS SINCER DE LA MINISTRUL AGRICULTURII! Agroinfo, 19 martie 2021

VOCEA FERMIERILOR! Alianța pentru Agricultură și Cooperare îl somează pe ministrul agriculturii, Adrian Oros, să răspundă sincer dacă vor primi sau nu ajutorul solicitat pentru secetă. Alianța a transmis astăzi o scrisoare către Guvernul României și Ministerul Agriculturii. Scrisoare a fost trimisă și către AGROINFO.

Către,

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALEDomnului Ministru Adrian OROS,

GUVERNULUI ROMÂNIEIDomnului Premier Florin CÎȚU,

Stimate Domnule Ministru,Stimate Domnule Premier,

Urmare a întâlnirii avute de Alianța pentru Agricultură și Cooperare pe 4.03.2021 la Guvern, domnul prim-ministru Florin CÎȚU și domnul ministru Adrian OROS au precizat că, în 2-3 zile, MADR va veni cu o soluție agreată

15

pentru compensarea fermierilor calamitați la culturile de primăvară de seceta pedologică severă și arșița atmosferică din 2020.După ce termenul de 3 zile lucrătoare a fost depășit fără a se primi un răspuns, am solicitat și avut o nouă întâlnire cu domnul ministru Adrian OROS pe 10.03.2021, orele 11.00, la Ministerul Agriculturii.

Cu această ocazie, am constatat că domnul ministru Adrian OROS nu a putut furniza un răspuns concret privind acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară afectate de seceta 2020, dar a afirmat că după ședința de guvern de la ora 13.00, după consultarea cu premierul, urma să comunice reprezentanților Alianței soluția care va fi implementată. Astăzi,  19 martie, se împlinesc  9 zile de când aștepăm un răspuns și acesta nu a venit.

Urmare a secetei extreme din anul 2020, gradul de îndatorare al fermierilor calamitați a crescut de la cca. 30% la cca. 80-90%, ajungând ca aproximativ 25% din fermierii afectați să nu aibă posibilitatea înființării culturilor de primăvară începând cu sfârșitul lunii martie a.c., iar aproximativ 35% să realizeze o tehnologie minimală, care să nu le permită obținerea unei producții rezonabile pentru acoperirea unei părți a pierderilor suferite anul trecut.

Dată fiind gravitatea situației, în zonele afectate puternic de secetă, există un deficit major de apă în sol și, chiar dacă anul acesta vom avea parte de un regim pluviometric aproape de normal, va fi imposibil ca producțiile să atingă nivelul dintr-un an normal.

MADR are prevăzute în buget credite de angajament de cca 10.6 miliarde de lei, cu destinația de a servi drept contribuție națională la alocările din fonduri europene, adică cu cca 2 miliarde de lei în plus față de anul trecut, când s-a alocat o sumă record. Deoarece probabilitatea de a fi absorbiți integral în acest an este redusă, din moment ce mai devreme de jumătatea lunii mai nu se vor lansa sesiuni, există riscul major ca sumele să fie pierdute la rectificările bugetare care vor urma, de aceea vă rugăm să considerați transferarea temporară  a sumei de 1.093.000 mii lei, reprezentând credite de angajament alocate fondurilor europene pentru inițierea unui mecanism care să implice sistemul bancar în acordarea despăgubirilor cuvenite producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură, aferente culturilor de primăvară 2020 calamitate de secetă.

16

Menționăm că mecanismul propus NU afectează ținta de deficit bugetar asumată de România, reprezentând o ultimă soluție de compromis pentru salvarea agriculturii românești.

Vă rugăm să ne răspundeți cu sinceritate și asumarea răspunderii, DA sau NU? În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO Ionel ARION LAPAR Nicolae VASILE UNCSV Mircea BĂLUȚĂ APPR Nicolae SITARU 

Și totuși există soluții pentru despăgubirile la culturile de primăvară, doar guvernanții nu le văd , Mihaela Prevenda, Vineri, 19 Martie 2021 Alianța pentru Agricultură și Cooperare revine în atenția Guvernului României cu o soluție viabilă pentru acordarea despăgubirilor fermierilor ale căror culturi de primăvară au fost afectate de seceta extremă din anul 2020. Reprezentanții Alianței menționează că mecanismul propus nu afectează ținta de deficit bugetar asumată de țara noastră, fiind o ultimă soluție de compromis pentru salvarea agriculturii românești.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are prevăzute în buget credite de angajament de circa 10,6 miliarde de lei, cu destinația de a servi drept contribuție națională la alocările din fonduri europene, adică cu vreo două miliarde de lei în plus față de anul trecut, când s-a alocat o sumă record. „Deoarece probabilitatea ca acești bani să fie absorbiți integral în acest an este redusă, din moment ce mai devreme de jumătatea lunii mai nu se vor lansa sesiuni, există riscul major ca sumele să fie pierdute la rectificările bugetare care vor urma. De aceea, vă rugăm să considerați transferarea temporară a sumei de 1.093.000 mii lei, reprezentând credite de angajament alocate fondurilor europene pentru inițierea unui mecanism care să implice sistemul bancar în acordarea despăgubirilor cuvenite producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură, aferente culturilor de primăvară 2020 calamitate de secetă”, precizează Alianța pentru Agricultură și Cooperare în scrisoarea deschisă trimisă vineri – 19 martie 2021 – premierului Florin Cîțu și ministrului Agriculturii Adrian Oros. „Vă rugăm să ne răspundeți cu sinceritate și asumarea răspunderii, DA sau NU?”, se încheie scrisoarea Alianței.

17

În urma întâlnirii avute de Alianța pentru Agricultură și Cooperare pe 4 martie a.c. la Guvern, prim-ministrul Florin Cîțu și ministrul Adrian Oros au spus că în 2-3 zile, MADR va veni cu o soluție agreată pentru compensarea fermierilor calamitați la culturile de primăvară de seceta pedologică severă și arșița atmosferică din 2020.

După ce termenul de trei zile lucrătoare a fost depășit fără a se primi un răspuns, Alianța a solicitat și a avut o nouă întâlnire cu Adrian Oros pe 10 martie 2021, la Ministerul Agriculturii, ocazie cu care reprezentanții Alianței au constatat că ministrul Agriculturii nu a putut furniza un răspuns concret privind acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară afectate de secetă anul trecut, dar a afirmat că după ședința de guvern din ziua respectivă, după consultarea cu premierul, va comunica soluția care va fi implementată. Astăzi, 19 martie, se împlinesc  nouă zile de când fermierii așteaptă un răspuns, care pare că nu mai vine.

Fermierii reamintesc Executivului efectele secetei din 2020. Gradul de îndatorare al fermierilor calamitați a crescut de la circa 30% la circa 80-90%, ajungând ca aproximativ 25% din fermierii afectați să nu aibă posibilitatea înființării culturilor de primăvară începând cu sfârșitul lunii martie a.c., iar aproximativ 35% să realizeze o tehnologie minimală, care să nu le permită obținerea unei producții rezonabile pentru acoperirea unei părți a pierderilor suferite anul trecut.

Dată fiind gravitatea situației, în zonele afectate puternic de secetă, există un deficit major de apă în sol și chiar dacă anul acesta regimul pluviometric va ajunge aproape de normal, va fi imposibil ca producțiile să atingă nivelul dintr-un an normal.

ANT sector vegetal pentru anul de cerere 2020, aproape 44 milioane euro , Revista Fermierului Vineri, 19 Martie 2021

Potrivit unui proiect de act normativ aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, plafoanele ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile amplasate pe teren arabil - ANT 1, precum şi pentru culturile de: in pentru fibră - ANT 2, cânepă pentru fibră - ANT 3, tutun - ANT 4, hamei - ANT 5 şi sfeclă de zahăr - ANT 6, care se acordă pentru anul de cerere 2020, sunt în sumă de 43.974.445 euro, în echivalent 214.265.485 lei, bani care se asigură de la bugetul MADR pe anul 2021.

Suma totală se distribuie astfel:

527.430 euro pentru culturile amplasate pe teren arabil;

18

742.000 euro pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră;

827 euro pentru tutun;

879 euro pentru hamei;

567 euro pentru sfeclă de zahăr.

Culturile amplasate pe teren arabil sunt: cereale pentru boabe, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: grâu, secară, orz, orzoaică, porumb boabe, sorg, orez; leguminoase pentru boabe, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: mazăre, fasole; rădăcinoase, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: cartofi, sfeclă de zahăr, rădăcinoase furajere; plante industriale, din care: plante textile: in pentru fibră, cânepă pentru fibră; plante uleioase: floarea-soarelui, rapiţă, soia boabe, in pentru ulei; alte plante industriale, de exemplu: tutun, plante medicinale şi aromatice; legume, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: tomate, ceapă, usturoi, varză albă, ardei, pepeni verzi şi galbeni; furaje verzi în teren arabil, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: furaje verzi anuale, furaje verzi perene, de exemplu lucernă, trifoi; căpşuni; loturi semincere; culturi amplasate pe teren arabil în sere şi solarii, alte culturi pe teren arabil necuprinse în cele de mai sus.

Cuantumul per hectar al ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal se calculează de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, prin raportarea sumelor totale la suprafeţele eligibile corespunzătoare ANT 1 - 6.

Plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii se fac în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020.

Proiectul de hotărâre pentru aprobarea plafoanelor ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectoarele vegetal, pentru anul de cerere 2020 a fost pus în dezbatere publică pe data de 17 martie 2020, iar toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de zece zile de la data publicării, la adresa de email: politici.agricole@madr.ro.

AFIR si FINANTARI

BANII PENTRU TINERII FERMIERI! PRINCIPALELE MODIFICĂRI ÎN FIȘA SUBMĂSURII 6.1! Agroinfo, 19 martie 2021

INFORMAȚII OFICIALE. Sprijinul pentru tinerii fermieri crește la 70.000 de euro/fermier în cazul exploatațiilor agricole mari și 60.000 de euro/fermier pentru exploatațiile agricole de dimensiuni mai mici.

19

Ministerul Agriculturii a transmis pentru AGROINFO principalele modificări făcute pentru acest an în fișa submăsurii  6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri.

Principalele modificări ale fișei submăsurii 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

În baza Regulamentului privind tranziția PAC, aprobat în data de 23 decembrie 2020 (Regulamentul (UE) nr. 2020/2220 al Parlamentului European și al Consiliului), a fost agreată extinderea aplicabilității cadrului legal existent în anii 2021-2022 și suplimentarea bugetului aferent PNDR cu resurse aferente anilor 2021 și 2022 din noul Cadrul Financiar Multianual (CFM 2021-2027).

Scopul modificării fișei submăsurii  îl reprezintă asigurarea continuității sprijinului acordat tinerilor fermieri în cadrul Politicii Agricole Comune în anii 2021 și 2022, deoarece noile planuri strategice ale PAC nu au putut fi aplicate de la 1 ianuarie 2021 și în acest sens, au fost modificate următoarele secțiuni:

II. Revizuirea principiilor de selecție

Pentru actualizarea şi adaptarea principiilor de selecţie la condiţiile şi obiectivele actuale (concentrarea și pe aspecte de calitate precum cele de mediu, promovarea asocierii, construirea și modernizarea clădirilor cu destinație agro-alimentară, orientarea acestora spre piață prin facilitarea achiziției de echipamente specifice în vederea creșterii performanței economice a exploatației) au fost înlocuite principiile privind sectorul prioritar şi privind rasele/soiurile autohtone cu:

“Principiul integrării în cadrul planurilor de afaceri a activităților de protecție a mediului precum gestionarea eficientă a gunoiului de grajd,  agricultură de precizie etc.;„ Principiul integrării în cadrul planurilor de afaceri a  construirii și modernizării clădiri cu destinație agro-alimentară, achiziției de echipamente în vederea creșterii performanței economice a exploatației;„Principiul apartenenței la o formă asociativă”.

III. Revizuirea sumelor aplicabile și a ratei sprijinului

Pentru promovarea agriculturii ecologice și a operațiunilor de condiționare – procesare în vederea eficientizării activității, în contextul acestei perioade de tranziție către un PAC cu ambiții de mediu crescute s-au introdus valori mai mari pentru acei tineri care își propun să se instaleze într-o exploatatie care

20

promovează agricultura ecologică sau își propun operațiuni de prelucrare la scara mică a propriilor produse, astfel:

“70 000 de euro pentru exploatațiile care integrează în planul de afaceri operațiuni de condiționare-procesare sau agricultura ecologică pentru exploatațiile între 30.000 € SO și 50.000 € SO;” și“60 000 de euro pentru exploatațiile care integrează în planul de afaceri operațiuni de condiționare-procesare sau agricultura ecologică pentru exploatațiile 12.000 € SO și 29.999 SO”.

Având în vedere perioada mai scurtă de implementare, sprijinul public nerambursabil se va acorda pentru o perioadă de maxim trei ani, până la data de 30 septembrie 2025, fără a depăşi data de 31 decembrie 2025 pentru ultima plată.

IV. Buget (mil.euro)

Bugetul alocat pentru perioada 2021-20220 din fondurile alocate României prin Instrumentul de Redresare Economică (EURI) pentru submăsura 6.1 este de 100 mil euro.

Submăsura a făcut obiectul consultărilor publice la nivelul grupurilor de lucru tehnice dedicate și la acest moment se află în etapa de consultare informală cu Comisia Europeană, în vederea agreării tuturor aspectelor de ordin tehnic, în vederea aprobării de către CE.

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIŢII: Investiţiile private din România vor beneficia de 633 milioane euro , A.I. , Ziarul BURSA #Piaţa de Capital / 19 martie

• Banca nu va finanţa proiecte de investiţii în gaze naturale, a spus Kettel Thomsen, vicepreşedinte al BEI

Investiţiile private, leasingul în agricultură, producţie şi servicii şi finanţarea inclusivă pe tot teritoriul ţării noastre vor beneficia de 633 milioane euro prin finanţări semnate între Banca Europeană de Investiţii (BEI), Fondul European de Investiţii şi partenerii financiari importanţi din România, se arată într-un raport de ieri al BEI.

De asemenea, băncile şi instituţiile financiare nebancare partenere vor avea posibilitatea să ofere finanţare crescută şi în condiţii flexibile pentru ca mediul de afaceri să poată face faţă provocărilor rezultate în urma pandemiei Covid-19.

21

Potrivit sursei menţionate, o nouă formă de suport din partea BEI pentru investiţiile sectorului privat constă în finanţări de 100 milioane euro pentru creşterea capacităţilor de depozitare şi distribuţie, precum şi pentru noi programe de creditare pentru antreprenori şi comunităţi dezavantajate. De asemenea, BEI şi FEI au colaborat la prima tranzacţie de securitizare sintetică din ţara noastră care va sprijini finanţarea specializată de tip leasing şi va permite firmelor să îşi modernizeze echipamentele de producţie şi parcurile de autovehicule. Christian Kettel Thomsen, vicepreşedinte al BEI responsabil pentru ţara noastră a spus: "Pentru a reduce impactul Covid-19 şi a construi un viitor mai bun, este esenţial să ne asigurăm că firmele investesc şi că proiectele prioritare vor continua. Colaborarea excelentă dintre partenerii publici şi privaţi români şi Grupul BEI a avut un efect semnificativ asupra investiţiilor în economie, sectorul social şi combaterea schimbărilor climatice în România. Finanţarea de 809 milioane angajată de către BEI şi FEI în 2020 va sprijini mii de firme, studenţi şi gospodării din întreaga ţară în anii urmatori".

Totuşi, vicepreşedintele BEI a precizat că banca nu va finanţa proiecte de investiţii în gaze naturale, în cadrul unei videoconferinţe.

"Banca consideră că gazul natural nu va fi sustenabil pe măsură ce ne apropiem de 2050 (...). Dar putem şi avem ambiţia să finanţăm proiecte care sunt considerate în linie cu obiectivele climatice, de pildă în domeniul energiei regenerabile (...)", a spus Kettel Thomsen.

Alain Godard, director executiv al Fondului European de Investiţii (FEI) a spus că anul trecut fondul a acordat IMM-urilor din ţara noastră peste 387 milioane euro.

"Finanţările includ: noi acorduri de garantare şi contribuţii în fonduri de capital de risc, suport pentru zece scheme locale de microfinanţare şi prima tranzacţie de securitizare sintetică la nivel naţional pentru dezvoltarea finanţării de tip leasing. Echipele FEI din România şi Luxemburg vor mobiliza în continuare finanţări cu impact în colaborare cu partenerii noştri locali." a spus Godard.

Banca Europeană de Investiţii este instituţia de creditare pe termen lung a Uniunii Europene deţinută de statele membre ale acesteia. Banca pune la dispoziţie finanţare pe termen lung pentru investiţii solide, cu scopul de a contribui la atingerea obiectivelor politicilor UE. Fondul European de Investiţii face parte din Grupul Băncii Europene de Investiţii. Misiunea sa centrală este de a contribui la atingerea obiectivului UE de a sprijini microîntreprinderile şi întreprinderile mici şi mijlocii din Europa. FEI

22

sprijină IMM-urile să acceseze finanţare, să crească, să inoveze, să se digitalizeze şi să fie competitive în economia "verde".

ALTELE

Lider din oierit: ”Oros să plece din MADR! Nu se ridică la nivelul unui ministru!” Roxana Dobre - 19 martie 2021

Se cere demisia ministrului agriculturii, Adrian Oros, înainte de votul din Parlament privind moțiunea anunțată la adresa șefului de la agricultură. Ionică Nechifor, președintele Asociației Moldoovis, cere printr-o postarea publicată pe pagina personală de Facebook ca Adrian Oros să plece de la agricultură deoarece ”toată țara este de activitatea sa”.

“Din respect pentru oamenii politici de calitate din PNL, în mod elegant îi solicit medicului veterinar Oros Adrian Nechita, să renunțe la funcția de Ministrul al Agriculturii, înainte de a mai fi dezbătută această moțiune! D-le Oros, plecați! Nu vă ridicați la nivelul unui Ministru, poate sunteți bun ca profesor sau politician de rang V, dar în nici într-un caz, ca ministru al agriculturii”, a transmis liderul din oierit.

Acesta spune că activitatea ministurlui aduce mari deservicii politicii și toată țara este dezamăgită de prestația acestuia. ”Toată țara este dezamăgită de activitatea dumneavoastră! În prezent, dumneavoastră domnule Oros, aduceți cele mai mari deservicii politicii de dreapta!”, este mesajul postat de Ionică Nechifor după ce Agrointeligența-AGROINTEL.RO a anunțat că Partidul Social Democrat (PSD) pregătește o moțiune de cenzură simplă la adresa ministrului Adrian Oros.

23

Fermierii sunt nemulțumiți de tăierea unor programe importante, cum ar fi Tomata dar și lipsa depăgubirilor pentru culturile de primăvară, care ar avea nevoie de 1 miliard de lei care să ajungă la fermieri. Oros a declarat în cadrul unei conferințe de acasă că banii ”nu îi aduce el de acasă”. ”Sunteți conștienți cu toții ca eu nu aduc bani de acasă, eu gestionez banii pe care îi primesc și încerc să îi drămuiesc așa cum stabilim împreună cu colegii și cu cei din mediul asociativ, în șa fel încât, pentru fiecare program în desfășurare să existe o finanțare cât mai bun posibilă. Repet, în limita alocărilor bugetare. Am spus-o și anul trecut. Nu este meritul meu anul trecut că au fost mai mulți bani și am putut să oferim sprijin și pentru secetă, inclusiv pentru acele măsuri de COVID. Anul acesta dacă vor fi bani, o să reușim iarăși, dacă nu vor fi bani, nu o să reușim, pentru că nu, repet, banii nu sunt meritul meu ca nu îi aduc eu de acasă”, a mai subliniat ministrul.

În oierit, subvenţiile pentru Ajutorul Naţional Tranzitoriu vor fi tăiate din acest an la jumătate, urmând ca fermierii să beneficieze de un sprijin de la stat de numai 2,26 de euro pe cap de ovină.

Moțiune simplă împotriva ministrului Oros! ”E într-o lume paralelă față de ce se întâmplă în agricultură!” Roxana Dobre - 19 martie 2021

Ministrul agriculturii, sub amenințarea unei moțiuni simple! Partidul Social Democrat (PSD) a anunțat că va depune săptămâna viitoare, la Camera Deputaţilor, o moţiune simplă împotriva ministrului Agriculturii, Adrian Oros.

”Am avut astăzi o întâlnire cu reprezentanţii asociaţiilor, federaţiilor şi sindicatelor din domeniul ago-alimentar.(…) Am văzut că, concomitent cu întâlnirea noastră, a ieşit şi domnul ministru Oros şi a produs anumite ştiri. Cu toţii am tras o concluzie – domnul ministru Oros este într-o lume paralelă faţă de ceea ce se întâmplă în acest moment în acest domeniu. În primul rând, nu s-au luat măsuri, nu au fost date nici până acum despăgubirile pentru secetă, nu au fost plătită acciza (la motorină) pe trimestrele 3 şi 4 de

24

anul trecut, ceea ce reprezintă 60% din totalul de acciză şi, nu în ultimul rând, am văzut că ministrul Oros a venit cu o iniţiativă parlamentară, la Senat, să modifice Legea 17, cea privitoare la înstrăinarea terenurilor. De acea, împreună cu colegii mei, am decis, săptămâna viitoare, să depunem o moţiune simplă la adresa domnului ministru Oros la Camera Deputaţilor. Pericolul asupra securităţii alimentare a României în acest moment este unul real”, a spus Ciolacu, la o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.ro.

El a adăugat că România nu mai produce pesticide, îngrăşăminte sau seminţe. ”Vedem că în continuare nu se ia nicio măsură în această zonă, nu încercăm să promovăm produsele româneşti şi autohtone, atât tradiţionale, cât şi cele produse cu materie primă chiar importată, nu vedem un program coerent în acest moment din partea Ministerului Agriculturii. Nu mai putem să ne permitem această incapacitate a Guvernului de a gestiona una dintre cele mai mari şi cele mai importante probleme ale fiecărui stat”, a afirmat liderul PSD.

De precizat că și în condițiile în care moțiunea simplă trece de Parlament ministrul care este vizat nu este obligat să demisioneze acest demers putând fi cerut doar de premier sau ca un act de onoare din partea oficialului vizat.

Adrian Chesnoiu: „OROS: groparul agriculturii și satului românesc!”, martie 19, 2021 , agrimanet

Adrian OROS: groparul agriculturii și satului românesc!

Într-o postare pe pagina sa de socializare, domnul Adrian Chesnoiu ne reamintește măsurile luate de Oros Adrian:Adrian Oros falimentează agricultura românească, aruncă în sărăcie zeci de mii de fermieri și familiile lor și trimite tinerii lucrători din agricultură să lucreze pământul străinilor, departe de casă:

Cele mai sfidătoare măsuri luate de OROS împotriva fermierilor:

25

neacordarea despăgubirilor pentru culturile din primăvara anului 2020 afectate de secetă (peste 80.000 de fermieri afectați),

neglijarea programelor de modernizare/reabilitare a sistemului de irigații,

modificarea legii privind vânzarea terenurilor agricole în avantajul investitorilor străini,

desființarea programelor de susținere a fermierilor precum ”tomata”, “colectarea lânii” sau Casa de Comerț Unirea,

suspendarea sau prorogarea unor termene la legi precum Legea nr.236/2020 pentru stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare, produse pescărești si de acvacultură (acordarea sprijinului de 20.000 de euro/beneficiar/an) sau Legea nr. 133/2019 pentru înfiinţarea Agenţiei pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare.

diminuarea cu 50% a Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) pentru sectorul vegetal și zootehnic.

neachitarea restanțelor pentru trim. III și IV 2020 a accizei la motorină!

PSD depune moțiune simplă împotriva ministrului  Adrian OROS. Fermierii ies în stradă!

Reacția lui Cîțu la anunțul moțiunii PSD împotriva ministrului Oros: „Anul acesta o să ignorăm”, 19 martie 2021, Ionel Vaduva

Într-un briefing de presă susținut de prim-ministrul liberal, Florin Cîțu, vineri, 19 martie 2021, la finalul ședinței Executivului de la București, acesta a anunțat că va ignora moțiunea simplă inițiată de PSD împotriva ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.

În condițiile în care, a spus Cîțu, în legislatura în care PSD avea majoritate în Parlament, PNL a reușit să guverneze, implicit să treacă peste valul de moțiuni inițiate de partidul de opoziție, „anul acesta o să ignorăm” a replicat Cîțu.

Afirmația șefului Guvernului survine în contextul precizărilor șefului PSD, Marcel Ciolacu, potrivit cărora ministrul Oros va fi supus unei moțiuni simple.

„Îmi aduc aminte că, anul trecut, am făcut parte dintr-un Guvern care a condus România într-o perioadă dificilă, cu un Parlament majoritar PSD care încerca să ne oprească în fiecare zi. Şi totuşi am reuşit să facem faţă, am guvernat România bine anul trecut. Anul acesta o să ignorăm”, a răspuns Cîțu pe tema moțiunii anti-Oros.

26

Tot într-o conferință de presă, de această dată de joi, 18 martie 2021, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că, săptămâna viitoare, PSD urmează să depună la Camera Deputaților o moţiune simplă împotriva ministrului Agriculturii, Adrian Oros, considerând că există un pericol real în ceea ce priveşte securitatea alimentară.

„Săptămâna viitoare depunem o moţiune simplă la adresa domnului ministru Oros, la Camera Deputaţilor. Pericolul asupra securităţii alimentare a României în acest moment este unul real. Vă reamintesc că România nu mai produce pesticide, îngrăşăminte sau seminţe. Vedem că, în continuare, nu se ia nicio măsură în această zonă, nu încercăm să promovăm produsele româneşti şi autohtone, atât tradiţionale, cât şi cele produse cu materie primă chiar importată, nu vedem un program coerent în acest moment din partea Ministerului Agriculturii”, a afirmat Marcel Ciolacu.

„Domnul ministru Oros este într-o lume paralelă”

Preşedintele PSD a mai spus că românii nu îşi pot permite „această incapacitate a Guvernului de a gestiona una dintre cele mai mari, cele mai importante probleme ale unui stat”.

„Am avut astăzi (n.r. – joi, 18 martie 2021) o întâlnire cu reprezentanţii asociaţiilor, federaţiilor şi sindicatelor din domeniul agoalimentar.(…) Am văzut că, concomitent cu întâlnirea noastră, a ieşit şi domnul ministru Oros şi a produs anumite ştiri. Cu toţii am tras o concluzie – domnul ministru Oros este într-o lume paralelă faţă de ceea ce se întâmplă în acest moment în acest domeniu.

„În primul rând, nu s-au luat măsuri, nu au fost date nici până acum despăgubirile pentru secetă, nu au fost plătită acciza pe trimestrele 3 şi 4 de anul trecut, ceea ce reprezintă 60% din totalul de acciză şi, nu în ultimul rând, am văzut că ministrul Oros a venit cu o iniţiativă parlamentară, la Senat, să modifice legea 17, cea privitoare la înstrăinarea terenurilor.

„De aceea, împreună cu colegii mei, am decis, săptămâna viitoare, să depunem o moţiune simplă la adresa domnului ministru Oros la Camera Deputaţilor. Pericolul asupra securităţii alimentare a României în acest moment este unul real”, a spus Ciolacu în conferința de presă, citat de Agerpres.

PSD-istul a acuzat șefia MADR că nu întreprinde nicio măsură în promovarea produselor românești.

27

„Vedem că, în continuare, nu se ia nicio măsură în această zonă, nu încercăm să promovăm produsele româneşti şi autohtone, atât tradiţionale, cât şi cele produse cu materie primă chiar importată, nu vedem un program coerent în acest moment din partea Ministerului Agriculturii. Nu mai putem să ne permitem această incapacitate a Guvernului de a gestiona una dintre cele mai mari şi cele mai importante probleme ale fiecărui stat”, a afirmat totodată liderul PSD.

Ciolacu a afirmat că ministrul Agriculturii vrea să modifice un proiect de lege trecut prin Parlament de PSD, astfel încât să se permită vânzarea pământului agricol şi către cetăţeni străini.

Și fermierii îl vor taxa pe Oros Tot săptămâna viitoare, în data de 24 martie 2021, Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice „Grânarii” Iași a inițiat și va participa la un protest al fermierilor, în Piața Victoriei, București.

„Având în vedere că declarațiile Ministrului Agriculturii date ieri, 18 martie 2021, în cadrul conferinței de Presă de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin care face referire la despăgubirile pentru secetă din anul 2020, au fost lacunare și nu se întrevede plata acestora, nici măcar pentru procentul nealocat la despăgubirile pentru culturile de toamnă, Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice ”Grânarii” Iași a inițiat și va participa la un protest al fermierilor, în Piața Victoriei, București, în data de 24 martie 2021, între orele 11:00-14:00. La acțiune vor participa fermieri din județele: Iași, Botoșani, Vaslui”, se menționează într-un anunț al asociației.

Anunțul ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, despre despăgubiri (plata proceselor-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole, cât și scontarea acestora) este clar – acestea nu sunt posibile până la următoarea rectificare de buget.

Precizările oficiale au ale ministrului de resort au fost făcute într-o conferință de presă de joi, 18 martie 2021.

Conform precizărilor sale despre despăgubiri, prevederile programului Agro IMM Invest și plata anticipată a subvențiilor sunt singurele măsuri de care, deocamdată, le are la dispoziție instituția pe care Oros o conduce.

Situația e gravă! Fermierii anunță proteste în Piața Victoriei, miercuri 24 martie ,  Autor: Diana Vasilescu , 19 martie 2021 Redacției AgroTv i-a fost adus la cunoștință faptul că situația în estul

28

țării nu este tocmai una favorabilă pentru agricultură. Fermierii anunță proteste în Piața Victoriei.

Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice ”GRÂNARII” Iași anunță că vor ieși în stradă. 

” Având în vedere că declarațiile Ministrului Agriculturii date ieri, 18.03.2021, în cadrul Conferinței de Presă de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin care face referire la despăgubirile pentru secetă din anul 2020, au fost lacunare și nu se întrevede plata acestora, nici măcar pentru procentul nealocat la despăgubirile pentru culturile de toamnă, Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice ”GRÂNARII” Iași a inițiat și va participa la un PROTEST AL FERMIERILOR, în Piața Victoriei, BUCUREȘTI, in data de 24.03.2021, între orele 11:00-14:00.

La acțiune vor participa fermieri din judetețele: Iași, Botoșani, Vaslui.

Vă rugăm să popularizați demersurile noastre având în vedere situația extrem de gravă a Agriculturii din zona de EST a țării, zonă grav afectată de seceta din anul agricol 2019-2020. ” este comunicatul transmis redacției noastre.

ACCPT Iași (GRÂNARII „DĂ-TE PE BRAZDĂ”) este asociatie non profit a fermierilor din judetele de est ale Romaniei (SV, BT, NT, IS, BC, VS, VN, GL, BZ), cu sediul in judetul Iasi si un număr de 120 membri fermieri ce lucrează o suprafață de peste 40.000 ha. 

„DĂ-TE PE BRAZDĂ”: ACCPT Iași participă la protestul din Piața Victoriei, martie 19, 2021 agrimanet

Având în vedere că declarațiile Ministrului Agriculturii date astăzi, 18.03.2021, în cadrul

29

Conferinței de Presă de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin care face referire la despăgubirile pentru secetă din anul 2020, au fost lacunare și nu se întrevede plata acestora, nici măcar pentru procentul nealocat la despăgubirile pentru culturile de toamnă, Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice ”GRÂNARII” Iași a inițiat și va participa la un PROTEST AL FERMIERILOR, în Piața Victoriei, BUCUREȘTI, in data de 24.03.2021, între orele 11:00-14:00.

La acțiune vor participa fermieri din judetețele: Iași, Botoșani, Vaslui.

Vă rugăm să popularizați demersurile noastre având în vedere situația extrem de gravă a Agriculturii din zona de EST a țării, zonă grav afectată de seceta din anul agricol 2019-2020.

Vă mulțumim!

ACCPT Iași (GRÂNARII „DĂ-TE PE BRAZDĂ”) este asociatie non profit a fermierilor din judetele de est ale Romaniei (SV, BT, NT, IS, BC, VS, VN, GL, BZ), cu sediul in judetul Iasi și un număr de 120 membri fermieri ce lucrează o suprafață de peste 40.000 ha.

Președinte ACCPT județul Iași, Ec., EMIL BĂLTEANU, telefon: 0728 082 683

30

Cine a înhămat agricultura la carul cu boi?Nicoleta Dragomir , 19 martie 2021 -

Paradoxurile din agricultura românească aproape că nu mai surprind pe nimeni, din păcate. Atât de mult ne-am obişnuit să avem cu ce, dar să nu reuşim acolo unde alţii fac performanţă cu mult mai puţine resurse, încât îl luăm în braţe pe „lasă-mă să te las” şi uităm că noi, oamenii, suntem înzestraţi şi cu putere de reacţie.

Ne ferim să spunem lucrurilor pe nume, în timp ce alţii ne trasează viitorul după chipul şi asemănarea lor, de cele mai multe ori în evidenta noastră defavoare. Imaginea bucolică a carului cu boi nu are nimic de-a face cu faţa tristă pe care o afişează agricultura zilelor noastre. Luaţi exprimarea din titlu ca atare, dar cu sensul figurat al boului, că n-am nimic cu bietul animal. Dar cam aşa arată adunătura de simandicoşi de prin Ministerul Agriculturii şi niscaiva parlamentari care habar nu au să deosebească grâul de neghină. Cum să fii persoană publică şi să ai ziua şi discursul contradictoriu, în timp ce fermierii aşteaptă de la tine, ministru al agriculturii, să ai un mesaj cel puţin coerent cu privire la probleme care afectează grav sectorul pe care, chipurile, îl păstoreşti?!

Că e vorba de porcii din gospodărie, de seceta care zburdă pe câmpii, de berbecii de prăsilă sau viţeii de carne, ministrul răzgândac al agriculturii azi spune una, mâine alta! Păi şi cabinetul ministrului ce păzeşte? Consilierii

31

ministrului pe cine… consiliază? Când ieşi public cu o declaraţie, cine naiba şi-o asumă?! Oameni buni, personal pot să înţeleg că sunt multe de rezolvat în instituţiile agricole ale statului, că vin probleme noi peste cele vechi, dar când ţi-ai luat angajamentul să decizi asupra bunului mers al agriculturii, eşecurile repetate sunt cel puţin dovada incompetenţei.

Îmi aduc aminte că, în anii ce-au urmat aderării noastre la comunitatea europeană, UE atrăgea atenţia României, prin numeroasele „steguleţe roşii”, că la noi au loc derapaje serioase, legislative şi de „bune practici”, cu consecinţe nefaste şi pe termen lung pentru fermieri. Din nefericire, obiceiurile proaste s-au menţinut şi s-au înmulţit precum mistreţii la principala instituţie care hotărăşte soarta agriculturii.

Pentru reîmprospătarea memoriei celor care se simt ofensaţi de vocea poporului, le ofer cu generozitate doar câteva exemple edificatoare:• Cadastrarea naţională a terenurilor agricole e tot la... pământ;• Bugetul pentru agricultură încă e o vacă bună de muls, chiar şi pentru cei care nu mai au sau n-au avut niciodată o vacă:• Sistemul naţional de irigaţii e mama paradoxurilor: avem apă, dar n-avem sistem;• Se face mare caz de subvenţiile UE revărsate în desaga agriculturii, dar se uită că banii europeni sunt un drept câştigat de fermierul român, nicidecum pomană de la Guvernul cel darnic; • Camere agricole? Avem lege, dar şi tocmeală pe posturile ce se cuvin Statului. Deci nu avem camere.Şi lista e luuungă precum şirul de declaraţii populiste şi belicoase rostite cu nesaţ de făuritorii de legi anti-agricultură.

NICOLETA DRAGOMIR , Senior editor , Ferma Media Grup ,

……………………….

LEGISLATIV

Guvernul va schimba regulile de restructurare și insolvență Marius Oncu scris ieri, 20:18

Legislația privind restructurarea și insolvența va fi modificată pentru a transpune o directivă europeană pe această temă. Proiectul prevede o nouă procedură pre-insolvență, în cea mai mare parte a sa extrajudiciară, acordul de restructurare preventivă, și actualizează în linie cu directiva UE concordatul preventiv. Procedura ar trebui să fie susținută de instrumente precum suspendarea pe o perioadă determinată a executărilor silite, regula păstrării de către debitor a administrării afacerii,

32

cerințe de vot echilibrate, procedură suplă de confirmare de către instanță a rezultatelor negocierilor, a anunțat Ministerul Justiției Proiectul ar urma să introducă și garanții adecvate pentru creditori, care să le confere încredere pentru a finanța o restructurare a afacerii și să le asigure o recuperare a creanțelor superioară celei din insolvență.

Citeste in continuare la https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/document-guvernul-va-schimba-regulile-de-restructurare-si-insolventa-20071532

Legislaţie românească

Legea nr. 41/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2020 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, Parlamentul României Va intra în vigoare la 20.03.2021

Ordinul nr. 58/462/2021 privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie şi refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2021, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 278 din 19.03.2021. A intrat în vigoare la 19.03.2021

Ordinul nr. 58/462/2021 privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie şi refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2021, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 278 din 19.03.2021. A intrat în vigoare la 19.03.2021

Ordinul nr. 59/2021 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1.369/2018 privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele marine şi continentale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 278 din 19.03.2021. A intrat în vigoare la 19.03.2021

Anexa la Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 272/2021 privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0428 Pajiştile de la Mănărade, din 18.02.2021, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 261 din 16.03.2021. A

33

intrat în vigoare la 16.03.2021

Decizia nr. 236/2021 privind revocarea domnului Paul-Emil Ciubotaru din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Prim-ministru Publicat în Mof I nr. 274 din 18.03.2021. A intrat în vigoare la 18.03.2021

Decizia nr. 237/2021 privind numirea domnului Eugen Ioan Cozma în funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Prim-ministru Publicat în Mof I nr. 274 din 18.03.2021. A intrat în vigoare la 18.03.2021

Ordinul nr. 6658/2021 privind instituirea carantinei zonale pentru comuna Sânpetru, judeţul Braşov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 273 din 18.03.2021. A intrat în vigoare la 18.03.2021

Ordinul nr. 6661/2021 privind instituirea carantinei zonale pentru oraşul Otopeni, judeţul Ilfov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 275 din 18.03.2021. A intrat în vigoare la 18.03.2021

Ordinul nr. 6662/2021 privind instituirea carantinei zonale pentru comuna Berceni, cu satul aparţinător Berceni, judeţul Ilfov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 275 din 18.03.2021. A intrat în vigoare la 18.03.2021

Ordinul nr. 6663/2021 privind instituirea carantinei zonale pentru comuna Brăneşti, cu satele aparţinătoare Brăneşti, Islaz, Pasărea şi Vadu Anei, judeţul Ilfov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 275 din 18.03.2021. A intrat în vigoare la 18.03.2021

Legislaţie europeană

Decizia nr. 463/2021 privind poziţia care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul Comitetului de gestiune instituit prin Convenţia vamală privind transportul internaţional de mărfuri sub acoperirea carnetelor TIR, în ceea ce priveşte modificările respectivei convenţii, Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 95 din 18.03.2021. A intrat în vigoare la 09.03.2021

Regulamentul delegat nr. 466/2021 de completare a Regulamentului (UE) 2019/1700 al Parlamentului European şi al Consiliului prin specificarea

34

numărului şi a titlului variabilelor pentru domeniul venitului şi condiţiilor de viaţă, în ceea ce priveşte sănătatea şi calitatea vieţii (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 96 din 19.03.2021. Va intra în vigoare la 08.04.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 469/2021 de acceptare a unei cereri de acordare a tratamentului de nou producător-exportator cu privire la măsurile antidumping definitive instituite la importurile de articole de masă şi de articole de bucătărie din ceramică originare din Republica Populară Chineză şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/1198, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 96 din 19.03.2021. Va intra în vigoare la 20.03.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 363/2021 privind autorizarea unui preparat de fumonisină esterază produsă de Komagataella phaffii DSM 32159 ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 21.03.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 367/2021 privind reînnoirea autorizaţiei pentru un preparat de Saccharomyces cerevisiae CNCM I-4407 ca aditiv pentru hrana viţeilor pentru creştere şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 883/2010 (titularul autorizaţiei S.I. Lesaffre) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 22.03.2021

Regulamentul nr. 468/2021 de modificare a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte speciile botanice care conţin derivaţi de hidroxiantracen (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 96 din 19.03.2021. Va intra în vigoare la 08.04.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 460/2021 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 în ceea ce priveşte rubrica referitoare la Ucraina din lista ţărilor terţe, teritoriilor, zonelor sau compartimentelor din care anumite păsări de curte şi produse obţinute de la acestea pot fi importate în Uniune sau pot tranzita Uniunea în contextul riscului de gripă aviară înalt patogenă (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 20.03.2021

35

Recomandarea nr. 472/2021 privind o abordare comună pentru instituirea unei supravegheri sistematice a virusului SARS-CoV-2 şi a variantelor acestuia în apele uzate din UE, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 98 din 19.03.2021. A intrat în vigoare la 19.03.2021

………………….

INTERNE

Europarlamentarul Dan Motreanu: ”Proteinele de origine animală, în furajele pentru porcine și păsări” Ramona Dascălu - 19 martie 2021 Proteine de origine animală în furajele pentru porcine și păsări! Europarlamentarul Dan Motreanu susține că este timpul să se permmită din nou în Uniunea Europeană utilizarea anumitor proteine de origine animală în furajele pentru porcine și păsări întrucât boala care a dus la interzicerea acestora, în urmă cu 20 de ani, este deja absentă în țările UE de câțiva ani de zile.

Dan Motreanu a declarat că a participat la o dezbatere privind noua propunere a Comisiei Europene de ridicare a interzicerii folosirii proteinelor de origine animală în furajele pentru porcine și pasări.

”În cadrul Comisiei ENVI din Parlamentul European, am participat la dezbaterea privind noua propunere a Comisiei Europene de ridicare a interzicerii folosirii proteinelor de origine animală în furajele pentru porcine și pasări. Encefalopatia spongiformă transmisibilă a dus la interzicerea folosirii proteinelor de origine animală pentru furajele utilizate la hrana bovinelor, porcinelor și a păsărilor, acum 20 de ani. Situația s-a îmbunătățit între timp și acum boala este aproape absentă, ultimul caz fiind în 2016”, arată europarlamentarul român.

Acesta este de părere că a sosit momentul reconsiderării măsurilor luate în trecut de Comisia Europeană și permiterii anumitor proteine în furajele

36

pentru porcine și păsări, cu respectarea unor condiții stricte pentru evitarea contaminării transversale.

”A sosit momentul reconsiderării măsurilor luate în trecut de Comisia Europeană și permiterea anumitor proteine în furajele pentru porcine și păsări. Decizia se bazează pe avizul științific și pe testare. Aceasta va permite o mai bună utilizarea a acestor furaje și a proteinelor produse în Uniunea Europeană, în conformitate cu obiectivul Strategiei “De la fermă la consumator” de reducere a dependenței UE de furaje.

Se vor impune condiții stricte pentru evitarea contaminării transversale și astfel se asigură condiții egale între producătorii europeni si cei din afară UE care au continuat să le utilizeze. Proteinele provin de la animalele sacrificate și pentru evitarea canibalismului nu se utilizează la aceeași specie”, a explicat europarlamentarul român Dan Motreanu.

Garda de Mediu, în control la ferma lui Dimitrie Muscă unde porcii morţi de PPA vor fi îngropați! Roxana Dobre - 19 martie 2021

Controale la ferma de porci a lui Dimitrie Muscă unde mii de porci au fost sacrificați după ce în exploatație a fost confirmat un focar de Pestă Porcină Africană (PPA). Conform unui anunț de pe pagina proprie de Facebook, comisarii Gărzii Naționale de Mediu-Comisariatul Județean Arad, a efectuat un control la S.A.Combinatul Agroindustrial Curtici-Complex Macea, ”în vederea implementării întocmai a prevederilor Hotărârii nr. 3 a Centrului Local pentru Combaterea Bolilor (CLCB) Arad, privind ecarisarea alternativă prin îngroparea cadavrelor rezultate în focarul existent de pestă porcină africană”.

Porcii deja omorâți din ferma lui Dimitrie Muscă au fost incinerați iar o parte dintre aceștia urmează să fie îngropați în apropierea Complexului Macea. Miercuri au început pregătirile gropilor după ce la începutul săptămânii demersul a fost aprobat printr-o hotărâre emisă de Centrul local de combatere a bolilor, așteptată încă de săptămâna trecută. Într-un final, s-a hotărât că porcii vor fi îngropați în apropierea Complexului Macea, iar miercuri a început pregătirea locului. Comisarii Gărzii Naționale de Mediu și Comisariatul Județului Arad s-au aflat la fața locului pentru a se asigura că sunt respectate condițiile de pregătire și amenajare a gropii unde urmează să fie îngropați porcii în următoarele zile. Potrivit fermierului Dimitrie Muscă, îngroparea porcilor se va desfășura în paralel cu incinerarea.

„Dacă încep porcii să putrezească și noi nu putem să îi îngropăm nu o să mai poată lumea să stea nici în Arad, nu doar aici în zonă”, a spus Dimitrie Muscă pentru www.specialarad.ro.

37

PPA a fost descoperită pe data de 5 martie în ferma de la Macea, Arad, unde sunt crescuți aproximativ 22.000 de capete de porci. Se vor cheltui aproximativ 500.000 euro pentru incinerarea cadavrelor. Statul român va despăgubi ferma, așa cum s-a mai procedat până acum, dar toată această problemă va duce la o perioadă destul de lungă până la repopulare.

Dimitrie Muscă a declarat la puțin timp după confirmarea focarului că bănuiește ”o mână criminală” care a ”plantat” virusul în fermă întrucât la nivelul exploatației au fost luat cele mai stricte măsuri de biosecuritate. Despre acest subiect Agrointeligența-AGROINTEL.RO a scris aici: Dimitrie Muscă: ”O mână criminală mi-a pus pestă porcină africană în ferma de la Macea!”

Fermierul arădean a tras semnale de alarmă încă din 2018 că mistreții care umblă prin păduri trebuie opriți pentru că altfel se va distruge tot ce înseamnă mare producător și crescător de animale. Despre acest subiect Agrointeligența-AGROINTEL.RO a scris aici: APOCALIPSA pentru ZOOTEHNIA ROMÂNEASCĂ. DIMITRIE MUSCĂ, FERMIER: ”Vorbim despre O MÂNĂ CRIMINALĂ. Devenim PIAȚĂ DE CONSUM, EUROPA ȘI-A ATINS ȚELUL!”

Zuzanna Kurek a demisionat din funcţia de administrator neexecutiv al Norofert, Tibi Oprea 19.03.2021

Producătorul de îngrăşăminte organice Norofert (simbol bursier NRF) a anunţat vineri seară la Bursa de Valori Bucureşti că în data de 19 martie 2021, Zuzanna Anna Kurek a notificat compania cu privire la decizia sa de a demisiona din funcţia de membru al Consiliului de Administraţie, cu efect imediat.

“Compania a început procedurile necesare pentru numirea unui membru interimar al Consiliului de Administraţie, care o va înlocui pe doamna Kurek până când noul membru al Consiliului va fi ales pentru restul mandatului la Adunarea Generală a Acţionarilor programată să aibă loc în data de 22 aprilie 2021”, se arată într-un raport publicat la bursă.

38

Zuzanna Kurek făcea parte din Consiliul de Administraţie al Norofert, ca membru neexecutiv, alături de Vlad Popescu, preşedinte şi Iuliana Muşat.

Norofert are 207 mil. lei capitalizare şi este deţinut în proporţie de 38,7% de Vlad Popescu şi în proporţie de 19% de Ileana Popescu, în timp ce Marius Alexe deţine 11,6% din capitalul social.

De la începutul anului, acţiunile NRF înregistrează o creştere de 100,8%, pe fondul unor tranzacţii de 29,2 mil. lei, arată datele BVB.

Familia Căţean a făcut afaceri de 2,4 mil. euro în 2020 cu o fermă din judeţul Braşov: „Am creat un sistem de livrare la uşă“. Într-un an în care au fost nevoiţi să se reinventeze şi să găsească noi metode pentru a fi mai aproape de clienţi, membrii familiei Căţean au reuşit să ţină afacerea în picioare, Alina-Elena Vasiliu 19.03.2021, La Ferma Căţean se obţine laptele, care este mai apoi prelucrat pentru obţinerea brânzeturilor tradiţionale, precum telemeaua de vacă, telemeaua de oaie, caşul, urda dulce, caşcavalul maturat, telemeaua maturată, brânza de burduf, brânza în scoarţă de brad, caşul şi caşcavalul afumat.

Familia Căţean a transformat o fermă în afacere de familie, unde are grijă de 140 de vaci şi 1.500 de oi, scrie revista săptămânală Business Magazin.

„Ferma Căţean este o afacere de familie care continuă activitatea neîntreruptă a mai multor generaţii, o modalitate de a duce mai departe tradiţia locală din zona de munte: creşterea animalelor şi producţia de brânzeturi. Am ales să creştem animale din rase locale – vaci Bălţată românească, oi Ţurcană şi Ţigaie de Bran. Începând din 2019, am început să dezvoltăm şi divizia de vaci de carne din rasă specializată“, povesteşte George Căţean, unul dintre responsabilii fermei din Rotbav, judeţul Braşov.

39

Un bazin legumicol va avea acces la rețeaua de apă și canalizare. Miza, 40 de milioane euro, Ionel Vaduva , 19 martie 2021

O investiție în valoare de peste 40 de milioane de euro, bani proveniți din fonduri europene, urmează să fie realizată în comuna gălățeană Matca, mare bazin legumicol din România.

Bazinul legumicol Matca va dispune în perioada următoare de rețea de apă și canalizare. Conform precizărilor făcute de președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, sumele de bani vor fi folosite și la înlocuirea unor conducte care alimentează cu apă orașul Galați.

„Cu o populație de peste 12.000 de oameni, Matca este singura mare localitate din județ care nu este conectată în prezent la o astfel de infrastructură, după ce în trecut s-a retras dintr-un proiect cu fonduri europene pe apă şi canalizare.

Noul proiect, care vine în completarea investiției de amploare ce se implementează acum, se referă la realizarea a 100 de km de rețea de apă şi canalizare în Matca și la schimbarea mai multor magistrale de alimentare cu apă a municipiului #Galați. Este vorba de peste 18 km de conducte mari care aduc apa de la punctul de captare Salcia Liești și de la Priza Dunării”, a menționat șeful CJ Galați, citat de Mediafax.

PNRR, o altă sursă de bani europeni pentru irigații

Un anunț făcut joi, 18 martie 2021, de eurodeputatul PPE, Daniel Buda, ar putea da speranțe acelor fermieri care sunt loviți în mod constant de secetă.

Mai exact, potrivit precizărilor lui Buda, 4 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vor fi direcționați către irigații și combaterea secetei.

Sectorul de apă şi apă uzată din România are nevoie de o extindere accelerată a reţelelor pentru Unităţile Administrativ Teritoriale (UAT) cu

40

peste 2.000 de locuitori, iar autorităţile intenţionează demararea programului „Prima conectare la apă şi canalizare”, prevede Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Măsura este prevăzută în cadrul Pilonului I, capitolul 1 – „Sistemul naţional de gestionare a apei: acces la apă şi canalizare, irigaţii, dezmlăştiniri, lucrări de combatere a eroziunii solului şi intervenţii active în atmosferă”.

Potrivit documentului publicat vineri, 19 martie 2021, cu ajutorul finanţării alocate pentru acest segment se va urmări colectarea şi tratarea apelor uzate urbane în UAT mai mici de 2.000 de locuitori folosind fosele comunitare.

În plus, sunt vizate: modernizarea sistemelor de irigaţii pentru prevenirea şi gestionarea riscului de secetă/ ariditate, modernizarea sistemelor de desecare-drenaj pentru prevenirea şi reducerea riscului la inundaţii şi înmlăştinire, dezvoltarea lucrărilor de combatere a eroziunii solurilor, riscului de alunecări şi degradarea terenurilor, precum şi extinderea şi dezvoltarea infrastructurii pentru combaterea căderilor de grindină şi creşterea precipitaţiilor.

În ceea ce priveşte gestionarea situaţiilor de criză ca urmare a producerii fenomenelor hidrologice extreme, PNRR urmăreşte realizarea de studii privind evaluarea ex-ante a capacităţii instituţionale de răspuns şi adaptare, în vederea identificării măsurilor pentru consolidarea şi accelerarea rezilienţei instituţionale.

Totodată, va fi dezvoltată infrastructura digitală pentru creşterea performanţei administrative, a serviciilor publice şi capacităţii instituţionale necesare implementării măsurilor de rezilienţă instituţională.

Conform sursei citate, este nevoie de o reformă instituţională pentru o bună guvernanţă în domeniul apei şi îmbunătăţirea mecanismului economic de autofinanţare a Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR), dar şi de modernizarea barajelor cu folosinţă complexă, creşterea capacităţilor de stocare şi adaptarea exploatării pentru asigurarea condiţiilor ecologice.

La nivelul Municipiului Bucureşti vor fi reabilitate nodurile hidrotehnice de pe râul Dâmboviţa şi se vor asigura condiţii ecologice în Parcul Naţional Văcăreşti şi pe râul Dâmboviţa. De asemenea, va fi pusă în siguranţă acumularea Buftea şi se va construi acumularea nepermanentă Creţu – Urziceanca, pe râul Colentina.

Tot la capitolul investiţii sunt planificate realizarea acumulărilor nepermanente pe râul Şumuleu, în localitatea Miercurea Ciuc, şi pe râul

41

Racu, în localitatea Livezi şi a măsurilor complementare pentru evitarea suprapunerii efectelor viiturilor şi reducerea efectelor produse de barajele de castori în depresiunea Ciucului.

În acelaşi timp, prin PNRR, se are în vedere creşterea eficacităţii prognozelor şi avertizărilor meteorologice la apariţia riscului de producere a inundaţiilor prin dezvoltarea a 300 de staţii meteorologice automate şi autonome de suprafaţă, respectiv a 100 de staţii agrometeorologice.

Fermierul Ștefan Gheorghiță demisionează din Consiliul Director al APA Brăila , Mihaela Prevenda , Vineri, 19 Martie 2021

Ștefan Gheorghiță, fermier din județul Brăila, a anunțat pe o rețea de socializare că demisionează din poziția de membru al Consiliului Director al Asociației Producătorilor Agricoli Brăila, nefiind de acord cu opinia președintelui asociației exprimată referitor la despăgubirile pentru culturile de primăvară afectate de seceta care s-a manifestat anul trecut. Reamintim că Ștefan Gheorghiță încă de la începutul lui 2020 a semnalat ce va urma pe câmpuri, vorbind de seceta pedologică extremă atunci când prea puțini agricultori credeau că se vor confrunta cu un asemenea dezastru.

„Personal regret și mă disociez public de poziția colegului și președintelui APA Brăila, Vasile Datcu, exprimată în Profitul Agricol. Îi respect opinia, îi sunt același prieten, dar de data asta nu pot fi de acord cu opinia publică pe care o are în raport cu acordarea despăgubirilor de secetă, opinie care prin calitatea domniei sale de președinte se răsfrânge asupra asociației. Spun asta în condițiile în care nu fermierii calamitați puteau să reglementeze modul de constatare și declarare a calamităților, o situație care a fost de natura prostiei duse la extrem și gestionată și realizată de o conducere jalnică de la nivelul Ministerului Agriculturii, din care rămășițe au mai rămas și azi pe aceleași poziții. 

42

Nu pot să confirm sau să infirm că sunt și cazuri de dublă declarare, cum invocă domnul Datcu în poziția domniei sale, dar mi-aș fi dorit să văd și niște argumente și dovezi lângă afirmația că sunt sute de mii de hectare în această situație.

Legat de necesitatea acordării sau nu a acestor despăgubiri, eu am spus și repet, că statul, cât timp nu creează un cadru care să permită fermierilor să se protejeze (sistem de asigurări, legislație aferentă), este dator să sprijine agricultura în astfel de situații.

Poate ar fi mai multe de spus, dar le-am prezentat la vremea lor. Acum, în final, și eu sunt solidar cu colegii mei afectați, iar noi, ca fermă, vom fi prezenți la mitingul organizat de fermierii din APPR, cărora le prezint respectul meu pentru acest lucru (miercuri, 24 martie 2021, APPR va organiza un protest în Piața Victoriei din București, între orele 11 și 14, n.r.).

Mai mult, din prietenie și considerație pentru prietenul meu Vasile Datcu, îmi înaintez demisia din funcția de membru al Consiliului Director al APA Brăila, tocmai ca sa nu fiu nevoit să adopt alte poziții publice sau interne pe acest subiect.

Păcat că s-a ajuns în această situație”, a scris Ștefan Gheorghiță pe pagina sa de facebook, vineri – 19 martie 2021.

Și Nina Gheorghiță, soția lui Ștefan Gheorghiță, cea cu care împarte, de altfel, managementul fermei de peste 600 de hectare, a ieșit public pentru a-l combate pe președintele APA Brăila. „Nu putem da tot timpul vina pe fermieri din cauza incompetenței funcționarilor care gestionează soarta agriculturii. Ministerul ar fi trebuit să iasă public, anul trecut, și să explice. Și domnul Vasile Datcu, în calitate de președinte de organizație, dacă știa că așa stau lucrurile, trebuia să-și informeze membrii, să nu pice în această greșeală sau capcană. Nu întoarceți grâul/mazărea/rapița dacă vi se usucă să puneți porumb sau floare, că dacă vi se usucă și astea atunci nu veți mai putea fi despăgubiți a doua oară. În plus, comisiile trebuiau să fie instruite, să aibă rubrică separată în procesele verbale de calamitate, unde să se menționeze dacă porumbul/floarea sunt cultivate în ogor propriu sau după culturi întoarse în primăvara 2020. Ce facem cu fermele care n-au avut culturi de toamnă? Au avut doar culturi de primăvară, și toată suprafața a fost compromisă. Eu m-am săturat, ca fermier, să fiu arătat cu degetul că sunt, mereu, vinovatul de serviciu!” - spune dezamăgită Nina Gheorghiță.

Președintele APA Brăila, Vasile Datcu, a declarat, printre altele, pentru revista Profitul Agricol: „Eu mă opun ieșirii în stradă pentru că foarte mulți fermieri sunt la a doua solicitare de despăgubiri de calamitate pe același

43

teren! Mai mult de jumătate dintre solicitanți sunt în această situație și eu cred că tocmai din această cauză nici nu se plătesc despăgubirile. E problema guvernanților că nu știu să explice acest lucru!”. Declarația a surprins neplăcut și a supărat fermierii, mai ales că realitatea din teren nu e cea expusă de cel care ar trebui să fie alături de agricultori și nicidecum împotriva lor, Vasile Datcu fiind el însuși fermier.

Programul de ameliorare pentru rasa Salers a fost aprobat, martie 19, 2021 agrimanet

O veste bună!

După 5 ani de luptă neîntreruptă, programul de ameliorare pentru rasa Salers a fost aprobat și este în desfășurare pe teritoriul României!

Mulțumim în special domnului director general al ANZ, domnul Vaida Bela pentru profesionalism.

Acolo unde „foștii” au găsit doar motive să împiedice dezvoltarea rasei, domnia sa a găsit soluții. Adică exact ceea ce așteaptă fermierii de la autoritățile țării – soluții!

Mulțumim și societății de ameliorare Angus RO din Iași care a oferit sprijin și fermierilor cu rase cu efective reduse numeric și nu a renunțat după nenumăratele refuzuri.

Urmăriți-ne în continuare! Vom crește frumos, fără compromisuri!

44

Radu Husau .Radu, așteptăm vești!

Cum ar putea primi Romania 1,5 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de irigatii , martie 19, 2021

Informatii despre proiectele aferente Planului National de Rezilienta si Relansare (PNRR) care au fost inaintate Comisiei Europene vor fi disponibile in curand, insa proiectul de gestionare a infrastructurii de irigatii, care presupune o finantare de 4 miliarde de euro, ramane unul prioritar, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

„Saptamana viitoare, vom sti mai multe despre fiecare proiect acceptat, pentru ca noi am intrat cu vreo 10 proiecte, le-am inaintat Comisiei. Ramane o prioritate pentru noi infrastructura de gestionare a apei (…) pentru ca impreuna cu cei de la Mediu vom gestiona acest program. Este alocata o

45

suma de 4 miliarde de euro. De asemenea, pentru prevenirea desertificarii si combaterea eroziunii solului vom lucra tot cu cei de la Mediu pe un program de prevenire a desertificarii si impadurire de aproximativ 1 – 1,5 miliarde de euro”, a declarat Adrian Oros, intr-o conferinta de presa.

Ministrul a mai spus ca raman de interes si proiectele referitoare la realizarea centrelor de depozitare, colectare si distributie a produselor agricole, centrele integrate de prelucrare primara a lanii si reforma structurala a tuturor liceelor agricole.

„Raman de interes pentru noi acele centre integrate de colectare, depozitare si distributie a produselor si mergem in continuare pe aceasta idee, desi am vazut ca cei de la Rezervele Statului au prins un grant intr-un program separat privind depozitele destinate Rezervelor Statului. Apoi centrele integrate de colectare si prelucrare primara a lanii, este un proiect pe care o sa il derulam impreuna cu Ministerul Economiei tot prin PNRR. De asemenea, reforma structurala a tuturor liceelor agricole si aici am prins si fermele didactice, care vor fi minimum 5 pentru fiecare liceu agricol care intra intr-un program de invatamant dual si fermele didactice sa beneficieze de acest program, astfel incat sa avem finantat pana in 2026 un program destul de serios si bine conturat. Acesta il derulam impreuna cu cei de la Ministerul Invatamantului”, a explicat Oros.

Alte proiecte incluse in PNRR, prezentate de ministrul Agriculturii, vizeaza consolidarea capacitatii institutionale a Bancilor de Resurse Genetice Vegetale Suceava si Buzau, precum si dezvoltarea lantului valoric national al sectorului de canepa.

760 de milioane de euro, pentru agricultura romaneasca. Banii pot fi folositi pentru achizitia de utilaje agricole si sisteme de irigatii, martie 19, 2021

In perioada 2021-2022, suma alocata pentru investitii in exploatatii agricole va fi de 760 de milioane de euro, una ambitioasa, insa care ar putea corecta deficitul balantei

46

comerciale intre import si export, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

„Finalizand analiza SWOT si analiza nevoilor pentru elaborarea Programul National Strategic, care va incepe efectiv din 2023, am considerat ca este normal sa finantam prioritatile acestui program si in perioada de tranzitie. De aceea, pentru masura 4.1 Investitii in exploatatii agricole, mai ales pentru integrarea productiei in ferma, pentru procesare si depozitare, am alocat o suma de 760 de milioane de euro pentru perioada 2021- 2022. Daca facem o comparatie cu suma alocata acestei masuri in perioada 2014-2020, care este de 874,8 milioane de euro, noi spunem ca este o suma ambitioasa, dar necesara, tocmai pentru a incerca sa corectam acel deficit al balantei comerciale care in ultimii ani creste, sa sprijinim investitiile in tot ceea ce inseamna procesare si depozitare, mai ales la nivel de ferma, in asa fel incat fermierii sa fie cei care sa isi finanteze si sa isi edifice capacitatea de procesare si depozitare”, a spus ministrul Agriculturii.

Ministrul a mai vorbit si despre cum vor fi distribuiti banii si a precizat ca fiecare ferma care isi doreste sa acceseze sprijinul va putea beneficia de o finantare maxima de 1,5 milioane de euro, cu o rata de finantare de 90% pentru cooperative si de 70% pentru beneficiarii privati.

„Este important pentru aceasta masura ca am splitat suma de 760 de milioane de euro in mai multe componente: achizitii simple de utilaje agricole si de irigatii la nivelul fermelor – 125 de milioane de euro, conditionarea si procesarea in ferma pentru sectorul vegetal – 55 milioane de euro si zootehnic – 55 de milioane de euro, achizitia de utilaje pentru tinerii fermieri – 75 de milioane de euro, investitii in ferme zootehnice, productie primara si marketing – 240 de milioane de euro si 60 de milioane pentru zona montana, investitii in ferme legumicole, inclusiv in spatii protejate – 100 de milioane de euro si conditionarea si procesarea in ferme in domeniul legumicol – 50 de milioane de euro”, a adaugat seful MADR.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Romaqua Group, o companie pentru un mediu verde, Publicitate , 19.03.2021,

 Responsabilitatea fiecăruia dintre noi, şi cu atât mai

47

mult a unei companii, pentru păstrarea unui mediu curat devine din ce în ce mai necesară.

Romaqua Group Borsec este o companie 100% românească, cu un portofoliu de produse 100% româneşti, cu 6 fabrici pe tot teritoriul României, iar toate acestea sunt motive de responsabilizare suplimentare. Cele şase fabrici sunt situate în Borsec (apă minerală), Stânceni (apă minerală), Buşteni (apă minerală şi băuturi răcoritoare), Sebeş (bere şi băuturi energizante) şi Bucureşti unde se află fabrica de preforme, dar şi o tipografie proprie.

Investiţiile directe şi indirecte ale companiei privind protecţia mediului au fost derulate încă din anul 1998, de la înfiinţare, reprezentand tehnologii ce conduc la economii de combustibili şi energie, reducerea noxelor, deşeurilor, etc., implicarea în proiecte de mediu, protejarea rezervaţiilor naturale, implicarea în procesul de recuperare şi valorificare a deşeurilor rezultate în urma producţiei, protecţia perimetrelor hidrogeologice, reciclarea internă a preformelor, staţii performante de epurare tocmai pentru a garanta evacuarea unei ape curate, management performant al consumului de apă şi CO2. Investiţiile totale ale Romaqua Group se ridică până în prezent la peste 250 milioane de euro.

Prin managementul eficient al organizării producţiei la toate fabricile companiei s-a realizat o medie a consumurilor energetice de 80% faţă de media ramurii industriale. În plus, studierea internă a proceselor tehnologice în zona de formare preforme şi sticle PET a ajutat la crearea unor reţete care au dus practic la folosirea în medie cu 30% mai puţin material PET şi PE.

Deşi materialele plastice prezintă numeroase avantaje (greutate mică, longevitate, consum redus de energie pentru fabricarea lor, preţ redus), eliminarea lor reprezintă o problemă majoră. De aceea, Romaqua Group se implică intens, astfel încât sumele plătite pentru gestionarea, colectarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje, ridicându-se la peste 8,6 milioane de euro numai la nivelul anului 2020.

Evoluţia tehnologiei materialelor şi a tehnologiei în general, precum şi caracteristicile materialelor plastice, au făcut ca acestea să devină materii prime indispensabile in industria ambalajelor, rezultatul fiind vehicularea unor cantităţi impresionante de mase plastice pe piaţă. Romaqua Group depune eforturi considerabile pentru gestionarea eficientă a tuturor aspectelor legate de menţinerea unui mediu curat. Astfel, pentru reducerea cantităţilor de ambalaje de plastic, la fabrica de preforme, s-au achiziţionat maşini noi de injecţie, cu  performanţe ridicate, obţinându-se reducerea greutăţii unei preforme, şi implicit a unui flacon, cu procente cuprinse între

48

5 şi 20%, în funcţie de volum, conducând, în medie, la o scădere a consumului de plastic cu încă 11%. Aceleaşi economii se realizează şi la dopul PE.

Borsec este un produs premium, nu doar datorită evidentelor sale calităţi naturale, ci şi datorită tehnologiilor de ultimă oră pe care le utilizează compania Romaqua Group în procesul de îmbuteliere. Datorită tehnologiilor moderne de captare şi îmbuteliere, apa minerală naturală Borsec nu este supusă, în niciun fel, riscului contaminării. Noua tehnologie, în care s-a investit masiv, împiedică orice intervenţie umană asupra apei în procesul de producţie, de la captarea şi transportul apei minerale naturale de la izvor la locul de îmbuteliere şi până la sticla care va ajunge pe raft. Practic, apa minerală naturală Borsec vede lumina zilei numai în sticlă. În plus, acum câţiva ani, am ales să oferim consumatorilor o originalizare suplimentară prin aplicarea unui sigiliu pe dopul sticlei. Însă, aceasta nu a fost singura modificare de care a beneficiat sticla de apă minerală naturală Borsec. Pentru a sublinia şi mai mult imaginea premium a apei, am înlocuit eticheta de hârtie cu o etichetă modernă, elegantă, transparentă. Deşi este din plastic, sigiliul pare metalic datorită printului de calitate şi a culorii speciale metalizate, perforaţiile speciale permiţând îndepărtarea uşoară, în totalitate, a acestuia, o dată cu desfacerea sticlei.  Argumentul principal a fost: “Eşti primul care pune mâna pe dop!” În acest fel, consumatorul are siguranţa deplină că este primul care desface dopul, că apa lui preferată este exact aşa cum provine din acvifer, absolut fără nicio intervenţie din exterior. Pentru că această inovaţie a fost foarte bine primită de către consumatori, un sigiliu similar a fost aplicat şi pe sticlele Aquatique de 0,5 şi 2 litri.

Romaqua Group, companie cu capital autohton privat, cu 23 ani de activitate, are în portofoliu branduri de succes: Borsec (ape minerale na-turale), Stânceni (apă minerală naturală), Aquatique (apă minerală naturală oligominerală), Giusto (băuturi răcoritoare), Giusto Natura (băuturi răcoritoare plate), Albacher, Dorfer şi Mühlbacher (bere).  Borsec este liderul pieţei de ape minerale naturale, iar Giusto Natura liderul pieţei de băuturi răcoritoare plate (still drinks). Romaqua Group are peste 2.200 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 172 milioane de euro.

 Afaceri de la zero. Cezara Negoescu, de profesie arhitect peisagist, creează buchete de flori şi aranjamente în atelierul Florile Cezarei din Bucureşti 19.03.2021, Georgiana Mihalache

49

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-cezara-negoescu-de-profesie-arhitect-peisagist-19964140

♦ În 2021, tânăra antreprenoare vrea să ajungă la încasări de 120.000 euro ♦ Un aranjament floral costă de la 150 lei până la 1.000 lei, în funcţie de florile folosite.

Cezara Negoescu a intrat treptat în lumea afacerilor, urmând pasiunea sa pentru flori şi plante, şi a început să se ocupe de designul floral pentru evenimente. Când brandul său, Florile Cezarei, s-a dezvoltat, antreprenoarea a lăsat jobul pentru a se dedica afacerii cu flori, iar planurile sale urmăresc extinderea echipei pentru a face faţă comenzilor. Targetul pentru anul 2021 ca business este 10.000 euro încasări lunare.

„De profesie sunt arhitect peisagist, mă ocupam cu proiectare şi design de grădini şi parcuri. În sezonul rece nu prea era de muncă, aşa că am fost nevoită să îmi caut un job sezonier. M-am angajat într-o florărie pentru că îmi plac foarte mult plantele şi am zis să încerc, deşi nu aveam niciun fel de experienţă. Am învăţat foarte multe de la acel job şi am decis să pornesc această afacere. Iniţial am mers în paralel şi cu peisagistica, mă ocupam strict de design floral pentru evenimente precum nunţile sau botezurile. Acum trei ani, Florile Cezarei se dezvoltase destul de tare şi a trebuit să aleg”, a povestit Cezara Negoescu.

Natalia Stroe preia în aprilie funcţia de director general al Coca-Cola Poland Services pentru Polonia şi ţările baltice, Florentina Niţu 19.03.2021,

50

Natalia Stroe a studiat în cadrul Academiei de Ştiinţe Economice, dar şi în cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu din Bucureşti

Natalia Stroe are peste 17 ani de experienţă în cadrul grupului Coca-Cola, iar primul job de expat a fost în 2017, în Bulgaria.

Natalia Stroe, care conduce de doi ani operaţiunile The Coca-Cola Company din Cehia şi Slovacia, în calitate de country manager, va prelua în luna aprilie funcţia de director general pentru Polonia şi ţările baltice în cadrul companiei Coca-Cola Poland, scrie presa poloneză.

„Polonia este o piaţă foarte competitivă, (...) aşa că aştept cu nerăbdare următoarele provocări“, a spus Natalia Stroe pentru publicaţia poloneză Hendel Extra.

Sistemul Coca-Cola din Polonia este compus din două companii: Coca-Cola Poland Services şi Coca-Cola HBC Polonia. Coca-Cola Poland Services este o subsidiară a Coca-Cola Company, deţinătoarea principalelor mărci de băuturi non-alcoolice, prezentă în peste 200 de ţări din întreaga lume, potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii din România ai grupului american. Printre mărcile disponibile pe piaţa din Polonia se află: băuturile carbonatite Coca-Cola, Coca-Cola Zero, Coke Energy, Cherry Coke, Fanta, Sprite, Kinley Tonic, băuturile izotonice Powerade, sucurile, nectarurile şi băuturile din fructe Cappy, apele minerale Kropla Beskidu şi băuturile energizante Burn, Monster Energy şi Predator, ceaiul rece Fuzetea şi băuturile pe bază de plante AdeZ

Natalia Stroe are peste 17 ani de experienţă în cadrul grupului Coca-Cola, unde a deţinut funcţii de marketing şi management de vânzări în diferite ţări din sud-estul Europei.

ZF Agropower. Ioan Ladoşi, preşedinte, Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România: Înainte de pesta porcină africană asiguram 60% din consumul intern de carne de porc proaspătă. În 2021 am mari îndoieli că vom mai produce 25% din consum , 19.03.2021Florentina Niţu

51

România consumă anual circa 740.000 de tone de carne de porc, fiind unul dintre cei mai mari consumatori din UE, însă odată cu apariţia şi evoluţia pestei porcine africane pe plan local, producţia de carne proaspătă s-a înjumătăţit. La începutul acestui an, virusul a pătruns în şapte ferme comerciale şi câteva zeci de mii de porcine au fost ucise, iar reprezentanţii crescătorilor de animale susţin că în 2021 producţia ar putea scădea sub 25% din consumul intern.

„Înainte de virusul pestei porcine africane asiguram 60% din consumul intern de carne de porc proaspătă, nu şi pentru procesare, iar acum asigurăm maximum 30%. În trei ani am scăzut la jumătate şi am mari îndoieli că în cinci ani am putea să ne revenim. După cum a început anul, nu cred că în 2021 vom mai produce 25% din consum”, a spus Ioan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect al Ziarului Financiar şi Băncii Transilvania.

În România au fost crescuţi în 2019 circa 3,9 milioane de porci, dar 1,6 milioane de purcei au provenit de la furnizori externi. Pentru a satisface autoconsumul, este nevoie de 9 milioane porci, anual, pentru abatorizare, susţin specialiştii în acest domeniu.

Astfel, sunt necesare 190.000 de scroafe, matcă.

„Autorităţile ar trebui să se concentreze către stoparea pestei porcine africane, pentru că doar anul acesta au căzut 7-8 ferme comerciale şi nu ne mai asumăm riscuri. Dacă nu stopăm boala, nu o să putem vorbi despre satisfacerea cererii interne. Mai întâi, autorităţile trebuie să protejeze investiţiile în sectorul comercial al creşterii porcilor”, a mai spus preşedintele APCPR. Ladoşi adaugă că în primele două luni din acest an s-au pierdut aproape 10.000 de scroafe din fermele comerciale afectate de virus, ceea ce înseamnă cu 100.000 de porci mai puţin. „Dacă nu avem scroafe, nu avem porci în 2-3 ani.”

El consideră că ar fi trebuit să existe discuţii între autorităţi şi mediul asociativ pentru oprirea virusului pestei porcine africane încă din august 2017, imediat după apariţia bolii. „Realitatea este că nu s-a făcut nimic

52

concret pentru stoparea acestei boli şi până nu oprim pesta porcină, nu putem vorbi de investiţii şi de redresarea sectorului.”

Printre măsurile necesare pentru eradicarea bolii, Ioan Ladoşi a menţionat individualizarea tuturor animalelor prin ţinerea sub control a transporturilor de animale dintr-o localitate în alta şi implementarea unor măsuri clare în ceea ce priveşte comercializarea şi mişcarea efectivelor în teritoriu şi regulile de biosecuritate în funcţie de dimensiunea fermei.

„Din estimările noastre am pierdut un miliard de euro, doar despăgubirile pentru animalele omorâte 60 de milioane de euro. Putem merge mai departe în felul acesta? (...) Noi de trei ani şi jumătate nu mai exportăm nimic şi nici nu mai suntem supăraţi din această cauză. Acum vrem să supravieţuim, să ne ducem mai departe afacerile”, a mai menţionat el.

Totuşi, el a afirmat că există membrii ai asociaţiei care sunt interesaţi să facă investiţii în acest an, „dar în aceste cazuri este vorba de managementul riscului, pe de o parte din cauza volatilităţii preţului cărnii de porc şi pe de altă parte din cauza ameninţării virusului pestei porcine africane, pentru că nu ştie unde va apărea următorul focar”.

Ioan Ladoşi a mai spus că în cel mai optimist scenariu virusul pestei porcine africane ar putea fi oprit în cinci ani.

 Divizia Nestlé de produse alimentare din Europa anunță că folosește acum doar ouă de la găini crescute la sol , Vineri, 19 Martie 2021 Nestlé folosește acum doar ouă de la găini crescute la sol pentru Divizia de produse alimentare din Europa, îndeplinindu-și angajamentul asumat în 2017. Ca parte a politicii sale pentru bunăstarea animalelor, compania s-a alăturat acum unui apel adresat Uniunii Europene de a interzice cuștile pentru găini ouătoare.

Nestlé se alătură astfel organizației internaționale Compassion in World Farming și altor companii de top din industria alimentară, solicitând factorilor de decizie din Uniunea Europeană să elimine treptat utilizarea cuștilor în creșterea animalelor, începând cu găinile ouătoare.

53

Această campanie subliniează faptul că sistemele fără cuști oferă animalelor o calitate a vieții mult mai bună, recunoscând totodată și demersurile făcute până acum la nivel mondial pentru tranziția la creșterea găinilor direct la sol.

„Suntem mândri să folosim 100% ouă de la găini crescute la sol în produsele noastre alimentare din Europa”, declară Magdi Batato, vicepreședinte executiv Nestlé și șef de operațiuni. „Susținem pe deplin inițiativa Compassion in World Farming de a scoate în afara legii cuștile pentru găinile ouătoare”.

Acest apel a fost inspirat de rezultatele inițiativei cetățenești europene „End The Cage Age”, care solicită interzicerea cuștilor în creșterea animalelor din Europa.

În 2018, peste 170 de ONG-uri europene s-au alăturat inițiativei și au colectat 1,4 milioane de semnături verificate, devenind astfel prima inițiativă cetățenească europeană de succes privind bunăstarea animalelor de fermă.

Nestlé folosește anual aproximativ 4.500 de tone de ouă în Europa pentru mărcile sale alimentare, inclusiv maioneza de la Maggi și câteva produse pe bază de plante din portofoliul Garden Gourmet.

Compania și-a stabilit obiectivul de a folosi numai ouă de la găini crescute la sol pentru toate produsele sale alimentare la nivel global până în 2025 și de a continua să îmbunătățească calitatea vieții animalelor de fermă.

După cum a adăugat Magdi Batato, Nestlé este pregătită să contribuie la schimbarea industriei din interior și să sprijine tranziția: „Împreună cu societatea civilă, fermierii și clienții noștri vom continua să îmbunătățim calitatea vieții animalelor de fermă pentru a stimula progresul și pentru a asigura cele mai înalte standarde agricole posibile pe lanțul nostru de aprovizionare”.

În 2020, costurile mari au diminuat profitul FrieslandCampina , meatmilk , 19 martie 2021

54

FrieslandCampina a obținut un profit substanțial mai mic în 2020. Impactul crizei coronavirusului și costurile ridicate de restructurare sunt cauzele care stau la baza rezultatului scăzut, notează RetailDetail, citând surse ale cooperativei.

În ciuda crizei coronavirusului, cifra de afaceri a gigantului lactat a rămas practic stabilă. Vânzările raportate au scăzut cu 1,4%, până la 11,1 miliarde de euro, dar acest lucru s-a datorat în principal efectelor nefavorabile ale cursului de schimb.

În plus, veniturile mai mari din ingrediente (de exemplu pentru nutriția sportivă), comerțul cu amănuntul și comerțul electronic compensează vânzările mai mici în Hong Kong și canalul în afara casei.

Spre deosebire de vânzări, profitul operațional a scăzut (-38 la sută) la 268 milioane de euro. Costurile de restructurare de 106 milioane de euro și efectele nefavorabile ale cursului de schimb au influențat rezultatul.

Cu excepția acestor costuri unice și a efectelor cursului de schimb, rezultatul operațional a scăzut cu 10,9%. Pe o bază netă, s-a obținut un profit de 79 de milioane de euro, în scădere cu 71,6% față de 2019.

CEO Hein Schumacher se așteaptă ca efectele crizei să fie resimțite cel puțin până la jumătatea acestui an.

„Chiar dacă există lumină la sfârșitul tunelului, deoarece programele de vaccinare au început în întreaga lume, vom fi totuși în mijlocul Criza Covid în lunile următoare. Prin urmare, prima jumătate a anului 2021 va fi caracterizată de criză.

55

Cu toate acestea, sunt convins că accelerarea strategiei noastre combinată cu economii structurale de costuri ne va permite să absorbim mai bine șocurile și să creștem impactul pozitiv în perioada post-Covid. „

Kosarom a finalizat proiectul „Sistem de monitorizare a consumurilor energetice”, meatmilk , 19 martie 2021

De curând, Kosarom SE a anunțat pe site-ul companiei finalizarea proiectului început în martie 2020, și denumit „Sistem de monitorizare a consumurilor energetice din cadrul S.C Industrializarea Cărnii KOSAROM S.A”, Cod SMIS 2014+: 130415.

Proiectul a fost ccofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin POIM 2014-2020, Axa Prioritară 6: Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susţinerii unei economii cu emisii scăzute de carbon, Obiectivul specific 6.2: Reducerea consumului de energie la nivelul consumatorilor industriali.

Obiectivul general al proiectului a fost reducerea consumului specific de energie în cadrul S.C. Industrializarea Cărnii Kosarom S.A. cu  1,00%, respectiv reducerea emisiilor anuale de gaze cu efect de seră până la 30,76 tone de CO2, după primii 5 ani de la implementarea proiectului.

La rândul său, obiectivul specific al proiectului a fost implementarea unui sistem de contorizare inteligent funcţional, în vederea monitorizării consumurilor de energie electrică, gaze naturale şi aer comprimat.

Valoarea totală a proiectului a fost de 1.130.683,47 lei, din care valoarea eligibilă, de 941.735,14 lei, respectiv 800.474,87 lei din FEDR şi 141.260,27 lei din Bugetul Naţional.

Perioada de Implementare a Proiectului a fost de 18 luni și a fost cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020.

56

Cresc prețurile la lactate! Cât vor costa un kilogram de brânza telemea Marie Călin , 19/03/2021

Prețul brânzei telemea proaspătă de oaie ar urma să crească cu peste 10%, până la Paște. Majorarea vine după ce ministerul Agriculturii le-a înjumătăţit subvenţia fermierilor, în contextul în care prețului cerealelor şi al medicamentelor pentru animale au fost deja majorate.

Anul trecut, li se oferea un ajutor de circa 20 de lei pe cap de animal crescătorilor de oi și capre, însă anul acesta ei vor primi doar 10 lei.

O consecință logică

Astfel, după ce plafonul pentru subvenţiile plătite din bugetul naţional a fost înjumătăţit, fermierii deja anunță scumpiri ale produselor cu cel puțin 10%.

„Scumpirea este o consecință logică și datorită faptului ce cerealele s-au scumpit și datorită faptului că medicamentele s-au scumpit. (…)

Faptul că în plină pandemie și în plină criză înjumătățești acei bănuți care oricum erau foarte puțini mie mi se pare o atitudine anti-românească”, a declarat președintele Asociației Crescătorilor de Ovine din județul Alba, citat de Horia Moruțan.

Cu alte cuvinte, dacă acum un kilogram de telemea proaspătă de oaie costă la poartă fermei în jur de 18 lei, până de Paşte preţul va ajunge la 20 de lei, susțin reprezentanţii Asociaţiei crescătorilor de ovine şi caprine Mărginimea Răşinari, citat de Gandul.ro.

Reglementările fiscale suplimentare au sufocat companiile. Ce soluții există? meatmilk , 19 martie 2021

57

Anul 2020 a adus, pe lângă provocările de natură medicală și economică, numeroase reglementări care au adăugat complexitate mediului legislativ autohton, cu impact puternic asupra costurilor de conformare ale companiilor.

În România, anul trecut, doar de la declanșarea pandemiei, au fost emise peste 230 de acte normative cu implicații asupra mediului de afaceri, iar implementarea acestora a presupus un efort semnificativ.

Pentru multe întreprinderi, mici dar și mari, măsurile luate de autorități pentru a contribui la stoparea răspândirii virusului au presupus, printre altele, schimbarea locului de desfășurare a activității pentru angajați, scăderea veniturilor, aplicarea unor facilități sau chiar reorganizări interne.

În aceste condiții, departamentele financiare și de resurse umane au fost supuse unor presiuni uriașe pentru implementarea rapidă a noilor reglementări și navigarea prin multitudinea de aspecte apărute în practică. O soluție pentru degrevarea resurselor interne ar putea fi apelarea la furnizori externi, specializați, pentru serviciile din zona administrativă.

Un pas în această direcție ar putea consta înexternalizarea funcției contabile, fiscale și de calcul salarial. Această oportunitate, la care multe întreprinderi au ezitat să apeleze anterior, a ieșit tot mai puternic în evidență în ultima perioadă, odată cu schimbările apărute în peisajul economic. Pandemia de COVID-19 a adus în prim plan multe dintre beneficiile imediate și pe termen lung ale externalizării acestor funcții.

Degrevarea resurselor interne de sarcina administrativă și direcționarea către alte activități

58

Modul în care cele mai multe companii au reușit să se redreseze după primul șoc al pandemiei a demonstrat că mulți angajați nu trebuie să se afle tot timpul fizic la birou pentru a lucra eficient.

Schimbarea locației din care se muncește are însă multiple implicații, dar acestea pot fi abordate eficient în cazul externalizării funcției contabile, fiscale și de calcul salarial, având în vedere că ceastă operațiune presupune implicarea unor experți în domeniu, bine pregătiți și cu experiență bogată, cu atât mai benefică în perioade de criză și incertitudine. În acest fel, compania își aloca mai bine resursele către zone care produc mai multă valoare în activitatea de bază.

Securitate și eficiență în gestionarea virtuală a forței de muncă

Cu mulți angajați care lucrează de acasă, pentru un viitor previzibil, companiile sunt nevoite să implementeze rapid soluții care să le ajute să se adapteze cel mai bine la noile circumstanțe.

În această eră virtuală, migrarea de la un sistem clasic de contabilitate către unul în cloud(care poate fi accesat din orice locație doar cu o conexiune la Internet) sau de la un pontaj pe hârtie la o evidență online a prezenței angajaților la muncă permite directorilor executivi și angajaților să aibă acces securizat, de la distanță, la toate datele necesare gestionării resursei umane.

Cunoștințe și expertiză de calitate

Apelând la experții în contabilitate, fiscalitate și salarizare, o companie poate să obțină informații financiare și fiscale relevante, dar și sprijinul necesar să aplice pentru diferite facilitați și subvenții disponibile și să înțeleagă numeroasele modificări legislative care au fost adoptate în contextul pandemiei și nu numai.

A lucra cu o echipă de specialiști în aceste domenii permite conducerii companiei, în cele din urmă, să se concentreze asupra operațiunilor esențiale pentru succesul afacerii.

Acces la tehnologie scalabilă

În această perioadă, mai mult ca oricând, antreprenorii sau directorii executivi sunt supuși presiunii de a obține rapid informații și de a întreprinde acțiuni strategice clare pentru a spori performanța companiei.

59

Iar sistemele de contabilitate integrate (ERP) și platformele online de resurse umane și salarizare, care sunt interconectate cu platformele de raportare, pot furniza date și rapoarte în timp real, astfel încât să se poată lua cele mai bune decizii financiare în timp record.

În concluzie, pentru că antreprenorii și directorii executivi se confruntă cu așteptări tot mai mari din partea autorităților în ceea ce privește transparența financiară și conformarea fiscală, pentru mulți dintre ei decizia de externalizare a funcției contabile, fiscale și de calcul salarial este un pas înainte către digitalizare, eficiență și degrevarea resurselor interne, elemente necesare pentru o dezvoltare sustenabilă pe termen lung.

Material de opinie de Maria Butcu, Director Soluții de Servicii Externalizate, Deloitte România

Ivermectina > de la antiparazitar la antiviral!? Explicații de la prof. dr. Dumitru Militaru, By RO.aliment, March 19, 2021

Prof. dr. Dumitru Militaru va prezenta informații corecte, relevante și clarificatoare despre ivermectină – un medicament ce a ținut paginile media în șah în contextul pandemiei COVID-19.

Lupta cu fake news s-a dus mai abitir în ultimul an, astfel că Prof. dr. Dumitru Militaru, vicepreședintele Academiei de Științe Agricole și Silvice, președintele Secției de Medicină Veterinară, vine cu clarificări la Maratonul de Nutriție, Nutrienți și Sănătate (24 – 25 martie 2021).

Ivermectina este un antibiotic cu proprietăți antiparazitare dovedite care se găsește ca substanță activă în mai multe medicamente de uz veterinar și de uz uman. Ea este utilizată la oameni încă din anul 1987 sub forma de comprimate. Mai mult, „pentru utilizarea ivermectinei în tratamentul unor afecțiuni umane” a fost decernat premiul Nobel în anul 2015, iar Organizația Mondială a Sănătății îl recomandă pentru utilizarea la scară largă la oameni.

60

Care este eficacitatea dovedită a ivermectinei și cum este ea utilizată cu succes, aflați pe 25 martie la Maratonul de Nutriție, Nutrienți și Sănătate, eveniment transmis online.

Despre Dumitru Militaru

Prof. dr. Dumitru Militaru este membru al Asociaţiei Generale a Medicilor Veterinari din România – A.G.M.V.R., membru al Asociaţiei Parazitologilor din România, membru al Colegiului Medicilor Veterinari din România – C.M.V.R și membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Sisești”.

Pentru mai multe informații, puteți consulta CV-ul dânsului aici.

Despre Maraton

Cea de-a treia ediție a Maratonului de Nutriție, Nutrienți și Sănătate (NNS) se va desfășura în mediul online în perioada 24 – 25 martie 2021.

Experți de talie națională și internațională vor prezenta noile date despre cei trei piloni ai conferinței, într-o modalitate adecvată atât pentru specialiști în domeniu, cât și pentru consumatorii fără cunoștințe de specialitate.

Dinamica producției de carne în România (INS)By RO.aliment, March 18, 2021

Datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că am produs cu 1,8% mai multă carne de porc în România în ianuarie 2021 față de aceeași perioadă a anului 2020.

Conform Agerpres, în ianuarie 2021, producția de carne de porc a fost de 27.617 tone carcasă, înregistrând astfel un declin major față de decembrie 2020, când am produs 82.046 tone.

În prima lună din acest an, au fost sacrificaţi 305.000 de porci, de trei ori mai puţini decât în decembrie 2020 (893.000 de capete), o lună în care consumul de carne de porc, conform tradiţiei, creşte considerabil. Faţă de luna ianuarie a anului trecut, sacrificările de porcine au crescut cu două procente.

61

Producţia de carne de bovine a totalizat 7.437 tone, în luna ianuarie 2021, fiind în scădere cu 27% faţă de decembrie 2020, când a fost înregistrată o producţie de 10.187 tone, dar în creştere cu 15,1% faţă de ianuarie 2020 (6.641 tone).

Numărul bovinelor sacrificate a ajuns la 44.000 de capete, mai puţin faţă de luna anterioară (61.000 de capete în decembrie 2020), dar în creştere cu 12,8% comparativ cu luna similară a anului trecut (39.000 capete).

În ceea ce priveşte producţia de carne de ovine şi caprine obţinută în luna ianuarie a acestui an, statistica oficială arată o creştere faţă de ianuarie 2020, de la 1.607 tone, la 1.751 tone, respectiv o majorare cu 9%.

În comparaţie cu decembrie 2020 s-a înregistrat o diminuare a producţiei cu 68%, în acea lună fiind consemnată o producţie de 5.466 tone carcasă ovine şi caprine. Animalele sacrificate pe aceste specii au ajuns la 110.000 capete în prima lună din acest an, în creştere faţă de luna ianuarie 2020 (106.000 capete), dar în scădere faţă de decembrie 2020 (379.000 de capete).

De asemenea, producţia de carne de pasăre s-a diminuat cu 7,9%, în ianuarie 2021, la 37.821 tone carcasă, de la 41.080 tone în luna precedentă şi cu 10,7% faţă de ianuarie 2020, când a fost consemnată o cantitate de 42.338 tone, relevă datele INS publicate marţi.

În ianuarie a.c., au fost sacrificate 21,97 milioane de păsări, mai puţine faţă de luna decembrie 2020 (23,35 milioane de capete), dar şi faţă de aceeaşi perioadă din 2019,  respectiv 24,03 milioane de exemplare.

Carnea de porc este cea mai consumată din România, înaintea cărnii de pasăre şi de vită, însă din producţia internă este acoperit doar 30% din consum, restul provenind din importuri, în special din schimburile intra-comunitare.

62

Conform datelor centralizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), România a adus în primele nouă luni din 2020 aproape 192.000 de tone de carne de porc din statele UE şi din ţări terţe, pentru care s-au cheltuit 433,17 milioane de euro.

Schimbare la conducerea Muller Dairy România , 19 Mar 2021 Alina Dragomir

Muller Dairy România l-a numit pe Yoav Bar în poziția de CEO, începând cu luna februarie. Acesta preia conducerea companiei de la Tzafrir Granat care a ocupat această poziție din ianuarie 2011 și care a fost responsabil cu lansarea brandului Muller pe piața locală.

Anterior acestei numiri, Yoav Bar a ocupat poziția de VicePresident Sales în cadrul Central Bottling Company, proprietarul Tuborg. De altfel, executivul a ocupat diverse poziții în cadrul CBC, unde a activat în ultimii 15 ani.Muller Dairy Ro SRL este importatorul brandului german de lactate Muller în România. Compania a încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri de aproximativ 88,06 de milioane de lei, marcând un plus de 12% față de anul precedent și pierderi de circa 236.000 de lei, un rezultat îmbunătățit față de 2018, când pierderile raportate au fost de 310.000 de lei.

Muller a intrat în România în anul 2008 printr-un joint-venture cu grupul israelian Central Bottlings Company (CBC). În 2019 CBC a achiziționat de la Molkerei Alois Muller GmbH & CO KG participaţia deţinută de acesta la capitalul producătorului de iaurturi Muller Dairy Ro SRL, rămânând în acest fel unic acționar al companiei Muller Dairy Ro SRL. 

Lactalis achiziționează brandul european de brânză Leerdammer , 19 Mar 2021 , Bogdan Angheluță Bel Group și Lactalis Group au anunțat oficial demararea negocierilor, ca urmare a semnării unei promisiuni unilaterale de cumpărare a businessului care include Royal Bel Leerdammer Olanda, Bel Italia, Bel Deutschland, marca Leerdammer și toate drepturile conexe plus Bel Shostka Ucraina, de la Lactalis.

63

Sicopa, o filială deținută integral de Bel, va transfera respectivele active către Lactalis în schimbul a 1.591.472 acțiuni Bel (23,16% acțiuni) deținute de Lactalis. În urma tranzacției, Lactalis va deține o participație de 0,90% la Bel. La 31 decembrie 2021, veniturile Leerdammer și Bel Shostka Ucraina erau de aproximativ 500 de milioane de euro.

„În conformitate cu prioritățile noastre strategice, continuăm să ne dezvoltăm afacerea și să preluăm alte trei segmente de piață, și anume lactate, fructe și plante, consolidându-ne astfel poziția în zona gustărilor sănătoase. Prin această ofertă de vânzare a activelor, reafirmăm modelul nostru independent de afacere de familie, care ne oferă libertatea de a avea o viziune pe termen lung. Pentru Leerdammer, această ofertă înseamnă o șansă unică de a beneficia de susținerea Lactalis", a declarat Antoine Fievet, Președinte și CEO al Bel Group.

Vânzările Leerdammer s-au dublat de la momentul în care brandul a fost achiziționat de Bel, în 2002. În conformitate cu prioritățile sale strategice, Lactalis va sprijini în mod activ creșterea Leerdammer, punând la dispoziție în acest sens facilitățile globale ale grupului.

„Suntem încântați de perspectiva de a susține creșterea acestui brand pe care oamenii îl adoră. Această înțelegere ne oferă o deschidere pe piața brânzeturilor olandeze și producția în Olanda prin intermediul a trei fabrici", a adăugat Președintele Grupului Lactalis, Emmanuel Besnier.

Românii preferă vinul roșu și dulce: 3 din 4 consumatori beau cel puțin o dată pe săptămână , Andra Imbrea , 19 Mar 2021

4 din 10 români (39%) consumă vin cel puțin o dată pe săptămână, iar 29% de aproximativ 1-3 ori pe lună. Vinul roșu este preferatul românilor, fiind consumat frecvent de 30% dintre aceștia, arată un studiu Reveal Marketing Research. 

64

Segmentul heavy users (consumatori frecvenți de vin) este compus din 39% dintre români. Urmează segmentul medium users, format din 29% dintre respondenți – aceștia obișnuiesc să consume vin de aproximativ 1-3 ori pe lună. Low users (consumatorii ocazionali) reprezintă 21% dintre români.

Aceste segmente corelează cu gradul de informare asupra mărcilor de vin din România. Cei care consumă vin cel puțin o dată pe săptămână (heavy users) cunosc în medie 7 branduri, iar cei cu un consum moderat (medium users) cunosc 6 branduri. Cei care beau vin ocazional (o dată la câteva luni sau mai rar - low users), în schimb, cunosc în medie doar 4 branduri din categorie. 

Vinul roșu este consumat cel mai frecvent

Principalele vinuri preferate sunt cele dulci și demi-dulci, consumate frecvent (cel puțin o dată pe săptămână), de peste 40% dintre români. În ceea ce privește culoarea preferată pentru consum, vinul roșu este cel mai apreciat, astfel că 30% dintre respondenți au declarat că obișnuiesc să-l consume cel puțin o dată pe săptămână.

Pe locul al doilea, când vine vorba despre frecvența de consum, se află vinul alb menționat de un sfert dintre români (25%). Vinul rose, chiar dacă nu s-a aflat printre primele mențiuni (21% au spus că îl consumă frecvent), acesta a continuat să crească în preferințe în ultimii ani pe piața din România.

Cramele din Moldova, cele mai cunoscute de români 

Studiul a urmărit și notorietatea cramelor. Astfel, cele mai cunoscute crame sunt cele din Moldova, menționate de 90% dintre consumatori, urmate de cramele din inima țării, Transilvania cu 70%, apoi de cele din Muntenia cu 62%.

Aceste rezultate pot fi utile pentru producătorii de vinuri la nivel de comunicare. Pentru a identifica cele mai bune strategii de comunicare cu publicul țintă, cramele pot apela la studii de imagine de brand pentru a

65

descoperi ce aspecte influențează nivelul lor actual de notorietate și cum pot acționa pentru a-l îmbunătăți.

Pe lângă nivelul de notorietate, studiul a analizat și consumul declarat pentru cramele din România și a identificat din ce regiuni consumă în medie românii. Astfel că pe primul loc se află din nou cramele din Moldova (76%). Apoi, românii preferă să consume vinuri din Transilvania (49%) și Banat (39%).  Alte crame menționate de oameni sunt cele din regiunea Muntenia, preferate de 34%, Oltenia (25%) și cramele din Dobrogea (17%).

România se află pe locul 13 în topul celor mai mari producători de vin din lume și pe locul 6 în Europa.

Victor Bostan, CEO Purcari Wineries Group: Grupul Purcari este «copilul meu» pe care l-am fondat, crescut și în care continui să investesc tot timpul , 19 martie 2021, 09:00 Afaceri, Burse/Investitii

* Victor Bostan: Cel mai dificil moment – embargoul din 2006, impus de Rusia vinurilor din Moldova.

Grupul Purcari este «copilul meu» pe care l-am fondat, crescut și în care continui să investesc tot timpul, ne-a spus Victor Bostan, CEO Purcari Wineries Group, în cadrul unui interviu, dintr-o serie în care Financial Intelligence prezintă managerii companiilor care fac parte din indicele BET, al Bursei de Valori București (BVB).

Victor Bostan ne-a spus cum este să fii managerul singurei vinării din Europa de Est listată la bursă și să reușești să crești într-un an plin de provocări. Astăzi, compania a ajuns la cifra de capitalizare la bursă de 512 milioane lei și cunoaște, la trei ani de listarea la BVB, o creștere cu peste 30% a prețului de tranzacționare.

Conform raportului ARIR pentru anul 2020, din cele 70 de companii listate la Bursa de Valori din București, doar cinci au prezentat cele mai bune

66

rezultate ale indicelui VEKTOR − nivelul de comunicare cu investitorii. Printre lideri se numără și Purcari Wineries Group, acumulând 10 puncte VEKTOR din 10.

***

De cât timp sunteți manager al companiei?

Victor Bostan: Prima achiziție în cadrul grupului am realizat-o în 2003, dar primele investiții în business-ul cu vin le-am făcut imediat după încheierea perioadei sovietice în Republica Moldova. Ceea ce se numește astăzi Vinăria Bostavan era în 1995 o mică gospodărie vinicolă, aceasta fiind prima mea investiție în domeniul vinicol. Au urmat apoi Onești, Purcari, Ceptura și, începând din 2002-2003, am început renovarea și reconstrucția lor. Astăzi, în componența Purcari Wineries Group intră 4 vinării din Moldova și România: Purcari, Crama Ceptura, Bostavan și Bardar, compania gestionând aproape 1400 hectare de podgorii pe ambele maluri ale Prutului.

Care este cea mai mare realizare a dumneavoastră în fruntea companiei?

Victor Bostan: În primul rând, mă bucur că am creat circa 1000 de locuri de muncă pentru oamenii din Republica Moldova și România, oferindu-le posibilitatea de a munci acasă. Investițiile internaționale în Grupul Purcari au însemnat și investiții în infrastructura țărilor în care avem puncte de lucru. O altă realizare de care sunt mândru este promovarea culturii vinului. În ultimii ani asistăm la un număr în creștere al cunoscătorilor de vin, al wine barurilor din Chișinău și București, per total, la o creștere a comunității connoisseurilor. Urmăresc cu mare satisfacție cum dragostea și dedicația noastră față de vin și față de tot ce înseamnă cultură vinicolă a reușit să unească cele două maluri ale Prutului într-un singur grup de vinării, iar valorile naționale au ajuns să prindă muguri în țările în care se exportă astăzi vinurile Grupului Purcari. Mă bucur să știu că am contribuit și noi la această promovare a valorilor românești prin lansarea unor game speciale de vin, printre care Freedom Blend și Maluri de Prut.

Care a fost cel mai dificil moment?

Victor Bostan: Cu siguranță cel mai dificil moment − pentru toată industria vinicolă din Moldova, nu doar pentru Purcari, a fost embargoul din 2006, impus de Rusia vinurilor din Moldova. Atunci nouă ne-au fost distruse aproape 4 milioane de sticle cu vin, aflate în depozitul Grupului din Moscova și pe linia de distribuție. Evident că acest moment a însemnat niște pierderi financiare enorme. Am intrat în minus 12 milioane de dolari la preț de cost, aveam peste 500 de angajați care trebuiau plătiți, dar și rate la bănci,

67

care trebuiau rambursate. Trebuia luată o decizie rapidă și foarte bine calculată și acela a fost momentul în care am decis să atragem investiții din partea Băncii Mondiale.

Cum vă descrieți ca manager?

Victor Bostan: Grupul Purcari este «copilul meu» pe care l-am fondat, crescut și în care continui să investesc tot timpul, energia și resursele pe care le am. Ceea ce se numește astăzi management, pentru mine mereu a însemnat pasiune, muncă, implicare și tot timpul dorința de a fi mai bun. Am pornit de la greu și, cu multă trudă, am ridicat rând pe rând fiecare vinărie. Cred că totul este posibil atunci când cu adevărat îți dorești și ai alături o echipă de încredere.

Cum v-a influențat pandemia stilul de management?

Victor Bostan: Am mai trecut prin vremuri dificile − cele două embargouri din partea Rusiei, criza mondială din 2008-2009, dar de fiecare dată am încercat să ieșim din acele situații mai puternici și mai uniți. Perioada Covid a influențat în egală măsură comportamentul consumatorilor, dar și regulile de joc pe piață. În pandemie am învățat cât de importantă este relația cu angajații și partenerii noștri, am căutat să îi înțelegem și să îi ajutăm. Multe se pot schimba în lume, dar onestitatea și calitatea garantată trebuie să rămână mereu. Adevăratele valori nu se schimbă după vremuri.

Ce avantaje/dezavantaje vedeți din faptul că sunteți listați la bursă?

Victor Bostan: Nu pot să existe dezavantaje acolo unde este creștere. Provocări − da, dar nu dezavantaje. Din 2018 continuăm să fim singura vinărie din Moldova și Europa de Est listată la bursă (simbol – WINE). Acest lucru, pe de o parte, este o responsabilitate enormă, pe de altă parte, un exemplu de bune practici pe care îl oferim altor companii. Astăzi, Grupul continuă să fie susținut de investitori de top, printre care: Fiera Capital, Horizon Capital, East Capital, Conseq, Franklin Templeton, Aberdeen și SEB. Acest fapt ne aduce o vizibilitate bună la nivel internațional, dar și o creștere a prestigiului atât pentru Grup, cât și pentru produsele noastre. În plus, listarea la BVB ne motivează să ne dezvoltăm, să ne mărim echipa și să cunoaștem mai bine regulile pieței de capital. Investițiile internaționale ne-au adus astăzi pe primul loc în modernizarea liniei de producție și îmbuteliere. Purcari este printre puținele vinării care combină cu succes tehnologia tradițională de producere a vinurilor cu echipamentul modern.

În portofoliul Grupului intră mai multe branduri de vin și vin spumant, dar și un brand de divin, Purcari fiind în acest moment cel mai mare exportator de

68

vinuri din Republica Moldova, produsele sale regăsindu-se în 34 de țări în toată lumea. În cei trei ani de listare la bursă, Grupul și-a adăugat în portofoliu 15 produse noi și 121 medalii la cel mai prestigios concurs de vinuri la nivel mondial, Decanter World Wine Awards. Mai mult, Cuvée Alb Brut de Purcari intră astăzi în topul celor mai bune spumante ale lumii, conform Effervescence du Monde.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Parcurile de retail iau fața mall-urilor: cum a schimbat pandemia obiceiurile de shopping și ce se întâmplă în retailul nealimentar , Andra Imbrea, 19 Mar 2021

Segmentul de retail din România a avut în 2020 unul dintre cei mai grei ani de la recesiunea financiară din 2009-2010 încoace. Cu toate acestea, banii au continuat să curgă în economie, iar vânzările de produse nealimentare au înregistrat o redresare rapidă în formă de V, deși se observă schimbări majore în structura cheltuielilor, cum ar fi trecerea la cumpărături online și preferința consumatorilor pentru articole sportive, articole de uz casnic sau articole destinate îmbunătățirii nivelului de trai, inclusiv renovarea locuințelor și aparate electrocasnice mari, în detrimentul articolelor precum îmbrăcămintea, arată raportul privind evoluția pieței în 2020 publicat de Colliers.

În 2020 au fost livrați aproximativ 142.400 de metri pătrați de noi spații comerciale moderne, puțin peste jumătate din estimarea avansată înaintea Covid-19, de aproximativ 250.000 de metri pătrați, pentru că pandemia a provocat întârzieri în activitățile de construcție și închiriere și a determinat dezvoltatorii să aibă o abordare mai prudentă.

69

Cea mai mare parte a livrărilor a venit de la trei mall-uri: proiectul dezvoltat de AFI la Brașov (45.000 mp), NEPI Rockcastle Shopping City din Târgu Mureș (40.000 mp) și Dâmboviţa Mall, dezvoltat de Prime Kapital în Târgoviște (33.000 mp).

Consultanții Colliers au observat o creștere a activității consumatorilor în segmentul comerțului online, datele statistice arătând un plus de 35% în 2020 față de creșterea cu 5% a vânzărilor totale de produse nealimentare, care a devenit un element fundamental al transformării continue a retailului, alături de dezvoltarea tehnologiei și schimbările în comportamentul consumatorilor.

Un aspect pozitiv este că și consumatorii au rămas destul de deschiși achizițiilor în timpul acestei perioade de criză, deoarece pierderile de locuri de muncă au fost de câteva ori mai mici decât după recesiunea din 2009-2010 (sub 100.000 de locuri de muncă nete pierdute de această dată, față de aproape 700.000 atunci), iar creșterile salariale s-au menținut în general.

De unde și ce au cumpărat românii într-un an de pandemie

Izolați în case, mulți români au început renovarea, dar o parte semnificativă a cheltuielilor nu a ajuns la comercianții care au o prezență fizică. La fel ca în orice recesiune economică, prețurile scăzute tind să atragă mai mulți oameni, prin urmare discounterii au avut rezultate foarte bune (unii crescându-și afacerile cu două cifre pe fondul creșterii rețelei lor de magazine), în timp ce piața de fashion a înregistrat în general rezultate similare cu cele din 2019, în segmentul de mass market.

Alte segmente de piață au avut rezultate financiare destul de slabe, precum retailerii de modă premium și de lux (inclusiv ținute de birou și de seară) și cei de încălțăminte, care au o pondere semnificativă în ceea ce privește suprafețele închiriate în centrele comerciale. Unele luni bune - cum ar fi septembrie - nu au putut compensa un an prea slab. Din fericire, decembrie, care reprezintă aproximativ 15-20% din veniturile unui an întreg în retail, a înregistrat vânzări de bunuri nealimentare cu aproape 7% mai mari față de în urmă cu un an.

De la liste de așteptare pentru chiriași, la spații libere 

„Credem că un brand de modă consacrat, de exemplu, ar putea să își valorifice mai mult poziția și ar putea beneficia de oportunități de vânzare multicanal atractive, cum ar fi modelele de achiziție online și ridicare a cumpărăturilor din magazin (BOPIS - buy online pick-up in store). De altfel, jucătorii tradiționali care au început să vândă și online au mușcat din cota de

70

piață a magazinelor online clasice. Centrele comerciale dominante își vor păstra probabil statutul de destinație, consolidate în continuare de magazinele ancoră și de marii retaileri alimentari (inclusiv BOPIS). Iar asta înseamnă că jucătorii din zona de mijloc ar putea să sufere cel mai mult: centrele comerciale nedominante din orașele competitive și retailerii cu putere financiară limitată, care nu pot susține extinderea necesară canalului de vânzări online. Unii dintre ei ar putea decide să plece din România sau să își vândă afacerea din țară în următorii câțiva ani”, explică Simina Niculiță, Partner & Head of Retail Agency la Colliers.

În ceea ce privește chiriile și rata de neocupare, proprietarii simt dubla lovitură a unor chirii mai mici, cu reduceri ale chiriilor de bază în zona a 15-20%, în special pe fondul unor luni fără chirie adăugate, și până la 30% în unele cazuri speciale, dar și o rată de neocupare mai mare, cu unele centre comerciale mari care văd procente de o cifră în acest sens. Este o diferență semnificativă de la situația anterioară anului 2020, când unele mall-uri aveau liste de așteptare pentru chiriași și nu aveau spații libere.

Consultanții Colliers remarcă faptul că achizițiile din impuls s-au redus semnificativ, iar sesiunile de cumpărături au devenit mai scurte, mai puțin frecvente, dar cu o valoare a bonului de cumpărături mai mare, în unele cazuri.

„Pe termen lung, credem că mai multe categorii de jucători din piață, proprietari sau chiriași, vor fi câștigători: cei cu o cotă de piață semnificativă, care își pot valorifica poziția în consecință, cei care dezvoltă proiecte de proximitate, în special în zonele rezidențiale emergente și proiectele mici și mijlocii, precum parcurile de retail din orașele cu acoperire redusă a sistemelor moderne de retail”, spune Simina Niculiță.

2021, anul parcurilor de retail și al proximității

Consulanții Colliers consideră că pandemia le-a validat o terie de acum câțiva ani ce estima că în orice oraș din România cu peste 30.000 de locuitori ar trebui să existe, în cele din urmă, un centru comercial modern.

Peste 80% din noile spații de vânzare așteptate în 2021 vor fi sub formă de parcuri de retail, inclusiv centre comerciale mai mici, subliniind o schimbare a pieței către proiecte bazate pe proximitate sau cele cu un impact financiar mai mic pentru dezvoltator. În acest an, suprafața totală închiriabilă anunțată este de peste 150.000 de metri pătrați de noi spații comerciale moderne, cea mai mare parte a acestora provenind de la doar doi dezvoltatori, un joint venture Prime Kapital / MAS REI - aproape 53.000 de metri pătrați din trei noi proiecte (în Ploiești, Sfântu Gheorghe și Bârlad) și Mitiska - aproape de

71

25.000 de metri pătrați în patru proiecte noi (în Baia Mare, Tulcea, Mediaș și Slatina).

O extindere de remarcat în acest an în București este Colosseum Retail Park, cu peste 16.000 de metri pătrați, una dintre cele mai mari livrări din Capitală din ultimii ani. O altă noutate este intrarea pe piață a dezvoltatorului polonez Scallier, care a achiziționat mai multe terenuri în țară și promite 40.000 de metri pătrați de noi spații comerciale până în 2022, iar o parte dintre acestea urmează să fie livrate în 2021.

„Având în vedere tot acest context, pe fondul unui stoc destul de redus pe cap de locuitor al spațiilor de retail din România (o treime sub Polonia, de exemplu), evenimentele negative, precum cele prin care am trecut în 2020, ar trebui absorbite de piață, iar creșterea ulterioară ar trebui să ducă la o recuperare rapidă a pierderilor - profitabilitatea retailerilor este de câteva ori mai mare decât media UE, conform cifrelor Eurostat. Până la finalul acestui deceniu am putea ajunge la un stoc total de retail modern de 5,5 milioane de metri pătrați, care ar fi probabil mai mic pe cap de locuitor decât ceea ce au unii jucători regionali”, concluzionează Simina Niculiță, Partner & Head of Retail Agency la Colliers.

În perspectivă, majoritatea noilor proiecte așteptate în acest deceniu vor fi în orașele cu o prezență limitată a centrelor de retail sau în noile suburbii ale orașelor mari, unde zonele sunt semnificative și relevante în ceea ce privește puterea de consum. Vânzările omnichannel vor consolida sau vor eroda poziția unui retailer în următorii ani, întrucât integrarea preferințelor personale și flexibilitatea sporită vor favoriza un mix de comerț offline-online. O schimbare de generații ar putea defini, de asemenea, o mulțime de lucruri: generația Z, crescută în lumea digitală și cu o atitudine mai conștientă față de consum și ecologie sau cheltuieli etice, va fi mai relevantă. De asemenea, se estimează ca salariile în România să continue să urce mult mai repede decât media UE în următorul deceniu, ceea ce ar duce probabil la un consum mai mare și la o predilecție crescută pentru bunurile de lux, pentru a se apropia de 90% din media UE, de la sub 80% în prezent.

KFC deschide primul restaurant din orașul Sfântu Gheorghe , Angela Alexandru , 19 Mar 2021 Sphera Franchise Group continuă planurile de expansiune și deschide un nou restaurant KFC de tip food court în incinta noului centru comercial, Sepsi Value Centre. Aceasta este prima locație din orașul

72

Sfântu Gheorghe, județul Covasna.

Restaurantul de tip food court KFC Sepsi Value Centre funcționează în prezent în intervalul orar 10:00 - 21:00, în conformitate cu normele impuse de autoritățile locale. Locația are o suprafață de aproximativ 160 de metri pătrați și este situată la adresa Strada Lunca Oltului 31-35.

Odată cu deschiderea primei locații din județul Covasna, KFC România creează 36 de locuri de muncă.

„Noul restaurant este prima locație din județul Covasna și a venit ca un demers firesc al prospectării constante a pieței locale. Poziționarea strategică în incinta centrului comercial Sepsi Value Centre ne oferă oportunitatea de a ajunge la un număr semnificativ de consumatori, cărora le oferim garanția unor servicii la standarde înalte, în cele mai sigure condiții cu putință, perfect adaptate la contextul actualul. Cu fiecare nouă deschidere, suntem mai aproape de fanii brandului, reușind astfel să creăm o relație solidă, bazată pe încredere, respect și, mai ales, pe dragostea #pebune față de produsele KFC”, a declarat Marian Gogu, Director General, KFC România.

Pentru eficientizarea procesului de comandă, clientii au la dispoziție kiosk-uri și sistemul fusion, care oferă vizibilitate în ceea ce privește pregătirea comenzii și separarea zonelor de plasare și preluare.

Kaufland continuă programul „În stare de bine” și oferă finanțare de peste 4,87 milioane de lei 19 Mar 2021 , Simona Popa Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) lansează Apelul 1 pentru propuneri de proiecte 2021 în cadrul programului „În stare de bine”. Bugetul total al programului susținut de Kaufland România și

73

implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile este în acest an de 4.870.000 lei. Din această sumă, un procent de 50% (2.435.000 lei) va fi alocat pentru Apelul 1. Valoarea minimă a sprijinului financiar acordat pentru un proiect este de 50.000 lei, iar valoarea maximă nu poate depăși 240.000 lei.

În cazul în care activitățile propuse prin proiect necesită costuri mai mari decât finanțarea solicitată, solicitantul poate să asigure diferența necesară printr-o contribuție în numerar din alte surse, cu condiția ca aceasta să fie cel mult egală cu valoarea finanțării solicitate pentru proiect.

În cadrul proiectelor finanțate în programul „În Stare de Bine” este încurajată colaborarea cu diverse entități (alte ONG-uri, instituții publice, mediul de afaceri local etc.) pentru a maximiza rezultatele și efectele proiectului propus.Parteneriat oficial în cadrul proiectului poate fi însă realizat doar între două sau mai multe organizații neguvernamentale.

Organizație parteneră în proiect în contextul acestui program este considerată orice organizație care respectă regulile de eligibilitate, cu o contribuție relevantă în cadrul proiectului pentru atingerea rezultatelor acestuia sau în relație cu beneficiarii proiectului și care administrează o parte din bugetul proiectului.

Durata minimă a unui proiect înscris în carul Apelului 1/2021 este de 3 luni, iar durata maximă estimativă este de 8 luni. Cât despre perioada de depunere a proiectelor pentru Apelul 1, termenul este cuprins între 14 aprilie 2021, ora 09:00 și 16 aprilie 2021, ora 16:00.

Organizația estimează ca dată de începere a proiectelor data de 1 iulie 2021, iar toate proiectele trebuie să își încheie implementarea activităților până la data de 28 februarie 2022.

Programul „În Stare de Bine” oferă anual granturi nerambursabile în valoare totală de 1 milion de euro organizațiilor neguvernamentale din România,

74

care dezvoltă proiecte în domeniile cultură, sport și viață sănătoasă și care se adresează cu prioritate grupurilor vulnerabile. Programul este susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile. Lansat în 2018, programul a susținut până acum 69 de asociații, fundații sau federații care au primit finanțare directă în valoare totală de 3 milioane de euro pentru proiecte cu impact pozitiv în comunitățile din România.

Numai în 2020 au fost susținute 29 de organizații care au venit în ajutorul a peste 38.000 de beneficiari din 224 de orașe și comune din întreaga țară. O mare parte dintre activități au fost derulate în sprijinul comunităților și persoanelor cel mai afectate de pandemie.

Lidl lansează serialul ”Șezătoare și cântec” și aduce în prim-plan fabricile românești partenere ,   Carol Popa , Vineri, 19 Martie 2021

În șezătorile de altădată, oamenii se adunau să lucreze împreună și să spună povești, glume, ghicitori și uneori chiar să cânte și să petreacă. De la acest insight cultural pleacă și cel mai nou serial creat de Lidl și Mullen România pentru gama Cămara Noastră, marca proprie Lidl dedicată gustului autentic românesc, produsă exclusiv în România. Serialul prezintă 10 fabrici locale unde sunt dezvoltate produsele, peste care suprapune atmosfera specifică șezătorilor de altădată: cu povești pline de intrigă spuse pe ritmuri de cântec românesc cum se cânta odinioară și transpuse cu o stilistică vizuală aparte, prin ilustrații animate.

Noul serial dezvoltat de Lidl România și Mullen continuă platforma de storytelling creată în jurul gamei Cămara Noastră, câștigătoare a premiului Brand of the Year 2020 în competiția TOP 3 ADC, datorită prezenței sale constante în top-ul ADC prin premiile obținute pentru seria online Bucate ca la carte. Anul acesta, seria Șezătoare și cântec aduce în prim-plan fabricile românești partenere Lidl România, unde sunt dezvoltate produse din gamă, printr-o abordare inedită: prezentând procesul de lucru din fabrici prin proiecții ale unor ilustrații de tip parallax, în timp ce narativul poveștilor este transpus prin cântece originale.

Astfel, episoadele reflectă poveștile fabricilor și producătorilor locali prin 2 planuri suprapuse: cel al realității, care prezintă imagini filmate în cadrul fabricilor, în care vedem procesele de lucru, tehnologiile de producție și produsele Cămara Noastră în prim-plan, și cel fantasy, ce spune poveștile pline de intrigă din șezătorile de altă dată prin ilustrații animate de tip parallax. Noutatea constă în faptul că firul narativ, pe care spoturile îl ilustrează în 3D pe etichetele produselor sau pe utilaje din fabrică, este

75

transpus și prin cântece create în totalitate de la zero, text și linie melodică, pentru a se împleti în mod autentic cu povestea fiecărei fabrici.

În primul episod, consumatorii sunt invitați în fabrica Transilvania Lactate, unde sunt produse iaurturile de bivoliță Cămara Noastră și unde vor vedea imagini cu tancurile de lapte, liniile de ambalare sau angajații, în timp ce ascultă cântecul OASTEA și află povestea unei fete care și-a salvat iubitul de la a merge la oaste, după ce l-a ascuns în staulul bivoliței. O altă poveste prezintă cum sunt pregătite sosul de roșii țărănesc de la Contec Foods, odată cu povestea unui poștaș căruia i se schimbă definitiv viața, după ce găsește un plic cu semințe de roșii și se hotărăște să își schimbe profesia în fermier. Această poveste are la bază și un insight real, deoarece, pe vremuri, cultivatorii de roșii își trimiteau semințele de roșii prin poștă, în plic.

„.Gama Cămara Noastră cuprinde în prezent peste 200 de produse tradiționale românești realizate împreuna cu unii dintre cei mai buni furnizori locali, ceea ce ne permite să avem nu doar produse cu cel mai bun raport calitate-pret, dar și o comunicare pe masură. În toate campaniile creative dedicate Cămara Noastră, din ultimii ani, am fost inspirați de cultura și tradițiile autohtone, de aceea, anul acesta, când am vrut să spunem poveștile fabricilor cu care avem parteneriate de lungă durată la nivel local, era firesc să ne găsim inspirația tot în tradiția poporului român, pornind de la obiceiul șezătoarei. Ideea creativă a campaniei nu doar că retrezește amintirea obiceiurilor românești de altădată, dar devine memorabilă prin povestea expusă într-o manieră unică, prin cântec în ritmuri tradiționale românești împletit cu efecte vizuale 3D, ce surprind perfect autenticitatea fabricilor românești partenere”, a declarat Oana Radu, Marketing Director Lidl România.

„Prima provocare a campaniei a fost să găsim o soluție pentru a duce mai departe platforma de storytelling Cămara Noastră, în contextul în care aveam numeroase restricții de filmare în fabrici: timp limitat de filmare remote, număr restrâns de persoane, toți cu măști și în costume, fără actori sau props. Când părea imposibil să aducem poveștile, cântecul și vibe-ul de șezătoare în fabrici, am găsit soluția de a folosi ilustrațiile de tip parallax, o tehnică ce ne-a permis să dinamizăm foarte mult spoturile. O noutate în cadrul campaniei sunt și cântecele: voiam să aibă acțiune, dar și ritm, poveste, doar că noi nu mai compusesem melodii până atunci. Am scris, am cântat, am șters și am rescris până au ieșit cum speram, aducând acel aer al vremurilor de altădată, atât prin poveste, dar și prin vocea solistei și linia melodică. Acum că s-a încălzit orchestra, ne pregătim de al doilea flight”, a declarat Mihai Costache, Group Creative Director @ MullenLowe România.

76

Primul episod din seria Șezătoare și cântec la producătorii locali Cămara Noastră poate fi vizionat aici.Pe parcursul anului, vor fi lansate mai multe povești ale fabricilor românești din șezătoarea cu cântec Cămara Noastră și toate beneficiază de o campanie 360, care acoperă toate canalele de comunicare – TV, print, online, social media, PR, in-store.

PwC: Cumpărături online zilnice, magazinele se adaptează , Food Biz La mart. 19, 2021

Unul din cinci consumatori la nivel mondial a făcut zilnic cumpărături online în timpul pandemiei, peste jumătate au cumpărat de la mai mulți comercianți pentru acoperirea nevoilor și un procent similar afirmă că ar plăti mai mult pentru produse mai sănătoase și fabricate local, potrivit raportului „Preparing for tomorrow’s consumers today. The future of consumer markets” realizat de PwC.

”Criza sanitară a accelerat anumite comportamente ale consumatorilor prezente și înaintea pandemiei, precum cumpărăturile online sau achiziția de alimente sănătoase. Această evoluție a scos însă la iveală anumite slăbiciuni în activitatea retailerilor, care vor avea nevoie de o schimbare a paradigmei în care au funcționat până acum. Așa cum reiese din studiul nostru sunt cinci tendințe care se conturează pe piața de retail post pandemie: abordarea de tip omnichannel, branduri de încredere, produse sănătoase, digitalizarea lanțului de aprovizionare și importanța inițiativelor privind sustenabilitatea”, a declarat Mihai Anița, Partener, Lider Retail & Consumer PwC România.

Magazinul fizic se va reinventa

Cu toate că vânzările online din comerțul cu amănuntul sunt estimate să crească de la 13,9% la 22,4% în 2023 (conform Statista), magazinul fizic va fi în continuare atractiv pentru consumatori. Chiar dacă sunt preocupați de sănătate și siguranță, consumatorii vor dori în continuare să facă unele cumpărături în magazinele fizice pentru că își doresc să testeze anumite produse. De altfel, raportul arată că oamenii pun pe aceleași locuri ca importanță nevoia de a vedea și atinge produsele, menționată de 33%, cu cea de a avea siguranța și de a-și proteja sănătatea, indicată de 31%.

Giganții moderni ai comerțului cu amănuntul, cum ar fi Amazon în SUA și Alibaba din China, vor continua să forțeze inovarea atât în magazinele fizice, cât și online ale companiilor de comerț. De aceea, experiența consumatorilor la cumpărături online va fi esențială, iar companiile care nu își pot reimagina produsele și serviciile în acest mix vor rămâne în urmă.

77

La fel de important este ca retailerii să vină în întâmpinarea clienților oriunde se află aceștia: pe web, smartphone, într-un magazin fizic clasic, pe Instagram sau TikTok sau prin parteneri terți, precum firmele de livrare.

”Retailerii vorbesc de multă vreme despre punerea clienților pe primul loc, dar adesea nu au implementat decizii care să susțină această strategie. Acum, însă, vor fi forțați să facă acest lucru întrucât clienții au mai multe opțiuni de unde pot cumpăra, dar au și mai multe canale de comunicare la dispoziție pentru a ”sancționa” retailerii sau producătorii cu recenzii nefavorabile. Prin urmare, îmbunătățirea relației cu clienții prin disponibilitate, servicii de livrare sau de plată diversificate vor da siguranță și încredere clienților pentru un anumit brand”, a spus Ruxandra Târlescu, Partener PwC România.

În același timp, pe măsură ce comerțul online crește, consumatorii se așteaptă la o transparență mai mare în ceea ce privește starea comenzii și livrarea, iar unii doresc livrarea foarte rapidă.

42% dintre respondenții la nivel mondial spun că livrarea rapidă și fiabilă se numără printre primele trei atribute atunci când fac cumpărături online. Această experiență devine rapid un diferențiator cheie între retaileri, fiind strâns legată de percepțiile privind serviciile și calitatea.

70% dintre consumatorii chestionați au indicat încrederea ca fiind cel mai important factor atunci când cumpără de la o marcă. De fapt, încrederea mărcii a ajuns pe același palier cu alți factori importanți în decizia de cumpărare, cum ar fi calitatea, prețul și comoditatea.

Mulți consumatori se orientează tot mai mult către produse provenite de la nivel local, în mare parte pentru durabilitatea și valoarea percepută a acestora, pentru care sunt dispuși să plătească mai mult. Totuși, alimentele produse în masă vor avea locul lor pe piață, întrucât unii consumatori vor aprecia întotdeauna prețul, consistența și disponibilitatea. Viitorul alimentelor va fi, de asemenea, caracterizat prin creșterea personalizării, comercianții adaptându-și oferta la preferințele, dieta sau problemele de sănătate ale consumatorilor, pe baza datelor colectate de la clienți și analizate cu ajutorul tehnologiei.

PwC este o rețea de firme prezentă în 155 de țări cu mai mult de 284.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri.

... citeste si partea a doua ...

78