APARATUL RESPIRATORAPARATUL RESPIRATORalcatuit alcatuit - - porţiune superioară porţiune superioară - - asigură conducerea aerului asigură conducerea aerului -- teritoriu de schimb gazos propriu-zis teritoriu de schimb gazos propriu-zisI. Porţiunea de conducereI. Porţiunea de conducere:: cavitatea nazală, nazofaringe, laringe, trahee şi sistemul bronşic cavitatea nazală, nazofaringe, laringe, trahee şi sistemul bronşic care care prin prin ramificareramificare dă naștere unor conducte cu calibru din ce în ce mai mic - bronhiiledă naștere unor conducte cu calibru din ce în ce mai mic - bronhiile;; cele mai subţiri - cele mai subţiri - bronhiolele bronhiolele – se afl– se află în continuitate cu porţiunea respiratorieă în continuitate cu porţiunea respiratorie - - plămânii. plămânii.II. zonII. zonaa de schimb gazos - porţiunea respiratorie de schimb gazos - porţiunea respiratorie:: bronhiolele respiratorii, ductele alveolare şi alveolele bronhiolele respiratorii, ductele alveolare şi alveolele pulmonare (sacii alveolari) pulmonare (sacii alveolari)

Funcţii:Funcţii: - hematoza - schimbul de gaze între aer şi sânge - hematoza - schimbul de gaze între aer şi sânge - condiţionarea aerului inspirat (umidifiere, încălzire, filtrarea antigenelor) - condiţionarea aerului inspirat (umidifiere, încălzire, filtrarea antigenelor) - - apărarea antimicrobiană – infiltrate limfocitareapărarea antimicrobiană – infiltrate limfocitare - - rol metabolic rol metabolic

I. Căile respiratorii superioareI. Căile respiratorii superioare1.Cavitatea nazală1.Cavitatea nazală- formata- schelet - formata- schelet cartilaginocartilaginos anterior şi s anterior şi osososos posterior căptuşit de posterior căptuşit de mucoasămucoasă la interior, iar la la interior, iar la exterior acoperit de tegument. exterior acoperit de tegument. - împărţită de septul nazal în două cavităţi - împărţită de septul nazal în două cavităţi - fosele fosele nazalenazale - dreaptă şi stângă - dreaptă şi stângă

Fosele nazaleFosele nazale histologic patru regiuni, cu structuri şi funcţii histologic patru regiuni, cu structuri şi funcţii diferite: diferite: - vestibulul nazal, anterior vestibulul nazal, anterior - fosele nazale propriu-zise - posterior fosele nazale propriu-zise - posterior - sinusurile paranazale sinusurile paranazale - mucoasa olfactivă -senzorialămucoasa olfactivă -senzorialăa. vestibulul nazal a. vestibulul nazal -MucoasaMucoasa - epiteliu pavimentos stratificat pe o arie - epiteliu pavimentos stratificat pe o arie de câţiva mm: vibrize, fire de păr scurte care de câţiva mm: vibrize, fire de păr scurte care servesc la reţinerea particulelor străine din aerul servesc la reţinerea particulelor străine din aerul inspirat; inspirat; -posterior urmează o arie cu epiteliu posterior urmează o arie cu epiteliu pseudostratificat, cilindric sau cubic, lipsit de cili. pseudostratificat, cilindric sau cubic, lipsit de cili.

Căile respiratorii

superioare: fose nazale, nazofaringe, laringe profunde: trahee, bronhii, bronhiole

b. fosele nazale propriu-ziseMucoasa cu excepţia zonei olfactive, este acoperită de epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat, de tip respirator; format din trei tipuri de celule: celule cilindrice ciliate, celule caliciforme, celule stem dau naştere celorlaltor două tipuri celulare.

Mucoasa foselor nazale

Epiteliul este acoperit de o peliculă de mucus. Epiteliul este acoperit de o peliculă de mucus. Cilii celulelor bat în direcţia faringelui şi determină Cilii celulelor bat în direcţia faringelui şi determină scurgerea permanentă a mucusului.scurgerea permanentă a mucusului.Sub epiteliu se află Sub epiteliu se află chorionulchorionul - - glande mixte sero-glande mixte sero-mucoase tubulo-acinoasemucoase tubulo-acinoase, plasmocite, macrofage şi , plasmocite, macrofage şi infiltraţii limfoide. infiltraţii limfoide.

c. Sinusurile paranazalec. Sinusurile paranazale-cavităţi osoase săpate în diversele oase cavităţi osoase săpate în diversele oase ale feţei: maxilar, frontal, sfenoid şi ale feţei: maxilar, frontal, sfenoid şi etmoid, etmoid, - comunică cu fosele nazale. comunică cu fosele nazale. -acoperite de o mucoasă mai joasă, acoperite de o mucoasă mai joasă, lipsită de glande lipsită de glande -epiteliul, de tip respirator, prezintă epiteliul, de tip respirator, prezintă kinocili care bat în direcţia foselor kinocili care bat în direcţia foselor nazale. nazale.

Histofiziologia mucoasei nazaleHistofiziologia mucoasei nazale

Vascularizaţie: arterele formează un plex voluminos în chorionul profund, de la care pornesc spre epiteliu, în direcţie perpendiculară, numeroase arteriole cu calibru important. Sub epiteliu ele formează o bogată reţea capilară. În această zonă există numeroase anastomoze arterio-venoase.Filetele nervoase adrenergice furnizează stimuli vasoconsctrictori; mucoasa - sensibilă la substanţe vasoactive şi la mediatori anafilactici. fibrele cholinergice sunt vasodilatatoare şi stimulează secreţia glandulară. - sistemul vascular particular determină încălzirea aerului inspirat iar glandele din chorion, prin secreţia lor sero-mucoasă, umidifică aerul; - toate particulele cu dimensiuni de peste 7 μm sunt filtrate de vibrizele foselor nazale.

d. Membrana olfactivă d. Membrana olfactivă „pata galbenă” -regiune specializată a mucoasei nazale, regiune specializată a mucoasei nazale, situată în partea posterioară a foselor nazale, situată în partea posterioară a foselor nazale, găzduieşte segmentul periferic al analizatorului găzduieşte segmentul periferic al analizatorului olfactiv olfactiv - la om ea ocupă faţa anterioară a lamei la om ea ocupă faţa anterioară a lamei ciuruite a etmoidului, regiunea superioară a ciuruite a etmoidului, regiunea superioară a septului nazal, şi porţiunea mijlocie a septului nazal, şi porţiunea mijlocie a cornetului nazal superior cornetului nazal superior

formată - formată - epiteliu pseudostratificatepiteliu pseudostratificat, situat pe , situat pe MBMB, suprajacent unui , suprajacent unui chorionchorion bine bine vascularizat. vascularizat. La nivelul chorionului se găsesc La nivelul chorionului se găsesc glandele glandele BowmannBowmann, glande seroase, ale căror canale , glande seroase, ale căror canale excretoare se deschid la suprafaţa mucoasei.excretoare se deschid la suprafaţa mucoasei.

Epiteliul olfactivEpiteliul olfactiv - celule de susţinere - celule de susţinere - celule neurosenzoriale - celule neurosenzoriale - celule bazale, de înlocuire- celule bazale, de înlocuire

Celulele de susţinereCelulele de susţinere - - prismatice înalte, dispuse prismatice înalte, dispuse perpendicular pe membrana perpendicular pe membrana bazală; nuclei ovalari, situaţi bazală; nuclei ovalari, situaţi toţi la acelaşi nivel, în zona toţi la acelaşi nivel, în zona medie a epiteliului. La polul medie a epiteliului. La polul apical prezintă microvilozităţi apical prezintă microvilozităţi - citoplasma conţine lizozomi - citoplasma conţine lizozomi şi incluzii de pigment de şi incluzii de pigment de lipofuscină - culoarea lipofuscină - culoarea gălbuie epiteliului. gălbuie epiteliului.

Celulele neurosenzorialeCelulele neurosenzoriale - neuroni bipolari - neuroni bipolari -partea centrală, corpul neuronal, se partea centrală, corpul neuronal, se continuă spre suprafaţa epiteliului cu o continuă spre suprafaţa epiteliului cu o expansiune distală, ce se termină cu o expansiune distală, ce se termină cu o veziculă olfactivă. veziculă olfactivă. Vezicula olfactivăVezicula olfactivă - situată la suprafaţa - situată la suprafaţa epiteliului, prezintă un număr de 10-20 de epiteliului, prezintă un număr de 10-20 de cili /celulă, care după un scurt traiect cili /celulă, care după un scurt traiect vertical, se recurbează rapid pentru a vertical, se recurbează rapid pentru a deveni paraleli cu suprafaţa epiteliului deveni paraleli cu suprafaţa epiteliului la polul opus, spre MB porneşte axonul; la polul opus, spre MB porneşte axonul; după ce trec în chorion axonii rămân după ce trec în chorion axonii rămân amielinici şi se grupează în fascicule groase amielinici şi se grupează în fascicule groase care vor forma care vor forma nervii olfactivinervii olfactivi. . Nucleii - rotunzi, situaţi la polul bazal, într-Nucleii - rotunzi, situaţi la polul bazal, într-un plan inferior faţă de nucleii celulelor de un plan inferior faţă de nucleii celulelor de susţinere, prezintă cromatina pulverulentă.susţinere, prezintă cromatina pulverulentă.

Histofiziologie Histofiziologie

Simţul olfactiv este mai puţin dezvoltat la om decât la majoritatea mamiferelor, la care joacă un rol important în comportamentul sexual. Intensitatea percepţiei olfactive este direct proporţională cu importanţa stimulului. Pragul de percepţie este dificil de măsurat. El poate fi perturbat de fenomene de interferenţă, de stadiul ciclului endometrial la femeie, sau de diverse patologii. Moleculele odorante, volatile, trebuie să prezinte solubilitate în mucus pentru a fi percepute de receptori. Se pare că moleculele odorante se leagă de receptori specifici de pe membrana citoplasmatică a celulelor receptoare. Ar exista mai multe tipuri de receptori, cu proprietăţi distincte, responsabile de discriminarea fină a mirosurilor. Acestea sunt însă în număr inferior faţă de mirosurile de identificat. Olfacţia nazală este completată de una retronazală, datorată ajungerii moleculelor solvite în mucus la nivelul mugurilor gustativi.Olfacţia şi gustul, bazându-se pe chemorecepţie, sunt simţuri complementare, dar ele se pot disocia în unele patologii: hiperosmie, diabet, hipoosmie .

2. Nazofaringele/ rinofaringele2. Nazofaringele/ rinofaringele

- partea superioară a faringelui. - partea superioară a faringelui.

MucoasaMucoasa - căptuşită de un - căptuşită de un epiteliuepiteliu de de tip respirator, cu plaje izolate, pe tip respirator, cu plaje izolate, pe peretele său posterior, de epiteliu peretele său posterior, de epiteliu stratificat pavimentos, nekeratinizat. stratificat pavimentos, nekeratinizat.

Vălul palatin prezintă pe suprafaţa Vălul palatin prezintă pe suprafaţa antero-superioară un epiteliu de tip antero-superioară un epiteliu de tip respirator, în timp ce restul suprafeţei respirator, în timp ce restul suprafeţei sale este acoperită de un epiteliu sale este acoperită de un epiteliu stratificat pavimentos, lipsit de stratificat pavimentos, lipsit de keratinizare. keratinizare.

Pe linia mediană se găseşte amigdala Pe linia mediană se găseşte amigdala faringiană, bine dezvoltată la copii.faringiană, bine dezvoltată la copii.

3.3. LaringeleLaringele organ cavitar, musculo-cartilaginos, lungime de circa 40 mm, interpus între cavitatea organ cavitar, musculo-cartilaginos, lungime de circa 40 mm, interpus între cavitatea nazală şi trahee. nazală şi trahee. Peretele - tunică internă - mucoasaPeretele - tunică internă - mucoasa - mijlocie - musculocartilaginoasă - mijlocie - musculocartilaginoasă - externă - adventicială - externă - adventicială a. Tunica interna, mucoasa a. Tunica interna, mucoasa Pe părţile laterale al peretelui intern al laringelui mucoasa prezintă două perechi de cute cu Pe părţile laterale al peretelui intern al laringelui mucoasa prezintă două perechi de cute cu direcţie antero-posterioară, direcţie antero-posterioară, corzile vocalecorzile vocale: superioare - cutele vestibulare sau falsele : superioare - cutele vestibulare sau falsele corzi vocale corzi vocale inferioare, corzile vocale adevărate inferioare, corzile vocale adevărate - intre ele se formează - intre ele se formează vestibulul laringian vestibulul laringian Corzile vocale adevărateCorzile vocale adevărate - formate din mucoasă, susţinută la interior de ligamentul vocal, pe care - formate din mucoasă, susţinută la interior de ligamentul vocal, pe care se inseră musculatura striată. Între corzile vocale inferioare se găseşte orificiul glotic. se inseră musculatura striată. Între corzile vocale inferioare se găseşte orificiul glotic. Gradul de tensiune al corzilor vocale depinde de contracţia muşchilor intrinseci ai laringelui şi Gradul de tensiune al corzilor vocale depinde de contracţia muşchilor intrinseci ai laringelui şi determină tonalităţile sunetului produs.determină tonalităţile sunetului produs.Corzile vocale sunt acoperite de Corzile vocale sunt acoperite de epiteliu pavimentos stratificatepiteliu pavimentos stratificat Restul mucoasei este acoperită de un Restul mucoasei este acoperită de un epiteliu de tip respiratorepiteliu de tip respirator, pseudostratificat cilindric ciliat. , pseudostratificat cilindric ciliat. Cilii bat înspre faringe, astfel încât să direcţioneze mucusul cu eventualii corpi străini şi bacterii.Cilii bat înspre faringe, astfel încât să direcţioneze mucusul cu eventualii corpi străini şi bacterii.Chorionul mucoasei este format din ţesut conjunctiv lax, cu numeroase fibre elastice şi glande Chorionul mucoasei este format din ţesut conjunctiv lax, cu numeroase fibre elastice şi glande tubulo-acinoase cu secreţie muco-seroasă. Glandele lipsesc în mucoasa corzilor vocale.tubulo-acinoase cu secreţie muco-seroasă. Glandele lipsesc în mucoasa corzilor vocale.b. Tunica mijlocie, musculocartilaginoasăb. Tunica mijlocie, musculocartilaginoasă- formată - - formată - schelet cartilaginos: schelet cartilaginos: cartilajul tiroid, cricoid şi epiglota sunt impare, iar cartilagiile cartilajul tiroid, cricoid şi epiglota sunt impare, iar cartilagiile aritenoide, corniculate şi cuneiforme sunt pereche. Cartilagiile tiroid şi cricoid sunt formate din aritenoide, corniculate şi cuneiforme sunt pereche. Cartilagiile tiroid şi cricoid sunt formate din cartilaj hialin, celelalte sunt cartilagii elastice cartilaj hialin, celelalte sunt cartilagii elastice - muşchii extrinseci- muşchii extrinseci leagă laringele de formaţiunile vecine, intervenind în actul deglutiţiei. leagă laringele de formaţiunile vecine, intervenind în actul deglutiţiei. În deglutiţie epiglota este împinsă înainte de baza limbii şi închide orificiul laringian, astfel că bolul În deglutiţie epiglota este împinsă înainte de baza limbii şi închide orificiul laringian, astfel că bolul alimentar pătrunde în esofag. alimentar pătrunde în esofag. - - musculatura intrinsecămusculatura intrinsecă leagă între ele cartilagiile laringelui şi modifică forma cavităţii leagă între ele cartilagiile laringelui şi modifică forma cavităţii organului în timpul fonaţieiorganului în timpul fonaţieic. Tunică externă – adventiceac. Tunică externă – adventicea

II. Căile respiratorii II. Căile respiratorii inferioareinferioare - formate din trahee, - formate din trahee, care se ramifică în cele care se ramifică în cele două bronhii principale, două bronhii principale, care continuă să se care continuă să se ramifice dichotomic ramifice dichotomic dând 16 generaţii de dând 16 generaţii de ramificaţii - bronhiile, ramificaţii - bronhiile, cu aspect arborescent. cu aspect arborescent. Cu fiecare ramificaţie Cu fiecare ramificaţie se reduce progresiv se reduce progresiv calibrul căilor aeriene.calibrul căilor aeriene.

1.Traheea1.Traheea- - tub flexibil, lung de 11-12 cm., cu un diametru interior de 2 cmtub flexibil, lung de 11-12 cm., cu un diametru interior de 2 cmPeretele - trei tunici concentrice: Peretele - trei tunici concentrice: -tunica internă, mucoas-tunica internă, mucoas-tunica medie - fibro-musculo-cartilaginoasă-tunica medie - fibro-musculo-cartilaginoasă-tunica externă - adventicea -tunica externă - adventicea a. Mucoasa trahealăa. Mucoasa trahealăepiteliu respirator, pseudostratificatepiteliu respirator, pseudostratificat cilindric - cilindric - format din cinci tipuri format din cinci tipuri celularecelulare1. Celulele ciliate1. Celulele ciliate - nucleu ovalar, situat bazal ; suprafaţa polului - nucleu ovalar, situat bazal ; suprafaţa polului apical este acoperită de kinocili, care bat în direcţia laringelui, apical este acoperită de kinocili, care bat în direcţia laringelui, prezentând o mişcare de unduire ca un lan de grâu. Cilii prezentând o mişcare de unduire ca un lan de grâu. Cilii împreună cu mucusul formează “covorul rulant“ muco-ciliar, împreună cu mucusul formează “covorul rulant“ muco-ciliar, esenţial pentru reţinerea şi îndepărtarea corpilor străini. esenţial pentru reţinerea şi îndepărtarea corpilor străini. 2. Celulele caliciforme2. Celulele caliciforme - polul superficial dilatat, ocupat de - polul superficial dilatat, ocupat de numeroase granule de mucus, în timp ce la polul bazal se găsesc numeroase granule de mucus, în timp ce la polul bazal se găsesc nucleul; raportul lor faţă de celulele ciliate este 1 / 4-5. nucleul; raportul lor faţă de celulele ciliate este 1 / 4-5. 3. Celulele cu margine în perie,3. Celulele cu margine în perie, mai puţin numeroase decât mai puţin numeroase decât celulele ciliate şi cele caliciforme; înălţime medie; stadii celulele ciliate şi cele caliciforme; înălţime medie; stadii intermediare de dezvoltare între celulele bazale şi cele cilindrice intermediare de dezvoltare între celulele bazale şi cele cilindrice ciliate ciliate

4. Celulele bazale4. Celulele bazale, situate la polul bazal al celulelor cilindrice, , situate la polul bazal al celulelor cilindrice, sunt mici , formă piramidală; considerate elemente de înlocuire sunt mici , formă piramidală; considerate elemente de înlocuire pentru celelalte tipuri celulare.pentru celelalte tipuri celulare.5. Celulele endocrine5. Celulele endocrine, celule joase, în contact cu MB, denumite , celule joase, în contact cu MB, denumite celule cromafine; aparţin sistemului APUD (pot da naştere în celule cromafine; aparţin sistemului APUD (pot da naştere în patologie unor tumori particulare –carcinoide). patologie unor tumori particulare –carcinoide).

b. b. Fibro-musculo-cartilaginoasaFibro-musculo-cartilaginoasa -schelet cartilaginos, alcătuit din 16-20 schelet cartilaginos, alcătuit din 16-20 inele cartilaginoaseinele cartilaginoase incomplete, în incomplete, în formă de potcoavă, cu deschiderea formă de potcoavă, cu deschiderea posterior, - cartilaj hialin , solidarizate posterior, - cartilaj hialin , solidarizate între ele prin ţesut conjunctiv fibro-între ele prin ţesut conjunctiv fibro-elastic; elastic; -capetele inelelor cartilaginoase sunt capetele inelelor cartilaginoase sunt unite posterior prin unite posterior prin fibre musculare fibre musculare netedenetede, cu dispoziţie transversă, ce , cu dispoziţie transversă, ce formează formează muşchiul trahealmuşchiul traheal. . - la exterior peretele cartilaginos este la exterior peretele cartilaginos este acoperit de un ţesut conjunctiv bogat acoperit de un ţesut conjunctiv bogat în fibre elastice. în fibre elastice. c. Adventiceac. Adventicea - ţesut conjunctiv lax care găzduieşte - ţesut conjunctiv lax care găzduieşte vasele sanghine şi nerviivasele sanghine şi nervii

- MB- MB-chorionul chorionul mucoasei traheale - ţesut conjunctiv lax, glandular, mucoasei traheale - ţesut conjunctiv lax, glandular, foarte bogat în fibre elastice, printre care se găsesc fibroblaste foarte bogat în fibre elastice, printre care se găsesc fibroblaste şi limfocite; şi limfocite; -glandele tubulo-acinoase sero-mucoase, glandele traheale, glandele tubulo-acinoase sero-mucoase, glandele traheale, mai frecvente în partea posterioară a peretelui traheal şi în mai frecvente în partea posterioară a peretelui traheal şi în spaţiile intercartilaginoasespaţiile intercartilaginoase

2. Bronhiile2. Bronhiile- - Traheea se divide în două Traheea se divide în două bronhii bronhii principale/bronhii suşăprincipale/bronhii suşă, dreaptă şi stângă, care , dreaptă şi stângă, care sunt extrapulmonaresunt extrapulmonare-Prin ramificarea lor rezultă Prin ramificarea lor rezultă bronhiile lobare:bronhiile lobare: -trei pentru plămânul drept: superioară, medie şi trei pentru plămânul drept: superioară, medie şi inferioară şi inferioară şi -două plămânul stâng, superioară şi inferioară. două plămânul stâng, superioară şi inferioară. - pătrund în plămân - bronhii intrapulmonare pătrund în plămân - bronhii intrapulmonare -Bronhiile lobare se divid în Bronhiile lobare se divid în bronhii segmentarebronhii segmentare, , pentru segmentele fiecărui lob pulmonar. pentru segmentele fiecărui lob pulmonar. Plamânul drept - lobul superior - trei segmente Plamânul drept - lobul superior - trei segmente mediu - două mediu - două inferior - cinci. inferior - cinci. Plămânul stâng - lobul superior - cinci segmente Plămânul stâng - lobul superior - cinci segmente - inferior - patru.- inferior - patru.Bronhiile segmentare se divid mai departe prin Bronhiile segmentare se divid mai departe prin dichotomie inegală:dichotomie inegală: două ramuri de grosime două ramuri de grosime diferită: cea mai groasă - direcţie asemănătoare diferită: cea mai groasă - direcţie asemănătoare cu bronhia de origine iar cea mai subţire - cu bronhia de origine iar cea mai subţire - diferită. diferită. - iau naştere - iau naştere bronhiile lobularebronhiile lobulare sau sau subsegmentare subsegmentare

Structura bronhiilorStructura bronhiilorBronhiile principale / bronhiile suşăBronhiile principale / bronhiile suşă - morfologie asemănătoare cu cea a - morfologie asemănătoare cu cea a traheei, lumenul este mai mic iar inelele cartilaginoase sunt complete. traheei, lumenul este mai mic iar inelele cartilaginoase sunt complete. Fibrele musculare netede tind să formeze un manşon continuu. Fibrele musculare netede tind să formeze un manşon continuu. Epiteliul are aceleaşi tipuri celulare şi chorionul structură asemănătoare. Epiteliul are aceleaşi tipuri celulare şi chorionul structură asemănătoare.

Bronhiile segmentare Bronhiile segmentare sunt sunt formate de asemenea din formate de asemenea din mucoasă şi tunica mucoasă şi tunica fibrocartilaginoasă, dar pe fibrocartilaginoasă, dar pe măsura ramificării lor şi a măsura ramificării lor şi a reducerii calibrului, inelele de reducerii calibrului, inelele de cartilaj hialin sunt înlocuite de cartilaj hialin sunt înlocuite de piese cartilaginoase piese cartilaginoase fragmentate - noduli fragmentate - noduli cartilaginoşi, ulterior vor cartilaginoşi, ulterior vor dispărea. dispărea.

Pe măsură ce se reduce Pe măsură ce se reduce calibrul bronhiei şi calibrul bronhiei şi componenta cartilaginoasă componenta cartilaginoasă dispare, se produce o creştere a dispare, se produce o creştere a componentei musculare componentei musculare netede, care va forma un netede, care va forma un manşon continuu sub mucoasă manşon continuu sub mucoasă - - muşchiul Raisensenmuşchiul Raisensen. . Glandele din chorion dispar la Glandele din chorion dispar la nivelul bronhiolelor. nivelul bronhiolelor. Scade de asemenea înălţimea Scade de asemenea înălţimea epiteliului, care devine cubic. epiteliului, care devine cubic.

3. Bronhiolele 3. Bronhiolele - - căile aeriene intrapulmonare cu diametrul sub căile aeriene intrapulmonare cu diametrul sub 1 mm1 mm- din ultimele ramificaţii dichotomice ale - din ultimele ramificaţii dichotomice ale bronhiilor intrapulmonare. bronhiilor intrapulmonare. - se divid, dând naştere la circa 12 generaţii de - se divid, dând naştere la circa 12 generaţii de conducte cu diametru descrescător, ultimele - conducte cu diametru descrescător, ultimele - bronhiole terminalebronhiole terminale. . structura: structura: - peretele nu conţine cartilaj.- peretele nu conţine cartilaj.- mucoasa -- mucoasa - epiteliul epiteliul - trei tipuri celulare: celule - trei tipuri celulare: celule cilindrice ciliate, celulele cromafine şi celule cilindrice ciliate, celulele cromafine şi celule Clara, caracteristice. Clara, caracteristice. - chorionul- chorionul - lipsit de glande. - lipsit de glande.-musculatura netedămusculatura netedă - fascicule de fibre cu - fascicule de fibre cu orientare diferită, între care se găseşte ţesut orientare diferită, între care se găseşte ţesut conjunctiv lax. conjunctiv lax.

Bronhiolele respiratoriiBronhiolele respiratorii - rezultă prin ramificarea bronhiolelor terminale, - rezultă prin ramificarea bronhiolelor terminale, iniţiază zona de hematoză. iniţiază zona de hematoză. - mici conducte cu - mici conducte cu ØØ sub 1 mm sub 1 mm - - acinul pulmonar - totalitatea bronhiolelor acinul pulmonar - totalitatea bronhiolelor respiratorii şi a ductelor alveolare care aparţin respiratorii şi a ductelor alveolare care aparţin unei bronhiole terminaleunei bronhiole terminale epiteliulepiteliul – inţial cilindric, la următoarele – inţial cilindric, la următoarele ramificaţii devine cubic neciliat, situat pe o ramificaţii devine cubic neciliat, situat pe o membrană bazală membrană bazală chorionulchorionul - unu-două planuri de fibre musculare - unu-două planuri de fibre musculare netede, şi ţesut conjunctiv lax, cu elementele netede, şi ţesut conjunctiv lax, cu elementele celulare comune, vase sanghine şi filete nervoase.celulare comune, vase sanghine şi filete nervoase. peretele este întrerupt la intervale regulate de peretele este întrerupt la intervale regulate de alveolele pulmonare. alveolele pulmonare. cu fiecare ramificaţie, numărul alveolelor care se cu fiecare ramificaţie, numărul alveolelor care se desprind din peretele bronhiolei creşte, până desprind din peretele bronhiolei creşte, până când cea mai mare parte a peretelui bronhiolar când cea mai mare parte a peretelui bronhiolar este substituit de alveole.este substituit de alveole.

4. Ductele / canalele alveolare4. Ductele / canalele alveolare-următoarele trei generaţii ale următoarele trei generaţii ale arborelui respirator, ce rezultă prin arborelui respirator, ce rezultă prin ramificarea bronhiolelor ramificarea bronhiolelor respiratorii. respiratorii. -la acest nivel alveolele pulmonare la acest nivel alveolele pulmonare sunt atât de numeroase şi sunt atât de numeroase şi apropiate unele de altele încât apropiate unele de altele încât peretele ductului alveolar nu poate peretele ductului alveolar nu poate fi individualizat. fi individualizat. -la extremitatea sa distală, ductul la extremitatea sa distală, ductul alveolar se termină cu un vestibul alveolar se termină cu un vestibul (antrum), unde se deschid grupuri (antrum), unde se deschid grupuri de patru-cinci alveole /saci de patru-cinci alveole /saci alveolari alveolari

5.alveolele pulmonare5.alveolele pulmonare - mici dilataţii saculare cu - mici dilataţii saculare cu peretele foarte subţire, formate peretele foarte subţire, formate la extremitatea distală a la extremitatea distală a arborelui bronhiolar. arborelui bronhiolar. -în cei doi plămâni există circa în cei doi plămâni există circa 300 milioane alveole 300 milioane alveole -formă rotundă sau poligonală, formă rotundă sau poligonală, ØØ- 200 - 200 m,m,- forma şi dimensiunile lor forma şi dimensiunile lor variază foarte mult în funcţie de variază foarte mult în funcţie de gradul de colaps pulmonar. gradul de colaps pulmonar.

sept alveolarsept alveolar - peretele - peretele dintre alveolele adiacente dintre alveolele adiacente - - ţesut conjunctiv reţea ţesut conjunctiv reţea laxă de fibre colagene şi laxă de fibre colagene şi elastice ce conţine elastice ce conţine numeroase capilare. numeroase capilare. capilarele şi ţesutul capilarele şi ţesutul conjunctiv sunt acoperite conjunctiv sunt acoperite pe ambele versante ale pe ambele versante ale septului de un epiteliu septului de un epiteliu alveolar foarte subţire. alveolar foarte subţire.

Epiteliul alveolarEpiteliul alveolar pneumocite / pneumocite / alveolocite: alveolocite: - tipul I /membranoase - tipul I /membranoase

- tipul II / granuloase - tipul II / granuloase

a. alveolocitele de tipul I / a. alveolocitele de tipul I / membranoasemembranoase

- celule mult aplatizate, cu - celule mult aplatizate, cu citoplasma foarte subţire, citoplasma foarte subţire, mai voluminoasă în porţiunea mai voluminoasă în porţiunea unde se află nucleul.unde se află nucleul.- formează 95 % din suprafaţa formează 95 % din suprafaţa peretelui alveolarperetelui alveolar- se unesc între ele şi cu se unesc între ele şi cu alveolocitele de tipul II prin alveolocitele de tipul II prin joncţiuni ocludente. joncţiuni ocludente.

b. b. alveolocitele de tipul II alveolocitele de tipul II /granuloase/granuloase - se găsesc în unghiurile septurilor - se găsesc în unghiurile septurilor alveolare adiacentealveolare adiacente- mai voluminoase decât cele de tipul - mai voluminoase decât cele de tipul I I - suprafaţa apicală, rotunjită, prezintă - suprafaţa apicală, rotunjită, prezintă microvilozităţi, bombează în lumenul microvilozităţi, bombează în lumenul alveolar alveolar - Nucleul are forma neregulată iar - Nucleul are forma neregulată iar organitele sunt reprezentate de organitele sunt reprezentate de aparatul Golgi şi mitocondrii aparatul Golgi şi mitocondrii voluminoase si granule citoplasmatice voluminoase si granule citoplasmatice caracteristice caracteristice - secretă şi elimină în mod merocrin - secretă şi elimină în mod merocrin surfactantul alveolarsurfactantul alveolar - sunt dotate cu capacitatea de - sunt dotate cu capacitatea de multiplicare şi se pare că din ele se multiplicare şi se pare că din ele se diferenţiază alveolocitele de tipul I diferenţiază alveolocitele de tipul I

Surfactantul alveolar - lichid dens, tensioactiv, eliberat din Surfactantul alveolar - lichid dens, tensioactiv, eliberat din alveolocitele de tipul II prin exocitoză, în mod continuu; acoperă alveolocitele de tipul II prin exocitoză, în mod continuu; acoperă suprafaţa alveolară a epiteliului, reducând tensiunea superficială suprafaţa alveolară a epiteliului, reducând tensiunea superficială şi împiedică astfel colabarea alveolelor la sfârşitul expiraţiei. Este şi împiedică astfel colabarea alveolelor la sfârşitul expiraţiei. Este format din fosfolipide în cantitate mare dar conţine şi unele format din fosfolipide în cantitate mare dar conţine şi unele proteine specificeproteine specifice

● ● membrana alveolo-capilarămembrana alveolo-capilară sau sau bariera aer-bariera aer-sângesângeîn dreptul capilarelor, între endoteliul în dreptul capilarelor, între endoteliul acestora şi alveolocite, ţesutul conjunctiv acestora şi alveolocite, ţesutul conjunctiv lipseşte, astfel încât între lumenul capilar şi lipseşte, astfel încât între lumenul capilar şi cel alveolar se interpun: endoteliul capilar, cel alveolar se interpun: endoteliul capilar, MB capilară, MB a epiteliului alveolar şi MB capilară, MB a epiteliului alveolar şi alveolocitele de tipul I.alveolocitele de tipul I.- grosime de 0,36-0,26μm, structura care este - grosime de 0,36-0,26μm, structura care este traversată de gazele respiratorii în timpul traversată de gazele respiratorii în timpul hematozeihematozei

Macrofagele alveolareMacrofagele alveolare - - populaţie de celule libere care trec din populaţie de celule libere care trec din interstiţiul alveolar spre suprafaţa epiteliului interstiţiul alveolar spre suprafaţa epiteliului alveolar. alveolar. - provin din monocitele sanghine. - provin din monocitele sanghine. - reprezintă cea mai eficientă barieră împotriva - reprezintă cea mai eficientă barieră împotriva infecţiilor: vin în contact direct cu particulele infecţiilor: vin în contact direct cu particulele străine sau cu bacteriile pătrunse odată cu străine sau cu bacteriile pătrunse odată cu aerul inspirat. aerul inspirat. - sunt celule voluminoase, cu nucleu de formă - sunt celule voluminoase, cu nucleu de formă neregulată. neregulată. -au durată de viaţă de circa 50 zile, mai lungă au durată de viaţă de circa 50 zile, mai lungă decât a macrofagelor tisulare, şi sunt capabile decât a macrofagelor tisulare, şi sunt capabile de multiplicare în condiţii patologice chiar în de multiplicare în condiţii patologice chiar în ţesutul conjunctiv al alveolei.ţesutul conjunctiv al alveolei.

În citoplasma macrofagelor fumătorilor sunt prezente În citoplasma macrofagelor fumătorilor sunt prezente numeroase incluzii delimitate de o membrană proprie, care numeroase incluzii delimitate de o membrană proprie, care reprezintă reziduuri nedegradabile de material fagocitat. reprezintă reziduuri nedegradabile de material fagocitat. În cardiopatii cu stază pulmonară, în macrofage, denumite în În cardiopatii cu stază pulmonară, în macrofage, denumite în această patologie celule cardiace, se găsesc incluzii de această patologie celule cardiace, se găsesc incluzii de hemosiderină provenite prin degradarea hematiilor. hemosiderină provenite prin degradarea hematiilor.

Septul alveolarSeptul alveolar- ţesut conjunctiv care formează interstiţul - ţesut conjunctiv care formează interstiţul pulmonar; conţine capilare , fibre reticulinice pulmonar; conţine capilare , fibre reticulinice şi elastice, celule fibroblastice, mastocite şi şi elastice, celule fibroblastice, mastocite şi puţine limfocite. puţine limfocite. -sunt traversate de mici deschideri denumite sunt traversate de mici deschideri denumite porii alveolari, rolul de a împiedica colabarea porii alveolari, rolul de a împiedica colabarea alveolelor când se produce obstrucţia unei alveolelor când se produce obstrucţia unei bronhiole, alveolele dependente de bronhiola bronhiole, alveolele dependente de bronhiola obstrucţionată continuând să fie ventilate de obstrucţionată continuând să fie ventilate de la unităţile vecine prin intermediul acestor la unităţile vecine prin intermediul acestor pori. pori. Capilarele alveolareCapilarele alveolare - formate dintr-un endoteliu şi o MB continuă. - formate dintr-un endoteliu şi o MB continuă. Endoteliul - citoplasmă continuă, fără Endoteliul - citoplasmă continuă, fără fenestrări, caracterizat de prezenţa a fenestrări, caracterizat de prezenţa a numeroase vezicule de pinocitoză. numeroase vezicule de pinocitoză. Nucleul bombează în lumenul capilar şi este Nucleul bombează în lumenul capilar şi este înconjurat de organite comune. Pasajul înconjurat de organite comune. Pasajul gazelor prin citoplasma celulei endoteliale se gazelor prin citoplasma celulei endoteliale se face prin difuziune pasivă simplă. face prin difuziune pasivă simplă. - frecvent la exteriorul membranei bazale - frecvent la exteriorul membranei bazale sunt prezente pericite. sunt prezente pericite. În afara rolului său în hematoză, celulele În afara rolului său în hematoză, celulele endoteliale sunt capabile de fagocitoza endoteliale sunt capabile de fagocitoza temporară a unor particule şi permit temporară a unor particule şi permit diapedeza monocitară în timpul proceselor diapedeza monocitară în timpul proceselor patologice. patologice.

PleuraPleuraPlămânii sunt acoperiţi de seroasa pleurală, o foiţă dublă Plămânii sunt acoperiţi de seroasa pleurală, o foiţă dublă formată dintr-un strat intern, care se mulează pe suprafaţa formată dintr-un strat intern, care se mulează pe suprafaţa plămânilor, pleura viscerală, şi unul extern, pleura parietală, plămânilor, pleura viscerală, şi unul extern, pleura parietală, care căptuşeşte cavitatea toracică. Între cele două foiţe, care căptuşeşte cavitatea toracică. Între cele două foiţe, în cavitatea pleurală, se găseşte o lamă fină de lichid în cavitatea pleurală, se găseşte o lamă fină de lichid pleural care permite alunecarea lor în timpul mişcărilor pleural care permite alunecarea lor în timpul mişcărilor respiratorii. respiratorii. Ambele foiţe sunt formate dintr-un strat superficial de Ambele foiţe sunt formate dintr-un strat superficial de celulele mezoteliale dispuse pe o lamă fină de ţesut celulele mezoteliale dispuse pe o lamă fină de ţesut conjunctiv bogat în fibre elastice, cu puţine fibroblaste şi conjunctiv bogat în fibre elastice, cu puţine fibroblaste şi macrofage, conţinând foliculi limfatici, terminaţii nervoase macrofage, conţinând foliculi limfatici, terminaţii nervoase dar lipsit de vase. Stratul profund al foiţei viscerale, dar lipsit de vase. Stratul profund al foiţei viscerale, chorionul propriu-zis, se continuă prin fibrele elastice cu chorionul propriu-zis, se continuă prin fibrele elastice cu stroma pulmonară. El este un ţesut conjunctiv lax, cu stroma pulmonară. El este un ţesut conjunctiv lax, cu numeroase macrofage şi fibroblaste. Structura foiţei numeroase macrofage şi fibroblaste. Structura foiţei parietale este asemănătoare, dar este mai groasă. parietale este asemănătoare, dar este mai groasă.

Histofiziologia aparatului respiratorCavitatea nazală are rol în condiţionarea aerului inspirat, prin încălzirea şi umidificarea sa, ca şi prin celulele implicate în apărarea imună, limfocite, macrofage, conţinute în mucoasă. În cazul uscăciunii excesive a mucoasei respiratorii, aşa cum se întâmplă la bolnavii cu traheostomie, epiteliul respirator se transformă în epiteliu stratificat pavimentos, fenomen numit metaplazie epitelială scoamoasă. Mucusul împreună cu mişcarea cililor asigură evacuarea înspre faringe a corpilor străini şi a bacteriilor ajunse în trahee. În mucoasa traheală şi bronşică se reţin particulele cu dimensiuni cuprinse între 3-7μ. Particulele cu dimensiuni sub 2 μ traversează bronhiolele terminale şi ajung în alveolele pulmonare, unde sunt fagocitate de macrofage. Reflexul de tuse, determinat de prezenţa terminaţiilor nervoase senzitive în mucoasa căilor respiratorii participă la eliminarea microorganismelor. Prin respiraţie se elimină şi o serie de substanţe volatile cum ar fi alcoolul, eterul etc. Prin aerul expirat se pierd zilnic cam 800 ml. apă. La nivelul plămânilor se inactivează unele substanţe cum ar fi noradrenalina, bradikinina, serotonina, unele prostaglandine. Alte substanţe cum ar fi plasminogenul şi mai ales angiotensina I se activează la nivelul plămânilor. Plămânii produc prostaglandine E şi F şi lipoproteinlipaza.

SARBATORI FERICITE !