APARIŢIA SI EVOLUŢIA IN TIMP A POMPIERILOR MILITARI BISTRITENI

1. Secţia (Compania) Pompieri Bistriţa

upa primul război mondial si încheierea tratatului de la Paris-Traion (4 iunie 1920) in care Franţa, Marea Britanie, Italia, S.U.A., Japonia, Regatul sârbo-croato-slavon Cehoslovacia, România si alte noua state

pe de o parte si Ungaria pe de alta parte, au recunoscut drepturile României asupra Transilvaniei, treptat autorităţile româneşti se instalează pentru administrarea acestei frumoase provincii. Se reorganizează împărţirea teritorial administrativa pe judeţe după modelul din Regat, urmând ca la fiecare judeţ sa se instaureze autorităţile legale.

Prin înaltul Decret Regal nr. 815 din 3 aprilie 1936 este promulgata „Legea pentru organizarea pompierilor”, publicata in Monitorul Oficial nr.80/04.04.1936, care prevedea:

„… prevenirea si combaterea sinistrelor precum si executarea masurilor impuse pompierilor prin Regulamentul Apărării Publice, au fost încredinţate, pe tot cuprinsul tarii, Corpului de Pompieri Militari”.

Conform acestei legi se înfiinţează in anul 1936 Grupul de pompieri Cluj, sub denumirea „Grupul de pompieri nr.6 Cluj”. Grupul avea competenta pe întreg teritoriul Ardealului, coordonând activitatea a 22 de subunităţi înfiinţate in cele mai importante localităţi, printre care si Bistriţa.

Prin ordinul de zi numărul 217/1937 al comandantului Corpului Pompierilor Militari se înfiinţează Secţia Pompieri Bistriţa, cu un efectiv de:

- 1 ofiţer comandant;- 1 subofiţer;- 20 soldaţi trupa.

Primul comandant al acestei subunităţii este numit de către comandantul Corpului Pompierilor Militari in persoana locotenentului Rădulescu Traian. Odată numit, ofiţerul preia locul fostei formaţii civile de pompieri din oraşul Bistriţa, situat in actuala strada C.D. Gherea, nr.15 si cu efectivul menţionat mai sus, dotaţi cu mijloace tehnice slabe ca performanta

(din care o singura autopompa cisterna), încearcă sa facă fata multiplelor situaţii ivite.

Merita de menţionat faptul ca in localul in care s-a instalat de la înfiinţare, subunitatea a funcţionat pana in anul 1978, când s-a dat in folosinţa actuala cazarma.

Legea pentru organizarea pompierilor nu neglija insa nici activitatea pompierilor civili, ci dimpotrivă, avea prevederi precise fata de aceasta forţa existenta si necesara in localităţi.

Astfel, se prevedea in lege ca:

„…îndeplinirea misiunilor se asigura in oraşe prin unităţile militare de pompieri, iar in comunele rurale prin formaţiuni de pompieri”.

Se stabileşte, de asemenea, competenta formaţiunilor de pompieri la minimum 37 persoane, astfel:

- 1 comandant de formaţiune;- 1 subcomandant;- 1 remisioner;- 1 comandant de grupa;- 3 şefi de echipa, pentru cate 10 servanţi:

- echipa pompei de incendiu;- echipa de salvare si izolare;- echipa de alimentare cu apa.

Numirea comandantului de formaţiune se făcea de către comandanţii de grupuri (comandantul subunităţii de pompieri militari din oraşul reşedinţa de judeţ, căruia i se subordonau toate celelalte formaţiuni) si trebuia sa fie „invatatorul, notarul sau un alt om de vaza al comunei, preferabil ofiţer de rezerva, reangajat sau gradat in armata”.

Dotarea formaţiunilor in raport cu posibilităţile financiare ale localităţii si efective, era stabilita astfel:

- pompe de incendiu complete, cu sorburi si cate 40 m furtun;- bacale din lemn sau fier a cate 700 litri;- brâie tip pompier;- corzi si cordite;- lămpi de siguranţa.

După reorganizarea administrativ-teritoriala conform Legii administrative din 1938 („Ardealul administrativ” nr.7-8/1938 – filiala Bistriţa – Năsăud a Arhivelor Statului), Grupurile de pompieri se repartizează pe cele 10 ţinuturi existente. Ca urmare, Secţia Pompieri

Bistriţa face parte din „Grupul 9 de Pompieri – Someş” al cărui prin comandant a fost, începând cu luna decembrie 1938, maiorul Bucur Gheorghe.

In virtutea aceleaşi legi, prin Regulamentul de aplicare publicat in Monitorul Oficial nr.268 din 18 noiembrie 1939, la sect.2, art.15, se prevedea ca primarul (seful administraţiei locale si preşedintele consiliului comunal) era obligat „… sa ia masuri pentru ferirea comunei de incendii si inundaţii…”, deci implicit cu obligaţii directe in organizarea si pregătirea formaţiunilor de pompieri.

Odată constituita, subunitatea de pompieri militari din Bistriţa se confrunta din plin cu evenimente specifice, dovedindu-si astfel utilitatea si competenta.

Se fac eforturi pentru asigurarea unor condiţii cat mai bune de cazare si instruire a efectivelor, pentru asigurarea unor dotări la nivelul timpului.

In anul 1940, după cedarea unei parţi din Ardeal, subunitatea de pompieri militari din Bistriţa se retrage in Moldova, prevenirea si stingerea incendiilor asigurându-se pana la terminarea celui de-al doilea război mondial, prin alte forme. Grupul 9 de Pompieri-Someş este mutat la Sibiu, coordonând in continuare celelalte subunităţii din teritoriul necedat al Ardealului.

Din corespondenta purtata de locotenentul Rădulescu Traian cu autorităţile locale reies greutăţile deosebite cu care se confrunta in întreţinerea si funcţionarea acestei subunităţii întrucât sumele necesare subzistentei trupei, echipării acesteia, dotării cu tehnica de stingere si cazării erau asigurate de Primăria oraşului si de Prefectura.

In urma semnării Convenţiei de Armistiţiu de la Moscova din 12 septembrie 1944, unităţile si subunităţile de pompieri militari din Transilvania de Nord se reînfiinţează. In acest sens, la 15 septembrie Marele Stat Major a emis Ordinul nr.65 819 privind „Constituirea formaţiunilor de pompieri militari care au existat in 1940 in Transilvania de Nord”. Insa, la acea data, sovieticii având sub administraţie teritoriul respectiv, nu au admis aşa ceva.

Abia la 4 ianuarie 1945, prin Ordinul de zi nr.469 al Comandamentului Pompierilor Militari, se reînfiinţează Secţia Pompieri Bistriţa, împreuna cu alte 12 subunităţii din aceasta zona a tarii. La 14 ianuarie se instituia comisia de recepţie a cazarmării, care a luat-o in primire, a adus efectivele si tehnica de lupta, astfel ca începând cu data de 5 februarie, subunitatea si-a reluat activitatea.

Abordarea retrospectiva a evoluţiei Secţiei de Pompieri Bistriţa nu se poate face separat de problemele generale ale organizării, după 1944, a

Corpului pompierilor militari, aceasta fiind indisolubil legat, prin tradiţiile sale ce I-au fost încredinţate, de organismul militar al tarii.

Ca urmare, Corpul Pompierilor Militari a trăit toate transformările cunoscute de ansamblul instituţiilor militare ale statului roman, trecând printr-un sir de prefaceri marcate de extinderea cadrului organizatoric general, perfecţionarea structurilor interne, îmbunătăţirea formelor de organizare si conducere a unitarilor si subunităţilor, ieşire din compunerea armatei si constituirea sa in Inspectoratul general al pompierilor, subordonat Ministerului Afacerilor Interne.

După 1944, Corpul Pompierilor Militari a continuat sa-si îndeplinească misiunea sa de baza in cadrul organizatoric existent, cooperând strâns, pana la terminarea războiului, cu formaţiunile subordonate Comandamentului Apărării Pasive si cu unităţile militare, îndeosebi cele destinate asigurării securităţii teritoriului. La aceea vreme, organizarea pompierilor militari, era patru batalioane de pompieri si de apărare pasive, grupuri de pompieri, companii si secţii.

Primele modificări substanţiale au fost iniţiate si concretizate apoi in Instrucţiunile Marelui Stat Major al Armatei nr. 51 666 din 5 mai 1945, privitoare la reorganizarea armatei romane, unde se prevedea ca:

„ Pompierii militari vor trece cu organizarea actuala la Ministerul Afacerilor Interne, figurând numai in organizarea si situaţiile armatei. M.A.I. va prelua asupra sa dotarea, întrebuinţarea si instrucţia acestui personal”.

Cadrul organizatoric al pompierilor militari a suferit in timp modificări, unele variante fiind menite sa preîntâmpine eventualele reacţii nefavorabile statului roman in stabilirea clauzelor militare ale tratatului de pace. Astfel, in august 1945, intr-un document se prevedea:

„Pompierii militari … nu mai fac parte din cadrul armatei, urmând a fi organizat ca instituţie civila de către Ministerul Afacerilor Interne”.

Decretul – lege nr.1909 din 1946 prevedea:

„Pompierii militari nu fac parte din cadrul armatei, insa ei se vor încadra cu personal de către Ministerul de Război si Marele Stat Major”.

Sa lasă astfel posibilitatea încadrării lor cu personal militar, fără a fi in evidenta armatei. In realitate, prin formele adoptate, in loc sa dispară ,,efectivele pompierilor militari au crescut, asigurându-se instruirea militară in cadrul trupelor de pompieri a unui mare număr de tineri care nu puteau fi incorporaţi in armata regulata din cauza limitării efectivelor ei prin tratatul de pace”.

In cursul anului 1947, organizarea trupelor de pompieri militari a căpătat stabilitate in următoarea forma:

- Inspectoratul general al pompierilor, inspector general fiind in 1948, col. Atanasiu Mihai;

- Patru Inspectorate regionale ale pompierilor, cu reşedinţele de la Timişoara, Bucureşti, Cluj si Iaşi, inspector de pompieri pentru judeţul Cluj si comandant al Grupului de pompieri fiind lt.col. Aurel Podeleanu;

- 11 grupuri de pompieri, Grupul de Pompieri Cluj făcând parte din Inspectoratul regional nr.3 si identificându-se cu sediul acestuia;

- 29 de companii si 80 de secţii de pompieri, amplasate in principalele centre urbane ale tarii, Inspectoratul regional 3 Cluj având in subordine companiile si secţiile din Ardeal.

(„Organizarea pompierilor” din referatul „Aspecte privind organizarea pompierilor militari in perioada 1944 – 1947”).

Tot in anul 1947 se trece la reorganizarea formaţiunilor civile de pompieri, deoarece, aşa după cum arata încă din 1943 comandantul de atunci al Grupului de pompieri „Someş”, lt.col. Gheorghe Bucur,

„Datorita concentrărilor masive prilejuite de izbucnirea războiului, formaţiunile s-au dezorganizat, serviciul de pompieri la sate, organizat pe timp de pace, a devenit aproape inexistent” („Pompierii rurali – B.P. nr.4-6” (1993)).

Prin Decizia Ministeriala nr.6410/1947, in baza prevederilor Legii pompierilor din 1936, se prevedea ca, in vederea reorganizării pompierilor rurali, pompierii voluntari, profesionişti si a tuturor formaţiunilor si

pichetelor de pompieri ale întreprinderilor publice si particulare, la nivelul fiecărui judeţ se va înfiinţa o comisie in următoarea componenta:

- preşedinte - prefectul judeţului- membrii - comandantul Grupului de pompieri

- comandantul Legiunii de jandarmi- seful serviciului tehnic

- revizorul şcolar- recenzorul statistic

- secretar - comandantul companiei de pompieri din localitate

2. Grupul de Pompieri al Judeţului Bistriţa - Năsăud

Anul 1968 reprezintă un moment de cotitura in istoria pompierilor bistriţeni. Pe plan naţional s-a renunţat la structurile administrativ teritoriale pe raioane si regiuni si s-a revenit la forma tradiţionala, cea mai viabila a judeţelor. Aceasta a fost posibil prin adoptarea, in februarie 1968, de către Marea Adunare Naţionala a „Legii cu privire la îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului”.

La nivelul conducerii Ministerului Afacerilor Interne s-a făcut o analiza a activităţii pompierilor militari, iar in contextul adoptării legii amintite, prin Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.3061 din 1 octombrie 1968 s-a trecut la reorganizarea acestora, astfel:.

- Comandamentul Pompierilor - Grupul de Pompieri al Municipiului Bucureşti- 39 de Grupuri judeţene de pompieri

Prin ordinele ministrului de interne, adjunctului ministrului de interne, comandantului pompierilor si al comandantului grupului, au fost numiţi in funcţii la Grupul de Pompieri al judeţului Bistriţa – Năsăud, unitate nou constituita,, următorii ofiţeri si subofiţeri:

- comandantul grupului : maior Crăciunaş Ioan;- locţiitor al comandantului: căpitan Popescu Marcel;- sef de stat major: căpitan Antonescu Neculai;- locţiitor al comandantului pentru prevenirea incendiilor si

sef de secţie: maior Ivan Stan;- locţiitor sef de stat major pentru operaţii si pregătirea de

lupta a militarilor si formaţiunilor civile de pompieri :căpitan Samson Ioan;

- inspector principal cu propaganda si statistica : căpitan Codreanu Vasile;

- inspector principal: căpitan Enache Gheorghe;- inspector II: lt.maj. Aikler Victor;- ajutor inspector: plt.maj. Orban Teodor;- ajutor inspector: plt.maj. Agape Petru;- furier principal: plt.maj. Radu Constantin;- furier cu documentele secrete: plt.maj. Baciuti Ioan

Statul de organizare al unitatii mai prevedea o grupa de paza si gospodărire compusa din 12 militari in termen.

Odată cu înfiinţarea noii unităţi, Compania de Pompieri Bistriţa, intra in organica acesteia, având următoarea componenta:

- comandant de companie: lt. maj. Fotciuc Dumitru;- locţiitor al comandantului de companie si sef de secţie:

locotenent Zaharie Vasile;- 9 subofiţeri;- 32 militari in termen;- 1 angajat civil.

Unitatea era încadrata la acea data cu următoarea tehnica de lupta si de serviciu:

- 3 autopompe cisterna;- 1 autopompa de intervenţie;- 1 motopompa;- 1 autocamion de intervenţie;- 3 autoturisme de transport;- 1 motocicleta cu ataş.

La nici doi ani de la înfiinţarea unităţii , acesta s-a confruntat cu dificile situaţii ivite ca urmare a catastrofelor, inundaţii ce au avut loc pe o mare parte a teritoriului tarii.

Astfel, in perioada 12 mai – 6 iunie 1970, unitatea a acţionat la combaterea efectelor inundaţiilor ce au avut loc pe teritoriul judeţului Bistriţa – Năsăud.

Pentru salvarea oamenilor, animalelor, bunurilor materiale si evacuarea apei din întreprinderi industriale si agricole, instituţii si locuinţe, s-a folosit tehnica de lupta din dotarea unităţii si a formaţiunilor civile de pompieri din judeţ.

In acţiunea de combatere a efectelor inundaţiilor, timpul de funcţionare a tehnicii de lupta a unităţii a totalizat un număr de 239 ore funcţionare, iar formaţiile civile de pompieri din judeţ, 768 ore, cu un

personal de peste 320 de pompieri militari si civili, angajaţi si voluntari, din obiective si localităţi.

Din multiplele acţiuni întreprinse de unitatea noastră in acele zile de grea încercare, in lupta cu furia apelor, dezlănţuite, se detaşează cea din noaptea de 12 spre 13 mai, când o grupa de militari formata din căpitanul Popescu Marcel, căpitanul Fotciuc Dumitru, locotenent Făt Iosif si un număr de 12 militari in termen, au evacuat 30 familii din cartierul Viişoara –Bistriţa, înfruntând pericolul de înec , ploaia torenţiala si întunericul, reuşind ca in timp scurt sa evacueze in afară pericolului familiile, animalele si bunurile materiale ale acestora. In zilele următoare, efectivele unităţii si ale unor formaţiuni civile de pompieri au acţionat la evacuarea apei si a bunurilor materiale din numeroase obiective, instituţii si localităţi.

In aceste acţiuni de mare răspundere, ofiţerii, subofiţerii si militarii in termen din unitate si subunităţi, au dat dovada de un înalt profesionalism, spirit de solidaritate umana, sacrificiu in salvarea vieţii oamenilor, animalelor si bunurilor materiale.

Toate aceste nobile calităţi au fost probate si pe timpul numeroaselor incendii care au avut loc in zona de competenta a unităţii, precum si pe timpul inundaţiilor care s-au repetat in luna iunie a anului 1975.

Anul 1978 marchează un eveniment deosebit de important in viata unităţii. După ce o perioada de timp comandamentul unităţii a fost „chiriaş” in sediile unor instituţii, iar subunitatea îşi desfăşoară activitatea in clădirea improprie a fostei formaţii civile de pompieri, s-a dat in folosinţa noul local al unităţii si subunităţii in strada Sigmirului, nr.16.

In perioada de 10 ani scursa de la înfiinţarea unităţii, a fost suplimentat statul de organizare al unităţii, la fel si tabela de înzestrare in ceea ce priveşte tehnica de lupta si transport.

Astfel, la sfârşitul anului 1978, unitatea era încadrata cu următorul personal:

- comandantul grupului: colonel Crăciunaş Ioan;- locţiitor al comandantului: maior Frăteanu Mihai;- locţiitor al comandantului pentru prevenirea incendiilor:

lt.col. Ivan Stan;- ofiţer cu operaţiile si pregătirea de lupta: lt.maj. Dima

Gheorghe;- inspector cu organizarea: maior Fotciuc Dumitru;- inspector tehnic-normativ: căpitan Zaharie Vasile;- inspector cu anchetele: maior Samson Ioan;- inspector cu formaţiile civile de pompieri: maior Antonescu

Neculai;

- inspector cu statistica si propaganda: lt.maj. Făt Iosif;- subinspector: plt.adj. Agapie Petru;- subinspector: plt. Baciu Alexandru;- subinspector: plt.adj. Baciuti Ioan;- subinspector: plt. Pavelea Doruţ;- sef echipa revizii, reparaţii si depanări: maistru militar

principal Focsa Ioan;- furier cu evidenta gradati-soldati: plt.maj. Băncilă Vasile;- furier cu documentele secrete: plt. Cioanca Gheorghe;- 2 personal civil.

Compania Pompieri Bistriţa avea următoarele efective:- comandant de companie: locotenent Condrate Ştefan;- locţiitor comandant de companie: lt. Pui Constantin- 10 subofiţeri;- 48 militari in termen;- 1 personal civil.

In ceea ce privea tehnica de lupta si transport, unitatea avea următoarea dotare:

- 1 autopompa cisterna;- 2 autotunuri de intervenţie;- 2 autopompe cisterna de alimentare cu apa;- 1 autopompa d intervenţie si comanda;- 2 motopompe;- 1 autocamion de intervenţie;- 2 autoturisme de intervenţie la incendii;- 3 autoturisme de transport;- 1 autocamion de transport.

Dintre intervenţiile mai deosebite ale unităţii in perioada următoare, a fost cea de la gravul accident ce a avut loc la Întreprinderea „NETEX” Bistriţa, unde in data de 14.02.1981, o explozie de o forţa neobişnuita, urmata de incendiu, arunca in aer secţia de preparaţie mecanica si secţia de filtre a fabricii. In urma evenimentului, au murit sub dărâmături 6 persoane, iar altele 8 sunt grav rănite. Intervenţia prompta a grupei operative a unităţii si gărzii de intervenţie a Companiei Bistriţa, duce la salvarea de la moarte a unui număr de 12 persoane prinse sub dărâmături. Incendiul a fost lichidat in aproximativ 90 minute.

Intervenţia a fost apreciata in mod pozitiv, primindu-se scrisori d mulţumire din partea conducerii obiectivului economic afectat de explozie si din partea celor salvaţi de la moarte. Organul de presa al Ministerului de Interne elogiază modul in care au acţionat pompierii militari, pentru salvarea

vieţilor celor surprinşi de dărâmături. Personalul grupei operative si al gărzii de intervenţie a fost citat prin ordin de zi al Comandamentului Pompierilor.

In luna septembrie 1982, comandantul grupului, colonel Crăciunaş Ioan a fost trecut in rezerva, prin Decretul nr.256 din 14.09.1982, in vederea pensionarii.

Prin ordinul adjunctului ministrului de interne nr.II/03010, căpitanul Ionuţaş Petru, din statul major al Comandamentului Pompierilor, este numit comandantul grupului de Pompieri al judeţului Bistriţa – Năsăud.

Alte incendii care au solicitat din plin efectivele unităţii au fost cele din luna iulie 1987.

Astfel, in ziua de 24.07.1987, orele 12.00, s-a produs un incendiu de pădure, in masivul Heniu, aparţinând Ocolului Silvic Ilva Mica, iar in ziua de 25.07.1987, orele 12.30, un alt incendiu de pădure in masivul Miroslava, aparţinând de Ocolul Silvic Prundu Bîrgăului.

Prin efortul conjugat al tuturor forţelor concentrate la fata locului s-a reuşit lichidarea primului incendiu in data de 25.07.1987, orele 08.00, iar a celui de-al doilea in data de 27.07.1987, orele 07.00.

Pentru modul exemplar in care efectivele unităţii si-au îndeplinit misiunea au fost acordate o serie de recompense.

Un alt incendiu care a probat măiestria pompierilor militari, a fost acela din data de 04.08.1988, orele 12.00, care a izbucnit la un depozite de materiale a Combinatului de Prelucrarea Lemnului Bistriţa.

Acţionând cu rapiditate si competenta profesionala, in condiţii deosebit de grele, fum dens, gaze toxice, temperaturi ridicate, dând dovada de spirit de sacrificiu, curaj si abnegaţie, grupa operativa a unităţii, garda de intervenţie a Companiei Pompieri Bistriţa, au localizat si lichidat incendiul in timp scurt, salvând materialele din magazia incendiata in valoare de peste 3.000.000 lei.

Perioada 1980 – 1990, a avut ca o caracteristica principala, preocuparea întregului efectiv al unităţii de a-si perfecţiona pregătirea militară si de specialitate, in scopul îndeplinirii cu rezultate cat mai bune a sarcinilor de serviciu.

O creştere a simţului de răspundere in pregătire si munca s-a făcut simţita, după numirea noului comandant de grup, care prin tinereţea si dinamismul sau a reuşit sa mobilizeze cadrele unităţii spre o creştere a eficientei tuturor activităţilor.

Intervenţiile unităţii la incendii au crescut in profesionalism, deseori unitatea primind scrisori de mulţumire din partea conducerii unităţilorsprijinite si felicitări din partea organelor locale ale puterii de stat.

Activitatea de prevenire s-a desfăşurat cu o eficienta crescânda, numărul incendiilor si pagubelor provocate de acestea scăzând de la an la an.

In plan disciplinar, in ultimii 20 de ani, nu au avut loc evenimente deosebite sau alte fapte grave.

O preocupare permanenta a constituit-o îmbunătăţirea condiţiilor de cazare si de viata a efectivelor, de înfrumuseţare si de gospodărire a localului, astfel încât, in prezent, unitatea est dotata cu tot ceea ce este necesar desfăşurării in foarte bune condiţii a activităţilor.

Cu rezultate foarte bune a funcţionat in aceasta perioada gospodăria agrozootehnica.

Ca un aspect negativ a fost acela al reducerii unor funcţii, in condiţiile in care sarcinile unităţii creşteau de la an la an.

3. Grupul de Pompieri “BISTRIŢA” al judeţului Bistriţa -Năsăud

Politica de glasnost si perestroika, iniţiata de Mihail Gorbaciov, a dus la căderea regiunilor comuniste din Europa centrala si de est, in toamna anului 1989. România nu putea sta in fata tăvălugului istoriei, astfel ca inevitabilul s-a produs si la noi in decembrie 1989.

Unda de soc a demonstraţiilor populare de la Timişoara din 16-17 decembrie, din 21 decembrie de la Bucureşti, Cluj, Sibiu si alte mari oraşe din tara unde au avut loc adevărate lupte de strada. In cadrul acestor sângeroase confruntări, pompierii militari, aidoma camarazilor lor din Armata Romana, s-au aflat permanent la datorie.

Nici locuitorii Bistriţei nu puteau sta departe de aceste evenimente astfel ca in dimineaţa zilei de 22 decembrie, toţi muncitorii din zona industriala au pornit in marş spre centrul municipiului. Spre deosebire de marile oraşe ale tarii, in reşedinţa judeţului Bistriţa – Năsăud totul s-a desfăşurat cu calm, netrăgându-se nici măcar un foc de arma. Pompierii militari si-au desfăşurat in continuare misiunile specifice, in condiţii de siguranţa deplina.

Schimbările survenite in România post-revoluţionara au condus inevitabilul si la unele reorientări in activitatea Grupului de Pompieri al

judeţului Bistriţa – Năsăud in ce priveşte structura organizatorica, pregătirea efectivelor, extinderea ariei misiunilor, a sarcinilor si priorităţilor muncii de prevenire a incendiilor si altele.

In perioada imediat următoare revoluţiei, la comanda unităţii se afla in continuare maiorul Ionuţaş Petru (avansat la gradul de locotenent colonel in luna aprilie 1990 si la gradul de colonel in luna decembrie 1993, ambele avansări fiind înaintea expirării stagiului minim in grad), încadrarea unităţii la data de 01.01.1990 fiind următoarea:

- mr. Ionuţaş Petru – comandant grup;- lt.col. Zaharie Vasile – locţiitor pentru prevenire;- lt.col. Fotciuc Dumitru – ofiţer principal I; - cpt. Condrate Ştefan – ofiţer principal II;- mr. Făt Iosif – ofiţer principal II;- cpt. Rus Pavel – ofiţer principal II;- cpt. Pui Constantin – ofiţer principal II;- lt.maj. Moldovan Gheorghe – ofiţer principal II;- lt.maj. Riţi Costel – ofiţer principal II;- m.m. cls. a-II-a Gabor Avram – sef ERRD;- plt.maj. Cioanca Gheorghe – furier D.S.;- plt.maj. Pavelea Doruţ– subinspector;- plt. Bucur Simion – subinspector;- plt. Leuca Traian – subinspector;

Comandant al Companiei de Pompieri Bistriţa este in continuare lt.maj. Ciuruş Nicolae.

In privinţa pregătirii militarilor in termen este de menţionat faptul ca începând din anul 1990 durata stagiului militar se reduce la un an, structurat pe trei etape de incorporare din patru in patru luni.

In structura organizatorica a unităţii apar o serie de modificări. Cea mai importanta este înfiinţarea funcţiei de sef de stat major, prin aceasta unitatea noastră, împreuna cu alte patru unităţi din tara intrând in rând cu celelalte grupuri de pompieri din tara.

Din anul 1991 apare o noua categorie de personal – militari angajaţi pe baza de contract (comandanţi de grupe, şoferi si alte specialităţi), iar in luna august 1992 ia fiinţa Biroul de asigurare tehnico-materiala si financiara.

Având in vedere mărimea zonei de competenta si faptul ca in organigrama unităţii funcţiona doar o singura subunitate de pompieri militari, comanda unităţii efectuează demersurile necesare înfiinţării de noi subunităţii, proces care se desfăşoară cu succes in întreaga ţara.

Se reuşeşte in acest context reînfiinţarea Companiei de Pompieri Năsăud începând cu data de 1 octombrie 1992, comandant fiind numit căpitanul Moldovan Gheorghe.

In anii ce au urmat după revoluţia din 1989, unitatea si subunităţile din subordine au acţionat la peste 1300 de incendii, salvând sute de persoane de la moarte precum si bunuri materiale valorând sute de miliarde de lei.

Ca urmare a introducerii necesitaţii avizării activităţilor organizate si desfăşurate conform Hotărârii Guvernului României nr.208/90, inspecţia pentru prevenirea incendiilor a emis zeci de mii de avize p.s.i. diferitelor persoane care au dorit sa înfiinţeze societăţi sau sa presteze activităţi private in cele mai diverse domenii.

In conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului României nr.51/1992, unele formaţiuni civile de pompieri din localităţi (actuale servicii publice de pompieri) care au in dotare autospeciale de stins incendii, au încheiat contracte de prestări servicii in domeniul p.s.i. cu alte localităţisau agenţi economici care nu au in dotare asemenea utilaje asigurându-se astfel fonduri suplimentare celor alocate prin bugetele locale.

In data de 20 februarie 1996 colonelul Ionuţaş Petru a fost eliberat din funcţia de comandant al unităţii, cu aceeaşi data colonelul Zaharie Vasile fiind împuternicit la comanda.

La data de 30 martie 1997 întregul efectiv al unităţii a trăit un eveniment unic: ceremonia de acordare – prin decret al Preşedintelui României a Drapelului de lupta.

Ceremonia a avut loc in Piaţa Centrala a municipiului Bistriţa. Festivitatea a fost onorata de prezenta domnului general de divizie inginer Crăciun Ionel, comandantul Corpului Pompierilor Militari, şefii instituţiilor administraţiei publice locale, senatori si deputaţi, comandanţi de unităţimilitare din judeţ, comandanţi ai grupurilor de pompieri din judeţe limitrofe, membrii ai familiilor tinerilor militari pompieri care au depus si jurământul militar cu aceasta ocazie, conducători ai unor obiective social-economice, alţi invitaţi si de un numeros public care a umplut pana la refuz zona respectiva.

Prin trecerea in rezerva a colonelului Zaharie Vasile in vederea pensionarii după o cariera militară de 37 de ani dintre care 33 ca ofiţer, comandant de grup a fost numit seful de stat major, locotenent colonel Condrate Ştefan.

După apariţia Legii nr.80/1995 privind Statutul cadrelor militare prin care vârsta maxima pentru personalul activ cobora la 55 de ani, precum si a unor ordine prin care aceştia puteau trece, la cerere, in rezerva in vederea pensionarii la împlinirea vârstei de 50 de ani, unitatea a pierdut o serie de

cadre care de-a lungul carierei lor au făcut cinste acestei unităţi si meseriei de pompier militar.

Dintre aceştia merita cu prisosinţa a fi amintiţi.- colonel Ionuţaş Petru, fost comandant al unităţii – 27 de ani

ca ofiţer;- colonel Fotciuc Dumitru, fost sef de stat major – 35 de ani ca

ofiţer ;- colonel Zaharie Vasile, fost sef al inspecţiei pentru

prevenirea incendiilor si împuternicit la comanda unităţii –33 de ani ca ofiţer ;

- locotenent colonel Făt Iosif, fost inspector de prevenirea incendiilor – 32 de ani ca ofiţer ;

- maistru militar Gabor Avram, fost maistru auto – 30 de ani ca subofiţer si maistru auto ;

- plutonier adjutant Lazăr Dumitru, fost conducător auto – 24 de ani ca subofiţer activ ;

- plutonier adjutant Cincia Mihail, fost subofiţer administrativ – 24 de ani ca subofiţer activ.

După numirea noii comenzi a unităţii in ultima parte a anului 1999 si prin reaşezarea pe alte funcţii a unor ofiţeri si subofiţeri, cat si prin sosirea in unitate a unor absolvenţi de instituţii militare de învăţământ toate activităţile au crescut in eficienta.

O preocupare constanta a fost aceea de a atrage fonduri extrabugetare, valoarea totala a acestora in perioada 2000 – 2002 fiind de 3,5 miliarde lei. Acestea au fost folosite in special pentru dotări, reparaţii etc.

Cu ocazia predării – primirii comenzii unităţii in data de 20 octombrie 1999, in unitate a fost prezent comandantul Corpului Pompierilor Militari, domnul general de corp de armata, dr.ing. Crăciun Ionel, prefectul judeţului, preşedintele Consiliului Judeţean, alte oficialităţi locale.

O deosebita onoare pentru personalul unităţii a fost prezenta in mijlocul acestora in data de 4 martie 2000 a ministrului de interne de la acea data, Constantin Dudu Ionescu. Cu prilejul acestei vizite i-au fost prezentate o serie de greutăţi cu care se confrunta unitatea, cea mai arzătoare fiind aceea a condiţiilor precare in care funcţionează Staţia de Pompieri Năsăud. Pe baza documentaţiei înaintate de unitate si cu susţinerea Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari, conducerea Ministerului de Interne a aprobat in cursul aceluiaşi obiectivul de investiţie „P – Amenajare si Modernizare Staţie de Pompieri Năsăud”, care se afla in derulare si la finalizarea căruia localul Staţiei de Pompieri Năsăud va fi unul din cele mai moderne din tara.

In data de 16 ianuarie 2003 la analiza activităţii unităţii pentru anul 2002, a participat ministrul de interne, domnul Ioan Rus împreuna cu alte persoane din conducerea Ministerului de Interne si a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari.

Tot in cursul anului 2003, in perioada 18-19 aprilie 2003 domnul general de brigada Secara Vladimir, comandantul Corpului Pompierilor Militari a efectuat un control de sprijin in unitate, aprecierile referitoare la activitatea personalului fiind pozitive.

O preocupare importanta a comenzii unităţii in ultimii ani a fost stabilirea si dezvoltarea de relaţii internaţionale. In acest plan merita menţionata excelenta colaborare dintre unitatea noastră si Brigada de pompieri Parkstadt – Limburg (Olanda) si unitatea de pompieri din oraşul Herzogenrath (Germania).

Relaţia dintre cele trei unităţi de pompieri din tara diferite a fost materializata prin vizite reciproce de informare – documentare si nu in ultimul rând, printr-un substanţial sprijin logistic primit de unitatea noastră din partea colegilor si prietenilor din Olanda si Germania.

Unitatea noastră a mai fost vizitata in cursul anilor 2002 si 2003 de către comandamentul pompierilor din oraşul Columbus, statul Georgia din Statele Unitate ale Americii, aflat in oraşul Bistriţa in cadrul unei delegaţii reprezentând oraşul respectiv.

Prin larga deschidere spre lume, pompierii din alte tari si continente au aflat ca in acest colt al unei tari despre care urma cu câţiva ani nu ştiau nimic, exista o mana de oameni, mândri de profesia lor de pompieri,, care deşi nu are dotarea si tehnica lor, obţin aceleaşi rezultate in activitatea de salvare a persoanelor aflate in pericol si a bunurilor materiale ameninţate de furia focului scăpat de sub control. Toate acestea printr-un efort uman substanţial care trebuie sa suplinească minusul in ceea ce priveşte dotarea tehnica proprie in comparaţie cu a pompierilor din statele occidentale.

În data de 15.12.2004 Grupul de Pompieri „Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud şi Inspectoratul de Protecţie Civilă al judeţului Bistriţa –Năsăud devin, în baza Hotărârii de Guvern nr. 1492 din 2004 şi a Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. S/II/3950 din 20.12.2004, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” la judeţului Bistriţa –Năsăud, cu atribuţii în domeniul serviciilor de urgenţă profesioniste iar Comandamentul Protecţiei Civile judeţean, se mută / transferă în interesul serviciului în cadrul Inspectoratului judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Noul organism format prin unirea celor două instituţii are în compunere:

1. Centrul Operaţional; 2. Inspecţia de Prevenire;

3. Serviciul Logistic; 4. Compartimentul Financiar;5. Biroul Resurse Umane; 6 Alte compartimente adecvate îndeplinirii misiunilor specifice;7. Detaşamentul de Pompieri Bistriţa:

- Garda de Intervenţie nr. 1 – Bistriţa;- Garda de Intervenţie nr. 2 – Prundu Bîrgăului;

8. Secţia de Pompieri Năsăud cu - Garda nr. 1 de intervenţie Năsăud; - Garda nr. 2 de intervenţie Beclean;

Noua unitate creată, împreună cu subunităţile sale a acţionat prompt in toate situaţiile în care a fost necesară intervenţia ei, salvând vieţi omeneşti, bunuri materiale şi mediul înconjurător. Un eveniment tragic in istoria judeţului nostru s-a consumat în ziua de 20.06.2006, în urma ploii torenţiale căzute ( 140 l/m²/h) s-a produs o viitură care a afectat comunele Tîrlişua, Spermezeu, Căianul Mic, Zagra, Uriu şi Braniştea. Din păcate, această viitură a provocat pierderea a 13 vieţi omeneşti şi rănirea altor persoane. În timpul evenimentelor din zona Târlişua au sosit în vizită de lucru pentru observarea la faţa locului a dezastrului şi pentru ajutorarea populaţiei Preşedintele ţării, domnul Traian Băsescu, Primul – ministru al Guvernului, domnul Călin Popescu Tăriceanu, alţi miniştrii şi secretari de stat împreună cu inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, domnul general maior Vladimir Secară însoţit de oficialităţi ale judeţului.

În luna decembrie a anului 2006 a fost trecut în rezervă ultimul contingent de militari în termen, în perioada următoare demarându-se procesul de profesionalizare a serviciilor militare profesioniste de urgenţă.

În temeiul Hotărârii C.S.A.T. nr. S/79 din 17.04.2006, privind măsurile şi direcţiile de acţiune pentru profesionalizarea unităţilor subordonate Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în perioada august 2006 - aprilie 2008, s-a stabilit încadrarea a 34.240 posturi de subofiţeri.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bistriţa, prin activitatea Biroului Resurse Umane, recrutează in fiecare an candidaţi pentru şcolile militare de profil, în scopul eficientizării personalului şi profesionalizării celor interesaţi.

Un alt eveniment major în care a fost solicitată intervenţia pompierilor militari Bistriţeni a fost incendiul provocat la schela de lemn a Bisericii Evanghelice din Bistriţa. Având în vedere amploarea incendiului, au fost

chemate în sprijin două autospeciale, de la inspectoratele din judeţele limitrofe (Cluj şi Mureş). Amploarea incendiului reiese şi din numărul mare de participanţi, centrul oraşului fiind aglomerat de miile de cetăţeni care priveau cum cea mai înaltă clădire din judeţ este cuprinsă de flăcări. Datorită profesionalismului şi curajului de care au dat dovadă, un număr de 77 de cadre participante din cadrul Detaşamentului de Pompieri au fost citate prin ordin de zi pe unitate.

În data de 3 noiembrie 2008 s-a inaugurat Serviciul Mobil de Urgenţă Reanimare şi Descarcerare (S.M.U.R.D.) în localitatea Sângeorz – Băi. Serviciul a fost dotat cu o ambulanţă de 80 000 euro , achiziţionată de Consiliul Judeţean, personalul fiind asigurat de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud fiind compus din 4 şoferi şi 4 paramedici.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” a fost verificat, în luna februarie a.c., de către Corpul de Control al inspectorului general al I.G.S.U. În urma controlului, unitatea a obţinut calificativul general „Foarte Bun”, dovadă a profesionalismului de care a dat dovadă tot personalul inspectoratului.

Cu data de 31 martie 2009, domnul colonel Condrate Ştefan , inspector şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa”, se trece în rezervă, după o carieră exemplară, concretizată printr-o evoluţie ascendentă de peste 33 de ani. Cu aceiaşi dată a fost trecut în rezervă şi domnul locotenent – colonel Constantin Pui, ofiţer principal II în cadrul Biroului Resurse Umane alături de alţi doi subofiţeri.

În data de 25 aprilie a avut loc ceremonialul de predare – primire a comenzii inspectoratului şi a drapelului de luptă a unităţii, împuternicit la comanda inspectoratului fiind numit prim – adjunctul inspectorului şef domnul colonel Maftei Taloş, în prezenţa prefectului judeţului, reprezentanţilor Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, comandanţilor unităţilor militare din judeţ, unei delegaţii din Olanda, comandanţilor inspectoratelor similare din judeţele limitrofe, altor oficialităţi, întregului personal al unităţii şi a unui public numeros.

Trecerea în rezervă a domnului colonel Maftei Taloş, la data de 31 mai 2009, a atras după sine împuternicirea la comanda inspectoratului a domnului maior doctor inginer Constantin Florea, adjunctul inspectorului şef.

În data de 14.09.2009 domnul maior doctor inginer Constantin Florea a promovat concursul pentru ocuparea fucţiei de inspector şef, iar cu data de 23.09.2010 a fost numit inspector şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa”.

În data de 04.12.2009 inspectoratul a primit vizita domnului ministru secretar de stat Raed Arafat, cu ocazia deschiderii oficiale a SMURD Bistriţa. La ceremonie au participat prefectul judeţului, oficialităţi din administraţia publică locală, comandanţi ai unităţilor militare din judeţ, reprezentanţi ai presei şi numeros public. Evenimentul a avut o semnificaţie deosebită pentru că a însemnat alinierea judeţului nostru cu celelalte judeţe care beneficiau de acest serviciu, deosebit de important în viaţa fiecărei comunităţi. Astfel, unitatea va beneficiu de aportul a patru echipaje medicale de intervenţie rapidă, din care unul încadrat cu specialişti în medicină de urgenţă, destinat intervenţiilor cu un grad mai ridicat de dificultate.

Departe de a fi completată, aici se încheie istoria pompierilor bistriţeni, de la începuturi si pana azi. Odată cu consemnarea faptelor, ar fi nedrept sa nu mai subliniem încă odată aspectul sutelor si miilor de pompieri anonimi militari sau civili, care din dragoste si pasiune pentru aceasta nobila profesie si-au sacrificat nenumărate zile si nopţi, si-au pus in pericol viata in nenumărate ori pentru îndeplinirea nobilei misiuni de apărare a vieţii oamenilor si bunurilor materiale de flăcări, ape, cutremure si alte sinistre, făcând ca profesia de pompier sa-si câştige binemeritatul loc in viata, inima si sufletul cetăţenilor.