Apecierea Gradului de Contaminare

REFERAT-IGIENA SOCIETAŢILOR AGROALIMENTARE

Dumitru Andreea

An 2013/2014

Univ.Politehnica Bucuresti

Fac.ISB Grupa 746

1

CUPRINS:

1.CE TREBUIE SĂ ȘTIM DESPRE MICROBI......................................................3

2.Bacterii ascunse în mâncare............................................................................3

3.Rǎspandirea bacteriilor- Contaminarea incrucişata.......................................4

4.Analize microbiologice......................................................................................5

5.DEZINFECŢIE,DEZINSECŢIE,DERATIZARE.....................................................6

5.1 DESPRE DEZINFECŢIE...........................................................................................6

5.2 DESPRE DEZINSECȚIE.........................................................................................10

5.3 DESPRE DERATIZARE..........................................................................................10

6.Efectele nocive ale microbilor asupra organismului uman...........................11

2

Apecierea gradului de contaminare microbianǎ a suprafeţei de lucru

1.CE TREBUIE SĂ ȘTIM DESPRE MICROBI :

Microbii sunt organisme microscopice si invazive si cuprind: virusuri, bacterii, fungi, spori.Microbii pot fi agresivi – multi dintre ei pun in pericol sanatatea, provocând boli. (exemplu: e-Coli, Listeria, Salmonella, HIV, Virusul Gripei Aviare, Virusul A-H1N1).Microbii au aceleasi nevoi primare ca toate vietatile - hrana, apa si adapost.

(https://sites.google.com/site/zeromicrobiscoala133/project-updates)

Microbii pot fi de 2 feluri:

Microbii saprofiti - se gasesc in mod obisnuit in organele omului care comunica cu mediul exterior. Ei nu sunt patologici pentru om si in unele cazuri sunt chiar necesari (prezenta lor previne dezvoltarea unor microbi mai periculosi). In tubul digestiv acestia ajuta la digerarea resturilor alimentare sau fabrica vitamine necesare organismului. Totusi, in unele situatii de slabire a rezistentei organismului, unii din acesti microbi saprofiti pot deveni agresivi, invadeaza diferite organe ale corpului, producand stari de boala.

Microbii patogeni - ei nu se gasesc in mod normal in corpul omului ci patrund in organism cu diferite ocazii,cauzand boli.Cercetarea microbilor se face in toate secretiile si excretiile normale sau patologice, in orice produs provenit din organismul omului(sange, urina, bila, secretii provenite din gat, urechi, organe genitale, etc.). In toate aceste produse se gasesc milioane de microbi de diferite specii, dar laboratoarele specializate folosesc o serie de metode pentru a depista numai pe acei microbi patogeni cauzatori ai bolilor.

MITURI ŞI ADEVĂRURI DESPRE MICROBI

MIT: Supermicrobii sunt rezistenţi la spălatul pe mâini.

ADEVĂR: Dacă vă spălaţi pe mâini sau folosiţi un dezinfectant pe bază de alcool, veţi fi protejat împotriva supermicrobilor la fel de bine ca împotriva altor bacterii şi virusuri. Supermicrobii pot fi rezistenţi la unele antibiotice, îngreunând astfel tratarea infecţiilor, însă sunt neajutoraţi în faţa unor bune practici de igienă.

MIT: Trebuie să folosesc detergent de vase cu agent antibacterian pentru a mă asigura că vasele sunt bine curăţate şi gata de folosire.

ADEVĂR: Săpunurile şi detergenţii simplii sunt foarte eficienţi pentru curăţarea vaselor şi a hainelor, curăţarea casei sau spălatul pe mâini. Agenţii antibacterieni din săpunuri şi detergenţi pot determina apariţia unor microbi imuni la antibiotice în mediul ambiant, care pot duce mai apoi la izbucnirea unor infecţii greu de tratat. („Ghidul Microbilor”, dr. Bonnie Henry)

2.Bacterii ascunse în mâncare

Cele mai frecvente şi mai periculoase bacterii din alimente sunt:

E.coli-Bacteria Escherichia coli se găseşte, cel mai des, în sucuri, apă, lapte dulce, carne de vită nepreparată termic suficient.Simptomele infestării cu E.coli sunt: durerile de stomac, vărsăturile şi diareea severa sau (în cazuri grave) insuficienţă renală.

3

Campylobacter-Bacteria Campylobacter poate fi prezentă în carnea de vită sau la puii de găină, fiind foarte primejdioasă în cazul copiilor sau a bătrânilor.

Listerioza-Acest fel de bacterie se găseşte în sol, în apă, în alimentele crude, laptele nepasteurizat sau mâncarea procesată.Semnele manifestării acestei bacterii sunt: febră, frisoane, dureri de cap, vărsături şi se manifestă violent în cazul copiilor, a femeilor însărcinate sau a persoanelor cu imunitate foarte scăzută.

Norovirus-Responsabil pentru gastroenterită, Norovirusul se poate găsi în diverse alimente sau băuturi, de aceea boala este contagioasă. Aceasta se manifestă prin inflamaţia intestinului şi a stomacului.

Salmonella-Bacteria Salmonella poate fi prezent în carnea păsărilor de curte, în ouă, carnea de vită, pe fructele sau legumele nespălate. Ea poate fi distrusă prin gătire la peste 60 de grade.

Aflatoxina-Aflatoxina este o substanţă extrem de periculoasă descoperită, cel mai des, în lapte şi care poate provoca cancer. Femeile însărcinat sunt cele mai expuse acestui risc.Găsită şi în alte produse, cu proprietăţi detoxifiante, aflatoxina aduce prejudicii doar în cantităţi foarte mari.

3.Raspandirea bacteriilor- Contaminarea incrucisata(http://retete.eva.ro/sfaturi/poti-preveni-contaminarea-cu-microbi-a-alimentelor-articol-3737.html )

Una din cele mai periculoase metode de raspandirea a bacteriilor,in industria alimentara, este aceea de la carnea cruda la alte ingrediente, ustensile de bucatarie sau suprafete,si poarta denumirea de contaminare incrucisata. Principala sursa de contaminare incrucisata o reprezinta amestecul carnii crude cu produse gata preparate. Aceasta importanta si multi-fatetata categorie include urmatoarele componente:

Carne cruda, carne de pui si de peste:

- Intotdeauna separa carnea cruda de mancarea gata preparata sau care este deja pregatita pentru a fi consumata.- La alimentara, roaga vanzatoarea sa iti impacheteze carnea cruda in pungi separate, daca este de tipuri diferite.- Acasa, intotdeauna depoziteaza carnurile crude pe ultimul raft al congelatorului, astfel incat sucurile si zeama de carne sa nu curga pe alte ingrediente si produse.

Dulapurile, sertarele si blatul de bucatarie:

Spala bine cu apa fierbinte si sapun aceste suprafete si apoi aplica un dezinfectant.Nu lasa animalele de companie sa calce in zona si suprafetele de lucru si nu transforma nici tu

aceste zone in unele de "lenevit".De fiecare data cand ai terminat de pregatit o mancare sau de manevrat un anumit ingredient, spala

foarte bine blatul de bucatarie, inainte de a te apuca de o noua reteta.

Tablii pentru taiat sau fundurile din lemn:

- Este o idee buna sa ai tablii sau funduri din lemn separate pentru taiat - unul pentru carne de porc sau vitel, de pui sau de peste si altul pentru ingredientele si produsele care se pot servi crude.

- Tabliile pentru taiat confectionate din plastic pot fi curatate in mod igienic cu ajutorul unei solutii de inalbit sau spalandu-le in masina de spalat vase. Pentru a obtine aceasta solutie de inalbit, foloseste o lingura de agent de inalbire la un sfert de litru de apa rece.

- Tabliile pentru taiat, in special cele din lemn, trebuie cercetate "din ochi", pentru a te asigura ca nu au patruns in crapaturi resturi de alimente.

4

- Arunca aceste ustensile cand s-au uzat excesiv sau in clipa in care apar crapaturi care devin dificil de curatat.

Prosoapele, carpele, buretii si sorturile de bucatarie:

Daca folosesti in permanenta aceeasi carpa sau acelasi burete pentru a sterge dulapurile si blatul, nu vei reusi decat sa imprastii microbii. Aminteste-ti sa speli prosoapele de bucatarie in masina de spalat, cat de des posibil, si sa speli buretii in masina de spalat vase sau manual.

Evita sa te stergi de apa de pe maini pe sortul de bucatarie, pentru ca nu vei face altceva decat sa "colectionezi" pe pielea mainilor bacteriile de data trecuta cand ai facut aceeasi operatiune...

Cand speli vasele, lasa-le sa se usuce natural - nu folosi prosoape ca sa le stergi, pentru ca vei imprastia microbii.

Ustensilele si vasele pentru servit mancarea cruda sau gatita:

- Daca prepari carnea cruda - de vita sau porc, pui sau peste - la grill-ul sau gratarul din curte, este important sa ai la indemana un alt vas, in care vei aseza friptura, dupa ce s-a prajit.

- Spala sau foloseste alte ustensile si tacamuri decat cele pe care le-ai utilizat la prepararea mancarii, cat timp aceasta era cruda.

Ingredientele crude:

Salata trebuie spalata cat se poate de bine, chiar pre-spalata, "inecand-o" intr-un bol cu apa proaspata, potabila, foarte rece.

Fructele se spala cu apa curenta - apa va spala bacteriile, praful si microbii.Este foarte important sa speli pepenii si alte fructe sau legume de mari dimensiuni care nu vor fi

gatite. Tine intotdeauna cont de faptul ca au fost cultivate la o ferma, intr-o gradina, ca au crescut in pamant si ca foarte multa lume a pus mana pe ele. Daca tai un pepene nespalat, bacteriile de la suprafata vor fi impinse spre miezul fructului, din cauza cutitului.

Pentru a preveni contaminarea incrucisata, intotdeauna spala ingredientele intr-un vas sau bol si nu intr-o chiuveta plina cu apa.

Daca trebuie sa speli carnea cruda de pui, porc, vita sau peste, spala foarte bine si chiuveta, pentru a preveni contaminarea incrucisata.Spalatul frecvent pe maini este crucial in prevenirea contaminarii incrucisate

4.Analize microbiologice

Aceste analize au scopul de a pune in evidenta o serie de microbi, care pot cauza infectii acute si cronice. Deoarece microbii sunt "fiinte" prea mici pentru a putea fi vazuti cu ochiul liber (de 1-10 microni) ei se pun in evidenta prin doua metode si anume: - prin examinarea lor la microscopul optic - care poate mari pana la 1500 de ori sau cel electronic care mareste de cateva zeci de mii de ori; microbii vazuti la microscop au diferite forme,exemplu: punct (coci), betisor (bacili), spirale (spirochete), virgula (vibrioni). Cocii,cei mai des intalniti, se aseaza de obicei in gramezi sau chiorchine (stafilococi) sau in siruri (streptococi) .- prin cresterea microbilor pe medii de cultura (substante hranitoare speciale, lichide si solide); cand microbii cresc pe mediile lichide, ei tulbura mediul, asa cum se intampla in cazul fermentarii vinului; pe mediile solide(se prepara in niste cutii de sticla acoperite) microbii cresc formand fiecare cate o colonie ce contine miliarde de microbi.

Pentru controlul eficienţei dezinfecţiei suprafeţelor se utilizează două procedee de control, care mai sunt numite şi teste de sanitaţie: testul bacteriilor coliforme şi testul stafilococilor.

5

4.1 Teste simplificate şi mai rapide pentru aprecierea gradului de contaminare a suprafeţelor: Hygicult (Enterobacteriaceae; Yeast & Fungi; Total Bacterial Count); Hycheck; Petrifilm (E. coli Count Plates; Coliform Count Plates), Chromocult Coliformen Agar, Envirocheck Rodac, TMT etc. (Sala, 2000).Hygicult se prezintă sub formă de lamele, din material plastic, acoperite pe o parte cu mediu de creştere şi închise într-o fiolă. Petrifilmul este o peliculă din material plastic acoperit cu un mediu de cultură deshidratat şi un agent de gelificare care este solubil în apă rece. Se poate utiliza pentru determinarea numărului total de microorganisme aerobe mezofile, a bacteriilor coliforme şi a E. coli din lapte, produse lactate, dar şi de pe suprafeţe. Petrifilmele pentru determinarea bacteriilor coliforme conţine săruri biliare, roşu violet, lactoză. Este destinat pentru determinarea numărului total de microorganisme, a enterobacteriaceelor, drojdiilor şi a mucegaiurilor). Citirea rezultatelor se face prin compararea cu o scară etalonată.4.2 Tipuri de aparate pentru detecţia prezenţei microorganismelor. Dintre acestea sunt utilizate mai ales trusa LIGHTNING (Ehrenfeld, 1997) şi trusa HY – LITE (Merck), care se bazează pe fenomenul de bioluminescenţă.Bioluminescenţa permite evaluarea indirectă a cantităţii de ATP în prezenţa unei enzime substrat specifice şi anume sistemul luciferină – luciferază. Luciferina reacţionează cu ATP în prezenţa ionilor de Mg2+ şi a luciferazei. În urma reacţiei rezultă o emisie luminoasă proporţională cu concentraţia în ATP. Metoda este eficientă, dar extrem de costisitoare, fiind recomandată pentru industria farmaceutică şi unele sectoare de industrie alimentară.Pentru aprecierea stării de igienă a suprafeţelor de lucru, ustensilelor, ambalajelor, etc., se foloseşte examenul microbiologic aplicând tehnici de lucru bazate pe recoltări făcute prin metoda tamponului, Hygiene SwabCheck şi însămânţări în medii nutritive. (http://biblioteca.regielive.ro/laboratoare/industria-alimentara/aprecierea-gradului-de-contaminare-microbiana-a-suprafetelor-de-lucru-176189.html)

5.DEZINFECŢIE,DEZINSECŢIE,DERATIZARE

Pentru a obtine o eficienta cat mai mare in combaterea microbilor(din incaperi/utilaje sau ustensile) este necesara efectuarea urmatoarelor operatii,in aceasta ordine: dezinfecție-dezinsecție-deratizare (la intervale de minim 1-2 ore intre acestea).

5.1 DESPRE DEZINFECŢIE

Dezinfectarea – procesul de indepartare a microorganismelor producatoare de boli. In procesul de dezinfectie, sporii bacteriilor nu sunt distrusi. Dezinfectantii sunt utilizati pe obiecte statice, spre deosebire de antiseptice, folosite pe tesuturi vii. Dezinfectia implica, de obicei, chimicale, temperaturi ridicate sau lumina ultravioleta. Natura dezinfectiei chimice depinde de tipul produsului utilizat.

Metode de realizarea a tratamentului de dezinfecţie:

Dezinfectarea se realizează de obicei folosind substanțe dezinfectante, deși există și alte metode:- Expunerea la ultraviolete,- Expunerea materialului infestat la temperaturi ridicate, la care microbii nu rezistă

PLAN DE DEZINFECŢIE PENTRU ABATOARE, CARMANGERII , INSTITUȚII PUBLICE, UNITĂȚI SANITARE ŞI UNITĂŢI DE PRODUCŢIE ALIMENTARĂ

PENTRU CE ? CÂND ? CUM ? CU CE ? DIN CE ? CINE ?

MÂINI De mai multe ori pe zi;

Înainte de operaţie.

Spălare

4 ml – 3 min.

Frecare

2-4 ml. – 30 sec.

-sapun lichid cu dezinfectant;

- dezinfectant lichid ca atare

Dozator săpun lichid

(dozimetru

flacon)

Tot personalul.

MOBILIER După fiecare operaţie

Ştergere - Mop sau lavete îmbibate în soluție

Dezinfectanți clorigeni sau pe

Personal operator;

6

Pulverizare

dezinfectantă

- pulverizator sau nebulizator (ceață rece)

bază de săruri cuaternare de amoniu, glutaral, hidroalcoolic

Personal de serviciu.

GRUP SANITAR (SPĂLĂTOR, WC, CHIUVETA, PIȘOAR)

Zilnic Spălare;

Ştergere.

- Mop sau lavete îmbibate în soluție dezinfectantă

Dezinfectanți clorigeni sau pe bază de săruri cuaternare de amoniu, glutaral.


APĂ FÂNTÂNĂ

(PUŢ FORAT)

Lunar Spălare bazin stocare;

Sleire de 2 ori pe an

(primăvara şi toamna)

- Soluție dezinfectantă pe bază de clor

- Curățare mecanică a izvorului (desnisipare =sleire)

Dezinfectanți clorigeni (clor gazos, clor lichid, dicloroisocianurat de sodiu, cloramina t)

Personal operator.

UTILAJE După terminarea programului

Ştergere;

Pulverizare .

-lavete îmbibate în soluție dezinfectantă


Personal operator.

USTENSILE DE CURĂŢAT

După folosire Introduse în soluţie;

Ştergere (anticorosiv).

Imersie în soluție dezinfectantă minim 30 minute.



SUPRAFEŢE (PAVIMENT)

Zilnic ;

După fiecare tură.

Spălare;

ștergere



Personal de serviciu

INCINTE RISC RIDICAT (hală producție alimentară, săli operație, cabinete, etc.)

Boli transmisibile , risc ridicat de infecții sau toxiinfecții (dezinfecție săptămânală de nivel înalt)

Spălare;

Ștergere

Pulverizare sau nebulizare


- pulverizator sau nebulizator (ceață rece)

Dezinfectanți oxidanți sau pe bază de săruri cuaternare de amoniu, glutaral, hidroalcoolic.

Personal de serviciu

(http://www.biocid.ro/dezinsectie_dezinfectie_deratizare.php)

Dezinfectantele sunt substanțe antimicrobiane care fie distrug toate microorganismele dăunătoare de pe un material, fie le aduc la un nivel sigur. Foarte puține dezinfectante sunt capabile să sterilizeze

7

materialul pe care sunt aplicate, dar acest lucru depinde și de modul cum sunt aplicate dezinfectantele.

Proprietățile dezinfectantului.Dezinfectantul perfect ar trebui să sterilizeze perfect materialul pe care este aplicat, fără a provoca daune organismului infestat sau mediului, să fie ieftin și non-coroziv. Din păcate, dezinfectantul ideal încă nu există, acestea putând fi prin natura lor chiar mortale. Dezinfectantele fabricate pentru folosiință în gospodărie au de obicei o substanță în plus: bitrexul, o substanță amară care să descurajeze pe cei care încearcă să ingereze dezinfectantul.(http://www.pestcontrol-expert.ro/dezinfectanti_info.html )

Clasificarea dezinfectanţilor:

Dezinfectant Bacterii Spori Fungi Virusuri Utilizare

Oxidante:

Acid peracetic bactericid sporocid fungicid viricid Suprafețe, Instrumente

Peroxid (apă oxigenată)

bactericid lent sporocid

fungicid viricid Suprafețe, Instrumente, Apă, Piele, Mucoasă

Hipoclorit de sodiu

bactericid sporocid fungicid viricid Suprafețe, Instrumente, Apă

Clor, Bioxid de clor; Ozon

bactericid lent sporocid

fungicid viricid Apă, Instrumente; Ozon: Camioane

Cloramin T bactericid sporocid fungicid viricid Suprafețe, Apă, Instrumente, Piele, Mucoasă

Iod bactericid lent sporocid

fungicid viricid Piele, Mucoasă

Alti dezinfectanti:

Aldehide bactericid sporocid fungicid viricid Suprafețe, Instrumente

Oxid de etilen bactericid n-are efect

fungicid viricid Suprafețe, Instrumente, , Medicamente, Alimente termostabile

Alcooli bactericid n-are efect

fungicid in parte viricid

Piele, Mucoasă, Suprafețe, Instrumente

Fenoli bactericid / bakteriostatic

n-are efect

fungicid viricid (variabil)

Piele, Mucoasă, Suprafețe, Instrumente

Substanțe cu azot (ex.Amoniu quaternar)

bactericid (limitat la gram-negativi)

n-are efect

fungistatic viricid Piele, Mucoasă

Detergenți bactericid (variabil)

n-are efect

fungistatic n-are efect

Piele, Mucoasă

Clorhexidin bakteriostatic n-are efect

fungistatic virostatic Piele, Mucoasă

Exemplu :clorigen cu substanta activa clorul-BICLOSOL(un dezinfectant cu o gama variata de intrebuintari)(http://www.biclosol.ro/dezinfectia-in-domeniul-sanitar)

Poate fi utilizat pentru:

8

Destinaţia Nr.Tb./ [l APA]

Timp de contact (procedura)

Dezinfectia suprafetelor (pereti, pavimente, bai, grupuri sanitare, cai de acces, birouri, etc.)

1/10Stergere cu lavete imbibate, 15 min. sau prin stropire pentru suprafetele mari.

Bureti de spalat vase, vase ptr. pastrarea apei si alimentelor

1/25Imersie in solutie min. 15 min. apoi clatire cu apa.

Dezinfectia veselei, tacamurilor, paharelor, recipiente pentru pastrarea bauturilor

1/10Spalare cu detergent apoi imersie in solutie min. 2 min., clatire cu apa.

Dezinfectia legumelor si fructelor

1/80Imersie in solutie cel putin 15 min. urmata de clatire cu apa curenta.

Dezinfectia/albirea lenjeriei ALBE


Dezinfectia echipamentului de protectie: cisme, halate, manusi, bonete, etc.


Dezinfectie oualor de pasare

1/10

Se pulverizeaza solutia pe toata suprafata oului sau stergerea cu o laveta imbibata. Se lasa sa actioneze pana se usuca. Nu se clateste.

Dezinfectia navetelor de transport alimente

1/10Imersie in solutie sau stropire, timp de actiune 15 min. urmata de clatire cu apa curenta.

Dezinfectia pubelelor, recipiente cu resturi

1/10

Stropire cu solutie sau stergere cu lavete imbibate, timp de actiune 15 min. urmata de clatire cu apa curenta.

Dezinfectia ustensilelor si recipientelor din apicultura

1/10 Imersie in solutie, timp de actiune 15 min. urmata de clatire cu apa curenta.

Dezinfectia ramelor stupilor de albine

1/10

Imersie n solutie cel putin 15 �min. urmata de clatire cu apa curenta. Ramele se albesc si se protejeaza contra cariilor.

5.2 DESPRE DEZINSECȚIE

Dezinsecţia este acţiunea de eliminare, prin orice mijloace, a insectelor dăunătoare pentru sănătatea omului, animalelor sau culturilor agricole. (https://sites.google.com/site/serviciideratizare/servicii/dezinsectie )

9

În funcţie de natura şi scopul ei, o dezinsecţie poate fi:- Profilactica, de prevenire, şi are ca scop împiedicarea apariţiei şi răspândirii insectelor dăunătoare. În mod uzual dezinsecţia profilactică se face o data la un intzerval de cel puţin 3 luni dar nu mai mult de 6 luni. - Curativa, de eliminare, şi are ca scop distrugerea definitivă a insectelor dintr-un spaţiu infestat. În cazul unei infestări grave, dezinsecţia trebuie să se realizeze repetat cu o frecvenţă de 10-15 zile, şi trebuie urmată în mod obligatoriu de dezinsecţii profilactice.

Dezinsecția se va efectua la intervale de timp conforme cu specificul activității desfasurate.,variind intre 1-3 luni (conform cu metodologiile in vigoare). La calculul suprafețelor pentru operațiunile de desinsecție se va aplica un coeficient de 2,5 dat de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare , prin Ordinul nr. 76/1981, în care se regăsesc tavanele, pereții despărțitori, ușile , caloriferele si altele, indiferent daca înălțimea este mai mare de 2,5m (sau mai mica), întrucât nu se tratează numai colturile si pardoseala. In cazul aplicării de ceata calda sau rece se va calcula volumul spațiului ce urmează a fi tratat.

Este necesară efectuarea curățeniei la locul unde se face dezinsecția ,înlăturarea surselor de hrană care pot fi accesibile insectelor târâtoare pentru mărirea eficienței dar și aplicarea unor barierelor fizice pentru insectele zburătoare (izolarea cu plase a geamurilor și ușilor) pentru mărirea eficienței operației. Operațiunile în prima faza se repeta la max.18-21 zile din considerente pur biologice și în funcție de remanență. Nu se efectuează concomitent operația de dezinfecție cu cea de dezinsecție ( ordinea este: dezinfecția , dezinsecția, deratizarea la intervale de minim 1-2 ore).

Insecticidele sunt clasificate ca insecticide generale (universale – cu rezultate satisfăcătoare pe toate categoriile de insecte), insecticide specializate (zburătoare sau târâtoare) sau larvicide ( antilarvare). Aspecte privitoare la remanența insecticidelor în funcție de formularea (forma de condiționare) substanței active :

-insecticide formulate ca ULV(volum ultraredus) au o remanență de 24 ore; cele formulate ca pulberi umectabile WP sau SC au o remanență de 10-12 săptămâni; cele formulate ca emulsii uleioase EW au o remanență de 8-10 săptămâni; cele formulate ca EC sau CE (concentrat emulsionabil) au o remanență de 2-3 săptămâni; cele formulate ca granule dispersabile în apă WDG au o remanență de 12 săptămâni; cele formulate ca microcapsule au o remanență de 12-24 săptămâni; cele formulate ca gel au o remanență de 24-54 săptămâni;

Păstrarea remanenței insecticidului presupune ca acesta sa nu fie îndepărtat prin spălare sau acoperit cu praf. Remanența este influențată de temperatura mediului înconjurător, umiditate, gradul de curățenie al suprafeței tratate, natura suprafeței tratate (lucioase, poroase , uleioase). Exemple: remanență până la o săptămână pentru suprafețele murdare sau lucioase (vinil, sticla); perete zugrăvit și lemn până la 6-8 săptămâni;

5.3 DESPRE DERATIZARE

Deratizarea este folosita in combaterea rozătoarelor prin metode chimice , fizice și biologice. Deratizarea prin metode fizice folosește capcane mecanice (curse de plasă metalică sau suporturi cu adeziv puternic). Deratizarea biologică are la bază dușmanii naturali ai rozătoarelor (pisici, păsări,etc.). Deratizarea prin metode chimice se face prin substanțe chimice active impregnate pe diverse suporturi alimentare. Substanțele folosite sunt, momeli raticide/rodenticide pe baza de cereale , carne, sânge si grăsimi animale care nu mucegăiesc, având în componență substanțele active din generația a treia de warfarină (bromadiolona, brodifacoum, clorofacinona, coumatertralyl, difenacoum).

10

6.Efectele nocive ale microbilor asupra organismului uman

In industria alimentara unul din cel mai des intalnit efect pe care il au microbii asupra corpului uman este acela de toxiinfectie alimentara. ( http://www.sanatateplus.ro/content/cum-ne-pazim-de-toxiinfectiile-alimentare)

Toxiinfecţiile alimentare sunt boli care se apar brusc, cu manifestări relativ intense, în urma consumului de alimente contaminate cu microbi sau toxinele lor. Aspectul, gustul sau mirosul alimentelor contaminate poate fi neschimbat aşa încât consumatorul nu este conştient de pericolul la care s-a expus. Toxiinfecţiile alimentare apar de multe ori în colectivităţi (cantine, tabere, restaurante, nunţi sau alte mese comune etc.) şi survin mai ales în sezonul cald al anului

Cum se manifestă?

Primele semne ale bolii se fac simţite după câteva ore sau cel mult la una-două zile după consumarea alimentului contaminat. Boala debutează brusc prin stare de rău general, oboseală accentuată, dureri de cap, ameţeli, greţuri, vărsături, dureri abdominale sub formă de crampe. Starea generală a persoanei se poate altera rapid şi în ciuda faptului că pielea pare palidă şi rece, febra poate ajunge până la 39-40°C în decurs de numai câteva ore. În faza următoare semnele se pot accentua. Vărsăturile şi diareea pot fi alarmante şi foarte frecvente iar febra se poate agrava. Un pericol foarte serios îl reprezintă pierderea lichidelor din organism care duce la deshidratare.

Cine sunt vinovaţii?

Specialiştii arată că cele mai frecvente toxiinfecţii alimentare sunt cauzate de microbi din grupa salmonelelor şi de unii stafilococi. Statistic, până la 90% din totalul de toxiinfecţii alimentare se datorează acestor doi germeni infecţioşi. Alte microorganisme incriminate sunt bacterii de tipul Shigella, Coli, Proteus, bacili de tipul celui botulinic sau al antraxului şi diverse tipuri de streptococi.Alimentele cel mai des incriminate în transmiterea toxiinfecţiilor alimentare sunt: carnea crudă, preparatele din carne, ouăle crude, laptele nepasteurizat, peştii şi produsele din peşte crud. Pe lângă acestea, riscul de toxiinfecţie alimentară este prezent şi în cazul produselor vegetale proaspete, netratate termic, mai ales cele care nu sunt spălate corespunzător.

Intervenţia specialiştilor

Ancheta epidemilogică efectuată de specialişti trebuie să depisteze sursa de infecţie şi căile de transmitere. De la caz la caz se vor lua măsuri specifice de poliţie sanitară pentru izolarea la domiciliu sau la spital a celor infectaţi, dezinfecţia mediului, etc.Tratarea pacienţilor afectaţi de toxiinfecţii alimentare este de competenţa medicilor. În funcţie de simptome şi gravitatea lor se va institui repaus şi dietă corespunzătoare, cu revenirea progresivă la alimentaţia obişnuită, măsuri pentru combaterea greţurilor şi vărsăturilor. Asigurarea echilibrului hidric (apa necesară) şi acido-bazic este esenţială..

11

Reguli pentru prevenirea toxiinfecţiilor alimentare

Chiar dacă avem de-a face cu un inamic invizibil, putem să luptăm pentru contracararea atacurilor toxiinfecţioase ale acestora prin respectarea câtorva reguli elementare, în special în bucătărie la gătirea alimentelor dar şi în general la manevrarea şi depozitarea alimentelor. Mai exact este vorba de patru reguli simple.

1. IgienizareaSpălaţi-vă pe mâini cu apă fierbinte şi săpun înainte să începeţi prepararea mâncării, după folosirea toaletei, sau după ce v-aţi jucat cu vreun animal de casă. Tehnica eficientă de spălare a mâinilor presupune, mai întâi, umezirea mâinilor cu apă caldă, apoi săpunirea şi frecarea mâinilor timp de 20 de secunde. Abia, ultima fază constă în clătirea completă cu apă curată.Spălaţi frecvent ustensilele şi suprafeţele de lucru din bucătărie! Spălaţi cu apă fierbinte şi detergent după prepararea fiecărui fel de mâncare. Procuraţi-vă ustensile de bucătărie uşor de sterilizat. Folosiţi cârpătoare de plastic sau din alte materiale fără pori. Pe cât posibil utilizaţi prosoape de unică folosinţă (din hârtie) pentru a şterge suprafeţele de lucru. Dacă folosiţi prosoapele de pânză, acestea trebuie spălate des cu apă fierbinte.Spălaţi cu grijă fructele, legumele şi zarzavaturile proaspete sub jet de apă, înainte de preparare sau de consumare. Pentru înlăturarea impurităţilor care aderă la suprafaţa neregulată a unor produse vegetale se va folosi o perie şi la nevoie se va recurge la spălarea cu apă şi detergent de bucătărie.

2. SeparareaEvitaţi contaminarea prin atingere a diverselor produse alimentare păstrându-le separat! Aşezaţi separat produsele din carne crudă şi peşte încă din magazin, aşezându-le pe grătarul de jos al căruciorului de cumpărături. Odată ajunşi acasă, aceste produse trebuie păstrate pe raftul cel mai de jos al congelatorului (pentru ca sucul sau zeama de la ele să nu picure pe alte alimente).Nu serviţi niciodată o mâncare gătită pe un platou pe care a fost înainte carne crudă sau peşte crud.

3. PreparareaGătiţi la temperaturi potrivite! O mâncare este bine gătită dacă a fost încălzită la o temperatură destul de mare şi o durată de timp suficient de lungă pentru a distruge agenţii patogeni ai toxiinfecţiilor alimentare. Se recomandă folosirea unui termometru special alimentar.Evitaţi reţetele în care ouăle rămân crude sau sunt numai parţial coapte (ex. ochiurile, maioneza etc.). Când gătiţi în cuptorul cu microunde asiguraţi-vă că alimentele s-au încălzit uniform. Dacă platoul pe care aşezaţi farfuria nu se roteşte singur, rotiţi farfuria odată sau de două ori în timpul coacerii.Când reîncălziţi supele, sosurile, mâncărurile cu sos, lăsaţile să dea în clocot înainte de a le servi! Încălziţi celelalte mâncăruri la temperatură mare. Dacă nu aveţi certitudinea asupra vechimii şi condiţiilor de păstrare ale unei mâncări, este mai bine să renunţaţi la ea deoarece unele toxine microbiene sunt termorezistente, aşa încât nici reîncălzirea lor la temperaturi mari nu poate îndepărta cu totul riscurile unei toxiinfecţii.Produsele din carne tocată trebuie gătite la temperaturi mari pentru că sunt un mediu prielnic pentru dezvoltarea bacteriilor. Nu consumaţi produse din carne tocată care sunt încă roz la mijloc (ex. mititeii). Dacă folosiţi peşte, acesta trebuie gătit până devine opac şi se rupe uşor cu furculiţa. Fiţi prudenţi în cazul produselor de tip „fast-food“ (de ex. hamburgeri), care uneori pot fi insuficient preparate termic.

4. RefrigerareaPăstrarea la temperatura de maximum 4°C este una din cele mai eficiente căi de a reduce riscul toxiinfecţiilor alimentare. Menţinerea la aceasta temperatura ajută la scăderea ritmului de înmulţire a microbilor patogeni.Păstraţi la rece sau congelaţi alimentele perisabile, mîncărurile gătite sau rămase! Nu ţineţi mâncarea la temperatura camerei mai mult de două ore (sau o oră - dacă temperatura este peste 320C). Germenii patogeni cresc rapid la temperaturi cuprinse între 4-60 0C. Congelaţi alimentele perisabile pe care nu intenţionaţi să le consumaţi în următoarele zile. Evitaţi vasele mari. Nu supraîncărcaţi frigiderul. Aerul rece trebuie să circule pentru ca alimentele să fie bine păstrate.Temperatura frigiderului trebuie sa fie consrant sub 5°C. Totuşi, nu reglaţi frigiderul la temperaturi prea joase. În vecinătatea temperaturii de 0°C încep să se formeze cristale de gheaţă. Acestea pot să modifice calităţile unor alimente cum ar fi fructele crude, legumele şi ouăle.Nu dezgheţaţi alimentele la temperatura camerei ci în frigider! Pentru o dezgheţare rapidă puneţi alimentele într-un recipient impermeabil şi scufundaţi-le în apă rece sau folosiţi cuptorul cu microunde.

12

Documents

Apecierea Gradului de Contaminare