Apicultura in Romania Nr. 10 - Octombrie 1985

Revisti lunari de schimb ds experis* qi Indrumare metodologid apicoli ditat3 de Auociatia C d t o r i l o r do Albine din Republia

Socialid Romhia

C U P R I N S

IDEI VALOROASE LA ~NDEMIIUA TUTUROR

V. DELEANU : Despre veninul de alblne 91 l&pti$orul de mat&

0. MILEA : Nou 51 tradltie pe meleaguile vcchiului Babilon

C o p e r t a I-a : Toamna este sezonul in care tncepe repararea fi r e c o n d i ~ t e a utClajelot apicole

(foto : ing. E. TARTA)

CONTINUTUL INTERDISCIPLINAR AL APITERAPIEI Dr. C. NEACSU

1. CONCEPTUL : omul ca sistem in- tegral si relatiile sale endo si exocorporale.

Via@ sau procesul vital se desfs- ?oars intr-o continu5 relatie dialectics cu mediul inconjur5tor. Interdepen- denta organism-mediu constituie para- metrul specific ce caracterizeazs dina- mica intregii desfS~ur5ri a vietii.

Categoriile de relatii ce au loc in parcurgerea timpului biologic cuprind - in raport cu organismele vii - pe cele exocorporale (organism-mediu extern) ~i endocorporale (organism- mediu intern).

In evolutia ascendent perfectibil5 a sistemelor biologice, procesele de adaptare au constituit elementul ca- racteristic privind asigurarea homeo- staziei.

Sistemele biologice mai putin evo- luate (inferioare) cuprinse in regnuri, specii, ordine etc. se insereazd in gru- pul sistemelor integrate si/sau integrale.

Organismul uman este unicul repre- zentant a1 sistemelor integrale *, deti- nind calitatea specific5 acestei categorii de sisteme $i anume de a crea ,,plus inforpatia".

Relatiile exocorporale realizate de organismul uman si privite prin prisma integralitstii includ laturi calitative di- ferentiate in raport cu o sum5 de categorii de parametri. Una din aceste categorii o constituie relatia intersiste- mic5 definita ca biocenoz5 (sisteme ecologice).

Dintre relatiile cele mai vechi si implicit mai eficace pentru viata -omului au fost cele stabilite cu familia insectelor albine, a c5ror comportare qi mod de via@ constituie un model apropiat de cel a1 omului, implicit prin .nuan- tau social5 (sau-de grup organizat permanent).

Produsele stupului, ca produse ale naturii, au constituit prin efectele lor biologice (calitative sau cantitative) produse asimilate de om. Valoarea lor nutritivs, unele efecte de confort biologic, dar mai ales eficienta lor tera- peutics au ' constituit parametrii care au sustinut interesele deosebite ale omului pentru ele.

Prin multitudinea influentelor pozitive asupra organismului, produsele melifere, ,,acopersU o gam5 intins2 de procese biologice si biomedicale.

2. EFECTELE FARMACOLOGICE POLIMORFE ALE PRODUSELOR APICOLE

Prin intregul proces de ,,producere", mierea ~i toate celelalte produse reprezintg rezultatele unei activit5ti biologice a albinelor, activitate ce se des- f5voarg intr-un cadru de adevsrat.5 ,,strategic si tactic5 de relatii de tip social".

Prin modul lor de comportament in viata lor biologic5, albinele realizeaz5 un adev5rat sistem integl-at, asigurind 8i o real5 integrare intre regnul ve- getal ~i animal, ?i in special cu omul.

Integralitatea, ca expresie a unui anumit tip de corelatii a actiunilor si a atitudinilor in timp, cuprinde etape specifice si extrem de interesante. De reijnut, dup5 p5rerea noastr5 .cicliza- reau sau rimicitatea . acestor procese incepind cu faptul c5 fiecare sezon astronomic vine cu un ,caracteru floral specific, apoi ritmurile cicardiene .

ale activitgtii enzimatice incriminate in complexul proces de fonnare a mierii sau a unor derivati ai s8i Pn stup. Este vorba de ,producerea6 acestor en- zime Tn organismul albinei cit si de mecanismele de prelucrare a nectaru- lui, polenului etc. de c5tre albine pentru intregul proces de formare a mierii. fn acest sens s-a remarcat c5 produsele melifere ca expresie ,prelucra- t5" a naturii vegetale produc modifi-

1

c h i pozitive (uneoti $i neg&i$e"- fn- raport de dozi) asupra unor metabo- lisme din organismul uman. De aci tendinta spre cercetarea acestor core- law care ast5zi a devenit o formi de preocupare organizati. Polimorfismul actiunilor biologice a unor produse melifere a fost cunoscu;t in decursul timpului in mod empiric, crescitorii de albine avind un anumit ,,compor- tamentu biologic. Este cunoscut astizi tabloul specific a1 imbolnivirilor sau a1 rezistentelor la boli ale apicultorilor.

Consumul de produse apicole (mierea, propc#sul, polenul, liptisorul de matcii .etc.) In mod sustinut ca si in- tep5turile (aleatoriu sau organizat) cu veninul de albin5 au f5cut ca asGzi - cind problema apiterapiei a devenit un domeniu de preocupare medical3 ~i in tara noastr5 care are o striveche tradive apicoli - studiul acestor efecte biomedicale s5 fie sustinut ~i consi- derat ca o problem2 de ferm5 necesi- tate.

Cunoa~terea principiilor active biologice, izolarea $i obtinerea lor, apli- carea lor in scop farmacologic pe ling5 ajutarea organismului chiar qi in dife- ritele etape ale unor boli, constituie astAzi preocupiri devenite traditionale si inserate in activitatea de cercetare biomedical5.

Studiul izolirii principiilor biochi- mice, a purificarii lor, pentm obtinerea unor efecte mai puternice, studiul activit5f;ii specifice farmacologice (ac- tiuni generale sau localizate pe unele afectiuni) au intrat in preocuparea constant5 a unor unitiiti de lucru (in- stitute), csp5tind prin aceasta un con- tinut interdisciplinar.

De la tehnologiile moderne privind obtinerea si recoltarea produselor ceea ce implic5 unele doGri industriale, intre altele de chimie alimentar5, biofizici etc. si pin5 la izolarea unor principii active, aceasta impunind cu ne- cesitate contributia unor discipline privind profilele de chirnie organic5, chimie analitic5, biochimie, biofizici, bio-

,lc$jie;i&rina~logie, toate preocaptirile atest6 multidisciplin~rea domeniului,

Testarea - dupi criteriile de cercetare StlintificB - a actiunilor .,,biolo- giceK (metabRce~.$i farmacologice) a diferitelok produs purificate implic3 o interdisciplinariMe, asigurat5 de o pluridisciplinaritate t&hnologici.

3. MECANISMRLE WEN DO- CRINOMETABOLICE ANTRENATE fN APITTRAPIE

i

Prin nivelul la care pot ,,actionau d'i- feritele produse apiterapice se eviden- tiazi implicit caracterul interdisciplinar a1 apiterapiei.

Astfel, efectul favorabil a1 veninului de albine asupra circulatiei san- guine la om este cunoscut din timpu- rile strivechi. Aceste efecte au fost relatate de la gangioplegie pin5 la efecte asupra creierului. Din punct de vedere clinic actiunea veninului de albine se manifest5 sub diferite forme de la cea pozitiv5 farmacologic - uti- '15 in terapie - pin5 la cea toxic5 cu diferite tulburiri.

Studiul actiunii toxice asupra sistemului cai-diovasqular a veninului de albine a fost inceput aproximativ de acum 45 de ani si continuat pPn3 as- t8zi. Experimental, acest studiu a fost sistematic efectuat prima dat3 de N. M. Artemov gi colab. 1951, observin- du-se c5 dilutii mari (lJ5 000-1/50 000) determinii reducerea contractiilor pe inima de broasc5, crescind tonusul ventricular qi apiirind aritmia qi blocul de ramur5. Este interesant c5 veninul anihileaz5 unele efecte asupra inimii ale nervului pneumogastric si r5mine insensibil la acetilcolini. Pe inima izolat5 de pisic5 si perfuzat.3'~-a observat c2 dilutia 115 000 deMming un strop ireversibil, efectul--inhibitor fiind insotit de actiunea n&t i cro- motropic5 si miotropicg. .

Dilutiile mari (11100 0 0 6 a u un efect inhibant slab asupra inimii cu reducerea numai a amplitudfii contractiei si cu disritmie. S-a observat o bradicardie sinusalH imediat dupi injectare,

asociat5 uneori cu extrasistole. Dozele mari determin5 tulburiiri mai serioase cu revenire dup5 60 minute a waseelor EKG .Inocul5rile repetate determin5 un bloc atrioventricular, repetarea do- zelor subletale fgcind ca blocul s5 fie asociat gi cu modificarea traseului QRS si cu crefjterea undei T. "

Daca veninul este administrat intern, activitatea ihimii este puternic disturbat5 .Administrarea intradermi- c5 a veninului produce modific5ri mult mai reduse, introducerea in circuitul sanguin ' a dozei toxice determinind reacui reflexe neuronale. Dozele letale de venin de albine par nu numai a dis- turba nervii centrali fji intracardiaci, dar si a afecta direct sistemul cardio- vascular qi implicit centrii de autorna- tism ai acestuia.

Un efect important cardiotoxic a1 veninului consti in perturbarea flu- xului coronarian care poate f i apreciat prin reducerea volumului lichi- dului de perturbare Tn inima izolat5. Se pare c5 efectul este Pn relatie cu continutul in melitin5 a1 veninului, sub6tanV care este capabils s5 con- tracte muychii netezi. De askmenea, trebuie retinua si relatia cu continutul in histamin5 al veninului.

La introducerea veninului cu ajutorul ionoforezei prin ultrasonare asupra tesuturilor s-a argtat c5 se produce : crefjterea num6mlui de mastocite active, cu crgterea grdnulelor - deci a substanpi mucopolizaharidice - hiperemie cu hiperhidratare qi cu inhi- bitia colinesterazei.

Stimularea metabolisrnului mucopo- lizaharidelor are. efect stimulativ prin' intermediul axului hipofizo-suprarenal (demonstrats prin reducerea acidului ascorbic din gland5) cu eozinopenie, o activitate enzimaticli puternicg yi o marcat5 readie osteoblasticli. Permea- bilitatea capilarelor are un caracter.10- cal, mastocitele desc5rcind histamina, serotonina ~i catecolaminele ce deter- min3 modific5ri ale permeabilitstii. Prezenta hialuronidazei din venin pare a .interveni la, reactiile locale.

Introducerea ionoforetic5 a veninului in aria dureroas5 determin5 deta- sarea curbei patologice fn zona vege- tativ5. Efectul favorabil a1 veninului de albine este cunoscut qi in relatie cu afectiunile reumatice qi maladiile hi- percronice (experimental sau uman) in legHtur5 cu bolile vasculare obliteran- te qi degenerative, prima observat?e clinic5 privind efectul veninului fiind raportati In 1960. Efectele curative ale acestui prodns au .fast semnalate fn numeroase lucr5i-i la congresele si sim- pozioanele internationale ale Apimon- diei.

De asemenea, potenFred efectuhi terapeutic a1 antibioticelor de c5tre propolis, pe ling5 hctiunea proprie an- tibacterian5 si cicatrizanti atest2 par- ticiparea acestui valoros produs apicol la mecanismele imunitare ale organis- m~ll ~d (titrul irnunitar. a fost'g5sit crescut la animalele care au primit $i propolis fat5 de martor).

Este indeobfjte cunoscut5 activivitatea biologic5 a lgptisorului de matcH prin proprietatile anabolice la indivizii slabi, determinind la cei b5trfni o creqtere Tn gireutate pe ling5 reducerea dureri- lor Pn convalescentele chirurgicale. Efectul de reglare a capaciatii imunitare fn autoimunitate este o alt5 la- tur5 de bioactivitate pozitivg a 15pti- sjorului.

Polenul este un alt produs bioactiv, cules cu atita trudH de albine, care a fost atestat ca avind certe efecte pozitive in unely afectiuni ginemlogice sau neuroendocrine. Multe din efectele acestor'produse apicole au putut fi ex- plicate mai bine dup5 aparitia lucr3- rilor de cercetare cu conl$nut biochimic analitic qi biumedical, cunoscindu-se factorii activi componeng de la mine- rale pfn5 la moleculele complexe or- ganice glicopmteice, lipoproteice etc.

~ k i z i , diferite discipline medicaIe beneficiazli Pn modelele lor terapeutice de efectele gozitive ale diferitelor produse apiterapice. Asa, de exemplu, dehatologia, ORL-ul, of talmologia, gastroenterologia, neuroerldocrinologia

gi altele pot insera cu eficientil eviden@ unele din produsele apiterapice deja exi'stente in arsenalul terapeutic. fn plus, experienw clinic2 cip5tatA in aceste domenii in ultimul timp oferg eficiente PmbunBt5tiri ale diferitelor formule ,,farrnacologiceu, in care sint i~c luse produsele apiterapice.

Apiterapia modern2 constituie o ga- rantie a efectului pozitiv a1 produselor naturale pe care le detine apicultura In lupta pentru asigurarea s2n2- tA@i mului .

G L O S A R D E T E R M E N I D E S P E C I A L I T A T E

ritmuri cicardiene = ritmuri biologice care au o durata de 24 ore

ganglioplegice = substante care aaioneazl asupra ganglionilor nervoql gi le reduc activitatea

aeiune cromotropic3 = o activitate indus5 in raport de tlmp

bradicardie = ritmul sc5zut sub valoarea normal3 a b5tAilor inimii

ftaseu EKG = curba curentilor ce @par h timpul contractiei inimii prin m5surarea cu un aparat adecvat - Electrocardiograf

extrasistole = b5Mi suptimentare ale inimii , fat5 de cele normale (sistole gi diastole) traseu QRS = sector din traseul EKG ce

include, o parte a activit3tii inirnii

unda T = o components electric3 din traseul EKG ce arata $i starea de irPgare cu sfnge a inimii

mastocite active = celule existente fn' tesut . $i care au o actiyitate biologic5 importanta

substanp mhco~olieaharidici3 = reprezinu componentele tesutului viu

hiperemie = o stare a organbmului In care o p a r k din tesut (sau piele) reprezinti o vascularizatie acentuaa

colinesterazii = enzimg care degradead In mod fiziologic una din substantele active ale sistemului neurovegetativ $i ehume acetilcolina

eozinopenie = starea In care numbul de celule (casinofilele) din srnge slnt sea- zute sub normal

reactif osteoblastice = reattii fn care celu- lele specifice din oase (osteoblastele) intra in activitate

proprietgfi anabolice = factori care deter- min5 reacfiile metabolite ale organisme- lor c5tre sintez3 (anabolism) $i nu c5tre , consum (catabolism)

histamina = substanw bioactivii (conside- rat3 hormonul care se g2seqte In tesuturi) $i care activeaz2 sistemul nervos central

serotonina == un alt derivat bioactiv cu rol hormonal la nivelul sfngelul $i tesutului

catecolamine - grup de horrnoni secretati de glande medulare $i care au activitate biologic2 important5 In organism

titrn imunitar = reprezint5 capaaitatea (cuantificat3) imunitar5 a organismului exprimati3 prin cantitatea de gamaglobu- line existente $i m5surate.

1

I '

I M P O R T A N T A ECONOMICO'-APICOL~ A. CATINE~LOR . Dr. ing. I. V. CrRNU I

I

Sub denumirea popular5 de dtind - CaracterCzare apicolli. C5tina albg se intilnesc in flora Wrii noastre dife- inflore~te abundent in cursul lunilor rite specii de plante, f5r5 a fi Sn ge- Bprilie-iunie, in funaie de altitudine'

1

neral inrudite d i n punct de vedere bo- $i evolutia vremii, furnizfnd pe o lung5 t

tanic. Dintre speciile cu valoare nee- perioadB de timp culesuri insemnate de taro-polenifers mai fnsemnatii $i cu 0 -nectar qi polen, pentru intretinerea gi r5spfndire mai larg5 pe teritoriu avem: dezvoltarea familiilor de albine. I

I

c&tina albli, clitina de garduri, c&t.tna Florile mici, galben-verzui, deosebit r o ~ i e qi intr-o m3sur5 redusii, ctitina de atractive pentru'albine sint vizitate 5

micii. intens in tot cursul zilei. In conditii fa- t

Trebuie s5 mention5m d: la fnceput, vorabile de cdes se poate realiza la a cB degi ctitinele sint mai putin cunos- stupul de control sporuri de 6-8-kg/ I

cute qi apreciate de apicultori, totu$i zilnic. Din investigatiile .e£ectuate de t

acestea se caracterizeazg printr-o lungti diferiti cercet5tori, productia de miere i perioadB de inflorire, rusticitate qi in a fost evaluat3 la 30-50 kglhectar. li acelasi timp prin abundenw floral& Importanfd economicti. Pe ling5 1

1. CZtina alb5, cBtina de ' d u aportul nectaro-polenifer deosebit de (Hippophae ramnoides L.) este un ar- insemnat, acest .arbust prezint3 nume- bust spines, ramificat, din familia roase alte propriet5ti valoroase. Astfel, 1 Eleagnaceae, inrudit cu salcia rnirosi- plantatill(, de cStin5 albg au proprieta- I

toare (fig. 1). Cregte spontan ajun@d tea de a fixa dunele si terenurile su- 4 in mod obiqnuit la 2-3 m PnBltime, iar puse alunecgrii ameliorind in acelagi 1 pe aluviuni si prundisuri fertile poate timp structura gi compozitia solului. dep5~i 5 m. TotodatZi fructele la maturitate au 1

o larg5 utilizare in farmacie $i medi- ' I,

I . cin5, datorit3 continutului bogat in vi- i

I tamine, precum B1, B2, C, PP, $i al- . tele. De asemenea, ceaiul din fructe preparat sub form5 de infuzie este antidiareic g i constituie un tonifiant pentru organism.

Pe ling5 aceste multiple qi importante avantaje economice pe care le asigur5 cstima albB, trebuie s5 men- . tionam qi pe acela ca plan@ ornameli- . talB, atit prin lujerii qi frunzele sale argintii, cft qi prin buchetele d6 fructe galbene-portocalii care persist3 pe ramuri pin5 la ctiderea brumelor tir- L

zii. Ca urmare se recornand5 a fi plan- . Fig. 1 tau cu preferin* pe terenurile abrup-

Arealul natural optim a1 c5tinei albe te, degmdate, deoarece se fnrnulteqte

se intilneqte in zona subcarpatic&, pe CU u~u'i"@ prin s&mfn@, bu ta~ i ?id=- Valea Prahovei gi a afluentilor s&i, joni- Valea BuzSului, Valea Rimnicului SB- 2. CZtina de garduri, licin5, rhchi- rat, etc. Creqte frecvent de asemenea war5, zaharics (Lycium halimifolium in Cimpia Dungrii qi pe malul m5rii. Mill) este un arbust spinos din fami-

, - . , . . . . - - I . -: ... ~ ,

1iaSofatkceae: 0riginari "din su+l rile i u l t k o ~ de 'lung5 durats qi- g-. Europei se cultiv5 in prezent in. toat8 : ,,lorhtia vie a frunzelor l a maturitate. tara pentru garduri vii qi decor (fig. 2). C-titina de gaduri se inrnulte~te cu "vegeteaz5 bine pe ~k01u~ile e l e mai qurinta prin sh-intti, qi drajoni (se-

&race qi uscate, ajungind fn fn8ltime pararea drajonilor'in ;toamns). . . . .

. . ' . 3. CMinii riqie (~rtniarf;n ramosissi~ma Ldb) este un .arbus't 2-3 . .m Pntil-

, time qi face pade,.kliii familia Tamari- caceae. CreGte spantan. In' ztivoaiele din sudul qi sud-&tul tgrii, pe &$ipuri. ~i

, pietriquri. Suportri bine .-terenurile s&- raturoase, extinzindu-se masiv ~JI ste- pa s5rat5 cuprinsg intre rlurile Rfn'inic, Buzgu. si Siret. Vegeteas de asemenea

. . bine pe dunele din Delta q i Dobrogea.

- . (fig. 3). ~.

Caracterizare apicolii. Cstina rq ie fnflore~te in lunile iunie-august, cu

. . flori. mici, . roze sau albe, mirositoare,

. atractive pentru 'albine. , . CBtina roqie furnizeazg nectar qi po-

len pentru Pntretinerea q i dezvoltarea & .

farniliilor de albine. Productia de mie- Fig. 2 re a fost evaluata la 20-25 kglha.

Importanfi economicti. Datoritti crg-

pinti la E~~~ foarte rezisknt. I? . terii sale rapide qi facultstii de a se ger ~i gaze, ckea ce Pi, confer5 0 mare butA$i uvr , cstina ro~ie a fast intro- raspindire In tar5, devenit in unele locuri spontaneu. Plantatii mari de li- cin2 se gtisesc mai ales in Dobrogea qi Cimpia Dungrii. %

, ' Caracterizare .apicolli. Cstina de garduri infloreqte din iunie pin5 in septembrie-octombrie. Florile fn fasci- cole cite 1-4 la subtioara frunzelor, de culoare violet.2-purpurie d e diferite nuante sau liliachii sint intens vizitate de albine in tot cursul zilei pentru polen si nectarul concentrat (40- 42% zahgr). Productia de miere a fost evaluat2 la 25-50 kgjha. . . .. . . -

: . _ Importunfti economicii. Acest arbust - ,

goate fi folosif cu succes pentru gard viu in jurul vetrei de stupins, asigu- . . ,

rind pe o lung5 perioada de timp un . .. . . . . . ~

. , . ,

cules de intretinere Q dezvoltare pen- dus. in perdele de protectie tru familiile de albine. - ,

a 'csilor 'ferate , ~ i a-cimpului. De ase- fn awl@ timp, plantatiile de ctitinii menea, serveqte la :fixarea dunelor qi

constituie un decor deosebit, p j n flo- la corectia torentilor etc.

Pe lingli ace5te valoroase utilizari Pn i DESPRE FAGURI silvicultur5, catina r q i e furnizeaz6 ; produse pentru industria tiibscariei ~i pentru medicini. Totodata se cultivs ! I. KRAFFT

0 Ca planti omamenMa.prin parcuri gi ;, OdatP cu aparitia fagurilor mobili, spatii verzi. ; apicultura a intrat fntr-o nou5 era. Au

4. Cgtina micg (Myfiearia gemani- . fost eliminate practic ,toate inconveni-, ca Desv-), este arb& de 1-2,5 ! entele leg& de albingrit~l rudimen- fni?ltime din . familia. ~amricaceoe ! b r , stuparul adnd la dispozitie gama Cre~ te s ~ n b n Pe pmdiSurile 8i *- ! largi de metode eficiente specifice sis- viunile fiurilor din regiunea montan;, 6 temului de stupi folosit sau in .rnnfor-

. .

. , . i .fnitate cu scopul urmgrit., Putind mgri . . 0 sau miqora dupa nevoi. volumul stu-

' i pilor, de a face :roi artificiali la mo- - ; mentul oportun, de a .crqte' mlitci di'n 8 familii cu calit2ti exceptionale, precurn . + si de a. pgstra aceste m5tci zil'e si chiar ,. f luni dupe eforturi deosebite, a fPait ca ' , , . .

! '~roductia apicola sB creasca an de an ! iar apicultura sB devin5 o preocupare , : 4 plgcu6 ~i rentabil5. : . . .

8 Dac5 productia , de 'miere a dreidut . . .

j ajungirrd ' la, 3 0 4 0 kgtfarnilia cored ,; intretinutg,productia de cearli adstai- ; nat sau si mai grav are tendinta de a

regresa. In acest caz multi-stupari din . ' ! produc5tori devin consumatori de cea-

, , ! r i . Cum numarul familiilor de albine c re~ te an de aq, iar aceasta cre~tere se

. . . '"

f datorevte in proportie de 50-600/0 stu- ! parilor incepatori consumatori de cea- 4 1-5,. calculind ~i ceara folosit3 ,fn in- . , \ . .

Fig. 4 . 4 dustrie, cear5 nerecuperabil5 pentru ; apiculturs, situatia cerii devine o adel vPi.ata problemg. In aceasti5 situatie astfel incit nu prezintf importan@ ! grav5 dup5 mea, ,nwg .stupa- pentru apicuftur*. f rilor ne revine .obligatia, indiferent de . ' Se cultivg adesea ca planti ' h ~ a - , # . nurngrul de stupi pe care ii avern, s5; , . menhle, avind flori mici de culoare

mze-pal. De asemenea, se foloseste.ln ! "lorific5m la maximum insusirea fa- anumite lucr6ri forestiere (fixarea ma- ! miliilor de albine >de a produce cea6.

*

, .

lurilor ~ i . aorectia torentilor) in regi- ! . INTROpUCEREA FAGURaOR unea colinara qi fiontang (fig.. 4). ! .ARTIFICIALI IN STUPI.

Se inmultqte prin s?imfhG si buta~i . f Orice familie de albine nomali, care.

are puiet de toate uirstele, hran5 su- B I B L I o G R A F I E : & ficientii, produce cear5 $i cllidgte fa-

; guri. Momentul aparitiei producerii ce- , 1. Cirnu, I : Flora melifera. Edit. Ceres,

Bucurevti, 1980. 8 rii gi deci a clAdirii fagurilor este strins 2. Dumitriu TSGrann, I. q i col. : Arbori $i $ legat de urm5toarele condivi :

arbuvti forestieri gi ornamentali cultivati - familie putemicg cu multe albine - fn R.P.R. Editura Agro-silvi&, Bucurqti 1960. ; tinere cu glandele ceriere ddvoltate ;

- j '

- hran5 suficient.5 ; - cules de nectar qi polen ; - temperatura s5 nu sbad5 noap-

.tea sub 10-12"'C iar ziua sub 18- 22O C ; - existen@ spatiiior libere fn cui-

. burile' familiilor de albine. Aceste conditii sint intrunite, in @Pa

' noastr5 o datA cu inflorirea pomilor f ructiferi.

Momentul inceperii producerii cerii de ciltre familia de albine p a t e fi. uqor observat de apicultor, dup5 ,al-

. bireaU celulelor in parka superioarii a fagurilor si dupii inceputurile de f5- guraqi in spatiile libere (hrhitoare, diafragme etc.). In aceast5 perioad5, in functie' de puterea familiei, introduc 1-2 faguri artificiali intre ultimul fagure cu puiet qi fagurele de acope- rire. Acest fagure este introdus cu partea pe care-se g5sesc sirmele spre cuib. In aceastg situatie, chiar in ca-. zul ip care una din sirrne nu este aco-

'perit5 cu cear5, fagurele este frumos clgdit qi nu se onduleaz6.

Cei mai frumoqi faguri sint clBditi i n d fn periaada culesurilor de inten- sitate mare - saldm,,tei, zmeur5 $i fioarea-soarelui. La aceste culesuri cor- , purile de multietajat slnt adBugate de mine cu 4-6 faguri cl5diti iar restul faguri' artificiali. Dac5 culesul este bun sau foarteO bun qi timpul favorabil, nu se observ5 diferente intre productia de miere la corpurile ad5ugate numai cu faguri cl5diti fat5 de corpurile in care au fost interca- lati qi faguri artificiali. Cu toate c6 am suficienti faguri cl5diti de rezervi,

am f5cut experinta adilugind lntre car- purile 1-2 ale stupilor multietajati corpul 3 nurnai cu faguri necl5diti. Atit la culesul de la salcfm cit qi la floarea-saarelui aceqti faguri au fost frumos cl5diti qi urnpluti au miere. In astfel de situeii am facut urmiltoarea observatie : familiile bune productitoa- . re de cearli sint f i bum produclitoare de miere.

Consider foarte normal ca fntr-un sezon media fagurilor de multietajati clgditi pe familia de albine s5 fie de 12-15 iar in cazul stupilor Dadant de 10-12. Procedind. astfel putem refor- ma toamna pentru fiecare familie din stupin5 cantitatea de 10-12 faguri, ob- tinind numai pe aceast5 cale 0,800- 1 kg cear5 marf5.

SORTAREA FAGURILOR TOAMNA

ClAdind faguri suficienti, pe Bng5 productia propriu-zis8 de cear5 marf5, rnai rezolv5m o problem5 de maxim5 imlportantg si anume, evitZim degene- rarea morfologic5 qi fiziologic5 a gene- ratiilor viitoare de albine. Personal m-a impresionat un studiu efectuat cu ani in urm5 de ing. R. Iordan, care efec- tuind sute de m5suriitori a ajuns la urm5toarele rezultate :

MBsur5torile au fost f6cute fn pa- .ralel pe albine eclozionate din faguri in care nu a mai fost crescut puiet, comparind rezultatele cu cele obtinute prin m5sur5tarile obtinute de la albine eclozionate din faguri, in care au fost crescute 40-42 generatii de puiet (tabelul 1).

Fagurt vechf Faguri nof DifereNe '

Diametrul mediu a1 celulelor, rnm 4.9 5.36 .0.46

Greujatea medie a lawelor. I

FU 3 zile inainte de eclozionare, mg 130 152 32

Lungimea trompei, mm 6,4 7,3 0,9

Inciirciitura medie di nectar, mm3 32,O , 43,7 11,7

I

8

Fildnd un mic calcul, observZim ca in cazul unui cules la care particips 20 000 de culegstoare ele vor reuqi s5 culeags la un zbor .aproximativ 20 000 x 43 = 860 000 mm3 de nectar in cazul cB au eclozionat din celule noi, fa@ de 20 000 X 32 = 640 000 mm3 dacg culeggtoarele au eclozionat din celule vqhi. Diferenp este de 860 000 - 640 000 = 220 000 mm3 la un singur zbor.

Analizind aceste rezultate, orice co- rnentariu este de prisos.

Din aceast5 cauzg, toarnna, fagurii sint verificati in stupina mea bucatg cu bulcat5 atit cei care vor rambe in stupi iarna, cit qi cei care se vor pgstra in magazia stupinei ca faguri de rezervg. Fagurii scoqi din stupi iarna i-am impgrtit in 4 mari grupe.

' 1. Fagurii cu miere. Pentru mine aceqti faguri reprezint.2 rezervele 'de aur ale stupinei. Sint fagurii cu cel putin 1,5 kg de miere c?ip5citg, faguri in care a fost sau nu a fost crescut puiet. Avind o rezerva de 2-3 astfel de faguri pentru fiecare familie iernqt.2, practic, primgvara nu am probleme din punct de vedere a1 hranei.

2. Fagurii in care nu a fost crescut puiet. Cu aceqti faguri sint echipate corpurile ~i magaziile de strinsurg in sezonul viitor.

3. Fagurii On care au fost crescute citeva generafii de puiet* Sint folositi primgvara pentru lgrgirea cuiburilor fn cazul familiilor slabe qi nurnai in cazuri exceptionale Tn magaziile de

strinsurri. 4. Fagurii problem2i. Pentru mine in

aceastg grupg intrg fagurii fnchiqi la culoare sau chiar fagurii in care nu a fost crescut puiA, deci faguri noi cl5- diti dar cu defectiuni (celule de trin- tori, eventual bomljati sau ondulav etc.). Acegti faguri sint retopiti.

'PASTRAREA FAGURILOR DE REZERVA

Fagurii de rezervg Pi pastrez in corpurile de multietajat sau in stupii de rezerv3. Corpurile pline cu faguri sint agezate ,,stivAU, iar intre corpuri, la un

6

interval de 2-3 corpuri, aqez un ziar pe care presar 25-30 g de naftalit5. Primgvara timpuriu elimin resturile de naftaling de pe ziare, iar 2-3 zile inainte de folosire aceqti faguri sint aerisiti. Pin5 in prezent nu am obsekvat ca fagurii tratati cu naftaling s5 produca neajunsuri in stupi. Legat de acest subiect atit de important a1 fagurilor din stupinele noastre am o propunere : organele competente s5 g5- '

seascg o modalitate, dind stuparului posibilitatea s2, predea oricgmi maga- zin apicol, fagurii reformati pe taat5 perioada anului. Magazinele apicole sg posede norme de consum, avind posibilitatea de a restitui pe loc stupari- lor interesati faguri artificiali sau stu- parilor car; nu au nevoie de faguri artificiali sa li se achite contravaloarea fagurilor reformati predati.

Am remlva citeva probleme importante : - producva de cearg rezultaa din b

aceqti faguri prelucrati industrial ar creqte cn 20-300/0 fa@ de fagurii prelucrati in stuping ; - am realiza o important5 ecano-

mie de energie pe plan national; " - stuparii ar fi scutiti de o munc5 ., greoaie ~i neplicutg - extractia cerii din fagurii reformati.

ARZATOR DE GAZE PENTRU FLAMBAREA STUPILOR Ing. V. SANDOVICI

Se stie c5 flambarea l5zilor stupi- Se obtine 6 flac5rii in 'toblitate al- loq mgcar odat5 la 2 ani este tit Se bastr5 cu 0 putere caloricg mult ba.1 poate de necesarii y i util5 in vederea mare Si se poate manevra se poa& dezinfectarii fntregului carp a1 stupu- de arz5torul avind .o greutate de lui de diferiti microbi $i parazi'ti. Pin5 cu ani in urn2 foloseam lampa cu 250 g pe- cind lampa de benzing cind benzinfi, mai apoi, din cauza econo- se umple poate ajunge ~i la 2 kg. miei de combustibil, am inceput s5 fo- . .

losesc cu mult succes am'torul de gaze .

"1 .

cqre este mult mai prac ic g i emno- ' ,

mic. ~Pentru aceasta mi-am proiectat ~i executat un arz5tor de gaze dt se . ,

poate de comod si mai uSor comparativ cu larnpa de benzin5 (fig. 1, 2, 3).

Leg5tura cu bu'telia se va face intre '$tutu1 arz5torului ~i ?tutu1 reductoru- lui 'buteliei prin intermediul unui- fur- tun de oxigen avind. o lungime fie circa.5 m. Nu se recornand5 a se face .- leg5tura directs intre arz5tor $i bu- telie decit numai prin intermediul re- ductorgui de presiune al buteliei. . '

, Spre deosebire de flaciira de la lampa cu benzinii, flac5ra de gaze prin acest. arz5tor este cu mult m'ai buns

, si se poate regla (la t5ria de care avem nevoie.

Fig. 2. . Arz5tor de gaze (ail$amblu).i' 1 - bec pentru flac&g ; 2 - d u 6 evacuare gaze ; 3 - miner din lemn ; 4 - teavs de @ 10x2 mm ; 5 - piu- lite M.10 prelucrate ; 6 - piulit5 M.10 prelucrati ; 7-8 qaibe 0 ext.=25 mm, @int .I0 mm. . . . . . ,

7

Fig. 3. Arz5tor de gaze (detalii) : 1 - bec pentru flacgrli OL 42 ; 1' - pies5 fixare bec OL 42 ; 2 - diuz5 din bronz pentru evacuare gaze ; 5 - piulip

.M 10 prelucrata OL 42.

AVANTAJ~LE FLAMBARII corespunz5toare - cazuri intfmplate. cu ARZATORUL DE GAZE - Pretul de cost pe stup flarnbat cu

ajutorul l5mpii de benzin5 = 81ei/5 - Temperatura gazelor la ieqirea stupi = 1,60 lei pretul de cost pe stup *

din bec este mai mare decit tempera- flambat cu ajutorul arz5brului de ga- tura flGc5rii de la lampa cu benzid. ze = 40 lei costul unei buetlii/lOO,stupi - Este mai u$or de circa 6 ori. = -0,40 leilstup.

3 - h o m i s g t e combustibilul - Deci, f5cind raportui costurilor 1,601 benzina - cafe cost5 8-9 lei/litru. 0.40 = 4 ori mai ieftin utilizarea gaze- - Cu continutul unei butelii de ara- lor decft a benzinei. .

gaz se pot flamba 100 stupi, iar cu o - Timpul de PncZrcare- a 15impii cu I

Tnciird5tur5 de un litru benzini5 circa benzinli este eliminat. 5 stupi cel mult. Acest dispozitiv p a t e fi- utilizat @ ' - Se fnl5turZi pericolul exploziei la flarnbarea ramelor precurn qi fn aIte

I h p i i de benzing prin neutilizarea ei scopuri din gospodtirie. \

-

GERGETARI ,PRIVIND COMPONENTA' FLOREI BA.CTERlENE $I MICOTICE . A INTESTINULUI MIJLOCIU,AL ALBlNEl ADULTE

Dr. P. AGACHE, dr. M. MARIN. chim. Emilia BURSUC

Investigatii in directia cunoqte* componentei microflorei tractului di-' gestiv la albin5 au fost intreprinse de diveqi cercet5tori din fntreaga lume, avind drept 'scop fie cunoa~terea ~ t i in- tific5 in sine, fie identificarea anumi- tor specii patogene sau cu potential de agresie.

Cercetgrile noastre au fost funda- mentate pe o conceptie nou5 a c5rei originalitate rezid5 in sesizarea inter- relatiilor dintre flora normal5 si cea patologic%, cu scopul posibilei influen- t5ri a raporturilor dintre acestea, in directia obtinerii unei terapeutici eficiente in controlul bolilor infectioase. Aceast5 directie de cercetare se cir- cumscrie, conceptului modern de combatere biologic5 a maladiilor.

Aparatul digestiv a1 albinei ad5pos- t e ~ t e in mod normal o flora exube- ranti, cuprinzfnd specii foarte diverse de bacterii, levuri si ciuperci filamentoase. La rindul ei microflora intesti- nal& cuprinde atit specii saprofite cit $ specii patogene sau specii saprofik cu potential de patogenitate.

Marea varietate a speciilor de micro- ,

organisme prezente in aparatul digestiv al albinei se explicg prin con- taetul permanent cu acestea, atit in cursul activitiitilor exterioare cit si, mai ales, prin contactul cu microor- ganimele ce constituie microflora nor- ma15 si patologic5 a stupului.

Studiul nostru a fost directionat c5- tre stabilirea compnentei microflorei de la nivelul unui anumit segment a1 tractului digestiv ~i anume de la pi- velul intestinului mijlociu, segment cuprins Intre proventricul si pilor.

Alegerea acestui -segment sla f5cut luihd in consideratie faptul c5 intesti-

nu1 mijlociu reprezint.5 ni$a ecologicii si pentru protozoarul parazit Nosema apis. _

Au fost supuse' cercetlirii intestine prelevate de la albine adulte, recoltate in toate cele patru anotimpuri, din care s-au facut loturi de d t e 20 indi- vizi: Toate albinele au provenit din familiile care nu .au suferit tratamente cu substante antibiotice, chimiotera- pice sau micostatice ce ar fi modificat structura microflorei intestinale. .

Investigatia 9 fost f5cut5 prin exd- men microbiologic complex atft In la- tura sa cantitativa cit si in cea calita- tiv5.

Rezultatele obtinute sint prezentate in tabelele 1 ~i 2.

1. Studiul componentei cantitative a florei microbiene de la nivelul intestinului mijlociu a1 albinei adulte pe se- zoane a ar5tat c5 acest segment in- testinal reprezint5 n i ~ 5 ecologic5 pro- pice pentru o serie larg5 de bacterii ~i micete. fnc5rc5tura microbian5 a intestinului mijlociu este maxim5 in sezonul de prim5var5 odal5 cu aparitia culesului de polen, pentru ca apoi s5 scad5 si s5 se stabilizeze in timpul verii. Toamna se inregistreaz5 o nou5 scgdere, iar in timpul iernii in intesti- nu1 mijlociu cantitatea de bacterii qi micete este minim5.

2. In intestinul mijlociu a1 albinei adulte aleturi de specii de bacterii si micete considerate saprofite, a fost pus5 in evident5 si existents speciilor patogene : Bacillqs larvae, B. orpheus, Ascosphaera apis si Aspergillus niger. Acest lucru conduce la concluzia sem- nalat5 ~i de alti cercet5tori, c5 albina adul.t5 p a r t 5 in tractul d u digestiv sporii agenplor etiologici ai unor importante boli infectioane, atit ale albinelor adulte cit si ale puietului (loca americans, loca mropean5, ascosferoza ~i aspergiloza). Elementul de noutate il constituie faptul' c2 aceste specii microbiene au fost izolate din intesti- nu1 mijlociu.

-- T a b e l u l 1 \

hpartenenta la genuri $i specii a tulpinilor bacteriene izolate din intestinul mijlociu a1 albinbi adulte Pn conditii de sHniitate pi n e s e m d I(!

Total tulpini pure iwlate - 255 De la albifie sAniltoase - 115 De la albine cu nosmozil - 140

Tulpini Gram pozitlve 26 - Tulpini Gram negative 89 Tulpini Gram pozitive 23 Tulpini Gram negative - 117 Genuri $i specii identifi- Genuri $i specii iden- Genuri $i specii iden- Genuri $i spec'ii identi- cate tificate tificate ficate

- Bactli sporogeni . Spedi asporogene , Bacilf sporogent Specif asporogene B. larvae Staphylococcus B .larvae Staphylococcus 0

2 tulpini 4 tulpini Escherichia coli 0 tulpini 2 tulpini r ENcherichia ~ ~ i i - B. lateromrus Streptococcus 3 tulpini B. laterosporus Streptococcus 19 WtuLpini 1 tulpin5 6 tulpini Proteus vulgaris 3 tulpini 5 tulpini Proteus vulgaris

B. subtilis 6 tulpini B. su ~t i l i s 11 tulpini 0 tulpini 3 tulpini

T a b e l u l 2

Aparteaenb la genuri $i specii a tulpinilor de micete izolate din intestinnl mijlocin el albinei adulte in condfiii- de sgngtate $i nosemozii

~ o t a l t u l ~ i n i ~ d r e izolate - 73 . De la albina sAniItoas5 19 tulrpini De la albina cu nosemoza 54 tulpini

Grupa levurilor 12 tulpini Grupa mucegaiurilor 7 tulpini Grupa levurilor 43 tulpini Grupa mucegaiurilor 11 tulpini Genuri $i spedii identificate Genuri $i specii identificate Genuri $i specii identificate Genuri $i specii identificate

Saccharomyces cerevisiae 1 tulpinil Torulopsis magnoliae 9 tulpini Candida parapsilosis 2 tulpini Candida albicans

Aspergillus niger 2 tulpini Penicillium spp. 2 tulpini Ascosphaera apis 3 tulpini

Toruiopsis magnoliae Penicillium spp 7 tulpini I tulpina Candida parapsilosi~ Mucor spp 3 tulpini 1 t w i n & I

Candida albicans Asosphaera apis 5 tulpini 2 tulpini

2 'tulpini

3. Reprezentantii gmpului ciuprci- . lor filamentoase se ggsesc in intestinul mijlociu a1 albinei adulte numai sub form5 de! spori, aparitia hifelor la acest nivel Pnsemnind moartea albinei.

4. 0 parte din tulpinile Gram negac tive prezint5, fn frotiuri, aspecte ase-

mgn5toare reprezentanvlor genului 5. Cercet5rile noastre au aratat c5 Salmonella, f5r5 ins3 a produce alguti- in intestinul mijlociu a1 albinei adulte narea serului polivalent antisalmone- bolnave de nosemozg exist5 o inc5r- lic. Este posibil ca structma antigenic5 c5tw-5 microbiang total5 mai mare de- a salmonelelar de la insecte s5 difere cit In intestinul mijlociu al albinei total de cea a salmonelelor de la alte adulte shiitoase. specii animale.

UN NOU PAR~ZIT A L

fn literatura strginli de specialitate, in ultimii ani, s-au glisit citeva arti- cole despre noul pa~fazit a1 albinei ,,Tropilaps clareae". ~ / f o s t gh i t prima data in anul 1962 pe albine moarte din Filipine. Citiva autori snstin c5 T. clareae prezint.5 pentru apicultura mondialg un pericol mai mare dedt. parazi'tul Varroa jacobsoni.

T. clareae a fost .@sit numai En tliri unde este r5spindit3 rasa de albine in- diang. In 1968 a fost delimitat arealccl de rsspindire a1 acestui parazit, din care rezultg cB parazitul este prezent din Asia de sud-vest pin& fn Filipine. A fost g&it fn : India, Sri-Lanka, Birmania, Thailanda, Malaezia, Vie& nam, Hong-Kong, Java ~i Filipine.

Zona aparitiei acestui parazit este aproximativ aceeaqi cu zona aparitiei parazitului V. jacobsoni si constructia corpului se aseamgnii cu V. jacobsoni.

Mod de actiune : femelele impe- recheate cautg puiet necGpGcit, cel mai cgutat fiind cel de 4 zile qi depun ou3 citeodati chiar pe suprafata larvei. lntr-o celuli4. pot sA depun2 oug mai multe femele. Din experientele fgcute in Thaisk s-au gasit in celul5 pin5 la 14 buci4ti adulti si ping la 10 forme in diferite stadii de dezvoltare ale parazitului. Normal s-au gasit intre 1-4 femele pe celuli.

Puietul atacat se dezvoltg pin5 la sta- diul de nimf5 (imago) dar In general are deformgri corporale, cel mai des cu aripi deformate. La uridiniqul stupilor atacati se ggseqte puiet atacat de parazit ca rezultat a1 reactiei de autoapb rare a albinelor. fn Asia de sud-vest a fost g5sit pe puiet de albine in pro- po4ie de 10-90% qi pe puiet de trintor in proportie de 80-900/0. Aceqti paraziti T. clareae yi V. jacobsoni - pot fi gssiti ImpreunB in acela~i stup. Prima data au fost gssiti ambii pa-

raziti pe o albing adulti dar qi pe puiet cAp5cit yi nectipgcit in anul 1963. Este interesarlt faptul cA dacti atacs amfndol parazitii, T. clareae capgt3 avantaj fat5 de V. jacobsoni pe care 41 suprimi. Explicatia consti in faptul c5 T. clareae produce unnaqi mai rezistenti decit V. jacobsoni. In familiile atacate de ami'ndoi parazitii propoeia este de 25 : 1 pentru T. clareae.

Combatere ~i tratament : hcercg- rile medicamentoase def combatere a acestui parazit nu* prea au avut efect. Teramicina a avut rezultat negativ; efect mic a avut afumarea cu clor-

. benzen ; reducerea efectivului parazitului s-a atins prgfuind albinele cu sulf.

In Thaisk, apicultorii intrebuinteazs cel rnai mult in combaterea - parazitd- lui ameStec de sulf cu naftalins in proportie de 111.

Ping in prezent nu- este sigur dac5 pmte parazita pe. albin5 si in afara zonei tropicale, dar fiindcg biologia lui este asemAngtoare cu biologia lui V. jacobsoni exist5 posibilitatea adap- a r i i lui T. clareae si in afara zonei tropicale.

De aceea trebuie lu&e masuri din timp pentru a opri extinderea foca- rului din Asia de sud-vest.

Ing. M. ATANASW Soarecii, aceast5 plagZi mondial5, re- A venit apoi'iarna qi cursele de rjoa-

prezentati prin diferite specii rji talii, reci au fost date uitarii, stupina fiind cost5 enorm omenirea, prin distruge- situati la marginea ora~ului, Engii o

, rile pe care le pricinuiesc. Ei sint g5- livad5 la marginea p5durii. siti in intreaga suprafa* locuibil5 a fln prim5var5, curiivnd In jurul ca-

. globului piimintesc. Cum este si firesc, banei, intr-un loc rnai ferit, bnde vin- nici stupinele nu vor fi ocolite de c5- tul adunase multe frunze uscate, am tre aceste animale diun5toare. Apari- gasit culcu~ul de hibernare a1 unui tia in cabanele apicole defectuos in- arici. Crezindu-1 mort, I-amfmigcat cu cheiate se face foarte repede sirntia. un b5t. Si-a ridicat boti$orul amusi- Mai intii prin mirosul specific, per- nind. Apoi, fiir5 a p5rea speriat, s-a sistent, puternic rji nepl5cut. a1 urinei ridicat usurel indepsrtindu-se foarte lor, rnai apoi prin distrugerea materia- sprinten. In cuib, spre marea noastr5 lelor depozitate neglijent si chiar a mirare, era ingropat5 cursa metalic5 stupilor, dac5 acestia n-au fost din pe care o ciiutasem in toamn5. fntre vreme protejati in sezonul rece, dintii ei un smoc de fire cafenii. I

Foarte prolifici, sint greu de stirpit, La aceasti descoperire, spre deliciul deqi sint comb5tuti prin cele mai fe- lor, au participat o fetiw rji(un b5ietel lurite mijloace. In stupine, cursele de (10-12 ani), care an refiicuit cuibul tot felul $i utr5vurile sint bine cu- ariciului si i-au pus de mincare, pfine, noscute $i utilizate. . in speranp c5 va reveni. Dar nu s-a

In toamna anului 1983, folosind ' rnai intors, spre mihnirea copiilor care curse cu fir de at2 din cele care se g5- il c5utau mereu. sesc in comert, am prins mai multi Ariciul, .volurninos rji greoi, fa* de ~oareci. Ulteriar, ata era roas5, nada supla nev5stuic5, nu ar fi avut pe - mincatg, iar cursa r5sturnat5 sau de- unde intra in magaziod. flnseamn5 plasati de la locul ei. Soarecele nu c5 nev5stuica prins5 in curs5, in viat5 era niciiieri. Era imposibil sZi road5 ata, fiind, a tirit cursa afar5 si astfel, in f5r5 sii-1 sugrume latul de sirm5. CAu- imposibilitate de a fugi sau a se apgra, tam . explicatia In fel si chip, fgrii s5 a c5zut prad5 aricitllui. g5sesc un r5spuns acceptabil. flntr-o Povestea e mai lungs. Ariciul, giisit zi, intimplarea a adus oarecare lumin5. intr-o excursie, a fost adus cu.mqina Lap1 cursei, tinea strins capul Soare- si. l5sat liber in stupin5.

, celui, in l5casul din suportul de l e ~ n , Literatura apicol5 r e m a n d 5 ca , de parc5 ar fi fost t5iat cu maiestrie, foarte utile serviciile pe care le aduc

' iar corpul nu, era nic5ieri. Era clar, aricii stupinelor. Ei se hdnesc printre fusese mfncat. Dar cine executase atit altele $i cu albinele moarte giisite in de bine decapitarea, a r5mas mai de- preajma stupilor, pe care ii inspecteazg parte; un mister. in fiecare noapte. De asemenea, cu in-

Pqbestind cazul vecinului de stu- secte, broaste de tot felul, ~opirle rji pins, s-a plind c5 $i lui i se intimpl5 rjoareci. Acestia din urn5 f l ocolesc cu lucruri ciudate, in magaziozira de Ungii mu16 grijg. cabanii, unde are montate douii curse Iat5 un exemplu, qi inedit rji con- metalice cu resort. Una din ele nici vinggtor, din care reiese c5 ariciul, n-a mai g5sit-o. acest animal nocturn, merib3 a fi pri-

Din nou curse goale si, la fel, a rnai p5sit pe ling5 stupi. Odat&.adus, el nu disp5rut una. Am scos totul din maga- rnai p5r5seqte locul, giisind in stupin5 zie dar, spre dezamggirea mea, n-am atit hrana cPt qi liniqtea de care are mai gasit-o. nevoie.

15

DESPRE OVENINUL DE ALBINE $I ...

V. DELEANU

Slnt convins de puterea t5ddui toare a .veninului de albine, datorit& faptului c5 *l-am ' experimentat pe corpul meu.

Inca din fraged5 tinerete am c5p5tat puternice dureri reumatice la picioare prin practicarea vinatoarei de balt5. Durerile le

, mai alinam cu o aspirin5 $i o frectie cu sprit.

De albinele' ' taalui meu mg feream cu % mult$ tenacitate.

fntr-o zi, Asfoind o carte de apiculturi, am dat peste recomandarea de a folosi In- tepgturile de albine pentru reumatism. Le-am aplicat $i durerile reumatice S-au potolit, iar anul urm5tor boala a fost com- plet lichidaa.

Dupi .aproape 30 ani au reinceput unele dureri reumatice care cu timpul s-au accentuat. Aceasta m-a determinat &-mi in- - temeiez o stupin5, pentru a avea la inde- min& albinele pentru tratamentul cu Inte-

'p5turi. Practic acest 'tratament $i 'fn prezent, de 2 ori pe s&pt&min5, cfte 4-13 albine la fiecare genunchi, iar acul r5mfne cel putin o jum5tate. de or&

La acestea se mai adaugi $i citeva inte- p5turi prirnite in timpul vizitelor 'In stu-

' pinil, astfel c5 fn noaptea respectiv5 a m un sornn profund $i odihnitor.

Pentru bolnavii care nu suport5 fntep5- turile de albine, unii medici recornand5 tr2- tamentul pe cale bucal5, prin inghitirea albinelor moarte Impreun5 cu miere, tratamentul avind o durat8 de 3 ani.

Mi s-a relatat un caz a1 unui bolnap grav de rpumatism, care folosea urmStmul pro- cedeu : lua albine moarte, le usca $i d- runtea, apoi le punea In apii cald5. Dupi un timp strecura compozitia $i bea d t e un pihirel dimineata $i seara. Dup5 un timp durerile au dispikut.

Cu ajutorul inpp5turilor d e albine se practic5 apipunctur5, dup5 un anumit sistem bine dozat $i numai sub supravegherea medicului specialist.

Nici un tratament cu venin de albi~ie 'nu se va face far5 recomandarea medicului, peitru witarea n o r consecinte grave. '

Folosesc 15pti~orul de matcSi de peste '

15 ani, pentru mentinerea tensiunii in li- m i t ~ l e normale virstei mele.

FoIosesc metada prof. T. Vinogradova gi a prof. G. P. Zaitev, expus& in cartea ,,ill- bina $i s5nStatea omUlui", editia 1964 $i aqume : 1 g lgpti~or de mat& amestecat In 2D g spirt de 40°, bine omogenizat cu lingurits de plastic.

Inainte de folosire, amestecul se agitA bine deoarece lapti$orul fiind niai greu se depune pe fundul sticlei care este pAstrat2 . in frigider.

Dimineata, cu o j u d t a t e de or5 Pnain- tea mesei iau ckca 20-25 picatmi sub limb&.

Acum 12 ani am f5cut u r d t o a r e a expe- rientZi pe organismul meu: nu am luat medicamentele obi~nuite pentru tensiune $i nici cele pentru dilatarea vaselor corona- riene ci am luat altipti$or de 3 ori pe zi, cite 20-25 picaturi.

Dup5 vreo 2-3 sgpt5mini, dimineab am avut o scwrt5 ameteal5, care m-a dus la cabinetul medical a1 Intreprinderii. Tensio- metrul a ar5tat 13/7, tensiune anormal de sc8zut5 la vimta de peste 60 ani. I-am relatat medicului ce fgcusem iar el mi-a re- romandat reducerea n M r u l u i de picttturi, iar dupa 4 zile s5 revin la control.

Tensiunea a ajuns la 15/8, deci normal5. virstei pe care o aveam.

La ultimul control m-a sfituit ca pe Ling5 lipti$orul pe care i1 lqam dimineata, la prinz $i seara & iau $i medicamentele obi$- nuite pentru tensiune, ceea ce fac $i In prezent, simtiridu-m8 bine.

Pentru a sublinia rnai mult calitZitile 1%- ti$orului# de mat& redau un caz descris in cartea amintit5 mai sus.

"Bolnava P. de 65 ani cu o semiparezg in urma unui accident cardio-vascular, dup5 tratarea cu preparate pe baz5 de 15pti$or de matc5 $-a Imbunit5tit starea In mod c6nsiderabil : tensiunea singelui a sc5zut la 12,5/7,5. mobilitatea miinii $i a piciorului drept au revenit la normal, au disp5rut greutatea la Inghitire, salivare $i insomnia $i $i-a rec3pAtat vorbirea".

Din experienta mea de mai multi ani; cred in puterea t5mMuitoare a lilpti$orului de matc5 in multe suferinb ale oamenilor, de aceea trebuie s5-i aconlim mai multB atentie.

Trebuie tinut seam5 c& l&pti$orul de mat& se altereaz5 u+or la temperatur5 mai mare de 8-10', iar la temperaturile peste 20' calititile lui se reduc foarte mult.

Din , practlca ,,cerarilor4' dim baviieni

Ic. ANTONESCU (

Este bine cunoscut'faptul c5 ping la sfir~itul celui de-a1 doilea riizboi mondial numero~i pris2cari din Tara Ro- miineasci, Moldova ~i Transilvania se foloseau de teascurile er2nesti pentru extractia si limpezirea cerii din reziduurile de faguri (bo~tina de stupins) sau din fagurii reformati. Asemenea teascuri au fost ngscocite, dup2 unele afirmatii, cu secole in urm2, iar dup5 alte afirmatii pr~babil de pe vremea

' ocup2rii vremelnice a Daciei de c2tre romani.

Majoritatea dintre ele au fost analizate de autor in perioada anilor 1932-1945. Se aflau in comuna Caia- nu1 Mic, judetul Bistrita-Ngsgud, Se- be? - judetul Sibiu, Cacica - judetul Suceava, ,Tansa - judeml Vaslui, Colariu qi Udre~ti - judetul Dimbo- vita. Cele care au functionat in localitgtile Dr2gine~ti qi Studina - judetul Olt, Ursoai+- judetul Vilcea $.a. se desfiinMser5 ou ani in urm5.

Extraeua cerii , din materia prim2 de cearg se realiza cu ajutorul unei prese din lemn de stejar, actionat5 de o pirghie lung5 de 7-8 m, manipulatg de un ~urub , din lemn de p2r piiduret (fig. 1). For@ de presare a utilajului ajungea la unele prese in jur de 8-9 tone pe o suprafat2 de circa 1000 om2;

Cu exceptia celor 4 teascuri din lo- calit2tile dimbovitene Colanu si Udre~ti, 'care funotionau in general pe aceleasi principii cum se va ar2ta mai

, jos, la teascurile din celelalte localitati ' se proceda in felul urm2tor :

Materia prim5 de war2 (reziduurile de faguri denumite adesea bqtin2) care .

rezulta de la extraaia cerii in stupina' de c5tre cres&torii de albine din zonele respective cu ajutorul siiculetilor (vezi revista ,,Apicultura in RomAniau nr. 211984, p. 25), m5runtitA cu ajutorul unui ciocan de lemn, se fierbea timp de aproximativ o or5 intr-un ca- zan de aram5 (8) pf.oasp2t cositorit. In acest timp pe fundul lgca~ului de pre-- sare (9) se potrivea un rind de basto- nase din lemn de carpen, peste dous capete de sfoars, lungi de circa 1,s m, care se foloseau la ridicarea diatr-o data a balotului cu resturile rezultate din presarea materiei prime de cearii.

Deasupra bastonaselor de lemn se asterneau paie de griu sau de ovgz intr-un strat de 20-25 .mm, avind grija ca aceasta sii sernene cu un cuib de

spasgre. Peste el, cu ajutorul unui &US, . se turna Cam un litru dZ materie prim2 de cearti fiart5 (faguri sau boytin2 + , + apii), peste care se. turna un c 2 u ~ de ap8 fiarti din cazanul 7 ; lucrarea se repeta ping la umplerea camerei d e presare (9). Se legau sforile, toatg in- cgrciitura devenind un pachet uSor , de evacuat . dup2 presare. Pentru presare se actiona lent surubul de lemn (3), cu ajutorul pirghiei (5). Ceara ~i apal rezidualg . se scurgeau in lada colec- toare 14 (denumitii de localnicii cerari ,,teicgU), despgrtit5 cu dou2 cornparti- . mente. fn primul compartiment (12)

. riiminea ceara, iar in a1 doilea compartiment (14) se aduna apa rezidualg, care era evacuat2 din cPnd in e n d cw o g2leati.

Cu ajutorul celor douA sfori inno- , date deasupra Enc2rc2turii ,se golea camera de presare de paie + .turteleu de reziduuri, de unde qi denumirea acestuia de ,turtalu. Apoi se trecea imediat la prelucrarea unei noi sarje de materie prima de cead.

Ceara rezultatii se turna in hfrdaie; fieoare calup ctnt5rind cite aproximativ 15-25 kg.

Extractia cerii la teasourile t2riineqti din Colanu ~i Udresti judewl Dimbo- ' vita decurgea, practic vorbind, ca ~i '

la celelalte teascuri din localitgtile

- .+

i

' ficatii ca de furcii). Apoi deschideau vrana butiei pentru sourgerea rnierif timp de o 'noapte. Umpleau dup5 aceea. but& ,cu ag5 cildui5 ~i foloseau din nou crgcana pentru ,,sp51areau fagurilor cu ap5. Dup5 aproximativ 24 ore desahideau vrana butiei.. Intr-un hir- d8u asezat dinainte sub vr8n5 se scur- gealmierea diluaa (numiti5 de ei bal-

l< ba~) , iar in alte hirdaie sau intr-un bu- toi- - mustui de miere. ~ c e s t a fer- menta in 8-12 zile, dup5 care trecea . '

la alambic pentru obtinerea buzunului , ' din miere, un sortiment de tuic5 origi-

'I .@. 1 - T m tarin- de extras cearg din nal, cu mires pfitrunz5tor de p ishr5 iernn (satuZ Udregti, judetul Dfmbovita) : 1 - pilonu1 principal; 2 - ~ t r g h i e de pre- $i propolis. sure; 3, 4 - P m b u l .gi piulifa Pentru ri- Balba~ul avea alta destinatie : pre- dicarea gz coborfrea pirghiei & presare; 5 - pirghie pentru actionarea ~urubului 3 ; pararea magiunului din dovleao tur- 6 - ~ i e t r i S ; 7 - cazanul de fiert apZ; , ceso (Cucurbih maxi- L.), aplicfnd 8 - cazanul de flert cu apd materia prime de ceard; 9 - camera de presare; 10 - urmgtoarea retet5 : feliile de dovleac, piston de ~ r e s a r e a matetiei prime de far: coaje, se taiau in dreptunghiuri cearci + paie; 11 - ordficii de scurgere a apei + ceara topitci; 12 - ceara ; 13 - lungi de 4-6 cm ~i groase de 5-6 mm. colectorul de ceard; 14 - ape reziduala; Se tineau in ap5 de var circa 3 ore colecto~.ul de ceare + apa rezidual8.

pentru a se intiri $i Q nu se inmuia

amintite rnai sus, 'cu deosebirea c2 in loc de paie de griu sau de ova2 se folosea finul de colilie, n w r 5 sau ne- ' gh-5 (Stipa penata L.), plant5 vivace achizitionat5 de la unii locuitori din vecin5tatea dealurilor aride si nisipoase din nordul judetului BuzBu.

0 alta deosebire fundamental5 a procedeului adoptat de Gtre localnicii din Colanu ~i Udre~ti c~ns ta in faptul c5 ace~tia achizitionau pe ling5 faguri ~i bo~tin5 de la prisgcarii din Cimpia Rom2n5 ~i faguri din stupi prirnitivi (dup5 data de 15 septembrie) sacrifi- cind albinele cu fum de pucioas5 sau cu mult5 ap5. Pentru transportul acestora se foloseau butii avPnd doagele din lemn de brad sau de stejar a~ezate !in c5rute trase de oai pqternici. Cind veneau acas5 sf5rimau fagurii cu aju- tom1 unei cricane (creang5 cu rami-

io timpul fierberii. Se spiilau bine cu ap5 curat2 ~i se puneau la fiert la un foc moale ping ce dobhdea consisten@ oric5rui sortiment de dulceat5. Dup5 r5cire se punea la pgstrat in borcane - de sticla sau oale smiltuite. Magiunul rezultat se prezenta deosebit de gustos ~i aromat. Mierea era valorificatg la cofetsriile ~i baciiniile din o ra~u l Tfr- govi~te, a

Ceara ohtinut5 din prelucrarea fagurilor reformati qi a reziduurilor de faguri se turna in forme (strgchini) ob- mndu-se calupuri de cite 0,5-1 kg, care se valorificau pe cereale prin lo- oalit5tile de unde se achizitionase materia prim2 de ceara shu stupii primi- tivi pentru confectionarea de lumin8ri, pe bazB de schimb I;orumb boabe,' griu ~i alte cereale.

F A R ~ ; GRESELI SPRE 0 NOUI CALITATE A MUNCli (I) \r

, Ing. I. RE(

Una din problemele vitale pentru economia noastr5 national& p n h societate in ansamblu, este aceea a r e a l i a i unei noi calitlti a muncii In toate domeniile de-activitate. ,

Esential este, deci, iap+ul c i *a $i go- porul n o s m p5$esc intr-o nou5 etapa a dezvoltarii, etapa in care awentul se pune pe factorii intensivi ai acestui proces, pe accentuarea cre$te;rii productivitAtii muncii, reducerea consumurilor materiale $i ener- getice, riaicarea calitZitii $i a nivelului tehnic a1 intregii productii. Este, practic, 0 logic& a procesului . dezvoltlrii confirmati3 de lntreaga experjentg istoric5 - de la pre- daminanfa factorilor extensivi se trece trep- tat, pe m5sura cregrii conditiilor necesare, la aceea a factorilor intensivi, d e la o op- tic5 precump5nitor cantitativist5, la una In care hot5ritoare devine calitatea activit2tii. De fapt trebuie sj. fim con~tienti cB Oridi- carea calitltii activit5tii a avut $i are un caracter permanent.

Ca atare, elementul calitativ nou il constituie mdernizarea accentuaa a mijloace-

. lor de munci si a structurii produeiei prin ridicarea nivelului, tehnic $i calitativ a1 acestora, prin introducerea pe scat5 larg5 a tehnologiilor avansate, prin realizarea unor produse de calitate superioari, care s5 fie puternic competitive pe pietele interna- fionale.

Clt priv&te apicultura, care face p a r k din cea de a doua ramur5 de baz5 a eco- nomiei noastre nationale, agricultura, obiec- tivul fundamental i1 constituie realizarea noii revolufii agrare, ce presupune transfor- marea generals a felului de munc5, de viafa, de gindire a apicultorilor nqtri , realizarea unor productii apicole care s5 satisfac5 pe deplin necesit5file de consum intern prel cum $i unele solicit5ri la export.

Necesitatea obiectivti a saltului In d o m e niul caliatii muncii decurge in mod organic din insuvi faptul c5 in procesul complex a1 dezvoltlrii apiculturii, om* apimltorul detine rolul primordial. In societatea noastrg omul este n u numai produc5tor, ci intru- n g t e $i atributele de proprietar, beneficiar $i padicipant direct la luarea deciziilwr. Ia t l de ce fn&$i trecerea la o nou5 calitate a muncii are un -caracter deosebit de complex. Calea decisiv5 o constituie, alituri de o intens541rhbog5fire a cuno$tintelor de mecialitate. deci de o ~rofesionalizare care ik lude $i 'un accentuat simt a1 disciplinei continua ridicare a constiintei avicultorilor. implicarea lor cu deosebit 'simt -de r5spUn- .dere In activitatea pe care o desf*oar&. Este implicatl direct atitndinea activg fm-

potriva rutinei, a comoditEitii in gindire $i in activitatea practie, lipsei de receptivi- tate, stgrii de indiferent5, care duc in final la unele greyeli, in care nnii apicultori persist&

Nu utem s5 nu mentionam c5 in noua calitac a tnuncii este intim inscris.5 $i sti- tudinea fa f i de timp, care la apicultorii amatori, oameni ai muncii de diferite profesii, este de foarte mare important5. Folo- sirea intensiv5 a timpului nu este un de- ziderat abstract ,ci o conditie concrea a cre~terii productiei $i a eficientei.

Proprietar $i producMor, fiecare apicultor, om a1 muncii, trebuie s.5 fie pe deplin con~tient c5 de felul cum munce~te, culege roadele muncii sale.

Dar pentru a trace la o noug calitate a muncii, apicultorii trebuie szl evite unele gre~eli, de care ne vom ocupa in conti- . nuare. Nu este vorba de grgelile pe care le fac in mod obi~nuit apicultorii incepb , tori, care nu stapinesc inc% principiile de bazii in crgterea albinelor $i nici tehnica lor, ci greveli sistematice ale unor stupari mai vechi, cu experient5, c5rora li se in- tirnpl5 Gi piard5 din vedere lucrurile esen- flale, iar de multe ori s3 incalce cu bun5 ~ t i in f i , cele mai elementare practici apicole. Scoaterea in evident5 a acesbr gre- $eli mi se pare de actualitate, tocrnai ahm, clnd apicultura a cZyGtat un nou imbold in @ra noastrl prin atentia $i sprijinul acor- dat de conducera superioar5 de partid $i de stat $i cind fierarui crescator de albine i se cere cu stkiryintg, $i cind simtul pa- triotic il oblig5 s i contribuie la ridicarea nivel~lui'a~iculturii romilnqti.

Pe r i g 5 faptul c5 unele greseli comis6' de apicultori au repercursiuni directe asupra familiilor de albine, cauzfnd moartea lor, ele duc la o mare pierdere de timp, la un volum sporit de muncl, ceea ce contribuie la ridicarea pretului de cost a1 produselor apicole.

Dintre toate necazurile, llpsa de productie a familiilor de albine este principals cauz5 de descurajare a apicultorilor, cu nimic motivbt5, deoarece greveala apae im apicultorului $i nu familiilor de albine. ,

Nerespectarea citorva principii de bazg En apicultur5 atrage dupg sine mari pagube. Acestea se refer5 la faptul cB numai familiile foarte puternice, perfect g.ingtoase, cu m5tci tinere $i bune ouitoare, dispu- nind de rezerve -suficiente de hrani, avind la dispozifie suficienti faguri $i ~ e n t i n u t e I

sistematic in stare activ5, sfnt capabile d e o producfie mare $i deci de asigurarea ren- tabilisrii stlrpinei prin realizarea unor In-

/ i

semnate beneficii $i acestea obtihUk printr-o nOu5 calitilte a muncii. Neglijarea ori- careia din conditiile mentionate fnseamnl pierdere de timp, de muncg, de bani $i tot- odaG o insemnatl risipg de energie urnanil. Deci, s5 nu facem apiculturl numai de dra- gul albinelor, ci trebuie ca din munca in- vest% in crevterea $i exploatarea familiilor de albine s l obtinem produse apicole ren- tabile ~i de ealitate superioarl, care sit sa- tisfacl ,nevoile noastre familiare, u-drd po- si'biliati $i pentru o contributie substantial5 la fondul de stat.

Dup5 enuntarea principiilor de mai sus, vom analiza in continuare, citeva din cele m i caracteristice gre$eli pe care le fac unii apicultori.

Lipsa unei igiene severe este un aspect pe care multi stupari 11 trateazl cu indi- ferent5, avlnd grqita impresie cYI aceasta revine 1n totalitate albinelor.

Trebuie fnteles c5 este mult mai q o r d previ o boall, ddI t d o tratezi, dupl ce s-a instalat. Deci, ca $i la oameni, In zooteh- nie se pune accentul pe medicina preven- tiv5.

Tntradev5r. ln stuu albinele mentin un climat &n5tos, predtindu-$i din instinct condltii &n&toase de existent&, far5 de care. In aglomeratia din cuibul lor. orice infeeie ar fi fatal& In aceastg situatie, stuparului Pi twine sarcina s5 Intretin5 curstenie In stupin5 $i, dup5 caz, s& intervid prin tra- 9mente preventive sau curative.

Prrvenirea bolilor se face prink-o rigu- rmsA iglenl, atit in stupin5 clt $i la fimaxe familie de albine in park. NU este admi& convietuirea albinelor cu pllduchi, furnici, urechelnite, psianjeni, ouZi $i larve de insecte, ciuperci $i mucegaiuri, flutwi de molii $i progeniturile lor, toate acestea constituind surse de infectie in diferite boli mai mult sau mai putin grave, care scad randamentul familiilor de albine, le sl5besc $i uneori le pot cauza chi* ,moartea.

Prin cudtenie $i dezinfectie putern com- bate toate stlrile mentionate m i sus, creind astfel conditii optime de lucru albinelor $i ajungfnd ,la wopul pe care-l urmlrim, obtinerea de produse apicole In cantitlti cft m i mari. Mlturatul, arderea, spllatul, fier- berea, solutiile dezinfectante slnt tot atitea mijloace de intretineke a unei igiene eficace $i a excluderii ImbolnAvirii albinelor. Unel- tele, utilajele $i in general toate anexele care desewesc stupii $i pe stupar, trebuie supuse aceloravi m5sUri profilactice.

Prin curatenie in stupin3 intelegem mentinerea unor conditii corespunztitoare de igieng, in tot ceea ce vine in contact cu albinele : vatra stupinei, stupii, uneltele $i utilejul apicol, miinile $i !mbr5c&mintea stuparului.

Alegerea vetrei stupinei este prim act de ctldtenie $i evitarea unei eventuale greveli

pe care poate s-o fac5 stuparul. Pe o vatr5 nesiin3toas8, i~fectat.5 sau Supus5 unor in- fluenw d5un5toare, nu poate fi vorba de cu- ratehie. Sintetizind lucrurile, trebuie s8 fie evitate locurile urnede, prea umbroase, reci, blntuite de vlnturi baltile infectate cu scur- geri menajere sau indbstriale, cu miros urit, mucegai s&u substante toxice.

"Oglinda stupului" si3 fie pres5raM cu nisip sau cul-atita de iarb5, pentru a se putea observa ce se intimpla Itn aprapierea sau chiar interiorul , stupului.

Stupina trebuie ferit5 de vizita anima- lelm $i plsilrilor care perturb& activitatea albinelor.

Stupul, locuinta albinelor este n-r d' fie mentinut fntr-o permanent5 stare de cu- riltenie, care se realizeaz5 periodic prin : e l a t , dezinfectat, vopsit $i operatiile cu- rent^ de Intretinere ca+e se fac la nevoiesau de fiecare data cfnd se desface stupul. Fk- ziduarile din stupinl nu este bine d fie truncate In apropierea acestora, deoarece pretintl pericol de infectere. vrin albinele ce le viziteaza sau ,prin inseteie ce i n t d in stupi (furnici, urechelnite etc.) $i eceasta cu atft mai mult, in cazul stupilor cu semne de boal5.

C&ui stupar nu-i place s i umble lntr-o familie de albine bine lngrijita, fntr-un stup curat ? i

Uneltele $i utilajul a p w l trebuie rhenti- nute ink* perfectti & de curiitenie, aceasta fiind impud de cele mai elernentare reguli de igienl. Unii ,apicultori grgesc dnd lucreaz5, cu afumiitoru! dBltib sau pulveri- zatorul murdare. lipieioase sau ruginite, Be- oarece pot fi o sutsd d e infectie pentru albine $i atunci se impune ca periodic acestea di fie spillate $i dezimfectate.

Stnpari, fn cazul dinilor, cur5tirea lor este simp18 : ap5 $i s8pun ! Cihd In tirnpul lucrului degetele s-au umplut cu propolis, este necesar5 spllarea miinilor cu o solutie slab5 de sodB in ap l cald5 $i swun, aceasta pentru .c5 propolisul nu se poate spala cu ap5 rwe.

Nu trebuie u ih t c5 $i hainele stuparului pot deveni o surs5 de infectie, d a d auvenit 1n contact eu miere, cearl sau alte produse apicole provenite din familii de albine infectate. In concluzie, oriclt de curat5 $i ordonat5

ar fi albin.a, far5 ajutorul apidtorului, sg- nltatea ei poate fi periclitatl. 'Deci, nu gre- rjiti $i nu uitati cele mai elementare reguli , de igieni care fac ,prte $i ele dintr-o nou5 calihte a munci'l.

(Continuare 5n' numdrul unnc5tor)'

UNEI

V. ARSU Secretarul filiabi A.C.A: jud. Teleorman

&

Dupil c w se $tie revista ,,Apicul- tura in Rom&niau implineqte 60 de ani

- de existentii. f nchin , acest articol, precum qi altele ce vor urrna, revistei noastre urindu-i activitate rodnjcji qi imdelungat5. Renunpnd la memoria ci-

/ frelor, incerc s5 descriu intr-un mod romantat, frumusetea far5 seam5n a practichii apiculturii, nutrind speranta c3 voi oferi cititorului o lectur5 cit de cit pl5cut2, aducind cu'aceastii ocazie omagiul meu ~i a1 apicultorilor te- leormgneni acestei frumoase fndelet- ciri.

Am tr5it intensitatea muncii a 20 de ani cind activez in cadrul asociauei

. noastre, timp in care mi-a fost dat s l intilnesc apicultori de toate virstele, de cele rnai diverse profesii si tempera- mente, oameni intre oameni, cu aspi- rauile, certitudinile qi incertitudinile lor, oameni care au transformat munca intr-un adevgrat mit ~i apicultura intr-o adeviiratii pasiune. Am r5mas cu un noian de amintiri despre faptele, imprejurlrile si locurile in care i-am intilnit. De ce este atit de minunat3 viata albinelor ? Ce atrage atitea pa- siuni spre activitatea ce se depune intr-o stupin5 ? In ce constii frumusetea acestei indeletniciri fiirii seamiin ?

ToQ care au Pncercat - 'fie chiar pentru o singurii dat5 - sii descifreze via@ plin5 de enigrne a unei familii de albine, au simtit magnetul acestei indeletniciri. Au pornit mai Pntii ti- mizi, neincrezltori la injghebarea unei mici stupine, triiind intens munca cu toate atributele ei, lovindu-se de greu- t&i, incertitudini qi chiar insuccese,

k

dar triiind nkmijlocit in natura ~i per- severind. Toti acgtia p o a d In ei r%spunsul la intreblri.

Apicultura naqte o lume apark, In care apicultorul al5turi de supranumi- tele ,fiice ale soareluiu se intebeaz5 perfect in naturii adesea descump5nit,l descurajat, dar cu triiiri intense atunci cPnd satisfactia rnuncii implinite face ca toate greutiitile s5 fie date uitilrii. $i p t e cii tocmai din aceste motive, apicultorul iubgte atit de mult apicultura.

Primul contact cu albinele, prima interventie Pntr-o familie de albine, constituie o experienw neasteptatii pentru apicultorul incepiitor. fnceaxg sii aplice in fapt tot ce a citit sau i s-a spus despre albine, cu toate greutiitile inerente inceputului.

Marea lectie a primei interventii, a primilor p a ~ i fiicuti, este f i r e m l muncii si a1 mintii mereu iscoditoare a omuluL Actiunile care definesc perso- nalitafea qi in ultim5 instant5 califica- rea apicultorului sint calmul, abnega- tia, perseverenta cu care Pyi asigura continuitatea in aceasta frumoas3 qi neasemuitii indeletnicire.

Dar de fapt cine s-a nlscut invii@it? De altfel ~i cel mai experimentat apicultor, cu o 'indelungatii practic5 apicol8, se afl5 intr-o permanent& com- petitie, pentru acumularea de noi cuc nqtinte, c5utind s5 descopere noi enigrne pe care din ,,PnciipiipnareU, albinele au refuzat s5 le dezvilluie incii.'

In patri? noastr5 apicultura imbrac5 dou3 aspecte total distincte ?

1. Aspectul profesionist din care fac parte apicultorii de profesie (calificati), fncadrati in cimpul muncii la unit2i$ile de stat sau kooperatiste, avf?d in grija lor stupini de 150-200 familii de albine si apicultorii profesioniqti care Psi au propriile lor stupini de 100-150 familii de albine q i prin munca depusg i ~ i asigurg cele necesare traiului pentru ei qi familiile lor.

2. Aspectul arnatorismului din care face parte marea majoritate a apicultorilor, oameni ai muncii de cele mai

difeiite profesii, Pncadrati En cfmpul muncii 9n uzine, fabrici qi alte insti-

\ tutii qi care practic5 apicultura numai in timpul Liber.

F5r5 a subestima meritele incon- \ testabile in f5urirea bunurilor ' mate-

riale si alimentare ale apicultorilor profesioniqti, voi incerca s5 vorbesc rnai mult despre apicultorii care prac- tic5 apicultura sub aspectul amato- rismului.

Aceqtia sfnt oameni incadrag in , dmpul muncii sau pensionari care,

dup5 o zi de munc8, g5sesc energia necesar5 de a rnai lucra, dup5 orele de program, dteva ore fn stupina per- sonalg, renuntind de multe. ori la o plimbare, la vizionarea unui spectacol, la lectura unei c5rti. Mai mult decit atit, ei renun45 duminica sau in zilele libere la o petrecere agreabil5 cu familia qi prietenii in locurile de agrement, pentru a se ocupa exclusiv de stupin5. De asemenea prefer5 s5-qi insoteasc5 stupina fie ea cit de mic5 in pastoral, uneori la sute de km, in timpul con- cediului de odihn5, in loc SZ mearg8 in tr-o statiune balnear4 sau turistic8. Apicultorul pensionar, dup5 o via@ de munc5, In loc s5 se odihneascs dedicin- du-se unor munci mai uvoare prefer5 stupgritul, care de mulM ori, din motive rnai putin sau rnai mult obiective,

nu este atiO de q-or preoum par,e la prima vedere,

f n apicblhr8, extraordinarul care iese fn evidenfl cind nu te aqtepti, reclam5 vointg, ebdare ' qi preg8tire ' continu8. Cel care dup5 primii pa@ fn stupgrit acceptA obiqnuitul, comu- nul, se integreazfi uqor fn marea familie a apicultorilor qi va continua qi se va bucul'a intr-o zi de frumusetea inegalabil5 a apiculturii qi de roadele muncrii depuse, in timp ce acela care se las5 orbit de extraordinarul acestei indeletniciri nu va ajunge niciodaa s5 guste din bucuriile practicarii cre~terii albinelor. I

Parte organic5 a naturii, omul $i albina, iqi desf8~oar8 activitatea fntr-o - perfect5 simbioz5, aducfnd cel rnai in5lt5tor omagiu muncii qi vietii.

Iar cel care aude acel zurnzet par- fumat de miere, 'acel frearn8t imb56- tor alb frumoaselor 'r;ile de var5, care este una din placerile cele rnai dulci ale stuparului, acel cfntec i n 5 l ~ t o r de munc8 ce se ridic5 qi coboar3 Pn jurul stupului, in limpezimea str8vezie a v5zduhului qi susurului izvoarelor cu- rate de ap5 spre Pncfntarea florilor desfgtate, cintecul fericirii, a1 vi.etii si a1 increderii In viitor, devine marele indrggostit a1 apiculturii pe care nu o va abandona nicicind.

I V m D pavilion apicol, stupi albine. Pu$ca$, DurmbrHvita, str. Glirii $1218, jud.

I Bravov. (27)

1 . VfND stupi goi Dadant, centrifugH.A.C.A. - gratii ane em and. Telef. 83.39.75 (28) > VTND stupi goi diferite tipuri, faguri huni, presti de faguri. Lostun Haralambie,

comuna Panaci - Suceava. (29) t

VINo pavilion apicol capadtate 80 Lmilii cu s k f3r3 albine. Telef. 946112175 b LazEir. (30) t ,

AL XXX-LEA CONGRES INTERNATIONAL JUBI- LIAR D E APICULTURA

Aqa cum se cunoaqte, in aceasti3 lung la Nagoya in Japonia se desf8~oarA intre 10-16 octombrie Congresul Fede- ratiei Internationale a AsociaQilor de Apicultur5 APIMONDIA, una dintre cele mai longevive organizatii internationale, care cuprinde peste 70 de tgri membre.

IMPORTANTA ALBINELOR PENTRU UMANITATE 91 PROTEC'J'IA LOR

reprezintg tema general5 a acestei pres- tigioase manifesthi care polarizeaz5 in jurul ei atentia apicultorilor de $e toate ccmtinentele globului. Lucrgrile qedintelor plenare se vor desfsqura in sala public2 municipal6 din -Nagoya, programul qtiintific fiind structurat pe urmgtoarele comisii : Flors melifer5 si polenizare ; Patologia albinei ; Apicul- tura in .tBrile in curs de dezvoltare ; Biologia albinei ; Tehnologii si utilaje apicole ; Apiterapie ; Economia apicol5.

In programul congresului sint in- scrise ~i alte manifestgri ca de exemplu : Sedinte Ale Comitetului Executiv a1 APIMONDIA ; Proiectii de filme si diapozitive ; APIEXPO '85 - expozitie international8 in cadrul cgreia sint eta- late produse ale stupului, utilaje qi, e- chipamente apic~le care reflectg pro- gresele recente realizate "in domeniu in Pntreaga lume ; Concursuri organizate pentru evidentierea celui mai bun stand aexpozitional ; pentru cele mai valoroase invent5 si inovatii, cele mai req i te cEirti ~i reviste, filme qi diapozitive, afiqe, fotografii q i timbre cu subiecte apicole. In cadrul concursu- lui vor fi prerniate qi cele mai apreciate produse apicole prezentate de ex- pozantji din inbreaga lume.

Militbd activ si consecvent pentru instaurarea in intreaga lume a unui climat de pace, bung intelegere,, coo- perare si colaborare fntre popoare, re- uniunea international3 a apicultorilor va reconfirma si cu aceast3 ocazie spiritul de umanitate ai universalitate care st5 la baza tuturor programelor elaborate si a a4iunilor organizate de APIMONDIA.

La lucrsrile Congresului, din partea Grii noastre participg o delegatie de apicultori care, sintem convinsi c5 vor reprezenta cu cinste Asociatia Crescs- torilor de Albine, din R. S. Romania.

DelegaQa @rii noastre va face cu- noscute lumii intregi realidrile apiculturii romsnesti, creqterea constant2 a efectivului si a producvei apicole, capacitatea de a elabora programe de apiculturs pentru @rile in curs de dezvoltare, livrarea de tehnologii moderne, echipamente, utilaje q i ins latii, produse energovitalizante $i % iterapice, medicamente de uz apicoI etc.

Institutul International de Tehno- logie si Economie Apicol5 a1 APIMON- DIA care este, g5zduit de tara noastrg a tipgrit brqura precongres, diplomele si a realizat medaliile care urmeazg sii fie conferite participantilor pentru cele mai de seama realiz5ri.

UrZim deplin succes lucr5rilor celui de a1 XXX-lea Congres, jubiliar international a1 APIMONDIA, avin'd con- vingerea c5 aceastg rnanifesatre inter- national5 se va constitui ca un moment important a1 propgqirif apiculturii teoi retice si practice din toate continen- tele.

R E D A C W

In luna nolembrie Noiembrie este o luna de tranzitie Intre

toamn5 $i iarnl, destul de diferentiae ca aspect, lntre ptirtile sudice $i cele nordice ale tirii. Pentru albine in&, reprezinu in mod hotAr¶t, p r i m lun5 autentic5 de iar- n&, cu timp friguros, ploi reci $i ninsori. Ele se afla deja Pn ghem, pe care rare- ori $1 pot p?lrfisi, In unele zile cllduroase, pentru a face zborurile de curqire atitde necesare unei bune iernlri.

Activitatea din stupin5 a inoetat. Au rnai *mas doar controalele periodice, in care observatia atent5 $i coxqtiincioasi este to- t q i importantg, fiindci niciodatg nu se $tie de unde $i cum pot aparea surprize. In aceste c o n t r d e se pot face $i unele interventii, nelnsemnate pentru stupari, dar importante pentru albine.

1. HRANA. De obicei, Tn luna noiembrie nu se poate vorbi de lips& de hrang In stupi, chiar dacl nu este din abundentg. In mod normal, albinele consum5 putin5 miere pentru nevoile lor. 0 familie de m5- rime rnijlocie, bine izolata, iernind linis- tit gi cu albine s5nltoase, nu consurn5 pe lunl rnai mult de 0,5--0,6 kilograme de miere. De aceea surprizele se jvesc dupB a doua jumltate a lunii ianuarie, odat5 cq posibilitatea aparitiei puietului in cui- buri. Pnietul fiind make consumator, el ne- cesit5 un volum de hranl (pktur5 vi miere), egal cu cel pe care fl ocupi pe ram&. In asemenea conditii, se pot crea dispro- portion5ri in repartitia hranei, urmate de accidente, rnai a l g la stupii slabi

Ca urmare a celor relatate, grija stupa- rilos esk de a evih aparitia st5rilor de nelini$te $i agitatie a albinelor, care duc la consum mgrit de h~anB $i la uzura pre- matura.

2. TERNAREA LINISTITA. Cu sigurantB c l pin5 la aceasti3 vreme s-au luat toate

* m5surile necesare, pentru ca nimic s5 nu tulbure repaosal albinelor. Dar fiecare stupini, dup5 amplasarea ei, are un specific bine cunoscut de catre stupar, care I1 a jut l

s5-$i orienteze atentia Intr-acolo de node pot veni surprizele : pklsari de curte, ani- , male domestice, zburitoare, copii, vhtur i puternice, etc. Dupl caz $i eventuaiele ur- me constatate, se vor lua $i m5surile necesare.

3. ASCULTAREA ALBINELOR. In perioada de iernare, se ob i~nuie~ te ca din cEnd In chd, In timpul controalelor efectuate in stupin5 s& fie ascultat sunetul de fond a1 stupifor. Acest lucru se poate face fie lipind urechea de peretele stupului, pentru cei cu auzul rnai bun. fie prin folosi- rea unui furtun. Aceasta din urmA pro- cedud este rnai recomandabill, avlnd o finete rnai mare decit auzul direct. Din acest motiv, este bine ca Pn stupin3 s3 existe In permanenw un cap5t1 de furtun lung de 40-50 centimetri $i cu un diame- ,

tru exterior de 5-6 milirnetri. Se va alege un furt6n moale din cauciuc, deoarece furtunele din plastic se int5resc la rece $i fiind rnai greu de manipulat, pot agata ramele.

Dac5 Sn timp ce se ascult5 cu furtunul, se lovevte scurt $i nu prea tare cu un deget peretele frontal a1 stupului, albinele vor reactions prompt $i scurt, ca la comand5, printr-un zumzet ceva rnai tare, dup5 care '

totul va reveni la normal. Cind reveni- rea nu se face imediat, este semn c5 ceva nu este 1n ordine.

Dar $i fir2 a cioclni In stup, u e o r i sunetul d e fond poate fi rnai puternic'$i iri- tat .Este semn c5 albinele sint In wfe- rint2, sau deranjate de ceva. Prezenta $oarecilor, umezeali, curentii interiori, etc., puflnd justifica aceast5 stare. Atunci clnd sunetul de fond este foarte slab, ca un fqnet, iar reacfia la ciocFinitur5 nelnsem- naG, este un indiciu c& lipse~te hrana $i interventia imediat5 poate fi salvatoaa-e, De obicei, in asemenea cazuri, cei cu m i

putin5 experientl, este bine s5 apeleze la - ajutor.

1. UMIDITATEA. Stupii cu o aerisire'de- ficitar5 devin m e z i in interior, adesea apa condensat5 fiind chiar observabil5. Pentru a preveni acumularea7apei fn'interior,este bine ca stupii sB fie putin inclinati, prin u$oara lor ridicare dinspre spate spre fats. Mezind Zntre stupi $i suport o $ip& sau o crengup groas5 de apmx. 1-3 centimetri se obtine efectul dorit.' DacI In acestiscop se folose~te $i o nivelii cu bdil de aer, (boloboc) reqi ta devine sigur5.

Uneori in stupii care au pe p m $ o r un strat gros de ziare, se poate constata la ridicarea capacului, c i acestea sint urnede. Mai lntli se vp verifica dacl ana nu provine din infiltratii. Daci de vinA este aerisirea, ziarele vor trebui schimbate cu un alt material de izolare rnai permeabil : clrpe, saltelute, ebc, a caror permeabilitate

ta aer s3 irnbun3t5teahB '\ aerisirea. Sub ae& form5 albinele pot controla chiar

' ele ventilatia cuibului, prin pozitia ghemu- lui sau prin aglomerare ori dispersarein zona sitei de aerisire.

5. REZIDUURILE DIN STUPr. in cfnd In cfnd, cu ocazia controalelor, se ate face o verificare a reziduurilor de pe gndul S ~ U - pilor, prin extragerea lor la urdini~. In acest scop se utilizeazg un cap5t de sfrmii avind diametrul de 2-3 \milimetri $i lungimea de 40-50 centimetri. Pe aceasta se face la un capit, un ineb & o monedi de 5 lei sau ceva mi mare, iar la celalalt o curbur5, la vlrf. Inelul $i m b u r a , tre- buiesc rigwos fscute in acela$i plan, pentru a avea 1n permanent5 controlul asupra gozitiei sfrmei sub Tame. Astfel, acestea a r putea fi agatate, perturbind sau chiar scnturind albinele.

Felul acestor reziduuri poate fi interpre- tat. Multe albine moarte, aratii cB ierna- rea decurge In conditii nwespunzBtoare. Ros5turile abundente de ceara indic5 preL zenta puietului in cuib. Resturile de $oareci, prezenta 14r In stuppi. Albine $i res- . turi umede sau mucegilite constituie un semn de umiditate ridicatii. In toate aceste cazuri

, se impun d s u r i de *dresare. 6. ALF ACTIVITA~. Ca in toate lu-

nile de i m i , shtparii au mdi mult timp s5 se ocupe de probleme administrative, sau de pregBtiri care conduc la' uvurarea muncilor din varq. De asemenea, de comple- tarea cungtiintelor, vtiind c i apicultura modern& cere sfi nu se piardg cadenta cu noutatile, care dup5 cum se vede, apar mereu.

f n galonarea lucr&rilor, se va da priori- tate acelora care cer un volum mai mare d e munc5. Astfel ar fi pregatirea $i fnsfr- marea ramelor. Fixarea fagurilor artificiali, este bine s5 fie aminat5 pin5 cind timpul se va rnai stabiliza. fn primul rlnd fiindca intsrirea excesiv5 a cerii la frig face manipularea rnai greoaie $i riscanta, ' dac5 nu se iau mBsuri adecvate. Apoi fi- indc5 variatiile mari de temperatur5, cald- rece, conduc la ondularea fagurilor. $i in sfiqit, .fiindcB depozitarea ramelor cu fa- gureie, artificial montat, necesitg spatiu mare $i grijl rnai multg.

Alte lucrgri, precum prelucrarea $i schim- barea cerii cu faguri artificiali, 'nu trebuie amhate.- Reducerea ritmului de predare a cerii, sau neglijarea acestei operatii, poate pmvoca dereglari In fabricarea fagurilor. Ur- m5riIe ,pot cons6 In fntlrziierea owineri; fagurilor artificiali necesari lgrgirii cuibului. tocmai atunci d n d este m i important, adicg primavara.

Ing. M. ATANASIU

Prognoza meteoro- loglca pentru luna octombrie , .

Regimul pluviometric a1 mnii octombrie din acest an se prevede deficitar, deci sub Valorile medii multianuale. De altfel, In zbna tarii noastre aceste valori sint destul de reduse cantitativ insumind in medie cantitBti destul de apro6iate cu cele din luna septembrie, fn zonele de munte hregistrfndu-se chiar pn -or regres. fi

fncep s5-~i faci tot rnai des aparitia ploile liniqtite $i de duratii mai lung5 specifice ano- timpului de toamn8.

Cantitgtile de precipitatii cele rnai sc5zute (sub 25-35 mm) sint de a$teptat.in sud-estul t5rii $i deci $i pe litoralul M5rii Negre. Cantitati putin rnai ridicate Ins3 sub 30- -

40 rnm se prevgd In Moldova. In Munterfia, Oltenia ~i Band cantitstile de precipitatii ce se vor lnsuma VQr fi de asemenea m i sc5- zute decit mediile multianuale. care sPnt respectiv 1n valoare de 30-55 mm, 40-45 rnm $i 40-50 mm. In Maramme? precipitatiile totalizate in octordbrie vor fi' sub 50-40 mm, in Transilvania sub 40-50 mm iar In Cri- $aria sub 45-55 mrn,

Temperaturile medii lunare inregistread o sctidere apreciabilfi comp'arativ cu prima lung de toamn5. Pentru acest an valorile medii lunare ale temperaturii aerului se previd in limite normale, acestea fiind urrnstoarele : Maramurg ,8-go, Cri$ana 10-11°, Transil- vania 6-10". Banat 11-12', Oltenia 11-12", Muntenia 9-12", Dobrogea 12-13' $i Mol- . dova 8-11".

In aceastB lung se' produc modifidri ale regimului circulatiei atmosferice predomi- nante intre sectorul estic $i cel vestic a1 f k i i care determini3 diferentieri ,ale temperaturii aerului. In continuare 1n partea esticg a, @rii temperaturile medii sint rnai scizute decPt i n vest cu aproximativ lo. Inversiunile termice fncep st3 se dezvolte nu numai pe fundul vailor $i ddresiunilor lnchise.

Brumele $i fngheturile la sol devin feno- mene din ce in ce rnai obivnuite mai cU seam3 in depresiuni intramontane din nordul tgrii ori in estul Transilvaniei, ca urmare a deselor inversiuni de temperatur5 caracteristice acestor zone geografice.

-Lidia RAHAU

Dr. 0. MILEA

Deqi era octombrie, fierbinteala aerului din Baghdad m-a introdus foarte rapid q i convingitor in atrnosfera proprie locului, punind fir5 echivoc un semnn de egalitate intre realitate qi gindurile mele din avionul corhpaniei ,Iraqi Airwaysu, care m i adusese aici de la Amman. Pentru c2, gindeam eu, toate istoriile vechiului Babilon sau cele mai noi ale Baghdadului Sehera- zadei, nu se puteau intimpla decit sub vinturile fierbinti ale acestei buciti de pimint Nurnai q a puteau uimi realizsrile extraordinare ale acestor oameni.

Mi aflam in Irak, @r i al. cirui teritoriu cuprinde renumita cfmpie a Mesopotamiei, IJII leagin dovedit si necontestat a1 civilizatiei umane. Tra- versam zilnic fluviul Tigru, am fost pe malul Eufratului, am vizut ruine- le Babilonului ca si pe cele de la Ni- nive, nume care spun atitea lucruri frumoase despre istoria timpurie a omului. Moscheea A1 Khasaki, mauso- leurile cu domuri aurite Kadhimain, A1 Imam A1 Adham, mi-au dat o idee despre ceea ce trebuie s5 fi fost Bagh- dadul , califilor, orasul celo 1 001 de nopti. fn vechiul bazar a1 Baghdadu- lui am trgit, in sunet si culoare, ade- vgrata atmosfed a povestilor care ne-au fermecat copilgria.

Semnul de egalitate de care vor- beam mai inainte s-a dovedit necesar

si fn ceea ce prive$te infstigarea de astZizi a Baghdadului. D e ~ i in vatra celor o mie qi una de nopti nu este inci pace deplin5, in Baghdad se con- struieqte masiv, incerdndu-se parc5 s& se refacA, la exigentele qi tiparele de azi, renumele vechii reqedinte a califilor abasizi: Orasul este un adevirat qantier. Atit in a r k h cit qi fn Rasafa, cele doui seetoare ale oragului des- pirtite de Tigru, se ridicg hoteluri de standard international, blocuri de lo- cuinte, monurnente, piete. Palatul Congreselor, constructie ce uime~te nu numai prin dimensiuni sau arhi- tecturi, ci si prin modernitatea con- ceptiei $i serviciilor asigurate, hote- lurile Sheraton, Iqtercontinenhal, Baghdad, Muzeul de istorie, Muzeul antichititilor arabe, Teatrul National, iat6 numai siteva dintre constructiile care contureaza o [imagine nou5 a Baghdadului, deloc mai prejos decit cea din cirtile copilgriei.

Sub soarele mesopotamian s-a pe- trecut ~i se petrece in continuare ins5 si altZi minune : cea a miraculoasei fi- inte care, neobosia, culege nectarul florilor qi-1 transformi in mierea par- fumats. Vorbim despre timpul t r e ~ u t doar bgnuind, pentru c i dovezile pal- pabile, deqi existente, sint prea su- mare pentru a contura o imagine con- cludenti a lumii albinelor din peri- oadi \babilonianB. Cert este c i si atunci oamenii consumau acest produs delicios a1 stupului. Referirile din po- veqtile arabe, dovedesc c i qi fn aceasti5 etapi istorici, albinele au existat qi au

.fast deosebit de apreciate de oameni. De altfel pentru lumea arabg, fn general, atributul dat ?n Coran mierii, de leac a1 suferintelor trupului, face din aceasta un produs mult mai important decit un aliment obiqnuit.

Un reviriment este dbrit de ciitre cei de aici qi in domeniul apiculturii. Pentru c5 la ora actualg, apicultura traditionali, practicati cu stupi prirnitivi, este inci predominant& Baza me- liferg, constituitii in special din plantatiile cu' citrice, ca qi cu alti pomi fructiferi, precum gi flora silbatici,

regartizaa neuniforrn, mai bogat3 in partea' de nord a tarii, poate crea pre- misele upei apiculturi mult rnai dez- voltate, cu un randament superior. Sorturile de miere obtinute de apicultorii priceputi, sint deosebit de apreciate q i dovedesc largi 'posibilit5ti pentru dezvoltarea sectomlui. Si, binefnteles, o prezeng .maV activil in magazine a borcandor eu mart3 ira- kianii, qi nu a celor din Australia sau Noua Zeelandii, cum se IntimplB in prezent.

Pentru realizarea codrdonatb. qtiin- tific5 a acestui program, resorturile responsabile irakiene au apelat $i la sprijinul apicultorilor rom8&. Un prim pas a fost he la a1 organizitrij unei expozitii apicole Pn Irak, menit5 sii demonstreze c&cludent ce se poate fSealiza prin .practicarea acestei i n d e letniciri. Prilejul qferit de .Tirgul international de 'la Baghdad a fost gasit drept cel mai nimerit pentru include- rea in pavilionul Romiiniei qil a unui stand Bpidol reprezentativ. Ca amfi- trion a1 acestui stand am trait clipe de deosebitB satisfactie atit pentru apre- cierile extrem de elogioase la adresa apiculturii romgneqti f h t e de diferite categorii de oameni, cit qi pentru

.interesul pe care il manifestau multi vizitatori pentru albin5, pentru apiculturii. fntrebiirile nenumgrate puse, unele dintre ele chiar copilsre~ti, ca qi dorinta multora de a cump5ra pe loc stupi q i ustensile pentru practicarea albinsritului, imi dovedeau un interes care, prin sprijin teoretic $i material, poate deveni o realitate pro- ductivi, beneficii. CA cei Pn drept sin6 preocupati pentru a veni in fntfmpi- narea acestui interes, am putut constata h discuijile purtate la Mniste- rul Agriculturii din Irak ca qi la Or+

ganizatia de stat pentru protectia plantelor, departament pendinte de minister, inoArcinat q i cu coordonarea apiculturii. De altfel chiar cu prilejul deschiderii oficiale .a Tlrgului international qi a1 viziarii pavilionului romiinesc, un popas mai indelungat - la standul apicol 1-a fiicut excelenla sa domnul Taha Yassin Ramadhan, prim vice-prim ministru a1 guvernu- lui irakian. ,,Tars noastrdi 'are un po-

3

tential melifer care trebuie exploatat cum se cuvine $i in aceastd privintSi apicultorii romdni fliu ~i pot sti ne dea ajutorul cuvenit" -. remarca domnia sa la Pncheierea vizitei.

Ajutor pe care, fireqte, in spiritul ce ne caract,erizeazs, 1-am oferit cu piacere. Recent, din partea Ministe- rului . Agriculturii irakiene s-a primit o solicitare ca specialisti apicoli ro- m5ni s5 facii un studiu $i un program pentru ameliorarea efectivului de albine local.

Dr. Khalil Hussain Al-Anbaky, de- canui Institutului de tehnic5 agricolg de la Kufa statornic prieten a1 Ro- I miiniei qi prin faptul cii $i-a fgcut i

J doctoratul fn tara noastrii, a solicitat sprijin pentru dotarea unei catedre' de I apiculturii, in cadrul facult5tii' de zoo- tehnice cu echipament corespunz5tor romiinesc. Aceasta ca urmare a nece- sitfitilor programului de dezvoltare ge- neral5 a apiculturii precum qi a in- 1 teresului evident manifestat de stu- denti. :' 1

Tmbininau-se traditia cu noul, a p cum se face pas cu- pas, pretutindeni in Irak, qi in apiculturit, sintem con- vin~i , se va cizela o nou6 fateti3 dem- nB de vatra milenad pe care o repre- , zintii .aceste locuri skiib3tute de Ti- gru ~i Eufrat.

CERCETHRI ASUPRA ACTlUNll SUBSTANTELOR ANTIPA- RAZITARE TMPOTRIVA ALBINEI *

Culturile intensive, modificlnd ritmul agroecosistemelor, au favorizat mul- tiplicarea unor fitofagi care inainte erau putin vHtHm8tori. facind sB se nascH nevoia tratamentelor cu insecticide. IntroduceI'ea in culturi a plantelor nobile, foarte sensibile la atacul d8unHtorilor. aparitia fenomenului de rezistenv din partea acestora, precurn $i goana firmelor furnizoare de a obtine din ce in ce mai mnlte pesticide de sintezii $i piete de desfacere au contribuit la alimentarea spiralei toxi~e, care actualmente se extinde asupra majoritatii terenurilor cul- tivate.

Albina se g5se$te dezarmatil In fa@ acestei ofensive. Pina acum ea a in- tretiunt cu planta raporturi de SirnbiozS, asigurfndu-i fecundarea in schimbul nec- tarului gi polenului. In .prezent, acest acord multimilenar este cHlcat gi resursele melifere P i oferH albinei Intoxicatie gi moarte in loc de b a n & gi via@.

EVOLUTIA FENOMENULUI MORTAL' Interzicerea de a aplica produse toxice

In anii 50, arpniatii foloditi la tratamentul florilor de mitr fmpotriva binecu- noscutului vierme Carpocapsa erau consi- derati ca foarte toxici. D.D.T.-ul, apreciat initial pentru inalta sa toxicitate $i rema- nent5, a fost acuzat dupit aceea c5 lil?se$te prirnitvara de zurnzetul insectelor $i dt! dn- tecul p5drilor, cit exterminit animalele $i otritve$te hrana omului. !n cele din urm5, insecticidele- anorganice $i clororganice au fost definitiv condamnate, insit locul lor a fost luat de o'serie de conapu$i fosforganici, carbamati, piretroizi etc., apitruti intr-o rapid5 sumesiune, intrecfnduse se de- p&$eascit in toxicitate, spectru de actiune $i persistentii. Dezechilibrul biologic pro- vocat de insecticide a dezlgntuit infectii grele de acarieni $i ciuperci parazite,care si ele au cerut cu insistentil miiloace chi- mice de cornbatere ; dup3 'cum -scumpirea manoperei a dus -la uzul chimicalelor $i pentru stirpirea buruienilor. Acaricidele, fungicidele vi ierbicidele s-au alitturat in- smticidelor, Intr-o exasperant5 incercare de a fnvinge dqmanii plantelor, singurul lucru cert realizat pln5 acum fiind doar fenomenul de toxicodependenf5.

Dupd articolul cu acelayd titlu ap8nrt ' fn ,Apicoltore moderno", mai-iunie 1984, sub semniitura ALESSANDRA ARZONE de la Institutul de entomologte agrarli $i api- culturd - Untversitatea din ~o ' i ino - Italia.

pe plante fnflorite se mentine in continuare, pentru salvarea insectelor glicofagq, polenizatoare $i limitatoare de dAun5tori. Legat de aceasta, mentionitm aparitia unei cateaorii de pesticide ce se pretinde c5 au o InaltA toxicitate impotriva fibfagi- lor dBun&tori $i, concomitent, c5 sEnt ino- fensive, pentru insectele utile. E o sfidare a bunului simt, o insult5 adus& mediului ambiant, o in~elittorie cu grave repercu- siuni fntrucit, d q i etichetele insotitoare nu autorizeaz5 utilizarea produselor 4n cam& pe plante $i pomi infloriti, agricultorii se simt totu$i incurajati s5 o facit, provoclnd in felul acesta catastrofale apicide.

La sffqi td anilor 60 s-a in.fiintat In cadrul Universiatii din Torim un Institut de apiculturh. Numeroasele masacre de albine, provocate de fplosirea incorecta a in- seoticidelor $i antrenind degradarea mediului ambiant, au determinat intreprinderea unui program de studii privind actiunea pesticidelw asupra albindor, dup5 modeld altor titri, dar cu o deosebire esential5 : o absolua autonwnie En munc5, alegerea produselor,, interpretarea rezulhtelor, modul de gindire $i, de exprimare. rn S.UA. $i In alte t B r i din Euwpa, institutele care se ocup5 cu aceasti problem5 nu slnt total independente de casele produc5tnare de pesticide. Exist5 acolo cercetgtori care, .degi slhtin cA lucreazg pentru apgrarea albinelor, i$i permit totuyi sEi elibereze aces-

'I~I eaJ=!I!ln I~J -$se as-npu~!uri[ 'I esep ul qel!spol ap 111 asep u!p )naa~q ag ps snpo~d lsaae ea JES aau als3 .pqm urad 'aJo 92 qdnp o/086 !$ aJquaurpadxa q ap a~d p pdnp alqg -vow O/~OOI : a~jsaau! uyd '!a!ur !em yo 91 azop ul al%IqJour %06 !$ SiIaJOU =a $yap taw !mu uo v ap azop us o/OO~l alel!let.rOUI leao~o~d e avquauq~adxa- e1 ap aI!z c @na -,au!qIe hquad a!xo)au a!pIaan

!?$E!d ad le7UaZad .(p!a!qJa!) mbo~od 'vquoa uyd !S 313 a!lsai?u! u!~d ?Be

?Jeo* alg!a!xO3 0 lquaza~d .6r -qautZ 'aJeqa!ua~od rm!qIe ruluad a!xq

WW 83 lm!j!seIaaJ a!nqaJL .SOJOmJ!d .dwja ap

aqo~d UJ s!xoq John '(m?e.xoqe1 u!) qaguoa uud apq mkn : a)q!Ieaa UI -,aI!ln a~apasu! wquad Jrqpnyaaun : qaqa!q3 'dv~oug~ .uaJa) ap aqo~d ul 31x03 JoSn - ~03emqq ap aqo~d us - laquoa uud apqau !S yIeux.xou saa %pap !nu !mu !JO p ap azop q qujd a!lsaau! u!~d 3!xpl qJeo$ trwyde e aJqsal eq 'au!q~e ruluad Jolqury+yAau A!?- 'I\R=~= weraap 3 'uojzpqaj

.uaxq ad !S Jqeaoqq uj ')aquw uud a!xo? J*

- Jqe.xQqe1 uj - apsaau! upd pluq~od -ur! 'qqp~xq : alq!Iea;r u~ .,,aI!$n alalaasu! wwd ~o~yurgly~au~ : e?ayanz 'loJoa?a

.au!qp 81 am8smu aqqad -aa snpo~d e pqe.G3a~u! sdn1 ap aurt-?&?wd uj snpoyu! pu!!~ wan3 ap IS JqeJoqeI ap aqo~d u! laquo3 uyd '3-q ~okn 'Jole.xoqe1 uy - ypu~~ou eaa 3pp !a!ur !cur !JO 8 ap azop e~ puld a!3sasu! uyd a!xol veoj p.qde v .,au!qle ap qq!z!~ que~d ad eaJa!l!ln y1!qpodn : qaqql3 'auopsoyd

.au!qIe ruluad alejqsqea a$u!ssum n3 '~J!JOIJUJ~ ap epeo!~ad uj !~aj!lan~j !p -od el. l!soloj po$ e OL--6961 !!ue UI .ua~ a) ap alaqo~d uuy a!xol larapom 'l3e7U03 upd yluq~odw! qq!a!xo$ na !S a!lsa%u! uud3vo) weoj ea qruqdw e Jo)eJoqeI u1 ',tqea!p!J !!te~%uauoa UJ !S Je!ya au!qIe nq -uad solpxplyaaun : qaya!qn ~UeJ~nsopug

',aI!ln a~alsasu! wtuad a!xqn a!m as ys lEJyd-dau alnqaq naqa!la a6 '6L61 uj oooc !$ 9~61 UJ auwe ap !!~nrre~ 006 lpouro e eueso~ UI .J~U uu (1 pu!m -!la as pya pmm$eJ? ydnp aI!z 9 ealq -!a!xq au!$uaux !SI 'aro 82 ydnp !S Je!v ealq!apol ~nu!$uaur +!$ 3se)uw uyd JW! 'q~eursou eas lpap !yur !mu !JO pg ap azop u!a!xq qeoj q!pa~op e-s a!lsazu! uud

-,lxu~p am!$= lu!s yaep !emnu A!~OU !j qeod 'laquoa u!Jd pqe~s es eaun!$ae upd : a~urqs!s au!Aap ylue~d ap $!q~osqe mepo IpnJluJ '(qu!qle) aIqn alawsu! n.x?uad (quale u!sojo3 uI) ,-.!pqasu : pqaqa~la ad '~~y~azu-s-us~au~a~

'qqia!xo% ap adn.18 ad ap!a!~sad Jolsaae a a~e~peaa! elenlae ap piej qqqsuoa aj!!Ieuroue u!p !S urn3a~d '!iyl!~ea~ !S JoIap -!a!lsad a~qzmdsoad alu~ ale~epuoa ata$md -aras!p u!p ea!j!~duraxa ~OA 'a~!ln ap l!qasoap aluauraIa aIaun ap u@!$!a ed qsu! eb!~d nu e nquad '1 InIaqel uj 'a!la?u!a qqrtza -aJ a~Saae lu!zd~d es za)pu!j yur 'osualxa UJ glnIe!Jqeur eaaw!~qnd q~ulrad hu +q ~smu !qs!~ar ~!$eds 1pn.xluI -a)usa~a)u! ap l!qasoap !yquaurw ap al!$wul 'amd uj snpo.!d a~eaa!j n.quad alnu!$qo aIqelp -aJ y+u!za~d !$ aJqaxaa ap alapqaur eze-!I -qap eaJeaanq - pa1nzo?panpa.it , DJON .

.,au!qle nquad s!xolau a!leI -aJ 'aa!lzqas !$ma!~do~d rw p!a!Jeaeu : ayas yIep.rattrm gayaga ad -.a~o p~ qdnp pl~eul asunfe aJm 'yA!sam~d ~ep qlua1 alq!I -q.xour ?a ao~d a!lsaSu! uud -myqugr

-(wuap!B(atenl?s : soj!p!a) qI-ou eaJ lpap p!ur !mu uo 8 ap azop u! a!lsa%ul upda!xq qamj l!paaop 8-s 'an!qIe nquad ~o?pxplqaa~ m IquazaJd 'q~omaJo?y?g

'(au!q -1e wuad aa!xqau a!le~ar) 111 yq80103 -yxg resera us BaeJpauy uud na!~mru -!ur a msqau 91 eaun!&k? '!Sn$oq !$ 'luaur -qeq e[ ap ao 92 qdnp !S Je!qa a!paur qq!apo$ o leluaza~d e pquos uud Je! 'uaq uj ~!so~oj ~eurJou ezop %pap !ay !mu po gpz ap azop el qujd a!xo$ aweog l!pa~op a-s a!$Sai?U! u!q -uoqdqyat.c~

-naI!$m aiqaasu! ru~uad ~qmq~ a ,nu '!un!$anqs -u! ~dnp l!so~oj 'lnsnpoJdu : a!ms aJeolVp -ad eta ap $!u13olu! ~nlaadso~d' us !Sap 'pquw uyd IS $p a!?G8U! upd me -'eaycr -~alnd alq!s!xol qquaza~d y .aqoyda~p. ,

-&dAc ~Ia3'-pw!q~a! un !$ !aueJq ea.rqa1d -urw nJluad snpoJd un 'ap!s!aunj 6 'appy -?33e p 'ap~aym~-opasu! g 'ap!a!lmsu! ~1 E !au!qIe eamodurl wun!$se ylelsal' lsoj

..a~qai%~ !$ auqe 'uj aa!urltp ~o~asnp -o~d JoIunnp!zaJ eareup.xqap 'alela1 tazop eaxw!j!.rah 'uaJal ad !S JqeJoqel UJ 'purq -1e ea!.qodurr JoIa~q!zeJed!lue !!un!$ae eaL -qsq puvyd apolaur ap a!ms o nnu!luoa qe~ogaurg !S laund q asnd lsoj ne aJm -asJaa plseaae le~nkqjsap es aJeJ us !ue g ~o~as Insma UI SarqaaraD ap apoqaw

'(6t6I 'uasueyoy) auidrys u!p o/,,g8 -el pu!d' pu!.x& -na.a~e~ '!$y~!IelJouI aseoqsezap e,3'u5[cbp p !.rqpJaaJaa !&!aae '!ode ea nquad ! aseou -puv a1qdsosd qqaep~ lujs e~mp ezeq ad 'a~q!npp%us qm!j!paa asm JO*

COMPOZI'$TA CHIMICA. MODUL DE ACTIUNE !$I TOXICITATEA IMPOTRIVA ALBIIWI -A PRODUSELOR CEamTATE

I 1 Toxicitatea fmpotriva albinei

ACEPHATE ALGHE MARINE AMITRAZ .

Pri7tcipiuZ activ

ORTHENE ,

MAXICROP EUMETRAN

ARSENIAT DE Pb BENOMYL

Prdoustll comercial

BUTOCARBOXIM CARBARYL . CARTAP CHLORPYRIFOS-METYL CY HEX ATIN

Compozif i~ chimic&

DELTHAMETRIN DEMETONSMETHIL DIALIFOS

Acffunea

DICOFOL DIMETHOATE DINOCAP

- Laborator

Ingestie 1 contact

DITALIMFOS ENDOSULFAN ETHIOFENCARB FENBUTATIN-OXID FENITROTHION FENVALERATE ISOFENPHOS MALATHION MANCOZEB PARAQUAT PERMETHRIN PHOSALONE] PIRAZOFOS PIRIMICARB TARTAT DE

-- Sb si K

I ARSENIAT DE Pb BENLATE

1 AFORT ATOXAN 5 SANVEX 25 PS . I TUMAR PLICTRAN P B 25 DECIS . SISTESM TORAK KEL E 20 ROGOR L 40 KARATHANE WD MILCRITT THIODAN 35 CRONETON TORQUE FENTROSIVAM SUMICIDIN - OFTANOL MALATOX FUNGI MZ GRAMIXEL , AMBUSH ZOLONEl AFUGAN PlRIMOR 25 TARTAR0 EMETIC0

-

fosforganic organic azotorganic anorganic azotorganic carbamat

n tiomrbamat fosforganic stanorganic piretroid fosforganic

,, clororganic fosfbrganic azotorganic fosforganic clororganic carbamat stanoragnic fosforganic piretroid fosforganic

,1

diticxarbamat azotorganic piretroid fosforganic fosforganic carbamat metalorganic

nesernnific. inalt5 I

-15 insecticid completare h r a ~ acaro-insectidd inse&cid fungicid insecticid

n

,, acaricid insecticid insecto-acaricid acaro-insecticid acaricid insecticid fungo-acaricid fungicia insecto-acaricid insecticid acaricid insecticid insecticid

n

n

fungicid ierbicid insecticid insecto-acaricid fungicid insecticid insecticid

n

nesmnific. inalt5 inalt2

n

--

inalt5 nesemnific. moderat5 inalt5 nesemnific. fnalta -

n

9,

n

nesemniifc. moderat5 inalt3

n

,. n

"6

fnalt5 nesemnific. wjoar5 nesemni f ic.

n

inalta

m;;derat& inalti nesemnifit. important5 inalta woar i

i n a k important5 nesemnific. important3 w a r 5

n

nesemnific. usoara 1naltB u$oar2 ha l t5 qoar2 .

T E T R ~ I F O N TRICHLORPHON TRIFORINE ZINEB - ZIRAM SULF

OVIR DIPTEREX SAPROL VITEX POMARSOL ZF SULF

clororganic fosforganic azotorganic ditiocarbarnat

n

anorganic

acaricid insecticid fungicid

w fungo-acaricid

,,

nesemnific. u$oar5

m

nesemnific.

nesemnific. inalt5 ugoar5

n

n nesemnific.

u$oar8 1,Ol

CONCLUZII . '

CercetBAte au arktat c5 toate produsele c u actiwe insecticidii sa'u insedo-acaricidl sfnt periculcase pentru albine. Legat de aceast5 constatare, se impune u atentie rji precautie specials pentru compu$ii etiche- tati ca nev5t5mfitori sau putin v5tBm5tori , pentru fauna util5 intrucit aceasta eti- & f WEPATURILE DE ALBINE chetare il determin5 pe lucr5toni agri- 4 coli G-i aplice pe plante lnflorite ; cuatft Autorul poveste~te c5 un botanist, md& mai cu majoritatea acestor corn- \ cu dinsul, i-a adus in urma cu 4 ani mi p q i irji ascund toxicitatea sub 0 latent& \ multe ierburi, AtrBgindu-i atentia c5 una lnsldioass sau sub lung5 persistent% a -, din ele, o n a b 5 de gradin5 din genul La- efectului letal. Argumentari analoage sfnt vatera, era un excelent remediu pentru valablle $i pentru acaricide Ti fungicide, intepgturile de albin5. F5r5 s5 acorde prea care trebuie analizate fiecare In pafie, ti- ' mare credit aceski recomnadiri ,a plantat

- ninduse cont de coppozitia chimlcg. (ottqi ierburile aduse. Dup5 o slptamlnl- 0 mare preocupare necesit5 $i ierbici- a incercind s5 mute tln roi intr-o cutie prin

dele, care sint in germal necunoscute din , mgturare, a fost intepat de 15 albine la punct de vedere a1 hxi~it8ti i . Acestea pot un picior ~i 9 albine la cel&lalt. Fi*d sen- deyeni perciuloase clnd a l u m in contact t .ibil la infepgth, a dolw zi picioarele ii dfrect cu albinele, ~i sigur periculoase cind erau de umfla'te ineft pgreau un caz a j u m (din neglijenta operatonlor $i prin spalarea terenurilor) In ruMle mici deapa de elefantiazis. Si-a amintit atunci de nal- d in care se adap5 albinele. ) ba din griidin5 $i gfndind c5 are omzia

De asemenea. mticidele ~ o t avea acti- \ =-$I rIdii de. ruda sa, botanistul, a mpt uni nefaste asup'ra medidui ~i omului, ) citeva frunze $i a tnceput s2i se frece pe avlnd in vedere c5- cercet5ri recente au \ picioare. Spre uimirea sa, umflgtu~a a ce- probat actiunea ' lor Cancerigens (Dona ) dat in citeva secunde, iar in dimineata w- s.a,. IYUU). 4; mAtoare nu mni exista nici un semn de

In baza, rezultatelor obtinute, programul intep5tur5 sau iritatie. . a perioadei urmgtoare a1 Institutului de api- \ aceea, toate intepBturile de albine cultur5 din Torino prevede intrqrinderea de demenmi p p n b rectifiearea p r m p d - ( le-a tratat cu aceasta plant5 $i nu a mai lo r t (etlchetelor) ce fnsotesc pesticidele, In- $ nici un necaz de pe urma lor. Toam- locuirea calificativului de nevlEim5torprin 1 na, a adunat un teanc de frunze intr-un indicarea gradului real de periculozitate : borcan. l - a umplut cu alcool metilic si pentru albine, rearjezarea produselor In cla- sele . toxicologice corespunz5toare, promul- garea de decrete privind utilizarea pesti- cidelor cu mult mai m u l a precautie decit pin5 acum ; toate acestea pentru a face dreptate atit albinei muncitoare si f5r5

1-a llsat s5 st&, acoperit, t imp de o s5;- t5rnin5, dup5 care a filtrat spirtul $i 1-a pus la sticl5. Urmiltoarea inpp5tur3 a fost trataf.5 cu acest extract, care s-a dovedit ,

tot a$a de eficace ca $i frunzele, dac5 nu ap&rare,cit $i omului, au'tor $i vi.dim5 tot- $i mai mult. &at5 a degradsrii medidlui ambiant. - \ Aceast5 nab15 de nrridin5 creste. cam 2 .. -

picioare (circa 61 cm) in5ltime $1 are flori Pre'ucrare de dr' I' OGRADA > roz foar'te frumoase. late de circa 2 inch

(circa 5 cm). Frunzele nu sint tipic pal- ' mate ci m i mult pedate (rn revist5 este h desenatl frunza acestei nalbe). Automl nu ' opoate s& identifice planta exact, intrudtln i "

1 Enciclopedia plantelor $i florilor a lui No- ' vak (Hamlyn) exist5 cam 1000 de ~ a l v a - ' ( cee. Se pare ins5 c l este vorba de aw nu- . $ mita .Nalb5 de mod"' Plank apare spon- , tan in fiecare an, nu are nevoie de un $ sol prea bogat $i redstti la secet5. Se cul-

tiv5 foarte bine prin i-ntare fntr-o tav5 cu pamint t i n u s fn solar sau sera

\ Ti r5ddit5 In gr5dln5 In luna martie, clnd ( a ajuns la intiltimea de 2 inch.

(Goddle, K. In : Bee Craft, i& 1985, .b p. 12-13) ,. . . .

In presa medical5 din Franta a ap5rut un articol semnat de dr. Drouet de la Spi- talul central din Nancy, in care sint arz- tate rezultatele obtinute prin utilizarea zah5rului $i mierii i n tratamentul pligilor infectate. Conform acestui articol, i n cli- nica din Herszage a u fast tratati cu apli- cafii de zahBr 120 bolnavi prezentind tot felul de leziuni supurente, rezultatul fiind urmitorul : mirosul pl5gii se 3chimb5 dup i 24 ore, iar secretiile dispar dup5 72-96 ore. Knutson $i col. au tratat 605 bolnavi cu o pomadB pe b a d de zahBr qi Betadine (polivinilpirolidon$i iodata), r d u l acesteia din a rm8 h i n d & m n v n i zahLTrul pe pla- g5 dupi ce pmga s-a uscat $i curstat. Ei folosesc acest tratament la toate cazurile pe care le a y ceea ce permite o diminuare a numirului de vizite la bolnavi, o dezinfectie rapid3 a plggii, o absent5 a escarelor $i cheloidelor, pansamente nedureroase, care nu se lipesc de ran5 $i o reducere a grefelor cutanate. Rostenberg qi col. au tratat 19 bolnavi praentind ulcere care)=-

! zistau de peste un a n la tratamentul der- matologic obi~nuit, cu o pomad5 pe baz5 de zahtir $i lanol id anhidrB. Nouli bolnavi s-au vindecat iar wpte au prezentat ame- liortiri.

Dup3 Forest, zah5rul a r putea in.+ ince- tini vindecarea prin deshidratarea celulelor epiteliale a fibroplastelor $i macrofa-

, gelor de la marginea pl3gii. Mierea a f a t dilizat5 frecvent impotriva

h t a m e n t u k i a 50 cazuri de degeraturi pl3gi mici qi ~ I w r e ; m i ~ r e a reduce rapid hiperemia $i edemul deger5turilor, stimu- leaz5 formarea tesutului de granulatie $i reduce durerea local8. Cavanagh, la fel $i Bulman, o utilizeaza pentru cicatrizarea vulvectomiilor ; mierea reduce la jumgtate tirnpul de spitalizare a acestor bolnavi, pl5- gile devin sterile In 3-6 zile $i se vih- dec3 rapid.

Se pare c5 actiunea antibacterian5 a za- h5rului este de origine fizic5 : zaharoza exercit3 o activitate hidric5 foarte pentru a permite crevterea rnicrobilor. iFzz privevte mierea ,actiunea ei bactericid5 a fost demonstrat5 Pn vivo $i In vitro de numero$i autori. fn 1962, White a stabilit c i principiul activ (numit inhibinti) este apa oxigenatti produs5 prin actiunea oxidazei glucozice din miere, enzimB secretat5 de glandele hipofaringiene ale albinei. fn afar3 de apB oxigenat3, Lavie a descoperit in miere q alt5 substant5 antibacterianh care se poate extrage cu ajutorul eterului la rece $i este volatila la 95' C. Asemenea substante au fost extrase $i din nectarul florilor.

Experienfa -clinic5 v n d i a l 5 de utiIizare a zah3rului $i mierii In tratamentul plB-

gilor $i ulcerelor cutanate este veche, astfel incit experienble mai sus arfitate nu constituie dedt redescoperirea.-unui vechi remediu. Bine studiat, acest tratament simplu, putin mstisitor qi aparent fArB efecte nedorite, a r putea s3 revolufioneze tratamentul actual al pl3gilor infectate. (Dr. Drouet, N. In : Revue frawaise d'api- C U ~ ~ U F ~ , ian., 1984, p. 14-15) Nota redactiei : Tratarea cu miere a plB- gilor deschise $i a ranilor de diverse etio- logii constituie o procedurg utilizatg empiric din cele mai vechi timpuri. Civilizajiile antice ca de pild5 cea egipteans sau ro- man& (dup5 Herodot ,,p5rintele istoriei" - ,, sec. V i.e..n.) aveau cunoytinte destul de ample despre virtutile tgmgduitoare a le ' mierii. Ins5 abia in ultimii ani prin API- TERABIE - aceastH noua $tiin!% - re- evaluindu-se cuno~tintele medicinii traditionale empirice. sau populare s-au pus ba- zele ytiintifice ale utilizsrii mierii $i altor produse apicole in arsenalul terapeutic a1 csrui spectru de cuprindere devine. gratie '

adincirii cercetgrilor, De zi ce trece tot mai larg. h

Dr. I . 0.

... mierea poate distruge bacteriile patogene ? Experientele facute de Dr. W. G- Sakett, bacteriolog la Institutul Agricol din Colorado au ar&tat c5 Pntr-un mediu c u miere pur5 agentii patogeni ai febrei tifoide au fost distru~i in 48 ore, agentii patogeni care produc dizenteria au fost q is t rq i int 10 ore, un microorganism care Se g&e$te tn fecale $i in ap5 a fost distrus in 5 ore.

,.timp de milenii mierea p r d u s 3 de albine din nectarul florilor a fost s i n g h aliment dulce la dispozitia o m ~ l u i ? ... In miere se g5sesc fier, cupm, man- gan, siliciu, clor, calciu, potasiu, sodiu, fos- for, aluminiu qi magneziu ? Ele provin din solul In care crex plantele $i prin vclsele acestora, trec In nectar - substanta d e bazB pentru albine in p d u c e r e a mierii.

... dac5 Inainte de culcare luati douB lingurite dintr-un amestec de miere $i otet de mere (2 c q t i miere $i 6 lingurite d e otet de mere) dup? o jumtitate de or5 ador- miti ?

... mierea este o sum& rapid3 de energie pentru organism $i are. foarte multe avantaje fat5 de alte zaharuri ? Iat5 citeva : nu este iritant5 pentru mucmasa aparatului digestiv, este asimilatg uSor gi repede, dintre toate zafiarurile rinichii <o suport.5 foark bine, este un calmant care lini$teqk organismul, se proair3 war. satisface repede cererea de energie a corpului etc.

D. C. Jarvis : Mterea $t alte produse naturale", Ed. APIMONDIA, 1976.

I. D.

TipBrit la IP. "13 Decembrie b19L8" sub cd. pJ98 ,

. .

Documents

Apicultura in Romania Nr. 10 - Octombrie 1985