Embed Size (px)
Citation preview
CORPUL EXPERŢILOR CONTABILI ŞI CONTABILILOR AUTORIZAŢI DIN ROMÂNIA
APLICATII
BUCUREȘTI,
2015
1) STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIMUL FISCAL AL CHELTUIELILOR SOCIALE
Cu ocazia zilei de 8 martie, SC INOVATION SRL decide să acorde tuturor salariatelor sale tichete cadou. Societatea are 10 salariate, iar fiecăreia dintre ele I se acordă un tichet valoric de 150 lei.
Potrivit art. 21 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, "cheltuielile sociale sunt deductibile în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare. Intră sub incidența acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru naștere, ajutoarele pentru înmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile și protezele, precum și cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor activități ori unități aflate în administrarea contribuabililor: gradinițe, creșe, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale și al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamiliști, pentru școlile pe care le au sub patronaj, precum și alte cheltuieli efectuate în baza contractului colectiv de muncă.
În cadrul acestei limite, pot fi deduse și cheltuielile reprezentând: tichete de creșă acordate de angajator în conformitate cu legislația în vigoare, cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori și salariaților, cadouri în bani sau în natură acordate salariatelor, costul prestațiilor pentru tratament și odihnă, inclusiv transportul pentru salariații proprii și pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariații care au suferit pierderi în gospodărie și contribuția la fondurile de intervenție ale asociației profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din școli și centre de plasament."
Așadar, cota de 2% se aplică la rulajul debitor al contului 641 "Cheltuieli cu salariile personalului".
6458 = 423 - 1500 lei "Alte cheltuieli privind asigurările "Personal - ajutoare materiale și protecția socială” datorate"
2) Conform prevederilor art.55 alin 4) lit. a) din Codul fiscal nu sunt incluse în ven-iturile salariale și nu sunt impozabile, în înțelesul impozitului pe venit, cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaților, cu ocazia Paștelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului și a sărbatorilor similare ale altor culte religioase, precum și cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu de-pășeste 150 lei.
Cadouri în bani si/sau în bunuri nu se cuprind în baza lunară de calcul al con-tribuțiilor sociale obligatorii potrivit prevederilor art. 296^15 lit. b) din Codul Fiscal
2
Cadourile în bani și în natură acordate cu ocaziile de mai sus care depășesc 150 lei, precum și cadourile oferite cu alte ocazii sunt impozabile din punctul de vedere al impoz-itului pe venit și al contributiilor sociale obligatorii.
2) STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIMUL FISCAL AL CHELTUIELILOR DE CERCETARE
S.C. INOVATION S.R.L. îşi desfăşoară activitatea în industria confecțiilor textile şi are ca obiect de activitate cercetarea-dezvoltarea, realizată prin laboratorul propriu.
Faza de cercetare
În luna ianuarie 2015, în propriul laborator de cerecetare, în încercarea de a inova în domentiul țesăturilor, entitatea a efectuat următoarele consumuri:
materii prime: 20.000 lei,materiale auxiliare: 15.000 lei,manoperă: 5000 lei,amortizare imobilizări corporale: 900 lei.
Prin cercetare se urmărește obținerea de noi cunoștințe sau adevăruri științifice, iar existența unor beneficii economice viitoare nu reprezintă o certitudine. În acest sens, cheltuielile ocazionate au fost considerate costuri de cercetare şi au afectat profitul contabil al perioadei.
Pentru a reflecta consumul, s-au efectuat următoarele înregistrări:
601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” - 20.000 lei
602 „Cheltuieli cu materialele consumabile” = 302 „Materiale consumabile” - 15.000 lei
641 „Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 „Personal – salarii datorate” 5000 lei
6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” = 281 „Amortizări privind imobilizările corporale” - 900 lei
Faza de dezvoltare
SC INOVATION SRL are ca scop dezvoltarea unui material textil care să își schimbe culoarea în funcție de dispoziția celui care o poartă. În acest sens, are nevoie de achiziția unei lucrări elaborate de SC ELECTRIC COLOURS SA, în valoare de 30.000 lei, care îndeplinește criteriile pentru recunoașterea acestor cheltuieli ca activ.
203 „Cheltuieli de dezvoltare” = 404„ Furnizori de imobilizări” - 30.000 lei
Activitatea de cercetare s-a finalizat cu obținerea produsului finit și se decide înregistrarea imediată a acestuia la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM),
3
Taxele plătite pentru brevetarea acestei invenţii se ridică la suma de 5.000 lei, produsul fiind protejat pe o perioadă de doi ani.
Entitatea obţine dreptul de a vinde licenţa asupra fabricării acestei țesături pe o perioadă de doi ani. Înregistrarea licenţei la o valoare de 35.000 lei (cheltuiala de dezvoltare este de 30.000 lei, la care se adaugă cheltuielile aferente brevetării în sumă de 5.000 lei):
205 = % - 35 000
Concesiuni, brevete, licenţe mărci
comerciale, drepturi şi active similar 203 - 30 000
Cheltuieli de dezvoltare
404 - 5 000
Furnizori de imobilizări.
3) STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIMUL FISCAL AL INDEMNIZATIEI DE DEPLASARE-DETASARE
Societățile comerciale plătitoare de impozit pe profit și regiile autonome la care drepturile salariale se acordă pe bază de negociere, pot deduce din baza impozabilă indemnizațiile de delegare/detasare pentru deplasările efectuate de proprii salariați, în limita a 2,5 ori nivelul indemnizatiilor stabilit prin H.G. nr. 1.860/2006.
SC INOVATION SRL dorește să fie prezentă, prin intermediul unui salariat, la o conferință organizată în Iași, sediul firmei sus numite fiind la Brăila. Așadar, se hotărăște ca Ioana Popescu să reprezinte sociatatea și să fie prezentă la Iași timp de 5 zile. Pentru fiecare zi a delegației, Ioana Popescu beneficiază de o diurnă de 50 de lei, primind în total o sumă de 250 lei din partea angajatorului.În ultima zi a delegației, Ioana revine la locul său de muncă mai devreme de ora 12,00 așa cum rezultă din ordinul de deplasare vizat de conducătorul său ierarhic.
Daca Ioana ar fi fost salariat al unei instituții publice, ar fi avut dreptul la o diurnă de deplasare în cuantum de 52 lei, din urmatoarele motive:
- pentru primele 4 zile ale delegației, Ioana Popescu ar fi beneficiat de o indemnizație de deplasare în cuantum de 13 lei/zi x 4 zile calendaristice = 52 lei.
- pentru ultima zi a delegației, Ioana nu ar fi fost îndreptățită să beneficieze de indemnizație, având în vedere dispozițiile H.G. nr. 1.860/2006, care stabilesc ca pentru ultima zi a delegației, indemnizația se poate acorda numai în cazul în care durata delegării a fost de cel puțin 12 ore.
4
Pe cale de consecință, angajatorul Ioanei va putea deduce din plafonul impozabil o cel mult 2,5 x 52 lei = 130 lei.Suma de 120 lei, rezultată din diferența dintre indemnizația de deplasare de 250 lei platită de societate și suma de 130 lei care este deductibilă din baza impozabilă a societății, va fi impozitată la nivelul societății angajatoare.
Nu sunt supuse unui plafon de deductibilitate, cheltuielile de transport și cazare suportate de angajatori pentru salariații aflați în delegație.Astfel, societățile din sectorul privat nu sunt ținute din punct de vedere fiscal de tarifele de deplasare ori cazare acordate prin H.G. nr. 1.860/2006 angajaților instituțiilor publice.
Sumele primite de angajatii societăților comerciale plătitoare de impozit pe profit pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, respectiv indemnizațiile de deplasare primite pe perioada delegării/detașării în altă localitate, nu sunt incluse în veniturile salariale ale acestora și nu sunt impozabile, șn sensul impozitului pe venit reglementat prin Legea nr. 571/2003 – Codul fiscal.Neimpozitarea indemnizațiilor de delegare/detașare acordate salariaților acestor unități se mentine și în cazul în care angajatorul depășește limita a de 2,5 ori indemnizația acordată salariaților din instituțiile publice.
4) STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIMUL FISCAL AL PERISABILITĂȚILOR
SC Fructis SRL a procedat la inventarierea stocul de fructe pe care le comercializează. În urma analizării stocului faptic cu stocul scriptic au rezultat unele diferențe pentru care conducerea a hotărât aplicarea de perisabilități în limitele legal admise.
Tratamentul fiscal al perisabilităților deductibile fiscal la calculul impozitului pe profit este reglementat în Monitorul Oficial nr. 522 din data de 10 iunie 2004 prin H.G. nr. 831 / 2004, pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la mărfuri în procesul de comercializare.
Prin perisabilități, se înteleg scăzămintele care se produc în timpul transportului, manipulării, depozitării și desfacerii mărfurilor, determinate de procese naturale cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliza, răcire, înghetare, topire, oxidare, aderare la pereții vagoanelor sau ai vaselor în care sunt transportate, descompunere, scurgere, îmbibare, îngrosare, împrăștiere, fărâmițare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, în procesul de comercializare în rețeaua de distribuție (depozite cu ridicata, unități comerciale cu amanuntul și de alimentație publică).
Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere se stabilesc la nivelul întregii activități a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilit pentru grupa de marfuri la prețul de înregistrare al mărfurilor intrate sau la prețul de livrare pentru mărfurile vândute în perioada cuprinsă între două inventare.
5
Aceleași limite maxime de perisabilitate se acordă și pentru mărfurile din stoc.Limitele maxime de perisabilitate în timpul transportului se aplică o singură data pentru cantitățile de marfă efectiv intrate sau, după caz, livrate, în funcție de condiția de livrare stabilită între furnizor și beneficiar.
Situația SC Fructis SRL se prezintă în felul următor:
Plusuri: Mere: 30*28000=840 000
Minusuri: Pere 50*26000 = 1 300 000
compensăm 30 buc Mere cu 30 buc Pere
Vom avea un plus valoric în contabilitate rezultat în urma compensării 840000 - 780000 = 60 000
345 = 711 – 60 000
Diferența cantitativă neacoperită 50 – 30 compensată = 20
necompensată valoric 20*26000 = 520000 care trebuie acoperită cu perisabilități, dacă avem.
Calculăm perisabilitățile luând mai întai produsele cu lipsuri, apoi dacă nu se acoperă lipsa se trece la următoarele produse:
Pere: 10000*0.2%=20 u.m. exact cat ne trebuie sa acoperim lipsa
Calcul perisab.:Pere :20u.m.*26000=520000
Vom înregistra perisabilitățile în contabilitate:
711 = 345 - 520000
Mere: minus inventar 40 buc *25000 = 1000000
6
Se calculeaza mai intai perisabilitatea: 12000um *0.15% = 18 buc* 25000 = 450000
-perisabilit.lui B se face si inregistr.in contab: a perisab.lui Mere:
711 = 345 - 450000
5) STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIMUL FISCAL AL TICHETELOR DE MASĂ
Societatea INOVATION SRL, al carei obiect de activitate face parte din sfera industriei textile, acordă lunar tichete de masa salariatilor săi.
Tichetele se achizitioneaza de la Cheque Dejeuner, în baza contractului incheiat între cele două societăți și se distribuie salariatilor în ultima decadă a fiecărei luni pentru luna următoare. În data de 25 ianuarie 2015 societatea a achiziționat tichete de masă, în vederea distribuirii acestora către salariați. Necesarul estimat pentru luna februarie 2015 a fost de 200 tichete.
Valoarea totala a facturii a fost de 1928,28 lei, din care:
valoarea totala nominala a tichetelor de masa achizitionate: 1870 lei
(200 tichete x 9,35 lei/tichet)
costul imprimatelor (tichete de masa): 47 lei T.V.A. deductibila, aferenta costului imprimatelor 11,28 lei
(47 lei x 24%)
Societatea a acordat efectiv tichete, pentru 20 de zile lucrătoare, pentru 9 salariați, în valoare totală de 1683 lei.
În contabilitatea societății INOVATION se vor efectua următoarele înregistrări:
a) achizitionarea tichetelor de masa de la unitatea emitenta:
% = 401 Furnizori 1928,28 lei
5328 1870 lei
„Alte valori ”
628 47 lei
„Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terți”
4426 11,28 lei
„T.V.A. deductibilă”
7
b) achitarea facturii reprezentând contravaloarea tichetelor de masă achiziționate:
401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la banci in lei” - 19828,28 lei
c) includerea pe cheltuieli a contravalorii tichetelor de masă acordate salariaților:
642 „Cheltuieli cu tichetele de masă” = 5328 „Alte valori” 1683 lei
d) returnarea către emitent a tichetelor de masă nefolosite:
461 „Debitori diverși” = 5328 „Alte valori” 187 lei
Concomitent se încasează contravaloarea tichetelor de masă de la emitent:
5121 „Conturi la bănci în lei” = 461 „Debitori diverși” 450 lei
6) STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIMUL FISCAL AL PROVIZIOANELOR DEDUCTIBILE FISCAL
SC INOVATIN SRL, la 31.12.2014 înregistrează un sold al creanțelor de 800 000 lei, constituit din:
450.000 lei creante care nu ajuns încă la scadență
150 000 lei crențe al căror termen de încasare a fost deposit cu 90 zile și pentru care se admite că există un risc de nerecuperare de 20%, rezultând un provizion de 30.000 lei;
70.000 lei crențe al căror termen de încasare a fost depășit cu 180 de zile și pentru care se apreciazp existența unui risc de neincasare de 60%, rezultând un provizion în sumă de 42.000 lei;
30.000 lei al căror termen de încasare a fost depășit cu 270 de zile și pen-tru care se apreciază existența unui risc de neîncasare de 90%, rezultând un provizion în suma de 27.000 lei.
Din punct de vedere al impozitului pe profit pentru creanțele incerte se pot constitui provizioane deductibile fiscal, în următoarele procente deductibile fiscal:
8
Conform art.22 (1) lit.c :
30% - daca creanțele indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
Sunt înregistrate dupa 1 ianuarie 2004Sunt neîncasate de mai mult de 270 zileSunt datorate de o persoană neafiliată creditoruluiNu sunt garantate de o altă persoanăAu fost incluse în veniturile impozabile ale creditorului.
Conform art.22 (2) lit.j :
100% - dacă creanțele îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
Sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007;Sunt deținute față de debitori pentru care este declarată procedura de deschidere a falimentului (pe baza unei hotărâri judecătorești)Indeplinesc conditiile mentionate la pct. 3, 4 si 5 de mai sus
Ca provizioane deductibile, Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal admite în prezent urmatoarele:
provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor; provizioanele pentru acoperirea riscului de nerecuperare a creanțelor de la clienți; provizioanele specifice și rezervele tehnice, constituite potrivit legilor de organizare și functionare de către: societățile comerciale bancare; alte instituții de credit autorizate; societățile de servicii financiare; societățile de asigurare și reasigurare; provizioanele constituite de fondurile de garantare, potrivit normelor Băncii Naționale a României; provizioanele de risc pentru operațiunile pe piețele financiare, constituite potrivit reglementarilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare; provizioanele pentru închiderea și urmărirea postînchidere a depozitelor de deșeuri, constituite de contribuabilii care desfășoară activițăti de depozitare a deșeurilor, potrivit legii, în limita sumei stabilite prin proiectul pentru închiderea și urmărirea postînchidere a depozitului, corespunzătoare cotei-părți din tarifele de depozitare percepute.
Provizioanele constituite pentru acoperirea riscului de neîncasare a creanțelor de la clienți sunt deductibile numai în anumite procente calculate la valoarea creanțelor, cu îndeplinirea anumitor condiții prevăzute de Codul fiscal.
Din punct de vedere fiscal, creantele asupra clientilor pentru care se poate constitui provizion reprezinta sumele datorate de clientii interni si externi pentru produse, semifab-ricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate, pe baza de facturi, si neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei.
9
Ca urmare, rezultă un provizion pentru deprecierea creanțelor în suma de 99.000 lei, din care numai 27.000 lei intră în calcul pentru stabilirea sumei deductibile a provizionului la calculul profitului impozabil, în conformitate cu prevederile Codului fis-cal.
Înregistrarea contabilă a provizionului pentru deprecierea creanțelor-clienți este ur-mătoarea:
6814 = 491 - 99.000 lei
7) STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIMUL FISCAL AL PROVIZIOANELOR NEDEDUCTIBILE FISCAL
Emiterea facturii către beneficiar , cota TVA 24% :
4111 = % 100,000 lei 70XX 80,645 lei 4427 19,355 lei
Inventariere creanțe si constatare risc de neîncasare , estimare creanță incertă 100% și constituire provizion depreciere :
4118 = 411 100,000 lei6814* = 491 100,000 lei
* provizionul este deductibil fiscal în proporție de 30%, dacă îndeplineste cumulativ conditiile menționate mai sus :
6814 deductibil = 30.000 lei6814 nedeductibil = 70.000 lei
În cazul încasarii clientului incert :
5121 = 4118 100,000 Lei491 = 7814* 100,000 Lei
* Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectuează prin trecerea acestora pe venituri în cazul încasării creanței, proporțional cu valoarea încasată.:
7814 impozabil = 30.000 lei7814 neimpozabil = 70.000 lei
Se decide conform Hotarârii AGA trecerea pe pierdere a creanței incerte :
654** = 4118 100,000 Lei491 = 7814* 100,000 Lei
10
* Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectuează prin trecerea acestora pe venituri în cazul în care creanța a fost înregistrată pe cheltuieli.:
7814 impozabil = 30.000 lei7814 neimpozabil = 70.000 lei
** Cheltuielile reprezentând pierderile din creanțele incerte sau în litigiu neîncasate, înregistrate cu ocazia scoaterii din evidența a acestora, sunt deductibile pentru partea
acoperită de provizionul constituit.:
654 deductibil = 30.000 lei654 nedeductibil = 70.000 lei
Conform hotărârii judecatorești definitive se declarară falimentul clientului potrivit lg.85/2006 și se emite factura de ajustare cu semnul minus:
654** = 4118 80,645 Lei4118 = 4427 -19,355 Lei
491 = 7814* 100,000 Lei
**Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile 100%
* 7814 impozabil = 30.000 lei, 7814 neimpozabil = 70.000 lei
8) STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIMUL FISCAL AL REZERVELOR
SC INOVATION SRL înregistrează urmatoarele date:
capitalul social al unei întreprinderi este de 120.000 leimărimea rezervelor legale existente 10.000 lei; pe parcursul exercițiului financiar 2014 s-au înregistrat venituri totale de 800.000 lei, din care venituri neimpozabile 20.000 lei pe parcursul exercițiului financiar 2014 s-au înregistrat cheltuielile totale (altele decat cele cu impozitul pe profit) sunt în suma de 500.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile fiscal 10.000 lei.
În baza art. 22 alin. (1) lit. a) rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile și se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris și vărsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare și funcționare.
11
Să se afle:
marimea rezervelor legale care se constituie pentru anul 2014; calculul rezultatului impozabil, impozitului pe profit și a rezultatului net în situția
constituirii numai rezervelor legale determinate la punctul precedent.
Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%, cu excepțiile prevazute la art. 38 din Codul fiscal .
Conform art. 19 alin. (1) profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul și alte elemente similare veniturilor și cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.
În cazul prezentat situația este următoarea:
Venituri totale: 800.000 leiVenituri neimpozabile: 20 000 leiCheltuieli totale: 500.000 lei Cheltuieli nedeductibile: 10.000 lei
Profit brut: 800.000 – 500 000 = 300.000 lei20 % din capitalul social = 120.000 x 20% = 24.000 leiRezerva legală deductibilă: 5% x (300.000 - 20.000 + 10.000) = 14.500 leiRezerva legală totală: 14.500 + 10.000 = 24.500 lei
Profit impozabil: total venituri - total cheltuieli - venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile – rezerva legală deductibilă = 800 000 – 500 000 – 20 000 + 10.000 - 14.500 = 275.500 lei
Impozit pe profit : 275.500 x 16% = 44.080 leiProfit net: profit brut - impozit pe profit = 300.000 - 44.080 = 255 920 lei
9) STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIMUL FISCAL AL PENSIILOR FACULTATIVE
Micu Andrei este angajat S.C. INOVATION S.R.L., și începând cu data de 01.01.2014, adera la un fond de pensii facultative. Conform protocolului incheiat intre angajator si reprezentantii salariatilor, contributiile la schemele facultative de pensii se suporta in mod egal de catre angajat si angajator. La data de 01.01.2014, Andrei are un venit salarial brut lunar de 2500 lei. Conform actului de aderare incheiat, contributia totala va fi de 250 lei, din care 125 lei se va suporta de catre participant, iar 125 lei se va suporta de catre angajator.
12
“Suma reprezentând contribuţiile la fondurile de pensii facultative, prevăzută la alin. (2), este deductibilă pentru fiecare participant din venitul salarial brut lunar sau din venitul asimilat acestuia, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 euro, într-un an fiscal.”
Alineatul 2:
“Contribuţia la un fond de pensii facultative poate fi de până la 15% din venitul salarial brut lunar sau din venitul asimilat acestuia al persoanei care aderă la un fond de pensii facultative.”
Sal. Realizat (1)
CAS (2)=10,5% x (1)
CAS (3)= 5,5% x (1)
Fond somaj (4)=0,5% x (1)
Venit net (5)=(1)-(2)-(3)-(4)
Contrib. la fond facult. de pensii (6)
Ded. pers. baza (7)
Venit baza calcul (8)=(5)-(6)-(7)
Impozit (9)=16% x (8)
Retineri (10)
Sal. net (11)=(5)-(9)-(10)
2500 262,50 137,5 12,50 2087,50 125 250 1712,50 274 125 1688,50
Plafonul maxim pentru deductibilitatea cheltuielii cu contribuția la fondul facultativ de pensii: 400 euro x 4,4847 (cursul din data 31.12.2013) = 1794 lei.
Plafonul atins de societate = 125 x 12 luni = 1500 lei, suma care este integral deductibilă, întrucat aceasta nu depășește valoarea 1.794 lei.
Cheltuieli cu salariile:
641 = 421 2500 „Cheltuielile cu salariile personalului” „Personal salarii datorate”
Retineri salariat:
421 = % 686,50 „Personal salarii datorate” 444 274,00 „Impozit pe venituri de natura salariilor” 4372 12,50
„Contribuția personalului la fondul de șomaj” 4312 262,50
„Contribuția personalului la asigurarile sociale” 4314 137,50
„Contribuția personalului pentru asigurările sociale de sănătate”Contributii societate
Contribuția pentru asigurare accidente muncă:
6451 = 4311.2 2500 x procent (in functie de codul CAEN) „Contribuția unitatii la „Contribuția unității la
13
asigurările sociale” asigurările sociale”Contribuția socială la fondul de șomaj:
6452 = 4371 2500 x 0,5% „Contribuția unității „Contributia unitatii la fondul de șomaj”
la asigurarile de somaj”Fond garantare creanțe salariale:
6452 = 447.1 2500 x 0,25% „Contributia unitatii „Fonduri special, taxe si varsaminte assimilate”
la asigurarile de somaj”Fond sanatate datorat de societate:
6453 = 4313 2500 x 5,2% „Contributia unitatii la asigurarile „Contributia unitatii la asigurarile sociale sociale
de sanatate” de sanatate”CAS calculat societate:
6451 = 4311.1 2500 x 15,8% + 125 „Contributia unitatii la „Contributia unitatii la asigurarile
asigurarile sociale” sociale”Pe declaratia catre bugetul asigurarilor sociale de stat se va declara si se va plati
doar suma de 2500 x 15,8%, iar diferenta de 125 se va vira catre fondul de pensii facultativ.
Contribuția pentru concedii și indemnizații:
6451 = 4311.2 2500 x 0,85% „Contribuția unității la „Contribuția unității la CCI”
asigurarile sociale”Plata contributiei catre fondul de pensii facultativ (partea care ii revine
societatii):
4311.1 = 5121 125 „Contribuția unității la asigurările sociale” „Conturi la bănci în lei”
10) STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIMUL FISCAL AL PRIMELOR DE ASIGURARE
SC INOVATION SRL decide să îi plătească salariatului Andrei Micu primele de asigurare aferente politei de asigurare de viață și se încheie astfel, o anexă la contractual de muncă privind această modificare. Prima este trimestrială și este în valoare de 232,61 lei, iar salariul brut este de 2500 lei.
Primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariații proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul platii primei respective, altele decat cele
14
obligatorii. Astfel, Codul fiscal exclude din baza de calcul al contributiilor sociale primele de asigurare platite de catre suportator pentru salariatii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul platii primei respective, altele decat cele obligatorii.
In conditiile in care aceste cheltuieli sunt incluse in salariul brut si impozitate ca atare , sunt deductibile la determinarea profitului impozabil in temeiul art. 21 alin. (4) lit. k) din Titlul II al Codului fiscal.
Primele de asigurare incluse în veniturile salariale ale angajaților se vor înregistra în contabilitate astfel:
1. Valoarea primelor achitate de societate incluse in veniturile salariale:
641 = 421 - 2732,61 lei„Cheltuieli cu salariile „Personal - salarii datorate"
personalului"
2. Plata primelor către societatea de asigurări:
461 = 5121 – 232.61 lei"Debitori diverși" "Conturi la bănci in lei"
3. Reținerea sumelor achitate:
421 = 461 - 232,61 lei"Personal - salarii datorate" "Debitori diverși"
Primele de asigurare de viață achitate conform contractelor de asigurare, neincluse în veniturile salariale ale angajatilor se înregistrează cu ajutorul contului 613 "Cheltuieli cu primele de asigurare".
11) STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIMUL FISCAL AL FUNCTIONARII SI INTRETINERII LOCUINTELOR DE SERVICIU
SC INOVATION SRL are închiriate apartamente în localitatea unde are sediul social pentru angajații săi din alte localități. Sunt deductibile fiscal cheltuielile cu chiria și întretinerea acestor apartamente?
Cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu sunt in suma de 5.000 lei. Suprafața pusa la dispoziția angajatului este de 100 m2.
Potrivit Anexei nr. 1 la Legea locuintei nr. 114/1996, pentru o singură persoană suprafața construibilă maxim admisă este de 58 m2.
Locuințe închiriate de agentul economic pot fi:
15
este declarat sediu secundar (punct de lucru) - în acest caz nu mai poate fi considerat locuință;avantaj în natură – în cazul în care locuință este folosită de către salariați - în scop personal;cheltuială deductibilă în cazul în care este folosită de către salariați în scopul societății – dovedit cu documentația pentru deplasare țn alta localitate decât sediul principal sau secundar unde lucrează salariatul.cheltuială nedeductibila - în cazul în care este folosită de alte persoane decâ salariații –permanent (nu accidental);cheltuiala de protocol – în cazul în care este folosită în mod accidental de alte persoane decât salariații care au legatură cu societatea.
În cazul locuinței de serviciu date în folosința unui salariat sau administrator, cheltuielile pentru functionarea, întreținerea și repararea acesteia sunt deductibile în limita corespunzatoare raportului dintre suprafața construită prevazută de Legea locuinței nr. 114/1996, majorată cu 10%, și totalul suprafeței construite a locuinței de serviciu respective.
Suprafata recunoscuta din punct de vedere fiscal:
(58 + 10% x 58) / 100 = 63,80%
Cheltuiala deductibila fiscal:
63,80% x 5.000 = 3.190 lei
Cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea și repararea locuințelor de serviciu, situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare, sunt deductibile la calculul profitului impozabil în limita corespunzatoare suprafețelor construite prevăzute de Legea locuinței nr. 114/1996, care se majorează, din punct de vedere fiscal, cu 10%.
Contravaloarea folosinței locuinței de serviciu nu este inclusă în veniturile de natura salarială.
12) STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIMUL FISCAL AL FUNCȚIONĂRII ȘI ÎNTREȚINERII UNUI SEDIU AFLAT ÎN LOCUINȚA PROPRIETATE PERSONALĂ
Sandu Mihail, persoana fizică este acționar la două SRL-uri SC IMET SRL și SC MEGAMIND SRL, cu sediul social declarat la aceeași adresa de domiciliu. Cheltuielile lunare privind funcținarea firmelor pentru adresa respectivă sunt de 800 lei/ lună, defalcate pe:
300 lei energie electrică300 lei gaze200 lei utilități bloc.
Spațiul este folosit integral ca sediu, fiind incheiate contracte de comeodat înregistrate la ONRC.
16
"Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitata:
...m) cheltuielile de funcționare, întretinere și reparații aferente unui sediu aflat în locuința proprietate personală a unei persoane fizice, folosită și în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor puse la dispoziția societății în baza contractelor încheiate între părți, în acest scop:"completat de punctul 37 din normele metodologice date în aplicarea acestui articol:
" În cazul în care sediul unui contribuabil se afla în locuința proprietate a unei persoane fizice, cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente sediului sunt deductibile îîn limita determinată pe baza raportului dintre suprafața pusă la dispoziția contribuabilului, menționată în contractul încheiat între părți, și suprafața totală a locuinței. Contribuabilul va justifica cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente sediului cu documente legale, cum sunt contractele încheiate cu furnizorii de utilitati si alte documente."
Cheltuielile vor fi suportate in mod egal de ambele firme. Așadar, in contabilitatea fiecaruia vor fi inregistrate:
605 = 462 – 150 lei
605 = 462 – 150 lei
605 = 462 – 100 lei
- decontarea prin decontul de cheltuieli:462 = 542 – 400 lei
- plata prin registrul de casa:542 = 5311 – 400 lei
13) STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIMUL FISCAL AL CHELTUIELILOR CU COMBUSTIBILUL
Administratorul firmei SC INOVATIONS SRL a achiziționat în data de 26 iunie 2014 pe bază de factură benzină în valoare de 400 lei + TVA. Combustibilul destinat autoturismului proprietate a companiei (este utilizat doar in interes de serviciu) în vederea unei deplasări la un client din Oradea. La intoarcere administratorul a în-tocmit o foaie de parcurs și ordinul de deplasare având trecută semnatura și ștampila clientului.
Care este tratamentul fiscal al cheltuielii cu combustibilul?
În acest caz societatea îsi va putea deduce integral cheltuiala cu combustibilul și reparațiile deoarece autoturismul este utilizat exclusiv în scopul desfășurarii unei activ-
17
ități economice și concomitent va genera și venituri impozabile din desfășurarea acestei activitati.
%
= 401 484
6022
„Cheltuieli privind combustibilii” „ Furnizori” 400
4426 TVA deductibila 84
În cazul în care se achiziționează combustibil sau alte cheltuieli pentru autovehicul pe baza bonului fiscal trebuie precizat că întreaga suma achitată se va trece pe cheltuieli deoarece societatea nu-si poate deduce TVA-ul daca:
nu are trecut CUI beneficiarului sau
valoarea este mai mare de 100 de euro la cursul valabil din data achiziției.
Deductibilă limitat la 50 %
Potrivit art. 21, alin. 4, lit. t) din Codul Fiscal cheltuielile aferente vehiculelor ru-tiere motorizate sunt deductibile in limita a 50 % in situatia in care acestea nu sunt utiliz-ate exclusiv în scopul activităţii economice, iar masa totală maximă autorizată nu de-păşeste 3.500 kg şi care să nu are mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului.
Conform normelor metodologice de la art. 145^1 in situatia in care contribuabilul isi deduce doar 50 % din cuantumul cheltuielii acesta nu este obligat să facă dovada util-izării vehiculului în scopul activităţii economice sau pentru uz personal prin intermediul foii de parcurs.
Limitarea la 50 % a deductibilitatii cheltuielilor cu vehiculele se efectuează dupa aplicarea limitării aferente taxei pe valoarea adăugată, prin urmare se aplică şi asupra taxei pe valoarea adăugată pentru care nu s-a acordat drept de deducere din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată.
14) STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIMUL FISCAL AL DOBÂNZILOR
La data de 31 martie 2014, entitatea SC INOVATIONS SRL a cumpărat 10.000 de obligațiuni cu valoarea nominală de 10 lei la prețul de cumpărare unitar de 12 lei. La data de 31 decembrie 2014, societatea încasează cuponul anual de dobândă, în condițiile în care rata dobânzii este de 20%.
La achiziția obligațiunilor, entitatea INOVATIONS a efectuat următoarea înregistrare contabilă:
18
506 = 5121 „Obligatiuni” „Conturi la banci in lei” 120.000 lei
Venit din dobânzi pe perioada 01.04 - 31.12 :
10.000 oblig x 10 lei x 20% x 9 / 12 = 15.000 lei
Dobanda aferentă perioadei 01.01 - 31.03 va diminua valoarea contabilă a obligațiunilor.
Dobânda aferentă 01.01 - 31.03 = 10.000 oblig x 10 lei x 20% x 3 / 12 = 5.000 lei La încasarea dobânzii, înregistrarea contabilă va fi:
5121 = 766 „Conturi la banci in lei” „Venituri din
dobânzi” 506
„Obligațiuni”
20.000 lei 15.000 lei
5.000 lei
În situația în care dividendele pentru acțiunile deținute sunt declarate din profitul preachiziție, atunci aceste dividende trebuie să fie deduse din costul titlurilor de valori.
15) STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIMUL FISCAL AL DIFERENTELOR DE CURS
În data de 20 martie 2015 SC INOVATIONS SRL emite o factură față de un client extern în valoare de 1.000 euro. De asemenea, înregistrează o datorie față de un furnizor extern în valoare de 500 euro.
La data de 20 martie 2015 cursul de schimb valutar a fost de 4.4306 lei/euro. La data de 11 mai 2015 se înregistrează un curs valutar de 4,4488 lei / euro
Deoarece cursul valutar a crescut, vom înregistra venituri din curs valutar aferente facturii emise, precum si cheltuieli privind cursul valutar privind datoria fata de furnizor.
1000 * 4,4306 = 4 430,60
1000* 4,4488 = 4 448,80
4111 = 765 - 18,20
„Clienți” „Venituri din diferențe de curs valutar”
500 * 4,4306 = 2215,30
500 * 4,4488 = 2224,40
19
665 = 401 - 9,10
„Cheltuieli „Furnizori” din diferente de curs valutar”
16) STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIMUL FISCAL AL MINUSURILOR DE INVENTAR
Să se înregistreze în contabilitate diferenţele constatate la inventarierea mărfurilor efectuată la sfârşitul exerciţiului financiar 2014, dacă situaţia faptică este redată de lista de inventariere, iar situaţia scriptică este următoarea:
Marfă = 50 bucăţi Cota medie de rabat calculată la sfârşitul perioadei este de 20%.Mărfurile sunt înregistrate la preţul de vânzare cu amănuntul.Valoarea de inventar a mărfurilor este: Marfă = 5 000 leiDacă valoarea de inventar este mai mare decât valoarea contabilă, în listele de inventariere se înscrie valoarea contabilă.
a) Înregistrarea minusului de inventar la articolul,,Marfă,,
Minus de inventar = (cantităţi faptice –cantitati scriptice) x preţul de înregistrare în contabilitate = 1 buc x.100 = 100,00 lei ;Tva neexigibila aferentă mărfurilor lipsă: 100 * 24 : 124 = 19,35 lei;Adaosul comercial aferent mărfurilor lipsă: (100 – 19,35) x 20% = 16,13 lei Costul de achiziţie al mărfurilor lipsă la inventar: 100 – 19,35 – 16,13 = 64,52 lei;
607 = 371 - 64,52 Cheltuieli privind mărfurile Mărfuri
378 = 371 16,13 Diferenţe de preţ la mărfuri Mărfuri
4428 = 371 19,35 TVA neexigibila Mărfuri
b) Imputarea către vânzător a minusului de inventar:
4282 = 7581 80,65 lei
Alte creanţe în legătură Venituri din despăgubiri, cu personalul amenzi şi penalităţi
20
4282 = 4427 19,35 lei
Alte creanţe în legătură TVA colectată cu personalul
c) Reţinerea debitului pe statul de salarii :
421 = 4282 100,00 leiPersonal – salarii datorate Alte creanţe în legătură cu personalul
17) STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIMUL FISCAL AL TVA AFERENTA BUNURILOR ACORDATE SALARIATILOR
O societate achizitionează o pereche de cizme pentru salariații ce lucrează pe șantier. Costul de achiziție este de 200 lei + TVA 24% = 248 lei.
Se acordă salariatului ce suportă 100 lei + TVA 24% = 124 lei.
Avantajele în natură pot fi definite ca fiind cheltuieli efectuate de către angajator, materializate în bunuri sau servicii, suportate integral sau parțial de către acesta pentru nevoi personale ale salariatului. Din motive de simplificare, anumite avantaje fac obiectul unei evaluari forfetare, in timp ce altele sunt estimate in functie de valoarea lor pe piata.
Din punct de vedere fiscal, Codul fiscal consideră avantajele în bani și în natură venituri impozabile la nivelul persoanelor fizice care le primesc. Pentru că un avantaj acordat să fie impozabil la nivelul angajatului în categoria veniturilor din salarii, trebuie ca acesta să reflecte folosința în scop personal a bunului sau serviciului acordat salariatului, ca urmare a unei relații contractuale.
Avantajele în bani și în natură nu se impozitează la nivelul salariatului dacă acestea sunt suportate de salariat.
Angajatorul poate acorda avantaje pentru fidelizarea angajatilor, care vor fi impozabile prin cumulare cu salariul, îmbrăcând diferite forme.
Achizitie de la furnizor:
303 „Materiale de natura obiectelor de inventor” = 401 „Furnizori” - 200 lei
4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” - 48 lei
Predare la salariat:
461 „Debitori diversi” = 7588 „Alte venituri din exploatare” - 100 lei
461 „Debitori diversi” = 4427 „TVA colectata” - 24 lei
21
si concomitent scaderea din gestiune
603 „Cheltuieli cu materiale de natura obiectelor de inventor” = 303 „Materiale de natura obiectelor de inventor” - 200 lei
18) STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIMUL FISCAL AL PLĂȚILOR REALIZATE ÎN FAVOAREA ACȚIONARILOR
Societatea X primeste o factură emisă de SC Y si plateste contravaloarea unei facturi de reparație a unui autoturism care apartine acționarilor in valoare de 2000 lei. Cum este tratată această cheltuială?
Cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru aceste bunuri sau servicii, sunt considerate cheltuieli nedeductibile conform preve-derilor art 21, alin 1 lit e.
Sunt considerate cheltuieli făcute în favoarea participanţilor următoarele:cheltuielile cu amortizarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de transport utiliz-ate de către participanţi, în favoareaacestora;bunurile, mărfurile şi serviciile acordate participanţilor, precum şi lucrările ex-ecutate în favoarea acestora;cheltuielile cu chiria şi întreţinerea spaţiilor puse la dispoziţie acestora;alte cheltuieli în favoarea acestora
De asemenea, pe lângă faptul că aceste cheltuieli nu sunt deductibile, suma este considerată dividend cf art 7 alin 1 pct12 din Codul Fiscal:
„Se consideră dividend din punct de vedere fiscal şi se supune aceluiaşi regim fiscal ca veniturile din dividende:
suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile achiziţionate de la un participant la persoana juridică peste preţul pieţei pen-tru astfel de bunuri şi/sau servicii, dacă suma respectivă nu a făcut obiectul impunerii la primitor cu impozitul pe venit sau pe profit;
suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile furnizate în favoarea unui participant la persoana juridică, dacă plata este făcută de către persoana juridică în folosul personal al acestuia.”
Înregistrarea acestei cheltuieli în contabilitate este următoarea:611 ned = 401 2000 lei
Această cheltuială este considerată nedeductibilă la calculul impozitului pe profit.De asemenea, conform celor mentionate mai sus, suma este tratată drept dividend și
în consecință trebuie reținut, declarat și virat impozitul pe dividende.Valoarea dividendului brut este de 2000*100/84=2381 lei, iar suma reținută drept
impozit este de 381 lei.
22
19) STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIMUL FISCAL AL TRANZACTIILOR CARE NU AU LA BAZA UN DOCUMENT JUSTIIFCATIV
Conform modificărilor fiscale din 2010, următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor;” nu sunt considerate cheltuieli deductibile
În cazul efectuarii unei tranzacții cu un viitor partener de afaceri, este deosebit de importantă consultarea paginii de internet www.anaf.ro pentru a afla daca acel partener de afaceri este sau nu cuprins în lista contribuabililor declarati inactivi. Desi pare o sarcina complicata, ea ne scuteste de consecintele negative pe care le-am suporta in cazul in care acesta a fost declarat inactiv, respectiv:
• nu am avea dreptul sa deducem cheltuiala la calculul profitului impozabil; • nu am avea dreptul sa deducem TVA din factura emisa de acesta.
20) STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIMUL FISCAL AL CHELTUIELILOR AFERENTE VENITURILOR NEIMPOZABILE
SC INOVATIONS SRL la finele primului trimestru al anului current, înregistra următoarea situație:
Venituri totale constituite exclusive din prestările de servicii - 25.000 lei;Cheltuieli totale: 15.000,cheltuieli cu impozitul pe profit: 1.600cheltuieli de protocol 500;cheltuieli cu vanzarea marfurilor 1000.
Determinarea limitei cheltuielilor deductibile cu protocolul:
Cheltuieli protocol admise = Venit total – Venit neimpozabil – (Cheltuieli totale –
Cheltuieli protocol – Cheltuieli cu impozit pe profit – Cheltuieli aferent venit neimpozabil)
sau
Cheltuieli protocol admise = Venit Total – Venit neimpozabil – Cheltuieli totale +
Cheltuieli protocol + Cheltuieli cu impozit pe profit + Cheltuieli aferente venit neimpozabil
Astfel avem:
Cheltuieli protocol admise = 2% x(25.000 – 15.000 + 500+1.600) = 2% x 3.900 = 242 lei
Cheltuieli protocol nedeductibile = 258 lei
23
21) STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIMUL FISCAL AL CHELTUIELILOR DE CONSULTANȚĂ ȘI MANAGEMENT
SC INOVATIONS SRL apelează la o firmă de consultanță și management pentru eficientizarea activității desfășurate. În urma incheierii contractului, SC ALFA, prestatoare de servicii elaborarează un proiect care să eficientizeze activitatea managerială și cea a salariaților, care valorează 2500 lei, TVA 24%.
Sunt deductibile integral aceste cheltuieli?
Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii trebuie să se îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract încheiat între părţi sau în baza oricărei forme contractuale prevăzute de lege; justificarea prestării efective a serviciilor se efectuează prin: situaţii de lucrări, procese-verbale de recepţie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piaţă sau orice alte materiale corespunzătoare; contribuabilul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul activităţilor desfăşurate.
Nu intră sub incidenţa condiţiei privitoare la încheierea contractelor de prestări de servicii, prevăzută la art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate şi de persoane juridice, cum sunt: cele de întreţinere şi reparare a activelor, serviciile poştale, serviciile de comunicaţii şi de multiplicare, parcare, transport şi altele asemenea. Pentru servicii de management, consultanţă şi asistenţă tehnică prestate de nerezidenţii afiliaţi contribuabilului, la analiza tranzacţiilor pentru determinarea deductibilităţii cheltuielilor trebuie să se aibă în vedere şi principiile privind impunerea întreprinderilor asociate din Convenţia-model cu privire la impozitele pe venit şi impozitele pe capital. Analiza trebuie să aibă în vedere: (i) părţile implicate; (ii) natura serviciilor prestate; (iii) elementele de recunoaştere a cheltuielilor şi veniturilor pe baza documentelor justificative care să ateste prestarea acestor servicii. (Baza legală: art. 21 alin. (4) lit. m) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare)
Asadar, cheltuielile înregistrate sunt deductibile integral.
% = 401 3100
628 2500
4426 600
24
22) STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIMUL FISCAL AL CHELTUIELILOR CU CREANTELE NEICASATE
SC INOVATIONS SRL emite o factură către SC BETTA SRL în valoare de 2000 lei, TVA 24%, ca urmare a prestarilor de servicii . Societatea incaseaza 1300 lei prin bancă și se preconizează că restul de 700 lei nu va fi încasat. Care vor fi înregistrările contabile?
Creantele neincasate pot fi trecute pe cheltuieli care pot fi și deductibile în anumite situații. De asemenea, pentru creanțele neîncasate putem constitui provizioane deductibile în anumite limite prevăzute de Codul fiscal.
Conform codului fiscal pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a cre-anţelor neîncasate, sunt deductibile în următoarele cazuri:
1. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti;
2. debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;
3. debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;
4. debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul. Conform normelor la codul fiscal dificultăţile financiare majore care afectează întregul patrimoniu al debitorului sunt cele care rezultă din situaţii excepţionale determinate de calamităţi naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe şi în caz de război.
De asemenea, în ce privește TVA, Codul fiscal permite ajustarea bazei de impozitare în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisă începând cu data pronunţării hotărârii judecătoreşti de închidere a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, hotărâre rămasă definitivă şi irevocabilă.
Notele contabile sunt :
Inregistrarea facturii emise :
4111 Clienti = % 2480 lei
704 Venituri din servicii
prestate si lucrari executate 2.000 lei
4427 TVA colectata 480 lei
Încasarea sumei de 1300 lei prin bancă
5121 Conturi curente la bănci = 4111 Clienti - 1300 lei
Înregistrarea trecerii valorii neincasate la clienți incerți sau în litigiu
4118 Clienti incerti sau in litigiu = 4111 Clienti 700 lei
Concomitent se înregistrează și cheltuiala pentru deprecierea creanțelor astfel:
6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante = 491 Ajustari pentru deprecierea creantelor clienti 700 lei
25
Daca in cele din urma s-au epuizat mijoacele pentru recuperarea creantei si s-a obtinut hotararea judecatoreasca definitive, valoarea nerecuperata se scoate din gestiune, astfel :
a) Reversarea ajustarii pentru depreciere :
491 Ajustari pentru deprecierea creantelor clienti= 7814 Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante 700 lei
b) Trecerea pe pierdere a creantei:
% = 4118 Clienti incerti sau in litigiu 700
654 Pierderi din creante si debitori diversi 532 lei
4427 TVA colectata 168 lei
23) STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIMUL FISCAL AL CHELTUIELILOR CU SPONSORIZAREA
SC INOVATIONS SRL, plătitor de impozit pe profit hotărăște încheierea unui contract de sponsorizare conform legii, în calitate de sponsor, în valoare de 2500 lei. Contractul de sponsorizare se încheie în data de 15 martie 2015. La calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2015, contribuabilul prezintă următoarele date financiare:
Venituri din vânzarea mărfurilor = 100.000 lei
Venituri din prestări de servicii = 20.000 lei
Total cifră de afaceri 120.000 lei
Cheltuieli privind mărfurile = 73.000 lei
Cheltuieli cu personalul = 17.000 lei
Alte cheltuieli de exploatare = 10.000 lei
din care:
2500 lei sponsorizare
Total cheltuieli 90 000 lei
Calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005:
26
Profitul impozabil = 120 000 – 90 000 + 2500 = 32500 lei.
Impozitul pe profit înainte de scăderea cheltuielii cu sponsorizarea: 32500 x 16% = 5200 lei.
Avându-se în vedere condiţiile de deducere prevăzute la art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt:
30% din cifra de afaceri reprezintă 360 lei;20% din impozitul pe profit înainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare reprezintă 1040 lei.
Suma de scăzut din impozitul pe profit este 360 lei.
Pentru trimestrul I 2005 impozitul pe profit datorat este de: 5200 - 360 = 4840 lei.
24) Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor care provin din documente de la terti inactivi fiscal
SC INOVATIONS SRL primeste o factură în valoare de 500 lei de la SC LEFTER SA. Ulterior, contabilul a descoperit că LEFTER SA figurează pe site-ul Agentiei Nationale de Administrare Fiscală ca fiind contribuabil inactiv. Să se calculeze care este limita deductibilitate.
Cheltuielile înregistrate în evidența contabilă care au la bază un document emis de un contribuabil inactiv nu sunt deductibile la calcul impozitului pe profit.
Așadar, cheltuieli totale nedeductibile = 500 lei.
25) STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIMUL FISCAL AL COTIZATIILOR CĂTRE ORGANIZATIILE PROFESIONALE
Societatea BUSINESS CONSULT SRL, societate de expertiză contabilă, plătește în anul 2014 o cotizatie obligatorie catre CECCAR in valoare de 12.000 lei. Cursul de schimb folosit este 1 euro = 4.4306 lei. Cotizatia pentru CECCAR de 12.000 lei este in-tegral deductibilă?
Conform Legii 571/2003 privind Codul Fiscal, sunt considerate cheltuieli deductibile ur-mătoarele:
taxele de înscriere, cotizațiile și contributiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum și contributiile pentru fondul destinat negoci-eriicontractului colectiv de munca,taxele de înscriere, cotizatiile și contribuțiile datorate către camerele de comerț și industrie, organizatiile sindicale și organizatiile patronale.
Pe lângă aceste prevederi din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal se menționează ca taxele și cotizațiile către organizațiile neguvernamentale sau asociațiile profesionale care au legăură cu activitatea desfășurată de contribuabili și care depășesc echivalentul in
27
lei a 4.000 euro anual, altele decat cele prevazute la alin. (2) lit. g) și m) sunt considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit.
Plafonul maxim deductibil pentru taxe și cotizatii este de 4.000 euro * 4.4306 = 17722,40lei.
Așadar, cotizatia pentru CECCAR de 12.000 lei este integral deductibilă.
26) STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIMUL FISCAL AL CHELTUIELILOR CU AMORTIZAREA CONTABILĂ SI FISCALĂ
SC INOVATIONS SRL a achizitionat în data de 25.03.2015, a achizitionat un utilaj in vederea utilizarii acestuia în activitatea de producție. Valoarea utilajului, a fost de 200.000 lei.
Data punerii in functiune: 01.04.2015.
Durata de utilizare economica, stabilita de societate, este de 10 ani de la data punerii in functiune, metoda de amortizare aleasă, find cea liniară.
In general, prin amortizare se intelege alocarea sistematica, pe cheltuieli de exploatare, a valorii unui activ imobilizat pe durata de utilizare economica a acestuia.
Cheltuiala cu amortizarea reprezinta o cheltuiala nemonetara si are ca efect diminuarea rezultatului perioadei.
In practica se utilizeaza atat amortizarea din punct de vedere contabil, cat si cea din punct de vedere fiscal.
Amortizarea fiscala are ca efect diminuarea rezultatului fiscal.
Din punct de vedere contabil:
Utilajul achizitionat reprezintă imobilizare corporală și se înregistrează în cadrul grupei 21 a Planului de conturi, în categoria instalațiilor tehnice (echipamente tehnologice).
Înregistrarea în contabilitate a utilajului
% = 404 248.000
2131 Furnizori de imobilizări 200.000
Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și instalații de lucru)
4426 48000
T.V.A. deductibilă
6811 = 2813 1666,67
28
Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalatiilor, mijloacelor
privind amortizarea de transport, animalelor si plantatiilor
imobilizarilor
Din punct de vedere fiscal:
Utilajul achiziționat reprezintă mijloc fix, iar amortizarea fiscală lunară a acestuia se determină în funcție de durata normală de utilizare, care se stabilește conform Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 2.139/2004.
Astfel, potrivit Catalogului, utilajul se regaseste în cadrul:
grupei 2 Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații
subgrupa 2.1 Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)
clasa 2.1.5 Masini, utilaje și instalații pentru construcții de mașini și prelucrarea metalului
În vederea determinării amortizării fiscale, societatea utilizează o durată normală de funcționare de 8 ani.
Amortizarea fiscală lunară este în suma de 2083,33 lei, calculată astfel:
Amortizarea fiscală anuală: 25000 lei.
În consecință, societatea înregistrează în situațiile financiare o amortizare anuală de 20 000 lei (3.500 lei x 12 luni), care reprezintă amortizare contabilă.
27) STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIMUL FISCAL AL PROVIZIOANELOR DE GARANTII DE BUNA EXECUTIE ACORDATE CLIENTILOR
Societatea INOVATIONS S.R.L înregistrează veniturile realizate din valoarea bunurilor, lucrărilor executate și serviciilor prestate pentru care s-au acordat garanții de 5% din valoarea contractului. Perioada de garantie este de 24 luni. Valoarea contactului este de 500 000 lei. Suma se reține din factură și se va achita la finalizarea perioadei. Valoarea garantiei = 500.000 * 5% = 25000 lei.
4111 = % 704 - 500 000
4427 - 120 0000
Reținerea garanției:
29
2678 = 41111 - 25 000In acest caz, se poate constitui un provision pentru garantie:
6812 = 1512 – 25000,
Iar la finalul contractului poate desființa provizionul:
1512 = 7812 - 25 000
28) STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIMUL FISCAL AL PROVIZIOANELOR PENTRU DEPRECIEREA CLIENȚILOR-INSOLVENȚĂ
SC INOVATIONS SRL a emis o factura către clientul ADRED, în luna mai 2014, în valoare de 5.000 lei (cu tva) ramasă până în luna curentă ca neincasata. În octombrie 2014, firma INOVATIONS a fost notificată de începerea procedurii de insolvență și s-a înscris la masa credală. Care este procedura contabilă și fiscală cu acest client?
Conform prevederilor pct. 56 alin. (3) OMFP 3055/2010 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene: pentru creanţele incerte se constituie ajustări pentru pierdere de valoare.
Conform prevederilor pct. 189 alin. (1) OMFP 3055/2010 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene:: (1) Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate (contul 4118 "Clienţi incerţi sau in litigiu" sau în conturi analitice ale conturilor de creanţe, pentru alte creanţe decat clienţii). (2) în scopul prezentării în situaţiile financiare anuale, creanţele se evaluează la valoarea probabilă de încasat.
Atunci cand se estimează că o creanţă nu se va incasa integral, in contabilitate se inregistrează ajustări pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.Din punct de vedere contabil, în momentul în care apare incertitudinea incasării creanței (momentul notificarii insolventei), societatea va proceda la inregistrarea creanței respective în contul de clienti incerți:
4118 Clienti incerti sau in litigiu = 4111 Clienti 5.000 lei
În același timp, societatea ar trebui să estimeze pe baza informațiilor obținute despre societatea insolventa (din discutiile cu reprezentantii societății, din discuțiile cu avocații societății, etc.) probabilitatea de neincasare a creanței și să înregistreze în contabilitate o ajustare a valorii creanței ca urmare a riscului de neîncasare, astfel:
6814 Cheltuieli de exploatare = 491 Ajustari pentru deprecierea creantelorprivind ajustarile pentru
deprecierea activelor circulante
30
4111 Clienti = 4118 Clienti incerti sau in litigiu 5.000 lei
5121 Conturi la banci = 4111 Clienti 5.000 lei
491 Ajustari pentru deprecierea creantelor = 7814 Venituri din exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante
654 Pierderi din creante = 4118 Clienti incerti sau in litigiu 4.201,68 lei (valoare neta factura)
4427 TVA colectata = 4118 Clienti incerti sau in litigiu 788,32 lei (TVA)
În ceea ce privește valoarea TVA-ului colectat, potrivit prevederilor art. 138 lit. d) se procedează la ajustarea bazei impozabile și stornarea TVA-ului colectat așa cu s-a prezentat în înregistrarea contabilă de mai sus.
29) STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIMUL FISCAL AL PROVIZIOANELOR PENTRU DEPRECIEREA CLIENTILOR-VECHIME
Considerăm urmatoarea situatie: S.C. „Alfa“ S.R.L. factureaza unui client mărfuri în valoare de 140.000 lei. T.V.A. calculata este de 33.600 lei. Termenul de încasare prevazut in contract este 12 februarie 2014.
.Se înregistrează vânzarea mărfii
4111 „Clienti” =% 173.600 lei
707 „Venituri din vanzarea marfurilor” 140.000 lei
4427 „T.V.A. colectat” 33.660 lei
La începutul lunii noiembrie (8 noiembrie), când se implinesc cele 270 de zile de la data prevazută în contract pentru încasarea creanţei, se înregistrează provizionul pentru clienții incerți, pe baza hotărârii judecătorești de deschidere a falimentului.
Provizioane constituite asupra creanţelor în limita unui procent de 100% dacă se îndeplinesc cumulativ condițiile:
Sunt înregistrate după data de 01 ianuarie 2007;Creanţa este deţinută la o persoane juridică asupra căreia a fost declaratăprocedura de deschidere a falimentului conform Hotarârii judecătoresti;Nu sunt garantate de alte persoane;Au fost înregistrate în veniturile contribuabilului;Creanţele aparţin unei persoane ce nu este afiliată contribuabilului
31
Orice anulare / reducere de provizion care a constituit cheltuială deductibilă reprezintă venit impozabil.
4118 „Clienti incerti sau in litigiu“ = 4111 „Clienti” 173.600 lei
6814 = 491 173.600
Cheltuieli de exploatare privind Provizioane pentru
deprecierea creantelor - provizioane pentru deprecierea
clienti” activelor circulante
Din punct de vedere fiscal, din suma de 173.600 lei sunt deductibile numai 43.400 lei, care reprezintă 25% din valoarea provizionului constituit.
Dacă până la finele anului nu se încasează creanţa, în anul 20156 valoarea deductibilă a provizionului nu se măreste cu încă 5% până la 30%, cât recunoaşte legea fiscal pentru acest an.
În momentul în care falimentul a fost declarat, se înregistrează provizionul la venituri:
491 = 7814 173.600
Provizioane pentru deprecierea Venituri din provizioane
creantelor -clienti” pentru deprecierea activelor circulante”
Din venitul de 173.600 lei, suma de 130 200 este venit neimpozabil, in timp ce suma de 43 400 lei este venit impozabil, intrucât cheltuiala a fost deductibilă.
30) STUDIU DE CAZ PRIVIND REGIMUL FISCAL AL CONTRACTULUI DE FIDUCIE
În cazul contractelor de fiducie, încheiate conform dispozițiilor Codului civil, în care constituitorul are și calitatea de beneficiar, se aplică următoarele reguli:
transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor către fiduciar nu este transfer impozabil în întelesul prezentului titlu;
fiduciarul va conduce o evidență contabilă separată pentru masa patrimonială fiduciară și va transmite trimestrial către constituitor, pe baza de decont, veniturile și cheltuielile rezultate din administrarea patrimoniului conform contractului;
32
valoarea fiscală a activelor cuprinse în masa patrimonială fiduciară, preluată de fiduciar, este egală cu valoarea fiscală pe care acestea au avut-o la constituitor;
amortizarea fiscală pentru orice activ amortizabil prevazut în masa patrimonială fiduciară se determină în continuare în conformitate cu regulile prevazute la art. 24, care s-ar fi aplicat la persoana care a transferat activul, daca transferul nu ar fi avut loc.
În schimb, în cazul contractelor de fiducie, încheiate conform dispozițiilor Codului civil, în care calitatea de beneficiar o are fiduciarul sau o terță persoană, cheltuielile în-registrate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor către fiduciar sunt considerate cheltuieli nedeductibile.
Societatea constituitoare – Alfa înregistrează la 01.01.2014 transferul creanțelor cu titlu de garanție în fiducie:
6585 = 4111 5.000 lei Alte cheltuieli din Clientexploatare-operatiide constituire a fiduciei Transferul elementelor
2677 = 7585 5.000 lei Drepturi aferente Venituri din exploatare. activelor nete Operatii legate de constituirea aflate in fiducie fiduciei - transferul elementelor
În cazul contractelor de fiducie, încheiate conform dispozițiilor Codului civil, în care calitatea de beneficiar o are fiduciarul sau o terță persoană, cheltuielile înregistrate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor către fiduciar sunt consider-ate cheltuieli nedeductibile.
Creante = Fonduri fiduciare 5.000 lei
La beneficiarul garanției operația se înregistrează în afara bilanțuluiDebit 802 Angajamente primite 5.000
În contabilitatea fiduciei se înregistrează încasarea creanțelor
Conturi la banci = Creante 5.000 lei
La 31.12.2014Contractul de fiducie încetează. Lichidarea fiduciei
Fonduri fiduciare = Conturi la banci in lei 5.000 leiLa constitutor - în cazul în care garanția nu este utilizată Lichidarea fiduciei
5121 = 7587x 5.000Conturi la banci Venituri din exploatare.
33
Operatii legate de lichidarea fiduciei
6587x = 2677 5.000 Alte cheltuieli Drepturi aferente din exploatare. Activelor nete Operatii legate de aflate în fiducie lichidarea fiduciei
La beneficiarul garantieiReducerea elementului in afara bilantului Credit 802 Angajamente primite 5.000
34
