30
Ih-p. 01/ " . APE LE DE FALIE 51 EXPLORAREA LOR· APELE SUBT . EHANE . . . . . 51 DE NOR D SI .' 'RE 'G IU NILE DE SUD·EST SI EST . ISBN 976-973·731.509-0 1.,,,,1' ''5090

Apele Subterane Din Dobrogea Centrala

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Apele Subterane Din Dobrogea Centrala

Ih-p. 01/ "

. APE LE DE FALIE 51 EXPLORAREA LOR·

APELE SUBT.EHANE. . ~ . . .

~.jjJrDOBROGEl~C·ENTR"ALA 51 DE NOR D

_-~S-ULFU RO~SE, ~PE TERM~LE SI ~PE ~RTEZIENE ~ .'

'RE'GIU NILE DE SUD·EST SI EST ~LE ROM~NIEr . ISBN 976-973·731.509-0

1.,,,,1'''5090

Page 2: Apele Subterane Din Dobrogea Centrala
Page 3: Apele Subterane Din Dobrogea Centrala

t~J~f .;~

Cu mult respect si pretuire acelora, de la sondori la specialistii de talia unor Andrei Svoronos sr.,

Cristu Dumitrescu, Constantin Tudor, Dumitru (Puiu) Niculescu si mea multi altii, care prin munca lor pasionata si perseverenta au facut din IAFAA (IF Bucuresti) cea mai prestigioasa intreprindere de foraje penlru apa din ROMANIA anilor 70-80.

Page 4: Apele Subterane Din Dobrogea Centrala

'~~ ."

:rABLA DE MATERlI

APELE SUBTERANE DIN DOBROGEA CENTRALA SI DE NORD

lntroducere

1. Conditii naturale si premize hidrogeologice

2. Date si aspecte hidrogeologice mai putin cunoscute

2. 1. IzYoare 2.2. Foraje

3. Apele subterane si tectonica zonei

3. 1. Depistarea de noi fracturi pe principii de hidrotectonica 3.2. Linii de maxim aflux hidric dinjumatatea de nord a Dobrogei

3.2.1. Orogenul nord dobrogean

3.2.1.1. Zona Paleozoica

3.2. 1.2 . Zona Triasica

3.2.1 J. Bazinul Babadag

3.2.2. Masivul central dobrogean (Zona S isturilor Verzi)

4. Zona de alimentare a apelor de falie din Dobrogea Centrala si de Nord

69

Page 5: Apele Subterane Din Dobrogea Centrala

5. Conc1 uzii

5.1. Repartitia si originea apelor subterane din zOlla 5.2. Calitatea fizico-chimica a apei

5. 3. Productivitatea apelor subterane de fal ie

5.4. Perspective de viitor

Bibliografie

Anexe

Fig. I. Haria faliilor crustale de pe teritoriul Romaniei (1.0avat si St. Airinei) Fig.2. Lacul de la Mangalia Nord (Satum) situat pe falia crustala 05

Fig.J. Sectiune hidrogeologica schematiea in zona Vraneei

Fig.4. Sectiune hidrogeologica schematica in Dobrogea Centrala Fig.S . Profillongituclinal al al biei Dunarii pe portiunea Dobrogei Centrale, in interpretare morfoteetoniea

Fig.6 - Sehita hidrotectonica a Dobrogei Centrale Tabel de date hidroteetoniee (puncte de apa) grupate pe liniile de maxim aflux hidric

70

lNT RODUCERE

Unul din primele mele eontaete eu hidrogeologia Dobrogei, surprinzatoare adesea prin eontrastul rezulatelor de foraj de la un amplasament la altul, nu arareori negative, a fost la forajul adane de studiu de la Mamaia, prin anu! 1972. Aflasem inca din tirripul faeultatii despre prezenta aevifemlui artezian din calcar'de karstice de la Palazu Mare, nu departe de Mamaia, care eompromitea anumite sperante miniere din zona. Ca hidrogeolog de sonda am fost foarte impresionat de arsenalul mijloaeelor de inyestigatie utilizate la aceslforaj, dar mai ales de rezultatele obtinute. Apa captata, din ealcarele earstice, era usor arteziana si de-o exeelenta calitate de potabilitate, pentru a nu mai aminti de potentialul de debitare care era enorm. Desi debitele pompate erall aproape la limita superioara a materialului utilizat (diametru de refulare 0 6"), denivelarea prod usa in foraj era aproape impereeptibila, de numai ditiYa centimetri. Cu aceasta ocazie am auzit pentru prima data vehiculandu-se ideia unor sondon (de la fosta intrepnndere IFLOS ) despre existenta in zona a unui riu sau fluyiu subteran. Marturisesc ca la vremea respectiYa nu i-am dat prea multa importanta po ate si datonta modului naiy in care era prezentata si a lipsei de probe geologice in favoarea acestei teorii. Chiar daca existau in zona anumite conditii geologice favorabile scurgerii subterane, la acea data inca nu erau destul de bine cunoscute si acceptate. Timp de aproape 20 ani am avut ocaz ia sa urmarese indeaproape 0 serie de lucrari hidrogeologice de foraj atat in Dobrogea de sud cat si in jumatatea ei nordica. Oridt de surprinzator ar parea, desi uitasem aproape complet de poYestea ell "f1uviul subteran" am ajuns ceva mai tfuziu la o conc1uzie oarecum similara, 0 varianta geologica, aeeia a circulatiei apelor subterane dobrogene pe cai tectoniee. lata

71

Page 6: Apele Subterane Din Dobrogea Centrala

pc SCUJ1, in ce m a priveste, cum a aparut si s-a consolidat accasta idcic.

De ditva timp, era deja pc la sfarsitul anilor 70, in calitatc de hidrogeolog la lntreprindea de foraje de alimentare cu apa, IAF AA, ma ocupam in mare parte de amplasarea si unnarirea forajelor din Dobrogea. Imi amintesc ca in aceasta caiitate am fos t convocat la 0 reuniunc cu autoritatile judetene Tuleea pentru a discuia opoliunitatea amplasarii de foraj e In cateva localitati de pe Inaltimile podisului Casimeei. Pentru mine ca h idrogeolog situatia parea clara si evidenta, lucrarile de foraj care ar fi fost amplasate pe acele meleagllri erau in proportie de 90% sortite eseeului. Conditiile naturale ale teritoriului Dobrogei Centrale si de Nord sunt in general nefavorabile prezentei apelor subterane: climatul semiarid, relieful colinar relativ accidentat si mai ales aleatuirea sllbsolullli predominant din sisturi verzi, cunoscute ca improprii circlliatiei si acumularii apelor gravitationale. Mi-am expus dcci cu multa siguranta punctul de vedere si argumentarile de rigoare ceea ce a avut efectul scontat asupra celor prezentl, cu exceptia tehnicianului care raspundea de lucrarile de investitii la nivel judetean. Acesta, aflat In post de ani de zile, cunostea terenul ca pe propriile lui buzunare. Cu tonul cel mai binevoitor mi-a spus ca n-are nici 0

Indoiala In privinta competentei si a cunostiintelor mek In domeniul hidroge logiei dar ca In localitatile la care se referea el, apa este prcz enta, in puturi sau izYoare, indiferent de conditiile climatice. Mi-a vorbit de un anume sat Razboicni pe care-l cunostea bine si ne-am pus de acord sa facem 0

deplasare pe teren ca sa vedem despre ce este yorba. Odata aj unsi la fata loclulu i, Intr-o zona de podis larg ondulata, am fost foarte uimit sa constat prezenta a doua zone de izvoare, ca doua brate, ale caror ape se uneau fonnand un mic paraias, cunoscut de localnici sub numele de Sas§Jdere. Ulterior am

72

aflat ca emcrgenta de apa de la Razboicnei constituie unul din izvoarele vaii Casimcea. Localnicii ne-au asigurat ca respectivele izvoare nu seaca niciodata oricat de mare ar fi scceta si ca ele sunt acolo de cand se stiu ei si parintii sau bunicii lor. Desigur ca nu se punea problema amplasarii de foraje ci mai degraba a captarii izvoarelor. Un an mai tarziu captarea a fost real izata, obtinandu-se debitul de 18 m3/h si 0

apa de-o exce!cnta calitate. Aceasta prima confruntare cu realitatea izvoarelor de pe Inaltimile stancoase ale Casimcei a constituit punctul de plecare in depistarea si urmarirea si ' a altor asa zise anomalii hidrogeologice care-si cereau explicatia. Ceva mai mult de un deceniu, cat am avut ocazia sa elaborez studii de amplasment pentru surse de apa (foraje sau captari de izvoare) si sa urrnaresc lucrari de foraj in Dobrogea, am venit adesea In contact Cll particularitatile morfologice si hidrologice ale terenului ceea ce mi-a pennis sa lnteleg si sa veIific specificul hidrogeologic al acestei regiuni. La Inceput, bazat mai mult pe intuitie, am adoptat ca ipoteza de lucru circulatia apelor subterane pe fracturi tectonice. Privita un oarecare timp eu nelncredere, aceasta ipoteza a constituit, direct sau indirect, baza teoretica pentru amplasarea cu succes a numeroase foraje de alimentare cu apa in jumatatea nordica a Dobrogei. Direct, adi:ca In cunostinta de cauza cu ipoteza hidrotectonica, iar indirect, tinand seama de spusele localnicilor in amplasarea de foraje sau ghidandu-n e dupa punetele de apa, foraje, izvoare, puturi s.a., existente. Lucrarea de fata incearca sa prezinte Intr-o fonna sintetica multimea de date hidrogeologice, de suprafata si de foraj , acumulate in toti acesti ani, analizandu­Ie si tragand concluzi ile care se impun. Amprenta intenselor framantari tectonice la care au fost supuse fom1atiunile geologice din cupIinsul acestui teritoriu se reflecta pregnant la nivel hidrologic si hidrogeologic.

73

Page 7: Apele Subterane Din Dobrogea Centrala

1. CONDITII NATURALE SI PREMIZE HIDROGEOLOGICE

Dezvoltarea sociala si economica a unei regiuni eSlt

conditionata in mare masura de prezenta diferitelor resurse naturale ale solului si subsolului. Printre acestea, ocupand un loc nll tocmai neglijabil, apa, element indispensabil vietii , imperati v absolut al dezvoltarii si modernizarii, a suscitat din totdeauna un larg interes. Judetlll Tulcea , in intregime, Impreuna eli partea de nord a judetului Constanta, denumite de geologi Dobrogea de Nord (Orogenul nord-dobrogean) si Oobrogea Central a (Zona Sisturilor Verzi), desi cuprinse Intre ape, Intre Dunare si Marea Neagra, sunt considerate deficitare hidrogeologic, adica lipsite aproape total de ape subterane. Toate eonditiile naturale existente in aceasta parte a tarii sau, cel putin, cea mai mare parte din conditiile determinante, par sa lndreptateasca ideia deficitului de ape subterane: • Clima secetoasa, In care eantitatea de apa proven ita din

precipitatiile atmosferice este adesea egalata si chiar depasita de eea pierduta prin evapo-transpiratie (media multi':'ariuala a precipitatiilor din aceasta zona este cuprinsa Intre 400 si 500 mmJan);

• Relieful relativ accidentat, cu pante destul de mari care favorizeaza scurgerea de suprafata In detrimentul infiltrarii apei In subsol si a alimentarii apelor subterane;

• Larga raspandire la suprafata terenului si ill imediata apropiere a acesteia a rocilor metarnorfice si magmatice, considerate In general imperrneabile si deci improprii formarii de strate acvifere.

Oatorita acestor premize naturale putin favorabile, teritoriul Oobrogei Centrale si de Nord nu a constituit pana 1n prezent

74

'· i~: .(

obiectul unor investigatii hidrogeologice sistematice, cu posibilitati de sinteza, ca in cazul Dobrogei de Sud si al intinselor campii si piemonturi ale tarii. Desigur, au fost efectuate 0 serie de explorari prin foraje, initiate de Ministeru l Geologiei (IFLGS), Consiliul National al Apelor (IMH) si Ministerul Agriculturii (ISPlF, lAP AA), lucrari care au raspuns, in general, unor cerinte de ordin local.

75

Page 8: Apele Subterane Din Dobrogea Centrala

2.0ATE Sl ASPECTE HIDROGEOLOGICE MAl PUTIN CUNOSCUTE

In ultimul timp, calificativul de zona deficitara In ape subterane , eu care este etiehetata Dobrogea Centrala si de Nord, apare din ce in ce mai greu de sustinut. 0 serie de date de tereD (izvoare, lacuri, zone mlastinoase, ape in exees) precum si numeroasele date de foraj acumulate In ultimul sfert de veac par sa infimle ideia de zona hidrogeologica saraca in ape subterane. Difieila da, deficitara nu. In exemplificarile care urrneaza, in subcapitolul 2. J, YOm

mentiona mai pe larg, dintre datele de teren sau de sLlprafata, doar aparitiile de izvoare, ca fiind cele mai evidente. In aceiasi categorie a datelor de suprafata un loe destul de important il ocupa si prezenta anumitor lacuri , Zone mlastinoase si terenuri ell exces de umiditate, ce par a fi alimentate in mare parte prin descarcari de ape subterane. Fara a intra prea mult in detalii citam nwnai cateva exemple:

Dobrogea de Nord, laeul Jijila, lacul Sarat, teren uI e LI apa in exees din zona loealitatilor Maein si Greci, lacul Traianu, lacul Babadag,

Dobrogea Centrala, lacul Corbu, lacul Tasaul , lacul Siutghiol, acestca fiind lacuri litorale cu apa dulce saL! llsor salmastra.

2. 1 JZVOARE

Pare greu de imaginat 5i totusi este un fap t cat se po ate de rea l si palpabil , ca In aeest teritoriu relativ arid, Cll precipitatii red use, se intalnesc nwn eroase izvoare permanente , cu debit Illai mult sau mai putin constant, atl ate In multe cazuri la zeei de metri deasupra apelor Dunarii In zone lipsite aproape total de apol1ul irigatiilor si unde, adesea, bazinul hidrografic de

76

-~~.. ...~.

,I ;

alimentare are suprafete foarte reduse. Aparent, apa iese d in platra seaca. Este cazul sa mentionam aici cateva exemple mai mult sau mai putin cunoscute:

• izvoarele de la Beipunar, captate de Intreprinderea miniera Dobrogea (Alffin Tepe) prin anul 1957, au fumizat timp de 20 ani un debit de cca. 20-30 m 31h; dupa cutremurul din 1977 debitul acestora s-a redus la numai 10 m3/h (din relatarile mecanicului statiei de pompare);

• izvoarele de la Razboieni, captate de Intreprinderea de foraje Bucuresti, prin dren, in 1979, asigura alimentarea cu apa a localitatii la un debit natural de 15-18 m3/h;

Precizarn ca emergentele de apa de la Beipunar si Razboieni reprezinta izvoarele vaii Casimcea, mentionata In literatura de specialitate, alaturi de vaile Topolog, Telita si Taita, ca avand curs de apa permanent; e izvorul de pe valea Cetatuia, aflat la cca. 4 km la sud de

locali tatea LWlcavi ta, este captat Inca din anul 1911 si asigura ~rin aductiune si curgere libera un debit de cca. 10-15 ill Ih;

It izvoarele de la Traianu (jud. Tulceaj, captate de lAFAA in 1986, asigura un debit de 20-30 m Ih; .

• izvoarele de la Fantanele (jud. Constanta), se pare ca au cOl1stituit in vechime sursa de apa a cetatii Histria; in urma lucrarilor de captare a acestor izvoare s-au gasit conducte din eeramica (olane) care duceau in directia am intitei asezari antice. In prezent drenul de la Fantanele asigura debitul de cca. 20-25m3/h.

Aceste exemplificari departe de a se fi epuizat ar putea continua Cll izvoarele de la Ltmcavita, Isaccea (captate pentru oras), Somova, TuIcea (Zaghen), Malcoci, Murighio1, zona de est a localitatii Macin, izvorul paraului Greci, izv. Cernei, izv. vaii laila din zona satului General Praporgescu, izv. de la

77

Page 9: Apele Subterane Din Dobrogea Centrala

C'irjelari, emcrgentele si carstul eu apa de la Izvoarcle (Dealul Consul) judo Tulcea (toponimie semnificativa), izv. de la Valea Teilor, izv. de laY. Alccsandri, izv. de la StejaI'lI ,

i.iZV. de pe valea Gura Dobrogei (captat pentru alimentareZl ell

apa a 'Iocalitatii Targusor, jUdo Constanta), izv. si carstuJ ell

apa de la Piatra (pe malullacului Tasaul) , judo Constanta.

Dupa ClIm lsi amintesc batr<lnii, izvorul din zona satu]ui General Praporgescu (jud. Tulcea) era asa de navalnic incat punea in miseare 0 moara de apa; in prezent acelas izvor debiteaza 7-8 m

31h. IntrlIeat izvorul respectiv apare din

calcare nu est exc1us ca in urma unor miscari tectonice (seisme), relativ recente, apa sa-si fi gasit noi cai de circulatie. Asa se pare ea s-a intamplat cu mult emergente de apa al caror debit s-a micsorat simtitor dupa cutremurul din 1977, ca in eazul izv. de la Beipunar, Valea TeiIor, etc.

2.2. FORAJE

In cca. 20-25 ani 1AFAA (eunoscuta si sub numele de IFB) a executat pe teritoriul Dobrogei Centrale si de Nord peste 400 foraje hidrogeologiee, din care majoritatea sunt de alimentare eu apa. Gama de adaneime a aeestor foraj e variaza de la eativa metri la 500 m. Dintr-un total de 115-120 zone de foraj s-au obtinut rezultate bune si foarte bune in 53 zone, in care debi tul specifi c a atins valori euprinse in intervalul 5-50

3 m lhJrn. Acest potential de debi tare determinat in numeroase puncte din jurnatatea nordica a Dobrogei este destul de ridieat chiar si pentru hidrostructuri ale tar ii considerate bogate in ape subterane. Datele caracteristice privind mare parte din aceste foraje, Ie prezentarn in capitolul unnator si in tabelul din anexe.

78

3. APELE SUBTERANE SI TECTONICA ZONEI

I

Reve1atoare pentru intelegerea distributiei sau rasp§.ndirii apelor subterane din zona a fost transpunerea pe hart a geologica a amplasamentului tuturor forajelor de alimentare Cll apa executate. Ceea ce la inceput parea 0 simpla coincidenta s-a verificat si repetat ulterior in numeroase cazuri . Forajele de explorare-exploatare cu rezulatate bune si foarte bune, debite mari de apa si calitate superioara de potabilitate, ca de altfel si cea mai mare parte a izvoarelor mentionate, se situeaza sistematic in lungul unar importante fracturi tecto nice (falii) sau in apropierea acestora. In ceea ce priveste izvoarele, Ie yom cita ca exemplu doar pe acelea care apar in mod evident si incontestabil in lungul marilor fracturi tectonice : I • falia Peceneaga - Camena: izv. de la Traianu, izv.

I Ciucuru Vrajit, izvoarele vaii Topologului, izv. Vaii Aionnanului, izv. Vaii Slava, izv. si p uturile de la Fantana Mare (toponimie semnificativa);

s falia Ostrov - Sinoe: izv. vaii Rostilor, izv. vaii Sambata Noua, izv. Casimcei (Beipunar), izv. de la Stejaru, izv. vaii Hamangiei

G falia Macin Vest- Greci Sud - Atmagea: izv. vaii Cerna, izv. vaii Slava Cercheza;

a falia Luncavita - Consul: izv. de la Luncavita, izv. captat de pe valea Cetatuia, carstul cu apa din dealul Consul;

• falia Meidanchioi - lulia: · izv. de la Valea Tei lor, lzvoarele (toponimie semnificat iva);

• falia Isaccea - Enisala: izv. de la Isaccea, izv. de pe valea Capaclia;

• falia Isaccea - Somova - Sarinasuf: izv. de la Somova.

79

Page 10: Apele Subterane Din Dobrogea Centrala

In continuare, prczentam mai jos catcva cxemple de zone de foraj (localitati in apropierea carora S-clU executat lucrCl ri hidrogeologice de foraj) , relativ bogate In ape subterane, urmarite pe parcursul unor falii rnai cunoscute din jumatatea nordica a Dobrogci:

• [alia Capidava- O vidiu: Topalu Sud (q = 4 - 36 rnJ/hJrn) Palazli Mare (apc arteziene, q = 12 - (> 2000 rnJIhJm),'

Mamaia (nivel artezian, q = 7200 rn3/h/rn) ; • falia Saraiu - Runcu (mai putin cunoscuta): Sarail! (q =

27 - 54 mJIlL/m); .

• falia Ostrov - Sinoe: Ostrov (ape arteziene, q = 0,19 - 2,5 mJ/hJm), Stejaru (q = 7 - 20 m 3/hJrn) , Panduru (q = 7,5

3 m l hJrn), Mihai Viteazu (q = 0,9 - 6,4 mJ/hJrn);

• falia Peceneaga - Camena: Peceneaga nord, In lunca, (ni vel artezian, q = 0,4-6 m 3/h1m) , Dorobantu (q = 20

3 m /h1rn) , Camena (q = 250 m 3/h1m), Cearnurlia de Jos (q = 4,6 - 40 m 3/h1m);

• [alia lijila-Macin Est - Cerna: Macin (q = 1,3-313

m IhJrn), Greci (q = 0,3 - 16,5 m 3IhJrn), Cerna (q = 1,4­3

17,2 rn 1l1lm), la JUila si la Macin au fost lntalnite ape arteziene;

• falia Macin Vest- Greci Sud - Atrnagea: Dealul Carapelit (sursa de apa a localitatii Mircea Voda, (q = 0,3 - 1,6

3 rn /h/rn), Doua Cantoane (q = 90 - 137 rn3/h/rn);

• falia Luncavita - Consul: Luncavita (q = n.d.) ; • falia Meidanchioi - Iulia: Valea Teilor (q = 6,5 - 15

3'rn 1lv'm), Izvoarele (g = 5 - 14 m 3/h1rn) ;

• falia Isaccea - Enisala: Isaccea (q = 0,09 - 10 m3/h/rn), Nalbant (q = 0,3 - 3,4 m3/h1m), Satu Non (q = 0,4 - 26,6 m3/h/m);

Referitor la debi tele obtinute si In general la potentialuJ de dcbitare se constata ca acestea ating valori maxime pe 0 zona

80

relativ 'ingusta de cateva zeci sau sute de metri aflata deasllpra si In irnediata apropiere a faliei , fiind direct influcntate si de porozitatea efectiva, litologia (depozite loesoide, gresii, calcare fisurate sau/si carstificate, etc.) si grosimca stratului colector. M ulte din forajele eu rezultate bune sunt amplasate pe plincipalele va i din arealul studiat, vai al caror curs se suprapune partial sau total pe [racturi tcctonice . In aceasta categorie ar intra urrnatoarele cursuri de apa: Casimcea, Topolog, Slava, cursul superior-mediu al vaii Hagiiar,Tel ita, Taita, Taita, valea Cetatuia - Luncavita, valea Plopilor- Greci, s.a. Corelatia acestor vai cu cadrul tectonic regional rezulta [oarte evident din tabelul de sinteza anexat si mai ales din harta hidrotectonica realizata.

APELE SUBTERANE DIN ZONA MACIN ·f ' :

Pentru 0 mai buna il ustrare a celor de rnai sus consideram necesar sa prezentam mai pe larg hidrogeologia · zonei de podis din apropierea lantului hercinic, desi aceasta nu este decat partial caracteristica pentru restul Dobrogei de nord si foarte putin caracteristica pentru Dobrogea centrala. In Dobrogea central a, cuvertura cuaternara depaseste doar arareori grosirnea de 20-40 m, incluzand adesea in masa ei fragmente si aglorrterari de fragmente de sisturi verzi .

.,'

In perimetrul relativ restrans dintre localitatile Macin si Greci si din aprop ierea acestora, recunoasterea hidrogeologica a terenu1ui a pus in evidenta num eroase ind icii, atat directe cat si indirecte, privind prezenta apelor subterane. In categoria celor directe rnentionarn in principal ernergentele de apa, izvoare si balti. Cele rnai multe dintre acestea (izv. Tamaduirii , izv. din Cariera Macin, izv. de deasupra carierei ca si cel captat pentru Popasul turistic Culmea Pricopanului)

81

Page 11: Apele Subterane Din Dobrogea Centrala

apar pc versantul gral1lttc si sunt dupa toate probabililalilc: izvoare de falie. Tot in aceasta categorie mentionam si izvom1 aflat la cca. 4 km sud-sud-est de Greei, a cami obarsi~JectonicCl.pare evidenta. Debitele acestor izvoare SCl l!

zone deiz\!oarc ;variazq in limite largide la sub 1 lis la eea. 1-3 li s. .

Prezenta a doua balti, laeul Sarat si laeul Slalina, nu poate fi explicata,ln .conditiile elimatului arid , dedit daca admitem existenta Lin'ui aflux de ape subterane. Accasta ipoteza este intarita de dh~va izvoare, semnalate pe malul estic si nord­estic al lacului Sarat, precum si de surplusul de apa ce se scurge in pennanenta printr-un canal, din lacul Smat in Dunare.

Ca indicii indirecte remarcam pe. de 0 parte toponimia exploatarii de granit de langa Macin (Cariera lzvoarele), iar pe de alta, prezeta canalelor de desecare si de indepartre a excesului . de urillditate din sol, aflate atat in apropiere de Macincat si la Greci.

Forajele hidrogeologice de la Macin si Greci au pus in evidenta importante strate poros permeabile, ell grosimi variind de 1a ditiva metri la 20-60 m, cuprinse in cadrul Llnor fonnatiuni cuatemare (sau cuatemar - pliocene) de un tip litofacial si genetic aparte, depozite de alteratie ale graniteior, de tip arenitic si argilos, ce ar putea fi numite Strate de Macin. Grosimea acestora este de cca. 80-100 m in zona mediana a perim etrului studiat, crescand spre vest la peste 120 m.

Stratul acvifer sau hidrostrLlctura Macin -Greci consta dintr­un orizont bazal gros de 25-60 m, care se afunda spre vest concomitent cupelitizarea sa si divizarea in mai multe strate

1''' ,, -'­

separate de intercalatii argiloa<>e. Dezvoltarea maxima a acestui strat acvifer bazal corespundc unei fasii adiacente ramei mLmtoasc, care prezinta, dupa toate probabilitatile, latimi cuprinse intre 1-1,5 km in zona Macin si cca. 3-4 km in zona Greci.

Ideia al imentarii di n Dunare a respectivului acvifer ' se exclude prin simplul fapt ca nivelul sau piezometric se afla mult deasupra apelor fluviului (eca. 20-30 m.). Presilmea de strat, manifestata aseensional iar pe alocuri artezian, ca si capacitatea foarte bUlla de debitare (30-60 m

3/h/foraj), la

denivelari de numai cativa metri, indica 0 alimentare constanta si substantiala a stratului acvifer. Curba de indicatie a pomparilor experimentale arata, eel putin in zona Macin, 0 crestere lineara a debitului eu denivelarea, caracteristica acviferelor sub presiune. Valorile parametrilor hidrogeologici, in special ale coeficientului de perrnea­bilitate, sunt supraunitare, de ordinul a 2 - 20 m/zi, ceea ce corespunde pe plan litologic (Groundwater Hydrology, D.K. Todd) cu nisipuri si pietrisuri aevifere, in cazul de fata ­depozitele de tip arenitic.

AUit la Greci cat si partial la Macin bunele rezultate ale forajelor, cantitativ si calitativ , au fost eonfirmate si de exploatarea lor in timp. eel putin 8 foraje din zona Greci se aflau in exploatare din perioada 1980-82 si pana in 1990 fara sa se fi sernnalat vreo alterare a parametrilor hidrauliei ai stratului acvifer , in pofida secetei prelungite din acei ani.

83

Page 12: Apele Subterane Din Dobrogea Centrala

:)

3.1 DEPISTAREA DE NO! FRACTURI PE PRlNCIPlI Dji HlDROTECTONICA

~ ~ i~~;I!~\ , J :; .. : .I·) [ ! ,) ,1.,

N u. toate. forajelehidrogeologice cu rezultate pozitive au putut fi corel ate de la inceput Cll elemente structural _ tectonice, 111 zona lor harta geologica (scara 1: 200 000) ne indidind preienta niei unei falii. S-a ajuns implicit la situCltia III care respeetivele foraje au devenit indirect instrument de investigare tectonica, prin corelarea eu indici i hidrologici (izvoare, baIti) si morfologici (vai presupus teetonice, orientate NY-SE ), pumlnd in evidenta, eel putin ipotetic, noi falii, sau zone de fracturare si intensa fisurare a fundamentu1ui critalin, In general paralele eu cele cunoseute. In aceste cazuri, neconfirmate Inca de luerarile de geofizica, structurale, preferam sa Ie numim aliniamente hidrotectonice.

Incepand din anul 1974 si parra pe la sfarsitul anilor 80, pc valea Topologului, imediat in aval de loealitatea Saraiu, s-au executat 12 foraje cu debite foarte mari pentru provincia geologica a Zonei Sisturi10r Yerzi. Debitele variind intre 30

3- 80 m /h.lforaj (q= 27 - 54 m3/h1m) indica LIn aflux foarte mare de ape subterane a carui explicatie, in eonditiile date, parea greu de gasit. La 0 cercetare mai atenta a particularitati10r morfologice si geologice ale zonei se constata ca exact in aval de Saraiu valea Topolgului primeste pe stanga apOliul modest a1 unui afluent secundar cu nume semnificativ: valea Cismelei. La prima vedere nimic extraordinar si totusi micul afluent al Topolgului isi are obirsia p e 0 falie marcata pe harta geologica, in continuarea vai i pe aceasi directie spre SE. Nu este greu de observat ca exact in prelungirea vaii Cismelei se dezvolta cursul inferior al vaii Runcu si cursul rnediu si inferior al vaii Casimcei . Rezultatele forajelor de pe valea Casimcea de la Pantelimonul de los ca si prezenta llnui izvor la nord de

84

localitatea Piatra (Q= 3 - 5 lis) corelate eu informatiile anterioare ne indreptatesc sa credem in existenta unei importante falii cu circulatie intensa de ape subterane, pe directia valea Casimcea - Saraiu. La cca. 5 km spre sud, harta geologica semnaleaza un aIt tronson de falie, paralela eu precedenta, confirrnata si de forajele de alimentare cu apa din zona Crisan (q= 0,4 - 2 m3/h/m). Rezultatele pozitive de la Ciobanu (q= 2,3 - 4,6 m3/h1m) si de la Sitorman (q= 7,5 ­21,4 m 3/h1m), aproape de coada lacullli Tasaul, se inscriu dupa toate probabilitatile pe aceasi linie de maxim aflux subteran corespunzfuld faliei ce trece pe la Crisan. Cele doua falii susamintite delimiteaza un eompartiment tectonic coborit, in cuprinsul caruia s-au depus calcarele recifale jllrasice din bazinul mediu si inferior al vaii Casimcea si de pe malul nordic al lacului Tasaul. Legat de aceste caleare sunt cunoscute izvorul carstic de pe valea Gura Dobrogei (Q =8 - 10 lis), cap tat at pe la sfarsitul anilor 70 pentru alimentarea cu apa a 10calitatii Targusor, si galeria eu apa de Ia Piatra, descoperita in urma unor excavatii in cariera , cu peste 30 ani in u rrna.

Pe considerente oarecum similare au mai fost detenninate si trasate pe harta si alte aliniamente hidrotectonice, probabil falii sau flexuri ale fundamentului, at at in masivul central dobrogcan cat si in orogenul nord dobrogean. Rezultatul acestor observatii s-a concretizat in obtinerea unei harti hidrotectonice, la scara 1: 200 000. Harta in ehestiune nu este disponibiia ramanand la stadiul de harta de teren. Schita hirotectonica a Dobrogei Centrale, Fig. 6 din anexe, este 0

replica sumara, partiala dar explicita a respectivei harti. Prezenta lucrare ofera suficiente indicatii pozitionale (a se vedea tabelul din anexe) pentru a putea se regasi cu usurinta pe 0 harta topografiea sau geologica la 1: 200 000. De un real interes si ajutor ne-a fost si ideia refleetarii tectonicii

t{5

Page 13: Apele Subterane Din Dobrogea Centrala

zonale de catre ' moriologia fundului Dunarii (P. CotCl -Campia Romana, Ed. Ceres, 1976), in special pe tronsonu] Harsova- Macin, Fig.S din anexe. Portiunile de adancire importanta a Dunarii confinnand faliil e cunoscute si marcand prezenta celor presupuse pe baza de criterii geomorfologice si hidrogeologice, foraje cu rezultate pozitive si aparitii de IZvoare.

3.2 LIN IILE DE MAXIM AFLUX HIDRIC DIN l UMATATEA DE NORD A DOBROGEI

Rezumand. cele de mai sus si coreWnd datele hidrogeologice si tectonice (hidrotectonice) existente, in contextul hidrografic .. si . geomorfologic al regiunii, prezentam 0 Incercare de distributie pe zone geologice a liniilor de maxim aflux subteran. Respectivele liniide maxim aflux hidric, sL!bteran si de suprafata; pot fi sau falii cunoscute si marcate pe hartile · geologice, sal! altele mai · putin cunoscute, presupuse pe baza de date acumulate, acestea din Uffi1a denumite aliniamente hidrotectonice. Datele care au stat Ia baza stabilirii acestei corelatii hidrotecton.ice sLlnt prezentate mai pe larg in tabelul de sinteza din anexe. .Este yorba de foraje, izvoare - captate sau nll, lacuri si terenuri cu exces de urniditate. In cazul foajelor si al izvoarelor, in masura in care aces tea au fost disponibile, prezentam date orientative de amplasament, date cantitative de foraj (adancimc) si de pompare (nivel piezometric, debit, denivelare) pre cum si date privind calitatea fiz ico-chimica a apeJor captate.

86

' - .(~

:~ :: .

J: " • . 1 3.2 . J OROGENUL NORD DOBROGEAN 3.2.1.1 ZONA PALEOZOICA

• Aliniamentul hidrotectonic Nifon - Horia (Cursul superior-mediu al vaii Taita)

o Falia l ij la - Greci ; • Falia Greci SV - Cerna; e Falia Macin V - Atmagea (Cursul m ediu al vaii Plopilor­

Greci si cursu 1 superior-mediu al vaii Ciucurova);

• Falia Turcoia - Cfujelari; ~ . Falia Peceneaga - Camena (Cursul superior al vailor

Peceneaga si Slava).

3.2. 1.7 ZONA TRlASICA e Falia Luncavita - Consul (vaile Cetatuia si Lozova); C! Falia Valea Teilor - Izvoarele V (Cursul mediu-inferior

al vaii Alba) ; G Falia Isaccea - Niculitel; o f al ia lssacea E - Cilic Dere; • Aliniamentul hidrotectorric Telita S - Frecatei (Cursul

superior-mediu al vaii Telita); " Falia Trestenic - Satu Nou (valea Taita); f) Aliniamentul hidrotectonic Turda - Satu Nou ((Cursul

inferior a1 vaii Taita); 8 Falia Cata10i - Mihail Kogalniceanu (Curs ul inferior al

vaii Telita); • Aliniamentul h.idrotectonic Zaghen - Agighiol V -

Sarichio i; • Aliniamentul h.idrotectonic Malcoci - Sabangia E; (; AliniamentuI hidrotectorric Mahmudia V - Sarinasuf; ., AliniamentuI hidrotectonic Murighiol (N-S); e Falia Isaccea E - Somova - Dunavat.

87

Page 14: Apele Subterane Din Dobrogea Centrala

3.2.1.3 BAZINUL BABADAG

• Falia Turcoaia - Carjelari; ,. Falia Greci S - Cerna - General Praporgescu V; • Falia Macin V - Doua Cantoane (Cursul superior-mcdiu

al vaii Ciucurova si cursul inferior al vaii Slava); • AliniamentuJ hidrotectonic Nifon - Horia - Slava Rusa

(Cursul mediu al vailor Taita si Ciucurova); «II Falia Turda - Visina; • Falia Trestnic - Satu Nou - 6 Marti e (Cursul superior _

· mediu a1 vaii Taita); & Falia Zebil V - Enisala.

3.2.2 MAS1VUL CENTRAL DOBROGEAN (ZONA SISTURlLOR VERZI)

It . Falia Pe<;:eneag~ ~ Ca~~na .(Cursul superior-mediu al vailor Peceneaga si Slava);

I) Aliniamentul hidrotectonic PeceneagaS - Baia; • Falia Ostrov - Sinoe; . .. . . .

• Aliniarnentul hidrotectonic Fagarasu Nou S - Topolog -Istria; . . .

I) Aliniamentul hidrotectonic Daeni - Casimcea - Sacele; o Aliniamentul hidrotectonic Garliciu N - Nistoresti; • Aliniamentul hidrotectonic Saraiu - Gura Dobrogei

Corbu (Valea Cismelei, cursul inferior al vaii Runcu si cursul mediu-inferior al vaii Casimcea);

• Aliniamentul hidrotectonic Ciobanu - Sibioara; • Falia Harsova - Lumina; • Falia Capidava - Ovidiu.

88

4. ZONA DE ALIMENTARE A APELOR DE FALIE DIN DOBROGEA CENTRALA Sl DE NORD

I

Odatn clarificata problema cailor preferentiale de circulatie a apelor subterane din aceasta parte a tarii , originea si provenienta lor ramanea inca destul de nebuloasa. Atat ipoteza alimentarii din Dunare cat si cea a alimentarii din irigatii a acestor ape subterane n-au stat niciodata In picioare datorita In primul rand artezianismului pe care acestea 11 manifesta si a descarcarii lor Iibere prin izvoarele din muntii Macinului si din podisul Casimcei. Ideia care se impune este aceia ca apele subterane care circula pe faliile adanci ale Dobrogei Centrale si de Nord provin de la mare distanta, alimentate de una dintre cele mai importante hidrostructuri

1 ale tarii, aflata In tinutul Vrancei, In zona de cillbura a Carpatilor Orientali. Traseul acestor fracturi, multc dintre ele fiind falii crustale avand peste 20 km adancimc, este

1\ cunoscut deja de multa vreme ca unnare a lucraIilor

l '1

geofizice Intreprinse la nivel national si In cadrul unor programe de colaborare intemationala. La noi, 0 parte din aceste lucrari au fast sintetizate si prezentate, 'in cadrul unor valoroase aparitii editoriale, de catre St. Airinei (Radiografia Geofizica a Subsolului Romaniei, Ed. Stiintifica si Ehciclopedica, 1980) si de M. Sandulescu (Geotectonica Romaniei - Ed. Tehnica, 1984) Vezi Fig.I .

Din materialele prezentate de catre acestia si de alti autori reiese clar ca cel putin principalele [alii ale domeniului dobrogean se continua pe directia NV- SE plonjand la peste 1000 m adancime sub Cfunpia Brailei pentru a fi apoi lntaln.ite In depresiLmea Focsani si chiar mai la nord. Alternanta de pietrisuri, argile, nisipuri, s.a., ce constituie umplutura Depresiunii Focsani are 0 grosime de peste 1500­

89

Page 15: Apele Subterane Din Dobrogea Centrala

2000 m si cantoneaza mari rczerve de apa eu earaclcr de potabilitate. Tinand eont. ca alimentarea acestei hidro­strueturi se face de pe Inaltimile dealurilor sllbcarpaticc, lil altituQinea de 600 - 800 m, plltcm 'intelegc usor ca, pe principilll vaselor comunicante , Invingand mari pierderi de

sarcina, apele subterane vraneene au inundat S1 ceIc mai 111ici fisuri si falii ale fundamentului eristalino-mezozoic aparand la zi odata eu acesta. A se vedea Fig.3 si FigA din anexe.

Un argument'in p lus in favoarea acestei ipoteze .i'l constitute calitatea de excelenta potabilitate fizico-chimica a apdor subterane de falie din zonele dobrogene amintite. Se reman:.a 'in primul rand 0 mineralizare relativ redusa a acestora, rezidiul fix fiind In numeroase cazuri sub 1 gil, deasemenea se constata absenta oxizilor de Fe, iar duritatea totala a apei variaza In general Intre 10 si 20 grade germane. Sunt ape foarte asemanatoare fizico-chlmic cu cele din subsolul Yrancei. Alimentarea stratului freatic pe fracturile funda­mentului apare si mai evident 'in lunea Dunarii ca si in Insula Mare a Brailei. A iei, pe un fond general de ape nepotabile (mari depasiri ale continutului de oxizi de Fe, de cloruri , de sulfalti, etc.) se semnaleaza si cazuri, nu 'intlmplatoare, de surse (puturi forate) eu apa potabila, alimentatc, dupa cat se pare, prin drenanta, din falii subjacente.

Mentionam in aeest sens diteva foraje din Insula Mare a Brailei la care rezidiul fix al apei captate nu depasea 500 mg/I : . Rusava (in fata Macinului), aliniamentele orientate NY-SE: Filipoiu, Maein, Gemenele-N llfarul si Pati u, Luna, Dimuleasa; Complex Pe licanu (in fata localitatii Peeeneaga), Yulpasu (in apropierea fa liei Ostrov-Sinoe) s.a.

90

5. CONCLUZII

Cunosterea cailor preferentiale de circulatie ale apdor subterane 'in regiuni geologice cu structura complicata si, implicit, cu relief relativ accidentat este de un mare ajutor in

:j actl vltatea de amplasare a viitoarelor surse de apa. Recunoasterea hidrogeologica a terenului pe baza depistarii clementelor tectonice, locale si regionale, este 0 metoda care

1 la noi a fost oarecum neglijata 'in trecut. Este cazul sa aratam ca 'in cea mai mare parte a tarilor Africii ca si 'in alte regini

1 aride ale planetei, unde fundamentul cristalin apare la 1 suprafata terenului sau In apropierea acesteia, marcarea pe

harta a fracturilor tectoruce si a zonelor de fisuratie intensa este primul pas 'in cercetarea hidrogeologica pentru depistarea de noi surse de apa sau pentru amplasarea de foraje sau puturi. In acest sens, inca de prin 1960 a inceput sa

\ i se foloseasca cu mult succes metoda teledetectiei pe baza I

I j analizarii si interpretarii fotografi ilor aeriene. Prezenta

izvoarelor, a lacurilor si a cursurilor de apa ce-si au obirsia pe falii este atat de mare la scara planetara mcat fara nici 0

exagerare putem vorbi de un nou domeniu interdisciplinar de 1 cercetare, hidrotectonica.I

5.1. REPARTITIA SI ORlGINEA APELOR SUBTERANE DIN ZONA

Dupa cum am vazut, jumatatea nordica a Dobrogei este un excelent exemplu de teritoriu eu 0 intensa circulatie a apelor subterane pc fractmi tectonice. Direetia structural-tectoruca predominanta in zona sisturilor veEi este NY -SE 'in timp ce mai la nord, In zona orogenului nord-dobrogean, lucrurile se

91

Page 16: Apele Subterane Din Dobrogea Centrala

complica putin prin aparitiu si a une, a doua directii tcctonice orientata il1 general N-S.

Cea mai mare parte a vailor nord-dobrogene se dezvoJta pc amintitele directii, NV-SE si N-S, si desi au un curs de apa relativ scurt, se suprapun partial sau total pe una sau mai multe falii cu extindere cel putin regionala.

Singura explicatie care sc impune ca Iogica In privinta apdor subterane amintite este provenienta lor de la mare distanta din acviferul adanc aflat in fat a regiunii de curbura a Carpatilor Orientali, traseul marilor falii dobrogene si calitatea excelenta a apei ne-o demonstreaza. Cum altfel S-81'

putea explica artezianismul si productivitatea foarte mare constatata pe zonele de falie, fie in calcare fie in sisturi verzi sau in depozitele de alterite din zona Macinului ?! 0 confirmare In plus ar fi si faptul ca toate captarile aminti te, din zonele de falie, isi mentin aceiasi parametrii de exploatare, caIitativi si cantitativi, timpde ani si ani fara a fi afectate de factorii climatici deficitari hidric.

5.2. CALffATEA FIZICO-CHIMICA A APEI

Calitatea fizico-chimica a apelor de falie sau din acviferele adiacente alimentate pe falie contrasteaza vizibil eLI cea a apelor subterane dobrogene din restul teritoriului, adesea mineralizate pana la ciiteva grame pe li tn!. Sunt ape care se incadreaza cu brio la toti parametri i privind nOlTI1e1e de potabil itate, avand 0 mineralizare globala (rezidiu fix) de sub un gram pe litm, eel mai adesea intre 300 si 500 mg/I. Ca regula generala se remarca absenta oxizilor de fier din aceste ape .

92

t o"

5.3. PRODUCTIVlTATEA APELOR SlJUI L1\(\tllLJ)F FALI~

I Debitele de exploatare si potentialul de dchltarl~ til I.'np(ari lor de apa prin fa raj sau dren, ill zonclc.~ h id l\\kc(\.)ll lce favorabile, par a fi ~nfluenta~e de .natll l'll \'()cii 1\\lIiJ.,lIzin (formatiunea acvifera) S1 de groslmea el. ~ Calcarele jurasice:

Palazu Mare - Mamaia, au grosimi lh.' ~H 'd \l\lIl slI tdor de metri, sunt intens fisurate si carstillctlll', pr"F.inta ape arteziene si potential de debitarc de p ill\ ;\ b l'iltcva

.. d 3!hJmll em m; Hfusova, Topalu, Ghindaresti , grosimi > \ ,)l) \\\, q = 3 - 720 m3!h!m; Piatra, grosimi de 50 - 1~O m, relati\' ink-us 11:)umlL' si earstifieate, q = 7 - 80 m !hJm;

• Calcare1e triasice: Isaccea, Tulcea, Agighiol, Sarinasuf, "\c ., t',1\\s imi (\ 1.'

peste 100 m, fisuratie mai putin prol\ul\t~\L\ (l\1I S-(\

semnalat prezenta golurilor carstice, ClI l'\.\..'l'pt ia dealului Consul), potential de debitarc \'~\riil1d dl': b

3. 2-5 1a 50-140 m !hJm;

8 Calcar-ele cretacice: _ Babadag, JUlilovca, 6 Martie, Visina, au t;.n)~il1\ i de peste 100 m, sunt In general comp~lck lb~l:;,ill lll Babadagului n-a suferit framantar-i tectonic e) din care cauza potentialul lor de debitare este redus, q :::- 0 - 7 m3/h/m ,­

• Depozitele cuatemare.

93

Page 17: Apele Subterane Din Dobrogea Centrala

Sunt constltultc In general din material argilos-loessoid ell

fragmente si aglomerari de fragmente din roca de ba.za (depozite heterogene euprinzand si alterite de ti pul argile eaolinoase si arenite); In multe cazuri este eaptata si crusta de alteratie a fundamentului (depozitc de fisuratie). Ele pot fi earaeterizate dupa cum urmeaza:

grosimi le cuverturii cuaternare pot varia In limite largi de 1a ditiva metri 1a peste 20-50 m (grosimi mai mari, 80- 100 m, se Intilnesc pe vai tectonicc ca Te lita, in aval de Cataloi, Satul NOll, 'in podisul Macinului si 'ill lunea Dunarii); potentialu1 de debitare nu pare a fi foarte influentat In acest caz de grosimea formatiunii acvifere, q variind In medie 'intre 2-4 m3lhJm si 15-20 m3/h/m, exceptii de 1a aeeasta regula 'intalnim pe faliile cu circulatie importanta de apa, F. Peceneaga-Camena, F. Saraiu­Runcu, unde q poate varia intre 50 si peste 100 m 3/h/m.

5.4. PERSPEC~nVE DE VIlTOR

Nimie nu ne Impiedica de-a extrapola aceste constatari si la regiunea Dobrogei de Sud. Singurul impediment care-ar lngreuna explorarile este tot de natura tee tonica, respecti va urutate geologica reprezinta un eompartiment tectonic coborat 'in care prezenta faliilor din fundament este In mare parte ecranata de depozite ca1caroase. Desigur ca exista si exceptii, cum este Valea Cara Su (apa neagra, adica mlastina) si Valea Albesti, din zona Mangaliei, si tuate dupa toate probabi1itatile pe fracturi teetonice. Prezenta de intinse zone mlastinoase, ca cea de la nord de Mangalia, este adesea un indiciu important de circulatie si desearcare a apdor subterane pe falie. Cum altfel se pot explica izvoarele de ape

r 1 i sulfuroase si termale de la Mangalia, inUUnite atat la ~ suprafata terenulu i cat si sub ruvelul marii. Izvoarele

i ~

submarine din zona Mangalia au fost descopcrite in anui 'i :1 1968, si loealizate pe hm1a, de capitanul de mruina

Constantin Scarlat, un pasionat cercetator al lumii submarine. ~ ! Sunt izvoare sulfuroase si termale, cu temperaturi de 25-27°

.\ ! C, semnalate atat langa tarm cat si mai in largul marii - la ,1 adaneimi variind intre 7 - 12 m. Conform observatiilor

facute de prof. univ. Dr. llie D. Ion, avem deaface si in acest I caz cu ape de falie: «lzvoarele submarine, termale si

1 sulfuroase, din domeniul de self de la Mangalia, nu reprezinta un fenomen izolat. Ele se axeaza pe W1 sistem de linii rupturale (falii) intercontinentale ... »

Desi mai putin evident ca in cazul jumatatii nordice a Dobrogei, apoliul de ape subterane pe falii pare a fi la fel de prezent si In Dobrogea de Sud si probabil si in multe aite parti ale tarii. Abordarea acestui subiect interesant de cercetare ramane deschisa. Revenind la ipoteza "fluviului subteran" de care am amintit in partea introductiva a lucrarii, mi-a facut placere sa a£1u, in cursul anuilli 1988, mai multe detalii referitoare la autorii acesteia si la continutlll ei. In caliea intitulata «ltinerare subacvatice la lstru si la Pontul Euxin» eapitanul Scarlat face urmatoarele precizari: «Relativ la izvoarele de la Mangalia, ni se pare destul de interesanta urmatoarea deseoperire facuta de Constantin si Florin lonas, tatal si fiu!. Ei au efeetuat intre 1947 si 1983 foraj e miniere, ajungand la conc1uzia ca este yorba de un rau subteran ce-si trage izvoarele din Carpati .. . » In continuare autorul ne arata ca in anul 1982 Institutul de tehnologie izotopica din Cluj­Napoca a lansat izotopi radiocativi in apele subterane din muntij Vraneei, ca sa-i regaseasca pe litoralul Marii Negre, la Constanta, Mamaia si Mangalia, confirmand " ipoteza Ionas ". Ca urmare, revista " Magazin " din 20 martie 1982 publica

94 95

Page 18: Apele Subterane Din Dobrogea Centrala

'~ ;i .

l; ~~'. BIBLIOGRAFIE

un articol intitulat;,Izvoarele din Mangalia isi au originea in Carpati". In 'acest artieol se arata ea autorii, Constantin si Florin 16'mfs;' '«considera ca "fluviul subteran" vine din Cmpati, 'treee pe sub Dunare, se orienteaza catre Mangalia si debuseaza in mare, 1a nord de Mamaia-Sat, unde-i barat de cunoscute1e roci verticaJe "sisturi verzi" . Ei sesizau ca aceasta este sursa de apa dulce a oraselor noastre litorale.»

Acest capitol relativ nou si atragator, mai ales prin impl icatiile practice din domeniul cunoasterii hidrogeologice si al perspectivelor oferite alimentarii cu apa potabila, ramane deschis cercetarilor viitoare. Nu trebuie sa pierdem din vedere ca datele prezentate in aceasta lucrare permit un grad de cunoastere hidrogeologica de ordin informati v deoarece observatiile si interpretarea lor au fost facute 121 scara regionala (1: 200 000). In acest sens, revine deci generatiilor viitoare de specialisti de a-si propune ca obiectiv detalierea cunoasterii hidrogeologice a Dobrogei Centrale si de Nord. Aceasta eu at at mai mult cu cat in contextul actual apa potabila, datorita poluarii intense a mediului Inconj urator, a devenit si devine din ee in ce mai rara In tarile intens industrializate ale Europei si in multe alte regiuni ale planetei . . lata deci 0 bogatie natural a pe care-o detinem, avand mari rezerve si perspective de viitor, mai ales ca In condi tiile naturale, structural-tectonice ale acviferului , contaminarea si poluarea apei prin infiltrare de la suprafata terenului .este aproape imposibila. Deja, inca de prin anii 800

·parte din apa fo raj elor din apropierea orasului Consatnta, se . pare ' ca mergea la expori. Sa nu uitam ca la Mamaia, in apropierea lacului . Siutghiol, si In zona Palazu Mare

.. potentialul de' debitare al calcarelor j urasice este imens si pare inepuizabiL I '

96

·-. AlfUNEl S. (1980) Radiografia geofizica a subsolului

1, Romaniei (Editura stiintifica si enciclopedica); 1 BRAIKOFF A. (in cadrul lucrarilor 1AfAA, 1977-1990) 1 Studii hidrogeologice de amplasament de foraje si captari J pri n dren, studii hidrogeologice definiti ve - pe baza de foraj , ~ in zona Dobrogci Centrale si de Nord; J BRAlKOFF, A (1985) Hidrogeologia zonei de podis Macin­~ Greci (Oobrogea de Nord); Luerare prezentata in cadrul unei J sesiuni de perfectionare profesionala a geologilor din 1 1AF AA -organizata sub egida Ministerul ui rninelor si

'1 geologiei; I BRAIKOFF, A (1999) Rapport final - volet forages, du ~ projet senegalais d' hydraulique villageoise CEAO 2; ' I Effectue dans Ie cadre d'un contrat pour Hydrosult inc.,

Canada, et SONED Afrique, Senegal; COTET P. (1 976) Campia Romana (Editura Ceres); MUTIHAC Y., IONESI C. (1974) Geologia Romaniei

(Editura tehnica); PASCU M. (1983) Apele subterane din Romania; SANDULESCU M. (1 984) Geotectonica Romaniei (Editura tehnica); SCARLAT C. (1988) ltinerare subacvatice la lstru si Pontul

Euxin; TODD, DAVID KEITH (1980) Groundwater Hydrology; Baita hidrogeologica a Romfmiei 1: 1000 000; Harta geologica a Romaniei 1: 200 000;

97

Page 19: Apele Subterane Din Dobrogea Centrala

- --_._- -- --.

Page 20: Apele Subterane Din Dobrogea Centrala

~I'.f-rJ­

~ ,1

~ -I

a I

«­

-I'­«­

~:.c

--­ '"

1>­ R

.... ~~

"~"'!'.:."::.' :.... ~.... " ....... .......c oJ

'-. JI;/lIg3/id i a:: I A ....... ­ '~~

Fig.l Harta faliilor crustale de pe teritoriul Romaniei (1. Gavat si St. Airinei

Fig.2 Lacul de la Mangalia Nord (Saturn) situat pe falia crustala GS

JOl

Page 21: Apele Subterane Din Dobrogea Centrala

NV Fig.3 SECTIUNE HIDROGEOLOGICA SCHEMATICA IN PATURA SUPERFICIALA A AVANFOSEI CARPATICE SE

(prelucraie dupa L Constantinescu, 1973)

400m Focsani

Galati I

Om

>-' o IV - 400 m

- 800 m

LEGENDA

IG4[IJ Oepozite cuaternare si pliocene, acvifere Falii crusta Ie

[jiJ Oepozite miocene D infiitratii d e ape sub presiune pe {alii

~ I Depozite mezozoice si paleozoice (Sisturi verzi)

FigA SECTIUNE HIOROGEOLOGICA SCHEMATICA IN DOBROGEA CENTRALA

(PODISUL CASIMCEI)

N s izv. Topologului Casimcea

I carstul cu apa200 m nTTmPIZ d,"Pi,'"

Ptz Om

G2 FOS D- 200 m FPC G4

• I FCO

LEGENDA

Aliniamente ilidrotectonice, ~ Sisturi verzi probabil falii secundare

Ape ascensionale de falie, care seIFalii crustale, G2, G4 D descarca prin izvoare

Page 22: Apele Subterane Din Dobrogea Centrala

Harsova Vadu Oii Garliciu Daeni Ostrov Peceneaga Turcoaia Macin

IEGENDA

1 Falia Harsova - Lumina 6 Aliniamentul hidrotectonic F agarasul Nou - Istria

2 Aliniamentul hidrotectonic Ciobanu - Sibioara 7 Falia Ostrov - Sinoe

3 Aliniamentul hidrotectonic Saraiu - Gura Dobrogei 8 Aliniamentul hidrotectonic Peceneaga S - Baia

4 Aliniamentul hidrotectonic Gariliciu N - Nistoresti 9 Falia Peceneaga - Camena 5 Aliniamentul hidrotectonic Daeni - Casimcea - $aceJe

""l 0;0' 0\

Ul (") :::r­

5) :Y

0: S (1)

~ 0 ::3 (") C>

I'l

0 0 cJ '""'\ 0

(jQ <V

,.:~)

-:\ (') (1) ::3 ~

'""'\ C>

0' r-­N 0 ::J

(/)"" Vi' 2..., 0..., < (1)

N c

C'> IV

Fig.5 PROFIL LONGITUDINAL AL ALBIEI DUNARII PE PORTIUNEA DOBROGEI CENTRALE IN INTERPRET ARE MORFOTECTONICA

( prelucrare dupa I. Zavoianu si p, Cotet)

Profilul mediu multianual al apei

Om

0) 0) \ /

0) I

-10 m

- 20 m

-30m o 10 20 km

Om

-10 m

-20 m

-30 m

Page 23: Apele Subterane Din Dobrogea Centrala

F3 F4 F5 F6 F7 F8

eea. 1-2 km E de sat

Aliniamentul de foraj e se ezvolta pe directia NNV-SS in partea de E-SE a orasului \ I _ ,~ _ _ _,_ "_ _, __

Macin, lacca . 2-3kmE r'\ -, ,, ,,)CCA I ") Ie"" ... I leo l l -t .. col"f'\o lnnc ! '""'10 I 'He

DATE HIDROTECTONICE (FORAJ E, IZVOARE, LACURI , APE IN EXCES) DIN DOBROGEA DE NORD ZONA PALEOZOICA

Page 24: Apele Subterane Din Dobrogea Centrala

\i

j

J ;1

j

I I

I DATE HIDROTECTONICE ( FORAJE, IZVOARE, LACURI, APE IN EXC ES) DIN DOBROGEA DE NORD

ZONA PALEOZOICA

NOTA : Toate distantele mentl onate la rubrica amplasa ment sunt considerate fata de ce ntrul local itat ii

Page 25: Apele Subterane Din Dobrogea Centrala

J ~ " ,.1

I ~

t DATE HIDROTECTONICE (FORAJE, IZVOARE, LACURI) DIN DOBROGEA DE NORD ~ ~ 1

ZONA TRIASICA

Toate fora j. au fost a m pi a s a Ie /-1-=-':"+---='~-+I--=-~.-=":"-+-~'::-+-~-l---:~f-~--j--=-+-:-c=:--I-c-:-=-:--I--;::--+~-:-+:::-=;--;:-i---;::-:::::;-j

Page 26: Apele Subterane Din Dobrogea Centrala

idem F4 CAP Nalbant F1

F2 F3

Aliniamentul se dezvolla pc directia vaii . VNV-ESE .

din aval de Satu Nou si pana _ aproape de OJ T ul cea- Ct<l I-;;---j I:'~- I ~

1 3 i

1 j !

DATE HIDRO TECTC.;>1'IlCr.J£9RAJE. IZVOARE. lACURI) DIN DOBROGEA DE NORD ZONA TRIASICA (continuare)

Page 27: Apele Subterane Din Dobrogea Centrala
Page 28: Apele Subterane Din Dobrogea Centrala

DATE HIDROTECTONICE (FORAJE, IZVOARE , LAC URI) DIN DOBROGEA DE NORD BAZINUL BABADAG

OOBROGEA CENTRALA, ZONA SISTURILOR VERZI FAllA PECENEAGA-CAMENA (Cursul superior si mediu al vailor Peeeneaga si Siava)

1 Peeeneaga (5 Fj) 3,5-4 km NNV de sat, in lunca Q 59-81 (+)0,9-3,5 0,4-6 621 2 Peeeneaga Vest In lunea, in partea V a satului Q 40 2,85 3 820 3 Dorobantu (3 Fj) Pe OJ, in partea de E a satului Q+Pe3 17-21 3,2-5,5 19-20 658 4 Fantana Mare (toponimie semnifieativa) 5 Camena In marginea de SV (?) Q 16 ,7 3,2 250 480 6 Izvor SV de Ceamurlia de Jos

ALiNIAMENTUL HIDROTECTONIC PECENEAGA SUD-BAIA 1 Izvor FanUina Oilor 2,5-3km N 20-30 2 Topolog Nord (4 Fj) La marginea de Nord a satului Q+Pc3 1 ,0-15 1,2-3 0,06-1,1 520 3 Baia Vest In partea de SV a satului Q+Pc3 32 6 2,4 597 i 4 Baia Est (3 Fj) In zona garii si in veeinatate Q+Pc3 50 6-6,5 1 ,44-9 7 117 51 ,51 0 95,03 166 1051 !

5 Izvor La Sud de gara Baia FAllA OSTROV-SINOE

1 Ostrov NV (2 Fj) In marginea de N si NV Q+Pe3 28,5-34 aliezia n-4,5 0,19-2,5 880 2 Topolog SV cca. 2 km SV Q+Pc3 12 3,2 0,7 662 3 Sambata Noua (2 Fj) In partea de E a satului Q+Pc3 9,0-21 2,7-11,5 0,02-1,37 376 4 Dren Beipunar i Izvoareie vaii Casimcea Q+Pc3 7 5 pren Beipunar II (1987 Idem Q+Pc3 9 6 Beipunar F1 eca. 0,5 km N de drenul lM Q+Pe3 15 4,9 3,5 7 Oren Stejaru 3,5 km VNV de Stejaru Q+Pc3 7,0-8 6,8 224 84,56 0 490,4 122 1175

8 _ Stejarul F3 Uinga dren Q+Pc3 5 2,1-5 1 20 1 20 8 144 52,24 ~- 89,6 95,8 857 -

NOTA: Toate distantele mentionate la rubrica amplasament sunt considerate fata de centrullocaiitatll

Page 29: Apele Subterane Din Dobrogea Centrala

NOTA : Toate distantele mentionate la rubrica amplasament sunt considerate fata de centrullocalitatii

Page 30: Apele Subterane Din Dobrogea Centrala

DA TE HIDROTECTONICE (FORAJE, IZVOARE, LACURI) DIN DOBROGEA CENTRALA ZONA SISTURILOR VERZI