apmgl.anpm.roapmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/ARPM Galati...apmgl.anpm.ro

RAPORTUL EVALUĂRII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI - PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA-CONACHI, JUD. GALATI Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacău Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.

1

RAPORTUL EVALUĂRII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI

JUD. GALATI

Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacău Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.


2

Cuprins

1. INFORMATII GENERALE ....................................................................... 6

1.1. Informatii despre titularul proiectului .................................................. 7

1.2. Informatii despre autorul atestat al raportului evaluării impactului asupra mediului ........................................................................................... 8

1.3. Denumirea proiectului si localizare ...................................................... 8

Incadrarea in reteaua de localităţi .......................................................... 10

Incadrarea in teritoriul administrativ ..................................................... 11

Suprafeţele de teren de vor fi ocupate temporar/permanent de către proiectul propus: .................................................................................... 12

Suprafata ocupata de generatoarele eoliene: ............................................. 13

Suprafata ocupata de drumurile acces la parcul eolian: ............................ 14

Localizarea conform Coordonatelor STEREO 70 ................................. 14

1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie, functionare, demontare/dezafectare/inchidere/postinchidere) .................. 18

1.5 Organizarea de santier ......................................................................... 32

1.6. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de implementare a proiectului ................................................... 33

1.7. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei ......................... 35

1.8. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice ................................................................................................................... 35

1.9. Informatii despre poluantii care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa ..................................................................................... 37

1.10. Analiza principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele ............................................. 37

Alternativa „ZERO” ............................................................................... 39

Alternative de amplasare şi de proiectare .............................................. 39


3

Alternative tehnologice de producere a energiei electrice pe baza energiei eoliene ...................................................................................... 40

2. PROCESE TEHNOLOGICE .................................................................... 40

2.1.Procese tehnologice de producţie ........................................................ 40

Etapele de instalare a unei turbine eoliene sunt următoarele .................... 41

2.3. Activităţi de dezafectare ..................................................................... 45

3. DEŞEURI .................................................................................................. 46

Gestiunea deşeurilor în perioada de construcţie a parcului eolian ............ 46

Tipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea analizată pe perioada de funcţionare: ............................................................................ 47

Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase ................ 49

4. IMPACTUL POTENTIAL, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA ............................................ 51

4.1. Apa ..................................................................................................... 51

4.2. Aerul ................................................................................................... 54

4.3. Zgomot ............................................................................................... 59

4.4 Solul ..................................................................................................... 65

4.5. Biodiversitatea .................................................................................... 80

3.1. Impactul proiectului asupra ariilor naturale protejate şi integritătii siturilor implicate în implementarea planului propus ............................... 97

Impactul prognozat asupra biodiversităţii locale în faza de închidere proiectului ............................................................................................ 108

4.6. Peisajul ............................................................................................. 112

4.7. Mediul social si economic ................................................................ 113

4.8.. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural ............................. 115

4.9.Impactul umbrei turbinelor asupra zonelor locuite ........................... 116

4.10. Impactul determinat de alimentarea cu energie electrică şi proximitatea cablurilor electrice .............................................................. 118


4

4.11 Impactul cumulat ............................................................................. 120

5. EVALUAREA IMPACTULUI PROGNOZAT ..................................... 126

5.1. Prognozarea impactului .................................................................... 126

5.2. Analiza mărimii impactului .............................................................. 128

6. GESTIUNEA DESEURILOR ................................................................ 135

7. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ŞI MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU ....................................................................... 137

7.1. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ................................ 137

7.2. Monitorizarea .................................................................................. 148

7.3. PROPUNERE DE PLAN DE MONITORIZARE ........................... 151

7.4. Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului .............................................................................. 157

8. SITUATII DE RISC ............................................................................... 160

9. DESCRIEREA DIFICULTATILOR ...................................................... 162

10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ......................................... 163

Informatii despre titularul proiectului ..................................................... 163

Informatii despre autorul atestat al raportului evaluării impactului asupra mediului ................................................................................................... 163

Denumirea proiectului si localizare ......................................................... 164

IMPACTUL POTENTIAL, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA .............................................. 169

Apa........................................................................................................... 169

Aerul ........................................................................................................ 171

Zgomot .................................................................................................... 174

Solul ......................................................................................................... 178

Biodiversitatea ......................................................................................... 181


5

Impactul prognozat asupra biodiversităţii locale în faza de închidere proiectului ............................................................................................ 191

Peisajul .................................................................................................... 191

Mediul social si economic ....................................................................... 192

Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural ..................................... 195

Impactul umbrei turbinelor asupra zonelor locuite ................................. 195

Impactul determinat de alimentarea cu energie electrică şi proximitatea cablurilor electrice ................................................................................... 196

Impactul cumulat ..................................................................................... 197

Prognozarea impactului ........................................................................... 197

PROPUNERE DE PLAN DE MONITORIZARE .................................. 341

Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului .............................................................................. 348

CONCLUZIILE STUDIULUI DE EVALUARE ADECVATA............211


6

1. INFORMATII GENERALE BAZA LEGAL Ă - Ordonanţa de Urgenţa, nr. 195 din 22.12.2005, privind protecţia

mediului; - Ordonanţa de Urgenţa, nr. 164 din 19.11.2008, pentru modificarea şi

completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului;

- Legea nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului;

- Ordonanţa de urgenta nr. 114/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului;

- Ordinul nr. 135/2010 al M.A.P.M pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu;

- Ordinul nr. 1037 din 25.10.2005 privind modificarea Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului, nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu;

- Ordinul nr. 863/2002 al M.A.P.M pentru aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii – cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

- Ordinul nr. 1.798/19.11.2007 al Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu ;

- Legea nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996;

- Hotărârea nr. 352/21.04.2005 privind modificarea şi completarea H. G. nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;

- H.G.R. nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;


7

- Ordinul nr. 462/1993 al M.A.P.P.M prin care se aprobă “Condiţiile tehnice privind protecţia atmosferei”, precum şi “Normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare”;

- Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea reglementării privind evaluarea poluării mediului;

- STAS nr. 10009/1988 privitor la stabilirea valorilor maxime admisibile ale zgomotului pentru zona locuită;

- STAS 12574/1987 - “Aer din zonele protejate - Condiţii de calitate”; - Ordonanţa de urgenţa nr. 61 din 6 septembrie 2006 pentru

modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor;

- Legea nr. 27/15.01.2007 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţa nr. 61/19.09.2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţa a Guvernului, nr. 78/2000, privind regimul deşeurilor;

- Hotărârea de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. - Hotărârea Guvernului nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi

acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori; - Hotărârea de Guvern nr. 235 din 7 martie 2007 privind gestionarea

uleiurilor uzate;

1.1. Informatii despre titularul proiectului

Denumirea lucrării: PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA

CONACHI, JUD.GALATI TITULAR

SC CONACHI EOLICA SRL, Bacău � Bacău, Str. I. L. Caragiale 1 D 6 � Numărul de telefon 0234545683; 0 � Nr. de fax 0234 562410 � Adresa de e-mail, [email protected]; [email protected] � Adresa paginii de internet: www.energofor.ro � Numele persoanelor de contact: Ing. Gheorghe Păduraru


8

PROIECTANT - SC ENERGOFOR SRL Bacău

1.2. Informatii despre autorul atestat al raportului evaluării impactului asupra mediului

AUTOR ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU: SC MEDIU RESEARCH SRL, înscris în registrul unic al

elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la pozitia nr. 8, pentru elaborarea DE RM, RIM, BM, RS, EA, sediul în Str.Alexei Tolstoi Nr. 12, Bacău tel 0725 526148, 0745 509779, nr. fax 0334 407239, email [email protected], [email protected]

1.3. Denumirea proiectului si localizare

Proiectul de investiţie „Lucrări de construire noi capacităţi de

producere energie electrică – PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI, JUD. GALATI ; instalaţii de racordare, staţii de transformare, construire şi extindere reţele electrice, construire şi modernizare căi de comunicare şi acces în comuna SLOBOZIA CONACHI, judeţul GALATI se realizează în scopul producerii şi furnizării de energie regenerabilă şi atingerii ţintelor naţionale privind producţia de energie electrică din surse regenerabile, a stimulării realizării investiţiilor privind protecţia mediului şi asigurarea securităţii energetice a României.

Zona destinată implementării proiectului a fost desemnată având în vedere caracteristicile tehnice de dezvoltare a tehnologiilor de producere energie din surse regenerabile (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului) necesare funcţionării parcului eolian propus.


9

Scopul investiţiei este de a valorifica potenţialul eolian al zonei comunei SLOBOZIA CONACHI si PECHEA , prin construir ea unui parc eolian compus dintr-un număr de până la 66 generatoare eoliene, cu o capacitate totală instalată de până la 198 MW si statie de transformare.

Investiţia prezintă o importanţă deosebită pentru îndeplinirea

obligaţiilor ce revin României din Directiva 77/2001/CE, obligaţii asumate prin Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, aprobată prin H.G. 1535/2003 şi foaia de parcurs în domeniul energetic, parte a Acordului de aderare la UE.

Parcul eolian este un proiect amplu, cu caracter industrial, compus din urmatoarele categorii de lucrari:

� construire 66 generatoare eoliene; � retele electrice pentru preluarea si evacuarea energiei electrice

in reteaua de inalta tensiune formata din : linii electrice subterane de medie tensiune si 110kV cat si transformatoare ridicatoare de medie tensiune/110kV si 110 kV/ 400 kV;

� drumuri de acces la generatoare pentru a asigura serviciul de mentenanta la generatoare pe parcursul functionarii;

� reabilitare si modernizare drumuri de exploatare existente; Prin realizarea acestui parc se va aduce aport la creşterea gradului de

valorificare a surselor regenerabile de energie în producţia de energie electrică şi termică in România cât şi atingerea cotei ţintă privind consumul de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, în mod diferenţiat de la o ţară la alta (30% pentru România).

Totodată, investiţia propusă prezintă şi utilitate publică locală majoră prin crearea de noi locuri de muncă, prin amenajările de infrastructură realizate care vor imbunatati calitatea drumurilor de exploatare existente, etc.


10

Incadrarea in reteaua de localităţi

AMPLASAMENT COMUNA SLOBOZIA CONACHI, jud. GALATI Vecinătăti � NE – Rediu � NV – Costache Negri � V – Tudor Vladimirescu � S – Piscu � SE – Schela � Cuza Voda � Localitatea se află situată în partea de sud a judeţului Galaţi, traversată

de DJ 251 şi DJ 255, pe valea pârâului Suhurlui, la 30 km de municipiul Galaţi

Zona destinată implementării proiectului a fost desemnată având în

vedere caracteristicile tehnice de dezvoltare a tehnologiilor de producere energie din surse regenerabile (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului) necesare funcţionării parcului eolian propus.

Încadrarea în planurile de urbanism/amenajarea teritoriului

aprobate/adoptate şi/sau alte scheme/programe;Conform Certificatului de Urbanism nr. 154/26.05.2011;

� Regimul juridic: o teren situat in extravilanul comunei SLOBOZIA

CONACHI, aparţinând domeniului public de interes local si proprietate privata a unor persoane fizice:

� Regimul economic o teren arabil, drumuri de exploatare existente si teren

neproductiv;


11

o destinatia propus – construire centrala electrica eoliana C.E.E. SLOBOZIA CONACHI si PECHEA; construire drumuri de acces; modernizare drumuri de exploatare,; construire platforme tehnologice; construire drumuri racorduri electrice aferente si statii de conexiune; organizare de santier..

� Regimul tehnic o Suprafata de teren = 964.150,00mp.

Incadrarea in teritoriul administrativ

Amplasamentul destinat construirii obiectivului „Construire parc generatoare eoliene, lucrări de construire si extindere reţele de distributie; construire, modificare, modernizare si reabilitare drumuri acces”, este amplasat în extravilanul comunei Slobozia Conachi, judetul Galaţi.

Alegerea amplasamentului destinat construirii parcului eolian a fost determinat de următoarele caracteristici:

• existenta unui vânt puternic care sa asigure sustenabilitatea investitiei;

• amplasarea corecta fata de locuintele existente, retele electrice etc. conform reglementarilor cuprinse in anexa din ordinul ANRE 49/2007

• existenta in zona a retelelor de înaltă tensiune care sa asigure evacuarea energiei electrice produse in reteaua natională.

Posibilitatea asigurării accesului auto din drumul national DN 25 Terenurile propuse pentru amplasarea turnurilor eoliene sunt in proprietate privata. S-au încheiat contracte de promisiune cu proprietarii de drept ai terenurilor pentru construirea şi exploatarea pe terenurile acestora a generatoarelor eoliene şi convenţii pentru modernizarea drumurilor de exploatare existente.


12

FIG. 1 . PLAN DE SITUATIE Distanta fata de ROSCI 0072 – Dunele de la Hanu Conachi – 11,2km Distanta fata de ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior - 2,6km

Suprafeţele de teren de vor fi ocupate temporar/permanent de către proiectul propus:

Bilant teritorial

Tip utilizare Suprafata

(Ha)

Procent

(%) Observatii

Total suprafata teren

concesionat 113.89 100

1. Suprafata construita 66 turbine

eoliane 1.138 0.099

Suprafata scoasa definitiv din

circuitul agricol

2. Suprafata sapatura fundatii 66

obiective 4.125 3.621

Suprafata scoasa temporar din

circuitul agricol

3. Centre de comanda -

dispecerat 0.045 0.039


circuitul agricol


13

Tip utilizare Suprafata

(Ha)

Procent

(%) Observatii

4. Suprafata statii de

transformare/ conexiune 0.80 0.702


circuitul agricol

5. Suprafata platforme montaj 66

obiective 11.88 10.431

Suprafata scoasa temporar din

circuitul agricol

6. Suprafata drumuri de

exploatare noi (6m) 3.00 2.634


circuitul agricol

TOTAL suprafata scos temporar 16.005 14.053

TOTAL suprafata scos definitiv 3.9588 3.475

Scopul investiţiei este de a valorifica potenţialul eolian al zonei

comunei SLOBOZIA CONACHI si PECHEA , prin construir ea unui parc eolian compus dintr-un număr de pana la 66 generatoare eoliene, cu o capacitate totală instalată de până la 198 MW.

Suprafata de teren = 113,89 ha (1.138.900,00mp). suprafata ocupată definitiv = 3,9588 ha suprafata ocupată temporar = 16,005 ha

Suprafata ocupata de generatoarele eoliene:

o S total teren zona studiata: 4610500 mp. o S totala teren concesionat: 964150 o Dimensiunile maxime la teren: ø6.00m; o Regim de înăltime: P; o A construita/ generator = 28.26 mp; o A desfăsurata/ generator = 28.26 mp; o Lungimea palei = 56 m; o H max. turn = +119 m, (fata de cota +0.00); o H max. turn +pala = 175 m. (fata de cota +0.00); o Diametru de rotor = 112 m; o Raza ariei de siguranţă (lungimea palei+ înăltimea turnului +3m)

=178 m;


14

Suprafata ocupata de drumurile acces la parcul eolian:

o Drumuri de exploatare existente propuse pentru pietruire, reabilitare si întretinere

� lungime L≈6500000 m, lătime medie l=6m, suprafata S≈ 390000 mp; o Drumuri de acces si mentenanţă parc eolian:

� lungime L total ≈5000m, � Lătime maxima l= 6m, � suprafata S≈30000mp

o Platforme pietris pentru organizare de santier S platforma O.S. =5000 mp

o A total construita = 9990 mp o P.O.T. propus teren concesionat = 14.6% o C.U.T. propus teren concesionat = 0.146 o P.O.T. propus teren zona studiata= 2.66% o C.U.T. propus teren zona studiata= 0.027

Localizarea conform Coordonatelor STEREO 70

Poziţia turbinelor de eoliene în interiorul parcului

CEE SLOBOZIA-CONACHI 198MW

Nr. Crt Denumire

generator eolian

Coordonate Stereo`70

X Y

1 G34 463470.60 712022.40

2 G35 463457.18 712407.91

3 G36 463441.44 712859.72

4 G37 463427.90 713205.28

5 G38 463416.92 713574.04

6 G41 462590.75 711451.38

7 G42 462623.55 711841.95

8 G43 462598.66 712376.09

9 G44 462582.37 712725.63

10 G45 462565.95 713078.02

11 G46 462549.39 713433.20


15


Nr. Crt Denumire

generator eolian


X Y

12 G47 462533.12 713782.49

13 G48 462516.82 714131.93

14 G50 463316.03 715046.49

15 G52 463127.26 716289.19

16 G53 463102.98 716602.94

17 G53a 462435.90 716479.28

18 G54 461862.34 711499.00

19 G55 461834.94 711887.27

20 G56 461820.97 712253.59

21 G57 461804.83 712613.78

22 G58 461792.29 712979.68

23 G59 461730.98 713347.08

24 G60 461798.92 713742.95

25 G61 461782.50 714107.59

26 G62 461614.74 714477.81

27 G63a 463138.38 715891.04

28 G63b 462473.45 715852.66

29 G64 461722.56 714851.10

30 G65 462384.43 714993.64

31 G66 461702.07 715290.60

32 G67 462364.51 715431.64

33 G68 461529.51 716130.51

34 G70 460392.82 711984.84

35 G71 460253.04 712457.15

36 G72 460219.56 712839.95

37 G73 460278.17 713207.68

38 G73a 460294.06 713583.26

39 G74 460953.34 714329.71

40 G75 460084.41 715202.36

41 G76 460778.09 715221.43

42 G77 460750.87 715580.30

43 G78 460075.07 715654.60


16


Nr. Crt Denumire

generator eolian


X Y

44 G79 460846.81 716069.19

45 G82 459467.97 712495.91

46 G83 459540.65 712834.63

47 G85 459254.17 713728.12

48 G86 459355.15 714232.66

49 G86a 460005.52 714314.37

50 G87 459320.23 714760.76

51 G87a 459987.47 714836.87

52 G88 459122.20 715476.41

53 G88a' 459141.39 715816.44

54 G89 458138.76 712736.60

55 G90 458050.63 713419.55

56 G91 458018.60 713765.91

57 G92 457879.65 714259.26

58 G93 457854.42 714628.39

59 G94 457902.06 714977.07

60 G95 456972.17 714689.93

61 G95a 456915.36 715053.77

62 G96 456403.63 714614.84

63 G97 455898.90 714864.71

64 G99 455246.63 714303.58

65 G100 455408.09 715129.06

66 G101 459246.34 716194.94


17

Conturul perimetrului parcului de eoliene Slobozia Conachi jud.Galati


Nr. Crt Coordonate Stereo`70

X Y

1 455122.60 714315.31

2 455719.41 714977.78

3 456911.87 715154.35

4 457886.14 715078.61

5 459025.91 715545.06

6 459042.15 715832.80

7 459186.49 716353.34

8 460079.99 715770.76

9 460817.50 716166.96

10 461506.82 716228.87

11 462408.53 716572.11

12 463194.06 716722.14

13 463227.15 716294.45

14 463237.95 715907.91

15 463387.02 715438.82

16 463418.87 715012.20

17 462618.58 714096.41

18 462629.49 713862.51

19 463515.46 713653.76

20 463530.03 713144.45

21 463540.71 712771.27

22 463551.39 712398.09

23 463563.67 711969.01

24 462617.99 711349.83

25 461843.11 711400.03

26 460352.59 711892.81

27 459433.99 712400.43

28 458048.95 712651.23

29 457951.21 713408.54

30 457919.86 713747.60


18


Nr. Crt Coordonate Stereo`70

X Y

31 457795.71 714188.40

32 456953.75 714587.98

33 456265.83 714528.94

1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie, functionare, demontare/dezafectare/inchidere/postinchidere)

Lucrările pentru realizarea parcului eolian ca atare şi realizarea racordului

electric aferent sunt părţi ale aceleaşi investiţii, de aceea va fi necesară o singură organizare de şantier pe amplasamentul destinat parcului eolian. Lucrările specifice organizării de şantier vor cuprinde:

construcţii, utilaje şi echipamente ale antreprenorului care să-i permită satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi calitate precum şi cele privind controlul execuţiei. toate materialele, instalaţiile şi dispozitivele, sistemele de control necesare execuţiei în conformitate cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare.

În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la: stabilirea baracamentelor; modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor; modul de depozitare al materialelor folosite; numărul de utilaje de construcţie necesar; instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.

În faza preliminară este necesară realizarea unei zone de depozitare în zona centrală a amplasamentului, astfel încât să faciliteze accesul rapid la punctele de lucru. În aceasta zonă se vor depozita materiale şi va fi utilizată şi ca zonă de parcare pentru utilajele ce deservesc organizarea de şantier.

În faza preliminară execuţiei proiectului se vor stabili măsuri cu rolul de a limita impactul asupra factorilor de mediu, concretizate prin:

Obligaţia antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare din punct de vedere al facilităţilor;

Finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioada desemnată cu respectarea timpilor tehnologici necesari.


19

Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată judicios la strictul necesar;

Evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente, din perimetrele adiacente;

Refacerea ecologică şi revegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de şantier.

Managementul corespunzător al deşeurilor rezultate. Măsuri specifice pentru limitarea poluării factorilor de mediu.

Parcul eolian este un proiect amplu, cu caracter industrial, compus din

următoarele categorii de lucrări: � construire 66 generatoare eoliene; � retele electrice pentru preluarea si evacuarea energiei electrice in

reteaua de înalta tensiune formata din : linii electrice subterane de medie tensiune si 110kV cat si transformatoare ridicătoare de medie tensiune/110kV si 110 kV/ 400 kV;

� drumuri de acces la generatoare pentru a asigura serviciul de mentenanţă la generatoare pe parcursul functionarii;



Totodată, investiţia propusă prezintă şi utilitate publică locală majoră prin crearea de noi locuri de muncă, prin amenajările de infrastructură realizate care vor îmbunătăti calitatea drumurilor de exploatare existente, etc.

Etapele propuse în realizarea proiectului analizat sunt realizate cronologic astfel:

Asigurarea construcţiilor şi amenajărilor necesare noilor funcţiuni; Principalele categorii de lucrări executate pentru realizarea acestui obiectiv

se vor desfăşura conform planului de construcţie în ordine cronologică a dezvoltării parcului eolian.


20

Primirea amplasamentului şi delimitarea zonelor de lucru Lucrările privind amenajările noilor funcţiuni se vor derula numai după

marcarea şi delimitarea pe teren a amplasamentului lucrării, în conformitate cu etapele de execuţie şi cu planurile de situaţie executate de proiectant. În cadrul acestei etape se va pune bazele organizării de şantier.

În cadrul organizării de şantier acţiunile întreprinse se referă la: o stabilirea baracamentelor; o modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a

lucrărilor; o modul de depozitare al materialelor folosite; o numărul de utilaje de construcţie necesar; o instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.

Amenajări necesare prin lucrări de reabilitare a drumurilor de

exploatare, execuţia căilor de acces, a platformelor de operare şi a fundaţiilor turbinelor eoliene.

Realizarea parcului eolian va respecta următoarele etape: - Realizarea unor studii de fundare pe amplasamentul fiecărei turbine,

pentru a determina capacitatea solului de a susţine greutatea instalaţiei.

- Realizarea cailor de acces si modernizarea drumurilor de exploatare. Acestea vor fi atât drumuri existente de exploatare agricolă modificate pentru a permite accesul utilajelor, cât şi drumuri noi, în interiorul parcelelor.

- Săparea gropilor destinate amplasării fundaţiilor. Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt drumuri permanente

utilizate în perioada construcţiei parcului eolian pentru transportul echipamentelor şi materialelor, şi apoi după finalizarea parcului eolian pentru operaţiuni de întreţinere, reparaţii şi acces a vehiculelor la turbine. Deşi utilizarea acestor drumuri de acces este temporară, drumurile trebuie sa fie proiectate să reziste la utilizări extreme datorate gabaritelor mari ale camioanelor de transport materiale şi echipamente precum şi a utilajelor ce vor opera pe amplasament.


21

Tipurile de camioane utilizate pentru transportul componentelor turbinelor eoliene vor avea fiecare caracteristici specifice de încărcare şi de întoarcere (viraj), iar la proiectarea căilor de acces se vor lua în consideraţie condiţiile cele mai defavorabile pentru accesul acestora pe amplasament. Masa maximă tranzitată suportată de drumul de acces în perioada de construcţie a turbinelor eoliene o constituie nacela sau secţiunea de bază a turnului, masă ce poate ajunge la peste 100 tone. Individual camionul de transport este proiectat la încărcare cu masa autorizată de 10 tone pe ax (osie) si până la 15 tone pe ax (osie) masa maximă autorizată pentru betoniere. Astfel pentru a permite accesul materialelor, utilajelor şi a suporta încărcări de masă mare, drumurile de acces sunt proiectate să îndeplinească următoarele cerinţe/necesităţi elaborate de constructorul turbinelor eoliene:

� lăţimea minimă de 6 metri a benzii de rulare în linie dreaptă ; � maxim 8º înclinarea longitudinală; � înclinarea laterală a drumului de acces trebuie să fie de maxim 2º; � masa maximă suportată pe axul drumului în condiţii umede şi uscate

de trebuie să fie de minimum 17 tone; � presiunea maximă suportata de axul drumului trebuie sa fie de minim

180 kN/m2;

� raza de curbura a drumului de acces trebuie sa îndeplinească cerinţele de transport pentru tipurile de camioane, utilaje şi echipamente operate şi transportate;

� raza de curbură longitudinală (convexă sau concavă) a drumului de acces nu trebuie să fie mai mică de 200 metri.

� vizibilitatea orizontală a drumului de acces trebuie să fie de minim 6,6 m de la suprafaţa acestuia;

� compoziţia constructivă a drumului de acces trebuie sa fie bine gradată pe tipuri de agregate utilizate păstrându-se astfel o drenare eficientă a apelor pluviale către rigole, zone adiacente;

� sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces, platformelor macaralei, zonelor de depozitare sunt proiectate pentru a asigura controlul şi drenajul natural al apelor către zonele libere.


22

Fig. nr. 2 – Proiect drum acces


23

Secţiuni transversale prin drumul de acces la turbine şi platforma de

montaj. Informaţiile avute în vedere pentru proiectarea drumurilor de acces includ pe

lângă tipurile de camioane şi utilaje implicate in transportul şi operarea echipamentelor necesare construcţiei parcului eolian şi studii privind topografia zonei, structura solurilor, investigaţii geotehnice.

Aceste date sunt utilizate în detaliu pentru a proiecta şi dezvolta drumuri de

acces la parcul eolian din drumul de exploatare. În urma investigaţiilor si a informaţiilor din teren s-au stabilit principalele caracteristici ale infrastructurii proiectului propus prin:

� drumurile de acces propuse vor realizate conform proiectului fiind nivelate şi compactate cu un strat de balast având o lăţime maximă de 5,00 m;

� drumurile de exploatare existente vor fi reabilitate nivelate, compactate şi pietruite având o lăţime maximă de 6,00 m;

Drumurile de acces sunt conectate la drumurile de exploatare si pe de altă parte la platformelor de operare a macaralelor.

Alcătuirea profilelor transversale se va face in conformitate cu STAS 10.144/3 – Elemente geometrice ale străzilor, STAS 10.144/5 – Calculul capacitaţii de circulaţie a străzilor, STAS 10.144/6 – Calculul capacitaţilor de circulaţie a intersecţiilor de străzi.


24

Plan fundaţie turbina eoliana


25

Ancorare turbina pe fundaţie Construirea/montajul turbinelor eoliene Echipamentele tehnologice Tip de generatoare VESTAS 3 MW Generator

Descriere Sincron, cu magneţi permanenţi Putere 3.3 MW

Sn 3880 kVA (Cos φ = 0.85) Frecvenţă 145 Hz

Unom stator 3 x 710 V (la 1450 RPM) Număr poli 12 Tip sârmă VPI (Vacuum Pressurized Impregnation)

Tip conectare înfăşurări Stea Randament (doar generatorul) 98 %

Turaţie nominală 1450 RPM


26

supraturaţie acc. to IEC (2 min.) 2400 RPM Nivel vibraţii ≤ 1.8 mm/s

Carcasă generator Hybrid/Ceramic Senzori temperatură stator 3 Pt100

Temperatură carcasă 1 senzor Clasă de izolaţie H (3 kV) Clasă de protecţie IP54

Convertizor de frecvenţă Putere aparentă 3800 kVA

Tensiune nominală 650 V Tensiune nominală generator 710 V

Curent nominal generator 3440 A Transformator

Tip trafo uscat Unom primar 10-35 kV (funcţie de aplicaţie)

Unom secundar 3 x 650 V Putere aparentă 3450 kVA

Pierderi de mers în gol 6,6 kW Pierderi la încărcare nominală 24,5 kW

Grupă de conexiuni DY05 (opţional YNyn0) Frecvenţă 50/60 Hz

Comutator de ploturi ± 2 x 2.5 % fără încărcare Curent de conectare 6-10 x Inom, funcţie de model

Impedanţă de scurtcircuit 8% la 650 V, 3450 kVA, 120 º C Tensiunea de scurtcircuit directă Uk 7.95 %

Clasa de izolaţie F Clasa Climatică C2

Clasă rezistenţă la foc F1


27

În studiul de fezabilitate pentru CEE SLOBOZIA CONACHI va fi

considerată o putere totală evacuabilă în punctul comun de cuplare la reţea de 198

MW.

Caracteristicile tehnice complete ale turbinelor eoliene VESTAS 3 MW ce

vor fi instalate în CEE SLOBOZIA CONACHI vor fi puse la dispoziţia

operatorului de reţea de către investitorul noului parc eolian.

Transformatorul principal:

• Puterea aparentă: Sn = 125 MVA • Raportul de transformare: ku = 110/ 33 kV • Tensiunea de scurtcircuit: Uk = 11%

Caracteristicile tehnice ale turbinelor sunt următoarele: � tip: V112 – 3.0 MW � puterea nominală: 3.075 KW; � viteza vântului la cuplare: 3 m/s � viteza nominală a vântului: 12 m/s � viteza vântului la decuplare: 25 m/s � viteza vântului la recuplare: 23 m/s � clasa eoliană: IEC III A � interval temperaturi operaţionale: - 30 ˚C – 40 ˚C � diametru rotor: 112 m; � suprafaţă baleiată: 9.852 mp � turaţie nominală: 12.8 rpm. � interval operaţional: 6.2- 17.7 rpm. � frână aerodinamică: aranjarea palelor prin 3 cilindri de reglare a înclinării � turn din oţel tubular h = 119 m � diametru maxim turn= 4,2 metri


28

Fiecare turbină funcţionează independent una de alta, funcţie de domeniul de viteză a vântului în care a fost proiectată.

Turbina este proiectată să funcţioneze începând cu viteze ale vântului de 3 m/s, pentru o viteză nominală a vântului de 12-15 m/s şi este oprită din funcţionare pentru viteze de peste 25 m/s.

Turbinele sunt concepute să lucreze într-un domeniu de temperatură de la - 20°C până la +40 °C. Toate componentele, lichide, uleiuri sunt alese să reziste la temperaturi de până la – 40°C. Dacă temperatura în nacelă depăşeşte 50 °C, turbina se opreşte.

Umiditatea relativă poate fi de maximum 100 % (maximum 10% din timpul de viaţă).

Palele sunt realizate din fibră de sticlă ranforsate cu fibră de carbon cu lungimea L=56 m. Fiecare pală este realizată prin lipirea pe un schelet central.

Fiecare pală are un sistem de protecţie la trăsnete format din receptori la vârful palei şi un conductor de cupru în interiorul palei.

Turnurile pe care se montează nacela cu generatorul şi elicea sunt realizate

din oţel, au înăltimea de 119 m diametrul la baza de 4.20m. Acestea sunt realizate din 5 tronsoane de forma tronconica.

Fundaţia turnului se realizează din beton armat, înscrisa intr-un pătrat cu dimensiunile de cca 20-23 metri.

Turnurile centralelor eoliene au la bază un transformator cu două înfăşurări, una de joasă tensiune şi o înfăşurare de medie tensiune la nivelul de 33 kV şi celule în sistem intrare/ieşire 33 kV pentru interconectare la reţeaua electrică internă. Turnurile vor fi prevăzute cu căi de acces auto, sunt vopsite şi semnalizate conform reglementărilor aeronautice.

Nacela este amplasată pe turn şi conţine practic toate sistemele şi echipamentele de transformare a energiei eoliene în energie electrică.

Carcasa nacelei este fabricată din fibră de sticlă. Accesul se face din turn, pe la baza nacelei. Acoperişul este echipat cu senzorii de vânt şi lumini de balizaj.


29

Descrierea retelelor electrice pentru colectarea energiei produse si

evacuarea acesteia in reţeaua TRANSELECTRICA. Traseele electrice de medie tensiune (33 kV) sunt subterane, amplasate de-a

lungul căilor de acces auto ce vor fi construite. Energia electrică produsă este transformată de o staţie electrică de 110 kV/medie tensiune, amplasată în zona de evacuare a energiei în sistem. În staţia electrică se realizează ridicarea nivelului de tensiune la valoarea de 110 kV pentru racordarea la SEN prin staţia electrică de conexiune 110 kV/ 400 kV amplasată în vecinătatea liniei electrice de 400 kV, conform studiului de soluţie aprobat.

De la fiecare turn pleacă câte un cablu electric subteran, care – împreună cu alte câteva cabluri provenite de la turbinele din apropiere – se grupează într-un centru de colectare, de unde pleacă un cablu electric de capacitate mai mare, care intră într-o staţie electrică de transformare ridicătoare, împreună cu alte cabluri provenite de la alte centre de colectare. După ridicarea nivelului tensiunii electrice, energia este transmisa mai departe către Sistemul Energetic National (SEN) prin intermediul a două linii electrice de 110 kV şi a unei staţii electrice de conexiuni de 400 kV.

Sistemul constructiv: Fundaţia turnului se realizează din beton armat şi se are în vedere o

amprentă la sol cu lăţimea de maximum 18-20 metri. Configuraţia finală a fundaţiei se stabileşte în momentul comandării turnurilor centralelor eoliene în baza specificaţiilor producătorului şi a studiului geologic, printr-un proiect de specialitate.

Platformele de operare a macaralelor (cu şenile sau roţi) sunt permanente fiind utilizate temporar doar în perioada de ridicare/asamblare a componentelor turbinei eoliene, după finalizarea construcţiilor acestea sunt acoperite cu un strat de


30

sol vegetal in scopul reamenajării zonei dar şi păstrării funcţiunii acesteia în caz de intervenţie asupra utilajului.

Toate platformele de operare trebuie sa fie finalizate înainte de livrarea componentelor turbinei către amplasament şi sunt menţinute atât în perioada construcţiei şi instalării parcului eolian cât si după finalizarea proiectului.

Platformele de operare sunt proiectate astfel încât să îndeplinească următoarele cerinţe specificate de furnizorul şi constructorul turbinei eoliene:

� înclinarea maximă laterală şi longitudinală a platformei trebuie să fie de maxim 2°;

� platforma trebuie sa reziste la presiuni exercitate de minimum 200 kN/m2, presiune testată în fiecare colţ al platformei;

� înclinarea laterală a pereţilor platformei trebuie sa fie de maxim 45° pentru a asigura scurgerea apelor pluviale;

� compoziţia constructivă a platformei trebuie sa fie bine gradată pe tipuri de agregate utilizate, păstrându-se astfel o drenare eficientă a apelor pluviale către rigole;

� rigolele de scurgere adiacente platformei de operare sunt proiectate astfel încât să asigure o captare eficientă şi un drenaj către zonele libere;

� diferenţa înălţimii dintre platformă şi fundaţia turbinei nu trebuie să depăşească 5 metri;

� zona de livrare echipamente trebuie să fie adiacentă platformei fiind situată în raza de operare a braţului macaralei;

Platformele se realizează cu un substrat de bază format din pământ

compactat până la valoarea proiectată a modului de deformare la reîncărcare. Peste platforma de pământ pe pereţii laterali ai săpăturii se fixează un strat cu rol de separare urmat apoi de un strat de geogril cu rol de ranforsare compactat până la obţinerea pantei transversale necesare pentru dirijarea apelor către zona de drenare adiacentă platformelor. Finalizarea platformelor se realizează dintr-un amestec de


31

agregate naturale de piatră spartă concasată peste care se toarnă un strat de beton armat cu fier-otel.

Topografia zonei, suprafaţa terenului, caracteristicile solului, direcţia drumurilor de exploatare sunt factori ce influenţează proiectarea căilor de acces şi implicit a platformelor de operare a macaralei. Platformele de operare şicăile de acces sunt proiectate şi construite în special să reziste la solicitări şi presiuni deosebite suportând în special masele utilajelor, a camioanelor de transport utilaje şi echipamente, macarale de mare tonaj.

Suprafeţele proiectate vor suporta presiuni extreme in ceea ce priveşte asamblarea şi ridicarea componentelor turbinei eoliene, masa totala poate ajunge până la 100 t. Suprafeţele platformelor de montaj aferente fiecărei turbine eoliene sunt suprapuse pe drumurile de acces având suprafaţa de 31 x40 mp.

Total suprafete platforme montaj Sp = maxim 82500 mp. Platformele realizate sunt utilizate în perioada de construcţie a parcului eolian urmând ca după această etapă acestea să fie acoperite cu un strat de sol vegetal (la cota 0) reintroducând aceste suprafeţe în circuitul specific al terenului permiţând dezvoltarea vegetaţiei existente.

Fundaţiile turbinelor eoliene sunt de tip izolat în forma poligonală, elastice

cu dimensiunile maxime în plan de 420 mp şi descărcare pe coloane forate până la adâncimea de 20-40 m. Fundaţia este realizată din beton C30/37 si C35/45 si C16/20 iar pe zona centrala sunt montate buloanele de ancoraj. Săpăturile se execută până la cota -7.00 faţă de cota 0, se montează armăturile, se cofrează şi se toarnă betonul. După finalizarea turnării fundaţiei aceasta se compactează cu argila şi se acoperă cu un strat de sol vegetal până la baza inferioara a fundaţiei (inel exterior). Inelul exterior al fundaţiei rămas descoperit are un diametru de pana la 520 cm şi o suprafaţă de 21 mp.

Impactul potenţial


32

Terenul propus realizării proiectului analizat a fost ales ţinând cont de anumite criterii social - economice şi tehnice cum ar fi costurile legate de pregătirea de şantier, respectiv; posibilităţile de procurare şi costurile utilităţilor necesare la construcţii - montaj utilizate, posibilităţile de acces în zonă, de gradul de afectare a factorilor de mediu, modul de utilizare a terenului, gradul de afectare a factorilor sociali şi de sănătate a populaţiei, gradul de asigurarea a rezistenţei terenului, şi în mod special de potenţialul eolian din zonă.

Prin implementarea proiectului va fi modificată structura şi componenţa solului datorită realizării infrastructurii: modernizare drumurilor de exploatare şi acces, a platformelor de operare, traseelor de cabluri şi a fundaţiilor turbinelor eoliene.

Întreaga activitate de execuţie a lucrărilor pentru realizarea proiectului implică utilizarea unui număr divers de utilaje, organizarea de şantier, depozite temporare de materiale, precum şi concentrare de efective umane. Toate aceste activităţi constituie surse potenţiale de poluare a factorilor de mediu: apă, aer si sol. Emisiile de poluanţi se vor produce doar pe o perioada restrânsă de timp, mai exact pe perioada construcţiei parcului eolian.

În etapa de funcţionare a parcului eolian nu vor exista surse de poluare a factorilor de mediu.

1.5 Organizarea de santier

Lucrările pentru realizarea parcului eolian ca atare şi realizarea racordului electric aferent sunt părţi ale aceleaşi investiţii, de aceea va fi necesară o singură organizare de şantier pe amplasamentul destinat parcului eolian. Lucrările specifice organizării de şantier vor cuprinde:

construcţii, utilaje şi echipamente ale antreprenorului care să-i permită satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi calitate precum şi cele privind controlul execuţiei. toate materialele, instalaţiile şi dispozitivele, sistemele de control necesare execuţiei în conformitate cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare.


33

În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la: stabilirea baracamentelor; modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor; modul de depozitare al materialelor folosite; numărul de utilaje de construcţie necesar; instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.

În faza preliminară este necesară realizarea unei zone de depozitare în zona centrală a amplasamentului, astfel încât să faciliteze accesul rapid la punctele de lucru. În aceasta zonă se vor depozita materiale şi va fi utilizatăşi ca zonă de parcare pentru utilajele ce deservesc organizarea de şantier.

În faza preliminară execuţiei proiectului se vor stabili măsuri cu rolul de a limita impactul asupra factorilor de mediu, concretizate prin:

Obligaţia antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare din punct de vedere al facilităţilor;

Finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioada desemnată cu respectarea timpilor tehnologici necesari.

Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată judicios la strictul necesar;

Evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente, din perimetrele adiacente;

Refacerea ecologică şi revegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de şantier.

Managementul corespunzător al deşeurilor rezultate. Măsuri specifice pentru limitarea poluării factorilor de mediu.

1.6. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de implementare a proiectului

Perioada de constructie/montaj şi punere în functiune a parcului eolian va

dura aproximativ 18 luni şi se va desfăsura conform planului. Tabel - Graficul desfăsurării lucr ărilor de constructie-montaj

Activitate Perioada (luni)

2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24

Mobilizare şi


34

stabiliment al amplasamentului

Amenajarea zonelor temporare de transport

şi depozitare

Constructia fundatiilor şi retelei electrice de

transformare/transport

Montajul/amplasarea turbinelor eoliene

Realizarea conexiunilor şi punerea în functiune

Durata de viaţă a parcului eolian este apreciată la circa 50 de ani. Conform

specificaţiilor tehnice ale producătorilor, durata de viaţă a unei turbine eoliene este de aproximativ 20 de ani. În general, durata maximă de utilizare nu este atinsă deoarece evoluţia exponenţială a realizărilor tehnologice în domeniu, impune din considerente tehnico-economice retehnologizarea parcurilor eoliene înainte de expirarea duratei normate de viaţă a echipamentelor. Astfel, "vechile" echipamente sunt înlocuite cu turbine eoliene de ultimă generaţie care permit, atât creşterea gradului de valorificare a potenţialului eolian (creşterea producţiei de energie electrică pe amplasament), cât şi implementarea noile tehnologii privind protecţia factorilor de mediu (dezvoltate prin acumularea la nivel mondial a experienţei în domeniul energiei eoliene).

Preocuparea continuă a producătorilor şi operatorilor de astfel de echipamente pentru reducerea impactului asupra factorilor de mediu este evidenţiată de performanţele noilor generaţii de turbine eoliene. Valorificând experienţa acumulată în exploatarea parcurilor eoliene, producătorii de echipamente eoliene au îmbunătăţit caracteristicile tehnice ale turbinelor eoliene de ultimă generaţie şi sub aspectul minimizării şi chiar reducerii impactului negativ asupra factorilor de mediu sau a activităţilor socio-economice desfăşurate în zona amplasamentului.


35

1.7. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei

Din măsurătorile pentru determinarea potenţialului eolian şi ţinând cont de caracteristicile echipamentelor eoliene se estimează o producţie anuală de energie electrică de circa 668000 MWh/an.

Scopul investiţiei este de a valorifica potenţialul eolian al zonei comunei SLOBOZIA CONACHI, prin construirea unui parc eolian compus din cca. 66 generatoare eoliene, cu o capacitate totală instalată de până la 198 MW.

1.8. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice

Producţia de energie electrică pe amplasament este realizată în totalitate pe baza conversiei energiei eoliene (puterea vântului), fără necesitatea utilizării altor surse de energie.

În componenţa turbinelor eoliene intră şi o serie de materiale auxiliare, care au scopul de a asigura funcţionarea în condiţii de fiabilitate a ansamblului. Astfel, echipamentele eoliene au în componenţă sisteme de transmitere şi transformare a parametrilor energiei (cutie de viteză, generator electric), care necesită răcire sau ungere. În procesele de răcire şi ungere sunt utilizate o serie de substanţe şi preparate chimice intermediare precum: ulei (pentru ungerea şi răcirea cutiei de viteze) şi apă (pentru răcirea generatorului electric). Aceste substanţe nu sunt consumabile, ele fiind vehiculate în circuite închise şi etanşe care împiedică scurgerea acestora în exterior, căldura preluată fiind cedată aerului atmosferic prin transfer termic.


36

Dintre substanţele chimice utilizate pe viitorul amplasament un impact potenţial asupra mediului îl poate avea doar uleiul din unitatea hidraulică şi amplificatorul de turaţie, dar cantitatea aflată în circuite este relativ mică. Astfel, o

turbină eoliană de 3 MW conţine circa 0,5 m³ (500 litri) de ulei.

Lichidele din circuitele hidraulice sunt vehiculate în instalaţii etanşe, prevăzute cu dispozitive de identificare a scăpărilor accidentale şi de oprire în condiţii de siguranţă a echipamentelor. Periodic sau atunci când condiţiile tehnice de exploatare o impun, aceste substanţe sunt înlocuite în cadrul lucrărilor de revizii/reparaţii, conform unor proceduri tehnice stabilite şi utilizând echipamente speciale. Lichidele uzate colectate în recipiente etanşe sunt recondiţionate/valorificate/eliminate prin agenţi economici specializaţi şi autorizaţi în acest domeniu. Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice

Denumirea materiei prime, a substanţei sau

preparatului chimic

Cantitatea anuală/ Existentă în stoc

Clasificarea şi etichetarea preparatelor chimice *

Categorie Periculozitate / Fraze de risc

Ulei hidraulic 0,1 m3 / 9 m

3 P T – R 51/53

Ulei de transformator - / 25 tone P T – R 51/53 Ulei de ungere 2 tone / 10 tone P T – R 51/53 * Conform HG nr. 1408/2008

Cantitatea aflată în stoc include substantele aflate în circuitele echipamentelor eoliene şi a staţiei de transformare.

Având în vedere cantităţile substanţe şi compuşi chimici aflaţi în componenţa turbinelor eoliene şi faptul că pe amplasament nu vor exista depozite de substanţe periculoase, obiectivul economic nu intră sub incidenţa domeniului de reglementare al HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase.


37

1.9. Informatii despre poluantii care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa

Pe baza experienţei acumulate în timp privind funcţionarea parcurilor

eoliene s-a constatat apariţia următoarelor fenomene fizice cu impact asupra factorilor de mediu:

- creşterea nivelului de zgomot pe amplasamentul parcurilor eoliene şi în vecinătatea acestora;

- producerea fenomenelor de umbrire sau sclipire în lumina soarelui; - apariţia unor câmpuri electromagnetice generate de echipamentele şi

circuitele electrice din componenţa parcului eolian.

1.10. Analiza principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

În cadrul acestui capitol se analizează, din punct de vedere al protecţiei mediului atât alternative „Zero”, cât şi alternativele studiate de titularul proiectului.

Înainte de prezentarea rezultatelor acestor analize se apreciază ca necesară evidenţierea beneficiilor asociate opţiunii titularului privind alternativele pentru producerea energiei electrice – cea mai importanţă categorie de alternative – şi anume, producerea de energie electric utilizând ca sursă energia eoliană.

Tehnologia de producere a energiei electrice pe baza energiei eoliene prezintă următoarele avantaje, în comparaţie cu alte tehnologii:

• eliminarea oricăror emisii de poluanţi în atmosferă, spre deosebire de tehnologiile bazate pe arderea combustibililor fosili sau ai biomasei care au asociate emisii importante de poluanţi atmosferici;

• producerea de energie electrică fără emisii de gaze cu efect de seră, spre deosebire de tehnologiile bazate pe arderea combustibililor fosili sau ai biomasei care sunt surse majore de gaze cu efect de seră;

• contribuie la atingerea ţintelor naţionale şi ale Uniunii Europene privind producerea de energie din surse regenerabile, precum şi cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu effect de seră;


38

• contribuie la conservarea resurselor naturale (cărbuni, gaze naturale, ţiţei, păduri, apă), spre deosebire de tehnologiile bazate pe arderea combustibililor;

• riscurile pentru sănătatea publică şi pentru cea a operatorilor sunt cu mult mai mici, atât ca arie de influenţă, cât şi ca intensitate, decât cele asociate tehnologiilor bazate pe arderea combustibililor sau pe energia nucleară;

• producerea energiei electrice se realizează fără generarea de deşeuri, spre deosebire de tehnologiile bazate pe arderea cărbunelui şi a biomasei şi pe energia nucleară care sunt generatoare continue de deşeuri (periculoase în cazul centralelor nucleare);

• impactul asupra biodiversităţii este limitat, spre deosebire de impactul asociat tehnologiilor bazate pe arderea combustibililor, care poate prezenta forme semnificative atât ca extindere, cât şi ca intensitate şi persistenţă.

In vederea selectării celei mai bune alternative de proiect din punct de

vedere al impactului asupra factorilor /aspectelor de mediu relevante pentru proiectul analizat au fost evaluate alternative referitoare la :

� Amplasamentul turbinelor eoliene şi traseele drumurilor de acces şi impactul provocat asupra habitatelor, păsărilor, liliecilor;

� Racordarea la SEN (Sistemul Energetic National); � Modul de fundare a turbinelor; � Tipul turbinelor alese (model/producător); � Sistemul constructiv de modernizare a căilor de acces existente şi a celor

nou create. Având în vedere amplasamentul parcului eolian situatîn afara ariilor naturale

protejate de interes comunitar, precum şi existenţa habitatelor fără statut de conservare, în zona de implementare, soluţia aleasă reprezintă alternativa cu impact nesemnificativ de asupra factorilor /aspectelor de mediu relevante.

Traseul LES propus a fost ales asigurând pe cât posibil urmărirea drumurilor de acces, exploatare şi drumuri judeţene fără a implica afectare unor habitate de interes comunitar specifice ROSCI 0162 şi zonele locuibile (aşezări umane).

Varianta LES propune traseul cablurilor electrice cu execuţie în subteran, cu efect temporar doar în faza de execuţie, cu impact nul asupra habitatelor şi faunei. Traseu LES urmăreste zona adiacentă a drumurilor existente caracterizate prin prezenţa habitatelor ruderale.


39

Alternativa „ZERO”

Alternativa „Zero” implică nerealizarea proiectului. Consecinţele optării pentru această alternativă sunt: • anularea contribuţiilor la atingerea ţintelor cu privire la: producerea de

energie din surse regenerabile, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, conservarea resurselor naturale;

• anularea premiselor pentru îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi economice din comunităţile locale, cu efecte negative privind locurile de muncă, veniturile din chirii şi din compensaţii pentru proprietarii de terenuri, veniturile din taxe şi impozite la bugetele locale, dezvoltarea unor activităţi conexe (servicii);

• menţinerea situaţiei actuale privind condiţiile de mediu. Luând în considerare faptul că impactul proiectului asupra mediului este, în

ansamblu, limitat atât ca extindere, cât şi ca intensitate, se apreciază că pierderea beneficiilor asociate realizării acestuia nu va compensa impactul generat.

Alternative de amplasare şi de proiectare

În etapa de pregătire a studiilor de oportunitate a investitiilor în parcuri eoliene, titularul a efectuat un studiu complex a amplasamentelor pretabile la construirea parcurilor eoliene, la nivelul întregii tări. Dintre zonele studiate, au fost selectate aceela care îndeplinesc cumulativ mai multe criterii, dintre care două au fost cele hotărâtoare respectiv potentialul eolian si conditiile geotehnice.

Din studiile de vânt realizate, una dintre propunerile de amplasament a fost cea din sud-vestul judetului Galati, respectiv a comunei SLOBOZIA CONACHI.

S-a trecut la identificarea amplasamentelor punctuale din cadrul comunei SLOBOZIA CONACHI, prin studierea amănuntită a conditiilor locale, iar din multitudinea de amplasamente care au fost verificate s-au propus cele prezentate în documentatie.

Selectia a fost realizată astfel încât aceste locatii să corespundă atât din punct de vedere a conditiilor geologice, a distantelor necesare a fi respectate între turbinele eoliene cât si a conditiilor de protectie a mediului, conform legislatiei în vigoare.


40

În urma realizarii Studiului de Evaluare adecvata s-a ajuns la aceasta varianta de amplasare a turbinelor eoliene.

Alternative tehnologice de producere a energiei electrice pe baza energiei eoliene

Proiectantul a analizat diverse variante tehnologice disponibile pe piaţă şi a optat pentru construirea unui număr mai mic de turbine eoliene de putere mai mare, în locul alternativei unui număr mai mare de turbine eoliene de dimensiuni mai mici, dar cu puteri mai reduse.

Pe baza experienţei internaţionale s-a demonstrat că sunt de preferat turbinele de puteri mari în locul celor mai mici. Deşi la o primă analiză, turbinele eoliene mai mici cu turnuri mai scurte ar părea că au un impact oarecum mai mic, cel puţin din punct de vedere vizual, totuşi întreaga infrastructură care le serveşte poate fi mult mai largă, pentru că este nevoie de un număr de turbine mult mai mare pentru realizarea necesarului de energie electrică optimă din punct de vedere economic. Din acest considerent, lucrările de construire a infrastructurii de acces şi a celei de colectare şi transmitere a energiei, precum şi suprafeţele solicitate de la proprietarii de terenuri vor fi mai mari.

Turbinele eoliene propuse în acest proiect sunt fabricate pe baza celor mai noi tehnologii din domeniu, realizându-se atât creşterea eficienţei şi a securităţii, precum şi minimalizarea impactului asupra mediului. Pe baza celor prezentate mai sus, se consideră optimă varianta tehnologică aleasă de titular pentru construirea parcului eolian SLOBOZIA CONACHI.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1.Procese tehnologice de producţie

Procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasamentul PARCULUI EOLIAN SLOBOZIA CONACHI, judeţul Galaţi va fi producerea energiei electrice prin valorificarea potenţialului eolian (forţa vântului). În acest scop vor fi


41

montate 66 de turbine eoliene moderne VESTAS 3 MW. Puterea totală instalată a parcului eolian va fi de 198 MW.

Structura generală a unui grup eolian este următoarea: � pilon de susţinere cu o înălţime suficient de mare pentru a evita curenţii de

aer turbionari din zona solului, care ar putea influenţa performanţele de funcţionare ale echipamentului;

� carcasă protectoare (nacelă), amplasată în vârful pilonului; � echipamente de transformare a energiei eoliene în energie electrică şi

echipamente de măsură, control şi automatizare, amplasate în interiorul nacele;

Etapele de instalare a unei turbine eoliene sunt următoarele

Etapele de instalare a unei turbine eoliene sunt următoarele: a) realizarea fundaţiei turbinei eoliene.

Fundaţia va fi realizată din beton armat şi va avea următoarele dimensiuni: diametru la bază 18 m, diametrul la vârf 4,2 m şi adâncime 2,6 m. Pentru realizarea

fundaţiei unei turbine eoliene vor fi utilizaţi circa 400 m3

de beton. Fundaţia va fi construită de firme specializate, conform proiectelor tehnice şi cu ajutorul echipamentelor mecanice clasice (buldozere, excavatoare, betoniere, macarale).

Pentru fiecare turbină în parte, pe amplasament vor realizate în prima fază lucrări de excavaţie a solului şi de construcţie, în vederea realizării fundaţiei cu o

suprafaţă totală la sol de circa 250 m2. După realizarea fundaţiei aceasta va fi

parţial acoperită cu pământ, suprafaţa vizibilă la sol fiind mult mai mică.


42

Aspecte realizare fundaţie turbină eoliană Lângă fundaţie vor fi realizate una/două platforme temporare de lucru cu o

suprafaţă totală de circa 2000 m2 pe care va fi amplasată macaraua de mare tonaj şi

se vor organiza lucrările de montaj al subansamblelor turbinei eoliene. b) înălţarea turnului. Componentele turnurilor vor fi aduse pe amplasament cu ajutorul unor

autovehicule de transport rutiere de dimensiuni corespunzătoare, pe platforme tractate. Modulele vor fi fixate în fundaţie şi între ele conform proiectelor de execuţie, manevrarea acestora fiind realizată cu ajutorul automacaralelor .

c) montarea nacelei Nacela va fi adusă pe amplasament cu ajutorul unei platforme auto tractate şi

va fi ridicată pe turn cu ajutorul unei automacarale d) montarea palelor. Fiecare din cele trei pale ale turbinei are o lungime de 56 m, o lăţime de 4 m

şi o greutate de circa 8 t. Montarea acestora în butucul rotor va fi realizată printr-o îmbinare demontabilă, manevrarea palelor şi a subansamblelor fiind realizată cu ajutorul unei automacarale.


43

e) Racordarea la reţeaua electrică şi la sistemul centralizat de conducere şi

comandă. Turbinele eoliene vor fi racordate la sistemul energetic naţional prin

intermediul unei staţii electrice de 30/110 KV.


44

Staţie electrică de transformare Traseele electrice interne de cabluri care vor conecta turbinele eoliene cu

staţia electrică vor fi poziţionate îngropat (LES). Canale speciale de cabluri vor urma traseul drumurilor de exploatare şi se vor realiza la o adâncime de circa 0,7-0,9 m, astfel încât să fie prevenit pericolul ruperii acestora în cadrul lucrărilor agricole ce se vor desfăşura pe amplasament.

Realizare traseu cabluri electrice Conducerea şi comanda funcţionării turbinelor va fi realizată în sistem

automatizat dintr-o clădire ce va fi amplasată în zona staţiei electrice. Clădirea de comandă va fi dotată cu o reţea de calculatoare care vor permite controlul automatizat al regimurilor de funcţionare a turbinelor eoliene. Reţeaua electrică pentru evacuarea puterii electrice produse şi cea pentru comandă şi monitorizare va


45

fi îngropată în canale de cable subterane, realizate conform normativelor tehnice naţionale.

Amplasarea turbinelor eoliene va ţine cont de necesitatea asigurării unei zone tampon de minim 300 de metri faţă de perimetrul zonelor locuite (conform ORD.49/2007), astfel încât nivelul de zgomot să nu depăşească valoarea reglementată de 45 dB(A).

Valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor funcţionale din mediul urban, în conformitate cu prevederile STAS 10009/88 - "Acustica în construcţii. Acustica urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot", sunt următoarele:

- parcuri zone de recreere şi odihnă, zone de tratament balneo-climatic - 45 dB(A);

- incinte de şcoli, creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii - 75 dB(A); - pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber - 65 dB(A); - incinte industriale - 65 dB(A). Funcţionarea turbinelor eoliene poate genera interferenţe electromagnetice

datorită câmpurilor electromagnetice generate în zona echipamentelor electrice de producere şi transport a energiei electrice.

Pentru prevenirea unor disfuncţii de această natură pentru emiterea

autorizaţiei de construcţie au fost solicitate şi avize de la: Autoritatea Aeriană Română, Ministerul Apărării, Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, societăţile de telefonizare, distribuitorul de energie electrică din zonă, distribuitorul de gaze naturale din zonă.

2.3. Activităţi de dezafectare

Pe terenul pentru care se solicită acord de mediu în vederea realizării parcului eolian nu sunt amplasate clădiri sau echipamente care să necesite lucrări de dezafectare.


46

3. DEŞEURI

Gestiunea deşeurilor în perioada de construcţie a parcului eolian

Lucrările de construire ale parcului eolian sunt cele care generează cea mai mare cantitate de deşeuri.

În faza de construcţie a parcului eolian pe amplasament vor fi generate următoarele tipuri de deşeuri:

� sol vegetal rezultat din activitatea de excavare a terenului; � deşeuri din activitatea de construcţie; � deşeuri de ambalaje echipamente şi materiale auxiliare; � deşeuri menajere. Gestionarea deşeurilor pe amplasament se va face în conformitate cu

prevederile legale, urmărind întregul traseu de la generare până la eliminarea de pe amplasament prin valorificare sau evacuare în depozite finale. Deşeurile generate vor fi inventariate, colectate, sortate, depozitate temporar în spaţii special amenajate în funcţie de caracteristicile acestora. Pentru activitatea de eliminare de pe amplasament vor fi încheiate contracte de prestări servicii cu firme specializate, având în vedere caracteristicile deşeurilor. Pentru minimizarea impactului asupra factorilor de mediu şi a cantităţii de deşeuri generate se vor adopta următoarele măsuri:

� acoperirea în proporţie cât mai mare a fundaţiilor cu sol fertil, pe care să se poată desfăşura lucrări agricole;

� depozitarea temporară a deşeurilor din lucrările de construcţie se va face în containere metalice care să nu permită împrăştierea acestora sub acţiunea vântului sau modificarea caracteristicilor fizico-chimice ale solului;

Managementul deseurilor Tipurile şi cantităţile de deseuri estimate rezultate din activitatea

analizata pe perioada de constructie: � deseuri municipale amestecate 20 03 01 – 0,3 tone;


47

� deseuri de ambalaje (15 01 01 - ambalaje de hârtie şi carton, 15 01 02 - ambalaje de materiale plastice, 15 01 03 - ambalaje de lemn, 15 01 06 - ambalaje amestecate.) – 0,5 tone;

� deseuri metalice 17 04 07 amestecuri metalice – 0,3 tone; � pământ excavat (17 05 04 pământ şi pietre) – 3500 mc. � Pământul excavat - O cantitate destul de însemnata ( nu poate fi

evaluata la acest moment ci doar în momentul efectiv al activităţii) va fi refolosita la umplerea gropilor rămase la fiecare fundaţie, la umplerea şanţurilor unde au fost pozate cablurile şi la realizarea drumurilor de exploatare. Cantitatea rămasă (nu poate fi evaluata la acest moment ci doar în momentul efectiv al activităţii) constituie deşeu şi va fi depus în locaţiile puse la dispozitie de către Primăria comunei.

Tipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea analizată pe perioada de funcţionare:

� Ulei uzat de transmisie – în perioada de funcţionare a Parcului Eolian rezultă uleiuri uzate. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de două ori/an şi va fi realizată de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri de transmisie este estimată la aproximativ 465 l/turbina şi 2325 l/schimb parc eolian.

o Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 – deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12 şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod 13 02 05* - uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere.

� Ulei uzat hidraulic – în perioada de funcţionare a Parcului Eolian rezultă uleiuri uzate hidraulice. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de două ori/an şi va fi realizată de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri hidraulice este estimată la aproximativ 45 l/turbina şi 225 l/schimb parc eolian.


48

o Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 – deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12 şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod 13 01 10* - uleiuri minerale hidraulice neclorinate.

� Deoarece societatea deţine un număr important de echipamente electrice şi electronice, trebuie să respecte obligaţiile legale din HG 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice. Astfel în cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice) - societatea are ca obligaţie prevenirea producerii de deşeuri de echipamente electrice şi electronice precum şi refolosirea, reciclarea acestora. Colectarea DEEE se face separat iar depozitarea temporară a acestora se va face în spaţiu amenajat, impermeabil, marcat corespunzător.

o Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 16 - deşeuri nespecificate în altă parte, grupa 16 02 - deşeuri de la echipamente electrice şi electronice, codul 16 02 14 - echipamente casate, altele decât cele specificate de la 16 02 09 la 16 02 13. În cazul în care pe amplasament vor fi generate astfel de deşeuri, societatea va trebui să ia toate măsurile pentru a limita impactul acestora asupra mediului.

Tabel – Managementul deseurilor rezultate în cadrul proiectului V - valorificare; E - eliminare; R – rămas în stoc;

Denumirea deseului*)

Cantitate generata

an

Starea S, L,

semisol SS

Codul deseului conform HG nr.

856/2002

Codul privind principala proprietate

periculoasa **)

Colectare Managementul deseurilor

kg/an

V E R constructie

Municipale 0,3 tone SL 20 03 01 - europubele - D1 -

Ambalaje 0,5

S 15 01 01

- spatii special

amenajate R5 - -

S 15 01 02 S 15 01 03 S 15 01 06

Deseuri metalice 0,3 t/perioada

constructie S 17 04 05

- spatii special

amenajate R4 - -

S 17 04 07


49

Denumirea deseului*)

Cantitate generata

an

Starea S, L,

semisol SS

Codul deseului conform HG nr.

856/2002

Codul privind principala proprietate

periculoasa **)

Colectare Managementul deseurilor

kg/an

V E R

Pământ excavat 3500 mc/ perioada

constructie S 17 05 04 - -

Reintroducere în lucrările de

sistematizare a terenului

- -

functionare Ulei uzat

transmisie(cutie viteze)

2325l L 13 02 05* - Recipiente metalice

- D10 -

Ulei uzat hidraulic

1800 l L 13 01 10* - Recipiente metalice

- D10 -

Deseuri electrice si

electronice - S 16 02 14

spatii special amenajate

R7 D9 -

Pământ excavat S 17 05 04 - -

Utilizat în lucrările de

sistematizare a terenurilor din

comuna

- -

Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

În perioada de funcţionare a Parcului Eolian substanţele periculoase generate (ulei de transmisie şi hidraulic uzat), vor fi colectate conform contractului de preluare/eliminare a uleiurilor uzate generate de pe amplasament de către o firmă specializată/autorizată.

După încetarea activităţii. La încetarea activităţii turbinele eoliene şi celelalte construcţii existente pe

amplasament vor fi dezafectate, deşeurile rezultate fiind colectate, sortate şi valorificate/eliminate de pe amplasament.

Dezafectarea va presupune lucrări de demontare a componentelor turbinelor eoliene şi în funcţie de situaţia concretă la acel moment se va putea recurge la valorificarea turbinelor eoliene şi a instalaţiilor electrice ca echipamente second hand sau la valorificarea materialelor din care sunt construite.

În cazul în care se va recurge la valorificarea materialelor, dezmembrarea subansamblelor se va face numai la agenţi economici specializaţi, care deţin hale


50

industriale dotate corespunzător. Nu se vor realiza lucrări de dezmembrare a subansamblelor pe amplasamentul parcului eolian.

O atenţie deosebită va trebui să fie acordată lucrărilor de dezafectare a fundaţiilor turbinelor eoliene şi a canalelor subterane de cabluri. Fundaţiile şi canalele tehnologice vor fi sparte şi excavate, deşeurile rezultate urmând a fi utilizate ca material de construcţie sau depozitate definitiv în depozite pe termen lung în funcţie de caracteristicile lor.

După eliminarea fundaţiilor şi a cablurilor subterane terenul va fi nivelat prin acoperire cu sol fertil şi va fi redat circuitului agricol. Drumurile de exploatare vor fi păstrate, în măsura necesităţilor, ca drumuri de exploatare agricolă.


51

4. IMPACTUL POTENTIAL, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULU I SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. Apa

Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului Amplasamentul este situat în bazinul hidrografic al râului Siret şi apele de

suprafaţă, de natură pluvială, se infiltrează în majoritate în profilul solurilor. Râul Siret are un debit mediu multianual al râului Siret a fost calculat la 194 mc/s la Lungogi şi de 210 mc/s la Şendreni în judeţul Galaţi. În vara anului 2005 au fost înregistrate două viituri însemnate, cea din 14 iulie fiind istorică, debitul Siretului atingând 4650 mc/s la statia hidrologică Lungoci aflată în aval şi care a modificat semnificativ plajele şi grindurile din care se exploatau nisip şi pietriş. În medie în anotimpul de iarnă scurgerea apei reprezintă 11,33 %. Primăvara, care reprezintă perioada de tranziţie spre perioada caldă, rezervele de apă din zăpada acumulată iarna, se eliberează în perioade foarte scurte şi, asociindu-se cu ploile căzute în această perioadă, produc cele mai mari volume sezoniere, ce pot ajunge la 41,95 %.

Apele subterane Apa subterana sunt in strânsa legătura cu depozitele litologice in care sunt

cantonate, cu sursele de alimentare si cu conditiile climatice ale teritoriului; pânza freatica este cantonata la o adâncime medie, forajele executate in apropierea amplasamentului stabilind prezenta apei freatice la cca. 5,00m, nivelul fiind oscilant, in functie de cantitatea de precipitatii si nivelul apelor râului Siret in zona.

Din punct de vedere hidrochimic apele freatice se încadrează in tipul bicarbonat calcic si sodic, in mai mica măsura si in sulfatate si clorurate calcice si sodice, cu mineralizări de cca. 2,0g/l; aceste caracteristici ne arata ca apele freatice din zona pot constitui o sursa de alimentare cu apa potabila a populatiei.


52

Apele de adâncime se găsesc cantonate in depozitele nisipoase cu granulatie mijlocie si fina de vârsta cuaternara, in 2-3 orizonturi, până la adâncimea de cca. 200-250 m; d.p.d.v hidrochimic, apele de adâncime sunt in general potabile, cu mineralităţi intre 1 si 3 g/l.

Managementul apelor uzate Întreaga activitate execuţie a lucrărilor pentru realizarea planului

(obiectivului) propus implică utilizarea unui parc divers de utilaje, organizarea de şantier, depozite temporare de materiale, precum şi o concentrare de efective umane. Toate aceste activităţi constituie surse de poluare pentru apa, aer şi sol.

Vecinătatea organizării de şantier poate uneori genera surse punctiforme de poluare a apelor de suprafată, solului si aerului cu ape uzate, deseuri menajere, hidrocarburi sau diverse alte substante toxice si periculoase.

Prognozarea impactului

� În perioada de construcţii montaj. Din analiza tehnologiei de execuţie cât şi a tehnologiei de exploatare a

Ansamblului de Turbine Eoliene rezultă că generarea de ape uzate este puţin probabilă. Aceasta este justificată şi de faptul că lucrările de construcţie se vor executa etapizat cea ce înseamnă că nu va fi o concentrare semnificativă de forţă de muncă şi utilaje, iar în tehnologia de construcţie se vor utiliza materiale prefabricate caz în care cantitatea de deşeuri de pe amplasament va fi foarte redusă. Totuşi, se impun măsuri eficiente, de limitare, a interactiunii dintre organizarea de santier si mediul înconjurător.

Beneficiarul trebuie să supravegheze permanent respectarea de către constructor a tuturor conditiilor de mediu.

Utilizarea apei se face diferit în cele două etape luate în considerare la evaluarea impactului. Astfel, în perioada de construcţii – montaj apa este utilizată atât pentru igienizarea personalului care lucrează la construcţie cât şi la procesele tehnologice ce pot intervenii în construcţie. Din toată această cantitate de apă în apele uzate se regăseşte aproape toată apa utilizată de personalul ce lucrează la construcţie, pentru igienizare si o mică parte din alte utilizări, restul de apă se pierde prin evaporare.


53

Apa uzată rezultată de pe şantierul de construcţie este colectată în containere etanşe ecologice şi evacuată de amplasament prin grija constructorului la o staţie de epurare apă uzată menajeră.

O altă variantă ar fi transportul personalului pentru igienizare în locuri special amenajate la sediul firmelor de construcţii, variantă care ar elimina producerea apelor uzate pe şantier.

Partea de apă utilizată în tehnologia de preparare a materialelor de construcţii sau altă utilizare tehnologică este în cantităţi nesemnificative mai ales dacă se lucrează cu materiale gata pregătite în alte locaţii.

Apa potabilă – necesară pentru personalul care lucrează pe şantier este îmbuteliată şi distribuită de către societatea de construcţii.

� În perioada de exploatare a instalaţiilor de turbine eoliene

Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial eolian nu implică utilizarea apei. În aceste condiţii pe amplasament nu se produc în urma aplicării procesului tehnologic de generare a energiei ape uzate. Apele care pot apărea pe amplasament sunt rezultate din precipitaţi, care vor fi drenate spre zona culturilor agricole. Produsul realizat de centrala de eoliene este energia electrică curată, fără produşi poluanţi care să afecteze mediul acvatic din zonă.

Măsuri de protecţie a apelor în perioada de amenajare/construcţie: - limitarea traseelor autovehiculelor şi utilizarea reţelei de căi de acces existente pentru evitarea încărcării suplimentare a cursurilor de apă cu particule în suspensie - evitarea traversărilor repetate prin albiile de pâraie sau torenţi din zonă. - reconstrucţia cât mai grabnică a spatiilor afectate prin lucrările de decopertare şi excavare, pentru evitarea eroziunii solurilor şi încărcarea cursurilor de ape cu material în suspensie; - eliminarea apariţiei unor riscurilor de deversare accidentala - finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu respectarea timpilor tehnologici necesari. - realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din precipitaţii; - întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locuri special amenajate;


54

- condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru managementul apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor; - manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se va face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii; - utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie. - pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare orăşeneşti şi în staţiile de epurare;

4.2. Aerul

Clima şi calitatea aerului Teritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului cu climă

continentală (partea sudică si centrală însumând mai bine de 90% din suprafaţă, se încadrează în ţinutul cu climă de câmpie, iar extremitatea nordică reprezentând 10% din teritoriu, în ţinutul cu climă de deal).

În ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde si uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar si cu întreruperi frecvente provocate de advecţiile de aer cald si umed din S si SV care determină intervale de încălzire si de topire a stratului de zăpadă. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului si Dunării introduc în valorile si regimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unui topoclimat specific de luncă, mai umed si mai răcoros vara si destul de umed si mai puţin rece iarna.

Circulaţia generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvenţa relativ mare a advecţiilor lente de aer temperat - oceanic din V si NV (mai ales în sezonul cald), frecvenţa de asemenea mare a advecţiilor de aer temperat - continental din NE si E (mai ales în anotimpul rece), precum si advecţiile mai puţin frecvente de aer arctic din N si aer tropical maritim din SV si S.

Vântul predominant bate din direcţia Nord - Nord - Est cu o frecvenţă de 18,4%, iar intensitatea medie anuală este de 3 grade Beaufort, corespunzând la o viteză medie de 8 m/s.


55

Frecvenţa medie anuală a vânturilor din direcţia Nord - Est este de 18,6%, iar intensitatea medie anuală de 2,3 grade Beaufort. Vântul se intensifică începând din octombrie si ajunge la apogeu în aprilie, când se înregistrează în medie 5,5 zile cu vânturi de intensitate depăsind 6 grade Beaufort până la 8,7 grade Beaufort.

Precipitaţii atmosferice (cantitatea anualǎ) Precipitaţiile atmosferice cuprind totalitatea produselor de condensare si

cristalizare a vaporilor de apă din atmosferă, denumite si hidrometeori, sub formă lichidă (ploaie si aversă de ploaie, burniţă etc.), solidă (ninsoare si aversă de zăpadă, grindină etc.) sau sub ambele forme în acelasi timp (lapoviţă si aversă de lapoviţă). În meteorologie, observaţiile asupra precipitaţiilor atmosferice se efectuează vizual (felul, durata si intensitatea lor) si instrumental, măsurându-se si înregistrându-se continuu cantitatea de apă căzută în timpul căderii precipitaţiilor. Particularităţile si repartiţia precipitaţiilor, ca si a altor elemente meteorologice, depind direct de caracterul miscărilor aerului, respectiv de gradul de dezvoltare al convecţiei termice, dinamice sau orografice, precum si de deplasările advective.

Informaţii meteo climatice - precipitaţii atmosferice: – Media/ suma 2009 - 492,9 l/mp; – Minima anuală – 5,8 l /mp înregistrată în luna august; – Maxima anuală – 62,0 l /mp înregistrată în luna septembrie

Calitatea aerului în zona amplasamentului este afectată de prezenţa la o

distanţă de circa 4 Km pe direcţia NE a combinatului siderurgic ARCELOR MITTAL. O influenţă relativ scăzută prin cantităţile de poluanţi emişi o au şi activităţile economice şi gospodăreşti din zona localitătilor .

Sursele de poluare atmosferică pot fi fixe sau mobile: Sursele fixe sunt acelea care emit poluanţi atmosferici dintr-o poziţie

localizată în spaţiu, cum ar fi dispozitivele de combustie industriale sau menajere. Sursele mobile sunt legate de mijloacele de transport. România a ratificat Convenţia Cadru privind Schimbările Climatice la nivelul

ONU. Prin semnarea Protocolului de la Kyoto, Romania s-a angajat să reducă emisiile gazelor ce produc efectul de seră cu 8% fată de valorile anului 1989.


56

Pentru implementarea Directivei UNIUNEA EUROPEANĂ 2001/80/Ec, Guvernul României a pregătit un proiect de hotărâre referitoare la limitarea emisiilor în atmosferă provenind de la centralele mari de peste 50 MW, conform limitelor impuse prin Directivele UNIUNII EUROPENE (emisii de materii solide, SO2 si NOX).

Poluarea aerului se defineşte ca o schimbare a compoziţiei lui fie prin apariţia unor noi componenţi cu efecte dăunătoare asupra biocenozelor şi biotopurilor, fie printr-un dezechilibru ce apare între componenţii existenţi.

Poluarea aerului poate proveni din surse naturale, dar cel mai des din surse artificiale. Ca sursă de poluare naturală poate fi solul care în anumite condiţii elimină gaze, vapori de apă etc., plantele şi animalele tot prin emanaţii, cutremurele generatoare de praf, erupţiile vulcanice ş.a. Ca surse artificiale de poluare, sunt cele legate de activitatea umană în industrie, transporturi, agricultură şi alte activităţi.

Sursele de poluare atmosferică estimate la realizarea investiţiei: Sursele de poluare atmosferică în viitorul parc eolian din locaţia situată în

comuna SLOBOZIA CONACHI, jude ţul Galati sunt: Sursele mobile materializate de mijloace de transport, echipate cu motoare cu

ardere internă ce funcţionează pe motorină si benzină; Surse cu emisii necontrolate materializate de volatilele organice care se

degajă de la o eventuală gospodărire de combustibili si lubrifianţi amenajată în timpul organizării de şantier.

� Sursele de poluare atmosferică estimate în perioada de construcţie/amenajare

Luând în considerare specificul sectorului de amplasare a turbinelor şi parcului eolian, zona fiind preponderent agricolă, sursele de poluare existente ce pot fi enumerate sunt reprezentate de gazele de evacuare ale maşinilor agricole, respectiv de praful generat de trecerea acestora pe drumurile de exploatare si terenuri, in perioadele de lucrari. În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora.


57

Execuţia lucrărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe de altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor (produse petroliere distilate) atât în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări, cât şi ale mijloacelor de transport folosite. Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei lucrărilor proiectate, sunt asociate lucrărilor de excavaţii, de vehiculare şi punere în operă a materialelor de construcţie, precum şi altor lucrări specifice. Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta, depinzând de nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice. Natura temporară a lucrărilor de construcţie, specificul diferitelor faze de execuţie, modificarea continuă a fronturilor de lucru diferenţiază net emisiile specifice acestor lucrări de alte surse nedirijate de praf, atât în ceea ce priveşte estimarea, cât şi controlul emisiilor. Amenajarea terenului necesar dezvoltării parcului eolian implică o serie de operaţii diferite, fiecare având propriile durate şi potenţial de generare a prafului. Sursele principale de poluare a aerului, specifice execuţiei lucrărilor pot fi grupate după cum urmează: O altă sursă potenţială de poluare aerului o constituie activitatea utilajelor folosite în constructie Acestea sunt reprezentate în principal de transportul materialelor şi prefabricatelor, de la organizarea de şantier unde sunt depozitate şi prelucrate la locul de asamblare şi construcţie. Poluarea specifică activităţii utilajelor se apreciază după consumul de carburanţi, respectiv emisia de emisii de poluanţi în atmosferă datoraţi arderii acestora (substanţe poluante: NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea carburanţilor etc.) şi aria pe care se desfăşoară aceste activităţi. Poluarea atmosferei specifică organizărilor de şantier este redusă şi localizată. Sursele se încadrează în categoria surselor discontinue. Date fiind perioadele limitate de executare a lucrărilor de construcţie, emisiile aferente acestora vor apare în aceste perioade, cu un regim maxim de 10 ore/zi.


58

Sursele de poluare atmosferică estimate în perioada de exploatare a parcului de eoliene În perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de poluare a atmosferei. Nu există niciun fel de emisii de poluanţi care pot afecta factorul de mediu aer în perioada de funcţionare/exploatare a parcului eolian. Neexistând emisii de poluanţi în aer datorită realizării unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii şi nici modificări ale calităţii aerului.

Prognozarea poluării aerului: Poluarea aerului atmosferic se estimează că ar putea intervenii în special

în faza de construcţie a investiţiei prin mijloacele de transport şi utilajele de construcţii care utilizează motoare cu ardere internă.

Această poluare este cea provenită din sursele mobile. Utilizarea mijloacelor de transport şi a utilajelor de construcţie pe şantierul unde se realizează investiţia este în funcţie de numărul de turbine care sunt montate individual sau simultan. Tehnic şi economic ar fi abordarea a maxim trei poziţii de montaj simultan. Această abordare nu ar crea o poluare semnificativă din partea surselor mobile de poluare, estimat fiind că mijloacele de transport şi utilajele de construcţii aflate în zonă nu ar consuma mai mult de 100 de litri de combustibil pe oră, toate.

Poluarea dată de sursele mobile se simte cu atât mai puţin şi prin faptul că desfăşurarea activităţii de construcţii - montaj se face la o distanţă de mai bine de 300 m de ultima locuintă, iar zona este bine ventilată de curenţii de aer.

În ceea ce priveşte poluarea din sursele necontrolate se apreciază că la nivelul a 5 - 6 motoare cât pot lucra în zonă nu este necesară o gospodărie de combustibil şi ca urmare dispare sursa de emisii volatile a compuşilor organici.

Gospodăria de combustibil nu este prevăzută în planul de realizare a investiţiei.

Din procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial eolian nu rezultă substanţe care să polueze aerul atmosferic.

Temperatura la care lucrează şi etanşeitatea echipamentelor care utilizează substanţe organice de răcire şi ungere nu permite formarea compuşilor organici volatili din substanţele menţionate. În acelaşi timp capacitatea carcaselor


59

tehnologice de stocare a acestor substanţe este redusă (maxim 10 litri) ca să poată genera o cantitate remarcabilă de substanţe volatile.

Mişcarea elicei turbinei eoliene determină o bună ventilare a aerului din zonă cu efecte benefice asupra florei şi faunei din vecinătatea amplasamentului.

Acesta a fost unul din motivele pentru care capacitatea mondială de generare a energiei electrice folosind energia eoliană, a cunoscut o crestere cu mai mult de 30% pe an, astfel a sărit de la mai putin de 5.000 megawati în 1995, la 39.000 megawati în 2005 – o crestere de aproape opt ori.

Măsuri de protecţie a aerului în perioada de construire Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc

în perioada de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca urmare, nu se poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare în atmosferă a aerului impurificat/gazelor reziduale.

Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe toată durata utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară.

Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni.

Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de alimentare carburanţi şi nu pe amplsamentul parcului;

Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic, sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub acţiunea utilajelor de lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate.

Drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă pentru a se reduce praful, sau cu lianţi chimici pe bază de apă.

4.3. Zgomot

ZGOMOT ŞI VIBRAŢII Ca orice echipament industrial si turbinele eoliene produc în functionare

zgomote, datorită sistemelor mecanice în functionare, a despicării aerului de palele


60

în rotire sau a trecerii palelor prin dreptul stâlpului de sustinere, când se produce o comprimare a aerului. Pentru a nu avea un impact negativ în special în zonele dens populate, sursele de zgomot sunt foarte riguros controlate de fabricantii de turbine si se iau măsuri tehnologice speciale pentru fiecare sursă. Asa se face că în urma unor măsurători în natură, fabricantii dau garantii ferme asupra limitei superioare a zgomotelor produse de turbina respectivă.

Impactul dat de zgomote şi vibraţii trebuie tratat în două situaţii distincte pentru amplasamentul de realizare a PARCULUI EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI, judeţul GALATI , respectiv în perioada de realizare a construcţiei şi în perioada de desfăşurare a activităţilor specifice de producerea energiei electrice din potenţial eolian.

Perioada de executie: Activităţile de construcţia PARCULUI EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI, judeţul GALATI , sunt lucrări de construcţii montaj şi sunt producătoare de zgomote şi vibraţii.

Măsurătorile de zgomot se realizează de regulă, ţinând cont de trei nivele de observare:

� zgomot la sursă; � zgomot în câmp apropiat; � zgomot în câmp îndepărtat.

Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi: condiţiile meteorologice, efectul de sol, absorbtia în aer, topografia terenului, vegetaţia etc.

În general, utilajele folosite în mod frecvent într-un santier au următoarele puteri acustice asociate (tabelul următor): Nr. crt. Utilajul Puterea acustică asociată

1 Buldozere 110 2 Vole 112 3 Excavatoare 117 4 Compactoare 105 5 Finisoare 115 6 Basculante 107

Generarea de vibraţii este favorizată de calitatea căilor de acces din zonă. Pe

baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se estimează că în şantier vor exista nivele de zgomot de până la 100 dB (A) pentru scurte intervale de timp.


61

NIVELE SONORE CONTINUE ECHIVALENTE DIFERITELOR FAZE A

CONSTRUCŢIEI FAZE A B

Pregătirea terenului 84 84 Excavare 88 78

Cimentare, compactare şi armarea şanţurilor.

88 88

Aşezarea structurii 79 78 Terminarea, inclusiv curătarea 84 84

A: Cu orice fel de maşinării; B:Doar cu maşinăriile strict necesare

Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în domeniul zgomotului şi

vibratiilor, ţinând seama de diminuările cu distanţa, efectul solului, intervale de lucru mai mici decât perioada de referinţă (o zi) se apreciază că începând de la distanţa de 100 m fată de şantier se vor înregistra niveluri echivalente de zgomot inferioare valorii de 50 dB (A).

În vederea reducerii nivelului de zgomot si vibraţii beneficiarul investitiei va trebui să impună constructorului să nu folosească utilaje cu grad avansat de uzură care pot emite pe lângă zgomote la niveluri mai înalte si alte noxe. Consultanţii în acustică, Southampton şi Machynlleth au constatat că practic, orice masină sau utilaj cu părţile aflate în mişcare va face un sunet, iar turbinele eoliene nu fac excepţie. Turbinele eoliene sunt bine concepute, în general liniştite în funcţiune, şi în comparaţie cu zgomotul produs de traficul rutier, trenuri, avioane şi activităţi de construcţie etc., zgomotul produs de turbine eoliene este foarte scăzut.

Zgomotul perceput de locuitorii unei case aflate la o distantă de 300 m de un parc eolian este aproximativ comparabil cu a unui curs de apă aflat la 50 – 100 m distantă sau cu fosnetul de frunze la o adiere de vânt. Acest lucru este similar cu nivelul de sunet în interiorul unei sufragerii tipice cu un foc de gaz pornit, sau în sala de lectură a unei biblioteci neocupată sau într-un birou liniştit, cu aer condiţionat.

Sursa / Activitate Indicative nivel de zgomot dB (A) Pragul de auz 0


62

Circulatia Rurală în timpul nopţii de fundal 20-40

Linişte 62 35

Parc eolian la 350 m 35-45

Masina la 40 mph la 100 m 55

Ocupatii generale de birou 60

Camion la 30 mph la 100 m 65

Găurit 62pneumatic la 7 m 95

Avion cu reacţie la 250 m 105

Pragul de durere 140

Informatii preluate din Biroul Scoţian, Departamentul de Mediu, Planificare aviz, PAN 45, Annes A: eoliană, A.27. Tehnologii de energie regenerabilă, august 1994.

După cum arată tabelul, sunetul a unui parc eolian în lucru este de fapt mai

puţin obişnuit traficului rutier sau un birou. Chiar şi atunci când creşte viteza vântului, este dificil de a detecta o creştere a sunetului.

În timpul de desfăşurare a activităţilor specifice: În timpul funcţionării turbinelor eoliene zgomotul este generat de:

� Funcţionarea angrenajelor cutiei de viteze; � Funcţionarea generatorului electric; � Funcţionarea palelor turbinei eoliene.

Generatorul electric şi angrenajele cutiei de viteze dau un zgomot nesemnificativ, carcasele tehnologice ale acestor echipamente au şi caracteristici fonoabsorbante.

Conform studiilor efectuate de specialişti din tările Uniunii Europene care deţin suprafete întinse de parcuri eoliene, turbinele de vânt moderne nu sunt zgomotoase, majoritatea fabricantilor garantând că la nivelul rotorului turbinei


63

zgomotul (presiunea sunetului) nu depăseste 100 dB (A), echivalent cu un zgomot din orice industrie prelucrătoare.

În cazul în care vântul bate în directia unui receptor, nivelul presiunii sunetului la o distantă de 40 m de o turbină tipică este de 50 - 60 dB (A), ceea ce echivalează cu nivelul unei conversatii umane obisnuite. La 150 m zgomotul scade la 45,5 dB (A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuintă, iar la distanta de peste 300 m zgomotul functionării unor turbine se confundă cu zgomotul produs de vântul respectiv. Dacă vântul bate din directie contrară, nivelul zgomotului receptionat scade cu circa 10 dB (A).

Conform specificului fiecărui amplasament în parte, pentru ca nivelul de zgomot să fie cel acceptat, trebuie avută în vedere păstrarea unei distante suficiente fată de asezările umane, diverse anexe gospodăresti, institutii publice, monumente istorice si de arhitectură, parcuri, spitale si alte asezăminte de interes public.

În ce priveste vibratiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu. Zgomotul scade în intensitate dacă puterea generată de turbină (funcţie de

viteza vântului) scade şi ea. Zgomotul generat de rotirea palelor turbinei este de asemenea proporţional cu

viteza vântului. Astfel, calculele făcute pentru determinarea nivelului de zgomot după un algoritm dat de standardul german în domeniu, DIN ISO 9613-2 au scos în evidenţă nivele de zgomot diferite în raport cu:

� puterea turbinei; � viteza vântului; � distanţa şi înălţimea faţă de turbină.

Pentru turbine cu o putere nominală de 3 MW la viteza vântului de 10m/s, din calcul a rezultat 104,5 dB în imediata apropiere (10 m distantă) şi 35 – 45 dB la distanţă peste 350 m, înălţimea de măsurare fiind de 5,0 şi 10 m.

Fig. Prognoza zgomot parc eolian 66 turbine VESTAS V112 – 3 MW


64

Măsuri de diminuare a impactului cauzat de zgomot şi vibra ţii Măsurile de diminuare implementate de regulă pentru astfel de surse de zgomot şi vibraţii în cadrul celor mai multor organizări de şantier: - respectarea distanţei minime faţă de amplasamentele zonelor locuite şi a altor receptorilor sensibili conform ORD. 49/2007 – 300m. _ un program cuprinzător de măsuri de protecţie auditiva şi împotriva vibraţiilor a personalului la locul de muncă elaborat în funcţie de zgomotele şi


65

caracteristicile de vibraţie specifice fiecărui tip de activitate, în vederea protejării sănătăţii şi capacităţii de muncă ale lucrătorilor; - controlul tehnologic şi managementul surselor de zgomot şi vibraţii şi implementarea unor programe de monitorizare şi a unor procese de corecţie. Aceste măsuri de diminuare a impactului generat de zgomot şi vibraţii au fost stabilite ţinând cont de: - natura amplasamentelor; - apropierea faţă de receptori sensibili expuşi la acţiunea zgomotului şi vibraţiilor în cadrul ariei naturale protejate învecinate şi a comunităţilor umane învecinate; - nivelului de zgomot caracteristic organizării de şantier asociat lucrărilor de construcţie şi traficului rutier pe drumurile de acces şi exploatare; Astfel măsurile propuse pentru atenuarea impactului generat de zgomot şi vibraţii asociate activităţilor de construcţie constau în: - măsuri tehnice privind implementarea controlului tehnologic şi managementul surselor de zgomot pentru limitarea perioadelor de construcţie în zonele sensibile,; - măsuri de securitate pentru stabilirea unor zone de protecţie acustică, instalarea de semne, stabilirea şi impunerea unor viteze limită pentru circulaţia vehiculelor, utilizarea de echipament corespunzător pentru protecţia personalului, - măsuri de control corespunzătoare, pentru întreţinere preventivă a utilajelor importante, în vederea menţinerii emisiilor acustice în limitele operaţionale normale;

4.4 Solul

Din punct de vedere geomorfologic pe amplasament este constituit din loess

şi dune de nisip. Învelişul de soluri de pe amplasament este uniform, reprezentat în totalitate de

pietrişuri pe care s-a instalat procesul de formare a solului. Acest înveliş de soluri s-a format în condiţii naturale iar aportul principal pentru pedogeneză a fost


66

asigurat de frecvenţa foarte mare a inundaţiilor în timpul cărora sunt depuse pietrişuri fluviatile carbonatice iar ritmul alert al depunerilor nu permite desfăşurarea proceselor naturale de pedogeneză.

Câmpia de subzistenţă a Siretului se remarcă prin exces de umiditate, prin zone mlăştinoase, inundaţii, prin tendinţa continuă a râurilor ce vin din câmpia piemontană de a-şi schimba cursul, de a aluviona sub formă de divagare. Pe timp de secetă se extind în schimb sărăturile.

Din punct de vedere geologic, zona este situată într-o depresiune formată între Avantfosa Carpaţilor Orientali şi Unitatea Nord-Dobrogeană, despărţite prin falia Pecineaga-Camena în care s-au depus sedimente pliocene şi cuaternare.

Perimetrul aparţine Cuaternarului fiind reprezentat printr-un complex aluvionar de nisipuri şi pietrişuri grosiere, sedimentarea făcându-se într-un mediu fluviatil cu regim hidrodinamic variabil.

Complexul detritic este alcătuit din fragmente detritice, alohtone, poligene de natură predominant sedimentară şi metamorfică provenite din depozitele de platformă şi cele ale flişului carpatic.

Caracteristicile fizico-chimice ale solului din zona amplasamentului sunt specifice terenurilor utilizate intensiv în scopuri agricole. Solul din această zonă este de clasă III şi IV, neavând o valoare deosebită din punct de vedere agricol.

Solurile din zona de amplasament a viitorului parc eolian sunt de tip cernoziom carbonatic. Acestea au o textura lutoasa-lutoargiloasa, continutul de argila sub 0,002 mm fiind intre 27,4% si 35,3%. Aceste soluri sunt netasate pana la

moderat tasate, densitatea aparenta variind intre 1,09 si 1,59 g/cm3. Porozitatea este

mai mare la suprafata si ceva mai redusa pe profil. Astfel, porozitatea totala variază intre 51 si 59 % in orizontul Amp si intre 41 si 54 % sub acest orizont. Au un continut de humus mijlociu, valorile variind intre 3,6 si 4,2% in orizontul Amp si sub acest orizont, valorile scad la 1,8-2,9% in Am si sub 1,5% in prima parte a orizontului C. Continutul de azot total este, de asemenea, mijlociu: 0,17-0,20% in orizontul Amp si ceva mai mic in orizontul Am (0,08-0,13%). Capacitatea de schimb cationic este, in general, mare (28,90-37,49 me/100 g sol), dintre cationi

predominând Ca++

si Mg++

, cu peste 95%, numai in orizonturile alcalinizate, Na+

schimbabil ajungând la valorile de 8-17%.


67

Carbonatii sunt levigati in baza orizontului Am. Orizontul de acumulare maxima se afla la cca 100 cm adâncime, continuul de CaCO

3 la acest nivel

ajungând la cca 30-35%. Ca urmare a spălării carbonatilor si a usoarei debazificări a solului in

orizontul Am (V = 85-93%) reactia solului este slab acida - neutra (pH 6,6-7,3), iar in orizonturile AC si C devine slab alcalina (pH 8,0-8,5). La orizonturile alcalinizate, care apar adesea in partea inferioara a profilului de sol, reactia devine puternic alcalina (8,8-9,2).

Studiu geotehnic pentru obiectivul - Parc eolian Slobozia Conachi Pechea

198 MW, Comuna Slobozia Conachi, judetul Galati elaborat de către SC GEO PROJECT SRL, Piatra Neamt.

Pentru verificarea stratificatiei terenului din amplasamentul indicat de beneficiar, au fost executate investigatii specifice constând din observatii si cartări geologice in teren si in aflorimente (deschideri geologice) si 12 foraje geotehnice până la adâncimea maxima de 38,50 m, conform planului de situatie.

Din punct de vedere litologic, lucrările de investigatie au interceptat o stratificatie uniforma şi orizontală, reprezentata prin depozite Cuaternare, astfel.

Forajul1 G87 Cota [ m ]

Grosime [ m ]

Descriere litologica Proba [ nr ]

Adâncime [ m ]

0,40 0,40 Sol vegetal

9,50 9,10 Argila prăfoasa, cafeniu deschisa, rar fragmente calcaroase, plastic vârtoasa

1 5,00

16,40 6,90 Argila gălbuie slab nisipoasa, plastic consistenta 2 15,00

21,70 5,30 Nisip argilos, cafeniu-gălbui, mediu îndesat 3 20,00

35,00 13,30 Nisip fin mediu, gălbui, mediu îndesat 4 25,00

Forajul2 G82

Cota

[ m ]

Grosime

[ m ] Descriere litologica

Proba

[ nr ]

Adâncime

[ m ]


68


11,30 10,90

Argila prăfoasa, cafeniu deschisa, rar fragmente calcaroase, plastic vârtoasa

1 5,00


23,50 5,40 Nisip argilos, cafeniu-gălbui, mediu îndesat 3 20,00


Forajul3 G63b Cota

[ m ]

Grosime


Proba

[ nr ]

Adâncime

[ m ]


8,90 8,50

Argila prăfoasa, cafeniu deschisa, rar fragmente calcaroase, plastic consistenta

1 5,00



Forajul4 G44

Cota

[ m ]

Grosime


Proba

[ nr ]

Adâncime

[ m ]


7,90 7,50


1 5,00



Forajul5 G48


69

Cota

[ m ]

Grosime


Proba

[ nr ]

Adâncime

[ m ]


11,10 10,70


1 6,00



Forajul6 G32 Cota

[ m ]

Grosime


Proba

[ nr ]

Adâncime

[ m ]


12,80 12,40


1 10,00



Forajul7 G27 Cota

[ m ]

Grosime


Proba

[ nr ]

Adâncime

[ m ]


10,60 10,20


1 8,00



Forajul8 G30a


70

Cota

[ m ]

Grosime


Proba

[ nr ]

Adâncime

[ m ]


11,50 11,10


1 10,00



Forajul9 WG4 Cota

[ m ]

Grosime


Proba

[ nr ]

Adâncime

[ m ]


9,60 9,20


1 7,00



Forajul10 G2 Cota

[ m ]

Grosime


Proba

[ nr ]

Adâncime

[ m ]


7,30 6,90

Praf argilos cafeniu deschis-gălbui, plastic consistent, cu extrudatii calcaroase

1 5,00

19,60 12,30

Argila prăfoasa cafenie deschisa-gălbuie, plastic vârtoasa, cu extrudatii calcaroase

2 15,00


Forajul11 G10


71

Cota

[ m ]

Grosime


Proba

[ nr ]

Adâncime

[ m ]


8,90 8,50


1 5,00

22,10 13,20


2 15,00


Forajul12 TWG16 Cota

[ m ]

Grosime


Proba

[ nr ]

Adâncime

[ m ]


9,50 9,10


1 6,00

23,70 14,20


2 18,00


Din punct de vedere hidrogeologic, zona studiata se afla in bazinul hidrografic

Siret, situat la peste 15km SW de amplasament. In aval de confluenta cu Bârladul, Siretul primeste un afluent, Bârlădelul (la

rândul sau cu afluentul pârâul Geru, care curge in zona de vest a amplasamentului). La data executării forajelor, nivelul acvifer activ a fost întâlnit la adâncimi

diferite, astfel : � G87 : m. (7,50); (14,30); 21,70; � G82 : m. 23,50; � G63b : m. (7,30), 24,60;


72

� G44 : m. 21,80; � G48 : m. 23,60; � G27 : m. 21,50; � G30a : m. 23,40; � G32 : m. 25,40; � TWG4: m. 21,30; � G10 : m. 22,10; � G2 : m. 19,60; � TWG16: m. 22,10.

Nivelul freatic se situează in pachetele permeabile ale depozitelor cuaternare,

formatiunile nisipoase. Din punct de vedere litologic, lucrările de investigatie au interceptat o

stratificatie uniforma si orizontala, reprezentata prin depozite Cuaternare, depuneri fin sedimentare argiloase si prăfoase, cu grosimi de 21,70 – 23,50 m, urmate in continuare de un strat de nisip cu grosimi de peste 4,60 – 13,90 m.

Cota [ m ]

Grosime [ m ]

Descriere litologica


7,30 - 23,70 6,90 – 14,20 Praf argilos cafeniu deschis-gălbui, plastic consistent, cu extrudatii calcaroase Argila prăfoasa, cafeniu deschisa, rar fragmente calcaroase, plastic consistenta / vârtoasa

16,40 – 25,40 6,80 - 15,70 Argila gălbuie slab nisipoasa, plastic consistenta

21,70 – 23,50 5,30 – 5,40 Nisip argilos, cafeniu-gălbui, mediu îndesat

30,00 - 38,50 4,60 - 13,90 Nisip fin mediu, gălbui, mediu indesat1

1 Suprafata de sedimentare a stratului ultim prezintă denivelări specifice, deci local poate sa-si facă aparitia mai sus sau mai jos de cota specificata.

Identificarea şi caracterizarea pământurilor sensibile la umezire s-a realizat conform SR EN 14688-1:2004, SR EN 14688-2:2005 Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea pământurilor. Partea 1: Identificare si descriere. Partea 2: Principii pentru o clasificare şi, după caz, cu eratele, amendamentele şi anexele naţionale asociate, cu respectarea cerinţelor specifice.

Ca trăsături caracteristice ale PSU apar particularităţile structurii, texturii, micro şi macro


73

porozitatea, compoziţiile chimico-mineralogice şi granulometrice şi anizotropia proprietăţilor.

Au fost prelevate probe geotehnice netulburate, pe care s-au efectuat analize de laborator, pentru determinarea caracteristicilor geotehnice ale terenului de fundare.

Probele au fost analizate la Laboratorul de geotehnica si teren de fundare grad II (Autorizatia nr. 1591/11.11.2008), apartinând SC GEO – TECH SRL Gheorgheni.

Sistemul de fundare recomandat După modul de transmitere a încărcărilor la teren, natura terenului de fundare,

nivelul apei subterane si având in vedere o constructie fără/cu demisol , se recomanda alegerea sistemului de fundare indirecta pe piloti (prin sisteme de fundare care să depăşească stratul de PSU şi să pătrundă în strat de nisip insensibil la umezire aflat în adâncime).

Se vor respecta prevederile din SR EN 1997-1:2004 şi după caz, cu eratele, amendamentele şi anexele naţionale asociate, cele din NP 123/2010 în cazul fundării indirecte, precum si celelalte prevederi.

In cazul utilizării soluţiilor de fundare pe piloţi care pătrund într-un strat insensibil la umezire situat sub stratul PSU, dacă este posibilă umezirea şi tasarea suplimentară sub greutate proprie a stratului PSU, se va considera frecarea negativă pe piloţi conform prevederilor din NP 123/2010.

Măsuri constructive în cazul fundării pe PSU

1. Masuri pentru prevenirea umezirii terenului de fundare Indiferent de grupa de teren PSU care există într-un amplasament, atât în perioada de execuţie cât şi în timpul exploatării construcţiilor, se vor adopta obligatoriu măsuri specifice pentru protejarea terenului contra umezirii, astfel: - Sistematizarea verticală şi în plan a amplasamentului pentru asigurarea colectării şi evacuării rapide către un emisar a apelor din precipitaţii, prin prevederea unor pante de minimum 2 %; se va realiza iniţial sistematizarea necesară pentru lucrările de execuţie, urmând ca celelalte lucrări de sistematizare să se termine odată cu punerea în funcţiune a obiectivului; în cazul platformelor de construcţii pe terenuri cu pante mai mari de 1:5, se vor prevedea măsuri de protecţie împotriva apelor care se scurg de pe versanţi, prin şanţuri de gardă a căror secţiune să asigure scurgerea


74

debitului maxim al apelor meteorice; platformele de construcţie situate pe versanţi se vor nivela în terase cu pante de maximum 1:1, care se vor proteja prin diferite soluţii tehnologice (brazde, înierbare, îmbrăcăminţi din materiale locale, geosintetice etc.). - Colectarea şi evacuarea rapidă a apei din precipitaţii pe toată durata execuţiei săpăturilor prin amenajări adecvate (pante, puţuri, instalaţii de pompare etc.); în situaţia în care la cota de fundare se constată existenţa unui strat de pământ afectat de precipitaţii, acesta va fi îndepărtat imediat înainte de turnarea betonului. - Evitarea stagnării apelor în jurul construcţiilor, atât în perioada execuţiei cât şi pe toată durata exploatării, prin soluţii constructive adecvate (trotuare, compactarea terenului în jurul construcţiilor, execuţia de strate etanşe din argilă, pante corespunzătoare, rigole, cavalieri etc.). - Evitarea perturbării echilibrului hidrogeologic fără a realiza lucrări care pot bara căile naturale de scurgerea a apei către emisarii naturali şi artificiali în funcţiune conducând la ridicarea nivelului apei subterane; nu vor fi străpunse orizonturi impermeabile aflate deasupra pânzei freatice. - Protecţia reţelelor purtătoare de apă sau rezervoare, in caz de necesitate, prin prevederea unor soluţii de impermeabilizare a terenului . - Evitarea pierderilor de apa din retelele edilitare si instalatii prin alegerea solutiilor adecvate. - Execuţia excavaţiilor pe porţiuni cu protejarea imediată a acestora. - Execuţia umpluturilor în jurul fundaţiilor şi pereţilor subsolurilor pe măsură ce acestea sunt realizate. 2. Măsuri constructive la alegerea soluţiilor de fundare pe PSU În conformitate cu situaţiile de proiectare definite mai sus, în cazul fundării pe PSU este necesară adoptarea unui complex de măsuri constructive pentru terenul de fundare şi/sau construcţie. La alegerea soluţiilor se vor respecta reglementările tehnice, în vigoare, privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice şi se va ţine seama de prevederile secţiunii 5 din SR EN 1997-1:2004, şi după caz, cu eratele, amendamentele şi anexele naţionale asociate. Pot fi avute în vedere: - compactarea intensivă;


75

- injectarea prin silicatizare; - tratarea termică; coloane de îndesare având corpul realizat din beton simplu sau materiale locale compactate; la stabilirea materialului ce va fi utilizat în coloană se va ţine seama de modul în care este influenţată permeabilitatea stratului astfel îmbunătăţit, corelat cu litologia specifică şi măsurile referitoare la prezenţa apei; se interzice alcătuirea coloanelor din material granular permeabil; La partea superioară, terenul îmbunătăţit va fi închis (uniformizat şi protejat) printr-un strat practic impermeabil. Pentru aplicarea unei soluţii se recomandă organizarea unui poligon experimental, înainte de a se trece la execuţia lucrărilor. Înlocuirea completă a stratului de PSU prin excavare şi umplere controlată cu un material adecvat solicitărilor şi caracteristicilor geotehnice ale stratului de bază insensibil la umezire. Consumarea tasărilor suplimentare ale PSU prin: - umezire dirijată; - inundare sub încărcare suplimentară; - explozii de adâncime. Adoptarea unor sisteme de fundaţii (piloţi, barete etc.) care să depăşească stratul de PSU şi să pătrundă într-un strat insensibil la umezire. Aceste sisteme se vor utiliza atunci când deformaţiile admisibile atât pentru structură cât şi pentru funcţionarea utilajelor tehnologice nu pot fi respectate doar prin adoptarea măsurilor prevăzute mai sus . 3. Verificarea lucrărilor de construcţii amplasate pe PSU Verificarea lucrărilor pe parcursul execuţiei şi recepţionarea lor se va face în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice specifice diferitelor categorii de lucrări şi cu reglementările legale în vigoare, cu următoarele precizări: a) Nu este admisă atacarea unei noi faze de execuţie fără efectuarea verificărilor fazei anterioare, atât pentru lucrările ce devin ascunse cât şi pentru lucrările de a căror calitate depinde protecţia împotriva infiltrării apei în pământ, în fazele de execuţie sau etapele următoare.


76

b) La recepţia de terminare a lucrărilor se va verifica şi consemna în mod expres în procesele verbale de recepţie, modul în care au fost respectate toate măsurile prevăzute pentru prevenirea degradărilor datorate umezirii terenului de fundare. Eventualele defecţiuni de natură a conduce la umezirea terenului nu pot fi încadrate în categoria deficienţelor admise pentru a fi remediate ulterior; în asemenea cazuri, recepţiile vor fi amânate până la efectuarea remedierilor. c) La recepţia definitivă a obiectivului, se va verifica comportarea obiectelor independente recepţionate anterior, precum şi comportarea de ansamblu a întregului complex, dând atenţie specială bunei funcţionări a instalaţiilor şi reţelelor purtătoare de apă, sistematizării verticale a teritoriului precum şi măsurilor luate prin proiectare şi execuţie, în vederea evitării umezirii terenului de fundare. Toate actele privind verificările pe faze de execuţie, inclusiv buletinele de laborator, diagrame, schiţe, se vor păstra de către beneficiar şi se vor prezenta la recepţie, după care se vor anexa la cartea tehnică a construcţiei.

Surse de poluare a solurilor Solul utilizat pentru construcţia Parcului Eolian este situat în extravilanul

comunei SLOBOZIA CONACHI are drept întrebuinţare de teren agricol, utilizat în special pentru păşunat.

Sursele de poluare şi agenţii poluanţi ai solurilor pot fi: � Excavaţiile, care permit decopertarea unor zăcăminte şi excavarea

acestora. Poluarea este produsă în acest caz fie de depozitarea sterilului, fie prin alte dereglări de formă care pot duce la inundaţii şi alunecări de teren.

� Metale grele, care în urma depozitării necorespunzătoare sau din aer şi nămolurile apelor uzate, difuzează în sol ducând la degradarea chimică a solului.

� Materiale radioactive, care în urma depozitării necorespunzătoare sau din aer şi nămolurile apelor uzate utilizate în procesele termice din centrale nucleare, ajung în sol.

� Deşeuri şi reziduuri din industria alimentară şi textilă sunt în unele cazuri prin unele componente surse de poluare.


77

� Deşeuri şi reziduuri vegetale care, fiind în exces duc la creşterea conţinutului de nitraţi din sol.

� Dejecţiile animale şi umane care, de asemenea în exces încarcă solul cu substanţe ce duc la degradarea chimică a lui.

� Hidrocarburile sunt agenţii poluanţi proveniţi din scurgerile care pot apărea la transportul şi manipularea produselor petroliere. Prezenţa hidrocarburilor în sol determină o puternică degradare chimică, care opreşte dezvoltarea oricărei vegetaţii.

Prognozarea poluării solului Poluarea solului în cazul investiţiei prezente poate intervenii în două etape

distincte: � Etapa de realizare a construcţiei; � Etapa de utilizare a parcului eolian construit pentru producerea energiei

electrice. În etapa de realizare a investiţiei se poate mentiona că pentru obiectivul propus, planul prevede variante de construcţie modernă, la care generarea de deşeuri de construcţie este minimă. Aceasta presupune un număr redus de operaţii tehnologice, cantitaţi mai mici de materiale de constructie clasice si implicit cantităţi mult mai mici de deşeuri care rezultă din aceste activităti. În acelasi timp, perioada de realizare a constructiei se reduce considerabil, ca si personalul executant necesar. Întreaga executie a lucrărilor pentru realizarea planului propus implică activitatea unui parc divers de utilaje, organizarea de santier, depozite temporare de materiale, precum si o concentrare de efective umane. Toate aceste activităti constituie surse de poluare temporară pentru apă, aer si sol.

Vecinătatea organizării de şantier poate genera surse punctiforme de poluare a apelor de suprafată, solului si aerului cu ape uzate, deseuri menajere, hidrocarburi sau diverse alte substante toxice si periculoase.

Ţinând cont de cele prezentate rezultă că în faza de construcţie a parcului eolian, poluarea solului intervine prin degradare fizică, respectiv prin compactare şi degradarea structurii. În caz accidental poluarea solului se mai poate produce din deşeuri lichide sau solide utilizate în activitatea de construire şi modernizare a


78

drumurilor de acces cât şi a construcţiei fundaţiei şi platformei de montaj a turbinei eoliene. Astfel, trebuie să se ţină cont că în perioada de construcţie a parcului eolian se pot utiliza până la 5 - 10 tone de produse petroliere sub formă de combustibil lichid şi ulei.

Sursele de poluanţi ai solului intervin în cea mare parte tot în faza de construcţii, prin excavaţii şi aport de materiale de construcţie care se fac pentru fundaţiile turbinelor eoliene, pentru realizarea platformelor de montaj şi pentru realizarea sau modernizarea drumurilor de acces, de asemenea din molozul rezultat din eventuala finalizare şi finisare a lucrărilor de construcţie - montaj.

În etapa I, de construcţii - montaj nu există emisii de poluanti ce pot afecta

solul si subsolul zonei. Modificările intervenite în calitatea si în structura solului si a subsolului datorită realizării drumurilor suplimentare de acces, a realizării platformelor de montaj, a turnării fundatiilor (beton armat), a realizării camerei de comandă si liniei electrice vor fi minore.

Măsurile preconizate de amenajare şi de refacere vor fi corespunzătoare fiecărei situaţii în parte.

Tehnologia de construcţii – montaj corelată cu montarea secvenţială a turbinelor din parc (un număr de turbine limitat pe secvenţă) va reduce gradul de poluare a solului, toţi posibilii poluanţi ai solului putând fi mai bine gestionaţi.

Poluarea solului în etapa a-II-a de funcţionare , în cazul desfăşurării

activităţii specifice exploatării instalaţiilor de turbine eoliene se poate produce cu deşeuri menajere şi deşeuri rezultate din activitatea de mentenanţă cum ar fi ambalaje de la piese de schimb sau deşeuri de produşi organici utilizate la întreţinerea instalaţiei.

Notăm în primul rând ca într-un parc eolian, mai ales dacă este situat în teren plat, din considerente de valorificare maximală a energiei eoliene, distanta medie dintre două turbine eoliene este de 3 – 4 diametre rotorice, ceea ce pentru turbine mari înseamnă de la câteva sute de metri la peste un kilometru. Rezultă că turbinele de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar ca stâlpii liniilor de înaltă tensiune, care apar aproape oriunde în peisajul din jurul nostru, dar cu care ne-am obisnuit si pe care nu le mai consideram cu un impact negativ asupra peisajului.


79

Turatia rotoarelor turbinelor mari este foarte lentă - în jur de 16 rotatii/minut, deci nu provoacă si nici nu induce nici un fel de senzatie negativă.

Ocuparea terenului este minimă în arealul amenajat (circa 0,1% din total) - ca si în cazul liniilor electrice – putându-se utiliza în continuare terenul pentru agricultură sau păsunat.

Măsuri de diminuare/protecţie a solului şi subsolului în perioada de

construire În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile

de poluanţi în atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în cea mai mare măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise.

În faza de execuţie, impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin: - obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare din punct de vedere al facilităţilor; - prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de lucru; - în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice, care spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul şi stratul freatic; - evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente, din perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii, depozitarea de materiale etc.; - colectarea corespunzătoare tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii, valorificarea tuturor deşeurilor rezultate.


80

-

4.5. Biodiversitatea

Analiza s-a realizat conform GHIDULUI DE EVALUARE ADECVATA

PE COMPONENTA BIODIVERSITATII – ORD. 19/2010. S-au efectuata observatii periodice in perioada unui an calendaristic, asupra

florei si faunei din zona. VĂ PREZENTAM IN CONTINUARE CONCLUZIILE EVALU ĂRII

ADECVATE.

PARCUL EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI, JUDETUL GALATI SE AFLA;

• AMPLASAT LA O DISTANTA DE 2,6km DE LIMITA SITULUI NATURA 2000 ROSPA0071 – LUNCA SIRETULUI INFERIOR ( distanta a fost stabilita intre turbina cea mai apropiata si limita sitului ROSPA0071) ,

• LA 3,2km DE ROSCI0162 – LUNCA SIRETULUI INFERIOR Studiul de evaluarea adecvata s-a realizat conform ord. 19/2010. Motiv pentru care a fost necesara realizarea unei inventarieri in special asupra

faunei de păsări din zona amplasamentului si a biocenozei specifice avifaunei din zona ( inventarierea tipurilor de asociatii vegetale, fauna de amfibieni, reptile si micromamifere ce constituie surse de hrana pentru avifauna din zona). Fauna de chiroptere din zona de extravilan a comunei SLOBOZIA CONACHI nu prezintă interes pentru speciile de păsări de interes comunitar specificate in Formularul Standard – ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior si nu constituie un obiectiv de management conservativ pentru Situl Natura 2000 – ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior.

De asemeni s-a analizat si flora specifica de pe amplasamentul parcului eolian, din perspectiva identitarii de habitate sau specii de faună ce fac obiectul protectiei sitului de interes comunitar ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior.


81

Inventarierea avifaunei si a biocenozei specifice s-a efectuat in perioada unui an de zile calendaristic, acoperind perioadele de migratie principale ( primăvară si toamna) si perioada de vegetatie.

� ROSPA 0071 LUNCA SIRETULUI INFERIOR – ARIE DE

PROTECTIE SPECIALA AVIFAUNISTICA DECLARATA SIT NATU RA 2000 PRIN HG 1284/2007 cu modificările si completările ulterioare prin HG 971/2011.

� ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior – SIT DE IMPORTANTA COMUNITAR Ă – declarat prin OUG 2387/2011 care modifica si completează pe OUG 1284/2007.

� OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIILOR DE IMPORTANTA AVIFAUNISTICA TREBUIE CORELATE CU PREVEDERILE DIRECTIVEI 79/409/CEE PRIVIND CONSERVAREA PASARILOR SALBATICE SI SUNT STABILITE PRIN PLANUL DE MANAGEMENT AL ARIEI RESPECTIVE.

� CONFORM OUG 57/2007 ( APROBATA PRIN LEGEA 49/2011) ; � Arii de protectie speciala avifaunistică � Ariile de protectie speciala avifaunistică sunt acele arii naturale protejate

ale căror scopuri sunt conservarea, mentinerea si, acolo unde este cazul, readucea într-o stare de conservare favorabila a speciilor de păsări si a habitatelor specifice, desemnate pentru protectia speciilor de păsări migratoare sălbatice, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 si 4 A.

� Managementul ariilor speciale de protectie se realizează ca si pentru ariile speciale de conservare.

Ariile speciale de protectie sunt desemnate prin hotărâre a Guvernului si fac parte din reteaua europeana "NATURA 2000".

Inventarierea avifaunei si a biocenozei specifice s-a efectuat in perioada

unui an de zile calendaristic, acoperind perioadele de migratie principale ( prim ăvara şi toamna) si perioada de vegetatie.

A. Speciile de plante si habitatele Metoda de lucru


82

Într-o primă etapă s-a efectuat recunoaşterea terenului în vederea stabilirii zonelor si fitocenozelor care vor fi urmărite pe perioada studiului. După selectarea acestora a fost stabilit arealului minim în care pot fi identificate toate speciile unui anumit tip de fitocenoză, prin inventariere pe suprafeţe din ce în ce mai mari şi construirea pe această bază a unui grafic de forma unei curbe, prin utilizarea numărului de specii sau a indicilor de diversitate corespunzători (Ivan, 1979; Magurran, 1988). Esantioanele, cuprinzând totalitatea probelor de extras din fitocenoză prin sondaj trebuie să fie reprezentative şi suficient de mari pentru asigurare preciziei de lucru. Tipurile de sondaj utilizate pot fi stratificate, aleatoare sau mixte (Ivan, 1979). Stabilirea mărimii sau numărului de probe determină precizia rezultatelor şi volumul de muncă necesar, între aceste două elemente existând o strânsă corelaţie.

Studiul vegetaţiei a avut la baza principiile metodelor propuse de Braun – Blanquet si de Al. Borza. Acestea au la bază teoria potrivit căreia compoziţia floristică a unei fitocenoze reflectă cu fidelitate ansamblul factorilor ecologici din biotopul pe care îl ocupă.

Unitate fundamentală de studiu a covorului vegetal este asociaţia vegetală care reprezintă o comunitate de plante cu compoziţie floristică unitară, fizionomie şi structură caracteristică. Este alcătuită din indivizi de asociaţie cu întindere variabilă, care au o compoziţie şi structură asemănătoare.

Considerând cele mentionate mai sus, a fost aleasa o suprafata de eşantionare de 100 m², pentru fiecare suprafata fiind întocmita cate o fisa fitocenologică.

Fişele fitocenologice reprezintă eşantioane reprezentative ale fitocenozelor. Aceste fişe conţin informaţii referitoare la aşezare, condiţii de biotop, lista speciilor din suprafaţa de probă, în dreptul fiecăreia notându-se abundenţa-dominanţa (AD) şi frecvenţa locală.

Abundenţa-dominanţa (AD) este un indice fitocenologic complex care ne arată abundenţa unei specii, adică numărul de indivizi şi dominanţa acestora.

Scara de apreciere utilizată prezintă cinci trepte de apreciere (J.Braun-

Blanquet 1951): + - indivizi rari sau foarte rari, realizând o acoperire foarte slabă; 1 - indivizi numeroşi dar cu suprafaţă de acoperire redusă; 2 - indivizi numeroşi dar cu acoperire mică;


83

3 - număr variabil de indivizi, dar cu acoperire de ¼ din suprafaţa de probă; 4 - număr variabil de indivizi, dar cu o acoperire între ¼ şi 2/2; 5 - indivizi care acoperă ½ din suprafaţă. Frecvenţa locală este un indiciu utilizat care ne dă un informaţii despre

frecvenţa indivizilor unei specii în suprafaţa de probă. Frecvenţa se apreciază prin împărţirea suprafeţei de probă în unităţi mai reduse apoi de dau note după o scară cu 5+1 trepte:

1 - indivizi dispuşi izolat în suprafaţa de probă în proporţie de 5-20%; 2 - indivizi cu grupe mici reprezentaţi în proporţie de 21-40%; 3 - indivizi grupaţi în pâlcuri mici în proporţie de 41-80%; 4 - indivizi în pâlcuri mari în proporţie de 61-80%; 5 - indivizi în grupuri compacte în proporţie de 81-100%; + - indivizi rari sub 10% din suprafaţa de probă. Tabelul sintetic al asociaţiei se alcătuieşte pe baza releveelor prelevate din

teren. Acesta constituie prelucrarea comparativă şi prezentarea sintetică a datelor obţinute cu prilejul efectuării ridicării. Fiecare coloană constituie o imagine a unei fitocenoze concrete de pe teren.

Capul de coloană al tabelului ne dă informaţii despre principalele proprietăti stationare ale fiecărei ridicări în parte şi anume: altitudine, expoziţie, suprafaţă, înălţimea vegetaţiei. Lângă fiecare specie se trece bioforma, elementele fitogeografice, abundenţa-dominanţa, frecvenţa locală. Denumirea asociaţiei este binară, alcătuită din denumirea a două specii, prima este o specie caracteristică, a doua o specie edificatoare

Informaţiile colectate din teren au fost corelate cu informaţiile preluate din culese din literatura de specialitate - Păşunile şi fâneţele din Republica Populară Română (Puşcaru-Soroceanu E. (ed.), 1963).

Identificarea speciilor de plante aflate pe terenul viitorului parc eolian s-a realizat folosind ca lucrări de referinţă: Flora Ilustrată a României (Ciocârlan V., 2008) şi Flora României vol. I-XIII (Săvulescu T. (red.), 1952-1976).

Au fost efectuate observaţii în zona in care urmează a fi amplasate turbinele eoliene.


84

Plecând de la aceste informatii culese din literatura de specialitate am trecut la identificarea speciilor aflate pe terenul viitorului parc eolian.

Pe amplasament am identificat clasa de habitat N12 – Culturi (teren arabil).

Asociatia vegetala dominanta identificata in zona este : Taraxaco serotinae‐‐‐‐Festucetum valesiacae (Burduja et al. 1956, Răvărut

et al. 1956) Sârbu et al. 1999 (Syn.: Medicagini‐‐‐‐Festucetum valesiacae moldavicum Bârcă 1973; Festucetum valesiacae Răvărut et al. 1956; ass. Festuca valesiaca Burduja et al. 1956; Festucetum valesiacae sensu auct. roman.) .

Asociatia edificată de Festuca valesiaca formează majoritatea pajiştilor din

zona de stepă şi silvostepă, instalate pe coaste aride cu înclinări variabile, de la pante line până la abrupte (5‐45°) şi cu expozitii diferite.

În general, terenurile ocupate de aceste fitocenoze sunt foarte accidentate, cu eroziuni şi alunecări de teren puternice. Majoritatea acestor pajişti sunt intens păşunate şi într‐un stadiu avansat de degradare, fenomen marcat şi prin pătrunderea în compozitia floristică a numeroase specii din clasele Artemisietea şi Stellarietea mediae. De aceea, aceste pajişti şi‐au modificat compozitia cenotică a fânetelor, creând astfel conditii pentru succesiunea unor fitocenotaxoni secundari, cei mai frecventi fiind Taraxaco serotinae‐Bothriocloetum ischaemi şi Artemisio austriacae‐Poëtum bulbosae.

Specia dominantă este Festuca valesiaca, care, în functie de degradarea pajiştilor, are o acoperire de 25‐75%. Împreună cu specia caracteristică vegetează şi Koeleria macrantha, Anthoxanthum odoratum, Centaurea biebersteinii, Artemisia austriaca, Thymus pannonicus, Jurinea arachnoidea, Achillea setacea, Astragalus onobrychis, Salvia austriaca, Stachys recta, Alyssum desertorum, Medicago falcata, M. lupulina, Potentilla argentea, Salvia nemorosa, P1antago lanceolata. Acolo unde pajiştile sunt intens păşunate, dominatia speciei Festuca valesiaca scade, locul acesteia fiind luat de o serie de specii ruderale. Printre acestea, mai frecvente sunt:

- Euphorbia cyparissias, Eryngium campestre, Lappula squarrosa, Lepidium ruderale, Carduus acanthoides, C. nutans, Erodium cicutarium,


85

Artemisia austriaca, Onopordon acanthium, Ceratocephalus orthoceras, Erysimum repandum.

De asemenea, o specie relativ constantă este Poa bulbosa, care, în functie de modul de utilizare a pajiştilor, poate domina în păşunile degradate şi poate lipsi în fânete.

În cadrul asociatiei sunt individualizate două subasociatii:-festucetosum valesiacae Chifu et al. 2006, cu o compozitie floristică bogată şi omogenă şi fără specii diferentiale şi koelerietosum macranthae Bârcă 1975 em. Chifu et al. 2006 (Syn.: Medicagini‐ Festucetum valesiacae koelerietosum Bârcă 1975), având ca specii diferentiale pe Koeleria macrantha, Centaurea bieberstenii, Phlomis pungens, Stachys recta.

Valoarea conservativă a acestor pajişti este redusă. De asemenea şi valoarea economică este redusă, apreciindu-se că producţia

acestora nu depăşeşte 2.500 kg iarbă/ha, cu variaţii de la o zonă la alta in funcţie de gradul de degradare al islazului.

B. Speciile de păsări În urma observatiilor noastre în teren (martie 2011 – octombrie 2011) au

fost înregistrate 72 specii de păsări, aflate in pasaj sau hrănindu-se in zona. Evaluarea a fost efectuată prin parcurgerea drumurilor de acces până

în zonele de instalare a câmpurilor eoliene, străbătând terenuri agricole şi zonele intens păşunate.

Metodele de colectare a informatiilor sunt detaliate in capitolul VI.

Pentru efectuarea observaţiilor s-au ales puncte din care s-a urmărit turul de orizont. În fiecare punct s-a staţionat circa 20-30 de minute interval de timp în care s-au observat păsările, efectuând diverse activităţi (deplasări de la un trup la altul de pădure, căutarea hranei, adăpare, manifestări teritoriale). Observaţiile s-au făcut cu ajutorul binoclului şi prin identificarea de semnale sonore specifice.

Specia

Denumire populară

Mar.

Apr.

Mai

Iun.

Iul.

Aug.

Sept. Oct.

Mar.

Apr.

Accipiter gentilis Uliu porumbar + + + + + + + + + +


86

Accipiter nisus Uliu păsărar + + + + + + + + + +

Alauda arvensis

Ciocârlia de câmp + + + + + + +

Anthus campestris Fâsă de câmp + + + + + + + Anthus pratensis Fâsa de luncă + + + + Anthus trivialis Fâsa de pădure + + Athene noctua Cucuvea + + + + + + + + + Buteo buteo Şorecar comun + + + + + + + + + + Buteo lagopus Şorecar încălţat + + + Carduelis cannabina Câneparul + + + + + + + + + + Carduelis carduelis Sticletele + + + + + + + + + + Carduelis chloris Florinte + + + + Ciconia ciconia Barza albă + + + + Circus aeruginosus Eretele de stuf + + + + + + + Circus cyaneus Eretele vânăt + + + Coccothraustes

coccothraustes Botgrosul

+ + + + +

Columba oenas Porumbelul de scorbură + + + + + + +

Columba palumbus

Porumbelul gulerat + + + + + + +

Coracias garrulus Dumbrăveancă + + + Corvus corax Corb + + + + + + + + + Corvus corone cornix Cioara grivă + + + + + + + + + +

Corvus frugilegus Cioara de semănătură + + + + + + + + + +

Corvus monedula Stăncuţă + + + + + + + + + + Coturnix coturnix Prepeliţa + + + + + + + Crex crex Cristel de câmp + + + + + + Cuculus canorus Cuc + + + + + + + + + Emberiza citrinella Presura galbenă + + + + + + + + + Emberiza schoeniclus Presura de stuf + + + + + + + + + Erithacus rubecula Măcăleandru + + + + Falco tinnunculus Vânturelul roşu + + + + + + + + + Fringilla coelebs Cinteză + + + + + + + + + Fulica atra Lişiţa + Galerida cristata Ciocârlan + + + + + + + + + Gallinago gallinago Becaţină comună + + + + + + Galinula chloropus Găinuşa de baltă + + + + + + +


87

Garrulus glandarius Gaiţă + + + + + + Hirundo rustica Rândunica + + + + + + + Ixobrychus minutus Stârc pitic + + + + + +

Lanius collurio Sfrâncioc roşiatic + + + + + +

Lanius excubitor Sfrâncioc mare + + + + +

Larus ridibundus Pescăruşul râzător + + + + + + + + +

Luscinia megarhinchos

Privighetoare roşcată + + + + + +

Merops apiaster Prigoria + + + + + + Miliaria calandra Presura sură + + + + + + + + + Motacilla alba Codobatură albă + + + + + + +

Motacilla flava Codobatura galbenă + + + + + + +

Muscicapa striata Muscar sur + + + + Nycticorax nycticorax Stârc de noapte + + + + + + Oenanthe oenanthe Pietrarul sur + + + + + + Oriolus oriolus Grangur + + + + + + Parus caeruleus Piţigoi albastru + + + + + Parus major Piţigoi mare + + + + + Passer domesticus Vrabie de casă + + + + + + + + + + Passer montanus Vrabie de câmp + + + + + + + + + + Perdix perdix Potârnichea + + + + + + + + + Phylloscopus collybita Pitulice mică + + + Pica pica Coţofană + + + + + + + + + Rallus aquaticus Cârstel de baltă + + + +

Saxicola torquata Mărăcinarul negru + + + + + + +

Sterna hirundo Chiră de baltă + + + + + + Streptopelia decaocto Guguştiuc + + + + + + + + + Streptopelia turtur Turturică + + + + Strix aluco Huhurez mic + + + + + + + + + + Sturnus vulgaris Graur + + + + + + + + + + Sylvia communis Silvia cu cap sur + + + + +

Sylvia curruca Pitulice de grădină + + + + +

Troglodytes troglodytes Ochiuboului + + + + + + + + + Turdus merula Mierlă + + +


88

Turdus philomelos Sturz cântător + + + Turdus pilaris Cocoşar + + + + + Upupa epops Pupăză + + + + + + + Vanellus vanellus Nagâtul comun + + + + + +

Din totalul de specii, 7 specii sunt specii răpitoare de zi si de noapte. Restul

speciilor sunt caracteristice zonelor de câmp deschis cu terenuri cultivate ce constituie sursa de hrană.

Prezenta speciilor de balta in perioada de primăvara ne demonstrează ca aceste specii au ales acest culoar de migratie de a lungul râului Siret, datorita surselor de hrana accesibile in aceasta perioada. In perioada de toamna nu am mai întâlnit aceeasi abundenta de specii, probabil nu au mai găsit sursa de hrana si sau îndreptat spre alte locuri.

Prezenta unui număr mare de specii răpitoare (de zi si de noapte) ne demonstrează faptul ca aceste sunt in căutarea hranei constituite din micromamifere, aici intrând si popândăul.

Din numărul de 21 de specii de pasări de interes comunitar si national, specificate in Formularul Standard – ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior si care constituie obiectivul managementului conservativ a Sitului Natura 2000 – ROSPA 0071,au fost identificate 4 specii: Lanius collurio, Ixobrychus minutus, Circus aeruginosus, Ciconia ciconia.

Recomandam: - In perioada de construire si in perioada de functionare este absolut

necesara efectuarea unei monitorizări pe o perioada de minim 3 ani ( inventarieri in perioadele de primăvara – toamna) , pentru a se stabili care este gradul/evaluarea impactului parcului eolian asupra avifaunei din aceasta zona ( număr exemplare păsări afectate).

- In urma unor astfel de monitorizări si in functie de gradul de afectare a populatiilor de păsări din zona se vor putea aplica masurile de reducere a impactului.


89

C. Fauna de nevertebrate

Fauna de nevertebrate este reprezentată în zonă de toate grupele, atât

taxonomice cât si ecologice. Impactul eolienelor asupra faunei de nevertebrate nu este unul semnificativ, mortalitatea în radul lor nefiind mai mare decât cea rezultată din coliziunea acestora cu masinile în miscare sau cu geamurile clădirilor.

Nr.crt Specia Nr. exemplare

Carabus cancellatus 25

Carabus violaceus 59 Carabus granulatus 7

Carabus auronitens 4

Carabus convexus 11

Carabus hortensis 5 Carabus linne Panzer. 41

Pterostichus cupreus 37 Pterostichus niger 40 Pterostichus metalicus 4

Pterostichus paralelipipedus 3 Cychrus caraboides 4 Cychrus attenuatus 1 Trechus quadristriatus 4

Badister peltatus 1 Harpalus laevicollis 1 Harpalus latus 15 Harpalus rufipes 17 Harpalus aeneus 2 Dyschirius angustatus 18 Nebria brevicollis 18 Amara aenea 10 Abax ater 16 Molops piceus 11 Lorocera pilicornis 17 Lychaena dispar 3 Zabrus tenebrionides 1 Onthophagus fraticornis 1 Aphodius rufipes 8 Lagria hirta 1

Lygistoptenus sanguineus 1


90

Tenebrio molitor 1

Heterothops dissimilis 4

Philonthus politus 1 Leptacinus intermedius 2 Staphylinus stercorarius 4 Staphylinus quedius 2 Staphylinus olens 32 Quedius staphylinus 26 Stenus clavicornis 3 Gyrophynus fraticornis 2

D. Fauna de amfibieni, reptile si mamifere

În afara speciilor de păsări descrise anterior au mai fost identificate si unele

specii de amfibieni si reptile precum: Bombina bombina (izvoras cu burta roşie), Rana ridibunda (broasca mare de lac), Hyla arborea (brotăcel), Bufo viridis (broască râioasă verde) si Lacerta agilis (sopârla de câmp).

Speciile au fost identificate în zona est a amplasamentului unde datorita reliefului se formează o ravenă ce acumulează în perioadele ploioase apele pluviale de pe versanţi. Zona nu este afectă de construcţia parcului eolian lucrările propuse fiind identificate în afara acestei regiuni.

În ceea ce priveste mamiferele am identificat pe amplasamentul viitorului parc eolian iepurele de câmp (Lepus europaeus) popândăul (Spermophilus citellus).

Din categoria liliecilor a fost observata - Rhinolophus hipposideros – liliacul mic cu potcoavă. Este frecventa in fauna tarii noastre. Habitat: pesteri, mine abandonate, podul caselor, pivnite părăsite. Coloniile nu reduse ca număr. De la un sezon la altul nu fac deplasări pe distante lungi. Se deplasează max. intre 10 – 40km. De obicei rămân atasati adăposturilor alese.

Functiile ecologice au ca obiect de studiu relaţiile dintre organisme şi mediul

lor de viaţă, alcătuit din ansamblul factorilor de mediu (abiotici şi biotici), precum şi structura, funcţia şi productivitatea sistemelor biologice supraindividuale (populatii, biocenoze) şi a sistemelor mixte (ecosisteme).

Se studiază în principal: • Relaţiile dintre vieţuitoare (plante si animale) cu mediul lor


91

• Raporturile dintre organisme şi mediul înconjurător • Relaţiile ce se stabilesc între organisme şi diverse comunităţi. În situl Natura 2000 de protectie specială avifaunistică ROSPA 0071 Lunca

Siretului Inferior sunt mentionate 21 specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE.

Amplasamentul nostru se află în vecinătatea acestui sit, la o distanta de 2,6km de limita sitului si la aproximativ 3.5km de râul Siret.

SC Mediu Research SRL a efectuat observatii lunare timp de 1 an de zile pentru a stabili dacă speciile descrise în Formularul Standard Natura 2000 se regăsesc si pe teritoriul unde vor fi amplasate turbinele eoliene.

S-a pus accentul în special pe perioadele de migratie a acestor păsări (având in vedere obiectivele de conservare a ariei de protectie speciala avifaunistică ), pentru a stabili dacă acestea speciile de păsări (descrise in Formularul Standard de declarare a acestei arii de protectie speciala avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior) ar putea fi întâlnite in zona de amplasare a parcului eolian si daca sunt necesare masuri de reducere a impactului dupa realizarea unei monitorizări in perioada de construire si functionare ( monitorizarea reprezintă realizarea unor identificări periodice – minim 2 ani - de flora si fauna).

Din numărul de 21 de specii de păsări de interes comunitar si national, specificate in Formularul Standard – ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior si care constituie obiectivul managementului conservativ a Sitului Natura 2000 – ROSPA 0071,au fost identificate in perimetrul parcului eolian, 4 specii de păsări : Lanius collurio, Ixobrychus minutus, Circus aeruginosus, Ciconia ciconia.

In analiza impactului generat de activitate turbinelor eoliene asupra populatiilor de liliecii sau analizat datele din literatura de specialitate din Romania care explica foarte clar modul lor de comportament.

Datorită faptului că liliecii nu sunt capabili să construiască adăposturi proprii, ei ocupă diferite adăposturi naturale sau artificiale, create de alte animale, de fenomene naturale, sau de om. Din acest motiv, prezenţa liliecilor într-o anumită zonă, compoziţia specifică, abundenţa lor, migraţiile sezoniere sunt determinate în mare măsură şi de prezenţa adăposturilor favorabile.


92

Liliecii folosesc o mare varietate de habitate de hrănire în funcţie de spectrul

trofic, de caracteristicile zborului, ecolocaţiei şi strategiei de vânătoare. O importanţă particulară au însă pădurile, suprafeţele de apă (lacuri, râuri, canale), fâneţele şi păşunile, elementele lineare de vegetaţie (şiruri de arbori, vegetaţia de pe malul râurilor sau canalelor).

Habitatele de hrănire utilizate de lilieci au câteva caracteristici comune: • structura favorabilă a habitatelor: aceasta variază în funcţie de specie, de caracteristicile zborului şi ecolocaţiei acesteia; • densitate mare de insecte: diferite grupuri de insecte sunt importante pentru diferitele specii de lilieci; • existenţa unor coridoare verzi: acestea leagă diferitele tipuri de habitate între ele, oferind liliecilor atât zone pentru vânătoare cât şi elemente de conexiune între acestea.

Rhinolophus hipposideros – liliacul mic cu potcoavă, identificat in zona amplasamentului parcului de eoliene se afla doar la vânătoare, zona neavând conditii pentru adăpost temporar sau definitiv.

Liliecii vânează seara si in prima parte a noptii, toata noaptea, sau seara si dimineata devreme. Ei detectează insectele mari percepând vibratia aripilor, dar rolul major in detectarea hranei îl are ecolocatia.

Tehnica de vânat diferă de la o specie la alta. Astfel rhinofii, plecotusii si miotistii micii, reperează insectele care zboară la câtiva metri. Nyctalus noctula reperează prada la distante mai mari si la peste 15m înăltime, astfel ca posibilitatea de a repera chiar si pala turbinei eoliene este foarte mare ( pala unei turbine eoliene se misca cu o viteza mult mai mica decât o insecta).

Speciile de liliecii insectivori (in Romania întâlnim doar lilieci insectivori), prind insectele in spatiu deschis, trebuie sa localizeze cat mai repede prăzile. Cele care vânează insecte in coronamentul arborilor au nevoie ca sistemul de ecolocatie sa fie foarte sensibil, deoarece ecourile primite de la prazi sunt acoperite/mascate de numeroase ecouri venite de la ramuri si frunze.

Intensitatea semnalelor de orientare variază mult de la o specie la alta. Astfel când un liliac detectează insecte foarte mici, aflate in zbor, emit semnale deosebit puternice. De exemplu liliacul cu potcoava, in timp ce stă agătat , emite sunete cu o presiune de 120dB la o distanta de 10cm de gura.


93

Pentru o localiza un fluture de noapte (un noctuid) in zbor sau pentru a ateriza in sigurantă pe o ramura, liliecii din genul Myotis trebuie sa determine exact distanta pana la prada sau pana la ramura precum si directia precisa de unde vine ecoul. Pentru a primi ecoul unui semnal lansat spre un obiect aflat la distanta de 1m, sunt necesare 6ms (la viteza sunetului prin aer , de 334 m/s). Pe măsură ce liliacul se apropie de obiect, ecourile primite devin tot mai dese si din ce in ce mai scurte, ca o salva de semnale scurte. Rhinolophus ferrumequinum poate emite semnale intr-un ritm de 70-80/secunda, iar Myotis myotis emite 150-200 semnale/secunda.( date si informatii preluate din Chiroptere din Romania ,D.Murariu,V.Decu,V. Gheorghiu – 2003; Fauna României vol. XVI Mammalia:Chiroptera – 2003).

Elementele de biologie descrise mai sus nu demonstrează posibilitatea ca liliecii sa fie atinsi de palele turbinelor eoliene, acestea deplasându-se cu viteze mult mai mici decât sursa lor de hrană.

In lipsa unor informatii despre un potential impact semnalat in alte parcuri de eoliene care functionează in Romania a trebuit sa analizam literatura din străinătate, rapoartele de monitorizare a altor parcuri de eoliene care functionează.

Din studiile de specialitate existente în străinătate, nu a reiesit concret din ce

cauza colizioneaza liliecii, care ajung in apropierea eolienelor, cu rotoarele turbinelor sau suferă de o hemoragie interna [ de ex. ARNETT et al. (2009), BRINKMANN (2004) respectiv (2008), HORN et al. (2008), RODRIGUES et al. (2008) s.a.]. Exista o serie de teorii ca de exemplu; insectele sunt atrase de căldura si lumina emisa in apropierea gondolei si ca liliecii urmăresc aceste insecte (AHLÉN 2002), sau ca liliecii in timpul migratiei nu emit tot timpul zborului ultrasunete, deoarece se afla la înăltimi mari sau ca rotoarele se învârt prea repede si din aceasta cauza liliecii nu ii pot ocoli din timp s.a.m.d. Un aspect care a fost sustinut de majoritatea specialiştilor este faptul ca, perioada de vârf a coliziunilor si a deceselor in urma unor hemoragii interne, durează de la sfârsitul lui Iulie pana la sfârsitul lui Septembrie, deoarece in aceasta perioada are loc migratia de toamna. Pana nu de mult s-a crezut ca doar liliecii care migrează respectiv indivizii care nu cunosc zona prea bine colideaza cu rotoarele si nu cei care sunt sedentari. Sedentari in sensul ca, actionează tot timpul anului in aceeasi zona si sunt obisnuiti


94

cu eolienele si structurile din apropierea acestora. Acesti indivizi vânează in apropierea eolienelor păstrând o anumita distanta de siguranta. Dar nici acest aspect nu poate fi generalizat, deoarece studiile mai recente dovedesc ca si acesti indivizi sunt afectati nu numai toamna ci si vara. De asemenea nu au fost date exemple din studiile făcute din Statele Unite ale Americii, deoarece comportamentul speciilor de acolo e diferit de cel al speciilor din Europa respectiv Romania.

Pentru a evita orice speculatii asupra posibilului impact generat de activitatea turbinelor eoliene recomandam ca monitorizarea acestora:

- Monitorizarea atenta a speciilor de liliecii afectate de activitatea turbinelor eoliene in primii 2 ani de activitate a acestora in perioada aprilie-mai si iulie – august ( când devin activi pui).

- Daca se vor constata un număr semnificativ ( peste 20 exemplare) de liliecii morti sau răniti intr-o perioada de monitorizare recomandam reducerea activitătii turbinelor la 50 % in aceste luni ( aprilie-mai , iulie-august).

In ceea ce priveste structura si dinamica populaţiilor speciilor care ar putea fi afectate de instalarea viitorului parc eolian, Recomandam:

- In perioada de construire si in perioada de functionare este absolut necesara efectuarea unei monitorizări pe o perioada de minim 3 ani ( inventarieri in perioadele de primăvara – toamna) , pentru a se stabili care este gradul/evaluarea impactului parcului eolian asupra avifaunei din aceasta zona ( număr exemplare păsări afectate).


In urma experienţei personale a specialistilor care au participat la întocmirea prezentului studiu, se poate aprecia următoarea situaţie. Rândunica Hirundo rustica, are în zonă o populaţie normală pentru orice

localitate rurală din sud-estul ţării. Specia executa migraţii, fiind vorba de o pasăre insectivoră care se hrăneşte exclusiv cu insecte zburătoare. Apreciem că populaţia acestei specii nu va fi afectată de viitorul parc eolian. Locurile de cuibărit se găsesc în localitate iar zona de hrănire nu va fi afectată.


95

Prigoria, Merops apiaster, se hrăneşte cu insecte zburătoare, în special himenoptere, cuibărind în maluri de lut. Populaţia din zonă este una mică, deoarece nu există habitate de cuibărit decât într-o proporţie redusă.

Graurul, Sturnus vulgaris, cuibăreşte în localităţi, în livezi sau crânguri. Populaţia de graur cunoaşte fluctuaţii anuale, graurii adunându-se în stoluri inafara perioadei de cuibărit. Iarna, populaţia de graur executa migraţii în funcţie de factorii meteorologici şi de sursa de hrană.

Cioara de semănătură Corvus frugilegus, este un locuitor constant al habitatelor agricole, fiind practic o specie antropofilă. Populaţia de cioară de semănătură poate cunoaşte variaţii pe timp de iarnă când în zonă apar exemplare imigrate dinspre est, din câmpia rusă, datorită factorilor climatici.

Fâsa de câmp Anthus campestris, este prezentă în exemplare izolate. Specia preferă zonele cu tufărişuri şi acestea nu apar în zone extinse in aria analizată. Si in cazul acestei specii există o dinamică a efectivelor in functie de anotimpuri.

Sfrânciocul roşietic Lanius collurio, este prezent în populaţii reduse. Fiind o specie prădătoare are nevoie de suprafete mai mari de teren şi de zone cu tufărişuri. In perioada de iarnă specia migrează spre sud.

Vânturelul roşu Falco tinunculus, apare în exemplare izolate. Zona analizată este una de extindere redusă iarna ceastă specie are nevoie de circa 5 km2 pentru o singură pereche. Si in acest caz pot apare variatii ale efectivelor pe timpul iernii, datorită migraţiei unor exemplare din alte zone.

Vrabia de casă Passer domesticus, apare în populaţii importante, fiind vorba de o specie antropofilă. Populaţia acestei specii rămâne relativ constantă, fiind controlată doar de ratele de natalitate şi mortalitate naturală ca şi de prădători.

Dinamica populatiilor de amfibieni identificate in perimetrul de amplasare a parcului eolian acestora nu este afectată decât de cauze naturale, speciile fiind afectată doar de prădători naturali; restrângerea habitatelor nu o afectează fiind rezistentă la impactul antropic.

Popândăul – Citellus citellus. Populaţia din zonă este una redusă datorită faptului că habitatul preferat al acestei specii – zone degradate cu vegetaţie ierboasă care funcţionează în regim de islaz – este redus şi localizat în imediata vecinătate a localităţii SLOBOZIA CONACHI. Dinamica populaţiei nu va fi afectata de amplasarea parcului eolian.


96

Relatiile structurale si functionale care creează si mentin integritatea ariei sunt legate de conditiile de hrănire, adăpost si reproducere pe de-o parte, iar pe de altă parte de presiunea antropică si a tuturor factorilor externi care pot afecta biodiversitatea zonei analizate. Cu alte cuvinte vorbim de habitat. Orice modificare survenită la nivelul acestui habitat poate afecta mai mult sau mai putin integritatea ariei. În cazul nostru, toate activitătile care se vor desfăsura pentru amenajarea parcului eolian, nu vor afecta habitatul speciilor descrise în Formularul Standard Natura 2000 ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior, deoarece terenul viitorului parc eolian este situat la o distantă relativ mare de râul Siret( zona malurilor unde exista posibile locuri de cuibărit, adăpost si hrană) – aproximativ 3,5 km, chiar daca limita ariei de protectie se afla la 2,6 km ( distanta cea mai mica) de amplasamentul parcului. Acesta înseamnă că din punct de vedere al zgomotelor si vibratiilor păsările nu vor fi afectate nici în faza de constructie si nici în faza de functionare a parcului. Mentionăm de la început faptul că proiectantul parcului, a recurs, la folosirea unor turbine silentioase, astfel încât, acestea să fie încadrate în limitele admise conform legislatiei din vigoare. Starea de conservare a luncii Siretului este bună si în prezent oferă conditii optime de habitat pentru speciile de păsări declarate. Dacă conditiile de hrană devin limitate ele vor parcurge si teritoriile învecinate în căutare de hrană. Ne referim la speciile insectivore, cele omnivore, precum si la păsările răpitoare. După hrănire ele se reîntorc la locurile de odihnă. Habitatul de pajiste existent la nivelul viitorului parc eolian ar putea oferi conditii de hrană favorabile în special pentru păsările insectivore întrucât la nivelul pajistii se găsesc numeroase insecte.

În concluzie, integritatea ariei de protectie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior, nu este afectată de construirea parcului eolian deoarece: 1. nu reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar – deoarece Parcul Eolian nu va fi amplasat in interiorul Sitului Natura 2000, ci se afla amplasat la o distanta de 2,6 km de limita sitului ROSPA0071, la 3,6 km de ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior.

2. nu duce la fragmentarea habitatelor de interes comunitar - deoarece Parcul Eolian nu va fi amplasat in interiorul Siturilor Natura 2000


97

3. nu are impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar – deoarece distanta pana la râul Siret si zona de lunca a Râului Siret ( unde păsările de interes comunitar întâlnesc conditii de hrana, adăpost, cuibărire) este de 3.5 km.

4. nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate.

În cadrul studiului de evaluare adecvată este evaluat impactul asupra fiecărei specii şi fiecărui habitat de interes comunitar din aria naturală protejată de interes avifaunistic posibil afectată de implementarea proiectului propus, astfel încât să se asigure obiectivele de conservare a acesteia şi integritatea reţelei Natura 2000.

Obiectivele de conservare a sitului Natura 2000 au în vedere menţinerea şi restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar si sunt stabilite prin planurile de management aprobate la nivel national. Stabilirea obiectivelor de conservare s-a făcut ţinându-se cont de caracteristicile ariei naturale protejate de interes comunitar (reprezentativitate, suprafaţa relativă, populaţia, statutul de conservare etc.).

Obiectivele de conservare a ariei de protectie specială avifaunistică ROSPA0071 si ROSCI0162 - LUNCA SIRETULUI INFERIOR, nu au fost stabilite prin planuri de management până în prezent.

Impactul proiectului asupra ariilor naturale protej ate şi integrit ătii siturilor implicate în implementarea planului propus

Impactul generat prin implementarea planului în zonă este caracterizat printr-o serie de efecte:

� modificarea suprafeţelor biotopurilor de pe amplasament; � restrângerea suprafeţelor habitatelor existente (terenuri agricole schimbare

destinatie teren) fără afectarea suprafeţei unor habitate naturale protejate sau habitate forestiere;

� modificări a populaţiilor de plante, dar fără afectarea unor specii de interes comunitar sau a unor specii cu regenerare dificil ă;

Amplasamentul propus implementării proiectului se desfăşoară pe o zonă

studiată de 96,415 ha din care suprafaţa de 37,59 ha reprezintă suprafeţe afectate


98

definitiv (construcţii fundaţii, drumuri (acces şi exploatare), staţii de conexiuni şi transformare).

Din suprafaţa cadru suport al parcului eolian (cf. C.U.) este de 96,415 ha, obiectivele planului ocupă următoarele suprafeţe:

� Fundaţii turbine (temporare) – 3,2381 mp; � Fundaţii supraterane (permanente) 20724 mp; � Platforme de montaj (temporare) – 82500 mp (1250 mp (31,25 x 40 m) –

suprafaţa ocupata de o platforma); � Platforme staţii de conexiuni (permanente) 429 mp – 66 platforme 400

mp/buc; � Platforme staţie de transformare (permanentă) – 620 mp – 1 buc; � Drumuri exploatare propuse a fi amenajate (permanent) (4,5 m lăţime) –

354250 mp; � Platforma organizare şantier (temporar) – 1000 mp;

Având în vedere inexistenţa habitatelor cu valoare de conservare mare în zona de implementare obiectivelor proiectului şi a faptului că nu va avea loc o fragmentare a habitatelor ariei naturale protejate, apreciem că impactul asupra ariei protejate va fi nesemnificativ.

Având imaginea biodiversităţii şi habitatelor prezente pe amplasamentul perimetrului destinat implementării proiectului cat şi în vecinătatea acestuia putem prognoza impact asupra biodiversităţii locale în 2 etape: faza de constructie şi faza de exploatare.

Amplasament Tipuri de habitate/

specii de plante

Turbine eoliene

Impactul asupra

habitatelor şi speciilor rare

Recomandări

Construire parc eolian 198 MW

Proiect parc eolian

Habitate ruderale

Realizarea traseului LES

Posibil impact prin captivitatea accidentala în santul săpat a unor specii de reptile şi mamifere mici.

Verificare periodică pentru prevenirea capturării accidentale.


99

Parc eolian Pajişti

seminaturale degradate

Fundaţii G100, G97, G96

Captivitatea accidentala în gropi fundatii a speciilor de reptile şi mamiferelor mici.


Parc eolian Terenuri agricole şi terenuri agricole ruderalizare

G34;G35;G36;G37;G38;G41;G42;G43;G44;G45;G46;G47;G48;G53;G53aG54;G55;G56;G57;G58;G59; G60; G61;G62;G63a;G63b; G64; G66;G68; G70;G71; G72; G73 G73a;G74; G75;G76; G77; G78 G79;G82; G83;G85; G86; G86a G87;G87a; G88;G88a'; G89; G90 G91;G92; G93;G94; G95;G95a; G99;G101;

Nesemnificativ Limitarea pe cat posibil a pătrunderii speciilor invazive.


100

G52;G50; G65; G67;

Impactul în faza de construcţie Datorită inexistenţei habitatelor naturale cu valoare ridicată de conservare şi

a plantelor de importanţă conservativă nu există impact asupra acestora. Impactul actual datorat folosiri ierbicidelor şi a fertilizatorilor este mult mai

mare. 63 turbine eoliene se instalează exclusiv în terenuri agricole cultivate intensive şi turbinele G100, G96, G97 se instalează în zona unei pajisti seminaturale iar şanţurile pentru cabluri vor fi amplasate de-a lungul drumurilor de acces şi exploatare şi vor fi acoperite după instalarea acestora.

Un impact deosebit de important a cărei monitorizare trebuie să fie făcută este posibila apariţie şi dezvoltare populaţiilor a plantelor alohtone invazive, mai ales în perioada de organizare de şantier.

Impact în faza de operare Impactul asupra în faza de operare este nul pentru habitate, floră şi vegetaţie. Concluzii Având în vedere distanţele mari faţă de ariile naturale protejate şi specificul

lucrărilor realizate în cadrul proiectului concluzionam ca proiectul analizat nu va afecta integritatea siturilor Natura 2000.

Prin realizarea proiectului vor fi afectate habitatele din zona de exploatare, suprafaţa afectata se modifică pe termen lung, ceea ce reprezintă un impact direct negativ, de lungă durată, parţial ireversibil, local, dar de foarte mică amploare. Considerăm că habitatele prezente nu sunt de referinţă şi au valoare conservativă redusă, neadăpostind specii de plante şi animale de interes comunitar, prin urmare exploatarea nu va afecta major resursele de biodiversitate locala. Vegetaţie specifică perimetrului se regenerează foarte bine în condiţiile de sol şi climatice date.

Inexistenţa habitatelor cu valoare de conservare mare în zona proiectului şi a faptului că nu va avea loc o fragmentare a habitatelor specifice ariilor naturale protejate mai sus menţionate, apreciem că impactul asupra lor va fi nesemnificativ.

Impactul prognozat asupra populaţiilor de plante şi animale


101

Modificarea/reducerea spaţiilor pentru adăposturi, de odihnă, hrană, creştere a speciilor de fauna sunt determinate în general prin modificarea habitatelor şi se diferenţiază punctual la fiecare grup de faună.

Zona este antropizată datorita agriculturii intensive şi cresterii animalelor fiind situată relativ apropiată de localităţile Cuza Vodă şi Pechea. Odată cu creşterea impactului asupra habitatelor şi speciilor prezente în zonă, o reacţie normală a acestora a fost de retragere către zonele mai puţin afectate din apropiere, iar alte specii, antropofile, s-au adaptat prezenţei omului şi a activităţilor industriale pe care acesta le desfăşoară, astfel ca în habitatele din zona se evidenţiază prezenţa speciilor cu capacitate de regenerare mare şi conservare redusă.

Mobilitatea speciilor este un factor foarte important în stabilitatea acelor populaţii de floră şi faună supuse presiunii antropice şi impactului.

In faza de implementare a obiectivelor proiectului, vor fi supuse impactului speciile de floră şi de faună ce ocupă în prezent habitatele existente (terenuri agricole, habitate ruderale şi pajisti seminaturale).

In faza de implementare a planului, zonă studiată de 96,415 ha din care suprafaţa de 37,59 ha reprezintă suprafeţele afectate definitiv (construcţii fundaţii şi platforme, drumuri (acces şi exploatare), vor fi supuse impactului speciile de floră şi de nevertebrate ce ocupă în prezent suprafaţa amplasamentului, mai puţin ornitofauna şi mamiferele mici şi mari, deoarece nu s-au semnalat cuiburi de păsări şi vizuini ale mamiferelor în perimetrul monitorizat.

Cu toate acestea impactul este nesemnificativ, deoarece zona destinată proiectului nu afectează populaţiile de plante şi animale ce se regăsesc în lista speciilor de interes comunitar.

Având imaginea biodiversităţii şi habitatelor din prezent de pe amplasamentul perimetrului destinat implementării proiectului putem prognoza impactul asupra biodiversităţii locale în 2 etape: faza de construcţie şi faza de operare. Impactul prognozat asupra Nevertebratelor

În faza de construcţie se va înregistra un impact negativ minor asupra nevertebratelor, deoarece microhabitatele din sol vor fi afectate prin lucrări de


102

decopertare a stratului de sol biovegetal. Acest impact va fi compensat în etapa de reabilitare şi renaturare a habitatelor afectate.

Impactul negativ direct este local asupra nevertebratelor, în special asupra celor nezburătoare sau a celor cu mobilitate redusă va fi punctual, nu va afecta decât o mică fracţiune a populaţiilor, care de altfel aparţin unor specii comune cu valoare conservativă redusă şi capacitate de înmulţire mare a indivizilor. Cum populaţiile mari de nevertebrate nu sunt strict localizate în zona de impact sau dependente de un habitatul ce se va fi restrânge la nivel local sau regional impactul va fi doar punctual fără sa determine pierderi iremediabile de biodiversitate.

Impactul negativ indirect, care ar putea afecta populaţii speciilor de nevertebrate aflate la o distanţă mai mare, este efectul iluminării excesive în timpul nopţii, în cazul în care lucrările de construcţie s-ar efectua pe timpul nopţii.

Impact pozitiv - Nu este cazul.

Impactul prognozat asupra Vertebratelor Pentru principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza

următorul impact: � Reptile şi amfibieni Impact în faza de construcţie Impactul va fi strict asociat pierderilor de habitat. Pentru reptile există

posibilitatea unui impact produs de trafic, a prafului produs şi depozitarea incorectă a materialului săpat precum şi capturarea involuntară in santuri şi gropi. Datorită populaţiei scăzute al acestor specii în zona de implementare a proiectului, impactul va fi nesemnificativ la nivel local sau regional, rezumându-se la unul punctual. Habitatele învecinate pot fi clasificate ca şi habitate receptori pentru aceste specii afectate de perioada de constructie, asigurând hrană şi adăpost. Populaţia îşi va reveni la nivelul iniţial în perioada de post-construcţie.

Impactul negativ direct Speciile reptile a căror prezenţă a fost semnalata în vegetaţia ruderale

prezentă în zona de studiu sunt strâns legate şi de habitatele limitrofe amplasamentului. Aceste specii se vor refugia odată cu începerea decopertării în zona de exploatare fiind afectate de zgomot, de vibraţii prin urmare eventualele pierderi diminuându-se. În urma observaţiilor din teren au fost observate în


103

vecinătatea proiectului reptile caracterizate prin prezenta unor mici populaţii de Lacerta agilis.

Au fost de asemeni identificaţi indivizi izolaţi de amfibieni: Bombina bombina (izvoras cu burta roşie), Rana ridibunda (broasca mare de lac), Hyla arborea (brotăcel), Bufo viridis (broască râioasă verde), indivizii fiind semnalaţi în zona de est a parcului eolian (ravenă), zonă ce nu este inclusă în realizarea obiectivelor proiectului.

Operarea parcului eolian nu produce un efect semnificativ asupra speciilor de reptile şi amfibiei, astfel că implementarea măsurilor în faza de constructie a obiectivelor, impactul planului asupra speciei va fi nesemnificativ.

Tot în timpul fazei de construcţie poate apărea accidental mortalitatea directă reptilelor din zona de impact cauzată de captivitatea accidentala în gropi, sub grohotişuri sau apariţia unor false locuri de reproducere (gropi, şanţuri, canale temporare inundate determinând moartea ouălor şi puietului). Se propun masuri de reducere privind limitarea captivitătii accidentale.

Datorită populaţiei scăzute impactul va fi nesemnificativ la nivel local, regional şi/sau naţional rezumându-se la unul punctual. Populaţia îşi va reveni la nivelul actual în perioada de post-construcţie.

Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o restrângere a habitatelor cu efect în migrarea speciilor reptile către zonele din jur cu habitate care oferă condiţii mai bune de hrănire şi reproducere, numite habitate „receptori”. Tot în timpul fazei de construcţie poate apărea accidental mortalitatea directă a amfibienilor şi reptilelor din zona de impact cauzată de capturarea involuntară în gropi, sub grohotişuri sau apariţia unor false locuri de reproducere (gropi, şanţuri, canale temporare inundate determinând moartea ouălor şi puietului).


Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o restrângere a habitatelor cu efect în migrarea speciilor reptile şi amfibieni către zonele din jur cu habitate care oferă condiţii mai bune de hrănire şi reproducere, numite habitate „receptori”.

Impact negativ indirect - Speciile de reptile se vor refugia odată cu începerea lucrărilor de construcţie existând posibilitatea dezvoltării în condiţii mai bune de hrănire şi reproducere în habitatele limitrofe.


104

Impact în faza de operare În această fază impactul va fi nul atât pentru amfibieni cât şi pentru reptile.

Impactul potential asupra avifaunei locale Estimarea impactului unui parc eolian asupra speciilor de avifauna locala

este foarte dificil de realizat în perioada de pre-constructie. Evidente clare cu privire la impactul produs au apărut de obicei după construirea şi operarea parcurilor eoliene. Tot atunci s-au aplicat şi masuri de diminuare a impactului de tipul opririi turbinelor pe anumite perioade de timp respectiv demontării unora care creau mari probleme.

Cu toate ca estimarea impactului este foarte dificila totusi am încercat sa identificam nivelul acestuia defalcat pe diferite componente ale biodiversitătii. Pentru o mai usoara urmărire a concluziilor vom prezenta pentru fiecare componenta impactul în faza de constructie respectiv cea de operare.

Păsările, fiind specii cu o mobilitate ridicată, şi nesemnalându-se zone de cuibărit în zona de impact, vor avea mai puţin de suferit de pe urma dezvoltării proiectului. Perioada critică este perioada de reproducere şi creştere a puilor, în care sunt strâns legate de locurile de cuibărit.

Păsări cuibăritoare Impact în faza de construcţie Caracterizarea habitatelor în zona studiată a relevat prezenţa terenurilor

agricole şi a pajiştilor seminaturale, habitate în care nu s-au semnalat prezenţa păsărilor cuibăritoare. Astfel în faza de construcţie păsările cuibăritoare nu vor suferi un impact negativ datorat pierderilor de habitat şi a deranjului provocat de activităţile asociate şantierului.

Datorită faptului că structurile permanente (fundaţiile, platformele şi drumurile de acces) ale turbinelor u ocupă teritorii specifice de cuibărit a păsărilor cuibăritoare locale estimăm că impactul va fi nesemnificativ.

Nu au fost identificate specii care cuibăresc pe terenurile agricole prin urmare nu au este semnalat un impact negativ în faza de implementare a obiectivelor planului. Ipoteza noastră este aceea că un oarecare impact negativ este posibil să afecteze comportamentul nupţial din perioada cuibăritului la anumite


105

specii prin prezenta oamenilor, precum şi prin perturbările fonice produse de activităţile de pe şantier.

Cu toate acestea cercetări privind efectele turbinelor eoliene asupra speciilor au arătat că nu există diferenţe privind densitatea şi distribuţia spaţială a acestora înainte şi după construcţia fermelor eoliene. De asemenea comportamentul nupţial, în special durata, frecvenţa şi intensitatea cântecului nu a suferit modificări după construirea şi în faza de operare a fermei analizate (Bergen, 2001).

Impact în faza de operare Având în vedere faptul că majoritatea lucrărilor de constructie se vor

desfăsura în habitate de tip terenuri agricole, pajiste seminaturală , habitate ruderale şi terenuri ruderalizate vor fi afectate în special speciile posibil cuibăritoare adaptate agro-ecosistemelor (coturnix coturnix, perdix perdix) cele care cuibăresc pe sol. Celelalte specii cuibăritoare identificate în zona proiectului sunt adaptate ecosistemelor forestiere şi tufărisuri şi nu sunt afectate de implementarea planului, având în vedere amplasamentul lucrărilor de constructie în afara acestor habitate.

Specii de răpitoare precum Buteo buteo, Buteo lagopus Circus aeruginosus Circus cyaneus, se hrănesc cu mamifere mici (rozătoare) în special pe zone plane (pajisti, terenuri agricole) de aceea consideram ca vor afectate temporar în faza de constructie, efectul fiind reversibil speciile răpitoare prezente găsind surse de hrană şi în afara zonelor destinate lucrărilor de constructie.

Păsări migratoare (migratia de toamna şi prim ăvara) Impact în faza de construcţie Nu există nici un impact în această fază.

Impact în faza de operare Teoretic speciile de păsări cu zbor planat care trec şi pe deasupra spaţiului de

acţiune a turbinelor, astfel exista posibilitatea impactului. Există modele ale riscului de coliziune cu rotoarele însă acestea iau drept

constantă viteza de zbor a păsării şi faptul că aceasta nu ar încearcă să evite turbina.


106

Nu estimăm un impact semnificativ în timpul migraţiei, datorită altitudinii mari de zbor.

În timpul migraţiei estimăm un impact potenţial minim produs la speciile mari şi medii cum ar fi barza albă, şorecar comun şi şorecarul încălţat.

� Habitate, floră, vegetaţie • Nu au fost întâlnite habitate naturale, rare, endemice, cu importanţă

conservativă medie, mare sau foarte mare în zona de impact. • În zona proiectului au fost întâlnite doar habitate agricole sau puternic

afectate de activitătile antropice, habitate ruderale şi pajişti seminaturale. • Toate habitatele au conform clasificării româneşti şi europene din manualele

de interpretare publicate până în prezent, importanţă conservativă redusă. • Impactul asupra habitatelor va fi nesemnificativ. Nevertebrate Monitorizarea speciilor de nevertebrate în zona de implementare a proiectului a concluzionat: • Nu au fost întâlnite specii rare, periclitate sau de importanţă comunitară în

zona de impact al proiectului. • Lipsa habitatelor naturale de calitate şi mai ales impactul antropic datorat în

special agriculturii (arare, incendieri de mirişti, folosire de insecticide etc.) face ca zona studiată să fie neimportantă pentru nevertebrate.

• Impactul asupra nevertebratelor va fi nesemnificativ. Amfibieni şi reptile Monitorizarea zonei destinate implementării proiectului şi obiectivelor de

construcţie privind activitatea amfibienilor şi reptilelor a concluzionat: • Nu există zone de reproducere pentru amfibieni şi reptile. • Nu se estimează nici un fel de impact asupra populaţiilor de amfibieni şi

reptile în nici una dintre fazele proiectului. Păsări

Monitorizarea avifaunei în zona studiată a proiectului a concluzionat: • Nu au fost identificate păsări ce cuibăresc în perimetrul proiectului.


107

• Chiar dacă nu cuibăresc în interiorul proiectului speciile care cuibăresc în vecinătate vizitează rar zona proiectului în căutare de hrană.

• Suprafaţa zonei de implementare a proiectului nu se suprapune cu suprafeţe ale Ariilor de Importan ţă Avifaunistică, SPA, sau rezervaţie naturală având drept obiectiv protecţia păsărilor.

• Suprafaţa proiectului este neatractivă pentru păsările cu zbor planat din cauza absenţei formaţiunilor geologice generatoare de curenţi ascendenţi cum ar fi stâncăriile si a lipsei surselor de hrana.

• Nu a fost identificat un culoar de migrare în zona proiectului • Nu au fost identificaţi oaspeţi de iarnă care să folosească aria de studiu

ca loc de iernare. • Nu există ipoteza apariţiei unui impact semnificativ asupra integrităţii

siturilor Natura 2000 aflate in vecinătatea proiectului

Mamifere Lilieci Zona studiată, a fost monitorizată din punctul de vedere al activitătii liliecilor

în anul 2011 concluzionând: • Zona reprezintă o importantă scăzută din punctul de vedere al

conservării liliecilor, nu au fost identificate adăposturi sau coridoare de zbor intens folosite în zona.

• Habitatele existente în zona studiată (terenuri agricole, şi habitate ruderale) sunt folosite ocazional de un număr redus de lilieci ca terenuri de vânătoare.

• Impactul asupra liliecilor va fi foarte mic în perioada de construcţie dar pot apărea accidente în perioada de operare.

Mamifere mici • Nu fost identificate colonii ale speciilor de interes comunitar (Spermophilus

citellus) • Prin măsurile luate atât de constructor, cât şi de beneficiar, realizarea

proiectului nu va genera un impact negativ asupra acestei specii.


108

Impactul prognozat asupra biodiversităţii locale în faza de închidere proiectului Materialul decopertat, respectiv solul va servi la consolidarea, delimitarea

marginilor exploatării dar şi la ecologizarea zonei după încheierea etapei de exploatare. El va trebui depozitat astfel încât apa pluvială sau vântul să nu îl mobilizeze în atmosferă sau în cursurile de apă din vecinătate. Treptat în fazele succesionale de închidere a parcului eolian vegetaţia şi habitatele se vor extinde spre zona decopertată, acoperind-o. Se vor instala într-o primă fază specii pioniere, heliofile, chiar unele ruderale. în timp habitatele se vor reface, daca se vor avea în vedere măsuri de diminuare a eroziunii pluviale şi eoliene.

Măsurile de diminuare a eroziunii sunt suficiente pentru a asigura refacerea zonei decopertate, treptat plantele se vor regenera şi vor ocupa habitatul disturbat.

Un impact negativ asupra biodiversităţii în zona de impact îl consta refacerea vegetaţiei prin instalarea unor specii ruderale cu rezistenţă şi regenerare mare. Având în vedere ecologia speciilor de plante existente în vecinătatea zonei de impact considerăm că acest impact va fi foarte limitat, speciile prezente în habitat au de asemeni capacitate de regenerare mare.

Matricea evaluării impactului produs prin realizarea proiectului – Parc eolian

198 MW Identificarea impactului

Evaluarea impactului

Tipul de impact indicatori-cheie cuantificabili folositi la evaluarea impactului produs prin implementarea proiectului PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI

ROSPA 0071 si ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior

Direct 1. procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut;

Turbinele vor fi amplasate în afara ariilor de protectie ROSPA0071 si ROSCI0162, astfel ca nu se vor reduce suprafata habitatelor sau numărul de specii protejate. - 0% suprafata afectata

2. procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite

0% suprafata afectata


109

pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar;

3. fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente);

Amplasarea turbinelor nu va duce la fragmentarea habitatelor.

4. durata sau persistenţa fragmentării;

Neexistând o fragmentare a habitatelor nu exista si o durata a fragmentarii

5. durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar;

Nu va exista un impact de durată sau persistent la nivelul siturilor Natura 2000. Distanta fata de - ROSPA0071 – 2,6km - ROSCI0162 – 3,2km

6. schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă);

Amplasarea parcului eolian nu va afecta populatiile de păsări. Conform studiilor elaborate de alte parcuri de eoliene din lume (si prezentate ca la capitolul II.2 în care analizam evaluarea adecvată a planului propus) putem afirma ca păsările vor ocoli zona parcului eolian, vor urma cursul bazinelor hidrografice Siret si unde vor găsi locuri prielnice pentru cuibărire, hrană si popas.

7. scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea planului

Neexistând o fragmentare a habitatelor nu exista si o durata a fragmentarii.

8. indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar.

Titularul planului va avea obligatia de-a monitoriza populatii de păsări din zona parcului de eoliene în faza de constructie si pe o perioada de doi ani în perioadele de migratie în faza de functionare conform planului de monitorizare.

Indirect evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în

Având in vedere ca nu a fost identificat impact asupra speciilor pentru care au fost declarate ariile


110

considerare măsurile de reducere a impactului;

protejate nu exista diferente intre situatiile cu /sau fără măsuri de reducere a impactului. Implementarea planului de monitorizare este necesara doar pentru a evidentia situatia reala de pe acest amplasament.

Pe termen scurt evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului;

Pe termen scurt impactul potential poate apărea in perioada de constructie va fi în limite admisibile, deoarece în zonă se va crea un oarecare deranj care ar putea îndepărta o serie de animale din zonă. Urmând ca după finalizarea lucrărilor de refacere post constructie ( refacerea vegetatie, îndepărtarea utilajelor şi organizării de şantier) zona să redevină de interes pentru animale. urilor Prin aplicarea măsurilor de reducere, impactul prognozat va fi şi mai redus.

Pe termen lung evaluarea impactului cauzat de planul propus fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului;

Pe termen lung impactul potential va fi în limite minime. Prin aplicarea măsurilor de reducere a impactului impactul pe termen mediu şi lung va 0.

În faza de constructie

evaluarea impactului cauzat de planul propus fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului;

Turbinele eoliene vor fi amplasate într-o perioadă mai lunga de timp, esalonat astfel ca impactul va fi minim si doar punctual la ridicarea fiecărei turbine eoliene si la realizarea acordurilor pentru fiecare turbina.

În faza de operare


Amplasarea parcului eolian nu va afecta populatiile de pasari. Conform studiilor elaborate de alte parcuri de eoliene din lume (si prezentate ca la capitolul II.2 în care analizam evaluarea adecvată a planului propus) putem afirma ca păsările vor ocoli zona parcului eolian pe distanţă de 400m, vor urma cursul bazinelor hidrografice Siret si unde vor găsi locuri prielnice pentru cuibărire, hrană si popas.

Rezidual evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de reducere a impactului pentru planul propus şi pentru alte PP.

După aplicarea măsurilor de reducere a impactului impactul rezidual va fi 0.

Cumulativ evaluarea impactului cumulativ al PP propus

Analizând amplasamentul parcului eolian in raport


111

Evaluarea impactului asupra biodiversitătii generat de implementarea

proiectul - parcuri eoliene

Aspecte de mediu

afectate EFECTE ASUPRA MEDIULUI

cu alte PP: cu alte parcuri eoliene propuse a se amplasa in zona de sud, sud –est, sud –vest a judetului Galati a fost necesara evaluarea impactului cumulate intre aceste parcuri eoliene. Parcul Eolian SLOBOZIA CONACHI se afla amplasat la; 975m fata de Parcul Eolian Pechea – SC Pechea Eolian SRL Buzău; 482m fata de Parcul Eolian Piscu – SC Genera Avanti SRL. Prognozarea Impactului asupra avifaunei prin cumularea efectelor produse de amplasarea acestor parcuri, specificam: Distanta dintre Parcul eolian SLOBOZIA CONACHI si lunca Siretului este suficient de mare, iar zona de amplasare a acestui parc nu prezintă conditii specific de cuibărire sau adăpost si are conditii limitate pentru procurarea hranei; Distantele intre Parcul Eolian SLOBOZIA CONACHI si celelalte parcuri de eoliene sunt mult prea mari, iar identificarea si evaluarea impactului pentru fiecare dintre aceste parcuri a demonstrate ca zonele nu prezintă conditii pentru speciile de păsări de interes comunitar ce constituie obiectiv de management conservative pentru ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior, acestea nefiind identificate in zonele parcurilor de eoliene

evaluarea impactului cumulativ al PP cu alte PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului

În perioada de functionare, impactul cumulat a fost analizat cu precădere asupra speciilor de păsări aflate în perioadele de migratie conform planului de monitorizare. Impact prognozat - Nesemnificativ


112

Semnificative Secundare Cumulative Sinergice Termen

scurt Termen mediu

Termen lung

Permanente Temporare

Faza de constructie Biodiversitatea locala Habitate Fauna Flora Faza de operare Biodiversitatea locala Habitate Fauna (in special avifauna)

Flora Total 2 2 3 0 3 1 1 0 4

Acordarea punctajului se face ţinând cont de datele de intrare certe, raportările la studiile de specialitate, se pot obţine concluzii măsurabile care altfel ar fi fost cantonate în domeniul unor generalităţi fără a se putea analiza corect efectele implementării parcurilor eoliene asupra factorilor de mediu şi nu în ultimul rând să se propună lucrări de minimizarea a impactului şi indicatori pentru monitorizare acestuia.

4.6. Peisajul

Amplasamentul PARC EOLIAN COMUNA comuna SLOBOZIA

CONACHI, jude ţul GALATI este într-o zonă cu relief de câmpie. Terenurile cu altitudine variabilă, sunt acoperite în mare parte cu vegetaţie

naturală de stepă pitică. În perioada de construcţie, în peisaj vor apărea drumuri interioare, platforme,

excavaţii, utilaje de construcţii, componente ale ansamblului eolian şi diverse materiale.

Pe măsura avansării lucrărilor, vor fi montate echipamentele şi se vor consuma materialele.


113

La finalizarea lucrărilor vor fi efectuate amenajări de teren şi vor fi retrase utilajele astfel, încât terenul să fie readus pe cât posibil la o starea mult mai atrăgătoare decât starea anterioară.

Turbinele eoliene sunt structuri adăugate peisajului natural şi elementelor antropice din zona de amplasament. Aceste datorită înălţimi de montaj sunt vizibile de la distanţe mari.

Diminuarea efectelor negative determinate de modificarea peisajului se va face prin :

Ameliorarea terenului care a fost supus lucrărilor de construcţii - montaj, aducerea lui la cotele iniţiale;

Vopsirea turbinelor în culoarea gri deschis mată, culoare care va diminua efectul asupra peisajului în special prin reducerea reflexiei luminii la distanţă.

4.7. Mediul social si economic

Indicatorii sociali au drept scop analizarea modificărilor care le aduce investiţia în zona de amplasament, asupra veniturilor materiale ale populaţiei, asupra migrării şi densificării populaţiei, asupra veniturilor familiale, asupra creşterii gradului de calificare a populaţiei din zonă, asupra solicitării serviciilor publice, cum ar fi cel sanitar, educaţional, curăţenie publică ş.a.

Locaţia din comuna SLOBOZIA CONACHI, judeţul GALATI este situată într-o zona extravilană cu funcţiune de teren agricol.

Se poate aprecia că investiţia în zona de amplasament aduce modificări asupra indicatorilor sociali, în special asupra populaţiei din comuna SLOBOZIA CONACHI, judeţul GALATI.

Tehnologia de construcţii - montaj a turbinelor eoliene implică operaţiuni atât simple cât şi complexe ce solicită calificare înaltă.

Aceste operaţiuni solicită resurse umane care sunt asigurate din zonă sau din zonele imediat adiacente.

În concluzie pentru aceste operaţiuni se solicită forţă de muncă în medie 100 oameni/zi pe timpul realizării fundaţiilor, amplasarii centralelor şi a altor lucrări specifice.

Pentru elucidarea problemelor care implică impactul social al investiţiei pe amplasament s-au purtat discuţii cu factori de răspundere din zonă, respectiv cu


114

primarul comuna SLOBOZIA CONACHI, judeţul GALATI care reprezentă şi punctul de vedere al Consiliului Local, şi cu proprietari a unor ferme agroalimentare din zonă. Discuţiile s-au purtat asupra existenţei unui impact negativ al parcului eolian atât în perioada de construcţii- montaj cât şi în perioada de funcţionare. Răspunsul unanim dat de persoanele intervievate a fost ca nu au pot avea efecte negative, din contră au manifestat o atitudine pozitivă faţă de iniţiativa realizării unei asemenea investiţii în zonă.

Luând în considerare pentru impact indicatorii sociali se poate spune: • În perioada de montaj există o solicitare a forţei de muncă, care devine ca

indicator social semnificativ atunci când numărul turbinelor montate este suficient de mare;

• Dezvoltarea acestui sector al energiei neconvenţionale la nivel industrial determină modificări semnificative pe indicatorii sociali analizaţi.

• Ca un impact social important alături de impactul economic analizat trebuie menţionat că analizele la nivel European făcute asupra necesarului de energie face ca în Europa actual să se importe 50% din energia necesară, iar în cazul în care nu se vor găsii soluţii alternative până în anul 2030, importul de energie să ajungă la 75%. Acesta este unul din motivele pentru care alternativa potenţialului eolian nu trebuie respinsă.

• Tot ca impact social important se poate cita, reducerea costurilor de producere şi deci şi de vânzare a energiei electrice. Sunt cunoscute comunităţi locale în Europa şi în lume în care producerea locală a energiei electrice din potenţial eolian a însemnat reducerea preţului energiei electrice până la 50% faţă de vânzarea pe plan naţional.

După terminarea întregii investiţii punerea în funcţiune durează o perioadă de până la 35 ÷45 de zile. Punerea în funcţiune ca o operaţiune de sine stătătoare in cadrul unei investiţii înseamnă pe lângă un consum considerabil de timp şi un consum semnificativ de resurse materiale şi financiare, de asemenea utilizarea unor resurse umane de înaltă calificare.

Indicatorii sănătate au drept scop analizarea modificărilor care le aduce investiţia în zona de amplasament asupra stării de sănătate a populaţiei şi a mediului.

Construcţia, montajul şi funcţionarea parcului eolian pe amplasamentul din extravilanul comuna SLOBOZIA CONACHI, judeţul GALATI nu are nici un


115

impact negativ asupra acelor factori de mediu care să ducă la îmbolnăvirea populaţiei. De asemenea nu sunt afectaţi semnificativ principalii factori de mediu, sol apă şi aer. Singurul parametru de mediu care ar putea fi luat în discuţii este zgomotul în perioada de construcţie, care ar putea avea efect asupra populaţiei, dar construcţia se află departe de zonele locuite. Impactul dat de umbra turbinelor este de asemenea nesemnificativ pentru sănătatea populaţiei din zonă, distanţa faţă de zonele locuite face ca umbra să nu atingă aceste zone. Se preconizează o intensă circulaţie a aerului atmosferic care va fi benefică în special în condiţii de iarnă când noxele provenite de la încălzirea cu combustibil solid a locuinţelor din sat vor fi mai repede dispersate.

De remarcat este impactul pozitiv asupra sănătăţii psihice a populaţiei. Impactul direct asupra personalului poate avea loc în special în perioada de construcţie. Activitatea în construcţii presupune lucrul şi cu materiale mai mult sau mai puţin periculoase, de asemenea lucrul cu materiale pulverulente. Aceste materiale manipulate fără respectarea unor reguli specifice poate avea impact asupra sănătăţii personalului.

Pentru reducerea impactului asupra personalului care lucrează la realizarea construcţiei acesta trebuie bine instruit asupra regulilor specifice activităţii din construcţii şi de asemenea echipat cu echipament corespunzător de protecţia muncii.

Activitate desfăşurată de personalul care exploatează instalaţiile de turbine din parc după punerea în funcţiune nu presupune un impact semnificativ asupra sănătăţii acestora.

Zonele de protectie sunt reglementate prin ORD.ANRE. 49/2007.

4.8.. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

In zona propusă pentru investiţie nu sunt valori ale patrimoniului cultural,

nici elemente culturale sau etnice care să fie afectate şi să necesite protecţie. De asemenea, amplasamentul este liber de sarcini, neavând valoare

arheologică şi neafectând vreun monument istoric. � RECOMANDĂRI SUPLIMENTARE NECESARE LA ÎNCEPEREA

LUCRĂRILOR


116

- Este necesară prezenta reprezentantilor Directiei de cultură si patrimoniu, a Muzeului de Istorie pentru a observa dacă în zonele in care se vor executa lucrările de fundare sau alte săpături pot fi identificate situri arheologice/ vestigii culturale nedescoperite până acum.

- Este necesară prezenta reprezentantilor ISU pentru a identifica posibile rămăsite de corpuri explozive ( bombe, grenade, etc. ) rămase din timpul răboaielor si care nu au fost localizate.

4.9.Impactul umbrei turbinelor asupra zonelor locuite

Spre deosebire de umbrirea clasica data de un obiect fix, o casa, un arbore, rotorul in miscare al turbinei va genera o umbra mobila. Aceasta depinde de pozitia geografica, de pozitia soarelui (functie de sezon, ora din zi) şi de conditiile meteorologice (soare sau nor). Efectul de umbrire nu este stipulat legislativ, dar trebuie sa se tina cont ca turbinele, ca şi alte structuri inalte arunca o umbra asupra zonelor invecinate in perioada in care soarele este vizibil. Acest efect de umbrire nu este stanjenitor pentru oameni, deoarece nu sunt locuitori in apropiere de terenul pe care sunt amplasate turbinele, acest teren fiind extravilan. Conform Studiului intocmit de Institutul de Cercetari Electrotehnice privind evaluarea preliminara a productiei, impactului fonic şi vizual s-a efectuat un calcul de simulare. Se poate estima cu destul de multa acuratete cand şi pe ce perioada de timp are loc efectul de umbrire al turbinei, şi anume se poate calcula cazul cel mai nefavorabil cu insorire permanenta, cu vant permanent şi cand vantul şi rotorul turbinei urmaresc soarele pe directia de deplasare.

Fenomenul de umbrire apare în momentul când razele soarelui trec prin spatele turnului turbinei, iar în spatele acesteia este generată o umbră care poate să se suprapună peste proprietăţilor din vecinătate. Fenomenul de umbrire apare în zilele cu cer senin, atunci când turbina se află între soare şi receptor. Fenomenul de umbrire intermitentă (shadow flicker) apare atunci când soare se află jos la orizont şi lumina sa pătrunde printre palele aflate în mişcare de rotaţie.


117

La nivel naţional nu există prevederi legislative cu privire la efectul de umbrire şi umbrire intermitentă, astfel rezultatele obţinute în cadrul analizei efectuate pentru parcul eolian SLOBOZIA CONACHI au fost comparate cu normele germane. Conform standardului german, limita umbrei este direct dependentă de prezenţa a doi factori: unghiul format de Soare la orizont trebuie să fie de cel puţin 30, iar palele unei turbine trebuie să acopere cel puţin 20% din forma vizibilă a Soarelui.

Conform reglementărilor din Germania, este recomandat ca efectul de umbrire asupra unui receptor să nu depăşească 30 h/an sau 30 de minute/zi pentru cazul cel mai defavorabil. În cazul în care se utilizează scenariul realist, utilizând datele meteo efective, efectul de umbrire nu trebuie să depăşească 8 h/an.

Analiza efectului de umbrire a fost realizată utilizând softul specializat WindPro 2.7.453 – modulul Shadow. Modelările au fost efectuate utilizând scenariul realist (“real case scenario”) – consideră date privind media zilnică a orelor de strălucire a soarelui în decursul unui an (corespunzătoare staţiei meteo Galaţi), precum şi numărul estimat de ore de funcţionare a turbinelor eoliene, corespunzătoare direcţiilor vântului.

La nivelul celolaltor localităţi invecinate nu vor exista efecte datorate fenomenului de umbrire. Datorită distanţelor mari faţă de investiţii similare, funcţionarea acestora nu va genera efecte cumulative la nivelul localităţilor din zonă.

REFLECTAREA (FLICKERING) Un efect care poate fi receptat şi de la distante mai mari, deci de mai multi

localnici vecini ai parcului eolian, este fenomenul de licarire al palelor când sunt batute direct de soare, care ar putea fi deranjant.

Acest fenomen se produce numai în zilele senine de la rasaritul soarelui pâna la prânz şi este perceput numai când vântul bate dinspre directia privitorului, ceea ce înseamna cel mult câteva zeci de ore pe an, practic în orice configurare a parcului eolian şi topografie alocului. Prin faptul ca palele sunt vopsite în alb fenomenul este mult estompat.

Fenomenul de reflectare nu a fost legiferat in nici o tara membra a Uniunii Europene asa cum s-a intamplat cu zgomotul de exemplu. Cu toate acestea, în Germania, în cazul unui proces juridic, sentinta pronunţata a decis un numar de 30 de ore pe an ca fiind limita suportabilă de proiecţie a fenomenului de reflectare.


118

Din punct de vedere tehnic fenomen de reflectare (flickering), va fi redus la minimum sau eliminate, prin realizarea de palete matizate.

Din acest motiv, pentru parcul eolian in discutie şi se poate prognoza ca nu va exista un impact dat de fenomenul de flickering asupra locuintelor şi pasarilor.

4.10. Impactul determinat de alimentarea cu energie electrică şi proximitatea cablurilor electrice

Un câmp electromagnetic (radiaţie sau undă electromagnetică) este format

dintr-un câmp electric (E) şi un câmp magnetic (H), perpendiculare între ele şi perpendiculare pe direcţia de propagare care oscilează sinusoidal între valorile pozitive şi cele negative cu o frecvenţă f. Distanţa dintre două valori maxime pozitive (sau negative) se numeşte lungime de undă, mărime invers proporţională cu frecvenţa f. Câmpul poate fi împărţit în două componente principale – componenta reactivă şi cea radiativă.

Componenta reactivă se referă la energia înmagazinată în regiunea din apropierea sursei şi este responsabilă de efectele asupra omului. Această regiune se găseşte în jurul sursei, până la o distanţă de aprox. 1/6m~2m şi se mai numeşte şi regiunea câmpului apropiat. Măsurătorile în câmp apropiat sunt dificile, deoarece chiar introducerea sondei pentru măsurare poate modifica substanţial câmpul.

Componenta radiativă se găseşte la distanţe mai mari de o lungime de undă,această regiune numindu-se şi regiunea câmpului îndepărtat, în care unda electromagnetică poate fi descrisă ca o undă plană, raportul dintre intensitatea câmpului electric şi cea a câmpului magnetic fiind constant. Această caracteristică este importantă, deoarece face suficientă măsurarea unei singure componente a câmpului, cea electrică sau cea magnetică. Între cele două regiuni mai există o zonă de tranziţie, în care predomină componenta radiativă. Deoarece lungimea de undă este invers proporţională cu frecvenţa, aceste regiuni variază.

Densitatea de putere (se măsoară în watti/ m2) este produsul dintre intensitatea câmpului electric şi a câmpului magnetic (puterea undei) raportat la suprafaţa prin care se propagă undă. Pentru evaluarea expunerii la frecvenţe mai mici de 100 kHz, studiul efectuat de o echipa de cercetatori de la Universitatea din Essex arată că se recomandă utilizarea intensităţii câmpului electric din ţesuturi,


119

deoarece această mărime fizică se corelează cu efectele biologice şi este la rândul ei corelată cu densitatea de curent. Pentru frecvenţe mai mari se utilizează rata de absorbţie specifică a energiei SAR (Specific Absorbtion Rate) care se corelează cu pătratul intensităţii câmpului electric din ţesut. SAR este rata cu care energia undei este absorbită într-un ţesut de masă m şi se măsoară în watti /kg (W/kg). Această mărime fizică variază punctual în corp, deoarece câmpul electric se modifică odată cu poziţia corpului, iar conductivitatea ţesuturilor este diferită. Pentru evaluarea expunerii la radiaţiile electromagnetice (EMF) neionizante din banda microunde şi radiofrecvenţă, literatura de specialitate recomandă, potrivit studiului, două tipuri de abordări: 1. măsurarea puterii sau a altor caracteristici ale câmpurilor electromagnetice (intensitatea câmpului electric sau magnetic) în condiţii standardizate de laborator sau în condiţii variabile de teren; 2. evaluarea expunerii prin dozimetrie computaţională sau prin dozimetrie bazată pe fantome, deoarece caracteristicile câmpurilor electromagnetice depind sensibil de prezenţa omului în aproprierea surselor de radiaţii.

Liniile aeriene de înaltă tensiune, aparatele şi instalaţiile electrice produc

diverse efecte asupra mediului şi oamenilor. În cazul liniilor aeriene de înaltă tensiune, la mijlocul distanţei dintre doi

stâlpi de înaltă tensiune, pentru linii de transport de 400kV, în aerul de la nivelul solului se generează un câmp electric de 15kV/m,care induce în corpul omenesc curenţi electrici de până la 0,1-0,2 mA cu consecinţe diferite în funcţie de vârstă , robusteţe , şi alte caracteristici.

Asupra vegetaţiei poate să apară unele efecte negative dacă valoarea tensiuni care generează câmpul este mai mare de 50kV.

În zona de interes LEA de înaltă tensiune trec la distanţe de zona de amplasare a turbinelor eoliene.

De remarcat că racordarea postului de transformare se face cu cabluri subterane protejate corespunzător cu un efect nesemnificativ asupra oamenilor, faunei şi florei.

Din experienţa de până acum a tărilor cu un puternic sector energetic din potenţial eolian, rezultă o influenţă redusă a efectelor câmpurilor magnetice şi electrice asupra florei şi faunei din zona de montaj.


120

Instalaţiile electrice pot crea la fel ca liniile de înaltă tensiune un câmp electric, care în anumite circumstanţe poate deveni periculos pentru personalul care deservesc aceste instalaţii, dar nu este cazul pentru instalaţiile care deservesc turbinele eoliene.

4.11 Impactul cumulat

Amplasamentul Parcului Eolian Comuna SLOBOZIA CONACHI, Judetul Galati se afla amplasat in vecinătatea Siturilor Natura 2000 - ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior – 2,6km si ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior – la 3,2km.

Analizând amplasamentul parcului eolian in raport cu alte parcuri eoliene propuse a se amplasa in zona de sud, sud – est, sud –vest a judetului Galati a fost necesara evaluarea impactului cumulate intre aceste parcuri eoliene.

Parcul Eolian SLOBOZIA CONACHI se afla amplasat la; - 792m fata de Parcul Eolian Pechea – SC Pechea Eolian SRL Buzău; - 482m fata de Parcul Eolian Piscu – SC Genera Avanti SRL.


121

Exista 3 impacturi cumulative cheie potentiale asociate pe amplasamentele celor doua parcuri eoliene, care trebuie luate in considerare.

1. Impactul asupra speciilor de păsări de interes comunitara Arie de protective speciala Avifaunistică – ROSPA – Lunca Siretului Inferior - aflat in vecinătate – 2,6km.

2. Impactul asupra sănătătii populatiei 3. "Efect bariera" în directia si viteza vântului pentru cele doua

proiecte/planuri de parcuri eoliene.

1. Impactul cumulate al amplasării parcurilor de eoliene asupra speciilor de păsări de interes comunitara Arie de protective speciala Avifaunistică – ROSPA – Lunca Siretului Inferior - aflat in vecinătate – 2,6km.


122

Amplasamentul Parcului Eolian Comuna SLOBOZIA CONACHI, Judetul Galati se afla amplasat in vecinătatea Sitului Natura 2000 – Arie de Protectie Speciala Avifaunistică – ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior l a 2,6km de limita sitului si la aproximativ 3.5km de râul Siret ( zona de lunca propriu-zisa, unde se întâlnesc conditii de hrana, adăpost si cuibărire).

Analizând amplasamentul parcului eolian in raport cu alte parcuri eoliene propuse a se amplasa in zona de sud, sud – est, sud – vest a judetului Galati a fost necesară evaluarea impactului cumulate intre aceste parcuri eoliene.

Prognozarea Impactului asupra avifaunei prin cumularea efectelor produse de amplasarea acestor parcuri, specificam:

- Distanta dintre Parcul eolian SLOBOZIA CONACHI si lunca Siretului este suficient de mare, iar zona de amplasare a acestui parc nu prezintă conditii specific de cuibărire sau adăpost si are conditii limitate pentru procurarea hranei;

o Impact prognozat 0 - Distantele intre Parcul Eolian SLOBOZIA CONACHI si celelalte parcuri

de eoliene sunt mult prea mari, iar identificarea si evaluarea impactului pentru fiecare dintre aceste parcuri a demonstrate ca zonele nu prezintă conditii pentru speciile de păsări de interes comunitar ce constituie obiectiv de management conservative pentru ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior, aceste nefiind identificate in zonele parcurilor de eoliene

2. Impactul asupra sănătătii populatiei Perioada de construire parcului eolian se realizează etapizat, pe o perioada

foarte lunga de timp (estimam aproximativ 2 ani), organizarea de şantier fiind concentrată în afara zonelor sensibile (locuite), activităţile propuse nu produc un impact semnificativ.

Constructia parcului eolian se va realiza etapizat începând cu amenajarea terenului, realizarea fundaţiilor, a infrastructurii LES, amplasarea turbinelor eoliene. Ca urmare a distanţelor relativ mari faţă de zonele sensibile (>400 m) nu se prognozează un impact negativ în perioada de realizare a parcului eolian.

In perioada de funcţionare principalele efecte potenţiale sunt create de fenomenele de umbrire, flickering şi zgomot produs de funcţionarea turbinelor


123

eoliene. Aceste efecte sunt nesemnificative în contextul amplasării turbinelor eoliene din cadrul parcului eolian cu respectarea distanţelor minime de protecţie şi de siguranţa în conformitate cu Ordinul ANRE 4-2007.

Concluzionam ca impactul cumulat generat de constructia acestor parcuri va fi minim in perioada de construire se “0” in perioada de functionare.

Arealul în care se va dezvolta proiectul parcului eolian ce face obiectul evaluării este cunoscut ca având potential agricol, impactul generat de activitatea turbinelor eoliene nereprezentând o influenta negativă majoră asupra biodiversitătii locale deoarece habitatele prezente nu reprezintă habitate de interes comunitar, zona fiind puternic antropizată, biodiversitatea specifica având un factor de conservare redusa şi o capacitate de regenerare foarte mare adaptata conditiilor actuale de mediu.

Astfel, impactul cumulativ datorat existentei unor investitii de alta natură în zona (asociatii agricole) este nesemnificativ chiar şi în conditiile dezvoltării parcului eolian care face obiectul prezentului raport, aceasta neexercitând un impact negativ suplimentar, deoarece speciile de fauna care ar fi putut fi afectate de aceasta activitate s-au adaptat conditiilor actuale ale arealului studiat.

Unul dintre motivele care au condus la alegerea locatiei pentru dezvoltarea parcului eolian a fost zona benefica exploatării potentialului eolian.

De asemeni nu se poate vorbi despre impactul negativ generat pe perioada desfăsurării activitătilor de constructie cumulate cu activitătile agricole desfăsurate pe amplasamentul proiectului.

Activitătile aferente perioadei de constructie a obiectivelor proiectului nu implica scăderea suprafetelor acoperite de habitate prioritare, de interes comunitar sau importante, ce pot asigura un climat propice vietuitoarelor din arealul analizat, habitatele prezente în perimetrul destinat parcului eolian nu asigură conditii de hrănire şi cuibărire a speciilor de animale şi plante, caracteristică exemplificată prin absenţa şi prezenţa în număr mic a reptilelor, păsărilor şi mamiferelor.

Impact generat în perioada de exploatare este minimizat prin masurile luate în faza de refacere a amplasamentului după constructie: prin revegetarea arealelor afectate şi crearea unor zone care oferă oportunitatea dezvoltării florei şi faunei locale.

În concluzie, impactul proiectului asupra biodiversitătii locale este semnificativ şi limitat pe termen scurt, însa va avea un impact pozitiv pe termen


124

mediu şi îndelungat, odată cu încetarea lucrărilor de constructie şi refacerea zonei afectate, refacerea habitatelor specifice arealului studiat oferind oportunitatea pentru refacerea efectivelor speciilor de fauna din arealul analizat.

Evaluarea impactului cumulativ asupra biodiversitătii locale Distanţele mari între planurile, proiectele propuse, precum şi amplasarea

Construire parc eolian 168 MW – 66 turbine eoliene, în afara ariilor naturale protejate nu prognozează un impact cumulativ asupra biodiversităţii locale.

Existenţa unor activităţi agricole în zona propusă se pot suprapune cu activitătile de construcţie pentru construcţia parcului eolian, de aceea este necesar stabilirea unor măsurile de protectie a biodiversitătii pentru limitarea impactului cumulat în perioada de executie a lucrărilor de constructie

Aceste masuri trebuiesc luate încă din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor, astfel:

� Amplasamentul organizărilor de santier, a bazelor de productie şi traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite încât sa aducă prejudicii minime mediului natural;

� Suprafata de teren ocupată temporar în perioada de executie trebuie limitata judicios la strictul necesar;

� Traficul de santier şi functionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de lucru specificat;

� Se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta în urma lucrărilor respectându-se cu strictete depozitarea în locurile stabilite de autoritătile pentru protectia mediului;

� reamenajarea zonelor afectate temporar prin organizarea de santier. � Sistemul de transport al energiei electrice către statia de transformare

Isaccea , linia LES va fi executat fără a se afecta habitate şi specii de interes comunitar.

3. "Efect bariera" în directia si viteza vântului pentru cele doua

proiecte/planuri de parcuri eoliene.


125

Spaţierea turbinelor eoliene intr-un parc de eoliene sau distanta dintre două parcuri de eoliene este un alt element care trebuie luat în considerare din cauza turbulenţelor create de direcţia vântului si de functionarea celorlalte turbine.

Într-un parc eolian, din considerente de valorificare maximală a energiei eoliene, distanta medie dintre două turbine eoliene este de 6-10 diametre rotorice, ceea ce pentru turbine mari înseamnă de la câteva sute de metri la peste un kilometru. Rezultă că turbinele de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar ca stâlpii liniilor de înalta tensiune.

Din experienta altor tari care produc de zeci de ani energie verde din surse regenerabile – parcuri de eoliene s-a constatat ca distant optima de amplasare a doua parcuri de eoliene cuprinsa intre 500 si 800m in functie de directia dominantă a vântului.

In momentul elaborării proiectului tehnic de executie cele cinci parcuri eoliene vor trebui sa respecte o distantă intre ele astfel încât activitatea lor sa nu fie perturbată.

Amplasarea tuturor parcurilor de eoliene respecta aceste cerinte. Concluziile sunt ca amplasarea celorlalte parcuri de eoliene, din punct de vedere a generării unui potential “efect de bariera “ intre parcuri va fi “0”.

� ORD; ANRE 49/2007- ,,Norma Tehnica Privind Delimitarea Zonelor de Protectie si Siguranta Aferente Capacitatilor Energetice”2007/ ANRE, specifică ca distantă reglementata ca fiind optima intre doua parcuri de eoliene este următoarele:

� Distanţa dintre agregatul a cărui zonă de siguranţă o stabilim şi agregatul cel mai apropiat, aparţinând celeilalte ferme eoliene, va fi egală cu 7 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci când acestea sunt dispuse pe direcţia vântului predominant, respectiv cu 4 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci când acestea sunt dispuse perpendicular pe direcţia vântului predominant.

� In cazul nostru diametrul unui turbogenerator = 90 m deci distanta minima va fi de 630 m pe directia vântului,si de 360 m perpendicular pe directia vântului.

4.Impact cumulativ generat de activitatea de transport


126

Asa cum a fost prezentat în raportul de mediu, datorita existentei unor exploatări agricole în zona, acest fapt va genera un impact cumulativ asupra cailor rutiere, datorita intensificării traficului auto de mare tonaj, care va conduce la o degradare rapida a acestora. Ca şi masuri operatorii se recomanda reducerea vitezei de deplasare a autocamioanelor în perioadele cu temperaturi ridicate, atunci când pot apărea deformări în structura cailor de acces şi emisii de pulberi, respectarea capacitatii maxime admise de transport pe osie, asigurarea vizibilitătii autocamioanelor în conditii de praf, ploaie etc..

5.Impact cumulativ generat de zgomot şi vibratii

Efectul cumulativ generat de zgomotul şi vibratiile asociate lucrărilor agricole şi a unitătilor agricole din vecinătate, nu va fi amplificat de emisiile de zgomot şi vibratii datorate executiei şi functionarii parcului eolian, datorita distantelor mari intre proiecte, lipsa receptorilor sensibili în zona amplasamentul fiind un atu în dezvoltarea unui astfel de proiect.

6.Impact cumulativ generat asupra mediului social şi economic

Impactul cumulativ generat asupra personalului şi mediului social se preconizează a fi pozitiv deoarece investitia propusa promovează cresterea eficientei economice sectorului privat din zona. Dezvoltarea activitătii va conduce la cresterea oportunitătilor de angajare a locuitorilor din comuna Izvoarele, dar şi dirijarea spre bugetul local a unor contributii semnificative prin taxe şi impozite.

5. EVALUAREA IMPACTULUI PROGNOZAT

5.1. Prognozarea impactului

PROGNOZAREA EFECTELOR NEGATIVE 1 Direct Apa Impact prognozat 0

Aer Impact prognozat 0 Sol Impact prognozat 0 Zgomot Impact prognozat 0


127

Flora si fauna

Impact prognozat in limite admisibile sunt necesare respectarea masurilor de reducere a impactului

Sanatatea populatiei si mediul social

Impact pronozat +2

Peisajului Impact pronozat 0 Patrimoniu cultural

Impact prognozat 0

2 Secundar In perioada de construire


In perioada de functionare


In perioada de dezafectare

Impact prognozat 0

3 Temporar /Pe termen scurt


4 Permanent/ Pe termen lung

Impact prognozat 0

5 Accidentale Impact prognozat in limite admisibile sunt necesare respectarea masurilor de reducere a impactului

6 Indirecte Impact prognozat in limite admisibile sunt necesare respectarea masurilor de reducere a impactului

7 Cumulative Impact prognozat 0 8 Rezidual Impact prognozat 0


128

5.2. Analiza mărimii impactului

Pentru caracterizarea stării de calitate a factorilor de mediu în ansamblu s-au elaborat modele de apreciere globală menite să sintetizeze aprecierile sectoriale asupra calităţii fiecărui factor de mediu.

Metodele utilizate pentru evaluarea globală se numesc metode de interpretare, dar pot fi privite şi ca metode de integrare.

Metodele de evaluare globală sunt, în general, de tipul multicriteriu şi pot reprezenta abordări de tip cantitativ cât şi calitativ.

Estimarea efectelor asupra mediului are la bază o “mărime” care se determină luând în consideraţie nivelul unor indicatori de calitate ce caracterizează efectele.

Transformarea aspectelor calitative în mărimi cuantificabile se face printr-o metodă care permite agregarea şi medierea lor pe o scară de tipul:

“+” → influenţă pozitivă; “0” → fără influenţă; “-” → influenţă negativă. Pentru o mai bună identificare a efectelor efectele secundare, cumulative,

sinergice, pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative. privind implementarea PARC EOLIAN – comuna SLOBOZIA CONACHI, judetul Galati. a fost realizată o matrice de impact in care au fost analizaţi factori de mediu apă, aer, sol şi subsol, biodiversitate, mediu economic, sănătatea populaţiei, social, turism, peisaj.

Pentru evidenţierea impactului sa utilizat o scară cu valori cuprinse intre -2 pană la +2, după cum arată:

� +2 : efect pozitiv substantial al impactului in cadrul planului propus � +1 : efect pozitiv al impactului in cadrul planului propus � 0 : nici un impact � -1 : impact negativ al impactului in cadrul planului propus � -2 : impact negativ substantial al impactului in cadrul planului propus

Factorii de

mediu

Indicatori Impact în timpul executării

obiectivului

Impact datorat funcţionării

obiectivului

Periodicitatea

efectelor si


129

impactul pe termen

pozit

ive

negat

ive

perman

ente

tempo

rare

pozit

ive

negat

ive

perman

ente

tempo

rare

Pe

ter

men

scur

t

Pe

ter

men

lung

Pe

ter

men

med

iu

Evaluarea impactului direct

AER Pulberi în

suspensie

0 -1 0 -1 0 0 0 0 -1 0 0

Bioxid de sulf 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Oxizi de azot 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Oxizi de

carbon

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Metale grele 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Poluanţi

organici

persistenţi

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Miros 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

APA Siguranţa

acviferului

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Produse

petroliere

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Suspensii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Modificari

ale pH

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CBO5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Nutrienţi

(azot, fosfor)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOL Metale grele 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Deversari de

Produse

petroliere

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Nitriti,nitrati

BIODIVERS

ITATE

Procentul din

suprafaţa

habitatului

care va fi

pierdut;

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


130

Procentul ce

va fi pierdut

din

suprafeţele

habitatelor

folosite

pentru

necesităţile

de hrană,

odihnă şi

reproducere

ale speciilor

de interes

comunitar;

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Fragmentare

a habitatelor

de interes

comunitar

(exprimată în

procente);

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Durata sau

persistenţa

fragmentării;

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Durata sau

persistenţa

perturbării

speciilor de

interes

comunitar,

distanţa faţă

de aria

naturală

protejată de

interes

comunitar;

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Schimbări în

densitatea

populaţiilor

(nr. de

indivizi/supr

afaţă);

0 -1 0 0 0 -1 0 0 -1 0 0

Scara de

timp pentru

înlocuirea

speciilor/hab

itatelor

afectate de

implementar

ea planului

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


131

ZGOMOT Efecte

psihologice

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Efecte

fiziologice

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Efecte

asupra

comunicării

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOCIAL

UMAN

+2 0 +2 +2 +2 0 +2 +2 +2 +2 +2

CULTURAL 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

PEISAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -1 0

ECONOMI

C

+2 0 +2 +2 +2 0 +2 +2 +2 +2 +2

TOTAL PUNCTAJ +4 -2 +4 -1 +2 -1 +4 +4 +2 +3 +4

Evaluarea impactului indirect

AER Pulberi în

suspensie

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Bioxid de sulf 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Oxizi de azot 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Oxizi de

carbon

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Metale grele 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Poluanţi

organici

persistenţi

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Miros 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

APA Siguranţa

acviferului

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Produse

petroliere

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Suspensii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Modificari

ale pH

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CBO5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Nutrienţi

(azot, fosfor)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOL Metale grele 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Deversari de

Produse

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


132

petroliere

Nitriti,nitrati 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

BIODIVERS

ITATE

Evaluarea

impactului

cauzat de PP

fără

a lua în

considerare

măsurile de

reducere a

impactului;

-1 -1 -1

Stare de

conservare

specii

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ZGOMOT Efecte

psihologice

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Efecte

fiziologice

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Efecte

asupra

comunicării

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOCIAL

UMAN

+2 0 +2 +2 +2 0 +2 +2 +2 +2 +2

CULTURAL 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

PEISAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ECONOMI

C

+2 0 +2 +2 +2 0 +2 +2 +2 +2 +2

TOTAL PUNCTAJ +4 -1 +4 +4 +4 -1 +4 +4 +3 +4 +4

Evaluarea impactului secundar

AER Pulberi în

suspensie

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Bioxid de sulf 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Oxizi de azot 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Oxizi de

carbon

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Cd 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Poluanţi

organici

persistenţi

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Miros 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


133

APA Siguranţa

acviferului

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Produse

petroliere

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Suspensii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Modificari

ale pH

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CBO5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Nutrienţi

(azot, fosfor)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOL Metale grele 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Deversari de

Produse

petroliere

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Nitriti,nitrati 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

BIODIVERS

ITATE

Evaluarea

impactului

cauzat de

planul

propus fără a

lua în

considerare

măsurile de

reducere a

impactului;

0 -1 0 0 0 -1 0 0 0 0 0

ZGOMOT Efecte

psihologice

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Efecte

fiziologice

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Efecte

asupra

comunicării

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOCIAL

UMAN

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CULTURAL 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

PEISAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ECONOMI

C

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

TOTAL PUNCTAJ 0 -1 0 0 0 -1 0 0 0 0 0

Evaluarea efecte sinergice

APA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


134

AER 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOL 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

BIODIVERS

ITATE

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ZGOMOT 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOCIAL

UMAN

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CULTURAL 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

PEISAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ECONOMI

C

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

TOTAL PUNCTAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Evaluarea impactului cumultativ al planului/proiectului propus cu alte planuri/proiecte

APA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

AER 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOL 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

BIODIVERS

ITATE

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ZGOMOT 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOCIAL

UMAN

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CULTURAL 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

PEISAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ECONOMI

C

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

TOTAL PUNCTAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Efecte reziduale care rămân după implementarea măsurilor de reducere a impactului pentru planul/proiectul propus.

APA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

AER 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOL 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

BIODIVERS

ITATE

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


135

ZGOMOT 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOCIAL

UMAN

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CULTURAL 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

PEISAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ECONOMI

C

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6. GESTIUNEA DESEURILOR

În faza de construcţie: Regimul gospodăririi deseurilor produse în timpul executiei va face obiectul

organizării de santier, în conformitate cu reglementările în vigoare, aceste deseuri vor fi colectate, transportate si depuse la o rampă de depozitare în vederea neutralizării lor.

Deseurile preconizate sunt de următoarele tipuri : � menajere sau asimilabile ; � metalice rezultate din activitătile de executie a structurilor

metalice de rezistentă si din activitatea de întretinere a utilejelor;

� deseuri materiale de constructie, dacă nu se respectă graficele de lucru si se rebutează încarcături de betoane;

� deseuri de lemn rezultate din activitatea curentă de pe şantier; � anvelope, acmulatori, uleiuri uzate, motorină si alte produse

petroliere uzate ; � cartoanele, hârtia din ambalaje şi activitătile de birou din cadrul

organizarii de santier. În conformitate cu HOTARÂRE nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind

depozitarea deseurilor şi H.G. nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor, deseurilor menajere si cele asimilabile acestora vor fi colectate în interiorul organizării de santier în puncte de colectare prevăzute cu containere tip pubele.


136

Aceste deseuri, periodic, vor fi transportate în conditii de sigurantă la rampa de gunoi în conditiile stabilite de comun acord cu APM GALATI.

Deseurile metalice se vor colecta si depozita temporar în incinta amplasamentului si vor fi valorificate prin unităti specializate prin grija titularului.

Deşeurile din materiale de construcţii nu ridică probleme deosebite din punct de vedere al poluării mediului. În perioada de executie aceste deseuri împreună cu deseurile inerte provenite din excavatii vor fi depozitate temporar într-un spatiu special amenajat pe amplasament, urmând a fi folosite ulterior la umpluturi, construirea căilor de acces permanente în zonă. Cantitătile suplimentare vor fi evacuate de pe amplasament si transportate pe locurile special amenajate.

Deseurile de lemn vor fi selectate, o parte din ele revalorificate sau valorificate ca lemn de foc pentru populatie.

Acumulatorii uzati cu potential ridicat de poluarea mediului vor fi stocati si păstrati corespunzător în vederea valorificarii lor prin unitătile specializate. Trebuie mentionat numărul redus de acumulatori uzati posibil a fi pe amplasament având în vedre că întretinerea si reparea utilajelor de constructii se face în afara amplasamentului, în societăti specializate, autorizate.

Anvelopele uzate, dacă va fi cazul, vor fi depozitate în locuri special amenajate ca spaţii de depozitare deşeuri, apoi evacuate de societăţi abilitate pentru colectarea şi depozitarea deşeurilor de acest tip.

Trebuie menţionat că atât cantitativ cât şi din punctul de vedere al gradului de periculozitate a deşeurilor nu creează probleme semnificative de poluarea mediului.

În faza de funcţionare: Producerea energiei din potenţial eolian nu generează deşeuri în mod

continuu. Activitatea de mentenanţă a unui parc eolian poate genera deşeuri din

întreţinerea echipamentelor mecanice, electrice şi de automatizare. Deşeurile tipice rezultate din această activitate sunt:

� uleiuri uzate; � decapanţi şi degresanţi ai întreţinerii echipamentelor; � piese de schimb (mai rar);


137

� piese de schimb consumabile (filtre de aer şi ulei): � materiale textile de curăţat; � ambalaje rezultate de la înlocuirea unor piese; � ambalajele materialelor consumabile.

O altă sursă de producerea deşeurilor este din întreţinerea spaţiului vegetal rămas pe areal după montarea turbinelor eoliene. Aceste deşeuri sunt resturi vegetale, cod 20 02, frunze şi iarbă, care sunt biodegradabile sau pot fi incinerate întru-un spaţiu special amenajat. În cazul incinerării lor cenuşa rezultată se constituie într-un bun îngrăşământ al terenului vegetal.

Deşeurile menajere sunt în cantităţi nesemnificative şi apar sporadic. De remarcat că atât cantitativ cât şi calitativ deşeurile rezultate nu constituie

o problemă majoră din punctul de vedere a protecţiei factorilor de mediu. Toate deşeurile rezultate de pe amplasament atât în perioada de exploatare curentă cât şi în perioadele de întreţinere vor fi colectate în containere şi transferate unei firme specializate în depozitarea şi tratarea deşeurilor.

7. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ŞI MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU

7.1. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI

Pentru menţinerea stării de conservare favorabile a speciilor de interes comunitar din veinătatea proiectului analizat, recomandăm ca măsuri de reducere a impactului:

Nr. Crt.

Domeniul Măsura Eficienta

Conservarea habitatelor

Lucrări de renaturare şi reabilitare a zonelor afectate

reducerea efectelor schimbărilor climatice. asigurarea condiţiilor necesare pentru

Elaborarea şi implementarea unor norme specifice de conservare a habitatelor


138

Nr. Crt.

Domeniul Măsura Eficienta

Interzicerea deteriorării habitatelor ruderale adiacente drumurilor de exploatare. Interzicerea arderii vegetaţiei ripariene;

existenta habitatelor în mod deosebit al celor prioritare. asigura condiţii necesare regenerării naturale a habitatelor existente. cunoaşterea mai buna a situaţiei pe teren prin distribuţia spaţiala cat şi calitativă a obiectivelor planului. reducerea fenomenului de eutrofizare asupra habitatelor. reducerea riscului asupra speciilor importante de flora şi fauna.

Realizarea lucrărilor de amenajare (acoperiri şanţuri, refacere sol ) în funcţie de caracteristicile habitatelor prezente astfel încât sa fie limitat impactul negativ al acestora. Promovarea şi sprijinirea cercetărilor pentru menţinerea stării de conservare favorabile a habitatelor şi a speciilor caracteristice. Monitorizarea şi limitarea impactului activităţilor generatoare de poluanţi mai ales în zonele învecinate cu habitate prioritare sau arii naturale protejate

Conservarea speciilor de flora şi fauna

Studii calitative şi cantitative asupra biodiversităţii pentru prevenirea creşterii sau scăderii accentuate a populaţiilor speciilor de fauna locala. Elaborare valori de referinţa pentru speciile periclitate/prioritare. Asigurarea condiţiilor necesare pentru refacerea naturala a speciilor periclitate. Asigurarea şi refacerea zonelor de reproducere şi cuibărit. Adaptarea lucrărilor executate în scopul limitării impactului asupra speciilor periclitate. Reglementarea desfăşurării activităţilor umane ce ar putea afecta biodiversitatea. Promovarea şi sprijinirea cercetării pentru menţinerea stării de conservare favorabile a habitatelor şi a speciilor locale.

Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane,

cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG 57/2007, precum şi


139

speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt interzise:

�� orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

�� perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;

�� deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

�� deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă; �� se interzice depozitare necontrolată a deşeurilor menajere şi din activităţile

specifice. Se va amenaja un loc special pentru depozitarea deşeurilor şi se va asigura transportul acestor cât mai repede pentru a nu constitui un pericol pentru păsările din zonă.

Pentru toate speciile de păsări sunt interzise: �� uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată; �� deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau

ouălor din natură; �� culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale; �� perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de

creştere şi de migraţie; �� deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi

capturarea; �� comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora

în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat. Se interzice deranjarea păsărilor prin deplasări cu barca si zgomote de orice

natură. Este interzisă vânătoarea păsărilor acvatice pe teritoriul ariei protejate si la

mai puţin de 100 m de limitele ei. Măsuri de conservare specială


140

Speciile de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C sunt acceptate la vânătoare, în afară perioadelor de reproducere şi creştere a puilor şi pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit.

Zona propusă amplasării parcului eolian comuna SLOBOZIA CONACHI nu afectează integritatea siturilor Natura 2000 Lunca Siretului Inferior –ROSPA0071 aflat la 2,6km si ROSCI0162 aflat la 3,2 km.

�� nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă comunitară;

�� nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă comunitară;

�� nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar;

�� nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

�� nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi faună, care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar.

�� Măsurile care se preconizează să fi luate în perioada de construcţie a parcului eolian si în timpul funcţionării acestuia, în conformitate cu normele tehnologice si a legislaţiei de mediu în vigoare, si în mod special respectarea cu stricteţe a acestora, ne determină să consideram că factorii de mediu din incinta Parcului si din vecinătatea acesteia, vor fi afectaţi negativ într-o măsură destul de mică astfel încât impactul să nu aibă un caracter semnificativ. Se poate afirma că dacă impactul asupra avifaunei nu se va manifesta semnificativ, astfel încât să afecteze semnificativ biodiversitatea, parcul eolian va constitui un beneficiu pentru mediu înconjurător, cel social şi economic.

Având în vedere că nu există impact asupra populatiilor de păsări care poposesc sau se află în migratie spre situl Natura 2000 Lunca Siretului Inferior –ROSPA0071 aflat la 2,6 km si ROSCI0162 aflat la 3,2 km, propunem o serie de masuri ce vor fi luate în considerare în vederea diminuării potentialelor efecte atât în perioada de functionare cât si de construire.

Măsuri în perioada de construire


141

� organizarea şantierului să se facă pe un teren uscat pentru a nu tasa suplimentar suprafeţele cu distrugerea ireversibilă a vegetaţiei

� gestionarea deşeurilor menajere şi a celor tehnologice se va conform legislaţiei în vigoare;

� maşinile şi utilajele ce se folosesc la realizarea proiectului trebuie să respecte normele europene de emisii în vigoare;

� pământul excavat pentru fundaţie, platformă şi canale va fi depozitat astfel: � primul strat se depozitează pe o parte a fundaţiei pentru a fi utilizat apoi la

acoperirea bazei turbinei; � statul următor pe cealaltă parte a fundaţiei urmând ca pământul excavat să

fie transportat la drumurile de exploatare iar surplusul să fie scos în afara ariei şi transportat în perimetre indicate de Primăria Slobozia Conachi;

� la şanţurile pentru îngroparea cablurilor stratul din coperta vegetală va fi depozitat separat pentru ca la astuparea canalelor acesta să rămână la exterior în scopul regenerării vegetaţiei caracteristice într-un timp cât mai scurt;

� responsabilizarea personalului ce implementează proiectul cu privire la protecţia faunei (popândăi, reptile, păsări sălbatice) astfel încât să se evite acţiunile premeditate de capturare, ucidere sau vătămare a speciilor existente în areal;

� protejarea mecanismelor de transmisie ce pot pune în pericol viaţa speciilor din zonă;

� curăţarea suprafeţelor unde pot apărea scurgeri accidentale de ulei sau combustibil(conform normelor în vigoare);

� interzicerea focului deschis în zonă; � refacerea terenurilor afectate temporar, afânarea solurilor tasate pentru a

asigura condiţii de refacere naturală a vegetaţiei. Măsuri pentru faza de funcţionare

� asigurarea funcţionării sistemelor de avertizare; � eliminarea în afara ariei protejate a deşeurilor tehnologice rezultate de la

activităţile de intervenţii; � monitorizarea timp de max.3 ani consecutivi a stării de conservare şi

aplicarea măsurilor de reducere dacă apar situatii critice.


142


143

Măsuri de reducere a impactului Factor de mediu

Măsuri de reducere a impactului Responsabil implementare

Raportare / Supraveghere In perioada de construire

(termen scurt) În perioada de functionare Pe termen mediu Pe termen lung

Avifauna Activitătile specifice de construire a parcului de eoliene se vor efectua în afara perioadei de migratie (martie-aprilie si septembrie-octombrie) Evitarea desfăşurării de lucrări simultane in zona sudica a parcului aflat la 3,2km de ROSCI0162 şi 2,6km de ROSPA0071 . Gestiunea corespunzătoare a deşeurilor şi a materialelor de construcţie.

Evitarea semnalizării luminoase excesive a parcului pentru a nu atrage păsările in interiorul parcului şi a exista riscul de coliziune. Gestiunea corespunzătoare a deşeurilor.

Evitarea semnalizării luminoase excesive a parcului pentru a nu atrage păsările in interiorul parcului şi a exista riscul de coliziune. Gestiunea corespunzătoare a deşeurilor.

Titular Constructor Echipa de monitorizare a biodiversitătii

Autoritate de protecţia mediului Custode

Fauna locală Menţinerea unei durate scurte de timp între operaţiunile de decopertare şi cele de recopertare Gestiunea corespunzătoare a deşeurilor şi a materialelor de construcţie. Verificarea periodica a zonelor excavate – fundaţii şi şanţuri LES pentru

Mentinerea vegetatie la o înăltime mică pentru a permite animalelor de talie mică să îşi construiască cuiburi. Curătarea şi întretinerea drumurilor de exploatare şi a rigolelor de pe marginea drumurilor. Galeriile si cuiburile de

Mentinerea vegetatie la o înăltime mică pentru a permite animalelor de talie mică să îşi construiască cuiburi. Curătarea şi întretinerea drumurilor de exploatare şi a rigolelor de pe marginea drumurilor. Galeriile si cuiburile de




144

Factor de mediu




prevenirea capturării involuntare a speciilor de mamifere mici.Verificarea se va face cu precădere în zona de construcţie a turbinelor G100, G97 şi G96 ceeste caracterizată prin existenţa unui teren neproductiv (păşune) unde au fost semnalate exemplare de mamifere mici ( spermophilus citellus, microtus arvalis)

rozătoare din interiorul parcului de eoliene nu vor fi distruse.

rozătoare din interiorul parcului de eoliene nu vor fi distruse.

Vegetatia Se va proceda la refacerea vegetaţiei în zona in care s-au efectuat lucrările de construcţie.

Nu va exista impact negativ pe termen mediu. Vegetatia in zona se va reface, terenul va putea avea destinatia initială – păşune, islaz sau teren agricol. Nu sunt necesare măsuri de reducere pe termen mediu.

Nu va exista impact negativ pe termen mediu. Vegetatia in zona se va reface, terenul va putea avea destinatia initială – păşune, islaz sau teren Agricol. Nu sunt necesare măsuri de reducere pe termen lung.



Zgomot Utilizarea unor amortizoare de zgomot pentru echipamente, furnizarea de

Dacă în urma monitorizării nivelului de zgomot la limita parcului de eoliene

Dacă în urma monitorizării nivelului de zgomot la limita parcului

Titular Constructor Laboratoare

Autoritate de protecţia mediului .


145

Factor de mediu




informaţii pentru public, pentru a se respecta SR 10009/1998

depăşeşte 45dB, turbinele eoliene vor funcţiona în modul redus de zgomot – măsură ce se va aplica pentru turbnele aflate în punctele cele mai apropiate de zonele sensibile (zona locuită) – G100, G97, G95a, G101, G68, G53, G53a.

de eoliene depăşeşte 45dB se va limita activitatea turbinelor care se află cel mai aproape de locuinte pe perioada noptii.

acreditate RENAR

Directia sanitara Custode

Pulberi (Praf)

Excavaţii supravegheate, acoperirea camioanelor care transportă material de umplutură se vor instala structuri tip portal ce vor pulveriza apa pe pământul din autobasculantele care vor trece pe sub ele, pentru a forma o crustă care să împiedice antrenarea pământului de curenţii de aer;

Nu va există impact pe termen mediu. Nu sunt necesare măsuri de reducere pe termen mediu

Nu va există impact pe termen lung. Nu sunt necesare măsuri de reducere pe termen lung.

Titular Constructor

Autoritate de protecţia mediului . Directia sanitara

Mirosuri

Identificarea surselor punctiforme utilizarea unor dispozitive de stopare a mirosurilor



Titular Constructor



146

Factor de mediu




Apă Colectarea corespunzătoare a apelor uzate, transport prin pompare şi depozitare, asigurarea de servicii specializate, pentru respectarea HG 352/2005 Interzicerea descărcării oricăror materiale în apă. Utilizarea unor tehnologii moderne de depoluare în cazul poluării cu hidrocarburi



Titular Constructor Laboratoare acreditate RENAR


Gestionarea materialului excavat

Refolosirea pe şantier, pe cât posibil, a materialului inert excavat, in aceeaşi zona pentru refacerea habitatelor Cantitatea de sol excavat rămasă (constituie deşeu şi va fi depus în locaţiile puse la dispozitie de către Primaria comunei.

Nu va există impact pe termen mediu


Titular Constructor


Protecţia proprietăţilor adiacente

Acces blocat la proprietăţile adiacente Furnizarea de informaţii către public; solicitarea accesului temporar



Titular Constructor

Autoritate de protecţia mediului


147

Factor de mediu




Sănătatea populaţiei şi a personalului

Managementul tehnic şi al resurselor corect executat. Elaborarea planului de intervenţie în caz de poluări accidentale.



Titular Constructor


Mediu ambiant Monitorizarea lucrărilor şi a calităţii mediului



Titular Constructor



148

7.2. Monitorizarea Monitorizarea avifaunei Programul de monitorizare trebuie să se desfăşoare astfel încât să poată releva date referitore la toate categoriile de păsări posibil a fi prezente în amplasamentul parcului eolian, şi anume: păsări cuibăritoare sau oaspeţi de vară, păsări sedentare, păsări oaspeţi de iarnă şi păsări migratoare, care pot migra pe deasupra amplasamentului. Ţinând cont de aceste precizări, se vor utiliza două metode distincte de colectare a datelor şi evaluare a tabloului avifaunistic:

1. metoda transectelor în puncte pentru speciile cuibăritoare, sedentare şi care iernează;

2. metoda punctelor fixe pentru speciile migratoare. Perioadele în care se vor efectua monitorizările avifaunei se vor face ţinând cont de perioadele favorabile pentru colectarea fiecărui set de date, aşa cum este relevat în tabelul următor: ian feb mart apr mai iun iulie aug sept oct nov dec

Păsări cuibăritoare

Păsări sedentare

Păsări de pasaj

Păsări care iernează

Legenda : Perioadă favorabilă Perioadă optimă


149

Pentru speciile de păsări, deşi se cunosc perioadele favorabile evaluării fiecărei categorii (cuibăritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine sa nu se stabilească date stricte de colectare a datelor pe terne deoarece factorii climatici sau alţi factori externi pot influenţa dinamica păsărilor, iar aceste date stricte pot influenta negativ calitatea datelor obţinute. În acest sens, este recomandabil ca în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare să fie alocat un număr suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele unui stagiu, după cum urmează:

3. păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada de cuibărit cât şi cea de creştere a puilor;

4. păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru fiecare perioada de migraţie (de primăvara sau de toamna) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul perioadei de migraţie;

5. păsări oaspeţi de iarna: un număr de 5 deplasări care să cuprindă venirea păsărilor în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către locurile de cuibărit;

6. păsări sedentare: se vor monitoriza în cadrul deplasărilor pentru păsările cuibăritoare şi cele care iernează.

Fişă observaţii ornitologice generale pentru speciile specifice sitului ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior

Numele locului Data

Localitate Judeţ

Condiţii meteo Temperatură Vânt Cer Precipitaţii

Modul observaţiei ochiul liber binoclu lunetă din barcă din aer

Tip bazin acvatic normal uscat scăzut inundat ȋngheţat

Efectul condiţiilor meteo asupra păsărilor

nul scăzut moderat puternic foarte puternic

Nivelul deranjării păsărilor nul scăzut moderat mare foarte mare


150

Denumirea speciei Număr

Punct 1 Punct 2 Punct 3 Punct 4 Punct 5


151

7.3. PROPUNERE DE PLAN DE MONITORIZARE

Se recomandă implementarea unui program de monitorizare a măsurilor de reducere a impactului toată

perioada derulării investiţiei începând din momentul derulării activităţilor de constructive şi în faza de funcţionare a parcului eolian. În tabelul următor se prezintă obiectivele, indicatorii şi frecvenţa monitorizării efectelor semnificative ale implementării proiectului.

Programul de monitorizare propus are la bază obiectivele şi problemele de mediu identificate şi prezentate în capitolele anterioare, şi se referă la aspectele de mediu relevante care pot fi influenţate de implementarea proiectului.

Factorii de mediu

Metoda de monitorizare

Indicatorii urmăriti

Frecventa monitorizării Amplasament monitorizare

Responsabil monitorizare si realizarea masurilor de reducere a impactului

Supraveghere Raportare - către-

Evaluare raportare -de către-

Frecventa raportarii monitorizarii

Măsuri de reducere a impactului

In perioada de construire Avifauna - metoda

transectelor în puncte pentru speciile cuibăritoare, sedentare şi care iernează; - metoda punctelor fixe pentru speciile migratoare.

- număr exemplare păsări de interes comunitar incluse în Formularul Standard a sitului Natura 2000 ROSPA0071 şi ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior

Realizarea unei monitorizări asupra populatiilor de păsări in perioadele de migratie (martie-aprilie si septembrie-octombrie) în perioada de construire a Parcului Eolian SLOBOZIA - CONACHI

Frecvenţa cu care se vor face observaţiile – lunar

întreaga suprafată a parcului eolian

Echipa de monitorizare a biodiversitătii şi Titular

( in baza unui contract încheiat intre acestia)

Titular( in baza unui contract încheiat cu constructorul)

Titularul raportează anual rezultatele monitorizărilor la Custode/Administratia responsabila cu administratia ariei de Protectie ROSPA0071 şi ROSCI0162 –

Custode/Administratia responsabila cu administratia ariei de Protectie ROSPA0071 şi ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior

Annual/pe perioada constructiei

Daca se constată un număr de 50 de exemplare de păsări incluse în Formularul Standard a ariei ROSPA0071 se recomanda reducerea cu 50% a capacitatii de


152

câte 1 zi de observaţii in afara perioadei de migraţie, iar în perioada de migraţie câte cinci zile pe lună, .începutul, vârful şi sfârşitul perioadei de migraţie;

- păsări oaspeţi de iarna: un număr de deplasări care să cuprindă venirea păsărilor în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către locurile de cuibărit;

- păsări sedentare: se vor monitoriza în cadrul deplasărilor pentru păsările cuibăritoare şi cele care iernează.

Lunca Siretului Inferior

APM Galati

APM Galati functionare a parcului, în perioada migratiilor de primăvara si toamna.

Aer Observatii directe

Pulberi Permanent in perioada de construire

La limita parcului cu intravilanul -

Laboratoare acreditate RENAR şi Titular



Titularul raportează anual rezultatele monitorizărilor la Custode/Administratia responsabila cu administratia ariei de Protectie ROSPA0071 şi ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior


APM Galati


Excavaţii supravegheate, acoperirea camioanelor care transportă material de umplutură se vor instala structuri tip portal ce vor pulveriza apa pe pământul din autobasculantele care vor trece pe


153

APM Galati sub ele, pentru a forma o crustă care să împiedice antrenarea pământului de curenţii de aer;

Sol Observatii directe

Deversari de produse petroliere, uleiuri

Permannent in perioada de construire

La limita parcului cu intravilanul

Constructor şi Titular



Titularul raporteaza anual rezultatele monitorizarilor la Custode/Administratia responsabila cu administratia ariei de Protectie ROSPA0071 şi ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior

APM Galati


APM Galati


Respectarea programului de revizii tehnice autilajelor

- exclus alimentrea cu combustibil a utilajelor pe amplsament.

-exclus depozitarea uleirilor sau altor material cu potential impact asupra solui pe amplasament

- refolosirea solului decoperat din perioada de constructive – montaj, pe suprafetele ramase libere in urma constructiilor; - replantare


154

zonelor cu plante specific zonelor saraturate ( de preferat de a fi luate din aceeasi zona, pentru a se pastra caracteristicile fitologice specific zonei)

Deseuri Colectarea corespunzătoare, selectarea, depozitarea şi transportul deşeurilor de către servicii specializate

Cantitatea de Deşeuri menajere şi deşeuri rezultate din materialele de construcţii;

- Permannent in perioada de construire

- suprafata parcului eolian


( in baza unui contract incheiat intre acestia)

Titular( in baza unui contract incheiat cu constructorul)


APM Galati


APM Galati


-


Avifauna - metoda transectelor în puncte pentru speciile cuibăritoare, sedentare şi care

- numar exemplare pasari de interes comunitar incluse în Formularul Standard a

-Realizarea unei monitorizari asupra populatiilor de pasari in perioadele de migratie (martie-aprilie si septembrie-octombrie) timp de trei ani în


Echipa de monitorizare a biodiversitatii şi Titular

( in baza unui contract


Titularul raporteaza anual rezultatele monitorizarilor la Custode/Administratia responsabila cu

Custode/Administratia responsabila cu administratia ariei de Protectie ROSPA0071 şi ROSCI0162 –


Daca se constată un număr de 50 de exemplare de păsări incluse în Formularul Standard a ariei ROSPA0071 se


155

iernează;

- metoda punctelor fixe pentru speciile migratoare.

sitului Natura 2000 ROSPA0071 şi ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior

perioada de functionare a Parcului Eolian SLOBOZIA - CONACHI

Frecvenţa cu care se vor face observaţiile – lunar câte 1 zi de observaţii in afara perioadei de migraţie, iar în perioada de migraţie câte cinci zile pe lună.începutul, vârful şi sfârşitul perioadei de migraţie;



incheiat intre acestia)

administratia ariei de Protectie ROSPA0071 şi ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior

APM Galati


APM Galati

recomanda reducerea cu 50% a capacitatii de functionare a parcului, în perioada migratiilor de primăvara si toamna.

Zgomot sonometrie dB - anual - La limita parcului cu intravilanul


( in baza unui


Titularul raporteaza anual rezultatele monitorizarilor la Custode/Administratia

Custode/Administratia responsabila cu administratia ariei de Protectie ROSPA0071 şi


- daca se constata depasiri a limitelor legale ale zgomotului de 45db in


156

Suprafaţa cuprinsă în planul de monitorizare este reprezentată de suprafaţa amplasamentului analizat la care se

adaugă zonele învecinate care conţin acelaşi tip de habitate ca şi amplasamentul. Aceste zone învecinate reprezintă de fapt zonele martor care sunt un punct de referinţă între situaţia iniţială din cadrul amplasamentului şi cea finală, reprezentată de implementarea proiectului. În funcţie de datele colectate din zona amplasamentului şi zonele martor, eventualele diferenţe dintre datele analizate vor evidenţia evoluţia biodiversităţii din amplasamentul proiectului odată cu punerea în funcţiune al acestuia.

contract incheiat intre acestia)

responsabila cu administratia ariei de Protectie ROSPA0071 şi ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior

APM Galati

ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior

APM Galati

apropierea locuintelor se recomanda intreruprea activitatii turbinelor aflate aproape de acestea pe timpul noptii.


157

7.4. Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării m ăsurilor de reducere a impactului

Pentru monitorizarea zonei beneficiarul a prevăzut o suma de aproximativ~10.000 E pentru implementarea măsurilor de reducere a impactului creat prin construcţia şî funcţionarea parcului eolian. Beneficiarul va împuternici o persoana desemnată pentru implementarea măsurilor de reducere.

Planul de implementare a măsurilor de reducere a impactului asupra mediului se va realiza conform tabelului

Impactul prognozat Măsura de reducere a impactului Factori implicaţi

Perioada de implementare a masurilor Responsabil

Faza de construcţie Direct Pe termen lung Biodiversitate; Flora şi fauna Efect de deranj şi restrângere a faunei specifice zonei datorită construcţiei şi exploatării, poluării fonice rezultate de activitatea de organizare şantier. deranjul speciilor de mamifere, păsări, reptile şi nevertebrate din cauza zgomotului şi vibraţiilor create de către utilajele, mijloacele de transport şi activităţilor specifice;

Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor existente de către personalul organizării de şantier; Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea eventualelor capturări involuntare a unor specii de vertebrate: mamifere, reptile şi specii de pasări; Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba fauna locala; Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul destinat proiectului (existente sau nou create); Interzicerea unor activităţi care să ducă la distrugerea speciilor de flora şi deranjarea populaţiilor de fauna prezente în habitatele limitrofe (ardere vegetaţie, distrugere locuri de cuibărit, capturare şi omorâre indivizi) Reamenajarea peisajului afectat de proiect cu vegetaţie specifica nativă, astfel încât să se promoveze, recolonizarea şi repopularea cu faună locală care a fost îndepărtată o dată cu demararea activităţilor de construcţie.

Nu sunt afectate specii de interes comunitar sau specii cu regenerare dificil ă; Densitatea indivizilor vegetali în zona de implementare se va modifica mai ales în etapa de decopertare dar se fa reface erata cu perioada de refacere a zonelor disturbate

Măsura necesare în faza de construcţie pentru implementarea obiectivelor planului propus. Măsuri permanente. Responsabil SC CONACHI EOLICA SRL


158

Reconstrucţia ecologică cât mai grabnică a spaţiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covor vegetal în toate suprafeţele libere pentru regenerarea vegetaţiei locale care să favorizeze colonizarea unor specii de interes (specii de herpetofaună, mamifere mici, nevertebrate etc.); Lucrările de decopertare a solului şi a formaţiunilor vegetale existente vor avea loc numai în perimetrul desemnat planului; Este interzisă arderea vegetaţiei; Este interzisă introducerea unor specii invazive;

Faza de exploatare Direct Pe termen lung Posibila refacere a vegetaţiei prin instalarea unor specii ruderale cu rezistenţă şi regenerare mare; Posibil impact asupra avifaunei şi chiropterelor prin coliziune cu turbinele eoliene

Reamenajarea amplasamentului afectat de proiect cu vegetaţie specifica nativă (indivizi vegetali cu o putere de regenerare mare datorita unei bune fructificări/înmulţiri vegetative pe cale naturală observate şi pe habitatele limitrofe), astfel încât să se promoveze recolonizarea cu faună locală care a fost îndepărtată o dată cu demararea activităţilor de exploatare. este interzisa introducerea unor specii invazive pentru refacerea amplasamentului; Sa va asigura că turbinele amplasate nu vor oferi condiţii propice pentru cuibăritul speciilor de păsări. Se va monitoriza: Impactul produs prin creşterea comportamentului de evitare al zonei de către păsări şi lilieci. Impactul de coliziune prin metoda căutării cadavrelor de păsări şi lilieci. Monitorizarea a activităţilor păsărilor în zona în perioada funcţionării parcului eolian pe o perioada de minim 1 an

Prin refacerea zonelor afectate, treptat plantele se vor regenera şi vor ocupa habitatul disturbat. Aceste masuri scad posibilul risc de ciocnire a păsărilor cu turbinele eoliene în raza de acţiune a palelor. Masuri realizate cu scopul de a limita prezenta unor specii pe amplasament.

Responsabil SC SCHELA WIND SRL


159

precum şi inventarierea posibilelor carcase de chiroptere sau păsări moarte în urma coliziunii cu turbinele eoliene. Creşterea ratei de detectabilitate a palelor turbinelor eoliene prin vopsirea vârfurilor palelor în culori de avertizare (roşu sau negru); În cazul în care se vor observa carcase de chiroptere în zona parcului eolian, beneficiarul va avea obligaţia unor dispozitive de bruiaj pentru semnalul electromagnetic cu scopul îndepărtării chiropterelor din zona de acţiune a palelor turbinelor eoliene.


160

8. SITUATII DE RISC Analiza situatiilor de risc se prezinta astfel:

� riscuri naturale (cutremur, inundaţii, secetă, alunecări de teren etc.); � accidente potenţiale (analiza de risc); � analiza posibilităţii apariţiei unor accidente industriale cu impact

semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact negativ semnificativ dincolo de graniţele ţării;

� planuri pentru situaţii de risc; � măsuri de prevenire a accidentelor.

Respectarea celor mai bune tehnici disponibile in domeniu reprezinta cea mai buna solutie pentru evitarea riscurilor.

Intervenţia rapidă/prevenirea şi managementul situaţiilor de urgenţă Declaratie de Mediu MGA Manualul sistemului de management al mediului 001 Evaluarea aspectelor de mediu si dispunerea analizei 002 Managementul si actualizarea prevederilor normative, legislative si ale 003 Politica, obiective si scopuri legate de mediu 004 Formare, sensibilizare si competente 005 Comitete de siguranta, sanatate si mediu 006 Comunicare 007 Managementul documentatiei si inregistrarilor 008 Exploatarea instalatiei 009 Managementul Intretinerii 010 Managementul combustibilului 011 Managementul emisiilor in atmosfera 012 Managementul deseurilor 013 Managementul ciclului apei 014 Managementul substantelor periculoase 015 Managementul si controlul societatilor externe 016 Modalitati de calificare a furnizorilor


161

017 Interventii in caz di accidente si/sau situatii de urgenta 018 Supraveghere si masuratori 019 Managementul activitatilor de control al calibrarii instrumentelor 020 Neconformitati mediu, actiuni corective si preventive 021 Audit al sistemului de management al mediului 022 Reexaminarea conducerii La aceasta documentatie se vor adauga instructiunile de functionare,

fascicolele informative si toate documentele de inregistrare a sistemului. Pentru prevenirea riscurilor apariţiei unor accidente de muncă în timpul

activităţilor de construcţii-montaj, lucrările se vor efectua în conformitate cu standardele naţionale şi internaţionale aplicabile. Astfel, se va avea în vedere :

Utilizarea în stare tehnică de bună funcţionare a tuturor utilajelor, echipamentelor şi sculelor;

Utilizarea echipamentului de protecţie şi protecţie specială în cazurile unde se impune aceasta;

Lucrările de construcţii-montaj, instalaţii sanitare şi instalaţii electrice se vor realiza pe baza unor proiecte tehnice în care sunt notificate şi situaţiile de risc;

Se vor prevedea echipamente şi resurse pentru prevenirea incendiilor şi reducerea efectelor acestora;

Se vor lua în consideraţie situaţiile de vânt puternic pentru lucrările la înălţime;

Se vor lua în consideraţie situaţiile de precipitaţii abundente pentru protejarea amplasamentului, mijloacelor tehnice şi materialelor de pe amplasament.

Factori de risc în perioada de exploatare a PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI, judeţul GALATI

Tinând cont de condiţiile de exploatare a instalaţiilor de turbine eoliene s-au detaşat următorii factori de risc:

Tipurile de subsisteme surse

de pericol

Etapa punerii in opera

(proiectare, construcţie, exploatare, reparaţie)

Eveniment iniţiator Eveniment iniţial Infuentele cimp. Factori climatici Distanta sursa-

tinta Extern

Mediu activ Intern De

natura intriseca

Asociat de mat. de constr.

Asociat fluidului

Evenim. principal

Evenim. final


162

Stâlp turbina Proiectare, construcţie, exploatare

Vant, cutremur, precipitaţii , diferente de temp

incarcari statice

Comprimare, rupere, indoire, răsturnare

Coroziune, oboseala materialului

îndoire, răsturnare

Rupere -distrugerea intregii structuri

Pale turbina Proiectare, construcţie, exploatare, reparaţie

Vant, precipitaţii, descărcări electrice, inghet, dezgheţ

Forte dinamice

Ciobire, rupere 0.5

Desprinderea bucăţilor de gheata

Ciobire, rupere 2.5

Rupere

Nacela Proiectare, construcţie, exploatare, reparaţie

Vant. precipitaţii descărcări electice, inghet dezgheţ,

Forte dinamice.

Comprimare, răsturnare

Răsturnare Distrugerea ansamblului

Rotor Proiectare, construcţie, exploatare, reparaţie

Forte dinamice

Rupere Rupere Distrugerea rotorului si a palelor turbinei

Sistem de rotire a nacelei

Proiectare, construcţie, exploatare, reparaţie

Forte dinamice

Compresiun. Defectare, blocare

Scăderea productivităţii turbinei, distrugerea structurii

Sistem de rotire a nacelei

Proiectare, construcţie, exploatare, reparaţie

Forte dinamice

Compresiun. Defectare, blocare

Scăderea productivităţii turbinei, distrugerea structurii

Frâna mecanica

Proiectare, exploatare

Forte dinamice

Uzura, rupere Defectare, Scăderea productivităţii turbinei Distrugerea str.structurii

9. DESCRIEREA DIFICULTATILOR Evaluarea impactului asupra mediului s-a realizat fără dificultăţi tehnice sau

practice.


163

10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Informatii despre titularul proiectului

Denumirea lucrării: PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,

JUD.GALATI TITULAR

SC CONACHI EOLICA SRL, Bacău � Bacău, Str. I. L. Caragiale 1 D 6 � Numărul de telefon 0234545683; 0 � Nr. de fax 0234 562410 � Adresa de e-mail, [email protected]; [email protected] � Adresa paginii de internet: www.energofor.ro � Numele persoanelor de contact: Ing. Gheorghe Păduraru

PROIECTANT - SC ENERGOFOR SRL Bacău

Informatii despre autorul atestat al raportului evaluării impactului asupra mediului

AUTOR ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU: SC MEDIU RESEARCH SRL, înscris în registrul unic al elaboratorilor

de studii pentru protecţia mediului la pozitia nr. 8, pentru elaborarea DE RM, RIM, BM, RS, EA, sediul în Str.Alexei Tolstoi Nr. 12, Bacău tel 0725 526148, 0745 509779, nr. fax 0334 407239, email [email protected], [email protected]


164

Denumirea proiectului si localizare

Proiectul de investiţie „Lucrări de construire noi capacităţi de producere

energie electrică – PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI, JUD. GALATI ; instalaţii de racordare, staţii de transformare, construire şi extindere reţele electrice, construire şi modernizare căi de comunicare şi acces în comuna SLOBOZIA CONACHI, judeţul GALATI se realizează în scopul producerii şi furnizării de energie regenerabilă şi atingerii ţintelor naţionale privind producţia de energie electrică din surse regenerabile, a stimulării realizării investiţiilor privind protecţia mediului şi asigurarea securităţii energetice a României.

Zona destinată implementării proiectului a fost desemnată având în vedere caracteristicile tehnice de dezvoltare a tehnologiilor de producere energie din surse regenerabile (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului) necesare funcţionării parcului eolian propus.

Scopul investiţiei este de a valorifica potenţialul eolian al zonei comunei

SLOBOZIA CONACHI si PECHEA , prin construirea unui parc eolian compus dintr-un număr de până la 66 generatoare eoliene, cu o capacitate totală instalată de până la 198 MW si statie de transformare.

Investiţia prezintă o importanţă deosebită pentru îndeplinirea obligaţiilor ce

revin României din Directiva 77/2001/CE, obligaţii asumate prin Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, aprobată prin H.G. 1535/2003 şi foaia de parcurs în domeniul energetic, parte a Acordului de aderare la UE.

Parcul eolian este un proiect amplu, cu caracter industrial, compus din urmatoarele categorii de lucrari:

� construire 66 generatoare eoliene; � retele electrice pentru preluarea si evacuarea energiei electrice in

reteaua de inalta tensiune formata din : linii electrice subterane de medie tensiune si 110kV cat si transformatoare ridicatoare de medie tensiune/110kV si 110 kV/ 400 kV;


165

� drumuri de acces la generatoare pentru a asigura serviciul de mentenanta la generatoare pe parcursul functionarii;



Totodată, investiţia propusă prezintă şi utilitate publică locală majoră prin crearea de noi locuri de muncă, prin amenajările de infrastructură realizate care vor imbunatati calitatea drumurilor de exploatare existente, etc.

AMPLASAMENT COMUNA SLOBOZIA CONACHI, jud. GALATI Vecinătăti � NE – Rediu � NV – Costache Negri � V – Tudor Vladimirescu � S – Piscu � SE – Schela � Cuza Voda � Localitatea se află situată în partea de sud a judeţului Galaţi, traversată de DJ

251 şi DJ 255, pe valea pârâului Suhurlui, la 30 km de municipiul Galaţi Zona destinată implementării proiectului a fost desemnată având în vedere

caracteristicile tehnice de dezvoltare a tehnologiilor de producere energie din surse regenerabile (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului) necesare funcţionării parcului eolian propus.

Încadrarea în planurile de urbanism/amenajarea teritoriului

aprobate/adoptate şi/sau alte scheme/programe;Conform Certificatului de Urbanism nr. 154/26.05.2011;


166

� Regimul juridic: o teren situat in extravilanul comunei SLOBOZIA CONACHI,

aparţinând domeniului public de interes local si proprietate privata a unor persoane fizice:

� Regimul economic o teren arabil, drumuri de exploatare existente si teren

neproductiv; o destinatia propus – construire centrala electrica eoliana

C.E.E. SLOBOZIA CONACHI si PECHEA; construire drumuri de acces; modernizare drumuri de exploatare,; construire platforme tehnologice; construire drumuri racorduri electrice aferente si statii de conexiune; organizare de santier..

� Regimul tehnic o Suprafata de teren = 964.150,00mp.

Etapele propuse în realizarea proiectului analizat sunt realizate cronologic

astfel: Asigurarea construcţiilor şi amenajărilor necesare noilor funcţiuni; Principalele categorii de lucrări executate pentru realizarea acestui obiectiv

se vor desfăşura conform planului de construcţie în ordine cronologică a dezvoltării parcului eolian.

Primirea amplasamentului şi delimitarea zonelor de lucru Lucrările privind amenajările noilor funcţiuni se vor derula numai după

marcarea şi delimitarea pe teren a amplasamentului lucrării, în conformitate cu etapele de execuţie şi cu planurile de situaţie executate de proiectant. În cadrul acestei etape se va pune bazele organizării de şantier.

În cadrul organizării de şantier acţiunile întreprinse se referă la: stabilirea baracamentelor; modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor; modul de depozitare al materialelor folosite; numărul de utilaje de construcţie necesar; instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.


167

Amenajări necesare prin lucrări de reabilitare a drumurilor de

exploatare, execuţia căilor de acces, a platformelor de operare şi a fundaţiilor turbinelor eoliene.

Realizarea parcului eolian va respecta următoarele etape: Realizarea unor studii de fundare pe amplasamentul fiecărei turbine, pentru a

determina capacitatea solului de a susţine greutatea instalaţiei. Realizarea cailor de acces si modernizarea drumurilor de exploatare. Acestea

vor fi atât drumuri existente de exploatare agricolă modificate pentru a permite accesul utilajelor, cât şi drumuri noi, în interiorul parcelelor.

Săparea gropilor destinate amplasării fundaţiilor. Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt drumuri permanente

utilizate în perioada construcţiei parcului eolian pentru transportul echipamentelor şi materialelor, şi apoi după finalizarea parcului eolian pentru operaţiuni de întreţinere, reparaţii şi acces a vehiculelor la turbine. Deşi utilizarea acestor drumuri de acces este temporară, drumurile trebuie sa fie proiectate să reziste la utilizări extreme datorate gabaritelor mari ale camioanelor de transport materiale şi echipamente precum şi a utilajelor ce vor opera pe amplasament.

Tipurile de camioane utilizate pentru transportul componentelor turbinelor eoliene vor avea fiecare caracteristici specifice de încărcare şi de întoarcere (viraj), iar la proiectarea căilor de acces se vor lua în consideraţie condiţiile cele mai defavorabile pentru accesul acestora pe amplasament. Masa maximă tranzitată suportată de drumul de acces în perioada de construcţie a turbinelor eoliene o constituie nacela sau secţiunea de bază a turnului, masă ce poate ajunge la peste 100 tone. Individual camionul de transport este proiectat la încărcare cu masa autorizată de 10 tone pe ax (osie) si până la 15 tone pe ax (osie) masa maximă autorizată pentru betoniere. Astfel pentru a permite accesul materialelor, utilajelor şi a suporta încărcări de masă mare, drumurile de acces sunt proiectate să îndeplinească următoarele cerinţe/necesităţi elaborate de constructorul turbinelor eoliene:

� lăţimea minimă de 4 metri a benzii de rulare în linie dreaptă ); � maxim 8º înclinarea longitudinală; � înclinarea laterală a drumului de acces trebuie să fie de maxim 2º;


168

� masa maximă suportată pe axul drumului în condiţii umede şi uscate de trebuie să fie de minimum 17 tone;

� presiunea maximă suportata de axul drumului trebuie sa fie de minim

180 kN/m2;

� raza de curbura a drumului de acces trebuie sa îndeplinească cerinţele de transport pentru tipurile de camioane, utilaje şi echipamente operate şi transportate;

� raza de curbură longitudinală (convexă sau concavă) a drumului de acces nu trebuie să fie mai mică de 200 metri.

� vizibilitatea orizontală a drumului de acces trebuie să fie de minim 6,6 m de la suprafaţa acestuia;

� compoziţia constructivă a drumului de acces trebuie sa fie bine gradată pe tipuri de agregate utilizate păstrându-se astfel o drenare eficientă a apelor pluviale către rigole, zone adiacente;

� sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces, platformelor macaralei, zonelor de depozitare sunt proiectate pentru a asigura controlul şi drenajul natural al apelor către zonele libere.

� Informaţiile avute în vedere pentru proiectarea drumurilor de acces includ pe lângă tipurile de camioane şi utilaje implicate in transportul şi operarea echipamentelor necesare construcţiei parcului eolian şi studii privind topografia zonei, structura solurilor, investigaţii geotehnice.

Aceste date sunt utilizate în detaliu pentru a proiecta şi dezvolta drumuri de

acces la parcul eolian din drumul de exploatare. În urma investigaţiilor si a informaţiilor din teren s-au stabilit principalele caracteristici ale infrastructurii proiectului propus prin:

� drumurile de acces propuse vor realizate conform proiectului fiind nivelate şi compactate cu un strat de balast având o lăţime maximă de 4,00 m;

� drumurile de exploatare existente vor fi reabilitate nivelate, compactate şi pietruite având o lăţime maximă de 4,00 m;

Drumurile de acces sunt conectate la drumurile de exploatare si pe de altă parte la platformelor de operare a macaralelor.


169

Alcătuirea profilelor transversale se va face in conformitate cu STAS 10.144/3 –Elemente geometrice ale străzilor, STAS 10.144/5 – Calculul capacitaţii de circulaţie a străzilor, STAS 10.144/6 – Calculul capacitaţilor de circulaţie a intersecţiilor de străzi.

IMPACTUL POTENTIAL, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI S I MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

Apa


� În perioada de construcţii montaj. Din analiza tehnologiei de execuţie cât şi a tehnologiei de exploatare a

Ansamblului de Turbine Eoliene rezultă că generarea de ape uzate este puţin probabilă. Aceasta este justificată şi de faptul că lucrările de construcţie se vor executa etapizat cea ce înseamnă că nu va fi o concentrare semnificativă de forţă de muncă şi utilaje, iar în tehnologia de construcţie se vor utiliza materiale prefabricate caz în care cantitatea de deşeuri de pe amplasament va fi foarte redusă. Totuşi, se impun măsuri eficiente, de limitare, a interactiunii dintre organizarea de santier si mediul înconjurător.

Beneficiarul trebuie să supravegheze permanent respectarea de către constructor a tuturor conditiilor de mediu.

Utilizarea apei se face diferit în cele două etape luate în considerare la evaluarea impactului. Astfel, în perioada de construcţii – montaj apa este utilizată atât pentru igienizarea personalului care lucrează la construcţie cât şi la procesele tehnologice ce pot intervenii în construcţie. Din toată această cantitate de apă în apele uzate se regăseşte aproape toată apa utilizată de personalul ce lucrează la construcţie, pentru igienizare si o mică parte din alte utilizări, restul de apă se pierde prin evaporare.

Apa uzată rezultată de pe şantierul de construcţie este colectată în containere etanşe ecologice şi evacuată de amplasament prin grija constructorului la o staţie de epurare apă uzată menajeră.


170

O altă variantă ar fi transportul personalului pentru igienizare în locuri special amenajate la sediul firmelor de construcţii, variantă care ar elimina producerea apelor uzate pe şantier.

Partea de apă utilizată în tehnologia de preparare a materialelor de construcţii sau altă utilizare tehnologică este în cantităţi nesemnificative mai ales dacă se lucrează cu materiale gata pregătite în alte locaţii.

Apa potabilă – necesară pentru personalul care lucrează pe şantier este îmbuteliată şi distribuită de către societatea de construcţii.

� În perioada de exploatare a instalaţiilor de turbine eoliene

Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial eolian nu implică utilizarea apei. În aceste condiţii pe amplasament nu se produc în urma aplicării procesului tehnologic de generare a energiei ape uzate. Apele care pot apărea pe amplasament sunt rezultate din precipitaţi, care vor fi drenate spre zona culturilor agricole. Produsul realizat de centrala de eoliene este energia electrică curată, fără produşi poluanţi care să afecteze mediul acvatic din zonă.

Măsuri de protecţie a apelor în perioada de amenajare/construcţie: - limitarea traseelor autovehiculelor şi utilizarea reţelei de căi de acces existente pentru evitarea încărcării suplimentare a cursurilor de apă cu particule în suspensie - evitarea traversărilor repetate prin albiile de pâraie sau torenţi din zonă. - reconstrucţia cât mai grabnică a spatiilor afectate prin lucrările de decopertare şi excavare, pentru evitarea eroziunii solurilor şi încărcarea cursurilor de ape cu material în suspensie; - eliminarea apariţiei unor riscurilor de deversare accidentala - finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu respectarea timpilor tehnologici necesari. - realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din precipitaţii; - întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locuri special amenajate; - condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru managementul apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor;


171

- manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se va face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii; - utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie. - pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare orăşeneşti şi în staţiile de epurare;

Aerul

Sursele de poluare atmosferică estimate la realizarea investiţiei: Sursele de poluare atmosferică în viitorul parc eolian din locaţia situată în

comuna SLOBOZIA CONACHI, jude ţul Galati sunt: Sursele mobile materializate de mijloace de transport, echipate cu motoare cu

ardere internă ce funcţionează pe motorină si benzină; Surse cu emisii necontrolate materializate de volatilele organice care se

degajă de la o eventuală gospodărire de combustibili si lubrifianţi amenajată în timpul organizării de şantier.

� Sursele de poluare atmosferică estimate în perioada de construcţie/amenajare

Luând în considerare specificul sectorului de amplasare a turbinelor şi parcului eolian, zona fiind preponderent agricolă, sursele de poluare existente ce pot fi enumerate sunt reprezentate de gazele de evacuare ale maşinilor agricole, respectiv de praful generat de trecerea acestora pe drumurile de exploatare si terenuri, in perioadele de lucrari. În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora. Execuţia lucrărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe de altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor (produse petroliere distilate) atât în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări, cât şi ale mijloacelor de transport folosite.


172

Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei lucrărilor proiectate, sunt asociate lucrărilor de excavaţii, de vehiculare şi punere în operă a materialelor de construcţie, precum şi altor lucrări specifice. Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta, depinzând de nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice. Natura temporară a lucrărilor de construcţie, specificul diferitelor faze de execuţie, modificarea continuă a fronturilor de lucru diferenţiază net emisiile specifice acestor lucrări de alte surse nedirijate de praf, atât în ceea ce priveşte estimarea, cât şi controlul emisiilor. Amenajarea terenului necesar dezvoltării parcului eolian implică o serie de operaţii diferite, fiecare având propriile durate şi potenţial de generare a prafului. Sursele principale de poluare a aerului, specifice execuţiei lucrărilor pot fi grupate după cum urmează: O altă sursă potenţială de poluare aerului o constituie activitatea utilajelor folosite în constructie Acestea sunt reprezentate în principal de transportul materialelor şi prefabricatelor, de la organizarea de şantier unde sunt depozitate şi prelucrate la locul de asamblare şi construcţie. Poluarea specifică activităţii utilajelor se apreciază după consumul de carburanţi, respectiv emisia de emisii de poluanţi în atmosferă datoraţi arderii acestora (substanţe poluante: NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea carburanţilor etc.) şi aria pe care se desfăşoară aceste activităţi. Poluarea atmosferei specifică organizărilor de şantier este redusă şi localizată. Sursele se încadrează în categoria surselor discontinue. Date fiind perioadele limitate de executare a lucrărilor de construcţie, emisiile aferente acestora vor apare în aceste perioade, cu un regim maxim de 10 ore/zi. Sursele de poluare atmosferică estimate în perioada de exploatare a parcului de eoliene În perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de poluare a atmosferei.


173

Nu există niciun fel de emisii de poluanţi care pot afecta factorul de mediu aer în perioada de funcţionare/exploatare a parcului eolian. Neexistând emisii de poluanţi în aer datorită realizării unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii şi nici modificări ale calităţii aerului.

Prognozarea poluării aerului: Poluarea aerului atmosferic se estimează că ar putea intervenii în special

în faza de construcţie a investiţiei prin mijloacele de transport şi utilajele de construcţii care utilizează motoare cu ardere internă.

Această poluare este cea provenită din sursele mobile. Utilizarea mijloacelor de transport şi a utilajelor de construcţie pe şantierul unde se realizează investiţia este în funcţie de numărul de turbine care sunt montate individual sau simultan. Tehnic şi economic ar fi abordarea a maxim trei poziţii de montaj simultan. Această abordare nu ar crea o poluare semnificativă din partea surselor mobile de poluare, estimat fiind că mijloacele de transport şi utilajele de construcţii aflate în zonă nu ar consuma mai mult de 100 de litri de combustibil pe oră, toate.

Poluarea dată de sursele mobile se simte cu atât mai puţin şi prin faptul că desfăşurarea activităţii de construcţii - montaj se face la o distanţă de mai bine de 300 m de ultima locuintă, iar zona este bine ventilată de curenţii de aer.

În ceea ce priveşte poluarea din sursele necontrolate se apreciază că la nivelul a 5 - 6 motoare cât pot lucra în zonă nu este necesară o gospodărie de combustibil şi ca urmare dispare sursa de emisii volatile a compuşilor organici.

Gospodăria de combustibil nu este prevăzută în planul de realizare a investiţiei.

Din procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial eolian nu rezultă substanţe care să polueze aerul atmosferic.

Temperatura la care lucrează şi etanşeitatea echipamentelor care utilizează substanţe organice de răcire şi ungere nu permite formarea compuşilor organici volatili din substanţele menţionate. În acelaşi timp capacitatea carcaselor tehnologice de stocare a acestor substanţe este redusă (maxim 10 litri) ca să poată genera o cantitate remarcabilă de substanţe volatile.

Mişcarea elicei turbinei eoliene determină o bună ventilare a aerului din zonă cu efecte benefice asupra florei şi faunei din vecinătatea amplasamentului.


174

Acesta a fost unul din motivele pentru care capacitatea mondială de generare a energiei electrice folosind energia eoliană, a cunoscut o crestere cu mai mult de 30% pe an, astfel a sărit de la mai putin de 5.000 megawati în 1995, la 39.000 megawati în 2005 – o crestere de aproape opt ori.

Măsuri de protecţie a aerului în perioada de construire Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc

în perioada de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca urmare, nu se poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare în atmosferă a aerului impurificat/gazelor reziduale.

Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe toată durata utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară.

Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni.

Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de alimentare carburanţi şi nu pe amplsamentul parcului;

Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic, sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub acţiunea utilajelor de lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate.

Drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă pentru a se reduce praful, sau cu lianţi chimici pe bază de apă.

Zgomot

Ca orice echipament industrial si turbinele eoliene produc în functionare zgomote, datorită sistemelor mecanice în functionare, a despicării aerului de palele în rotire sau a trecerii palelor prin dreptul stâlpului de sustinere, când se produce o comprimare a aerului. Pentru a nu avea un impact negativ în special în zonele dens populate, sursele de zgomot sunt foarte riguros controlate de fabricantii de turbine


175

si se iau măsuri tehnologice speciale pentru fiecare sursă. Asa se face că în urma unor măsurători în natură, fabricantii dau garantii ferme asupra limitei superioare a zgomotelor produse de turbina respectivă.

Impactul dat de zgomote şi vibraţii trebuie tratat în două situaţii distincte pentru amplasamentul de realizare a PARCULUI EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI, judeţul GALATI , respectiv în perioada de realizare a construcţiei şi în perioada de desfăşurare a activităţilor specifice de producerea energiei electrice din potenţial eolian.

Perioada de executie: Activităţile de construcţia PARCULUI EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI, judeţul GALATI , sunt lucrări de construcţii montaj şi sunt producătoare de zgomote şi vibraţii.

Măsurătorile de zgomot se realizează de regulă, ţinând cont de trei nivele de observare:

� zgomot la sursă; � zgomot în câmp apropiat; � zgomot în câmp îndepărtat.

Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi: condiţiile meteorologice, efectul de sol, absorbtia în aer, topografia terenului, vegetaţia etc.

În general, utilajele folosite în mod frecvent într-un santier au următoarele puteri acustice asociate (tabelul urmator):

Generarea de vibraţii este favorizată de calitatea căilor de acces din zonă. Pe baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se estimează că în şantier vor exista nivele de zgomot de până la 100 dB (A) pentru scurte intervale de timp.

Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în domeniul zgomotului şi

vibratiilor, ţinând seama de diminuările cu distanţa, efectul solului, intervale de lucru mai mici decât perioada de referinţă (o zi) se apreciază că începând de la distanţa de 100 m fată de şantier se vor înregistra niveluri echivalente de zgomot inferioare valorii de 50 dB (A).

În vederea reducerii nivelului de zgomot si vibraţii beneficiarul investitiei va trebui să impună constructorului să nu folosească utilaje cu grad avansat de uzură care pot emite pe lângă zgomote la niveluri mai înalte si alte noxe. Consultanţii în


176

acustică, Southampton şi Machynlleth au constatat că practic, orice masină sau utilaj cu părţile aflate în mişcare va face un sunet, iar turbinele eoliene nu fac excepţie. Turbinele eoliene sunt bine concepute, în general liniştite în funcţiune, şi în comparaţie cu zgomotul produs de traficul rutier, trenuri, avioane şi activităţi de construcţie etc., zgomotul produs de turbine eoliene este foarte scăzut.

Zgomotul perceput de locuitorii unei case aflate la o distantă de 300 m de un parc eolian este aproximativ comparabil cu a unui curs de apă aflat la 50 – 100 m distantă sau cu fosnetul de frunze la o adiere de vânt. Acest lucru este similar cu nivelul de sunet în interiorul unei sufragerii tipice cu un foc de gaz pornit, sau în sala de lectură a unei biblioteci neocupată sau într-un birou liniştit, cu aer condiţionat.

După cum arată tabelul, sunetul a unui parc eolian în lucru este de fapt mai puţin obişnuit traficului rutier sau un birou. Chiar şi atunci când creşte viteza vântului, este dificil de a detecta o creştere a sunetului.

În timpul de desfăşurare a activităţilor specifice: În timpul funcţionării turbinelor eoliene zgomotul este generat de:

� Funcţionarea angrenajelor cutiei de viteze; � Funcţionarea generatorului electric; � Funcţionarea palelor turbinei eoliene.

Generatorul electric şi angrenajele cutiei de viteze dau un zgomot nesemnificativ, carcasele tehnologice ale acestor echipamente au şi caracteristici fonoabsorbante.

Conform studiilor efectuate de specialişti din tările Uniunii Europene care deţin suprafete întinse de parcuri eoliene, turbinele de vânt moderne nu sunt zgomotoase, majoritatea fabricantilor garantând că la nivelul rotorului turbinei zgomotul (presiunea sunetului) nu depăseste 100 dB (A), echivalent cu un zgomot din orice industrie prelucrătoare.

În cazul în care vântul bate în directia unui receptor, nivelul presiunii sunetului la o distantă de 40 m de o turbină tipică este de 50 - 60 dB (A), ceea ce echivalează cu nivelul unei conversatii umane obisnuite. La 150 m zgomotul scade la 45,5 dB (A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuintă, iar la distanta de peste 300 m zgomotul functionării unor turbine se confundă cu zgomotul produs de


177

vântul respectiv. Dacă vântul bate din directie contrară, nivelul zgomotului receptionat scade cu circa 10 dB (A).

Conform specificului fiecărui amplasament în parte, pentru ca nivelul de zgomot să fie cel acceptat, trebuie avută în vedere păstrarea unei distante suficiente fată de asezările umane, diverse anexe gospodăresti, institutii publice, monumente istorice si de arhitectură, parcuri, spitale si alte asezăminte de interes public.

În ce priveste vibratiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu. Zgomotul scade în intensitate dacă puterea generată de turbină (funcţie de

viteza vântului) scade şi ea. Zgomotul generat de rotirea palelor turbinei este de asemenea proporţional cu

viteza vântului. Astfel, calculele făcute pentru determinarea nivelului de zgomot după un algoritm dat de standardul german în domeniu, DIN ISO 9613-2 au scos în evidenţă nivele de zgomot diferite în raport cu:

� puterea turbinei; � viteza vântului; � distanţa şi înălţimea faţă de turbină.

Pentru turbine cu o putere nominală de 3 MW la viteza vântului de 10m/s, din calcul a rezultat 104,5 dB în imediata apropiere (10 m distantă) şi 35 – 45 dB la distanţă peste 350 m, înălţimea de măsurare fiind de 5,0 şi 10 m. Măsuri de diminuare a impactului cauzat de zgomot şi vibra ţii Măsurile de diminuare implementate de regulă pentru astfel de surse de zgomot şi vibraţii în cadrul celor mai multor organizări de şantier: - respectarea distanţei minime faţă de amplasamentele zonelor locuite şi a altor receptorilor sensibili conform ORD. 49/2007 – 300m. _ un program cuprinzător de măsuri de protecţie auditiva şi împotriva vibraţiilor a personalului la locul de muncă elaborat în funcţie de zgomotele şi caracteristicile de vibraţie specifice fiecărui tip de activitate, în vederea protejării sănătăţii şi capacităţii de muncă ale lucrătorilor; - controlul tehnologic şi managementul surselor de zgomot şi vibraţii şi implementarea unor programe de monitorizare şi a unor procese de corecţie.


178

Aceste măsuri de diminuare a impactului generat de zgomot şi vibraţii au fost stabilite ţinând cont de: - natura amplasamentelor; - apropierea faţă de receptori sensibili expuşi la acţiunea zgomotului şi vibraţiilor în cadrul ariei naturale protejate învecinate şi a comunităţilor umane învecinate; - nivelului de zgomot caracteristic organizării de şantier asociat lucrărilor de construcţie şi traficului rutier pe drumurile de acces şi exploatare; Astfel măsurile propuse pentru atenuarea impactului generat de zgomot şi vibraţii asociate activităţilor de construcţie constau în: - măsuri tehnice privind implementarea controlului tehnologic şi managementul surselor de zgomot pentru limitarea perioadelor de construcţie în zonele sensibile,; - măsuri de securitate pentru stabilirea unor zone de protecţie acustică, instalarea de semne, stabilirea şi impunerea unor viteze limită pentru circulaţia vehiculelor, utilizarea de echipament corespunzător pentru protecţia personalului, - măsuri de control corespunzătoare, pentru întreţinere preventivă a utilajelor importante, în vederea menţinerii emisiilor acustice în limitele operaţionale normale;

Solul

Prognozarea poluării solului Poluarea solului în cazul investiţiei prezente poate intervenii în două etape

distincte: � Etapa de realizare a construcţiei; � Etapa de utilizare a parcului eolian construit pentru producerea energiei

electrice.


179

În etapa de realizare a investiţiei se poate mentiona că pentru obiectivul propus, planul prevede variante de construcţie modernă, la care generarea de deşeuri de construcţie este minimă. Aceasta presupune un număr redus de operaţii tehnologice, cantitaţi mai mici de materiale de constructie clasice si implicit cantităţi mult mai mici de deşeuri care rezultă din aceste activităti. În acelasi timp, perioada de realizare a constructiei se reduce considerabil, ca si personalul executant necesar. Întreaga executie a lucrărilor pentru realizarea planului propus implică activitatea unui parc divers de utilaje, organizarea de santier, depozite temporare de materiale, precum si o concentrare de efective umane. Toate aceste activităti constituie surse de poluare temporară pentru apă, aer si sol.

Vecinătatea organizării de şantier poate genera surse punctiforme de poluare a apelor de suprafată, solului si aerului cu ape uzate, deseuri menajere, hidrocarburi sau diverse alte substante toxice si periculoase.

Ţinând cont de cele prezentate rezultă că în faza de construcţie a parcului eolian, poluarea solului intervine prin degradare fizică, respectiv prin compactare şi degradarea structurii. În caz accidental poluarea solului se mai poate produce din deşeuri lichide sau solide utilizate în activitatea de construire şi modernizare a drumurilor de acces cât şi a construcţiei fundaţiei şi platformei de montaj a turbinei eoliene. Astfel, trebuie să se ţină cont că în perioada de construcţie a parcului eolian se pot utiliza până la 5 - 10 tone de produse petroliere sub formă de combustibil lichid şi ulei.

Sursele de poluanţi ai solului intervin în cea mare parte tot în faza de construcţii, prin excavaţii şi aport de materiale de construcţie care se fac pentru fundaţiile turbinelor eoliene, pentru realizarea platformelor de montaj şi pentru realizarea sau modernizarea drumurilor de acces, de asemenea din molozul rezultat din eventuala finalizare şi finisare a lucrărilor de construcţie - montaj.

În etapa I, de construcţii - montaj nu există emisii de poluanti ce pot afecta

solul si subsolul zonei. Modificările intervenite în calitatea si în structura solului si a subsolului datorită realizării drumurilor suplimentare de acces, a realizării platformelor de montaj, a turnării fundatiilor (beton armat), a realizării camerei de comandă si liniei electrice vor fi minore.


180

Măsurile preconizate de amenajare şi de refacere vor fi corespunzătoare fiecărei situaţii în parte.

Tehnologia de construcţii – montaj corelată cu montarea secvenţială a turbinelor din parc (un număr de turbine limitat pe secvenţă) va reduce gradul de poluare a solului, toţi posibilii poluanţi ai solului putând fi mai bine gestionaţi.

Poluarea solului în etapa a-II-a de funcţionare , în cazul desfăşurării

activităţii specifice exploatării instalaţiilor de turbine eoliene se poate produce cu deşeuri menajere şi deşeuri rezultate din activitatea de mentenanţă cum ar fi ambalaje de la piese de schimb sau deşeuri de produşi organici utilizate la întreţinerea instalaţiei.

Notăm în primul rând ca într-un parc eolian, mai ales dacă este situat în teren plat, din considerente de valorificare maximală a energiei eoliene, distanta medie dintre două turbine eoliene este de 3 – 4 diametre rotorice, ceea ce pentru turbine mari înseamnă de la câteva sute de metri la peste un kilometru. Rezultă că turbinele de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar ca stâlpii liniilor de înaltă tensiune, care apar aproape oriunde în peisajul din jurul nostru, dar cu care ne-am obisnuit si pe care nu le mai consideram cu un impact negativ asupra peisajului.

Turatia rotoarelor turbinelor mari este foarte lentă - în jur de 16 rotatii/minut, deci nu provoacă si nici nu induce nici un fel de senzatie negativă.

Ocuparea terenului este minimă în arealul amenajat (circa 0,1% din total) - ca si în cazul liniilor electrice – putându-se utiliza în continuare terenul pentru agricultură sau păsunat.

Măsuri de diminuare/protecţie a solului şi subsolului în perioada de

construire În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile

de poluanţi în atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în cea mai mare măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise.

În faza de execuţie, impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin: - obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare din punct de vedere al facilităţilor;


181

- prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de lucru; - în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice, care spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul şi stratul freatic; - evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente, din perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii, depozitarea de materiale etc.; - colectarea corespunzătoare tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii, valorificarea tuturor deşeurilor rezultate.

Biodiversitatea

Analiza s-a realizat conform GHIDULUI DE EVALUARE ADECVATA

PE COMPONENTA BIODIVERSITATII – ORD. 19/2010. S-au efectuata observatii periodice in perioada unui an calendaristic, asupra

florei si faunei din zona. VĂ PREZENTAM IN CONTINUARE CONCLUZIILE EVALU ĂRII

ADECVATE.



• LA 3,2km DE ROSCI0162 – LUNCA SIRETULUI INFERIOR Studiul de evaluarea adecvata s-a realizat conform ord. 19/2010.


182

Motiv pentru care a fost necesara realizarea unei inventarieri in special asupra faunei de păsări din zona amplasamentului si a biocenozei specifice avifaunei din zona ( inventarierea tipurilor de asociatii vegetale, fauna de amfibieni, reptile si micromamifere ce constituie surse de hrana pentru avifauna din zona). Fauna de chiroptere din zona de extravilan a comunei SLOBOZIA CONACHI nu prezintă interes pentru speciile de păsări de interes comunitar specificate in Formularul Standard – ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior si nu constituie un obiectiv de management conservativ pentru Situl Natura 2000 – ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior.



� ROSPA 0071 LUNCA SIRETULUI INFERIOR – ARIE DE

PROTECTIE SPECIALA AVIFAUNISTICA DECLARATA SIT NATU RA 2000 PRIN HG 1284/2007 cu modificările si completările ulterioare prin HG 971/2011.




ale căror scopuri sunt conservarea, mentinerea si, acolo unde este cazul, readucea într-o stare de conservare favorabila a speciilor de păsări si a habitatelor specifice,


183

desemnate pentru protectia speciilor de păsări migratoare sălbatice, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 si 4 A.



Pe amplasament am identificat clasa de habitat N12 – Culturi (teren

arabil). Asociatia vegetala dominanta identificata in zona este : Taraxaco serotinae‐‐‐‐Festucetum valesiacae (Burduja et al. 1956, Răvărut




În urma observatiilor noastre în teren (martie 2011 – octombrie 2011) au

fost înregistrate 72 specii de păsări, aflate in pasaj sau hrănindu-se in zona. Evaluarea a fost efectuată prin parcurgerea drumurilor de acces până

în zonele de instalare a câmpurilor eoliene, străbătând terenuri agricole şi zonele intens păşunate.




184





Liliecii folosesc o mare varietate de habitate de hrănire în funcţie de spectrul trofic, de caracteristicile zborului, ecolocaţiei şi strategiei de vânătoare. O importanţă particulară au însă pădurile, suprafeţele de apă (lacuri, râuri, canale), fâneţele şi păşunile, elementele lineare de vegetaţie (şiruri de arbori, vegetaţia de pe malul râurilor sau canalelor). Habitatele de hrănire utilizate de lilieci au câteva caracteristici comune: • structura favorabilă a habitatelor: aceasta variază în funcţie de specie, de caracteristicile zborului şi ecolocaţiei acesteia; • densitate mare de insecte: diferite grupuri de insecte sunt importante pentru diferitele specii de lilieci; • existenţa unor coridoare verzi: acestea leagă diferitele tipuri de habitate între ele, oferind liliecilor atât zone pentru vânătoare cât şi elemente de conexiune între acestea. Rhinolophus hipposideros – liliacul mic cu potcoavă, identificat in zona amplasamentului parcului de eoliene se afla doar la vânătoare, zona neavând conditii pentru adăpost temporar sau definitiv. Liliecii vânează seara si in prima parte a noptii, toata noaptea, sau seara si dimineata devreme. Ei detectează insectele mari percepând vibratia aripilor, dar rolul major in detectarea hranei îl are ecolocatia.


185


Monitorizarea atenta a speciilor de liliecii afectate de activitatea turbinelor eoliene in primii 2 ani de activitate a acestora in perioada aprilie-mai si iulie – august ( când devin activi pui). Daca se vor constata un număr semnificativ ( peste 20 exemplare) de liliecii morti sau răniti intr-o perioada de monitorizare recomandam reducerea activitătii turbinelor la 50 % in aceste luni ( aprilie-mai , iulie-august).


In perioada de construire si in perioada de functionare este absolut necesara efectuarea unei monitorizări pe o perioada de minim 3 ani ( inventarieri in perioadele de primăvara – toamna) , pentru a se stabili care este gradul/evaluarea impactului parcului eolian asupra avifaunei din aceasta zona ( număr exemplare păsări afectate). In urma unor astfel de monitorizări si in functie de gradul de afectare a populatiilor de păsări din zona se vor putea aplica masurile de reducere a impactului. În concluzie, integritatea ariei de protectie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior, nu este afectată de construirea parcului eolian deoarece: nu reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar – deoarece Parcul Eolian nu va fi amplasat in interiorul Sitului Natura 2000, ci se afla amplasat la o distanta de 2,6 km de limita sitului ROSPA0071, la 3,6 km de ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior. 2. nu duce la fragmentarea habitatelor de interes comunitar - deoarece Parcul Eolian nu va fi amplasat in interiorul Siturilor Natura 2000 3. nu are impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar – deoarece distanta pana la râul Siret si zona de lunca a Râului Siret ( unde


186

păsările de interes comunitar întâlnesc conditii de hrana, adăpost, cuibărire) este de 3.5 km. 4. nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate. În cadrul studiului de evaluare adecvată este evaluat impactul asupra fiecărei specii şi fiecărui habitat de interes comunitar din aria naturală protejată de interes avifaunistic posibil afectată de implementarea proiectului propus, astfel încât să se asigure obiectivele de conservare a acesteia şi integritatea reţelei Natura 2000. Obiectivele de conservare a sitului Natura 2000 au în vedere menţinerea şi restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar si sunt stabilite prin planurile de management aprobate la nivel national. Stabilirea obiectivelor de conservare s-a făcut ţinându-se cont de caracteristicile ariei naturale protejate de interes comunitar (reprezentativitate, suprafaţa relativă, populaţia, statutul de conservare etc.). Obiectivele de conservare a ariei de protectie specială avifaunistică ROSPA0071 si ROSCI0162 - LUNCA SIRETULUI INFERIOR, nu au fost stabilite prin planuri de management până în prezent. Impactul în faza de construcţie Datorită inexistenţei habitatelor naturale cu valoare ridicată de conservare şi a plantelor de importanţă conservativă nu există impact asupra acestora. Impactul actual datorat folosiri ierbicidelor şi a fertilizatorilor este mult mai mare. 63 turbine eoliene se instalează exclusiv în terenuri agricole cultivate intensive şi turbinele G100, G96, G97 se instalează în zona unei pajisti seminaturale iar şanţurile pentru cabluri vor fi amplasate de-a lungul drumurilor de acces şi exploatare şi vor fi acoperite după instalarea acestora. Un impact deosebit de important a cărei monitorizare trebuie să fie făcută este posibila apariţie şi dezvoltare populaţiilor a plantelor alohtone invazive, mai ales în perioada de organizare de şantier. Impact în faza de operare Impactul asupra în faza de operare este nul pentru habitate, floră şi vegetaţie. Concluzii


187

Având în vedere distanţele mari faţă de ariile naturale protejate şi specificul lucrărilor realizate în cadrul proiectului concluzionam ca proiectul analizat nu va afecta integritatea siturilor Natura 2000. Prin realizarea proiectului vor fi afectate habitatele din zona de exploatare, suprafaţa afectata se modifică pe termen lung, ceea ce reprezintă un impact direct negativ, de lungă durată, parţial ireversibil, local, dar de foarte mică amploare. Considerăm că habitatele prezente nu sunt de referinţă şi au valoare conservativă redusă, neadăpostind specii de plante şi animale de interes comunitar, prin urmare exploatarea nu va afecta major resursele de biodiversitate locala. Vegetaţie specifică perimetrului se regenerează foarte bine în condiţiile de sol şi climatice date. Inexistenţa habitatelor cu valoare de conservare mare în zona proiectului şi a faptului că nu va avea loc o fragmentare a habitatelor specifice ariilor naturale protejate mai sus menţionate, apreciem că impactul asupra lor va fi nesemnificativ.





Păsări cuibăritoare Impact în faza de construcţie


188

Caracterizarea habitatelor în zona studiată a relevat prezenţa terenurilor agricole şi a pajiştilor seminaturale, habitate în care nu s-au semnalat prezenţa păsărilor cuibăritoare. Astfel în faza de construcţie păsările cuibăritoare nu vor suferi un impact negativ datorat pierderilor de habitat şi a deranjului provocat de activităţile asociate şantierului.


Nu au fost identificate specii care cuibăresc pe terenurile agricole prin urmare nu au este semnalat un impact negativ în faza de implementare a obiectivelor planului. Ipoteza noastră este aceea că un oarecare impact negativ este posibil să afecteze comportamentul nupţial din perioada cuibăritului la anumite specii prin prezenta oamenilor, precum şi prin perturbările fonice produse de activităţile de pe şantier.






189



acţiune a turbinelor, astfel exista posibilitatea impactului. Există modele ale riscului de coliziune cu rotoarele însă acestea iau drept

constantă viteza de zbor a păsării şi faptul că aceasta nu ar încearcă să evite turbina.



� Habitate, floră, vegetaţie • Nu au fost întâlnite habitate naturale, rare, endemice, cu importanţă






• Impactul asupra nevertebratelor va fi nesemnificativ.


190

Amfibieni şi reptile Monitorizarea zonei destinate implementării proiectului şi obiectivelor de



Monitorizarea avifaunei în zona studiată a proiectului a concluzionat: • Nu au fost identificate păsări ce cuibăresc în perimetrul proiectului. • Chiar dacă nu cuibăresc în interiorul proiectului speciile care cuibăresc în

vecinătate vizitează rar zona proiectului în căutare de hrană. • Suprafaţa zonei de implementare a proiectului nu se suprapune cu

suprafeţe ale Ariilor de Importan ţă Avifaunistică, SPA, sau rezervaţie naturală având drept obiectiv protecţia păsărilor.










191









Peisajul

Amplasamentul PARC EOLIAN COMUNA comuna SLOBOZIA

CONACHI, jude ţul GALATI este într-o zonă cu relief de câmpie.


192

Terenurile cu altitudine variabilă, sunt acoperite în mare parte cu vegetaţie naturală de stepă pitică.

În perioada de construcţie, în peisaj vor apărea drumuri interioare, platforme, excavaţii, utilaje de construcţii, componente ale ansamblului eolian şi diverse materiale.

Pe măsura avansării lucrărilor, vor fi montate echipamentele şi se vor consuma materialele.

La finalizarea lucrărilor vor fi efectuate amenajări de teren şi vor fi retrase utilajele astfel, încât terenul să fie readus pe cât posibil la o starea mult mai atrăgătoare decât starea anterioară.

Turbinele eoliene sunt structuri adăugate peisajului natural şi elementelor antropice din zona de amplasament. Aceste datorită înălţimi de montaj sunt vizibile de la distanţe mari.

Diminuarea efectelor negative determinate de modificarea peisajului se va face prin :

Ameliorarea terenului care a fost supus lucrărilor de construcţii - montaj, aducerea lui la cotele iniţiale;

Vopsirea turbinelor în culoarea gri deschis mată, culoare care va diminua efectul asupra peisajului în special prin reducerea reflexiei luminii la distanţă.

Mediul social si economic

Indicatorii sociali au drept scop analizarea modificărilor care le aduce investiţia în zona de amplasament, asupra veniturilor materiale ale populaţiei, asupra migrării şi densificării populaţiei, asupra veniturilor familiale, asupra creşterii gradului de calificare a populaţiei din zonă, asupra solicitării serviciilor publice, cum ar fi cel sanitar, educaţional, curăţenie publică ş.a.

Locaţia din comuna SLOBOZIA CONACHI, judeţul GALATI este situată într-o zona extravilană cu funcţiune de teren agricol.

Se poate aprecia că investiţia în zona de amplasament aduce modificări asupra indicatorilor sociali, în special asupra populaţiei din comuna SLOBOZIA CONACHI, judeţul GALATI.

Tehnologia de construcţii - montaj a turbinelor eoliene implică operaţiuni atât simple cât şi complexe ce solicită calificare înaltă.


193

Aceste operaţiuni solicită resurse umane care sunt asigurate din zonă sau din zonele imediat adiacente.

În concluzie pentru aceste operaţiuni se solicită forţă de muncă în medie 100 oameni/zi pe timpul realizării fundaţiilor, amplasarii centralelor şi a altor lucrări specifice.

Pentru elucidarea problemelor care implică impactul social al investiţiei pe amplasament s-au purtat discuţii cu factori de răspundere din zonă, respectiv cu primarul comuna SLOBOZIA CONACHI, judeţul GALATI care reprezentă şi punctul de vedere al Consiliului Local, şi cu proprietari a unor ferme agroalimentare din zonă. Discuţiile s-au purtat asupra existenţei unui impact negativ al parcului eolian atât în perioada de construcţii- montaj cât şi în perioada de funcţionare. Răspunsul unanim dat de persoanele intervievate a fost ca nu au pot avea efecte negative, din contră au manifestat o atitudine pozitivă faţă de iniţiativa realizării unei asemenea investiţii în zonă.

Luând în considerare pentru impact indicatorii sociali se poate spune: • În perioada de montaj există o solicitare a forţei de muncă, care devine ca

indicator social semnificativ atunci când numărul turbinelor montate este suficient de mare;

• Dezvoltarea acestui sector al energiei neconvenţionale la nivel industrial determină modificări semnificative pe indicatorii sociali analizaţi.

• Ca un impact social important alături de impactul economic analizat trebuie menţionat că analizele la nivel European făcute asupra necesarului de energie face ca în Europa actual să se importe 50% din energia necesară, iar în cazul în care nu se vor găsii soluţii alternative până în anul 2030, importul de energie să ajungă la 75%. Acesta este unul din motivele pentru care alternativa potenţialului eolian nu trebuie respinsă.

• Tot ca impact social important se poate cita, reducerea costurilor de producere şi deci şi de vânzare a energiei electrice. Sunt cunoscute comunităţi locale în Europa şi în lume în care producerea locală a energiei electrice din potenţial eolian a însemnat reducerea preţului energiei electrice până la 50% faţă de vânzarea pe plan naţional.

După terminarea întregii investiţii punerea în funcţiune durează o perioadă de până la 35 ÷45 de zile. Punerea în funcţiune ca o operaţiune de sine stătătoare in cadrul unei investiţii înseamnă pe lângă un consum considerabil de timp şi un


194

consum semnificativ de resurse materiale şi financiare, de asemenea utilizarea unor resurse umane de înaltă calificare.

Indicatorii sănătate au drept scop analizarea modificărilor care le aduce investiţia în zona de amplasament asupra stării de sănătate a populaţiei şi a mediului.

Construcţia, montajul şi funcţionarea parcului eolian pe amplasamentul din extravilanul comuna SLOBOZIA CONACHI, judeţul GALATI nu are nici un impact negativ asupra acelor factori de mediu care să ducă la îmbolnăvirea populaţiei. De asemenea nu sunt afectaţi semnificativ principalii factori de mediu, sol apă şi aer. Singurul parametru de mediu care ar putea fi luat în discuţii este zgomotul în perioada de construcţie, care ar putea avea efect asupra populaţiei, dar construcţia se află departe de zonele locuite. Impactul dat de umbra turbinelor este de asemenea nesemnificativ pentru sănătatea populaţiei din zonă, distanţa faţă de zonele locuite face ca umbra să nu atingă aceste zone. Se preconizează o intensă circulaţie a aerului atmosferic care va fi benefică în special în condiţii de iarnă când noxele provenite de la încălzirea cu combustibil solid a locuinţelor din sat vor fi mai repede dispersate.

De remarcat este impactul pozitiv asupra sănătăţii psihice a populaţiei. Impactul direct asupra personalului poate avea loc în special în perioada de construcţie. Activitatea în construcţii presupune lucrul şi cu materiale mai mult sau mai puţin periculoase, de asemenea lucrul cu materiale pulverulente. Aceste materiale manipulate fără respectarea unor reguli specifice poate avea impact asupra sănătăţii personalului.

Pentru reducerea impactului asupra personalului care lucrează la realizarea construcţiei acesta trebuie bine instruit asupra regulilor specifice activităţii din construcţii şi de asemenea echipat cu echipament corespunzător de protecţia muncii.

Activitate desfăşurată de personalul care exploatează instalaţiile de turbine din parc după punerea în funcţiune nu presupune un impact semnificativ asupra sănătăţii acestora.

Zonele de protectie sunt reglementate prin ORD.ANRE. 49/2007.


195

Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

In zona propusă pentru investiţie nu sunt valori ale patrimoniului cultural,

nici elemente culturale sau etnice care să fie afectate şi să necesite protecţie. De asemenea, amplasamentul este liber de sarcini, neavând valoare

arheologică şi neafectând vreun monument istoric. � RECOMANDĂRI SUPLIMENTARE NECESARE LA ÎNCEPEREA

LUCRĂRILOR - Este necesară prezenta reprezentantilor Directiei de cultură si patrimoniu, a

Muzeului de Istorie pentru a observa dacă în zonele in care se vor executa lucrările de fundare sau alte săpături pot fi identificate situri arheologice/ vestigii culturale nedescoperite până acum.

Este necesară prezenta reprezentantilor ISU pentru a identifica posibile rămăsite de corpuri explozive ( bombe, grenade, etc. ) rămase din timpul răboaielor si care nu au fost localizate

Impactul umbrei turbinelor asupra zonelor locuite

Cu toate ca in România nu exista o legislaţie care sa prevada limitele impactului generat de umbra turbinelor, s-a efectuat o simulare in programul WindPro (modulul Shadow).

Modulul permite simularea impactului tinând cont fie de anumiti parametri

de intrare (probabilitatea ca rotorul unei turbine sa aiba o anumita pozitie fata de o zona sensibila, durata de stralucire a Soarelui si unghiul acestuia pe bolta – care variaza in functie de anotimp), fie de varianta cea mai dezavantajoasa pentru respectiva locatie.

Variabilele permanente luate in considerare la efectuarea simularii sunt: - dimensiunile turbinei (inălţime totala, diametru rotor), existente in format electronic in baza de date a programului caracteristicile amplasamentului (latitudine, longitudine, altitudine, orientare

versanti) fiecarei turbine In simularea impactului umbrei a fost aleasă situaţia cea mai dezavantajoasa

(worst/case”), când: - durata de strălucire a Soarelui este continuă;


196

- turbina este permanent in funcţiune; - rotorul va fi tot timpul perpendicular fata de poziţia Soarelui, iar acesta este

acoperit in proporţie de 20% de către rotor; - unghiul de influenta începe de la valoarea de 3º deasupra orizontului (la

valori mai mici se considera un impact nul). Pe baza similitudinii fizice a amplasamentului turbinelor din zona Ulmu cu

cu amplasamentele similare din alte parcuri eoliene rezultă, pe baza analizei hărţilor realizate prin simularea de tip Worst/Case a umbrei generate de turbinele eoliene rezultă un impact nesemnificativ.

Impactul nesemnificativ este justificat de distanţa mare 200 m faţă de ultima locuinta a comunei SLOBOZIA CONACHI, judeţul GALATI şi zona aridă din imediata apropiere a amplasamentului.

Deoarece in simularea de tip Worst/ Case a rezultat un impact redus al umbrei la marginea localităţii, nu s-a mai considerat necesară aflarea impactului real al umbrei turbinelor.

Impactul determinat de alimentarea cu energie electrică şi proximitatea cablurilor electrice

Liniile aeriene de înaltă tensiune, aparatele şi instalaţiile electrice produc

diverse efecte asupra mediului şi oamenilor. În cazul liniilor aeriene de înaltă tensiune, la mijlocul distanţei dintre doi

stâlpi de înaltă tensiune, pentru linii de transport de 400kV, în aerul de la nivelul solului se generează un câmp electric de 15kV/m,care induce în corpul omenesc curenţi electrici de până la 0,1-0,2 mA cu consecinţe diferite în funcţie de vârstă , robusteţe , şi alte caracteristici.

Asupra vegetaţiei poate să apară unele efecte negative dacă valoarea tensiuni care generează câmpul este mai mare de 50kV.

În zona de interes LEA de înaltă tensiune trec la distanţe de zona de amplasare a turbinelor eoliene.

De remarcat că racordarea postului de transformare se face cu cabluri subterane protejate corespunzător cu un efect nesemnificativ asupra oamenilor, faunei şi florei.


197

Din experienţa de până acum a tărilor cu un puternic sector energetic din potenţial eolian, rezultă o influenţă redusă a efectelor câmpurilor magnetice şi electrice asupra florei şi faunei din zona de montaj.

Instalaţiile electrice pot crea la fel ca liniile de înaltă tensiune un câmp electric, care în anumite circumstanţe poate deveni periculos pentru personalul care deservesc aceste instalaţii, dar nu este cazul pentru instalaţiile care deservesc turbinele eoliene.

Impactul cumulat

În arealul analizat pentru elaborarea PARC EOLIAN CU STATIE DE TRANSFORMARE SI RACORD ELECTRIC” în extravilanul comunei SLOBOZIA CONACHI, nu au fost identificate planuri sau proiecte cu care acesta să poată avea un impact cumulat. De asemenea având în vedere că nu a fost identificat un impact semnificativ asupra nici unui factor de mediu, nu se pune problema cumularii acestora cu efectele altor planuri, programe sau proiecte care ar putea fi dezvoltate în zonă.


PROGNOZAREA EFECTELOR NEGATIVE 1 Direct Apa Impact prognozat 0

Aer Impact prognozat 0 Sol Impact prognozat 0 Zgomot Impact prognozat 0 Flora si fauna


Sanatatea populatiei si mediul social

Impact pronozat +2

Peisajului Impact pronozat 0


198

Patrimoniu cultural

Impact prognozat 0

2 Secundar In perioada de construire




In perioada de dezafectare

Impact prognozat 0

3 Temporar /Pe termen scurt


4 Permanent/ Pe termen lung

Impact prognozat 0

5 Accidentale Impact prognozat in limite admisibile sunt necesare respectarea masurilor de reducere a impactului

6 Indirecte Impact prognozat in limite admisibile sunt necesare respectarea masurilor de reducere a impactului

7 Cumulative Impact prognozat 0 8 Rezidual Impact prognozat 0


199

CONCLUZIILE STUDIULUI DE EVALUARE ADECVATA

Informa ţii privind aria natural ă protejată de interes comunitar/aria de protecţie specială avifaunistică afectată de implementarea PP:

Date generale privind situl Natura 2000



• LA 3,2km DE ROSCI0162 – LUNCA SIRETULUI INFERIOR Studiul de evaluarea adecvata s-a realizat conform ord. 19/2010. Motiv pentru care a fost necesara realizarea unei inventarieri in special asupra

faunei de păsări din zona amplasamentului si a biocenozei specifice avifaunei din zona ( inventarierea tipurilor de asociatii vegetale, fauna de amfibieni, reptile si micromamifere ce constituie surse de hrana pentru avifauna din zona). Fauna de chiroptere din zona de extravilan a comunei SLOBOZIA CONACHI nu prezintă interes pentru speciile de păsări de interes comunitar specificate in Formularul Standard – ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior si nu constituie un obiectiv de management conservativ pentru Situl Natura 2000 – ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior.




200

� ROSPA 0071 LUNCA SIRETULUI INFERIOR – ARIE DE PROTECTIE SPECIALA AVIFAUNISTICA DECLARATA SIT NATU RA 2000 PRIN HG 1284/2007 cu modificările si completările ulterioare prin HG 971/2011.




ale căror scopuri sunt conservarea, mentinerea si, acolo unde este cazul, readucea într-o stare de conservare favorabila a speciilor de păsări si a habitatelor specifice, desemnate pentru protectia speciilor de păsări migratoare sălbatice, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 si 4 A.



Natura 2000:

Majoritatea ţărilor europene nu au ţinut cont, în dezvoltarea lor economică, de mediul natural, astfel că resursele naturale au fost supra exploatate în timp, determinând o scădere a speciilor sălbatice de plante şi animale. România este una dintre ţările europene bogate în ceea ce priveşte mediul natural, astfel că menţinerea ariilor naturale şi seminaturale cu un număr însemnat de specii sălbatice de plante şi animale trebuie să reprezinte o prioritate pentru noi.

Menţinerea acestor arii, care fac parte şi din patrimoniul natural al Europei, vor permite şi generaţiilor viitoare să se bucure măcar de aceleaşi condiţii de viaţă.


201

Diversitatea speciilor sălbatice de animale şi plante se poate menţine numai printr-un efort comun al populaţiei, efort ce primeşte un cadru legal prin Reţeaua Natura 2000. Această reţea de arii cu un regim special de protecţie (menţionăm faptul că aceste arii nu sunt rezervaţii strict protejate) este constituită la nivelul Uniunii Europene tocmai cu acest scop: păstrarea mediului natural şi seminatural în condiţii optime pentru viaţa sălbatică.

Reţeaua Natura 2000 este reglementata, din punct de vedere legal, din două directive europene: Directiva Habitate (92/43 EEC) şi Directiva Păsări (79/409 EEC), ambele transpuse integral în legislaţia naţională prin OUG 57/2007, modificată şi completată prin OUG 154/2008.

Reţeaua Natura 2000 este instrumentul principal al Uniunii Europene pentru conservarea naturii.

Ariile incluse în Reţeaua Natura 2000 sunt zone cu un regim de protecţie special, ceea ce înseamnă că este permisă desfăşurarea de activităţi economice care nu pun în pericol speciile de plante şi animale existente. Aceste arii sunt de două tipuri: Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (APSA), declarate pentru speciile de păsări, având la bază Directiva Păsări, şi Situri de Importanţă Comunitară (SIC), declarate pentru habitate şi pentru speciile sălbatice de plante şi de animale, având la bază Directiva Habitate. În desemnarea acestor arii se va ţine seama de valoarea lor atât la nivel naţional, cât şi european, astfel că menţinerea lor într-o stare de conservare bună este importantă nu doar pentru ţara noastră, ci şi pentru întreaga Europă.

Monitorizarea acestor arii naturale sau seminaturale va scoate în evidenţă starea mediului înconjurător la momentul respectiv, devenind astfel unitatea de control a acestuia.

Desemnarea ariilor Natura 2000 nu reprezintă izolarea acestora. În interiorul siturilor se va ţine seama de interesele economice, culturale şi

sociale specifice şi se vor putea desfăşura activităţi economice care nu afectează starea vieţii sălbatice. În aceste arii vor fi încurajate activităţile tradiţionale (agricultura extensivă, păşunatul, cositul etc.), dar în limita de suport a acestora. De asemenea, este încurajată cultivarea produselor ecologice şi a ecoturismului.

Proprietarii terenurilor ce au fost desemnate ca făcând parte din Reţeaua Natura 2000 vor primi compensaţii, cuantumul acestora depinzând de modul de


202

administrare a proprietăţilor şi de respectarea normelor din Planul de Management al ariei respective.

Suprafaţa sitului Natura:

ROSPA0071- Lunca Siretului Inferior

LOCALIZAREA SITULUI Coordonatele sitului Suprafata

Lungimea sitului (km)

Altitudine (m) Regiunea biogeografica Latitudine Longitudine sitului (ha) Min

. Max

. Med

. Alpina

Continentala

Panonica

Stepica

Pontica

N 45º 52' 42'' E 27º 17' 6'' 36.492

0 302 33

X X

ROSCI0162– Lunca Siretului Inferior

LOCALIZAREA SITULUI

Coordonatele sitului Suprafata Lungimea

Altitudine (m) Regiunea biogeografica

Latitudine Longitudine sitului (ha) sitului (km)

Min.

Max.

Med.

Alpina

Continentala

Panonica

Stepica

Pontica

N 45º 46' 22'' E 27º 20' 33'' 25.081

0 302 47

X X

Tipuri de ecosisteme şi habitate:

ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior Cod % CLC Clase de habitate N04 2 331 Plaje de nisip N06 17 511, 512 Râuri, lacuri N07 4 411, 412 Mlastini, turbării N09 4 321 Pajisti naturale, stepe N12 36 211 -213 Culturi (teren arabil) N14 7 231 Păsuni N16 22 311 Păduri de foioase N26 8 324 Habitate de păduri (păduri în tranzitie)


203

ROSCI0162 - Lunca Siretului Inferior Cod % CLC Clase de habitate N04 4 331 Plaje de nisip

N06 25 511, 512 Râuri, lacuri

N07 5 411, 412 Mlastini, turbării

N09 5 321 Pajisti naturale, stepe

N12 8 211 -213 Culturi (teren arabil)

N14 8 231 Păsuni

N16 34 311 Păduri de foioase

N26 11 324 Habitate de păduri (păduri în tranzitie)

Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor

şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes avifaunistic Tabel - Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului

2009/147/EC

Cod Specie Populaţie Rezidenţă

Cuibărit

Iernat Pasaj Sit

Pop. Conser

v Izolar

e Globa

l A229 Alcedo atthis - 15-25 p - - D - - - A029 Ardea purpurea - 5-12 p - - C C C C A024 Ardeola ralloides - 5-10 p - - C C C C

A060 Aythya nyroca - 20-25 p - 100-150 i

C B C C

A196 Chlidonias hybridus

- 80-100

p -

380-450 i

C B C C

A197 Chlidonias niger - 5-10 p - - B B C C

A031 Ciconia ciconia - - - 300-500 i

D - - -


204

A081 Circus

aeruginosus - 6-12 p - - C B C B

A038 Cygnus cygnus - - 4-10 i - C B C C

A027 Egretta alba - 15-30 p - 50-160

i C B C C

A026 Egretta garzetta - 20-45 p - 80-180

i C B C C

A189 Gelochelidon

nilotica - - - 5-10 i C B C C

A135 Glareola pratincola

- - - 10-14 i C B C C

A022 Ixobrychus

minutus - 10-15 p - - C B C C

A338 Lanius collurio - 15-25 p - - D - - - A339 Lanius minor - 20-35 p - - D - - - A177 Larus minutus - - - 20-35 i D - - -

A023 Nycticorax nycticorax

- 20-30 p - - C B C C

A019 Pelecanus

onocrotalus - - - 60-75 i C B B C

A034 Platalea

leucorodia - 5-20 p - C B C C

A132 Recurvirostra

avosetta - 5-12 p - 25-30 i C B C C

A193 Sterna hirundo - 3-5 p - 30-50 i D - - -

Tabel - Specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în anexa I a Directivei

Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie PopulaţieRezidenţă

Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop

.

Conserv

Izolare

Global

A054 Anas acuta - - - 20-35 D - - -


205

i

A056 Anas clypeata - - - 30-60

i D - - -

A052 Anas crecca - - - 50-80

i D - - -

A050 Anas penelope - - - 170-230 i

- - -

A053 Anas

platyrhynchos - 10-20 p -

350-500 i

D - - -

A055 Anas

querquedula - 1-3 p - D - - -

A051 Anas strepera - 3-5 p - 50-80

i D - - -

A043 Anser anser - - - 350-500 i

D - - -

A059 Aythya ferina - 10-20 p - 100-150 i

D - - -

A061 Aythya fuligula - 6-12 p - B B C C

A087 Buteo buteo - - - 20-35

i D - - -

A198 Chlidonias leucopterus

- 5-12 p - B B C B

A036 Cygnus olor - 10-15 p - C B C C A096 Falco tinnunculus - 10-15 p - D - - -

A125 Fulica atra - 30-45 p - 2500-3000 i

C B C B

A459 Larus cachinnans - 18-25 p - 200-250 i

D - - -

A156 Limosa limosa - - - 600-

1000 i D - - -

A230 Merops apiaster - 30-50 p - D - - -

A017 Phalacrocorax

carbo - - -

50-120 i

D - - -


206

A005 Podiceps cristatus

- 30-45 p - D - - -

A048 Tadorna tadorna - 2 p - D - - -

A161 Tringa

erythropus - - -

150-200 i

D - - -

A162 Tringa totanus - - - 300-500 i

D - - -

A142 Vanellus vanellus - 30-45 p - 500-700 i

D - - -

A179 Larus ridibundus - 25-35 p - 80-

180 i D - - -

Caracteristici ale sitului: Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox.5m). Se întâlnesc

păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si altele. Este o zona aflată în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea,Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, etc), ralide(Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

Calitate şi importanţă: Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea.

Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca.

Genetic,Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma actiunii de îndiguirea luncii Siretului inferior, datorită suprafetei si adâncimii mai mare si datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică.

Între balta Potcoava si râul Siret se află păduri de luncă.


207

Vulnerabilitate: Activităti antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: păsunat,pescuit,

vânătoare, extragere de nisip şi pietriş, poluarea apei. ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior

Tipuri de habitate prezente în sit si evaluarea sitului în ceea ce le priveste Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel.

Conserv.Global

3260 Cursuri de apa din zonele de câmpie, pâna la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion

20 B C C B

6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B

91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

0,5 B C B B

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention 0,5 B C B B

92A0 Zăvoaie cu Salix alba si Populus alba 9 A C B B

91I0 * Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. 0,2 C C B C

91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

0,3 B C B B

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populatie: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1355 Lutra lutra P C B C B

1335 Spermophilus citellus P

Specii de amfibieni si reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populatie: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj

Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1220 Emys orbicularis P C B C B

1166 Triturus cristatus P C B C B


208

1188 Bombina bombina P C B C B

Specii de pesti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populatie: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare

Global

1130 Aspius aspius P C B C B

1149 Cobitis taenia P C B C B

2511 Gobio kessleri P B B C B

1124 Gobio albipinnatus P C B C B

1157 Gymnocephalus schraetzer P C B B B

1145 Misgurnus fossilis P C B C B

2522 Pelecus cultratus P C B C B

1134 Rhodeus sericeus amarus P C B C B

1146 Sabanejewia aurata P C B C B

1160 Zingel streber P C B C B

1159 Zingel zingel P C B C B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populatie: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare

Global

1083 Lucanus cervus P C B C C 1014 Vertigo angustior P?

Alte caracteristici ale sitului: Situl Lunca Siretului Inferior cuprinde albia majora a râului in aval de

Adjudul Vechi si Homocea, pana in amonte de Municipiul Galati, la care se adaugă mici portiuni de terasa (de ex. trupul de pădure Hanu Conachi), precum si partea inferioara a luncii unor afluenti ai Siretului (ex. Raul Trotus, in aval de Urechesti,


209

Râmnicu Sărat, Suha, Bârladel, Buzău). Situl se întinde pe teritoriul judetelor Bacău (portiunea superioara a sitului situata pe Raul Trotus), Vrancea, Buzău, Brăila şi Galati. Principalele clase de habitate identificate in sit sunt: Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare) - 45 %; Pajisti seminaturale umede, preerii mezofile - 18%; Culturi cerealiere extensive - 5%; Alte terenuri arabile - 5

%; Păduri caducifoliate - 25 %; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, căi de comunicatie, rampe de depozitare, mine, zone industriale)- 2%.

Situl este localizat preponderent in lunca inundabila a Siretului, o lunca joasa, cu relief predominant plan, tânăr, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri, depresiuni. Altitudinea variază de la 5 m, in partea inferioara a sitului, la cca. 300 m in partea superioara a sitului, pe Raul Trotus. Substratul geologic este reprezentat de argile, nisipuri si chiar pietrisuri in partea superioara, de vârsta cuaternara, care se prezintă sub forma de straturi suprapuse orizontal. Reteaua hidrologica este reprezentata de Raul Siret si de afluentii acestuia. Regimul hidrologic al râului se caracterizează prin revărsări periodice, in principal in lunile februarie-martie, aprilie-iunie si noiembrie. Aceste revărsări au influenta directa asupra vegetatiei forestiere. In zona de terasa, regimul hidrologic al râului nu influentează vegetatia forestiera. Climatul variază dinspre amonte înspre aval, fiind caracteristic etajului colinar in partea superioara a sitului si stepei, in partea mijlocie si inferioara a sitului.. Solurile sunt preponderent soluri aluviale (aluviosol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri).

Calitate si importantă: Sit important pentru speciile de pesti reofili, reprezentând o portiune de râu

relativ putin afectata de activităti antropice. Vulnerabilitate: Fenomenul de uscare a arboretelor de vârsta mare este prezent din ce in ce

mai frecvent, ca urmare a scăderii nivelului apelor freatice din albia majora. Apropierea localitătilor, accesibilitatea usoară a pădurilor pe

întreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care generează tăieri ilegale, extinderea si promovarea arboretelor din salcâm, plopi euramericani si alte specii forestiere alohtone, păsunatul în pădure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice. Extinderea domeniului construibil al localitătilor limitrofe sitului in zona de lunca, diversificarea proprietăţii asupra terenurilor din sit, etc. constituie alte elemente de vulnerabilitate a sitului.


210

Desemnarea sitului Aviz favorabil nr. 819/CJ/08.08.2005, pentru instituirea regimului de arie

protejată, eliberat de Academia Română, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, in baza documentatiei stiintifice alcătuite si înaintate de Asociatia pentru Conservarea Diversitătii Biologice.

Tip de proprietate: In situl Lunca Siretului Inferior pădurile ocupa cca. 7500 ha, respectiv cca. 20

% din suprafata sitului. Peste 6 500 ha sunt păduri de stat, iar diferenta sunt păduri private. Pădurile private apar pe raza OS Adjud, OS Focsani si OS Tecuci. Descrierea specii de păsări/habitate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE mentionate în FORMULARUL STANDARD – SIT NATURA 2000 ROSPA 0071- Lunca Siretului Inferior, identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria de protectie

Nr.. crt.

Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul de investitii si relevant acesteia pentru sit

A229 Alcedo atthis

Mărimea: 18 cm. Categorie fenologică: sedentară. Mod de cuibărit: tuneluri săpate în malurile abrupte din apropierea apelor începând din deltă şi până la cele montane. Caracteristicile cuibului: adâncimea cuibului ajunge până la 140 cm şi are un diametru de 14 – 15 cm; în fundul tunelului spaţiul este lărgit iar cuibarul nu este căptuşit. Perioada de cubărit: aprilie - iulie. Număr de ponte pe an: 2 - 3. Număr de ouă în pontă: 5 - 7. Timp de clocire: 19 - 21 zile. Timp de şedere în cuib a puilor. 25 - 27 zile. Habitat: de-a lungul râurilor cu cursul lent, islazuri şi bălţi cu mult peşte. Hrana: peşti de talie mică, mormoloci dar şi larve de insecte acvatice. Are obiceiul de a sta la pândă pe crengile de deasupra apei de unde se aruncă asupra prăzii care înoată. Este un bun înotător.

Specia nu a fost identificata in perimetrul parcului eolian. Amplasamentul parcului eolian este caracterizat prin terenuri agricole şi neproductive, habitate ce nu sunt caracteristice dezvoltării acestei specii. Probabilitatea ca aceasta specie sa poată fi întâlnită în zona parcului eolian este nulă, neavând conditii specifice de hrană, cuibărire sau adăpost.

A029 Ardea purpurea

Mărimea: 79-98 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: mai - iunie. Cuibul îl construieşte pe sol în stuf, fiind alcătuit din plante uscate. Cuibăresc în colonii mixte pe pământ, în general în stufăriş, uneori în tufişuri sau copaci ca şi A. cinerea. Caracteristicile cuibului: realizat din fire de trestie, uneori din crengi. Depune 4-5 ouă de culoare albastru verzuie. Puii sunt nidicoli. . Perioada de cubărit: aprilie - mai. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 4-5. Timp de clocire: 25-28 zile. Timp de şedere în cuib a puilor. 60 zile. Cloceşte numai femela. Habitat: lagune, lacuri, bălţi, râuri cu vegetaţie bogată şi deasă. Hrana: pesti mici, dar si broaste si insecte, rareori soareci, pui de păsări si popândăi.

Specia nu a fost identificata in perimetrul parcului eolian. Amplasamentul parcului eolian nu este caracterizat de zone umede. Probabilitatea ca aceasta specie sa poată fi întâlnită în zonă, este nulă, neavând conditii specifice de hrană, cuibărire sau adăpost.


211

Nr.. crt.


A024 Ardeola ralloides

Mărimea: 47-52 cm Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: în arbori sau tufişuri, pe sol, în stufăriş sau în vegetaţia de mlaştină. Cuibăresc în mai - iunie, în colonii mixte cu Ardea cinerea, A. purpurea, Nycticorax nycticorax, Phalacrocorax pygmaeus, Plegadis falcinellus şi Egretta garzetta. Caracteristicile cuibului: poate fi din trestie, stuf,rogoz sau crengi de salcie. Puii sunt nidicoli şi sunt hrăniţi mai ales cu insecte acvatice. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 4-6 ouă de culoare albastru verzui.. Timp de clocire: 22-24 zile. Timp de şedere în cuib a puilor. 32 zile. Cel mai mult cloceşte femela. Habitat: lagune, bălţi cu stuf, zone inundabile. Hrana: insecte, larve acvatice, pestisori, broscute, sopârle, moluste mici, crustacee, viermi si ceva hrană vegetală.

Specia nu a fost identificata in perimetrul parcului eolian. Specia nu este reprezentativă pentru habitatele existente: terenuri agricole şi teren neproductiv.

Probabilitatea ca aceasta specie sa poată fi întâlnită în zonă, este nulă, neavând conditii specifice de hrană, cuibărire sau adăpost.

A060 Aythya nyroca

Mărimea: 38-42 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, ocazional iernează şi la noi pe apele neîngheţate. Mod de cuibărit: la marginea apei, în desisurile de stuf. Caracteristicile cuibului: cuibul este construit din plante din imediata vecinătate, căptusit bogat cu puf si pene. Perioada de cuibărit: mai. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 7-11. Timp de clocire: 25-27 zile. Timp de şedere în cuib a puilor. 50-60 zile. Habitat: lacuri, mlaştini cu vegetaţie bogată, ochiuri de apă bine adăpostite. Hrana: mai mult vegetală vara: plante acvatice, lintită, seminte, rădăcini si animală iarna: crustacee, moluste, viermi, larve, insecte, broscute, pestisori.

Specia nu a fost identificata in perimetrul parcului eolian. Amplasamentul parcului eolian nu este caracterizat prin existenţa habitatelor umede şi acvatice, habitate specifice acestei specii. Probabilitatea ca aceasta specie sa poată fi întâlnită în zonă, este nulă, neavând conditii specifice de hrană, cuibărire sau adăpost.

A196 Chlidonias hybridus

Mărimea: 24 cm. Categorie fenologică : oaspete de vară, pasaj. Descriere: Penajul pare de la distanţă albicios ca la chire, iar la o lumină foarte puternică culoarea închisă de pe partea inferioară a corpului poate fi confundată cu efectul unei umbre. Asemănarea cu chirighiţa neagră este imediat evidentă prin zborul agitat, acrobatic, de obicei la mică înălţime deasupra smârcurilor şi a pajiştilor, de unde prinde insecte. Mod de cuibărire: iunie - iulie. Cuibăresc în colonii. Cuibul îl amplasează pe frunze plutitoare, fiind format din plante acvatice. Depune 2-3 ouă de culoare albastră verzuie cu pete mai întunecate. Clocesc ambii părinţi. Puii sunt nidifugi. Habitat: de-a lungul litoralului, în apropierea lacurilor şi a bălţilor, în mlaştini. Hrana: peşti, insecte acvatice şi larvele lor.

Specia nu a fost identificata in perimetrul parcului eolian. Habitatele prezente în cadrul parcului eolian nu sunt propice dezvoltării acestei specii.


A197 Chlidonias niger Mărimea: 24-30 cm Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: Caracteristicile cuibului: este format dintr-o grămadă de trestii şi alte plante acvatice, căptuşit cu material fin care pluteşte la suprafaţa apei construit pe frunze

Specia nu a fost identificata in perimetrul parcului eolian. Probabilitatea ca aceasta


212

Nr.. crt.


de nuferi îngrămădite ori pe aglomeraţii de vegetaţie plutitoare din stuf. Perioada de cuibărit: mai. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3. Timp de clocire: 14-17 zile. Timp de şedere în cuib a puilor: 4 săptămâni. Habitat: litoralul mării, lacuri adânci şi întinse, mlaştini. Hrana: insecte şi larve acvatice, peştişori, mormoloci, broscuţe, dar şi insecte terestre, viermi etc.

specie sa poată fi întâlnită în zonă, este nulă, neavând conditii specifice de hrană, cuibărire sau adăpost.

A031 Ciconia ciconia

Mărimea: 100 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibărit: pe stâlpi de telegraf, copaci înalţi sau pe acoperişul din stuf sau şindrilă al caselor. Caracteristicile cuibului: este o construcţie mare reutilizată an de an, realizată din crengi şi crenguţe în amestec cu iarbă şi pământ; interiorul este căptuşit cu resturi de plante, fulgi şi cârpe; înălţimea faţă de sol: 5 – 10 m. Perioada de cuibărit: aprilie - iulie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3 – 5. Timp de clocire: 31 - 34 zile. Timp de şedere în cuib a puilor. 33 - 35 zile. Habitat: arături proaspete, câmpii ierboase şi umede, mlaştini. Hrana: nevertebrate diverse de talie mare (râme, gândaci, viermi, melci) dar şi vertebrate de talie mică (broaşte, şopârle, şerpi, şoareci).

Specia a fost semnalata in zbor, in zona de amplasare a parcului eolian.

Nu au fost identificate cuiburi ale speciei în zona parcului eolian şî în imediata vecinătate. Habitatele prezente: terenuri agricole şi terenuri neproductive nu oferă condiţii prielnice pentru hrană şi cuibărit.

In perioada de migratie stolurile formate se ridica la înăltimi mai mari de 700m.

urmărind sursele de hrana.

Impact prognozat în faza de construcţie este nul.

Pentru perioada de funcţionare a parcului eolian studiile au relevat un impact potenţial minor. Specia utilizează culoare de zbor în pasaj şi căutare de hrană situate la înălţimi de 20-30 m situate în afara zonelor de acţiune a palelor turbinelor eoliene, preferând zonele de hrănire situate în vecinătatea cuiburilor.


213

Nr.. crt.

Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul de investitii si relevant acesteia pentru sit Amplasamentul parcului eolian este caracterizat prin prezenta terenurilor agricole cultivate intensiv, habitate ce nu reprezintă o

preferinţă pentru această specie.

A081 Circus aeruginosus

Mărimea: 48-56 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj, oaspete de iarnă. Mod de cuibărit: în mlaştini, la adăpostul stufărişului. Caracteristicile cuibului: construit pe pământ, câteodată refolosit. Este o grămadă mare de beţe, stuf uscat, căptuşit cu iarbă. Perioada de cuibărit: aprilie-iunie. Număr de ouă în pontă: 3-6. Timp de clocire: 31-36 zile. Timp de şedere în cuib a 38-40 zile. Cloceşte numai femela. Puii sunt nidicoli. Habitat: terenuri descoperite şi mlăştinoase cu mult stuf. Hrana: broaşte, şobolani de apă, şerpi, peşti, insecte mari, dar şi păsări adulte (de preferinţă lişiţe), tinere sau pui de cuib, mai ales în perioada de hrănire a puilor. Consumă cu plăcere şi ouă.

Specia a fost semnalată zbor, in zona de amplasare a parcului. In zona nu au fost identificate cuiburi, zona fiind reprezentată prin terenuri agricole şi terenuri neproductive fără conditii prielnice de cuibărit pentru aceasta specie. In perioada de migratie ceasta specie se ridica la înăltimi mai mari de 500m de unde se organizează in stoluri in migratiile mari. In perioada de hrana, aceasta specie se ridica la înăltimi de 20 – 30m urmărind sursele de hrana. Impact prognozat minim. Sunt necesare masuri de reducere a impactului, daca in perioada de monitorizare s-au constatat victime din aceste specii un număr semnificativ de exemplare.

A038 Cygnus cygnus

Mărimea: 145-150 cm Categorie fenologică: oaspete de iarnă. Descriere: Coloritul este complet alb, ciocul este spre vârf negru, iar la bază galben. Picioarele sunt negre. Mod de cuibărire: nu cuibăreşte în ţară. De obicei cuibăreste în nordul Siberiei, iernează la noi si primăvara se întoarce spre locurile de reproducere. Habitat: litoral, lacuri cu mari suprafeţe, zone inundabile. Hrana: mai ales vegetală: iarbă, plante acvatice, seminte de ierburi, dar si viermi, insecte, moluste, broaşte, câteodată si pesti.

Specia nu a fost identificata in perimetrul parcului eolian. Probabilitatea ca aceasta specie sa poată fi întâlnită în zonă, este nulă, neavând conditii specifice de hrană, cuibărire sau adăpost.

A027 Egretta alba Mărimea: 90 - 118 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj, oaspete de iarnă. Mod de cuibărit: în apropierea apei, pe copaci sau în stufării. Caracteristicile cuibului: cuibul este alcătuit din crengi subţiri, iar în stufării din trestie uscată.

Specia nu a fost identificata in perimetrul parcului eolian. Probabilitatea ca aceasta


214

Nr.. crt.


Perioada de cuibărit: mai - iunie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3-4 ouă de culoare albastru verzuie. Timp de clocire: 25-26 zile. Clocesc ambii părinţi. Timp de şedere în cuib a puilor. 42 zile. Puii sunt nidicoli. Habitat: lagune, deltă, lacuri cu suprafeţe întinse şi puţin adânci. Hrana: majoritatea din pesti, dar consumă si insecte, broaste,păsări mici.


A026 Egretta garzetta

Mărimea: 56 - 63 cm Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibărit: aprilie - iunie. Cuibul îl construieşte în arbori sau stuf, fiind alcătuit din plante uscate. Cuibăresc în colonii mixte cu Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Nycticorax nycticorax, Phalacrocorax pygmaeus. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3-4 ouă de culoare albastru verzuie. Timp de clocire: 20-24 zile. Clocesc ambii părinţi. Timp de şedere în cuib a puilor. 41 zile. Puii sunt nidicoli. Habitat: fluvii, deltă, terenuri cu tufişuri şi ape, lacuri cu suprafeţe întinse dar nu prea adânci. Hrana: peşti mici, insecte acvatice, broaşte.


A189 Gelochelidon nilotica

Mărimea: 38 cm. Categorie fenologică:oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărire: Cuibăresc în colonii. Cuibul este amplasat direct pe sol, folosind denivelările terenului pe care le căptuşeşte cu alge şi ierburi uscate. Perioada de cuibărit: mai - iunie. Depune 2-3 ouă de culoare gălbuie cu pete brun violacee. Clocesc ambii părinţi. Puii sunt nidifugi. Habitat: lagune, plaje cu nisip şi maluri noroioase. Hrana: viermi, moluşte, insecte (greieri, gândaci, libelule dar cu predilecţie lăcuste), peşti şi şopârle mici, mamifere mici. Mai puţin legată de mare decât restul chirelor, vânează mai ales pe deasupra uscatului, a bălţilor de coastă şi a pajiştilor.


A135 Glareola pratincola

Mărimea: 25-30 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibărit: pe pământ, pe locuri uscate din apropierea apei, pe teren nisipos sau cu pietris. Caracteristicile cuibului: foloseste adânciturile naturale, de exemplu o urmă de copită sau o balegă veche. Uneori este adăpostit de un musuroi sau de tulpina unei buruieni. Perioada de cuibărit: mai - iunie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3 ouă de culoare verde măslinie cu pete negre dese. Timp de clocire: 17-18 zile. Timp de şedere în cuib a puilor. 22 zile. Puii sunt la început nidicoli, apoi devin nidifugi. Habitat: mlaştini, terenuri nisipoase şi întinse. Hrana: insecte mari (gândaci, libelule, lăcuste, cosasi, greieri, coropişniţe).


A022 Ixobrychus minutus Mărimea: 35-38 cm Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibărit: izolat, pe pământ, în stufării, pe vegetaţia frântă sau plutitoare, la înălţime mică deasupra apei, pe crengile joase din mlaştini sau în tufişuri nu prea mari, rar în copaci. Caracteristicile cuibului: îl construieşte în stuf, fiind alcătuit din tulpini şi frunze uscate de papură şi stuf. Perioada de cuibărit: mai - iunie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 5-6 ouă de culoare albă.. Timp de clocire: 16-19 zile. Clocesc ambii părinţi. Timp de şedere în cuib a

Specia a fost semnalată in zbor, in zona de amplasare a parcului. In zona nu au fost identificate cuiburi, zona fiind reprezentată de terenuri agricole şi terenuri neproductive fără conditii prielnice de cuibărit pentru aceasta specie.


215

Nr.. crt.


puilor. 30 zile. Puii sunt nidicoli. Habitat: lacuri şi bălţi cu malurile acoperite de păpuriş şi trestie. Hrana: în special insecte acvatice şi larve, dar şi peştişori, broscuţe, mormoloci, lipitori, moluşte, uneori chiar şi câte un şoarece, o şopârlă sau un pui de cuib.

In perioada de migratie ceasta specie se ridica la înăltimi mai mari de 700m de unde se organizează in stoluri in migratiile mari. In perioada de hrana, aceasta specie se ridica la înăltimi de 20 – 30m urmărind sursele de hrana. Impact prognozat minim. Sunt necesare masuri de reducere a impactului, daca in perioada de monitorizare s-au constatat victime din aceste specii un număr semnificativ de exemplare.

A338 Lanius collurio

Mărimea: 18 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibărit: cuib construit în tufişurile şi luminişurile din pădurile de foioase, în arbori sau arbuşti spinoşi, pe izlazuri, fâneţe sau lunci, la mică înălţime faţă de sol. Caracteristicile cuibului: este construit din crenguţe, rădăcini, muşchi, frunze; căptuşit cu material vegetal fin sau păr, lână şi puf de pasăre. Perioada de cuibărit: mai - iunie. Număr de ponte pe an: frecvent 1. Număr de ouă în pontă: 5 - 6 ouă de culoare variată (galbene, brune, verzi, roşcate) cu pete întunecate.. Timp de clocire: 15 - 16 zile. Cloceşte numai femela. Timp de şedere în cuib a puilor: 12 - 16 zile. Puii sunt nidicoli. Habitat: terenuri degajate şi cu tufişuri multe, de-a lungul văilor largi ale râurilor montane. Hrana: diferite insecte (lăcuste, gândaci, muşte, fluturi, viespi, bondari, ploşniţe, libelule), vertebrate mici (şopârle, şoareci, păsărele mici). Are obiceiul de a-şi crea rezerve de hrană înfigând diverse animale de talie mică în ţepii unor tufe.

Specia a fost semnalată în zbor, in zona de amplasare a parcului. In zona nu au fost identificate cuiburi, zona neoferind conditii prielnice de cuibărit pentru aceasta specie. In perioada de migratie ceasta specie se ridica la înăltimi mai mari de 700m de unde se organizează in stoluri in migratiile mari. In perioada de hrana, aceasta specie se ridica la înăltimi de 20 – 30m urmărind sursele de hrana. Impact prognozat minim. Sunt necesare masuri de reducere a impactului, daca in perioada de monitorizare s-au constatat victime din aceste specii un număr semnificativ de exemplare.

A339 Lanius minor

Mărimea: 20 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibărit: Cuibul este amplasat în arbuştii spinoşi sau în arbori, fiind construit din plante înflorite (pelin), căptuşit cu pene, lână, fire de păr. Perioada de cuibărit: mai - iulie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 4-5 ouă de culoare verzui albăstruie, cu pete brun violacee.. Timp de clocire: 15 zile. Timp de şedere în cuib a puilor. 2 săptămâni. Puii sunt nidicoli. Habitat: peisaje descoperite, presărate cu arbori şi arbuşti, adeseori în zonele împădurite. Hrana: insecte mari, melcisori, rareori pui de păsări si soareci. Îşi face rezerve de mâncare fixându-le în spinii arbuştilor.

Specia nu a fost identificata in perimetrul parcului eolian. Specia ar putea apărea in zona de amplasare a parcului eolian in alti anii. Înăltimea de zbor la care se ridica aceasta specie in migratie, este de maxim 50m.


216

Nr.. crt.

Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul de investitii si relevant acesteia pentru sit Sunt necesare monitorizări periodice, pentru ase observa exemplare afectate

A177 Larus minutus

Mărimea: 26 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, specie de pasaj. Descriere: este cel mai mic din pescăruşii din Europa. Seara, vânează insecte zburătoare deasupra stufărişului, ca pescăruşul râzător, dar are un zbor considerabil mai rapid şi mai elegant. De asemenea, prinde insecte de la suprafaţa apei. Mod de cuibărire: Cuibul este amplasat pe sol, fiind alcătuit din plante uscate. Perioada de cuibărire: aprilie - iunie. Depune 2-3 ouă de culoare măslinie cu pete negre roşcate. Puii la început sunt nidicoli, apoi devin nidifugi. Habitat: de-a lungul litoralului, deasupra mării, pe lacuri, în mlaştini. Hrana: peşti, moluşte, insecte acvatice şi larvele lor, alge.


A023 Nycticorax nycticorax

Mărimea: 61 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: cuibul îl construieşte în arbori sau stuf, fiind alcătuit din crengi, fire de trestie şi alt material vegetal, dispus radial. Perioada de cuibărit: mai - iunie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3-4 ouă de culoare verzui albăstruie. Timp de clocire: 20 zile. Cloceşte numai femela. Cuibăresc în colonii mixte cu Ardea cinerea, A. purpurea, Ardeola ralloides, Phalacrocorax pygmaeus, Plegadis falcinellus şi Egretta garzetta. Timp de şedere în cuib a puilor: 7-8 săptămâni. Puii sunt nidicoli şi sunt hrăniţi cu peşti mici, broscuţe şi insecte acvatice. Habitat: lacuri şi bălţi cu vegetaţie bogată. În timpul zilei stă cocoţat pe un arbore, arbust sau pe crengi uscate deasupra apei. Hrana: pesti, broaste, lipitori, insecte acvatice, mormoloci, crustacee mici, moluste, mici mamifere (şoareci).


A019 Pelecanus onocrotalus

Mărimea: 140-190 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: Cuibăresc în colonii. Cuibul îl construieşte în stuf sau pe plaur, pe bancuri joase de nisip, în stufăris, săpat în pământ. Caracteristicile cuibului: cuibul este alcătuit din stuf, lipsit de căptuseală sau cu putine fire de iarbă. Perioada de cuibărit: aprilie-mai. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 1 - 3 ouă de culoare alb gălbuie. Timp de clocire: 29 - 30 zile. Timp de sedere în cuib a puilor: 10 săptămâni. Puii în prima parte sunt nidicoli, apoi devin nidifugi. Habitat: deltă, litoral, lacuri şi bălţi cu adâncime mică. Hrana: exclusiv pesti, cu totul întâmplător broaste, pui de păsări, sobolani, raci.


A034 Platalea leucorodia Mărimea: 86 - 100 cm Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: cuibăreste în stufăris sau în tufisurile joase, uneori în arborii bătrâni. Cuibăresc în

Specia nu a fost identificata in perimetrul parcului eolian.


217

Nr.. crt.


colonii. Caracteristicile cuibului: este construit ca o platforma din trestie, resturi de plante uscate; cuiburile din trestie au 25-30 cm înăltime, vegetatia din jur fiind călcată în picioare. Perioada de cuibărit: mai - iunie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 4 ouă de culoare albă cu pete mici roşcate. Timp de clocire: 21 zile. Clocesc ambii părinţi. Timp de şedere în cuib a puilor. 4 săptămâni. Puii sunt nidicoli. Habitat: lagune, ape puţin adânci, mlaştini cu mult stuf la liziera pădurilor. Hrana: moluşte, crustacee, larve şi insecte acvatice, mici peşti (ţipari), broaşte.


A132 Recurvirostra avosetta

Mărimea: 43 cm Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Descriere: Masculul execută parada nupţială. Mod de cuibărit: pe maluri, în lagune cu apă sărată sau semisărată, pe insule plane, pe bancuri de nisip sau nămol, pe păsuni, uneori în vegetatie sau pe sol cu scoici. Uneori cuiburile dese formează adevărate colonii. Caracteristicile cuibului: are formă plată, cu putin material vegetal uscat, fără căptuseală. Perioada de cubărit: mai - iunie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 4 ouă de culoare ocru gri, pătate cu cenuşiu şi brun. Timp de clocire: 22-24 zile. Timp de şedere în cuib a puilor: 6 săptămâni. Puii sunt nidicoli. Habitat: lagune şi golfuri adăpostite, lacuri puţin adânci de-a lungul litoralului mării. Hrana: viermi, moluşte, crustacee mici, insecte acvatice şi larvele lor (ploşniţe, ţânţari, muşte), peşti mici, plante acvatice de suprafaţă.


A193 Sterna hirundo

Mărimea: 38-40 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: Cuibăresc în colonii. Cuibul este amplasat pe insule de vegetaţie uscată, plaje de nisip.. Caracteristicile cuibului: este o adâncitură aproape plană, necăptuşit sau căptuşit sărăcăcios cu materiale vegetale din vecinătate, precum şi cu câteva pene. Perioada de cuibărit: mai - iulie. Număr de ponte pe an: 1-2. Număr de ouă în pontă: 2-3 ouă de culoare galben verzuie cu pete cenuşii sau brune. Timp de clocire: 20-33 zile. Cloceşte numai femela. Timp de şedere în cuib a puilor: 28 zile. Puii sunt nidifugi. Habitat: de-a lungul litoralului, pe lacuri cu suprafeţe întinse, terenuri noroioase. Hrana: viermi, crustacee, insecte (în special libelule), peşti.



218

Tabel - caracterizarea sitului ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, prin evidenţierea statutului de conservare, conform rapoartelor IUCN şi Bird Life International.

Cod Denumire specie Denumirea populară Directiva

păsări OUG

57/2007

Iucn Red List

Specie protejată inclusă în

Cartea Roşie a

vertebratelor din

România

Categoria fenologică

Originea geografica

(dupa Vouss)

Regim trofic S-E OV P OI

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC A229 Alcedo atthis Pescăruş albastru Anexa I Anexa 3 LC - - * - - LV IHT A029 Ardea purpurea Stârc roşu Anexa I Anexa 3 LC � - * - - TK-MED ZOO A024 Ardeola ralloides Stârcul galben Anexa I - LC � - * - - ET ZOO A060 Aythya nyroca Raţa roşie Anexa I Anexa 3 NT � - * - - TK-MED VEG A196 Chlidonias hybridus Chirighiţă cu obraz alb Anexa I Anexa 3 LC - - * - - LV ZOO A197 Chlidonias niger Chirighiţă neagră Anexa I Anexa 3 LC - - * - - HOL ZOO A031 Ciconia ciconia Barza albă Anexa I Anexa 3 LC � - * * - PAL ZOO A081 Circus aeruginosus Erete de stuf Anexa I - LC - - * - - PAL PR A038 Cygnus cygnus Lebădă de iarnă Anexa I Anexa 3 LC - - - - * PAL MIXT A027 Egretta alba Egreta mare Anexa I Anexa 3 LC � - * - - CO ZOO A026 Egretta garzetta Egreta mică Anexa I Anexa 3 LC � - * - - LV ZOO A189 Gelochelidon nilotica Pescăriţă râzătoare Anexa I Anexa 3 LC - - * - - LV ZOO A135 Glareola pratincola Ciovlică ruginie Anexa I Anexa 3 LC � - * - - IN-AF INS A022 Ixobrychus minutus Stârc pitic Anexa I Anexa 3 LC - - * - - LV ZOO A338 Lanius collurio Sfrâncioc roşiatic Anexa I Anexa 3 LC - - * - - PAL NS A339 Lanius minor Sfrâncioc mic Anexa I Anexa 3 LC - - * - - EU-TK INS A177 Larus minutus Pescăruş mic Anexa I Anexa 3 LC - - * * - PAL MIXT A023 Nycticorax nycticorax Stârc de noapte Anexa I Anexa 3 LC � - * - - CO ZOO A019 Pelecanus onocrotalus Pelican comun Anexa I Anexa 3 LC � - * - - SAR IHT A034 Platalea leucorodia Lopătar Anexa I Anexa 3 LC � - * - - SAR ZOO


219

Legenda:

A132 Recurvirostra avosetta Ciocîntors Anexa I Anexa 3 LC � - * - - TK-MED ZOO A193 Sterna hirundo Chiră de baltă Anexa I Anexa 3 LC - - * - - HOL ZOO

Specii de păsări cu migra ţie regulată nemenţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC A054 Anas acuta Raţă suliţar Anexa II/A Anexa 5C LC - - - * * PAL MIXT A056 Anas clypeata Raţă lingurar Anexa II/A Anexa 5C LC - - * * - HOL MIXT A052 Anas crecca Raţă pitică Anexa II/A Anexa 5C LC - - - - * HOL MIXT A050 Anas penelope Raţă fluierătoare Anexa II/A Anexa 5C LC - - - * * PAL MIXT A053 Anas platyrhynchos Raţă mare Anexa II/A Anexa 5C LC - - - * * PAL MIXT A055 Anas querquedula Raţă cârâitoare Anexa II/A Anexa 5C LC - - * - - PAL MIXT A051 Anas strepera Raţă pestriţă Anexa II/A Anexa 5C LC - - * * - HOL MIXT A043 Anser anser Gâsca mare Anexa II/A Anexa 5C LC - - * - - PAL VEG A059 Aythya ferina Raţă cu cap castaniu Anexa II/A Anexa 5C LC - * - - - PAL VEG A061 Aythya fuligula Raţă moţată Anexa II/A Anexa 5C LC - - - - * PAL MIXT A087 Buteo buteo Şorecar comun - - LC - * - - - HOL PR A198 Chlidonias leucopterus Chirighiţă cu obraz alb - - LC - - * - - PAL ZOO A036 Cygnus olor Lebăda de vară Anexa II/B - LC - - * * - PAL MIXT A096 Falco tinnunculus Vânturel roşu - Anexa4B LC - - * * - PAL ZOO A125 Fulica atra Lişiţă Anexa II/A Anexa 5C LC - * - * - PAL MIXT A459 Larus cachinnans Pescaruş pontic Anexa II/B - LC - * - - - HOL MIXT A156 Limosa limosa Sitarul de mal Anexa II/B - NT - - * * - PAL ZOO A230 Merops apiaster Prigorie - Anexa4B LC - - * - - TK-MED INS A017 Phalacrocorax carbo Cormoranul mare - - LC - * * * * LV IHT A005 Podiceps cristatus Corcodelul mare - - LC - - * - - LV ZOO A048 Tadorna tadorna Califar - - LC - * * - - SAR MIXT A161 Tringa erythropus Fluerar negru Anexa II/B - LC - - - * - SIB ZOO A162 Tringa totanus Fluierar cu picioare roşii Anexa II/B - LC - - - * - PAL ZOO A142 Vanellus vanellus Nagâţul Anexa II/B - LC - - * - - PAL ZOO A179 Larus ridibundus Pescăruş râzător Anexa II/B - LC - * - - - PAL MIXT


220

Originea geografica: HOL – specie cu răspândire holarctica; LV – specie cu răspândire în lumea veche; SAR – specie cu răspândire sarmatică; PAL – specie cu răspândire palearctica; TK-MED – specie cu răspândire turkestano-mediteraneana; CO – specie cosmopolita; ET – specie de tip etiopian; EU-TK – specii de tip europeo-turkestanic, EU – specie de tip european.

Categoria fenologica: S-E – specie sedentara sau sedentar eratica; OV – oaspete de vara, P – specie de pasaj, OI – oaspete de iarna. Regimul trofic: MIXT – specie omnivora; VEG – specie vegetariana; ZOO – specie zoofaga (considerând aici cele acre se hrănesc cu diferite

nevertebrate, nespecializate pentru un anume grup de prazi); INS – specii insectivore; PR – specii prădătoare; IHT – ihtiofage.


221

Descrierea Specii de păsări cu migra tie regulata nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC – ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior, identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria de protectie

Nr.crt.


1. A054 Anas acuta

Mărimea: 56 - 73 cm. Categorie fenologică: specie de pasaj. Descriere: Destul de rară ca pasăre, clocitoare în principal pe bălti montane, mlastini si bălti de altitudini joase, lagune. Siluetă zveltă, dată de gâtul şi coada lungi. În zbor se remarcă oglinda maro îngustă. Ambele sexe au cioc gri. Masculul cu cap maro, gât alb, cu coadă ascuţită în penaj nupţial. Femela pestriţă (cafeniu sau maro) foarte deschisă la culoare. Mod de cuibărire: mai - iunie. Cuibul îl construieşte în turbării. Depune 7-9 ouă de culoare verde palid. Cloceşte numai femela. Puii sunt nidifugi. Habitat: lacuri, islazuri umede. Hrana: hrană mai mult vegetală, alge marine.


2. A056 Anas clypeata

Mărimea: 51 cm. Categorie fenologică : specie de pasaj, oaspete de vară. Descriere: Pe apă are din faţă un aspect masiv, dat de ciocul lung şi lăţit spre vârf. Aripile au benzi late gri-albastre. În general, culorile care se văd la mascul în zbor sunt foarte caracteristice. Mod de cuibărire: aprilie - mai. Cuibăreşte în ierburi lângă ape puţin adânci, folosind o adâncitură de pământ pe care o căptuşeşte cu ierburi. Depune 8-12 ouă de culoare alb gălbuie sau verzi cenuşii. Cloceşte numai femela. Puii sunt nidifugi. Habitat: bălţi cu stuf, mlaştini inundate, ape cu adâncimi mici. Destul de des întâlnită pe apele de câmpie puţin adânci şi acoperite cu vegetaţie. De obicei stau în cârduri mici, ascunse între plantele palustre. Hrana: crustacee mici, insecte acvatice şi larvele lor, peşti mici, ouă de broaşte, alge verzi, frunze seminţe. Se hrăneşte noaptea.


3. A052 Anas crecca

Mărimea:25-30 cm. Categorie fenologică : oaspete de iarnă. Descriere: Răţoiul foarte colorat în penaj de primăvară; de la distanţă arată închis la culoare, fiind caracterizat îndeosebi de culoarea galben-albicioasă a subcodalelor laterale. Se adună în cârduri mari. Mod de cuibărire: nu cuibăreşte în ţară. În alte locuri cuibăreşte pe apele mai mici, de obicei dulci, din regiunile montane, depresionare şi de coastă. Habitat: lacuri, bălţi, islazuri mici, mlaştini inundabile. Hrana: în special vegetală: boabe, seminţe, ierburi, lintiţă, frunzele plantelor acvatice, dar şi animală: moluşte, viermi, larve, insecte, mormoloci, icre etc.



4. A050 Anas penelope

Mărimea:25-30 cm. Categorie fenologică : oaspete de iarnă. Descriere: Mod de cuibărire: nu cuibăreşte în ţară. În alte locuri cuibăreşte pe apele mai mici, de obicei dulci, din regiunile montane, depresionare şi de coastă. Habitat: lacuri, bălţi, islazuri mici, mlaştini inundabile. Hrana: în special


Probabilitatea ca aceasta


222

Nr.crt.


vegetală: boabe, seminţe, ierburi, lintiţă, frunzele plantelor acvatice, dar şi animală: moluşte, viermi, larve, insecte, mormoloci, icre etc.


5. A053 Anas platyrhynchos

Mărimea: 50-60 cm. Categorie fenologică: sedentară. Mod de cuibărit: pe sol, în ierburi, tufisuri, mărăcinisuri de pe insulele mici, în scorburi de copaci, în apropierea apelor si chiar în cuiburi vechi de ciori. Caracteristicile cuibului: este construit din resturi de plante, frunze, iarbă etc. si căptusit cu pene si puf. Perioada de cuibărit: martie. Număr de ouă în pontă: 7-11. Timp de clocire: 26-29 zile. Timp de şedere în cuib a puilor. 7-8 săptămâni. Cloceşte numai femela. Puii sunt nidifugi şi sunt îngrijiţi numai de femelă. Habitat: lacuri, iazuri, râuri, bălţi, mlaştini şi câmpuri cultivate. Hrana: este în special vegetală: seminte, grăunte, ierburi, frunze de plante acvatice, lintită, cereale, dar si animală: moluste, viermi, larve, insecte, mormoloci, broscute, icre etc.



6. A055 Anas querquedula

Mărimea: 38 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: Cuibul este amplasat pe sol în ierburi, în apropierea apelor, în stufăris. Caracteristicile cuibului: este o adâncitură cu ceva plante, puf si câteva pene.. Perioada de cuibărit: aprilie-mai. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 8-11. Timp de clocire: 21-23 zile. Timp de şedere în cuib a puilor. 5-6 săptămâni. Cloceşte numai femela. Puii sunt nidifugi. Habitat: lacuri, bălţi şi râuri cu vegetaţie bogată, câmpii inundate. Hrana: moluşte mici, insecte acvatice şi larvele lor, peşti, ouă de peşti şi broaşte, diferite plante, seminţe, grăunţe, cereale, ierburi.



7. A051 Anas strepera

Mărimea: 51 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: în desişurile înalte aproape de apă. Caracteristicile cuibului: este construit din plante, puf şi câteva pene. Perioada de cuibărit: mai. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 8-12. Timp de clocire: 25-27 zile. Timp de şedere în cuib a puilor: 7 săptămâni. Habitat: lacuri şi bălţi cu apă dulce, iazuri, râuri cu curgere lentă şi cu vegetaţie bogată. Hrana: în special vegetală: grăunţe, seminţe, ierburi, frunze acvatice, lintiţă, cereale, dar şi animală: moluşte, viermi, mormoloci, broscuţe.



8. A043 Anser anser

Mărimea: 76 - 93 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibărit: cuibul este amplasat pe locuri umede, în stufării şi pe plaur vechi. Caracteristicile cuibului: construit din trestie, ierburi şi alte plante, căptuşit cu puţin puf şi pene mici. Perioada de cuibărit: martie-aprilie. Număr de ouă în pontă: 5-6. Timp de clocire: 28-29 zile. Timp de şedere în cuib a puilor. părăsesc cuibul imediat după eclozare, însă sunt supravegheaţi de părinţi încă 8 săptămâni. Cloceşte numai femela. Puii sunt nidifugi. Habitat: lacuri, câmpuri cultivate, mlaştini cu apă sărată sau dulce, păşuni şi mirişti. Hrana: vegetal - iarbă, plante furajere verzi, cereale verzi, frunze de




223

Nr.crt.


sfeclă, boabe de cereale, seminţe, rar insecte acvatice.

9. A059 Aythya ferina

Mărimea: 46 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj, oaspete de iarnă. Descriere: Masculul are spate gri, dar nu albicios ca la rata cu cap negru. Femela este mai putin caracteristică, însă prezintă pe obraz o pată întunecată, difuză. Capul este de formă triunghiulară cu cioc puternic si frunte plată. Mod de cuibărire: mai - iunie. Cuibul îl construieşte pe lacuri mlăstinoase bogate în stufăris. Iarna pe lacuri, bazine de acumulare, cursuri lente de râuri, uneori în estuare, deseori pe mare sau în denivelările solului, fiind alcătuit din papură, stuf pe care îl căptuşeşte cu pene. Depune 6-11 ouă de culoare ocru gri. Cloceşte numai femela. Puii sunt nidifugi. Habitat: lagune, lacuri, bălţi, ochiuri de apă bine adăpostite. Hrana: esenţial vegetală, frunze, tije, seminţe, rizomi de la plantele palustre, moluşte, crustacee, insecte acvatice de talie mică, ocazional peşti şi broaşte mici.



10.A061 Aythya fuligula

Mărimea: 42 cm. Categorie fenologică : oaspete de iarnă, pasaj, rar oaspete de vară. Descriere: Masculul caracteristic, negru cu un dreptunghi alb pe laturi si un mot lung care atârnă. Femela are un mot scurt si deseori o dungă îngustă albă la baza ciocului. În afara sezonului de cuibărire în grupuri mari pe lacuri, bazine de acumulare, bălti sau pe ape litorale. Mod de cuibărire: mai - iunie. Cuibul îl construieşte pe sol. Depune 6-14 ouă de culoare ocru brun. Puii sunt nidifugi. Habitat: lacuri, mlaştini de-a lungul litoralului. Hrana: nevertebrate şi plante acvatice.



11.A087 Buteo buteo

Mărimea: 50 - 56 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, oaspete de iarnă. Mod de cuibărit: cuibăreşte în arbori înalţi din păduri bătrâne. Caracteristicile cuibului: cuibul este amplasat în bifurcaţia de la baza coroanelor şi este folosit mai mulţi ani la rând, este construit din ramuri, crenguţe, fire de iarbă; căptuşit cu fire de iarbă; înălţimea faţă de sol: 20 - 40 m. Perioada de cuibărit: aprilie – iulie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 2 - 6. Timp de clocire: 30 - 35 zile. Timp de şedere în cuib a puilor. 40 – 50 zile. Habitat: regiuni împădurite, zăvoaie, terenuri descoperite, chiar şi în apropierea aşezărilor omeneşti. Hrana: şoareci, şopârle, insecte de talie mare.

Specia a fost semnalata in zbor, in zona de amplasare a parcului. In zona nu au fost identificate cuiburi, zona neoferind conditii prielnice de cuibărit pentru aceasta specie.

In perioada de migratie aceasta specie se ridica la înăltimi mai mari de 700m de unde se organizează in stoluri in migratiile mari.

In perioada de hrana, aceasta specie se ridica la înăltimi de 20 – 30m urmărind sursele de hrana.


224

Nr.crt.

Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul de investitii si relevant acesteia pentru sit Impact prognozat minim.

Sunt necesare masuri de reducere a impactului, daca in perioada de monitorizare s-au constatat un număr semnificativ de exemplare victime .

12.A198 Chlidonias leucopterus

Mărimea: 24 cm. Categorie fenologică : oaspete de vară. Descriere: În penaj de vară uşor de recunoscut chiar de la distanţă prin corpul şi subalarele de un negru intens, albul strălucitor din zona cozii şi culoarea albicioasă de pe supraalare. Mod de cuibărire: mai - iunie. Cuibăresc în mici colonii. Cuibul este amplasat pe lacuri, în mlaştini, aşezat pe plante plutitoare. Depune 2-3 ouă mici de culoare brună cu pete cenuşii şi negre. Clocesc ambii părinţi. Puii sunt nidifugi. Habitat: de-a lungul litoralului, lacuri, mlaştini. Hrana: peşti, mormoloci, mici broaşte, viermi, diferite insecte acvatice, alge plutitoare.



Descrierea tipurilor de habitate prezente în situl ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior, identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria de protectie

Nr.crt

Tip de habitat Caracteristice tipului de habitat Identificarea speciei în

perimetrul de investitii si relevant acesteia pentru sit

1.

3260 Cursuri de apa din zonele de câmpie, pâna la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion

1) Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetaţie submersă sau natantă din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion (nivel scăzut al apei în timpul verii) sau muşchi acvatici.

2) Plante: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. peltatus, R. penicillatus subsp. penicillatus, R. aquatilis, Myriophyllum spp., Callitriche spp., Sium erectum, Zannichellia palustris, Potamogeton spp., Fontinalis antipyretica.

3) Acest habitat este uneori asociat cu comunităţile de Butomus umbellatus de pe maluri. Este important să se ţină cont de acest aspect în procesul de selecţie a siturilor de importanţă comunitară.

HdR R2208

Veg Ranunculetum aquatilis (Sauer 1947) Géhu 1961;

Acest tip de habitat nu a fost identificat in perimetru viitorului parc de eoliene.


225

Nr.crt



Hottonietum palustris Tüxen 1937; Callitrichetum palustris (Dihoru 1975) Burescu 1999.

2. 6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii

1) Pajişti aluviale cu regim natural de inundare aparţinând alianţei Cnidion dubii, în condiţii climatice continentale până la subcontinentale.

2) Plante: Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium angulosum, Gratifolia officinalis, Carex praecox, Juncus atratus, Lythrum virgatum.

3) Acesta este un habitat de tranziţie între pajiştile higrofile şi cele xerofile, ce acoperă arii restrânse. Acest aspect trebuie luat în considerare în procesul de selectare a siturilor.

HdR R3712, R3715, R3716

Veg Poëtum pratensis Răvăruţ et al. 1956; Ranunculo repentis-Alopecuretum pratensis Ellmauer 1933; Agrostio-Festucetum pratensis Soó 1949; Agrostietum stoloniferae (Ujvárosi 1941) Burduja et al. 1956; Poëtum silvicolae Buia et al. 1959; Alopecuretum ventricosi Turenschi 1966; Agrostio- Deschampsietum caespitosae Ujvárosi 1947; Cirsio cani-Festucetum pratensis

Májovsky ex Ruzicková 1975.

NrSCI 14

NB Literatura de specialitate din ţara noastră nu consemnează nici o asociaţie din al. Cnidion dubii (în sens strict) şi nici una dintre asociaţiile descrise în Europa centrală nu se regăsesc în România (şi de altfel, nici în Ungaria). Totuşi, este posibil ca pajiştile umede cu Cnidium să fi dispărut ca urmare a îndiguirilor, regularizărilor

cursurilor de apă, eutrofizării, etc. Pe de altă parte, o serie de autori consideră – din raţiuni nomenclaturale - pe Agrostion stoloniferae ca sinonim cu Cnidion dubii sau Deschampsion caespitosae. De fapt, acelaşi habitat, în sens strict ecologic, este prezent şi la noi, şi în Europa centrală, existenţa habitatelor de pajişti aluviale în România şi importanţa conservării lor fiind de necontestat. De aceea, habitatul 6440



226

Nr.crt



a fost luat în considerare, ca tip de staţiune, dar cu asociaţiile prezente la noi, încadrate în Agrostion stoloniferae.

3.

91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

1) Păduri din specii cu lemn de esenţă tare situate în albia majoră a râurilor, expuse regulat inundaţiilor în perioada creşterii nivelului apei, sau în zone joase, expuse inundaţiilor provocate de înălţarea apei freatice. Aceste păduri se dezvoltă pe depozite aluviale recente. Solul poate fi bine drenat între inundaţii sau poate rămâne ud. Ca urmare a regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante aparţin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat.

2) Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus, Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum.

3) Aceste păduri formează mozaicuri cu păduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esenţă moale, în zonele joase ale luncilor râurilor; ele se pot dezvolta şi din păduri aluviale de specii cu lemn de esenţă tare. Acest tip de habitat apare adesea în conjuncţie cu păduri de anin şi frasin (44.3).

HdR R4404, R4409, R4410, R4411

Veg Fraxino danubialis-Ulmetum Soó 1936 corr. 1963; Quercetum roborispedunculiflorae Simon 1960 (syn.: Fraxino angustifoliae-Quercetum pedunculiflorae Chifu et al. (1998) 2004); Fraxino pallisae-Quercetum pedunculiflorae (Popescu et al. 1979) Oprea 1997; Fraxinetum pallisae (Simon 1960) Krausch 1965 (syn. Ulmeto minoris-Fraxinetum pallisae Borza ex Sanda

1970).

NrSCI 26

NB În denumirea primei asociaţii s-a corectat numele subspeciei Fraxinus angustifolia, din pannonica în danubialis.



227

Nr.crt



4. 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention

1) Maluri nămoloase ale râurilor din zona de câmpie până în etajul submontan, cu vegetaţie pionieră anuală, nitrofilă, din alianţele Chenopodion rubri p.p. şi Bidention p.p. Primăvara şi la începutul verii, acest habitat de maluri nămoloase se prezintă fără nici un fel de vegetaţie (ea dezvoltându-se mai târziu în timpul anului). Dacă

condiţiile nu sunt favorabile, această vegetaţie se dezvoltă puţin sau poate fi total absentă.

2) Plante: Chenopodium rubrum, Bidens tripartita, Xanthium sp., Polygonum lapathifolium.

3) Acest habitat se întâlneşte în strânsă asociere cu populaţii dense ale genului Bidens sau ale unor specii de neofite. Pentru a înlesni conservarea acestor comunităţi, cu o dezvoltare anuală târzie sau neregulată, este important să se ia în considerare maluri

cu lăţimi între 50 şi 100 m şi chiar porţiuni fără vegetaţie (24.51).

HdR R5312

Veg Bidenti-Polygonetum hydropiperis Lohm. in Tüxen 1950; Polygono lapathifolii-Bidentetum Klika 1935; Echinochloo-Polygonetum lapathifolii Soó et Csűrös 1974 (inclusiv subas. chlorocyperetosum glomerati Burescu 1999); Xanthio strumarii-Bidentetum tripartitae Timár 1947; Bidentetum cernui (Kobenza 1948) Slavnič 1951.


5. 92A0 Zăvoaie cu Salix alba si Populus alba

1) Păduri de luncă (zăvoaie) din bazinul mediteranean şi cel al Mării Negre dominate de Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcie înrudite cu acestea (44.141). Păduri de luncă multistratificate mediteraneene şi central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus

spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de plop de talie mare domină de obicei coronamentul prin înălţimea lor; aceştia pot fi absenţi sau rari în anumite grupări vegetale, care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus (44.6).



228

Nr.crt



2) Plante: Salix alba, Populus alba.

HdR R4406

Veg Salici-Populetum Meijer-Drees 1936.

NrSCI 31

NB Indubitabil, tipurile 91E0 şi 92A0 se suprapun parţial, datorită menţionării comunităţilor de salcie albă în definiţia ambelor habitate. Pentru a înlătura orice confuzie, s-au inclus în acest habitat numai pădurile de plop alb, pure sau amestecate cu salcie albă, care se dezvoltă pe soluri aluviale mai evoluate şi prezintă un cortegiu

mai numeros de specii. Dintre acestea se remarcă ca diferenţiale Fraxinus angustifolia, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Galium rubioides şi unele transgresive din clasele Querco-Fagetea şi Quercetea pubescentis, precum Ulmus laevis, U. minor, Acer campestre, Brachypodium sylvaticum, Asparagus verticillatus, A.

tenuifolius, A. officinalis.

6. 91I0 * Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.

1) Păduri xerotermofile de stejar din câmpiile din sud-estul Europei. Clima este foarte continentală, cu o mare amplitudine a temperaturilor. Substratul constă din loess (soluri de tip cernoziom). Quercus robur, Q. cerris, Q. pedunculiflora şi Q. pubescens domină stratul arborescent al acestor păduri, care sunt bogate în elemente stepice continentale şi geofite din Aceri tatarici-Quercion Zólyomi 1957.

2) Plante: Quercus cerris, Q. pubescens, Q. robur, Q. pedunculiflora, Q. petraea, Acer campestre, A. tataricum, Sorbus torminalis, Tilia tomentosa, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Euonymus verrucosa, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Pyrus pyraster, Rhamnus cathartica, Ulmus minor, Buglossoides purpurocaerulea, Carex michelii, Dactylis polygama, Galium dasypodum, Geum urbanum, Lathyrus niger, Polygonatum latifolium, Pulmonaria mollis subsp. mollis, Tanacetum corymbosum, Tulipa bibersteinniana, Vincetoxicum hirundinaria, Viola jordanii.



229

Nr.crt



3) Acest tip de habitat, care forma odată vegetaţia naturală a Europei de sud-est, este foarte fragmentat în prezent. În Austria, este adesea degradat ca urmare a invaziei salcâmului (Robinia).

HdR R4138, R4146, R4148, R4156, R4157, R4159

Veg Aceri tatarici-Quercetum roboris Zólyomi 1957; Quercetum pedunculifloraecerris Morariu 1944; Quercetum pedunculiflorae Borza 1937; Convallario-Quercetum roboris Soó (1939) 1957.

NrSCI 29

NB În ţara noastră Aceri tatarici-Quercetum roboris nu apare pe loess, aşa cum se precizează în manualul EUR 27.

7.

91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

1) Păduri de luncă de Fraxinus excelsior şi Alnus glutinosa ale cursurilor de apă din zona de câmpie şi etajul colinar ai Europei temperate şi boreale (44.3: Alno-Padion); păduri de luncă de Alnus incana ale râurilor montane şi submontane din Alpi şi

Apeninii de nord (44.2: Alnion incanae); galerii arborescente formate din exemplare înalte de Salix alba, S. fragilis şi Populus nigra de-a lungul râurilor medio-europene, în etajul submontan, colinar şi zona de câmpie (44.13: Salicion albae). Toate tipurile

apar pe soluri grele (în general bogate în depozite aluviale),inundate periodic de creşterea nivelului râului (sau pârâului) cel puţin o dată pe an, însă altfel bine drenate şi aerate în perioada în care debitul apei este scăzut. Stratul ierbos include întotdeauna numeroase specii de talie mare (Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris,

Cardamine spp., Rumex sanguineus, Carex spp., Cirsium oleraceum) şi poate conţine diverse geofite vernale, precum Ranunculus ficaria, Anemone nemorosa, A. ranunculoides, Corydalis solida.

Acest habitat include mai multe subtipuri: păduri de frasin şi anin ale izvoarelor şi râurilor aferente (44.31 – Carici remotae-Fraxinetum); păduri de frasin şi anin ale râurilor cu curgere rapidă (44.32 - Stellario-Alnetum glutinosae); păduri



230

Nr.crt



de frasin şi anin ale râurilor cu curgere lentă (44.33 - Pruno-Fraxinetum, Ulmo-Fraxinetum); galerii montane de anin alb (44.21 - Calamagrosti variae-Alnetum incanae Moor 1958); galerii submontane de anin alb (44.22 - Equiseto hyemalis-Alnetum incanae Moor 1958); păduri-galerii de salcie albă (44.13 Salicion albae).

2) Plante: stratul arborescent - Alnus glutinosa, Alnus incana, Fraxinus excelsior; Populus nigra, Salix alba, S. fragilis; Ulmus glabra; stratul ierbos – Angelica sylvestris, Cardamine amara, C. pratensis, Carex acutiformis, C. pendula, C. remota, C. strigosa, C. sylvatica, Cirsium oleraceum, Equisetum telmateia, Equisetum spp., Filipendula ulmaria, Geranium sylvaticum, Geum rivale, Lycopus europaeus, Lysimachia nemorum, Rumex sanguineus, Stellaria nemorum, Urtica dioica.

3) Majoritatea acestor păduri se află în contact cu pajişti umede sau cu păduri de ravene (Tilio-Acerion). Poate fi observată uneori o succesiune către Carpinion a frăsinetelor.

HdR R4401, R4402, R4405, R4407, R4408

Veg Telekio speciosae-Alnetum incanae Coldea (1986) 1991; Stellario nemorum-Alnetum glutinosae (Kästner 1938) Lohmeyer 1957; Carici brizoidis-Alnetum glutinosae Horvat 1938 em. Oberd. 1953; Carici remotae-Fraxinetum Koch ex Faber 1936; Pruno padi-Fraxinetum Oberdorfer 1953; Salicetum fragilis Passarge 1957; Salicetum albae Issler 1924.

NrSCI 60

NB Salicetum fragilis corespunde fitocenozelor pure sau dominate de salcie plesnitoare (fără salcie albă), pe lângă care poate apărea destul de frecvent aninul negru (Alnus glutinosa). Salicetum albae înglobează fitocenoze de salcie albă, pure sau amestecate în proporţii diferite cu Salix fragilis şi/sau Populus nigra. În timp ce prima asociaţie se dezvoltă pe soluri aluviale ceva mai evoluate, a doua are un caracter mai pionier datorită viiturilor mai intense şi frecvente.

Denumirea de Salicetum albae-fragilis sensu Tüxen 1937 este în prezent considerată un sinonim al lui Salicetum albae Issler 1924. Salicetum albae-fragilis sensu Issler 1926 em.


231

Nr.crt



Soó 1957 a devenit un nomen ambiguum pentru că a fost prea larg definit şi nu mai este preluat în lucrările recente.


232

Descrierea Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE în Formularul Standard al situl ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior, identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria de protectie

Nr.crt

Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în


1355 Lutra lutra

Capul + trunchiul (60) 70-90 cm; coada 35-40 (50) cm; înălţimea la greabăn 30 cm urechea 20-28 (30) mm; talpa posterioară 11-14 cm; greutatea 8-11 (15) kg. Femela este mai mică decât masculul. Capul mic, turtit şi lat. Urechile rotunjite, scurte, puţin ieşite din blană, acoperite de un opercul membranos. Ochii mici, aproape de colţurile gurii, cu pupila rotundă. Buzele groase, cea superioară cu mustăţi. Nasul golaş, cu papile în reţea. Picioarele îi sunt scurte în raport cu corpul, au câte 5 degete unite prin membrană de înot. La înot se foloseşte atât de picioarele dinapoi precum şi de coadă. Degetele deasupra păroase, ventral nude. Blana cu peri moi şi mătăsoşi; cei moi la bază cafenii deschis, către vârf cafenii întunecat; perii mătăsoşi cafenii întunecat, strălucitori. Spatele cafeniu întunecat şi lucios; ventral cafeniu deschis sau sur-cafeniu cu irizaţii "verzui" pe gât şi laturile corpului. Pe bărbie, laturi şi pe mijlocul buzei superioare câteva pete neregulate, albe sau albicioase. Irisul cafeniu-castaniu. Tinerii mai mult sur-cafenii. Se întâlnesc foarte rar exemplare cu blana roşcată deschis, galbenă sau albă. Formula dentară: 3.1.4.1. / 3.1.3.2. = 36. Longevitatea este de 18 – 18 ani. Simţurile sunt foarte dezvoltate şi în egală măsură: văzul, auzul şi mirosul. Vânează adeseori în grup; este animal de amurg şi de noapte cu toate că poate fi văzut şi ziua. Poate rezista sub apă 6 –7 minute fără să iasă la suprafaţă. Se hrăneşte cu peşti, broaşte, raci, mamifere mici, acvatice. Răspândirea vidrei în Europa câr şi la noi depinde de posibilitatea procurării hranei ei de bază: peştele. Tocmai de aceea biotopul vidrei îl constituie ţărmurile împădurite ale apelor curgătoare şi stătătoare, fie ele de munte sau de şes. Răspândită din Europa până în Asia centrală şi nordul Africii. La noi, localizată în deltă şi pe lângă râurile de munte bogate în păstrăvi. Trăieşte în apă şi pe uscat, având vizuina cu două intrări.


1335 Spermophilus citellus

Cunoscut şi sub denumirile de şuiţă sau tastar, popândăul este o specie apartinând familiei veveriţelor - Sciuridae şi singurul reprezentant european al genului Spermophilus. La fel ca toate veveriţele, acest animal face parte din ordinul rozătoarelor. Numele de popândău sau poponete i se trage de la poziţia pe care o adoptă deseori: sprijinirea pe membrele

Amplasarea şi funcţionarea generatoarelor din Parcul Eolian nu va afecta populaţia acestei specii şi în afara sitului ROSCI0162.

In perimetrul de amplasare


233

Nr.crt



Răspândirea geografică

posterioare şi pe coadă, în

poziţie verticală.

Descriere: Popândăul are corpul suplu şi alungit, fără a depăşi 22 – 23 cm fără coadă, coada având între 5 cm şi 8 cm. Greutatea adultului este situată între 24 – 34 g. Capul uşor teşit în regiunea frontală, botul scurt şi obtuz, pavilioanele urechilor mici şi rotunjite, ca nişte cute tegumentare acoperite de peri scurţi. Coada are 5-8 cm lungime şi este bine îmbrăcată în blană. Greutatea corpului este cuprinsă între 230 şi 340 g. Membrele sunt scurte, cele anterioare având câte 4 degete, iar cele posterioare câte 5, prevăzute cu gheare lungi, puternice, mai mult sau mai puţin ascuţite, adaptate pentru săpat. Blana are peri scurţi şi aspri; culoarea de fond pe faţa superioară a corpului este cenuşie-gălbuie-brună, cu reflexe negre şi ruginii, insulare, închise la culoare, cu aspect de pete fine. Pe părţile laterale ale corpului blana prezintă nuanţe sulfurii. Pe cap culoarea este uniformă şi fără pete, iar în jurul ochilor se conturează un inel galben deschis; bărbia şi gâtul sunt albe, pieptul, abdomenul şi faţa internă a membrelor sunt galben sulfuriu. Coada este mai deschisă pe partea ventrală şi prezintă peri mai întunecaţi la culoare pe partea terminală. Ochii popândăului sunt mari, proeminenţi şi, în comparaţie cu mărimea capului, sunt mult distanţaţi între ei. Această poziţie a ochilor reprezintă rezultatul unei adaptări la mediu, permiţând animalului să observe întinderile din jur, fără a scoate complet capul din galerii. Buza superioară este crestată adânc. La baza cozii are 3 papile perianale, care secretă un lichid mirositor, cu rol în găsirea partenerilor de împerechere şi în delimitarea teritoriului.

Habitat: Populează zona de stepă, neîmpădurită, fiind prezent în biotopuri foarte diferite: izlazuri, pajişti, terenuri cultivate sau înierbate, grădini, livezi, râpe, diguri etc. În ţara noastră, popândăul are o răspândire discontinuă, lipsind total din podişul Transilvaniei. Spre deosebire de alte zone ale arealului, în România nu a fost întâlnit la altitudini mari, urcând numai până la 450 m. (dealul Pietricica din Piatra Neamţ). Îl găsim în afara arcului carpatic, până la graniţele ţării, în Moldova, Muntenia, Oltenia, Crişana, Maramureş, densitatea populaţiei putând atinge 13-17 indivizi/ha în Bărăgan şi Dobrogea. Trăieşte în colonii, însă fiecare individ

a parcului eolian au fost identificate galerii de deplasare specifice popândăilor. Nu au fost identificate cuiburi ale acestora. Specia a fost observata in repetate rânduri.

Populatia de popândăi este bine reprezentata in zona.

Existenta păsărilor răpitoare in întreaga Valea Călmătuiului , reglează limi ţand populatia de popândăi. Specii de pasări identificate in zona amplasamentului constituie concurenti important si numerosi la sursele de hrana care ar putea apărea in sezonul de vegetatie sau de recoltare a culturilor agricole fapt ce duce la limitarea populatiei de popândăi

Popândăul este considerat a fi un animal dăunător atât pentru culturi, cat si pentru siguranta solului. Acest rozător depreciază pajistile si fânaturile prin reteaua lor de galerii si contribuie la erodarea solurilor si la slăbirea digurilor. Mai mult decât atât, animalul este un rezervor de germeni patogeni si paraziti si un transmitător de boli parazitoze in caz de suprapopulare datorita


234

Nr.crt



are o galerie proprie. Deşi este un animal sociabil, cea mai mare parte a timpului o petrece în galeriile sale, destul de complicate, unele fiind folosite permanent, altele ocazional. Galeriile ocazionale sunt folosite pe timp rece şi umed şi sunt construite fie la suprafaţă, fie la o adâncime maximă de 120 cm, fiind prevăzute cu 1-2 cuiburi. Galeriile permanente, utilizate pentru hibernare, au o structură mai complicată şi ating o adâncime de peste 2 m. Cuibul este amplasat în profunzime şi adăpostit într-o cameră ale cărei dimensiuni sunt variabile. Acesta este confecţionat din resturi vegetale, frunze uscate de graminee, tulpini, fire de lână, bucăţi de hârtie sau de pânză şi alte materiale. Cuibul le serveşte atât pentru hibernare, cât şi pentru creşterea puilor. Arhitectonica galeriei variază în funcţie de sol, condiţiile climaterice sau caracteristicile indivizilor (vârstă de exemplu).

Perioada de hibernare este determinată de condiţiile de temperatură. În general, începe în luna septembrie şi durează până în luna martie; în mod excepţional, când apar condiţii climatice nefavorabile, cu temperaturi scăzute sub 15ºC, intrarea în hibernare poate avea loc chiar în luna august. Popândăii hibernează fie în grupuri mici de 2 până la 5 indivizi, de regulă mamă şi pui, fie solitari. Indivizii tineri intră ultimii în această stare. Nu îşi fac provizii, starea de hibernare fiind profundă şi continuă. Trezirea şi ieşirea la suprafaţă se face eşalonat: întâi masculii adulţi, după care femelele şi, în ultima etapă, indivizii tineri. Hrana poate fi atât vegetală, cât şi animală. Popândăul este un animal diurn, hemofil şi îşi desfăsoară activitatea de căutare a hranei în prima parte a zilei şi după-amiaza, înainte de asfinţitul soarelui. Consumă, în general, părţile verzi ale plantelor, rădăcini şi seminţe, dar şi insecte, miriapode, melci, râme sau vertebrate mici.

Perioada de reproducere începe la câteva zile de la ieşirea din hibernare. În această perioadă masculii au un comportament agresiv unii faţă de alţii. Femelele nasc 2 până la 9 pui (cel mai frecvent 4 sau 5), după o perioadă de gestaţie de 25-28 de zile. Alăptatul durează 6 săptămâni, iar puii ating maturitatea sexuală la un an de la naştere, după perioada de hibernare.

Popândăul este considerat a fi un animal dăunător atât pentru culturi, cât şi pentru siguranţa solului. Acest rozător depreciază pajiştile şi fâneţele prin reţeaua lor de galerii şi contribuie la erodarea solurilor şi la slăbirea

epuizării surselor de hrana naturala, invadând culturile cerealiere si leguminoase.

Popândăul are un instinct de supravietuire foarte dezvoltat, ocolind astfel zonele care nu le asigura o oarecare siguranta.

Constructia parcului eolian se va realiza etapizat. Lucrările de realizare a fundatiilor se vor face pe etape, (turbina cu turbine). De asemenea drumurile de acces vor fi de pământ cu piatra ce se înierba in timp. Aceste drumuri nu vor constitui o fragmentare a terenului frecventat de popândăi, iar rigolele de scurgere apelor pluvial vor constitui refugii si pentru popândăi.


235

Nr.crt



digurilor. Mai mult decât atât, animalul este un rezervor de germeni patogeni şi paraziţi. Blana lor, comercializată cu succes în unele ţări, este slab valorificată la noi.

Descrierea speciilor de amfibieni si reptile, enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE în Formularul Standard al situl ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior, identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria de protectie

Nr. Crt.



1. 1220 Emys orbicularis

(broasca ţestoasă de apă)

Carapacea la mascul 14-17 cm, coada 6-9 cm; carapacea la femelă 14-18 cm, coada 6-8 cm. Carapacea la tineri rotunjită, la adulţi eliptică, puţin mai lată posterior decât anterior (cu muchie vertebrală la tineri); plăcile uneori divizate. Plastronul la femelă plat, la mascul uşor scobit, format din 6+6 plăci (uneori divizate). Coada cu solzi în verticil mai mult sau mai puţin proeminenţi. Carapacea la tineri cafenie-întunecat, pătată confuz; plastronul negru-cafeniu, marginile cu pete gălbui. Picioarele şi coada cafenii întunecat, deasupra punctate cu gălbui, dedesubt galbene intens, cu pete întunecate. La adulţi, carapacea are fondul cafeniu-întunecat, cafeniu-roşiatic sau negru cu pete rotunde sau linii întrerupte galbene, mai mult sau mai puţin numeroase, dispuse în raze pe fiecare dintre plăci (var. europaea), iar plastronul galben deschis sau galben-roşcat, cafeniu sau aproape complet negru. Picioarele şi coada negricioase, mai mult sau mai puţin pătate cu galben. Capul la mascul deasupra cafeniu cu spirale negre, la femelă pătat cu galben. Irisul la mascul albicios, la femelă gălbui. Trăieşte în ape stătătoare, mâloase, şi în cele cu curs liniştit; înoată şi se scufundă foarte bine. Se hrăneşte cu viermi, insecte de apă, raci, scoici, mormoloci şi peştişori; mănâncă obişnuit sub apă. Prin octombrie se retrage în mâlul de pe fundul sau marginea bălţilor, iazurilor, de unde reapare primăvara, prin februarie-martie, când are loc şi reproducerea (cel mai adesea sub apă), care se repetă toată vara. Femela depune, prin mai-iunie, 4-16 ouă mai mult sau mai puţin




236

Nr. Crt.



cilindrice; clocirea durează, în funcţie de temperatura solului, 3-5 luni. Puii apar, cel mai adesea, în primăvara anului următor; masculii sunt capabili de reproducere după 12-13 ani, excepţional între 6 şi 8 ani; femelele devin mature după 15-20 ani. Se comportă bine în captivitate. Trăieşte 100-120 ani. În fauna ţării destul de comună.

2. 1166 Triturus cristatus Este cea mai mare specie de triton din România. Masculul 13 - 14 cm, femela 16 - 18 cm.

Trăieşte prin bălţile şi iazurile din regiunile de câmpie până în zona subcarpatică, ascunsă prin printre tulpinile plantelor acvatice. Intră în apă în martie şi, în funcţie de nivelul acesteia, poate rămâne până în mai-iunie. Reproducerea prin aprilie-mai în bălţi şi băltoace. Deşi depune numeroase ouă (peste 100), multe nu se dezvoltă datorită unor frecvente mutaţii cromozomiale. Ouăle sferice, albe-gălbui, cu diametrul de 2-4 mm. După 13 zile, larvele ies din ouă şi rămân în apă 3 luni, atingând 50 - 85 mm. Către iarnă se retrag (adulţi şi tineri) pe sub pietre, rădăcini şi scoarţa arborilor. Este o specie extrem de vorace; consumă râme, limacşi, artropode, mormoloci şi tritoni mai mici (în special T. vulgaris). Are numeroşi duşmani: peşti, ţestoase, păsări. Pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. În pofida dimensiunilor mari se deplasează repede, atât în mediul acvatic cât şi în cel terestru. În captivitate a trăit 30 de ani. Este o specie vulnerabilă, în anumite zone chiar periclitată. Reducerea locurilor de reproducere a afectat mult această specie, mai pretenţioasă decât celelalte specii de tritoni. Este o specie predominat acvatică, preferând ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră. Deseori poate fi întâlnită în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). Este întâlnit la altitudini cuprinse între 100-1000 m. Este răspândit în mare parte din Europa, din nordul Franţei şi Marea Britanie până în munţii Urali. În nord, în Scandinavia, ajunge până la paralela 65. Lipseşte din peninsula Iberică, Italia şi, începând cu Austria la sud de Dunăre. În România este răspândit aproape pretutindeni. Lipseşte din Dobrogea şi lunca Dunării unde este înlocuit de Triturus dobrogicus. În ţara noastră există 3 subspecii. Triturus cristatus




237

Nr. Crt.



cristatus, mai ales în zona carpatică. Triturus cristatus danubialis, mai ales în şesul Dunării. Triturus cristatus dobrogicus (Triturus dobrogicus), în bălţile din Delta Dunării.

3. 1188 Bombina bombina Corpul este îndesat, turtit, de dimensiuni mici, lungimea 4 - 5 cm. Capul este relativ mic, având lungimea egală cu lăţimea, cu botul rotunjit. Ochii sunt foarte proeminenţi, având pupila triunghiulară. Dorsal tegumentul este foarte veruculos, acoperit cu numeroşi negi, rotunzi sau ovali, având un punct negru central. Cuta gulară este distinctă. Este o specie diurnă, predominant acvatică. Intră în apă primăvara devreme, în martie şi se retrage pentru hibernare în octombrie. Iernează pe uscat în ascunzişuri. Reproducerea prin aprile-mai; în condiţii favorabile de mediu se poate repeta în august. Specia este vulnerabilă în special datorită dispariţiei a numeroase habitate prielnice. Nepretenţioasă, trăieşte în orice ochi de apă, permanent sau tempor, în bălţi de la şes şi câmpie, urcând şi în regiunea dealurilor, la altitudini între 0-400. În lacurile din lunca şi Delta Dunării, pe maluri, în zonele cu vegetaţie, deşi cel mai frecvent ocupă bălţile temporare inundate. Răspândită în estul Europei, din Danemarca şi sudul Suediei în vest, Cehia, fosta Iugoslavie şi Dunărea în sud, în Rusia până aproape de Urali. Lipseşte în peninsula Crimeea. În România este prezentă pretutindeni în zonele de şes: Câmpia Română, Bărăganul, Dobrogea inclusiv delta, Crişana, Podişul Transilvaniei şi Podişul Moldovei.




238

Descrierea speciilor de nevertebrate, enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE în Formularul Standard al situl ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior, identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria de protectie

Nr.crt



1 1083 Lucanus cervus STATUT Specia este inclusa in anexele Conventiei de la Berna ca specie rara si amenintata cu disparitia. OUG 57 - Anexa 3. DISTRIBUTIE. Specia este răspândita in Europa, Asia Mijlocie, Crimeea, Caucaz, Africa de Nord. HABITAT. Populează pădurile bătrâne cu esente foioase, preferând in special pădurile de cvercinee, dar poate fi întâlnita si in zonele de silvostepa si stepa. Deseori adultii zboară in grădini si parcuri. BIOLOGIE SI ECOLOGIE. Ciclul reproductiv durează 5-6 ani, in functie de factorii climatici. Larva se dezvolta in lemnul putrezit al diferitor esente cu frunze cazatoare (stejar, mesteacăn, frasin, etc.), hrănindu-se cu acesta. Gândacii tineri apar toamna, însa nu părăsesc camera larvara pana in primăvara următoare. In decursul zilei adultii pot fi observati pe trunchiurile stejarilor si altor arbori hrănindu-se cu scurgerile acestora. Zboară in amurg in decursul perioadei mai-iulie.

Specia nu a fost identificata în perioada in care s-au realizat observatiile. Nu excludem aparitia ei in zonă, având in vedere ca sunt conditii specifice acestei specii. Amplasarea parcului eolian nu va avea impact în perioada de construire, deoarece specia este destul de mobilă si va părăsi zona. În perioada de functionare – impact 0.

2 1014 Vertigo angustior Gastropod de dimensiuni mici. Frecvent in luncile râurilor. Prezenta sa in lunca Siretului Inferior nu a fost confirmată de specialisti.



239

Tipurile de habitate si speciile identificate in teren pe perioada de 1an de zile calendaristic, de către echipa SC MEDIU RESEARCH SRL.:

Studiul de evaluarea adecvata s-a realizat conform ord. 19/2010. Amplasarea Parcului Eolian SLOBOZIA CONACHI se afla in

vecinătatea Ariei Speciale de protectie Avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior – 2,6 km si ROSCI00162 – Lunca Siretului Inferior.

Inventarierea avifaunei si a biocenozei specifice s-a efectuat in perioada

unui an de zile calendaristic, acoperind perioadele de migratie principale ( prim ăvara şi toamna) si perioada de vegetatie.

A. Speciile de plante si habitatele Metoda de lucru Într-o primă etapă s-a efectuat recunoaşterea terenului în vederea stabilirii

zonelor si fitocenozelor care vor fi urmărite pe perioada studiului. După selectarea acestora a fost stabilit arealului minim în care pot fi identificate toate speciile unui anumit tip de fitocenoză, prin inventariere pe suprafeţe din ce în ce mai mari şi construirea pe această bază a unui grafic de forma unei curbe, prin utilizarea numărului de specii sau a indicilor de diversitate corespunzători (Ivan, 1979; Magurran, 1988). Esantioanele, cuprinzând totalitatea probelor de extras din fitocenoză prin sondaj trebuie să fie reprezentative şi suficient de mari pentru asigurare preciziei de lucru. Tipurile de sondaj utilizate pot fi stratificate, aleatoare sau mixte (Ivan, 1979). Stabilirea mărimii sau numărului de probe determină precizia rezultatelor şi volumul de muncă necesar, între aceste două elemente existând o strânsă corelaţie.

Studiul vegetaţiei a avut la baza principiile metodelor propuse de Braun – Blanquet si de Al. Borza. Acestea au la bază teoria potrivit căreia compoziţia floristică a unei fitocenoze reflectă cu fidelitate ansamblul factorilor ecologici din biotopul pe care îl ocupă.

Unitate fundamentală de studiu a covorului vegetal este asociaţia vegetală care reprezintă o comunitate de plante cu compoziţie floristică unitară, fizionomie şi structură caracteristică. Este alcătuită din indivizi de asociaţie cu întindere variabilă, care au o compoziţie şi structură asemănătoare.


240

Considerând cele mentionate mai sus, a fost aleasa o suprafata de eşantionare de 100 m², pentru fiecare suprafata fiind întocmita cate o fisa fitocenologică.


Abundenţa-dominanţa (AD) este un indice fitocenologic complex care ne arată abundenţa unei specii, adică numărul de indivizi şi dominanţa acestora.

Scara de apreciere utilizată prezintă cinci trepte de apreciere (J.Braun-

Blanquet 1951): + - indivizi rari sau foarte rari, realizând o acoperire foarte slabă; 1 - indivizi numeroşi dar cu suprafaţă de acoperire redusă; 2 - indivizi numeroşi dar cu acoperire mică; 3 - număr variabil de indivizi, dar cu acoperire de ¼ din suprafaţa de probă; 4 - număr variabil de indivizi, dar cu o acoperire între ¼ şi 2/2; 5 - indivizi care acoperă ½ din suprafaţă. Frecvenţa locală este un indiciu utilizat care ne dă un informaţii despre

frecvenţa indivizilor unei specii în suprafaţa de probă. Frecvenţa se apreciază prin împărţirea suprafeţei de probă în unităţi mai reduse apoi de dau note după o scară cu 5+1 trepte:

1 - indivizi dispuşi izolat în suprafaţa de probă în proporţie de 5-20%; 2 - indivizi cu grupe mici reprezentaţi în proporţie de 21-40%; 3 - indivizi grupaţi în pâlcuri mici în proporţie de 41-80%; 4 - indivizi în pâlcuri mari în proporţie de 61-80%; 5 - indivizi în grupuri compacte în proporţie de 81-100%; + - indivizi rari sub 10% din suprafaţa de probă. Tabelul sintetic al asociaţiei se alcătuieşte pe baza releveelor prelevate din

teren. Acesta constituie prelucrarea comparativă şi prezentarea sintetică a datelor obţinute cu prilejul efectuării ridicării. Fiecare coloană constituie o imagine a unei fitocenoze concrete de pe teren.


241

Capul de coloană al tabelului ne dă informaţii despre principalele proprietăti stationare ale fiecărei ridicări în parte şi anume: altitudine, expoziţie, suprafaţă, înălţimea vegetaţiei. Lângă fiecare specie se trece bioforma, elementele fitogeografice, abundenţa-dominanţa, frecvenţa locală. Denumirea asociaţiei este binară, alcătuită din denumirea a două specii, prima este o specie caracteristică, a doua o specie edificatoare

Informaţiile colectate din teren au fost corelate cu informaţiile preluate din culese din literatura de specialitate - Păşunile şi fâneţele din Republica Populară Română (Puşcaru-Soroceanu E. (ed.), 1963).

Identificarea speciilor de plante aflate pe terenul viitorului parc eolian s-a realizat folosind ca lucrări de referinţă: Flora Ilustrată a României (Ciocârlan V., 2008) şi Flora României vol. I-XIII (Săvulescu T. (red.), 1952-1976).

Au fost efectuate observaţii în zona in care urmează a fi amplasate turbinele eoliene.

Plecând de la aceste informatii culese din literatura de specialitate am trecut la identificarea speciilor aflate pe terenul viitorului parc eolian.

Pe amplasament am identificat clasa de habitat N12 – Culturi (teren arabil).

Asociatia vegetala dominanta identificata in zona este : Taraxaco serotinae‐‐‐‐Festucetum valesiacae (Burduja et al. 1956, Răvărut


Asociatia edificată de Festuca valesiaca formează majoritatea pajiştilor din

zona de stepă şi silvostepă, instalate pe coaste aride cu înclinări variabile, de la pante line până la abrupte (5‐45°) şi cu expozitii diferite.

În general, terenurile ocupate de aceste fitocenoze sunt foarte accidentate, cu eroziuni şi alunecări de teren puternice. Majoritatea acestor pajişti sunt intens păşunate şi într‐un stadiu avansat de degradare, fenomen marcat şi prin pătrunderea în compozitia floristică a numeroase specii din clasele Artemisietea şi Stellarietea mediae. De aceea, aceste pajişti şi‐au modificat compozitia cenotică a fânetelor, creând astfel conditii pentru succesiunea unor fitocenotaxoni secundari, cei mai


242

frecventi fiind Taraxaco serotinae‐Bothriocloetum ischaemi şi Artemisio austriacae‐Poëtum bulbosae.

Specia dominantă este Festuca valesiaca, care, în functie de degradarea pajiştilor, are o acoperire de 25‐75%. Împreună cu specia caracteristică vegetează şi Koeleria macrantha, Anthoxanthum odoratum, Centaurea biebersteinii, Artemisia austriaca, Thymus pannonicus, Jurinea arachnoidea, Achillea setacea, Astragalus onobrychis, Salvia austriaca, Stachys recta, Alyssum desertorum, Medicago falcata, M. lupulina, Potentilla argentea, Salvia nemorosa, P1antago lanceolata. Acolo unde pajiştile sunt intens păşunate, dominatia speciei Festuca valesiaca scade, locul acesteia fiind luat de o serie de specii ruderale. Printre acestea, mai frecvente sunt:

- Euphorbia cyparissias, Eryngium campestre, Lappula squarrosa, Lepidium ruderale, Carduus acanthoides, C. nutans, Erodium cicutarium, Artemisia austriaca, Onopordon acanthium, Ceratocephalus orthoceras, Erysimum repandum.

De asemenea, o specie relativ constantă este Poa bulbosa, care, în functie de modul de utilizare a pajiştilor, poate domina în păşunile degradate şi poate lipsi în fânete.

În cadrul asociatiei sunt individualizate două subasociatii:-festucetosum valesiacae Chifu et al. 2006, cu o compozitie floristică bogată şi omogenă şi fără specii diferentiale şi koelerietosum macranthae Bârcă 1975 em. Chifu et al. 2006 (Syn.: Medicagini‐ Festucetum valesiacae koelerietosum Bârcă 1975), având ca specii diferentiale pe Koeleria macrantha, Centaurea bieberstenii, Phlomis pungens, Stachys recta.



B. Speciile de păsări În urma observatiilor noastre în teren (martie 2011 – octombrie 2011) au

fost înregistrate 72 specii de păsări, aflate in pasaj sau hrănindu-se in zona.


243

Evaluarea a fost efectuată prin parcurgerea drumurilor de acces până în zonele de instalare a câmpurilor eoliene, străbătând terenuri agricole şi zonele intens păşunate.



Specia

Denumire populară

Mar.

Apr.

Mai

Iun.

Iul.

Aug.

Sept. Oct.

Mar.

Apr.

1. Accipiter gentilis Uliu porumbar + + + + + + + + + +

2. Accipiter nisus Uliu păsărar + + + + + + + + + +

3. Alauda arvensis

Ciocârlia de câmp + + + + + + +

4. Anthus campestris Fâsă de câmp + + + + + + +

5. Anthus pratensis Fâsa de luncă + + + +

6. Anthus trivialis Fâsa de pădure + +

7. Athene noctua Cucuvea + + + + + + + + +

8. Buteo buteo Şorecar comun + + + + + + + + + +

9. Buteo lagopus Şorecar încălţat + + +

10. Carduelis cannabina Câneparul + + + + + + + + + +


244

11. Carduelis carduelis Sticletele + + + + + + + + + +

12. Carduelis chloris Florinte + + + +

13. Ciconia ciconia Barza albă + + + +

14. Circus aeruginosus Eretele de stuf + + + + + + +

15. Circus cyaneus Eretele vânăt + + +

16. Coccothraustes coccothraustes

Botgrosul + + + + +

17. Columba oenas

Porumbelul de scorbură + + + + + + +

18. Columba palumbus

Porumbelul gulerat + + + + + + +

19. Coracias garrulus Dumbrăveancă + + +

20. Corvus corax Corb + + + + + + + + +

21. Corvus corone cornix Cioara grivă + + + + + + + + + +

22. Corvus frugilegus

Cioara de semănătură + + + + + + + + + +

23. Corvus monedula Stăncuţă + + + + + + + + + +

24. Coturnix coturnix Prepeliţa + + + + + + +

25. Crex crex Cristel de câmp + + + + + +

26. Cuculus canorus Cuc + + + + + + + + +

27. Emberiza citrinella Presura galbenă + + + + + + + + +

28. Emberiza schoeniclus Presura de stuf + + + + + + + + +

29. Erithacus rubecula Măcăleandru + + + +


245

30. Falco tinnunculus Vânturelul roşu + + + + + + + + +

31. Fringilla coelebs Cinteză + + + + + + + + +

32. Fulica atra Lişiţa +

33. Galerida cristata Ciocârlan + + + + + + + + +

34. Gallinago gallinago

Becaţină comună + + + + + +

35. Galinula chloropus

Găinuşa de baltă + + + + + + +

36. Garrulus glandarius Gaiţă + + + + + +

37. Hirundo rustica Rândunica + + + + + + +

38. Ixobrychus minutus Stârc pitic + + + + + +

39. Lanius collurio

Sfrâncioc roşiatic + + + + + +

40. Lanius excubitor Sfrâncioc mare + + + + +

41. Larus ridibundus

Pescăruşul râzător + + + + + + + + +

42. Luscinia megarhinchos

Privighetoare roşcată + + + + + +

43. Merops apiaster Prigoria + + + + + +

44. Miliaria calandra Presura sură + + + + + + + + +

45. Motacilla alba

Codobatură albă + + + + + + +

46. Motacilla flava

Codobatura galbenă + + + + + + +

47. Muscicapa striata Muscar sur + + + +


246

48. Nycticorax nycticorax Stârc de noapte + + + + + +

49. Oenanthe oenanthe Pietrarul sur + + + + + +

50. Oriolus oriolus Grangur + + + + + +

51. Parus caeruleus Piţigoi albastru + +

+ + +

52. Parus major Piţigoi mare + + + + +

53. Passer domesticus Vrabie de casă + + + + + + + + + +

54. Passer montanus Vrabie de câmp + + + + + + + + + +

55. Perdix perdix Potârnichea + + + + + + + + +

56. Phylloscopus collybita Pitulice mică + + +

57. Pica pica Coţofană + + + + + + + + +

58. Rallus aquaticus Cârstel de baltă + + + +

59. Saxicola torquata

Mărăcinarul negru + + + + + + +

60. Sterna hirundo Chiră de baltă + + + + + +

61. Streptopelia decaocto Guguştiuc + + + + + + + + +

62. Streptopelia turtur Turturică + + + +

63. Strix aluco Huhurez mic + + + + + + + + + +

64. Sturnus vulgaris Graur + + + + + + + + + +

65. Sylvia communis

Silvia cu cap sur + + + + +

66. Sylvia curruca

Pitulice de grădină + + + + +

67. Troglodytes

Ochiuboului + + + + + + + + +


247

troglodytes

68. Turdus merula Mierlă + + +

69. Turdus philomelos Sturz cântător + + +

70. Turdus pilaris Cocoşar + + + + +

71. Upupa epops Pupăză + + + + + + +

72. Vanellus vanellus Nagâtul comun +

+ + + + +

Din totalul de specii, 7 specii sunt specii răpitoare de zi si de noapte. Restul

speciilor sunt caracteristice zonelor de câmp deschis cu terenuri cultivate ce constituie sursa de hrană.

Prezenta speciilor de balta in perioada de primăvara ne demonstrează ca aceste specii au ales acest culoar de migratie de a lungul râului Siret, datorita surselor de hrana accesibile in aceasta perioada. In perioada de toamna nu am mai întâlnit aceeasi abundenta de specii, probabil nu au mai găsit sursa de hrana si sau îndreptat spre alte locuri.

Prezenta unui număr mare de specii răpitoare (de zi si de noapte) ne demonstrează faptul ca aceste sunt in căutarea hranei constituite din micromamifere, aici intrând si popândăul.





248


C. Fauna de nevertebrate Fauna de nevertebrate este reprezentată în zonă de toate grupele, atât

taxonomice cât si ecologice. Impactul eolienelor asupra faunei de nevertebrate nu este unul semnificativ, mortalitatea în radul lor nefiind mai mare decât cea rezultată din coliziunea acestora cu masinile în miscare sau cu geamurile clădirilor.

Nr.crt Specia Nr. exemplare

1. Carabus cancellatus 25

2. Carabus violaceus 59

3. Carabus granulatus 7

4. Carabus auronitens 4

5. Carabus convexus 11

6. Carabus hortensis 5

7. Carabus linne Panzer. 41

8. Pterostichus cupreus 37

9. Pterostichus niger 40

10. Pterostichus metalicus 4

11. Pterostichus paralelipipedus 3

12. Cychrus caraboides 4


249

13. Cychrus attenuatus 1

14. Trechus quadristriatus 4

15. Badister peltatus 1

16. Harpalus laevicollis 1

17. Harpalus latus 15

18. Harpalus rufipes 17

19. Harpalus aeneus 2

20. Dyschirius angustatus 18

21. Nebria brevicollis 18

22. Amara aenea 10

23. Abax ater 16

24. Molops piceus 11

25. Lorocera pilicornis 17

26. Lychaena dispar 3

27. Zabrus tenebrionides 1

28. Onthophagus fraticornis 1

29. Aphodius rufipes 8

30. Lagria hirta 1

31. Lygistoptenus sanguineus 1

32. Tenebrio molitor 1

33. Heterothops dissimilis 4


250

34. Philonthus politus 1

35. Leptacinus intermedius 2

36. Staphylinus stercorarius 4

37. Staphylinus quedius 2

38. Staphylinus olens 32

39. Quedius staphylinus 26

40. Stenus clavicornis 3

41. Gyrophynus fraticornis 2

D. Fauna de amfibieni, reptile si mamifere

În afara speciilor de păsări descrise anterior au mai fost identificate si unele specii de amfibieni si reptile precum: Bombina bombina (izvoras cu burta roşie), Rana ridibunda (broasca mare de lac), Hyla arborea (brotăcel), Bufo viridis (broască râioasă verde) si Lacerta agilis (sopârla de câmp).

Speciile au fost identificate în zona est a amplasamentului unde datorita reliefului se formează o ravenă ce acumulează în perioadele ploioase apele pluviale de pe versanţi. Zona nu este afectă de construcţia parcului eolian lucrările propuse fiind identificate în afara acestei regiuni.

În ceea ce priveste mamiferele am identificat pe amplasamentul viitorului parc eolian iepurele de câmp (Lepus europaeus) popândăul (Spermophilus citellus).

Din categoria liliecilor a fost observata - Rhinolophus hipposideros – liliacul mic cu potcoavă. Este frecventa in fauna tarii noastre. Habitat: pesteri, mine abandonate, podul caselor, pivnite părăsite. Coloniile nu reduse ca număr. De la un sezon la altul nu fac deplasări pe distante lungi. Se deplasează max. intre 10 – 40km. De obicei rămân atasati adăposturilor alese.


251

II.2. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribu ţia acestora:

Functiile ecologice au ca obiect de studiu relaţiile dintre organisme şi mediul lor de viaţă, alcătuit din ansamblul factorilor de mediu (abiotici şi biotici), precum şi structura, funcţia şi productivitatea sistemelor biologice supraindividuale (populatii, biocenoze) şi a sistemelor mixte (ecosisteme).

Se studiază în principal: • Relaţiile dintre vieţuitoare (plante si animale) cu mediul lor • Raporturile dintre organisme şi mediul înconjurător • Relaţiile ce se stabilesc între organisme şi diverse comunităţi. În situl Natura 2000 de protectie specială avifaunistică ROSPA 0071 Lunca

Siretului Inferior sunt mentionate 21 specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE.

Amplasamentul nostru se află în vecinătatea acestui sit, la o distanta de 2,6km de limita sitului si la aproximativ 3.5km de râul Siret.

SC Mediu Research SRL a efectuat observatii lunare timp de 1 an de zile pentru a stabili dacă speciile descrise în Formularul Standard Natura 2000 se regăsesc si pe teritoriul unde vor fi amplasate turbinele eoliene.

S-a pus accentul în special pe perioadele de migratie a acestor păsări (având in vedere obiectivele de conservare a ariei de protectie speciala avifaunistică ), pentru a stabili dacă acestea speciile de păsări (descrise in Formularul Standard de declarare a acestei arii de protectie speciala avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior) ar putea fi întâlnite in zona de amplasare a parcului eolian si daca sunt necesare masuri de reducere a impactului dupa realizarea unei monitorizări in perioada de construire si functionare ( monitorizarea reprezintă realizarea unor identificări periodice – minim 2 ani - de flora si fauna).



252

Conform Formularului Standard Natura 2000 la nivelul sitului Natura 2000

cuibăresc minim 6 specii de păsări si altele 15 se află în pasaj în cadrul unui habitat de râuri/lacuri (93%), culturi agricole (2%) si alte terenuri arabile (5%).

. Conform OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice – coridor ecologic = zonă naturală sau amenajată care asigură cerintele de deplasare, reproducere si refugiu pentru speciile sălbatice, terestre si acvatice si în care se aplică unele măsuri de protectie si conservare.

Prin migraţia sau călătoria păsărilor se înţeleg acele deplasări sezoniere regulate pe care păsările le execută în fiecare an între teritoriul de cuibărit – locul natal – şi cartierul de iernat. Migraţia păsărilor este un rezultat al legăturilor complicate dintre condiţiile externe de existenţă a păsărilor, care s-au schimbat de-a lungul timpurilor şi procesele fiziologice ale organismului lor care au un determinism genetic strict.

Cauzele, originea şi evoluţia migraţiei păsărilor: Migraţia păsărilor este declanşată, pe de o parte, de factori externi, iar pe de altă parte de factori interni, care iau forma unor instincte puternice statornicite de-a lungul evoluţiei filogenetice în patrimoniul ereditar al păsărilor. Instinctul de migraţie, ca şi celelalte instincte, se declanşează la anumite semnale ale mediului înconjurător.

Abundenţa sau lipsa hranei, temperatura, prezenţa sau lipsa unor insecte în mediu, scăderea lungimii zilei, îngălbenirea şi uscarea frunzelor arborilor, coacerea fructelor plantelor, toate acestea, individual sau împreună, pot „semnaliza”, pot „avertiza” păsările pentru începerea migraţiei şi pot declanşa instinctul ereditar al migraţiei. S-ar putea pune şi s-a pus de multe ori întrebarea, de ce părăsesc păsările cartierele lor de iernare, în condiţiile în care găsesc locuri optime de cuibărit şi hrană abundentă şi de ce se angajează de două ori pe an în deplasări istovitoare, în care multe dintre ele îşi pierd viaţa?

Ca răspuns la această întrebare se poate spune că, o dată cu apropierea sezonului de reproducere, în organismul păsărilor aflate în cartierele de iernare se petrec o serie de schimbări fiziologice profunde, care duc în special la creşterea activităţii glandelor genitale şi la mărirea volumului acestora. Probabil, intervin schimbări şi în compoziţia sângelui, care au o influenţă asupra întregului lor


253

comportament. Astfel, hormonii genitali, sub influenţa sistemului nervos, acţionează asupra întregului organism şi declanşează instinctul de migraţie, care obligă păsările să se reîntoarcă în patria lor, pe locurile natale.

În ceea ce priveşte originea şi evoluţia migraţiei, în decursul anilor s-au elaborat foarte multe teorii, dintre care trei sunt mai importante. Conform uneia dintre aceste teorii, regiunile de cuibărit ale păsărilor migratoare de astăzi sunt patria lor veche, locurile originii lor. Din cauza glaciaţiunilor cuaternare, păsările au fost silite să se deplaseze în timpul iernilor lungi cât mai spre sud, reîntorcându-se în timpul verii spre nord.

Şi cea de-a doua teorie consideră regiunile de cuibărit ale păsărilor migratoare de astăzi ca fiind vechea lor patrie, locul lor de origine. Din cauza glaciaţiunilor cuaternare, ele s-au retras spre sud, unde au devenit păsări sedentare. După retragerea gheţurilor, ele au început să revină la vechile locuri, mânate de instinct.

Conform celei de-a treia teorii, patria veche a păsărilor migratoare este locul lor de iernare sau o altă regiune caldă, de unde, datorită unei înmulţiri excesive, ele au fost silite să se răspândească spre nord imediat după retragerea gheţurilor. Aceste ipoteze, valabile probabil până la noi descoperiri în acest sens, au o teză comună şi anume recunoaşterea glaciaţiunilor cuaternare ca fiind baza originii migraţiei. Acest lucru este logic şi real, deoarece clima predeluviană a terţiarului, caldă şi uniformă, nu putea determina păsările să devină migratoare.

Calota glaciară care a acoperit o mare parte a Europei în Cuaternar şi a cauzat ierni lungi şi grele, a putut sili păsările să întreprindă călătorii spre sud, în regiunile tropicale. În timpul primăverii însă, pentru reproducere, păsările călătoreau în locurile eliberate de gheaţă, în patria lor veche. Cu retragerea treptată a gheţurilor, păsările au reocupat vechile lor teritorii natale. Din aceste peregrinări şi deplasări repetate periodic, de-a lungul mileniilor, în urma acţiunii selecţiei naturale, s-au format reflexele ereditare, necondiţionate, care astăzi funcţionează independent de mersul vremii şi de lipsa de hrană.

Din cele arătate anterior reiese că migraţia păsărilor, dar mai ales originea şi evoluţia migraţiei, nu sunt pe deplin lămurite. Trebuie recunoscut însă că glaciaţiunea a fost un factor hotărâtor în declanşarea acestui fenomen, tot aşa cum şi astăzi, condiţiile climatice şi variaţiile lor provoacă fenomene de migraţie şi sedentarism.


254

Căile si directiile migratiilor : Directia căilor de migratie este diferită nu numai pentru păsările din diferite regiuni, ci chiar diferitele specii de păsări din aceeasi regiune nu călătoresc toate pe acelasi căi, si nu merg în acelasi loc de iernat. Aceasta este o dovadă că diferitele specii din aceeasi regiune au ajuns acolo urmând căi de răspândire diferite. Aceeasi specie de păsări sau indivizi din aceeasi specie, care au văzut lumina zilei în aceeasi regiune, zboară însă în călătoria lor de toamnă si de primăvară, în aceeasi directie, fără să urmeze totusi un drum fix.

O bună parte din păsările călătoare care cuibăresc pe vastele întinderi ale Eurasiei, călătoresc pentru iernare în Africa; unele rămân în Africa de Nord (ca lopătarul, unii stârci, unele rate-sălbatice), altele iernează în Africa apuseană (ca graurii, mierlele, alti stârci), iar berzele nu se opresc decât în Africa de Sud. O parte din păsările călătoare din Europa iernează în regiunile sudice ale Asiei (ca dumbrăveanca, tigănusul, stârcul-cenusiu), sau pe insulele Oceanului Pacific (ca unii corcodei, prundărasi s.a.).

Căile pe care le urmează diferite specii de păsări călătoare între patria lor si între sălasul de iarnă sunt numeroase si unele din ele se încrucisează. Deasupra Europei se încrucisează mai multe căi de migratie, dintre care două sunt mai mult cunoscute.

1. Grangurii, mierlele, sturzii, mugurarii, cele mai multe ardeide, nagâtul, gainusa-de-apă, sitarii, pescărusul, lisita si porumbeii care cuibăresc în Europa Centrală si Occidentală zboară în Africa apuseană.

2. Grangurul, cucul, pupăza si putine alte păsări care cuibăresc în Europa de nord-vest zboară spre Africa răsăriteană. Tot în Africa răsăriteană pleacă si codobaturile care cuibăresc în tările baltice, pe când cele ce cuibăresc în Europa Centrală si de Vest zboară în Africa apuseană. Nici barza-albă nu călătoreste pe acelasi drum. Indivizii care trăiesc în Europa de Est migrează peste Peninsula Balcanică, peste strâmtorile Bosfor si Dardanele, Canalul Suez, Egipt si ajung în Africa de Sud. În schimb, indivizii care trăiesc în Europa de Vest migrează în lungul coastelor apusene ale Frantei, Peninsulei Iberice, ale Africii de Nord si ajung în cele din urmă tot în Africa de Sud.

De ce speciile citate în Formularul Standard Natura 2000 ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior nu se regăsesc si pe teritoriul viitorului parc eolian?


255

În primul rând există diferente de habitat. Conditiile de hrană si cuibărire sunt total diferite. În zona viitorului parc eolian speciile de păsări sunt total diferite, adaptate habitatului existent: lac/pajiste.

În ceea ce priveşte funcţiile biologice, zonele umede reprezintă locuri de reproducere, de adăpost şi de hrănire pentru un număr foarte mare de animale. Importante sunt şi funcţiile ecologice ale acestor zone, acestea reprezentând zone de pescuit; producerea de fitoplancton, stuf, lemn, dar şi de peşti, scoici, păsări, capital pentru menţinerea activităţilor ca: pescuitul, vânătoarea, fabricarea materialelor de construcţii, agricultura (nutreţ, păşunat etc.).

Funcţiile ecologice ale zonelor umede sunt considerate fundamentale, ca instrumente reglatoare ale regimului apelor şi habitatelor florei şi faunei caracteristice şi mai ales, ale păsărilor acvatice (legate de apă).

Păsările acvatice constituie o grupă mare de specii, care aparţin la diverse ordine: Procellariiformes, Gaviiformes, Podicipediformes, Pelecaniformes, Sphenisciformes, Alciformes, Anseriformes, Ciconiiformes, Phoenicopteriformes, Charadriiformes, Gruiformes etc. În general, păsările acvatice au corpul ovoid, comprimat dorso-ventral. Picioarele au degetele prinse în palmatură. Unele specii au membrane interdigitale proprii (lişiţe, corcodei). Penajul este des, bogat, iar glanda uropigiană bine dezvoltată. În legătură cu gradul de adaptare la viaţa acvatică, aceste păsări pot fi încadrate în mai multe tipuri ecologice:

- grupa păsărilor acvatice-scufundătoare, strict legate de ape, reprezentate prin numeroase familii: Podicipedidae, Gaviidae, Phalacrocoracidae, Spheniscidae etc. Aceste specii îşi petrec cea mai mare parte a vieţii în apă fiind excelente înotătoare şi scufundătoare. Din apă îşi procură hrana: peşti, crustacee, moluşte.

- grupa păsărilor acvatice-aeriene. Aceste păsări populează oceanele, mările, ţărmurile marine, râurile, lacurile şi lagunele litorale, fiind excelente zburătoare, cu aripi lungi şi ascuţite. De exemplu: Procelariiformele, Fregatele, Faetonidele, laridele etc. Acestea se hrănesc cu peşti, prinşi la suprafaţa apei, înoată bine şi se pot odihni pe apă zile întregi.

- grupa păsărilor terestre-acvatice. Sunt reprezentate de anseriforme. Strâns legate de ape sunt lebedele (Cygnus cygnus, C. olor) şi raţele scufundătoare, iar gâştele sunt cele mai puţin legate de ape. Aceste specii trăiesc aproape de estuare, păduri umede, mlaştini, râuri, lacuri, helesteie, golfuri etc. Se hrănesc cu diverse


256

vertebrate acvatice şi peşti; cuibul este instalat pe malurile apei, uneori la distanţă şi chiar în stuf.

- grupa păsărilor de ţărm. Aceste specii trăiesc pe marginea apelor, pe plaja nisipoasă a mărilor, pe maluri noroioase, în zone mlăştinoase, câmpuri mocirloase, lunci inundate, mlaştini cu stufării şi smârcuri etc. Sunt diferite ca origine, dar legate de apă prin hrană. În această grupă se pot întâlni specii din ordinele: Ciconiiformes, Phoenicopteriformes, Gruiformes, Charadriiformes etc. Unele specii sunt de talie mare: stârci, egrete, berze, ţigănuşi, cocori, flamingi, sitari de mal, culici etc. Alte specii sunt de talie mică: prundăraşi, ciovlici, fugaci etc. Se hrănesc cu diverse animale mici, pe care le procură de pe sol sau din apă. Unele paseriforme (greluşei, lăcari, presuri de stuf) trăiesc, se hrănesc şi cuibăresc în stufărişul din zona bălţilor. Sunt specii de ralide, care stau ascunse în stuf, pot înota, unele se scufundă.

- grupa păsărilor răpitoare. Aceste păsări nu sunt strict legate de un biotop, spre deosebire de păsările din prima grupă, putând fi întâlnite şi în alte zone. Răpitoarele prezintă numeroase adaptări în legătură cu hrana, modul de vânare, cu comportamentul de reproducere. Specii ca: uliganul pescar (Pandion haliaetus), eretele de stuf (Circus aeruginosus) – este citat ca si specie cuibăritoare la nivelul luncii Siretului aflata la aproximativ 4km de perimetrul parcului . Eretele vânăt (Circus cyaneus), eretele sur (Circus pygargus), eretele alb (Circus macrourus), şoimul rândunelelor (Falco subbuteo), şoimul de iarnă (Falco columbarius) pot fi des întâlnite în zonele umede. Această încadrare a speciilor de păsări acvatice este relativă însă ceea ce dorim să mentionăm este faptul că toate speciile citate în Formularul Standard Natura 2000 ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior sunt iubitoare de apă si se pot regăsi în una din aceste grupe amintite.

Păsările acvatice pot fi întâlnite în diferite habitate naturale, din ce în ce mai puţine la număr, cum ar fi apele stagnante, vegetaţia plutitoare, stufăriş, mlaştini, ape curgătoare, terenuri inundabile cu faciesuri grinduri nisipoase, insule, ţărmuri, zăvoaie inundabile, băltiri de suprafaţă ocazionale etc. Fiecare din aceste habitate deţin o mare importanţă în viaţa păsărilor. Astfel, apele curgătoare şi ţărmurile lor reprezintă doar locuri de popas şi de hrănire, în schimb inundaţiile au o mare importanţă în privinţa cuibăritului acestor păsări.

În lipsa zonelor umede naturale, păsările acvatice frecventează zonele umede artificiale (pescării, helesteie, lacuri de acumulare, canale de irigaţii, orezării,


257

pământuri agricole inundate sezonier, cariere de piatră etc), acestea oferind noi habitate păsărilor acvatice, compensând astfel pentru o parte a speciilor, diminuarea sau pierderea unor arii umede naturale. Aşadar, barajele, lacurile de acumulare (în general sub 8 ha) devin din ce în ce mai solicitate şi folosite de avifauna acvatică pentru staţionare în timpul perioadei migraţiilor. În cazul stării de eutrofizare avansată, aceste acumulări pot deveni o sursă importantă de hrană pentru numeroase specii, iar în cazul colmatării, când apare stuful şi vegetaţia palustră, pot oferi şi locuri de cuibărire ocazională sau permanentă.

În ceea ce priveste Ciconia ciconia – barza albă despre care am afirmat că am observat-o si în vecinătatea viitorului parc eolian:

Barza albă ne părăseşte pe la mijlocul lui august, începutul lui septembrie. Prima dată pleacă puii, care vor fi urmaţi după câteva zile de către adulţi. Nici părinţii nu călătoresc împreună: legătura dintre ei se destramă la sfârşitul sezonului de cuibărit.

În general, berzele călătoresc în grupuri formate din peste o sută de păsări. Din cauza mărimii lor şi a aripilor lungi şi late, berzele nu pot efectua zboruri active prin bătăi de aripi o perioadă mai lungă de timp. Astfel, ele sunt nevoite să parcurgă cea mai mare parte a drumului prin zbor planat. În acest scop, berzele se folosesc de curenţii calzi ascendenţi care se formează ziua deasupra uscatului. În aceste locuri, aerul cald se ridică ca într-un horn purtând în sus şi berzele. Rotindu-se cu aripile întinse, berzele ating în 3-4 minute înălţimi de 600-800 m, după care una câte una încep să părăsească curentul ascendent. Într-un front larg, probabilitatea găsirii unui alt curent ascendent creşte. Aflate în zbor planat, glisează 3-50 de kilometri până la următorul „horn”, de unde este reluat procedeul descris. În mod firesc, berzele pot migra numai ziua şi numai deasupra uscatului, pentru că deasupra suprafeţelor de apă nu se formează curenţi calzi ascendenţi.

Observatiile atente au permis stabilirea faptului că în timpul migratiei putine păsări se ridică la 1000 m înăltime, majoritatea mentinându-se la 400-500 m.

Dar, si în afara migratiilor, păsările pot atinge înăltimi considerabile, ratele urcând până la 800 m, berzele la 900 m, cocorii si rândunelele la 2.000 m, acvilele la 3.000 m, în timp ce în regiunile muntoase condorii si vulturii plesuvi zboară la o înăltime de 7.000 m deasupra nivelului mării.

Liga pentru Protecţia Păsărilor-BirdLife (Fran ţa) împreună cu Ministerului Ecologiei şi Dezvoltării Durabile din Fran ţa au făcut studii în


258

ceea ce priveste migratia berzelor. Pe baza datelor a celor aproximativ 30 000 de berze inelate regăsite, ştim că berzele din Europa ocolesc Marea Mediterană prin două căi: păsările din vestul Europei migrează prin Strâmtoarea Gibraltar, iar berzele din România împreună cu celelalte păsări provenind din Europa Centrală şi de Est ajung în Africa prin traversarea Bosforului. Pe baza datelor a celor aproximativ 400 de berze inelate în Bazinul Carpatic, regăsite ulterior în Africa, ştim că zonele de iernare a păsărilor noastre se întind de la obârşia Nilului până în sudul Africii. În ultima vreme, migraţia berzelor se urmăreşte cu ajutorul unor radioemiţătoare. Datele obţinute prin urmărirea prin satelit a 120 de berze pe spatele cărora au fost ataşate asemenea radioemiţătoare ne arată că viteza migraţiei este de 30-90 km/oră, iar într-o singură zi berzele parcurg în medie distanţe de 220 km. De asemenea, s-a constatat că în ultima vreme zonele de iernare a speciei s-au mutat mai spre nord: tot mai multe păsări din Europa occidentală iernează în Spania, iar berzele din estul Europei tot mai rar ajung până la Africa de Sud. Zonele staţionare preferate de berze în Africa sunt terenurile deschise, înierbate (savanele). Aici îşi petrec timpul hrănindu-se şi odihnindu-se până la momentul reîntoarcerii. Berzele noastre se hrănesc în Africa preponderent cu insecte.

Primăvara, berzele se întorc pe acelaşi traseu pe care îl traversează şi toamna, însă migraţia de primăvară este mai rapidă. Berzele tinere nu se întorc acasă pentru cuibărit, ele hoinăresc de-a lungul căii de migraţie până la vârsta de 2-3 ani. Vor începe să clocească numai la vârsta de 3-4 ani, când ating maturitatea sexuală. În general îşi caută un loc de cuibărit situat la o distanţă de 50-100 km faţă de locul lor de naştere, dar câteodată se întâmplă să ajungă să cuibărească şi la distanţe mult mai mari.

Asadar, berzele albe în perioadele sale de migrare folosesc uscatul folosind curentii calzi ascendenti care le usurează zborul. Ele pot fi întâlnite si pe amplasamentul viitorului parc eolian zburând în traseul lor la o mare înăltime fată de aceste turbine. În perioada de migratie ele ating înăltimi de peste 600 m trecând cu usurintă peste parcurile eoliene, linii de înaltă tensiune sau alte obstacole.

Vom analiza în continuare impactul generat de amplasarea acestor

turbine eoliene în zona SLOBOZIA CONACHI considerată a fi amplasată pe culoarul de migratie al pasărilor de interes european si în vecinătatea sitului Natura 2000 Lunca Siretului Inferior ROSPA0071 – 2,6km


259

Analiza s-a realizat conform GHIDULUI DE EVALUARE ADECVATA PE COMPONENTA BIODIVERSITATII – ORD. 19/2010.

Principalul impact pus în discutie pentru protejarea mediului în zonă este cel legat de impactul păsărilor zburătoare cu rotoarele turbinelor eoliene în miscare, precum şi perturbarea habitatului (la sol), dacă în areal se află colonii semnificative de păsări de interes comunitar sau care s-ar putea află în perioadele acestora de migraţie.

Această problemă a suscitat – încă de acum mai bine de un deceniu – intense dispute în tările vest europene promotoare ale tehnologiei. Din acest motiv, în multe tări au fost demarate multiple studii de impact ale functionării turbinelor eoliene asupra păsărilor.

În lipsa unor parcuri eoliene functionale la noi în care să desfăsoare o activitate de monitorizare din perioada de functionare ne raportăm doar la informatiile despre impactul generat de acestea la alte parcuri eoliene care functionează în lume.

Astăzi în tarile vest-europene ecologistii şi promotorii centralelor eoliene au ajuns la un consens: impactul dintre turbinele eoliene şi păsări este mai mic decât se afirmase la început şi în orice caz mai redus decât impactul altor activităţi umane ca vânătoarea, transportul rutier si aerian, sau chiar existenţa structurilor statice ca stâlpii şi liniile electrice ori a clădirilor înalte, de care păsările se ciocnesc deoarece le văd greu .

Această concluzie a permis dezvoltarea explozivă a energiei eoliene în toate ţările UE unde existau peste 40.000 MW instalaţi la finele anului 2005. Un studiu olandez (întocmit de Biroul teritorial pentru energia vântului în cooperare cu Fundatia olandeză pentru protectia păsărilor) estimează că anual sunt omorâte 1500 păsări prin vânătoare, 1000 de liniile electrice, 2000 de traficul rutier şi numai 20 păsări/1000 MW de turbinele eoliene. Rezultă că numărul păsărilor omorâte de maşini este de 300 ori mai mare decât numărul păsărilor omorâte de turbinele de vânt, iar cel al vânătorii de 70 ori mai mare.

Aceste estimări sunt confirmate de un studiu al Ministerului Mediului din Danemarca, ce conclude ca stâlpii si liniile de înaltă tensiune sunt un pericol mult mai mare pentru păsări decât turbinele eoliene, care în rotaţie fiind constituie un avertisment vizual si sonor semnificativ pentru păsări, acestea evitând zona.


260

Studiile radar din Tjaeborg - vestul Danemarcei unde functiona o turbina de 2 MW, arată că păsările au avut tendinta să-si schimbe ruta de zbor cu 100-200 m fata de turbine si trec pe lângă sau pe deasupra lor la o distantă sigură. Acest comportament a fost observat atât ziua cât si noaptea.

La Port- la-Nouvelle în sudul Frantei, cinci turbine sunt plasate într-o importantă rezervatie de păsări, prin care trec mii de păsări, inclusiv prădătoare, mai ales în timpul migratiilor. Studiul, întocmit de Liga Franceza pentru Protectia Pasărilor a constatat ca majoritatea păsărilor mai mari zburau în mod deliberat în jurul turbinelor. În cinci ani de exploatare a parcului eolian nu s-a raportat la liga nici o pasăre rănită sau omorâtă.

Horns rev. Offshore Wind Farm este unul dintre cele mai mare parcuri eoliene din lume amplasate în mare. Este localizat în Marea Nordului la 14 – 20 Km de tărmul Danemarcei. Cuprinde 80 de turbine eoliene ce produc anual 4000 kWh (ce ar putea alimenta cu energie electrică 150.000 case de locuit).

Acest parc functionează din anul 2002. Anual Institute Ministry of the Environment. Denmark, Department:

Department of Wildlife Ecology and Biodiversity împreună cu Elsam Engineering A/S efectuează observatii asupra păsărilor aflate în perioadele de migratie, monitorizează populatiile de pesti din Marea Nordului, efectuează studii hidrologice, geomorfologice, studii asupra bentosului si plantonului dar si asupra tipurilor de habitate terestre aflate pe tărmul Damenarcei.

Aceste rapoarte anuale fac parte dintr-un program amplu de monitorizare impus prin autorizatia de functionare.

Rapoartele sunt publicate spre vizualizare de către administratorii parcului eolian si pot fi consultate la adresa de internet http://www.hornsrev.dk/Engelsk/default_ie.htm. Horns Rev. Offshore Wind Farm se află amplasat pe unul din cele mai mari coridoare de migratie ale păsărilor din Vestul Europei. Analizând si noi aceste rapoarte Report commissioned by Elsam Engineering A/S- Annual status report2002, 2003,2004 Investigations of migratory birds during operation of Horns Rev offshore wind farm - National Environmental Research – Institute Ministry of the Environment. Denmark, Department: Department of Wildlife Ecology and Biodiversity, Authors: Thomas Kjær Christensen & Jens


261

Peter Hounisen am constatat că în acest parc de eoliene au fost amplasate radare care să detecteze prezenta si comportamentul păsărilor.

Rezultatele înregistrate de radare au fost sub asteptări si mult mai relevante au fost studii ornitologice executate de specialisti în perioadele de migratie maximă – februarie-aprilie si august-octombrie. Echipa de cercetători care monitorizează migratia păsărilor în această zonă a totalizat un număr de 30 de ore de observatii în fiecare din perioadele de migratie de primăvară si toamnă. Echipa de cercetători a observat că păsările în migratie au o tendintă generală de a evita (ocoli) parcul de eoliene la o distantă cuprinsă între 100 si 400 m în timpul zilei si doar ocazional s-au constatat păsări în parcul de eoliene. Păsările care ocazional au intrat în parcul de eoliene au recunoscut foarte bine culoarele de trecere dintre turbine (turbinele se amplasează la distante de 200 m între ele – fapt întâlnit si în PARCUL EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI . Păsările sunt capabile să vadă clar turbinele ziua si să îsi ajusteze traseul.

Noaptea sau în conditii de vizibilitate redusă, păsările au ocolit zona parcului de eoliene la distante de 300 – 1000 m. Dar specialisti au evidentiat si riscul ca acestea să intre în parcul de eoliene si să intre în coliziune cu turbinele.

De asemenea echipa de specialisti au constatat că existenta unei singure turbine eoliene ar deruta păsările în perioadele de migratie. Acestea fiind luate prin surprindere de existenta acestei turbine singulare. Prezenta unei turbulente atmosferice (ceată, ploaie, negură, etc.) creste semnificativ pericolul ca păsările să nu o sesizeze si să intre în ea. Echipa de specialisti a concluzionat în rapoartele de observatii efectuate în anii 2003, 2004, 2005 ca păsările s-au adaptat si au deviat directia de zbor spre lateral ocolind parcul de eoliene pe distante cuprinse între 100 si 400 m în conditii de vizibilitate bună si pe distante de 300 – 1000 m noaptea sau în conditii de vizibilitate slabă rămânând pericolul ca pe timp de noapte. Repetăm că acest parc de eoliene se află amplasat pe unul din cele mai mari coridoare de migratie ale păsărilor din Europa unde densitatea de păsări în perioada de migratie este foarte mare (specialistii au numărat peste 635 de păsări în 27 de ore de observatii), fapt care nu este similar cu amplasamentul nostru care reprezintă unul din culoarele de migratie ale României.


262

Aceste constatări extrem de pozitive nu elimină necesitatea unei analize specifice în fiecare amplasament, care să tină cont de faptul că sunt sau nu sunt semnalate păsări din specii protejate cu habitat stabil si dacă speciile respective pot suferi o extinctie prin realizarea parcului eolian sau dacă pasajul păsărilor călătoare trece exact pe deasupra ampatamentului propus. În aceste cazuri se impun unele precautii suplimentare cum ar fi cresterea distantei dintre turbine, amplasarea lor în măsura posibilului tehnic - sub creasta culmilor (în cazul unor amplasamente pe culmi de dealuri sau asemănătoare).

In analiza impactului generat de activitate turbinelor eoliene asupra populatiilor de liliecii sau analizat datele din literatura de specialitate din Romania care explica foarte clar modul lor de comportament.

Datorită faptului că liliecii nu sunt capabili să construiască adăposturi proprii, ei ocupă diferite adăposturi naturale sau artificiale, create de alte animale, de fenomene naturale, sau de om. Din acest motiv, prezenţa liliecilor într-o anumită zonă, compoziţia specifică, abundenţa lor, migraţiile sezoniere sunt determinate în mare măsură şi de prezenţa adăposturilor favorabile.

Liliecii folosesc o mare varietate de habitate de hrănire în funcţie de spectrul trofic, de caracteristicile zborului, ecolocaţiei şi strategiei de vânătoare. O importanţă particulară au însă pădurile, suprafeţele de apă (lacuri, râuri, canale), fâneţele şi păşunile, elementele lineare de vegetaţie (şiruri de arbori, vegetaţia de pe malul râurilor sau canalelor).

Habitatele de hrănire utilizate de lilieci au câteva caracteristici comune: • structura favorabilă a habitatelor: aceasta variază în funcţie de specie, de caracteristicile zborului şi ecolocaţiei acesteia; • densitate mare de insecte: diferite grupuri de insecte sunt importante pentru diferitele specii de lilieci; • existenţa unor coridoare verzi: acestea leagă diferitele tipuri de habitate între ele, oferind liliecilor atât zone pentru vânătoare cât şi elemente de conexiune între acestea.


263

Rhinolophus hipposideros – liliacul mic cu potcoavă, identificat in zona amplasamentului parcului de eoliene se afla doar la vânătoare, zona neavând conditii pentru adăpost temporar sau definitiv.

Liliecii vânează seara si in prima parte a noptii, toata noaptea, sau seara si dimineata devreme. Ei detectează insectele mari percepând vibratia aripilor, dar rolul major in detectarea hranei îl are ecolocatia.

Tehnica de vânat diferă de la o specie la alta. Astfel rhinofii, plecotusii si miotistii micii, reperează insectele care zboară la câtiva metri. Nyctalus noctula reperează prada la distante mai mari si la peste 15m înăltime, astfel ca posibilitatea de a repera chiar si pala turbinei eoliene este foarte mare ( pala unei turbine eoliene se misca cu o viteza mult mai mica decât o insecta).

Speciile de liliecii insectivori (in Romania întâlnim doar lilieci insectivori), prind insectele in spatiu deschis, trebuie sa localizeze cat mai repede prăzile. Cele care vânează insecte in coronamentul arborilor au nevoie ca sistemul de ecolocatie sa fie foarte sensibil, deoarece ecourile primite de la prazi sunt acoperite/mascate de numeroase ecouri venite de la ramuri si frunze.

Intensitatea semnalelor de orientare variază mult de la o specie la alta. Astfel când un liliac detectează insecte foarte mici, aflate in zbor, emit semnale deosebit puternice. De exemplu liliacul cu potcoava, in timp ce stă agătat , emite sunete cu o presiune de 120dB la o distanta de 10cm de gura.

Pentru o localiza un fluture de noapte (un noctuid) in zbor sau pentru a ateriza in sigurantă pe o ramura, liliecii din genul Myotis trebuie sa determine exact distanta pana la prada sau pana la ramura precum si directia precisa de unde vine ecoul. Pentru a primi ecoul unui semnal lansat spre un obiect aflat la distanta de 1m, sunt necesare 6ms (la viteza sunetului prin aer , de 334 m/s). Pe măsură ce liliacul se apropie de obiect, ecourile primite devin tot mai dese si din ce in ce mai scurte, ca o salva de semnale scurte. Rhinolophus ferrumequinum poate emite semnale intr-un ritm de 70-80/secunda, iar Myotis myotis emite 150-200 semnale/secunda.( date si informatii preluate din Chiroptere din Romania ,D.Murariu,V.Decu,V. Gheorghiu – 2003; Fauna României vol. XVI Mammalia:Chiroptera – 2003).

Elementele de biologie descrise mai sus nu demonstrează posibilitatea ca liliecii sa fie atinsi de palele turbinelor eoliene, acestea deplasându-se cu viteze mult mai mici decât sursa lor de hrană.


264

In lipsa unor informatii despre un potential impact semnalat in alte parcuri

de eoliene care functionează in Romania a trebuit sa analizam literatura din străinătate, rapoartele de monitorizare a altor parcuri de eoliene care functionează.

Din studiile de specialitate existente în străinătate, nu a reiesit concret din ce

cauza colizioneaza liliecii, care ajung in apropierea eolienelor, cu rotoarele turbinelor sau suferă de o hemoragie interna [ de ex. ARNETT et al. (2009), BRINKMANN (2004) respectiv (2008), HORN et al. (2008), RODRIGUES et al. (2008) s.a.]. Exista o serie de teorii ca de exemplu; insectele sunt atrase de căldura si lumina emisa in apropierea gondolei si ca liliecii urmăresc aceste insecte (AHLÉN 2002), sau ca liliecii in timpul migratiei nu emit tot timpul zborului ultrasunete, deoarece se afla la înăltimi mari sau ca rotoarele se învârt prea repede si din aceasta cauza liliecii nu ii pot ocoli din timp s.a.m.d. Un aspect care a fost sustinut de majoritatea specialiştilor este faptul ca, perioada de vârf a coliziunilor si a deceselor in urma unor hemoragii interne, durează de la sfârsitul lui Iulie pana la sfârsitul lui Septembrie, deoarece in aceasta perioada are loc migratia de toamna. Pana nu de mult s-a crezut ca doar liliecii care migrează respectiv indivizii care nu cunosc zona prea bine colideaza cu rotoarele si nu cei care sunt sedentari. Sedentari in sensul ca, actionează tot timpul anului in aceeasi zona si sunt obisnuiti cu eolienele si structurile din apropierea acestora. Acesti indivizi vânează in apropierea eolienelor păstrând o anumita distanta de siguranta. Dar nici acest aspect nu poate fi generalizat, deoarece studiile mai recente dovedesc ca si acesti indivizi sunt afectati nu numai toamna ci si vara. De asemenea nu au fost date exemple din studiile făcute din Statele Unite ale Americii, deoarece comportamentul speciilor de acolo e diferit de cel al speciilor din Europa respectiv Romania.


- Monitorizarea atenta a speciilor de liliecii afectate de activitatea turbinelor eoliene in primii 2 ani de activitate a acestora in perioada aprilie-mai si iulie – august ( când devin activi pui).

- Daca se vor constata un număr semnificativ ( peste 20 exemplare) de liliecii morti sau răniti intr-o perioada de monitorizare


265

recomandam reducerea activitătii turbinelor la 50 % in aceste luni ( aprilie-mai , iulie-august).

Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar:

BirdLife International a adoptat în anul 2000 următoarele categorii de periclitare pentru speciile de păsări europene:

E – periclitată (Endangered); V – vulnerabilă (Vulnerable); R – rară (rare); D – în declin (Declining); L – localizată (Localized); Ins – insuficient cunoscută (Insufficintly known); S – sigură (Secure); () – statut provizoriu (Status provisional). În acest sens au fost întocmite 4 categorii SPEC (Species of European

Concern) în care se încadrează speciile din avifauna României: SPEC 1 cuprinde speciile de interes conservativ la nivel global, adică

ameninţate pe plan global şi sunt dependente de conservare. SPEC 2 cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut

conservativ nefavorabil. SPEC 3 cuprinde speciile care nu sunt concentrate în Europa şi au un statut

conservativ nefavorabil. SPEC 4 cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut

conservativ favorabil. Non – SPEC cuprinde speciile care nu se regăsesc pe lista speciilor SPEC,

adică specii care nu sunt concentrate în Europa şi ale căror populaţii europene se află într-o situaţie favorabilă. Pentru aceste specii nu sunt necesare măsuri deosebite şi imediate pentru protecţia lor Specii de păsări STATUT DE CONSERVARE Cod Specie Sit Pop. Conserv.

Izolare Global

A229 Alcedo atthis D B C C anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE încadrată în categoria SPEC 2


266

care cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ nefavorabil, iar ca statut de periclitare este încadrată la categoria V (vulnerabil).

A029 Ardea purpurea D B C C anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE încadrată în categoria SPEC 2 care cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ nefavorabil, iar ca statut de periclitare este încadrată la categoria V (vulnerabil).

A024 Ardeola ralloides D B C C anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE încadrată în categoria SPEC 2 care cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ nefavorabil, iar ca statut de periclitare este încadrată la categoria V (vulnerabil).

A060 Aythya nyroca C B C C anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE încadrată în categoria SPEC 1 care cuprinde speciile de interes conservativ la nivel global, adică ameninţate pe plan global şi sunt dependente de conservare, iar ca statut de periclitare este încadrată la categoria V (vulnerabil).

A196 Chlidonias hybridus C B C C anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE încadrată în categoria SPEC 3 care cuprinde speciile care nu sunt concentrate în Europa şi au


267

un statut conservativ nefavorabil, iar ca statut de periclitare este încadrată la categoria D (în declin).

A031 Ciconia ciconia C B C C

anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE încadrată în categoria SPEC 2 care cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ nefavorabil, iar ca statut de periclitare este încadrată la categoria V (vulnerabil). Specia a fost identificata in perimetrul parcului eolian.

A081 Circus aeruginosus C B C B

anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE nu intră în categoria SPEC. Specia a fost identificata in perimetrul parcului eolian.

A038 Cygnus cygnus D B C C anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE încadrată în categoria SPEC 2 care cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ nefavorabil, iar ca statut de periclitare este încadrată la categoria V (vulnerabil).

A027 Egretta alba C B C C anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE nu este încadrată în categoria SPEC.

A026 Egretta garzetta C B C C anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE nu este încadrată în categoria SPEC.

A189 Gelochelidon nilotica B B C B anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE încadrată în categoria SPEC 2


268

care cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ nefavorabil, iar ca statut de periclitare este încadrată la categoria V (vulnerabil).

A135 Glareola pratincola C B C C

anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE nu este încadrată în categoria SPEC.

A022 Ixobrychus minutus C B C C anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE încadrată în categoria SPEC 3 care cuprinde speciile care nu sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ nefavorabil, iar ca statut de periclitare este încadrată la categoria (V) (statut provizoriu vulnerabil). Specia a fost identificata in perimetrul parcului eolian.

A338 Lanius collurio D B C C anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE încadrată în categoria SPEC 3 care cuprinde speciile care nu sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ nefavorabil, iar ca statut de periclitare este încadrată la categoria (D) (statut provizoriu în declin). Specia a fost identificata in perimetrul parcului eolian.

A339 Lanius minor C B C C anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE nu este încadrată în categoria SPEC.

A177 Larus minutus D B C C anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE


269

nu este încadrată în categoria SPEC.

A023 Nycticorax nycticorax C B C C


A019 Pelecanus onocrotalus C B C C

anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE încadrată în categoria SPEC 2 care cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ nefavorabil, iar ca statut de periclitare este încadrată la categoria V (vulnerabil).

A034 Platalea leucorodia C B C C

anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE încadrată în categoria SPEC 2 care cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ nefavorabil, iar ca statut de periclitare este încadrată la categoria V (vulnerabil).

A132 Recurvirostra avosetta C B C C anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE încadrată în categoria SPEC 2 care cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ nefavorabil, iar ca statut de periclitare este încadrată la categoria V (vulnerabil).

A193 Sterna hirundo D B C C



270

Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar):

Evolutia numerică a acestora de la an la an este variabilă si tine de cantitatea

de hrană existentă, activitătile economice din zonă, conditii meteorologice s.a.m.d. Cert este faptul că, în prezent, ele găsesc aceste conditii la nivelul lacurilor dacă ne-am raporta la suprafata ariei/pereche cuibăritoare. În ceea ce priveste păsările care vin în pasaj situatia acestora se va schimba în timp. Se stie că evolutia fiecărui lac tinde într-un final spre eutrofizare. Acest aspect va face ca unele specii (de exemplu gaviidele) să nu mai găsească conditii prielnice si atunci să nu mai vină pe aceste lacuri. În schimb, aparitia stufărisului pe suprafete întinse atrag o serie de păsări care pot cuibări în stuf.


Specia

Denumire populară

Număr exemplare identificate

1. Accipiter gentilis Uliu porumbar 1

2. Accipiter nisus Uliu păsărar 1

3. Alauda arvensis Ciocârlia de câmp 4

4. Anthus campestris Fâsă de câmp 15

5. Anthus pratensis Fâsa de luncă 10

6. Anthus trivialis Fâsa de pădure 2


271

7. Athene noctua Cucuvea 1

8. Buteo buteo Şorecar comun 1

9. Buteo lagopus Şorecar încălţat 1

10. Carduelis cannabina Câneparul 2

11. Carduelis carduelis Sticletele 1

12. Carduelis chloris Florinte 1

13. Ciconia ciconia Barza albă 1

14. Circus aeruginosus Eretele de stuf 2

15. Circus cyaneus Eretele vânăt 1

16. Coccothraustes coccothraustes Botgrosul 1

17. Columba oenas Porumbelul de scorbură 25

18. Columba palumbus Porumbelul gulerat 12

19. Coracias garrulus Dumbrăveancă 3

20. Corvus corax Corb 1

21. Corvus corone cornix Cioara grivă 6

22. Corvus frugilegus Cioara de semănătură 15

23. Corvus monedula Stăncuţă 14

24. Coturnix coturnix Prepeliţa 2

25. Crex crex Cristel de câmp 1

26. Cuculus canorus Cuc 1

27. Emberiza citrinella Presura galbenă 1

28. Emberiza schoeniclus Presura de stuf 1


272

29. Erithacus rubecula Măcăleandru 1

30. Falco tinnunculus Vânturelul roşu 1

31. Fringilla coelebs Cinteză 2

32. Fulica atra Lişiţa 5

33. Gallinago gallinago Becaţină comună 1

34. Galinula chloropus Găinuşa de baltă 1

35. Garrulus glandarius Gaiţă 2

36. Hirundo rustica Rândunica 5

37. Ixobrychus minutus Stârc pitic 1

38. Lanius collurio Sfrâncioc roşiatic 1

39. Lanius excubitor Sfrâncioc mare 1

40. Larus ridibundus Pescăruşul râzător 2

41. Luscinia megarhinchos Privighetoare roşcată 1

42. Merops apiaster Prigoria 1

43. Miliaria calandra Presura sură 1

44. Motacilla alba Codobatură albă 1

45. Motacilla flava Codobatura galbenă 1

46. Muscicapa striata Muscar sur 1

47. Nycticorax nycticorax Stârc de noapte 1

48. Oenanthe oenanthe Pietrarul sur 1

49. Oriolus oriolus Grangur 2

50. Parus caeruleus Piţigoi albastru 3


273

51. Parus major Piţigoi mare 2

52. Passer domesticus Vrabie de casă 15

53. Passer montanus Vrabie de câmp 10

54. Perdix perdix Potârnichea 1

55. Phylloscopus collybita Pitulice mică 1

56. Pica pica Coţofană 1

57. Rallus aquaticus Cârstel de baltă 1

58. Saxicola torquata Mărăcinarul negru 1

59. Sterna hirundo Chiră de baltă 1

60. Streptopelia decaocto Guguştiuc 6

61. Streptopelia turtur Turturică 5

62. Strix aluco Huhurez mic 1

63. Sturnus vulgaris Graur 25

64. Sylvia communis Silvia cu cap sur 1

65. Sylvia curruca Pitulice de grădină 6

66. Troglodytes troglodytes Ochiuboului 1

67. Turdus merula Mierlă 5

68. Turdus philomelos Sturz cântător 1

69. Turdus pilaris Cocoşar 1

70. Upupa epops Pupăză 2

71. Vanellus vanellus Nagâtul comun 1


274


- In perioada de construire si in perioada de functionare este absolut necesara efectuarea unei monitorizări pe o perioada de minim 3 ani ( inventarieri in perioadele de primăvara – toamna) , pentru a se stabili care este gradul/evaluarea impactului parcului eolian asupra avifaunei din aceasta zona ( număr exemplare păsări afectate).


In urma experienţei personale a specialistilor care au participat la întocmirea prezentului studiu, se poate aprecia următoarea situaţie. Rândunica Hirundo rustica, are în zonă o populaţie normală pentru orice

localitate rurală din sud-estul ţării. Specia executa migraţii, fiind vorba de o pasăre insectivoră care se hrăneşte exclusiv cu insecte zburătoare. Apreciem că populaţia acestei specii nu va fi afectată de viitorul parc eolian. Locurile de cuibărit se găsesc în localitate iar zona de hrănire nu va fi afectată.

Prigoria, Merops apiaster, se hrăneşte cu insecte zburătoare, în special himenoptere, cuibărind în maluri de lut. Populaţia din zonă este una mică, deoarece nu există habitate de cuibărit decât într-o proporţie redusă.

Graurul, Sturnus vulgaris, cuibăreşte în localităţi, în livezi sau crânguri. Populaţia de graur cunoaşte fluctuaţii anuale, graurii adunându-se în stoluri inafara perioadei de cuibărit. Iarna, populaţia de graur executa migraţii în funcţie de factorii meteorologici şi de sursa de hrană.

Cioara de semănătură Corvus frugilegus, este un locuitor constant al habitatelor agricole, fiind practic o specie antropofilă. Populaţia de cioară de semănătură poate cunoaşte variaţii pe timp de iarnă când în zonă apar exemplare imigrate dinspre est, din câmpia rusă, datorită factorilor climatici.

Fâsa de câmp Anthus campestris, este prezentă în exemplare izolate. Specia preferă zonele cu tufărişuri şi acestea nu apar în zone extinse in aria analizată. Si in cazul acestei specii există o dinamică a efectivelor in functie de anotimpuri.


275

Sfrânciocul roşietic Lanius collurio, este prezent în populaţii reduse. Fiind o specie prădătoare are nevoie de suprafete mai mari de teren şi de zone cu tufărişuri. In perioada de iarnă specia migrează spre sud.

Vânturelul roşu Falco tinunculus, apare în exemplare izolate. Zona analizată este una de extindere redusă iarna ceastă specie are nevoie de circa 5 km2 pentru o singură pereche. Si in acest caz pot apare variatii ale efectivelor pe timpul iernii, datorită migraţiei unor exemplare din alte zone.

Vrabia de casă Passer domesticus, apare în populaţii importante, fiind vorba de o specie antropofilă. Populaţia acestei specii rămâne relativ constantă, fiind controlată doar de ratele de natalitate şi mortalitate naturală ca şi de prădători.

Dinamica populatiilor de amfibieni identificate in perimetrul de amplasare a parcului eolian acestora nu este afectată decât de cauze naturale, speciile fiind afectată doar de prădători naturali; restrângerea habitatelor nu o afectează fiind rezistentă la impactul antropic.

Popândăul – Citellus citellus. Populaţia din zonă este una redusă datorită faptului că habitatul preferat al acestei specii – zone degradate cu vegetaţie ierboasă care funcţionează în regim de islaz – este redus şi localizat în imediata vecinătate a localităţii SLOBOZIA CONACHI. Dinamica populaţiei nu va fi afectata de amplasarea parcului eolian.

Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

Relatiile structurale si functionale care creează si mentin integritatea ariei sunt legate de conditiile de hrănire, adăpost si reproducere pe de-o parte, iar pe de altă parte de presiunea antropică si a tuturor factorilor externi care pot afecta biodiversitatea zonei analizate. Cu alte cuvinte vorbim de habitat. Orice modificare survenită la nivelul acestui habitat poate afecta mai mult sau mai putin integritatea ariei. În cazul nostru, toate activitătile care se vor desfăsura pentru amenajarea parcului eolian, nu vor afecta habitatul speciilor descrise în Formularul Standard Natura 2000 ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior, deoarece terenul viitorului parc eolian este situat la o distantă relativ mare de râul Siret( zona malurilor unde exista posibile locuri de cuibărit, adăpost si hrană) – aproximativ 3,5 km, chiar daca limita ariei de protectie se afla la 2,6 km (


276

distanta cea mai mica) de amplasamentul parcului. Acesta înseamnă că din punct de vedere al zgomotelor si vibratiilor păsările nu vor fi afectate nici în faza de constructie si nici în faza de functionare a parcului. Mentionăm de la început faptul că proiectantul parcului, a recurs, la folosirea unor turbine silentioase, astfel încât, acestea să fie încadrate în limitele admise conform legislatiei din vigoare. Starea de conservare a luncii Siretului este bună si în prezent oferă conditii optime de habitat pentru speciile de păsări declarate. Dacă conditiile de hrană devin limitate ele vor parcurge si teritoriile învecinate în căutare de hrană. Ne referim la speciile insectivore, cele omnivore, precum si la păsările răpitoare. După hrănire ele se reîntorc la locurile de odihnă. Habitatul de pajiste existent la nivelul viitorului parc eolian ar putea oferi conditii de hrană favorabile în special pentru păsările insectivore întrucât la nivelul pajistii se găsesc numeroase insecte.

În concluzie, integritatea ariei de protectie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior, nu este afectată de construirea parcului eolian deoarece: 1. nu reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar – deoarece Parcul Eolian nu va fi amplasat in interiorul Sitului Natura 2000, ci se afla amplasat la o distanta de 2,6 km de limita sitului ROSPA0071, la 3,6 km de ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior.

2. nu duce la fragmentarea habitatelor de interes comunitar - deoarece Parcul Eolian nu va fi amplasat in interiorul Siturilor Natura 2000

3. nu are impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar – deoarece distanta pana la râul Siret si zona de lunca a Râului Siret ( unde păsările de interes comunitar întâlnesc conditii de hrana, adăpost, cuibărire) este de 3.5 km.

4. nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate.

Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes ROSPA0071 si ROSCI0162, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

În cadrul studiului de evaluare adecvată este evaluat impactul asupra fiecărei specii şi fiecărui habitat de interes comunitar din aria naturală protejată de interes


277

avifaunistic posibil afectată de implementarea proiectului propus, astfel încât să se asigure obiectivele de conservare a acesteia şi integritatea reţelei Natura 2000.

Obiectivele de conservare a sitului Natura 2000 au în vedere menţinerea şi restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar si sunt stabilite prin planurile de management aprobate la nivel national. Stabilirea obiectivelor de conservare s-a făcut ţinându-se cont de caracteristicile ariei naturale protejate de interes comunitar (reprezentativitate, suprafaţa relativă, populaţia, statutul de conservare etc.).

Obiectivele de conservare a ariei de protectie specială avifaunistică ROSPA0071 si ROSCI0162 - LUNCA SIRETULUI INFERIOR, nu au fost stabilite prin planuri de management până în prezent.

Descrierea stării actuale şi viitoare de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar

Lunca Siretului Inferior ROSPA0071 si ROSCI0162 – starea de conservare

actuală este una relativ bună. Faptul că în vecinătate există zone rurale şi că în zonă se practică agricultura intensivă si ca in amonte există zone industriale constituie un potential impact negativ.

3.1. Impactul proiectului asupra ariilor naturale protej ate şi integrit ătii siturilor implicate în implementarea planului propus

Impactul generat prin implementarea planului în zonă este caracterizat printr-o serie de efecte:

� modificarea suprafeţelor biotopurilor de pe amplasament; � restrângerea suprafeţelor habitatelor existente (terenuri agricole schimbare

destinatie teren) fără afectarea suprafeţei unor habitate naturale protejate sau habitate forestiere;

� modificări a populaţiilor de plante, dar fără afectarea unor specii de interes comunitar sau a unor specii cu regenerare dificil ă;

Amplasamentul propus implementării proiectului se desfăşoară pe o zonă

studiată de 96,415 ha din care suprafaţa de 37,59 ha reprezintă suprafeţe afectate


278

definitiv (construcţii fundaţii, drumuri (acces şi exploatare), staţii de conexiuni şi transformare).

Din suprafaţa cadru suport al parcului eolian (cf. C.U.) este de 96,415 ha, obiectivele planului ocupă următoarele suprafeţe:

� Fundaţii turbine (temporare) – 3,2381 mp; � Fundaţii supraterane (permanente) 20724 mp; � Platforme de montaj (temporare) – 82500 mp (1250 mp (31,25 x 40 m) –

suprafaţa ocupata de o platforma); � Platforme staţii de conexiuni (permanente) 429 mp – 66 platforme 400

mp/buc; � Platforme staţie de transformare (permanentă) – 620 mp – 1 buc; � Drumuri exploatare propuse a fi amenajate (permanent) (4,5 m lăţime) –

354250 mp; � Platforma organizare şantier (temporar) – 1000 mp;

Având în vedere inexistenţa habitatelor cu valoare de conservare mare în zona de implementare obiectivelor proiectului şi a faptului că nu va avea loc o fragmentare a habitatelor ariei naturale protejate, apreciem că impactul asupra ariei protejate va fi nesemnificativ.

Impactul prognozat asupra habitatelor locale

Având imaginea biodiversităţii şi habitatelor prezente pe amplasamentul perimetrului destinat implementării proiectului cat şi în vecinătatea acestuia putem prognoza impact asupra biodiversităţii locale în 2 etape: faza de constructie şi faza de exploatare.

Amplasament Tipuri de habitate/

specii de plante

Turbine eoliene

Impactul asupra

habitatelor şi speciilor rare

Recomandări

Construire parc eolian 198 MW

Proiect parc eolian

Habitate ruderale

Realizarea traseului LES

Posibil impact prin captivitatea accidentala în santul săpat a



279

unor specii de reptile şi mamifere mici.

Parc eolian Pajişti seminaturale degradate

Fundaţii G100, G97, G96

Captivitatea accidentala în gropi fundatii a speciilor de reptile şi mamiferelor mici.


Parc eolian Terenuri agricole şi terenuri agricole ruderalizare

G34;G35;G36;G37;G38;G41;G42;G43;G44;G45;G46;G47;G48;G53;G53aG54;G55;G56;G57;G58;G59; G60; G61;G62;G63a;G63b; G64; G66;G68; G70;G71; G72; G73 G73a;G74; G75;G76; G77; G78 G79;G82; G83;G85; G86; G86a G87;G87a; G88;G88a'; G89; G90 G91;G92;

Nesemnificativ Limitarea pe cat posibil a pătrunderii speciilor invazive.


280

G93;G94; G95;G95a; G99;G101; G52;G50; G65; G67;

Impactul în faza de construcţie Datorită inexistenţei habitatelor naturale cu valoare ridicată de conservare şi

a plantelor de importanţă conservativă nu există impact asupra acestora. Impactul actual datorat folosiri ierbicidelor şi a fertilizatorilor este mult mai

mare. 63 turbine eoliene se instalează exclusiv în terenuri agricole cultivate intensive şi turbinele G100, G96, G97 se instalează în zona unei pajisti seminaturale iar şanţurile pentru cabluri vor fi amplasate de-a lungul drumurilor de acces şi exploatare şi vor fi acoperite după instalarea acestora.

Un impact deosebit de important a cărei monitorizare trebuie să fie făcută este posibila apariţie şi dezvoltare populaţiilor a plantelor alohtone invazive, mai ales în perioada de organizare de şantier.

Impact în faza de operare Impactul asupra în faza de operare este nul pentru habitate, floră şi vegetaţie. Concluzii Având în vedere distanţele mari faţă de ariile naturale protejate şi specificul

lucrărilor realizate în cadrul proiectului concluzionam ca proiectul analizat nu va afecta integritatea siturilor Natura 2000.

Prin realizarea proiectului vor fi afectate habitatele din zona de exploatare, suprafaţa afectata se modifică pe termen lung, ceea ce reprezintă un impact direct negativ, de lungă durată, parţial ireversibil, local, dar de foarte mică amploare. Considerăm că habitatele prezente nu sunt de referinţă şi au valoare conservativă redusă, neadăpostind specii de plante şi animale de interes comunitar, prin urmare exploatarea nu va afecta major resursele de biodiversitate locala. Vegetaţie specifică perimetrului se regenerează foarte bine în condiţiile de sol şi climatice date.

Inexistenţa habitatelor cu valoare de conservare mare în zona proiectului şi a faptului că nu va avea loc o fragmentare a habitatelor specifice ariilor naturale protejate mai sus menţionate, apreciem că impactul asupra lor va fi nesemnificativ.


281

Impactul prognozat asupra populaţiilor de plante şi animale Modificarea/reducerea spaţiilor pentru adăposturi, de odihnă, hrană, creştere

a speciilor de fauna sunt determinate în general prin modificarea habitatelor şi se diferenţiază punctual la fiecare grup de faună.

Zona este antropizată datorita agriculturii intensive şi cresterii animalelor fiind situată relativ apropiată de localităţile Cuza Vodă şi Pechea. Odată cu creşterea impactului asupra habitatelor şi speciilor prezente în zonă, o reacţie normală a acestora a fost de retragere către zonele mai puţin afectate din apropiere, iar alte specii, antropofile, s-au adaptat prezenţei omului şi a activităţilor industriale pe care acesta le desfăşoară, astfel ca în habitatele din zona se evidenţiază prezenţa speciilor cu capacitate de regenerare mare şi conservare redusă.

Mobilitatea speciilor este un factor foarte important în stabilitatea acelor populaţii de floră şi faună supuse presiunii antropice şi impactului.

In faza de implementare a obiectivelor proiectului, vor fi supuse impactului speciile de floră şi de faună ce ocupă în prezent habitatele existente (terenuri agricole, habitate ruderale şi pajisti seminaturale).

In faza de implementare a planului, zonă studiată de 96,415 ha din care suprafaţa de 37,59 ha reprezintă suprafeţele afectate definitiv (construcţii fundaţii şi platforme, drumuri (acces şi exploatare), vor fi supuse impactului speciile de floră şi de nevertebrate ce ocupă în prezent suprafaţa amplasamentului, mai puţin ornitofauna şi mamiferele mici şi mari, deoarece nu s-au semnalat cuiburi de păsări şi vizuini ale mamiferelor în perimetrul monitorizat.

Cu toate acestea impactul este nesemnificativ, deoarece zona destinată proiectului nu afectează populaţiile de plante şi animale ce se regăsesc în lista speciilor de interes comunitar.

Având imaginea biodiversităţii şi habitatelor din prezent de pe amplasamentul perimetrului destinat implementării proiectului putem prognoza impactul asupra biodiversităţii locale în 2 etape: faza de construcţie şi faza de operare.


282

Impactul prognozat asupra Nevertebratelor În faza de construcţie se va înregistra un impact negativ minor asupra

nevertebratelor, deoarece microhabitatele din sol vor fi afectate prin lucrări de decopertare a stratului de sol biovegetal. Acest impact va fi compensat în etapa de reabilitare şi renaturare a habitatelor afectate.

Impactul negativ direct este local asupra nevertebratelor, în special asupra celor nezburătoare sau a celor cu mobilitate redusă va fi punctual, nu va afecta decât o mică fracţiune a populaţiilor, care de altfel aparţin unor specii comune cu valoare conservativă redusă şi capacitate de înmulţire mare a indivizilor. Cum populaţiile mari de nevertebrate nu sunt strict localizate în zona de impact sau dependente de un habitatul ce se va fi restrânge la nivel local sau regional impactul va fi doar punctual fără sa determine pierderi iremediabile de biodiversitate.

Impactul negativ indirect, care ar putea afecta populaţii speciilor de nevertebrate aflate la o distanţă mai mare, este efectul iluminării excesive în timpul nopţii, în cazul în care lucrările de construcţie s-ar efectua pe timpul nopţii.

Impact pozitiv - Nu este cazul. Impactul prognozat asupra Vertebratelor Pentru principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza

următorul impact: � Reptile şi amfibieni Impact în faza de construcţie Impactul va fi strict asociat pierderilor de habitat. Pentru reptile există

posibilitatea unui impact produs de trafic, a prafului produs şi depozitarea incorectă a materialului săpat precum şi capturarea involuntară in santuri şi gropi. Datorită populaţiei scăzute al acestor specii în zona de implementare a proiectului, impactul va fi nesemnificativ la nivel local sau regional, rezumându-se la unul punctual. Habitatele învecinate pot fi clasificate ca şi habitate receptori pentru aceste specii afectate de perioada de constructie, asigurând hrană şi adăpost. Populaţia îşi va reveni la nivelul iniţial în perioada de post-construcţie.

Impactul negativ direct Speciile reptile a căror prezenţă a fost semnalata în vegetaţia ruderale

prezentă în zona de studiu sunt strâns legate şi de habitatele limitrofe


283

amplasamentului. Aceste specii se vor refugia odată cu începerea decopertării în zona de exploatare fiind afectate de zgomot, de vibraţii prin urmare eventualele pierderi diminuându-se. În urma observaţiilor din teren au fost observate în vecinătatea proiectului reptile caracterizate prin prezenta unor mici populaţii de Lacerta agilis.

Au fost de asemeni identificaţi indivizi izolaţi de amfibieni: Bombina bombina (izvoras cu burta roşie), Rana ridibunda (broasca mare de lac), Hyla arborea (brotăcel), Bufo viridis (broască râioasă verde), indivizii fiind semnalaţi în zona de est a parcului eolian (ravenă), zonă ce nu este inclusă în realizarea obiectivelor proiectului.

Operarea parcului eolian nu produce un efect semnificativ asupra speciilor de reptile şi amfibiei, astfel că implementarea măsurilor în faza de constructie a obiectivelor, impactul planului asupra speciei va fi nesemnificativ.

Tot în timpul fazei de construcţie poate apărea accidental mortalitatea directă reptilelor din zona de impact cauzată de captivitatea accidentala în gropi, sub grohotişuri sau apariţia unor false locuri de reproducere (gropi, şanţuri, canale temporare inundate determinând moartea ouălor şi puietului). Se propun masuri de reducere privind limitarea captivitătii accidentale.


Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o restrângere a habitatelor cu efect în migrarea speciilor reptile către zonele din jur cu habitate care oferă condiţii mai bune de hrănire şi reproducere, numite habitate „receptori”. Tot în timpul fazei de construcţie poate apărea accidental mortalitatea directă a amfibienilor şi reptilelor din zona de impact cauzată de capturarea involuntară în gropi, sub grohotişuri sau apariţia unor false locuri de reproducere (gropi, şanţuri, canale temporare inundate determinând moartea ouălor şi puietului).


Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o restrângere a habitatelor cu efect în migrarea speciilor reptile şi amfibieni către zonele din jur cu habitate care oferă condiţii mai bune de hrănire şi reproducere, numite habitate „receptori”.


284

Impact negativ indirect - Speciile de reptile se vor refugia odată cu începerea lucrărilor de construcţie existând posibilitatea dezvoltării în condiţii mai bune de hrănire şi reproducere în habitatele limitrofe.

Impact în faza de operare În această fază impactul va fi nul atât pentru amfibieni cât şi pentru reptile.





Păsări cuibăritoare Impact în faza de construcţie Caracterizarea habitatelor în zona studiată a relevat prezenţa terenurilor

agricole şi a pajiştilor seminaturale, habitate în care nu s-au semnalat prezenţa păsărilor cuibăritoare. Astfel în faza de construcţie păsările cuibăritoare nu vor suferi un impact negativ datorat pierderilor de habitat şi a deranjului provocat de activităţile asociate şantierului.


Nu au fost identificate specii care cuibăresc pe terenurile agricole prin urmare nu au este semnalat un impact negativ în faza de implementare a


285

obiectivelor planului. Ipoteza noastră este aceea că un oarecare impact negativ este posibil să afecteze comportamentul nupţial din perioada cuibăritului la anumite specii prin prezenta oamenilor, precum şi prin perturbările fonice produse de activităţile de pe şantier.







acţiune a turbinelor, astfel exista posibilitatea impactului.


286

Există modele ale riscului de coliziune cu rotoarele însă acestea iau drept constantă viteza de zbor a păsării şi faptul că aceasta nu ar încearcă să evite turbina.



Din calculul statistic a riscului de coliziune reiese că în cazul berzelor de exemplu (atunci când nu ar încerca să evite turbina) acesta este de 17,1% în cazul în care o barză străbate volumul dislocat de rotor.

Fig. Riscul de coliziune pentru specia Ciconia ciconia utilizând modelul Band.


287

Datorită faptului că efective mici ale speciei au fost observate în migratia de primăvara şi toamna, acestea zburând în timpul migraţiei la altitudini mai mari de 500 m şi datorită faptului că riscul de coliziune este calculat în ipoteza în care pasărea nu ia nici o măsură de evitare a turbinei, lucru care în natură se întâmplă extrem de rar, estimăm că riscul real de coliziune va fi nesemnificativ.

Cu toate acestea exista posibilitatea unor eventuale accidente datorate în special schimbărilor bruşte de temperatură şi presiune, a direcţiei şi intensităţii vântului în timpul migraţiei, fapt care poate influenţa altitudinea la care zboară păsările.

In urma monitorizării speciilor migratoare s-a remarcat tendinţa acestora de a zbura la altitudini considerabil mai mari decât înălţimea turbinelor

Totuşi, amplasamentele ar putea dezvolta un potenţial efect negativ asupra biodiversităţii pe durata migraţiei acestora (estivala si autumnală).

In urma monitorizărilor efectivelor migratoare pe zona proiectului nu s-a identificat un culoar de migrare principal sau secundar. Prin urmare riscul de coliziune cumulat şi asociat proiectului este mult redus datorită particularităţilor geografice ale zonei:

Ø amplasarea obiectivelor proiectului pe terenuri neimportate din punct de vedere al odihnei şi hranei speciilor migratoare;,

Ø în afara rutelor de migraţie principale şi secundare;

Evaluarea riscului de coliziune pentru speciile răpitoare Evaluarea riscului de coliziune a speciilor răpitoare s-a realizat analizând în

special familiile Accipitridae si Falconidae din ordinul Falconiformelor, specii care au fost observate in zona proiectului.

Pentru speciile răpitoare prezente în urma monitorizării amplasamentului, s-a remarcat că acestea nu survolează şi evită zona ca urmare a lipsei habitatelor de hrană specifice deci coliziunea la aceste specii este minimă sau chiar nulă. De asemenea „stratul” altitudinal de zbor al acestor specii este de obicei aflat sub zona de activitate a palelor turbinelor (< 50m), dar unele accidente rămânând însă posibile.

În urma monitorizării altor şantiere s-a putut constata că unele specii răpitoare ca ereţii, şorecarii comuni folosesc structuri nou apărute ca locuri de urmărire a prăzilor.


288

Speciile Buteo buteo, Buteo lagopus, Circus aeruginosus, Circus cyaneus, sunt specii active în zona proiectului semnalându-se în urma monitorizării avifaunei locale.

Riscul de coliziune s-a evaluat pentru specia răpitoare cu talia cea mai mare (lungime corp si anvergura aripi), aceasta fiind din punct de vedere statistic specia cu riscul cel mai mare.

Evaluarea riscului de coliziune pentru specia Buteo buteo (L=50-60 cm , A= 125-145 cm) si o viteză de zbor de 50 km/h (aproximativ 15 m/s) la trecerea prin aria de acţiune a rotorului (diametru rotor 100 m)

S-a estimat astfel un risc de coliziune cu palele turbinei eoliene de 8,4 % in

situatia în care specia intra direct în zona de acţiune a rotorului fără ca aceasta să evite coliziunea (situaţie rar întâlnită).

Datorită faptului nici una din speciile răpitoare nu au fost observate zburând la altitudini mai mari de 30 m şi datorită faptului că riscul de coliziune calculat în ipoteza în care pasărea nu ia nici o măsură de evitare a turbinei, lucru care în natură se întâmplă extrem de rar, estimăm că riscul real de coliziune va fi nul.

Fig. Buteo buteo în căutare de hrana pe terenuri agricole (înăltimea de zbor

aproximata la 10 metri)


289

Păsări care iernează în sit Impact în faza de construcţie Nu estimăm impact negativ semnificativ în această fază. Impact în faza de operare Monitorizarea ultimilor ani nu a evidentiat prezenţa speciilor oaspeţi de iarnă în

zona proiectului şi zona limitrofă acestuia. Impactul potenţial este nesemnificativ. Mamifere Altele decât liliecii Impact în faza de construcţie În această fază estimăm că impactul va fi mai mare şi se va manifesta prin

pierdere de habitate specifice (acolo unde este cazul), accidente de trafic, apariţia de noxe etc.

Considerăm că impactul va fi resimţit de către coloniile de popândău (Spermophilus citellus) colonii aflate în zona limitrofă. Aceste specii destul de


290

mobile vor părăsi temporar locaţiile datorita disconfortului produs (zgomot şi vibratii), realocându-se temporar în suprafeţele vecine, neafectate.

Estimăm o scădere populaţională uşoară dar care să nu depăşească variaţiile multianuale ale acestor rozătoare. Ipoteza este susţinută de faptul că toate turbinele vor fi amplasate în afara coloniilor speciei, amplasamentele propuse nefiind propice dezvoltării speciilor.

Impact în faza de operare Pentru aceasta specie nu va exista nici un impact în faza de operare. Specia

putând coloniza zonele afectate anterior în perioada de constructie. Chiropterele Impact în faza de construcţie Impactul probabil al parcului eolian în faza construcţiei asupra faunei de lilieci

din zona studiată

Impact Perioada

Vară Perioada migraţiei de toamnă

Pierderea adăposturilor datorită construcţiei de drumuri, fundaţii etc.

Impact redus, datorită lipsei de adăposturi

adecvate pentru lilieci în zona ocupată de fermele

eoliene

Impact redus

Pierderea habitatelor de hrănire datorită

construcţiei de drumuri, fundaţii etc.

Impact redus, datorită structurii habitatelor, care nu reprezintă un

interes ridicat din punctul de vedere al liliecilor

Impact redus

Dispariţia elementelor de conexiune între diferite structuri ale habitatului

folosit de lilieci

Lucrările de constructie nu afectează astfel de structuri de conexiune (de ex. cursuri de apă, şiruri de arbori)

Impact redus, datorită lipsei în zona parcului eolian a unor structuri care ar putea fi folosite

de lilieci în cursul migraţiei (de ex. văi, siruri de arbori etc.)


291

Impact în faza de operare Impactul în faza de operare este încă puţin cunoscut dar dovedit mai ales

prin studii asupra altor parcuri eoliene. Nu excludem însă apariţia unor victime, de ordinul a câtorva exemplare, produse de coliziune în special în lunile august şi septembrie când exemplare juvenile pot traversa aria studiata.

Impact negativ direct Liliecii de asemeni pot fi afectaţi în special de distrugerea habitatelor de

hrănire şi reproducere dar în acest caz zona de referinţă nu prezintă habitate specifice populaţiilor de lilieci.

Datorită inexistenţei coloniilor şi adăposturilor în zona de impact a proiectului şi datorită numărului foarte mic la care se adaugă habitatele improprii dezvoltării unor populaţii viabile, apreciem că impactul în faza de exploatare a proiectului va fi foarte redus.

În cazul unor mamifere mici impactul negativ indirect s-ar putea realiza şi prin apariţia de gropi, canale, şanţuri neacoperite precum şi prin atitudinea negativă a lucrătorilor.

Impact pozitiv - Nu este cazul. Concluzii In zona de implementare a planului efectele directe şi indirecte cu impact

potenţial asupra faunei de vertebrate sunt limitate, rezumându-se în general la deranjul potenţial creat pe perioada lucrărilor de construcţie, ce va fi însă resimţit local, pe o scurtă durată, nefiind în măsură a destabiliza populaţiile ce fac obiectul protecţiei, respectiv speciile de interes comunitar care au stat la baza desemnării siturilor Natura 2000.

Concluzii Pe termen scurt suprafata afectata este cea în care se vor efectua

lucrările de constructie, aceasta perioada putând avea un impact negativ asupra distributiei unor elemente faunistice şi floristice, însa acest impact este


292

doar de scurta durata şi reversibil, încetând în momentul în care lucrările de constructie se vor termina. Totusi, prin implementarea recomandărilor referitoare la perioadele în care sa se realizeze lucrările de constructie, precum şi prin utilizarea preponderenta a infrastructurii d e drumuri existenta, nivelul impactului se va situa la un nivel minim şi va fi restrâns strict la suprafetele în care se desfăsoară lucrările, deoarece nu vor exista specii de păsări care sa fie influentate negativ.

Odată cu punerea în functiune a turbinelor, impactul preconizat este nesemnificativ, iar suprafata afectata este de asemenea nesemnificativa pentru siturile Natura 2000 aflate în vecinătatea proiectului, fapt dovedit deja de studiile etologice efectuate care au relevat faptul ca în cazul speciilor cuibăritoare turbinele eoliene nu produc schimbări vizibile ale comportamentului sau a distributiei zonelor de cuibărit si/sau hrănire.

Condiţii primare � Habitate, floră, vegetaţie • Nu au fost întâlnite habitate naturale, rare, endemice, cu importanţă






• Impactul asupra nevertebratelor va fi nesemnificativ.


293

Amfibieni şi reptile Monitorizarea zonei destinate implementării proiectului şi obiectivelor de



Monitorizarea avifaunei în zona studiată a proiectului a concluzionat: • Nu au fost identificate păsări ce cuibăresc în perimetrul proiectului. • Chiar dacă nu cuibăresc în interiorul proiectului speciile care cuibăresc în

vecinătate vizitează rar zona proiectului în căutare de hrană. • Suprafaţa zonei de implementare a proiectului nu se suprapune cu

suprafeţe ale Ariilor de Importan ţă Avifaunistică, SPA, sau rezervaţie naturală având drept obiectiv protecţia păsărilor.










294









Impactul cumulativ generat de planuri şi proiecte existente, propuse sau aprobate

Impactul cumulativ este necesar pentru o corecta estimare a magnitudinii acestuia în special asupra speciilor şi habitatelor de interes conservativ precum şi asupra integritătii şi obiectivelor de conservare ale ariilor naturale protejate.

Pentru estimarea corecta a impactului cumulativ au fost consultate următoarele informatii:

� Informatii cu privire la proiectele implementate deja implementate;


295

� Informatii cu privire la proiectele în curs de implementare; � Informatii cu privire la proiectele probabil de a fi dezvoltate în viitor (ex.

cele pentru care s-au depus memorii tehnice, cele descrise în planuri şî programe, cele care deja au bugete aprobate din fonduri publice).

Proiectele pot sa fie de acelasi tip sau pot sa fie diferite dar în combinatie sa cauzeze un impact asemănător.

In vecinătatea proiectuluiexista prevăzute următoarele planuri/proiecte: Parcuri eoliene – planuri propuse: Parcuri eoliene – planuri propuse: � Parcul Eolian Pechea – SC Pechea Eolian SRL Buzău; � Parcul Eolian Piscu – SC Genera Avanti SRL. Exploataţii şi ferme agricole: situate în comunele Pechea şi Cuza Vodă

Impact cumulativ asupra biodiversitătii locale Arealul în care se va dezvolta proiectul parcului eolian ce face obiectul

evaluării este cunoscut ca având potential agricol, impactul generat de activitatea turbinelor eoliene nereprezentând o influenta negativă majoră asupra biodiversitătii locale deoarece habitatele prezente nu reprezintă habitate de interes comunitar, zona fiind puternic antropizată, biodiversitatea specifica având un factor de conservare redusa şi o capacitate de regenerare foarte mare adaptata conditiilor actuale de mediu.

Astfel, impactul cumulativ datorat existentei unor investitii de alta natură în zona (asociatii agricole) este nesemnificativ chiar şi în conditiile dezvoltării parcului eolian care face obiectul prezentului raport, aceasta neexercitând un impact negativ suplimentar, deoarece speciile de fauna care ar fi putut fi afectate de aceasta activitate s-au adaptat conditiilor actuale ale arealului studiat.

Unul dintre motivele care au condus la alegerea locatiei pentru dezvoltarea parcului eolian a fost zona benefica exploatării potentialului eolian.

De asemeni nu se poate vorbi despre impactul negativ generat pe perioada desfăsurării activitătilor de constructie cumulate cu activitătile agricole desfăsurate pe amplasamentul proiectului.

Activitătile aferente perioadei de constructie a obiectivelor proiectului nu implica scăderea suprafetelor acoperite de habitate prioritare, de interes comunitar sau importante, ce pot asigura un climat propice vietuitoarelor din arealul analizat,


296

habitatele prezente în perimetrul destinat parcului eolian nu asigură conditii de hrănire şi cuibărire a speciilor de animale şi plante, caracteristică exemplificată prin absenţa şi prezenţa în număr mic a reptilelor, păsărilor şi mamiferelor.

Impact generat în perioada de exploatare este minimizat prin masurile luate în faza de refacere a amplasamentului după constructie: prin revegetarea arealelor afectate şi crearea unor zone care oferă oportunitatea dezvoltării florei şi faunei locale.

În concluzie, impactul proiectului asupra biodiversitătii locale este semnificativ şi limitat pe termen scurt, însa va avea un impact pozitiv pe termen mediu şi îndelungat, odată cu încetarea lucrărilor de constructie şi refacerea zonei afectate, refacerea habitatelor specifice arealului studiat oferind oportunitatea pentru refacerea efectivelor speciilor de fauna din arealul analizat.

Evaluarea impactului cumulativ asupra biodiversitătii locale Distanţele mari între planurile, proiectele propuse, precum şi amplasarea

Construire parc eolian 168 MW – 66 turbine eoliene, în afara ariilor naturale protejate nu prognozează un impact cumulativ asupra biodiversităţii locale.

Existenţa unor activităţi agricole în zona propusă se pot suprapune cu activitătile de construcţie pentru construcţia parcului eolian, de aceea este necesar stabilirea unor măsurile de protectie a biodiversitătii pentru limitarea impactului cumulat în perioada de executie a lucrărilor de constructie

Aceste masuri trebuiesc luate încă din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor, astfel:

� Amplasamentul organizărilor de santier, a bazelor de productie şi traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite încât sa aducă prejudicii minime mediului natural;

� Suprafata de teren ocupată temporar în perioada de executie trebuie limitata judicios la strictul necesar;

� Traficul de santier şi functionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de lucru specificat;

� Se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta în urma lucrărilor respectându-se cu strictete depozitarea în locurile stabilite de autoritătile pentru protectia mediului;


297

� reamenajarea zonelor afectate temporar prin organizarea de santier. � Sistemul de transport al energiei electrice către statia de transformare

Isaccea , linia LES va fi executat fără a se afecta habitate şi specii de interes comunitar.

Cuantificarea impactului asupra biodiversitătii locale pe baza indicatorilor cheie

Procentul din suprafata habitatelor care vor fi pierdute Zona studiata a proiectului de 96,415 ha pe care va fi dezvoltat proiectul este

reprezentată în totalitate de terenuri agricole, drumuri de exploatare si terenuri neproductive.

Majoritatea habitatelor antropice şi seminaturale cuprinse în zona studiata sunt reprezentate de terenuri agricole cultivate intensiv, păşuni seminaturale şi habitate ruderale. De asemeni se constata o puternica ruderalizare a terenurilor agricole nelucrate prin pătrunderea unor specii de flora invazive.

Având în vedere ca zona studiată este situată în afara Ariilor naturale protejate, suprafetele implicate în implementarea obiectivelor planului nu afectează structura şi suprafata habitatelor prioritare pentru care au fost desemnate Siturile Natura 2000, mai sus mentionate.

Fig. Utilizarea terenului în zona proiectului


298

Traseul LES (33kV) în lungime de 16130 m traversează în întregime aliniamentele drumurilor de exploatare. Astfel întreagă lungime ale traseului LES este caracterizată de prezenţa habitatelor ruderale.

Procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitătile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar

Impactul generat prin implementarea planului în zona este caracterizat printr-o serie de efecte:

� modificarea suprafetelor biotopurilor de pe amplasament;


299

� restrângerea suprafetelor habitatelor existente fără afectarea suprafetei unor habitate naturale protejate sau habitate forestiere;

� modificări a suprafetelor habitatelor utilizate pentru necesitătile de hrană, odihnă şi reproducere.

Din cadrul-suport al parcului, constructiile vor ocupa următoarele suprafete de habitate � Pajisti seminaturale situate în afara ariilor naturale protejate, destinate implementării obiectivelor: Turbina G100, G97, G96 (platforme, fundatii, drum de acces). Drumurile de acces nu intersectează habitate prioritare. Pajistile intersectate sunt degradate şi antropizată în special prin păsunatul excesiv al zonei care nu sustin habitate prioritare. � Terenuri agricole destinate implementării obiectivelor : constructii 63 turbine eoliene, fundatii, platforme macara, platforme statii de conexiune , statie de transformare, organizare de santier, drumuri de exploatare şi acces. � Habitate ruderale – execuţie traseu LES conexiune staţie transformare 110/33kV, obiectiv ce se va dezvolta pe o lungime de 16,13 km.

Concluzii: Nu au fost semnalate specii de interes comunitar în zona destinată

implementării planului. Suprafeţele habitatelor colaterale sunt suficiente ca să compenseze necesităţile de hrănire, odihnă şi reproducere a speciilor de faună.

Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata în procente) Prin activitătile propuse atât în faza de constructie cat şi în faza de

exploatare nu vor avea ca efect fragmentarea niciunui habitat de interes comunitar.

Durata sau persistenta fragmentarii

Nu este cazul;

Durata sau persistenta perturbării speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar


300

Durata estimata a etapei de constructie este de 24 luni iar perioada de operare a parcului eolian este de cel putin 20 ani, impactul asupra perturbării speciilor prezente fiind conditionat de lucrările de constructie ce se vor realiza etapizat pe întreaga durata a implementării planului.

Schimbări în densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata) Densitatea indivizilor vegetali în zona de implementare se va modifica mai

ales în etapa de construcţie ce se va realiza etapizat cu finalizarea în decursul a 24 luni. Efectivele indivizilor vegetali au o putere de regenerare mare datorita unei bune fructificări/înmulţiri vegetative pe cale naturală observate şi pe terenurile limitrofe. Exemplarele de faună care se vor retrage de pe suprafaţa obiectivului sunt puţine şi nu vor modifica semnificativ densitatea populaţiilor în zonele adiacente. Nu vor avea loc schimbări în densitatea populaţiilor din zonele protejate învecinate, determinate de implementarea proiectului.

Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP Având în vedere compoziţia habitatelor afectate de realizarea proiectului –

Parc eolian 198 MW – Habitate agricole, pajişti seminaturale şi habitate ruderale, habitate cu valoare de conservare redusă, prognozăm o refacere rapidă a ecosistemului natural şi a exemplarelor de floră şi faună prezente la încheierea activităţii economice, chiar şi fără măsuri de reducere a impactului, ceea ce denotă, pe de o parte impactul nesemnificativ, iar pe de alta parte gradul redus de vulnerabilitate a florei, faunei, respectiv a ecosistemelor din zonă.

Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale ariilor naturale protejate de interes comunitar Implementarea proiectului propus nu va determina modificări legate de

sursele de apa sau de alte resurse naturale care sa poată determina modificarea functiilor ecologice ale ariilor naturale protejate de interes comunitar.


301

Evaluarea impactului cauzat de plan fără a lua în considerare masurile de reducere a impactului Impactul generat de implementarea proiectului este direct şi nesemnificativ

datorită faptului că aduce modificări populaţiilor de floră, dar fără reducerea/afectarea unor specii de interes comunitar sau a unor specii cu regenerare dificilă, de asemenea conduce la creşterea numărului de specii comune fără statut de conservare pe perioada de funcţionare a parcului eolian.

Evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor de reducere a impactului

În ceea ce priveşte impactul rezidual asupra speciilor şi habitatelor din cadrul amplasamentului analizat, menţionăm faptul că aceasta constă în pierderea definitivă a unor porţiuni de habitat clasificate ca habitate cu stare de conservare redusă şi neprioritare din punct de vedere a compoziţiei floristice. Astfel prin schimbarea destinaţiei terenului pe suprafeţele afectate definitiv de realizarea obiectivelor proiectului , impactul va fi nesemnificativ ca urmare a tipurilor de habitate existe în zona studiată – neprioritare, fără valoare conservativă . Evaluarea impactului cumulative al planului propus cu alte planuri şi proiecte fără a lua în considerare masurile de reducere a impactului

Activităţile principale identificate în zona de amplasament sunt legate de: � Activităţi agricole (culturi agricole de rapiţă, cereale, vii s.a.), � Activităţi industriale – Parcuri eoliene învecinate � Păşunat (ovine, caprine), pe terenurile învecinate; Impactul cumulativ poate apărea în situatii în care mai multe activităti au

efecte individuale nesemnificative, dar împreuna pot genera un impact semnificativ sau, atunci când mai multe efecte individuale ale planului generează un efect combinat.

Unul dintre principalele motivele pentru care este prognozat un impact cumulativ este învecinarea proiectului cu alte parcuri eoliene propuse a se dezvolta în zona, stiindu-se faptul ca parcurilor eoliene pot crea efect de bariera asupra migratiei pasărilor existând riscul de coliziune a acestora cu turbinele eoliene rezultând accidente şi mortalitatea speciilor de păsări care ajung în zona de actiune a turbinelor eoliene.


302

Totuşi datorită distanţei destul de mari intre proiecte şi lipsa culoarelor de migrare în zona proiectului şi în vecinătatea acesteia poate prognoza un impact nesemnificativ asupra avifaunei locale, riscul de coliziune fiind diminuat.

Impact cumulativ asupra biodiversitătii locale

Arealul în care se va dezvolta proiectul parcului eolian ce face obiectul evaluării este cunoscută ca având potenţial agricol, impactul generat de activitatea turbinelor eoliene nereprezentând o influenţă negativă majoră asupra biodiversităţii locale deoarece habitatele prezente nu reprezintă habitate de interes comunitar, zonă fiind puternic antropizată, biodiversitatea specifică având un factor de conservare redusa şi o capacitate de regenerare foarte mare adaptată condiţiilor actuale de mediu.

Astfel, impactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii de alta natura in zona (ferme avicole, asociaţii agricole, alate parcuri eoliene este nesemnificativ chiar şi în condiţiile dezvoltării parcului eolian care face obiectul prezentului raport, aceasta neexercitând un impact negativ suplimentar, deoarece speciile de floră şi faună care ar fi putut fi afectate de această activitate s-au adaptat condiţiilor actuale ale arealului studiat.

De asemeni se poate vorbi despre impactul cumulativ negativ generat pe perioada desfăşurării activităţii construcţie cumulat cu activităţile agricole desfăşurate în vecinătatea amplasamentului ce duce la migrarea faunei locale. Acest efect este diminuat prin natura activităţilor desfăşurate în etape şi a caracteristicilor habitatelor prezente, asigurând astfel zone de preluare şi dezvoltare a faunei locale în vecinătatea amplasamentului.

Activităţile aferente perioadei de construcţie a parcului eolian nu implică scăderea suprafeţelor acoperite de habitate prioritare, de interes comunitar sau importante, ce pot asigura un climat propice vieţuitoarelor din arealul analizat, habitatele prezente în perimetrul destinat exploatării nu asigură condiţii de hrănire şi cuibărire a speciilor de animale şi plante, caracteristică exemplificată şi prin prezenţa in număr mic a reptilelor, amfibienilor, păsărilor şi mamiferelor.

Impact generat în perioada de exploatare este minimizat prin măsurile luate în faza de refacere a amplasamentului după construcţie: prin revegetarea arealelor


303

afectate şi crearea unor zone care oferă oportunitatea dezvoltării florei şi faunei locale.

În concluzie, impactul cumulativ asupra biodiversităţii locale este semnificativ si limitat pe termen scurt, însă va avea un impact pozitiv pe termen mediu şi îndelungat, odată cu încetarea lucrărilor de construcţie şi refacerea zonei afectate, refacerea habitatelor specifice arealului studiat oferind oportunităţi noi pentru refacerea efectivelor speciilor de faună din arealul analizat.

Impactul cumulat generat de aceste activităţi nu va avea efecte asupra obiectivelor de conservare specifice ariei naturale protejate Natura 2000 învecinate.

Integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar este afectată dacă PP poate:

Siturile Natura 2000 ROSPA0071 si ROSCI0162 - LUNCA SIRETULUI INFERIOR

să reducă suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar;

Amplasarea Parcului Eolian Comuna SLOBOZIA CONACHI este la distantă de 2,6km de limita ROSPA0071 si 3,2 km de limita sitului ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior , astfel ca nu se vor reduce suprafata habitatelor sau numărul de specii protejate.

să ducă la fragmentarea habitatelor de interes comunitar;

Nu se vor fragmenta habitatele de interes comunitar

să aibă impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

Nu va exista un impact negativ asupra conditiilor necesare speciilor de păsări declarate protejate. Terenul de amplasare a turbinelor eoliene nu prezintă conditii specifice de cuibărire, surse de hrana sau de popas

să producă modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar.

Amplasarea turbinelor eoliene nu va modifica functia ariei natural protejate de interes comunitar.


304

Matricea evaluării impactului produs prin realizarea proiectului – Parc eolian 198 MW – Conachi Eolica

Identificarea impactului

Evaluarea impactului

Tipul de impact indicatori-cheie cuantificabili folositi la evaluarea impactului produs prin implementarea proiectului PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI

ROSPA 0071 si ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior

Direct 1. procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut;

Turbinele vor fi amplasate în afara ariilor de protectie ROSPA0071 si ROSCI0162, astfel ca nu se vor reduce suprafata habitatelor sau numărul de specii protejate. - 0% suprafata afectata

2. procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar;

� 0% suprafata afectata

3. fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată

Amplasarea turbinelor nu va duce la fragmentarea habitatelor.


305

în procente); 4. durata sau persistenţa

fragmentării; Neexistând o fragmentare a habitatelor nu exista si o durata a fragmentarii

5. durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar;

Nu va exista un impact de durată sau persistent la nivelul siturilor Natura 2000. Distanta fata de - ROSPA0071 – 2,6km - ROSCI0162 – 3,2km

6. schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă);

Amplasarea parcului eolian nu va afecta populatiile de păsări. Conform studiilor elaborate de alte parcuri de eoliene din lume (si prezentate ca la capitolul II.2 în care analizam evaluarea adecvată a planului propus) putem afirma ca păsările vor ocoli zona parcului eolian, vor urma cursul bazinelor hidrografice Siret si unde vor găsi locuri prielnice pentru cuibărire, hrană si popas.

7. scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea planului

Neexistând o fragmentare a habitatelor nu exista si o durata a fragmentarii.

8. indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau

Titularul planului va avea obligatia de-a monitoriza populatii de păsări din zona parcului de eoliene în faza de constructie si pe o perioada de doi ani în perioadele de


306

de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar.

migratie în faza de functionare conform planului de monitorizare.

Indirect evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului;

Având in vedere ca nu a fost identificat impact asupra speciilor pentru care au fost declarate ariile protejate nu exista diferente intre situatiile cu /sau fără măsuri de reducere a impactului. Implementarea planului de monitorizare este necesara doar pentru a evidentia situatia reala de pe acest amplasament.

Pe termen scurt evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului;

Pe termen scurt impactul potential poate apărea in perioada de constructie va fi în limite admisibile, deoarece în zonă se va crea un oarecare deranj care ar putea îndepărta o serie de animale din zonă. Urmând ca după finalizarea lucrărilor de refacere post constructie ( refacerea vegetatie, îndepărtarea utilajelor şi organizării de şantier) zona să redevină de interes pentru animale. urilor Prin aplicarea măsurilor de reducere, impactul prognozat va fi şi mai redus.

Pe termen lung evaluarea impactului cauzat de planul propus fără a lua în

Pe termen lung impactul potential va fi în limite minime. Prin aplicarea măsurilor de reducere a impactului


307

considerare măsurile de reducere a impactului;

impactul pe termen mediu şi lung va 0.

În faza de constructie


Turbinele eoliene vor fi amplasate într-o perioadă mai lunga de timp, esalonat astfel ca impactul va fi minim si doar punctual la ridicarea fiecărei turbine eoliene si la realizarea acordurilor pentru fiecare turbina.

În faza de operare


Amplasarea parcului eolian nu va afecta populatiile de pasari. Conform studiilor elaborate de alte parcuri de eoliene din lume (si prezentate ca la capitolul II.2 în care analizam evaluarea adecvată a planului propus) putem afirma ca păsările vor ocoli zona parcului eolian pe distanţă de 400m, vor urma cursul bazinelor hidrografice Siret si unde vor găsi locuri prielnice pentru cuibărire, hrană si popas.

Rezidual evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de reducere a impactului pentru planul propus şi pentru alte PP.

După aplicarea măsurilor de reducere a impactului impactul rezidual va fi 0.

Cumulativ evaluarea impactului cumulativ al PP propus cu alte PP:

Analizând amplasamentul parcului eolian in raport cu alte parcuri eoliene propuse a se amplasa in zona de sud, sud –est, sud –vest a judetului Galati


308

a fost necesara evaluarea impactului cumulate intre aceste parcuri eoliene.

Parcul Eolian SLOBOZIA CONACHI se afla amplasat la;

- 975m fata de Parcul Eolian Pechea – SC Pechea Eolian SRL Buzău;

- 482m fata de Parcul Eolian Piscu – SC Genera Avanti SRL.

Prognozarea Impactului asupra avifaunei prin cumularea efectelor produse de amplasarea acestor parcuri, specificam:

- Distanta dintre Parcul eolian SLOBOZIA CONACHI si lunca Siretului

este suficient de mare, iar zona de amplasare a acestui parc nu prezintă conditii specific de cuibărire sau adăpost si are conditii limitate pentru procurarea hranei;

- Distantele intre Parcul Eolian SLOBOZIA CONACHI si celelalte parcuri de eoliene sunt mult prea mari, iar identificarea si evaluarea impactului pentru fiecare dintre aceste parcuri a demonstrate ca zonele nu prezintă conditii pentru speciile de păsări de interes comunitar ce constituie obiectiv de management conservative pentru ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior, acestea nefiind identificate in zonele parcurilor de eoliene

evaluarea impactului

cumulativ al PP cu alte PP fără a lua în considerare

În perioada de functionare, impactul cumulat a fost analizat cu precădere asupra speciilor de păsări aflate în perioadele de migratie conform planului de monitorizare.


309

Evaluarea impactului asupra biodiversitătii generat de implementarea proiectul - parcuri eoliene

Aspecte de mediu afectate EFECTE ASUPRA MEDIULUI

Semnificative Secundare Cumulative Sinergice Termen

scurt Termen mediu

Termen lung

Permanente Temporare

Faza de constructie Biodiversitatea locala Habitate Fauna Flora Faza de operare Biodiversitatea locala Habitate Fauna (in special avifauna) Flora

Total 2 2 3 0 3 1 1 0 4

Acordarea punctajului se face ţinând cont de datele de intrare certe, raportările la studiile de specialitate, se pot obţine

concluzii măsurabile care altfel ar fi fost cantonate în domeniul unor generalităţi fără a se putea analiza corect efectele implementării

măsurile de reducere a impactului

Impact prognozat - Nesemnificativ


310

parcurilor eoliene asupra factorilor de mediu şi nu în ultimul rând să se propună lucrări de minimizarea a impactului şi indicatori

pentru monitorizare acestuia.


311

Măsurile de reducere a impactului

Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate pentru fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de plan şi modul în care acestea vor reduce/elimina impactul negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar

Pentru menţinerea stării de conservare favorabile a speciilor de interes comunitar din

veinătatea proiectului analizat, recomandăm ca măsuri de reducere a impactului:

Nr. Crt. Domeniul Măsura Eficienta

1. Conservarea habitatelor

Lucrări de renaturare şi reabilitare a zonelor afectate

� reducerea efectelor schimbărilor climatice.

� asigurarea condiţiilor necesare pentru existenta habitatelor în mod deosebit al celor prioritare.

� asigura condiţii necesare regenerării naturale a habitatelor existente.

� cunoaşterea mai buna a situaţiei pe teren prin distribuţia spaţiala cat şi

Elaborarea şi implementarea unor norme specifice de conservare a habitatelor Interzicerea deteriorării habitatelor ruderale adiacente drumurilor de

exploatare. Interzicerea arderii vegetaţiei ripariene;

Realizarea lucrărilor de amenajare (acoperiri şanţuri, refacere sol ) în

funcţie de caracteristicile habitatelor prezente astfel încât sa fie limitat

impactul negativ al acestora. Promovarea şi sprijinirea cercetărilor pentru menţinerea stării de conservare favorabile a habitatelor şi a speciilor

caracteristice. Monitorizarea şi limitarea impactului

activităţilor generatoare de poluanţi mai ales în zonele învecinate cu habitate prioritare sau arii naturale protejate


312

Nr. Crt. Domeniul Măsura Eficienta

calitativă a obiectivelor planului.

� reducerea fenomenului de eutrofizare asupra habitatelor.

� reducerea riscului asupra speciilor importante de flora şi fauna.

2. Conservarea

speciilor de flora şi fauna

Studii calitative şi cantitative asupra biodiversităţii pentru prevenirea creşterii

sau scăderii accentuate a populaţiilor speciilor de fauna locala.

Elaborare valori de referinţa pentru speciile periclitate/prioritare.

Asigurarea condiţiilor necesare pentru refacerea naturala a speciilor periclitate.

Asigurarea şi refacerea zonelor de reproducere şi cuibărit.

Adaptarea lucrărilor executate în scopul limitării impactului asupra speciilor

periclitate. Reglementarea desfăşurării activităţilor umane ce ar putea afecta biodiversitatea.

Promovarea şi sprijinirea cercetării pentru menţinerea stării de conservare favorabile a habitatelor şi a speciilor

locale. Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane,

cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG 57/2007, precum şi speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt interzise:

�� orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

�� perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;


313

�� deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

�� deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă; �� se interzice depozitare necontrolată a deşeurilor menajere şi din activităţile

specifice. Se va amenaja un loc special pentru depozitarea deşeurilor şi se va asigura transportul acestor cât mai repede pentru a nu constitui un pericol pentru păsările din zonă.

Pentru toate speciile de păsări sunt interzise: �� uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată; �� deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau

ouălor din natură; �� culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale; �� perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de

creştere şi de migraţie; �� deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi

capturarea; �� comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora

în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat. Se interzice deranjarea păsărilor prin deplasări cu barca si zgomote de orice

natură. Este interzisă vânătoarea păsărilor acvatice pe teritoriul ariei protejate si la

mai puţin de 100 m de limitele ei. Măsuri de conservare specială Speciile de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C sunt acceptate la vânătoare, în

afară perioadelor de reproducere şi creştere a puilor şi pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit.

Zona propusă amplasării parcului eolian comuna SLOBOZIA CONACHI nu afectează integritatea siturilor Natura 2000 Lunca Siretului Inferior –ROSPA0071 aflat la 2,6km si ROSCI0162 aflat la 3,2 km.

�� nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă comunitară;


314

�� nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă comunitară;

�� nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar;

�� nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

�� nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi faună, care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar.

�� Măsurile care se preconizează să fi luate în perioada de construcţie a parcului eolian si în timpul funcţionării acestuia, în conformitate cu normele tehnologice si a legislaţiei de mediu în vigoare, si în mod special respectarea cu stricteţe a acestora, ne determină să consideram că factorii de mediu din incinta Parcului si din vecinătatea acesteia, vor fi afectaţi negativ într-o măsură destul de mică astfel încât impactul să nu aibă un caracter semnificativ. Se poate afirma că dacă impactul asupra avifaunei nu se va manifesta semnificativ, astfel încât să afecteze semnificativ biodiversitatea, parcul eolian va constitui un beneficiu pentru mediu înconjurător, cel social şi economic.

Având în vedere că nu există impact asupra populatiilor de păsări care poposesc sau se află în migratie spre situl Natura 2000 Lunca Siretului Inferior –ROSPA0071 aflat la 2,6 km si ROSCI0162 aflat la 3,2 km, propunem o serie de masuri ce vor fi luate în considerare în vederea diminuării potentialelor efecte atât în perioada de functionare cât si de construire.

Măsuri în perioada de construire

� organizarea şantierului să se facă pe un teren uscat pentru a nu tasa suplimentar suprafeţele cu distrugerea ireversibilă a vegetaţiei

� gestionarea deşeurilor menajere şi a celor tehnologice se va conform legislaţiei în vigoare;

� maşinile şi utilajele ce se folosesc la realizarea proiectului trebuie să respecte normele europene de emisii în vigoare;

� pământul excavat pentru fundaţie, platformă şi canale va fi depozitat astfel:


315

� primul strat se depozitează pe o parte a fundaţiei pentru a fi utilizat apoi la acoperirea bazei turbinei;

� statul următor pe cealaltă parte a fundaţiei urmând ca pământul excavat să fie transportat la drumurile de exploatare iar surplusul să fie scos în afara ariei şi transportat în perimetre indicate de Primăria Slobozia Conachi;

� la şanţurile pentru îngroparea cablurilor stratul din coperta vegetală va fi depozitat separat pentru ca la astuparea canalelor acesta să rămână la exterior în scopul regenerării vegetaţiei caracteristice într-un timp cât mai scurt;

� responsabilizarea personalului ce implementează proiectul cu privire la protecţia faunei (popândăi, reptile, păsări sălbatice) astfel încât să se evite acţiunile premeditate de capturare, ucidere sau vătămare a speciilor existente în areal;

� protejarea mecanismelor de transmisie ce pot pune în pericol viaţa speciilor din zonă;

� curăţarea suprafeţelor unde pot apărea scurgeri accidentale de ulei sau combustibil(conform normelor în vigoare);

� interzicerea focului deschis în zonă; � refacerea terenurilor afectate temporar, afânarea solurilor tasate pentru a

asigura condiţii de refacere naturală a vegetaţiei. Măsuri pentru faza de funcţionare

� asigurarea funcţionării sistemelor de avertizare; � eliminarea în afara ariei protejate a deşeurilor tehnologice rezultate de la

activităţile de intervenţii; � monitorizarea timp de max.3 ani consecutivi a stării de conservare şi

aplicarea măsurilor de reducere dacă apar situatii critice.


316

Măsuri de reducere a impactului Factor de mediu



(termen scurt)

În perioada de functionare

Pe termen mediu Pe termen lung

Avifauna Activitătile specifice de construire a parcului de eoliene se vor efectua în afara perioadei de migratie (martie-aprilie si septembrie-octombrie)

Evitarea desfăşurării de lucrări simultane in zona sudica a parcului aflat la 3,2km de ROSCI0162 şi 2,6km de ROSPA0071 .

Gestiunea corespunzătoare a deşeurilor şi a materialelor de construcţie.

Evitarea semnalizării luminoase excesive a parcului pentru a nu atrage păsările in interiorul parcului şi a exista riscul de coliziune.

Gestiunea corespunzătoare a deşeurilor.

Evitarea semnalizării luminoase excesive a parcului pentru a nu atrage păsările in interiorul parcului şi a exista riscul de coliziune.

Gestiunea corespunzătoare a deşeurilor.

Titular

Constructor

Echipa de monitorizare a biodiversitătii


Custode

Fauna locală Menţinerea unei durate scurte de timp între

Mentinerea vegetatie la o înăltime mică pentru a

Mentinerea vegetatie la o înăltime mică pentru a

Titular Autoritate de protecţia


317

Factor de mediu



(termen scurt)



operaţiunile de decopertare şi cele de recopertare

Gestiunea corespunzătoare a deşeurilor şi a materialelor de construcţie.

Verificarea periodica a zonelor excavate – fundaţii şi şanţuri LES pentru prevenirea capturării involuntare a speciilor de mamifere mici.Verificarea se va face cu precădere în zona de construcţie a turbinelor G100, G97 şi G96 ceeste caracterizată prin existenţa unui teren neproductiv (păşune) unde au fost semnalate exemplare de mamifere mici ( spermophilus citellus, microtus arvalis)

permite animalelor de talie mică să îşi construiască cuiburi.

Curătarea şi întretinerea drumurilor de exploatare şi a rigolelor de pe marginea drumurilor.

Galeriile si cuiburile de rozătoare din interiorul parcului de eoliene nu vor fi distruse.

permite animalelor de talie mică să îşi construiască cuiburi. Curătarea şi întretinerea drumurilor de exploatare şi a rigolelor de pe marginea drumurilor.

Galeriile si cuiburile de rozătoare din interiorul parcului de eoliene nu vor fi distruse.

Constructor


mediului

Custode

Vegetatia Se va proceda la refacerea vegetaţiei în zona in care s-

Nu va exista impact negativ Nu va exista impact Titular Autoritate de protecţia


318

Factor de mediu



(termen scurt)



au efectuat lucrările de construcţie.

pe termen mediu.

Vegetatia in zona se va reface, terenul va putea avea destinatia initială – păşune, islaz sau teren agricol.

Nu sunt necesare măsuri de reducere pe termen mediu.

negativ pe termen mediu.

Vegetatia in zona se va reface, terenul va putea avea destinatia initială – păşune, islaz sau teren

Agricol.

Nu sunt necesare măsuri de reducere pe termen lung.

Constructor


mediului

Custode

Zgomot Utilizarea unor amortizoare de zgomot pentru echipamente, furnizarea de informaţii pentru public, pentru a se respecta SR 10009/1998

Dacă în urma monitorizării nivelului de zgomot la limita parcului de eoliene depăşeşte 45dB, turbinele eoliene vor funcţiona în modul redus de zgomot – măsură ce se va aplica pentru turbnele aflate în punctele cele mai apropiate

Dacă în urma monitorizării nivelului de zgomot la limita parcului de eoliene depăşeşte 45dB se va limita activitatea turbinelor care se află cel mai aproape de locuinte pe perioada

Titular

Constructor

Laboratoare acreditate RENAR


Directia sanitara

Custode


319

Factor de mediu



(termen scurt)



de zonele sensibile (zona locuită) – G100, G97, G95a, G101, G68, G53, G53a.

noptii.

Pulberi (Praf)

Excavaţii supravegheate, acoperirea camioanelor care transportă material de umplutură se vor instala structuri tip portal ce vor pulveriza apa pe pământul din autobasculantele care vor trece pe sub ele, pentru a forma o crustă care să împiedice antrenarea pământului de curenţii de aer;

Nu va există impact pe termen mediu.

Nu sunt necesare măsuri de reducere pe termen mediu

Nu va există impact pe termen lung.


Titular

Constructor


Directia sanitara

Mirosuri

Identificarea surselor punctiforme utilizarea unor dispozitive de stopare a mirosurilor




Nu sunt necesare măsuri de reducere pe termen

Titular

Constructor


Directia sanitara


320

Factor de mediu



(termen scurt)



lung.

Apă Colectarea corespunzătoare a apelor uzate, transport prin pompare şi depozitare, asigurarea de servicii specializate, pentru respectarea HG 352/2005

Interzicerea descărcării oricăror materiale în apă.

Utilizarea unor tehnologii moderne de depoluare în cazul poluării cu hidrocarburi





Titular

Constructor

Laboratoare acreditate RENAR


Directia sanitara

Gestionarea materialului

Refolosirea pe şantier, pe cât posibil, a materialului inert excavat, in aceeaşi zona



Nu sunt necesare măsuri

Titular

Constructor



321

Factor de mediu



(termen scurt)



excavat pentru refacerea habitatelor

Cantitatea de sol excavat rămasă (constituie deşeu şi va fi depus în locaţiile puse la dispozitie de către Primaria comunei.

de reducere pe termen lung.

Protecţia

proprietăţilor

adiacente

Acces blocat la proprietăţile adiacente

Furnizarea de informaţii către public; solicitarea accesului temporar




Titular

Constructor


Sănătatea populaţiei şi a

personalului

Managementul tehnic şi al resurselor corect executat. Elaborarea planului de intervenţie în caz de poluări accidentale.




Titular

Constructor


Directia sanitara


322

Factor de mediu



(termen scurt)



Mediu ambiant Monitorizarea lucrărilor şi a calităţii mediului




Titular

Constructor



323

V. Monitorizarea Monitorizarea avifaunei Programul de monitorizare trebuie să se desfăşoare astfel încât să poată releva date referitore la toate categoriile de păsări posibil a fi prezente în amplasamentul parcului eolian, şi anume: păsări cuibăritoare sau oaspeţi de vară, păsări sedentare, păsări oaspeţi de iarnă şi păsări migratoare, care pot migra pe deasupra amplasamentului. Ţinând cont de aceste precizări, se vor utiliza două metode distincte de colectare a datelor şi evaluare a tabloului avifaunistic:

7. metoda transectelor în puncte pentru speciile cuibăritoare, sedentare şi care iernează;

8. metoda punctelor fixe pentru speciile migratoare. Perioadele în care se vor efectua monitorizările avifaunei se vor face ţinând cont de perioadele favorabile pentru colectarea fiecărui set de date, aşa cum este relevat în tabelul următor: ian feb mart apr mai iun iulie aug sept oct nov dec

Păsări cuibăritoare

Păsări sedentare

Păsări de pasaj

Păsări care iernează

Legenda : Perioadă favorabilă Perioadă optimă


324

Pentru speciile de păsări, deşi se cunosc perioadele favorabile evaluării fiecărei categorii (cuibăritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine sa nu se stabilească date stricte de colectare a datelor pe terne deoarece factorii climatici sau alţi factori externi pot influenţa dinamica păsărilor, iar aceste date stricte pot influenta negativ calitatea datelor obţinute. În acest sens, este recomandabil ca în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare să fie alocat un număr suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele unui stagiu, după cum urmează:

9. păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada de cuibărit cât şi cea de creştere a puilor;

10. păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru fiecare perioada de migraţie (de primăvara sau de toamna) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul perioadei de migraţie;

11. păsări oaspeţi de iarna: un număr de 5 deplasări care să cuprindă venirea păsărilor în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către locurile de cuibărit;

12. păsări sedentare: se vor monitoriza în cadrul deplasărilor pentru păsările cuibăritoare şi cele care iernează.

Fişă observaţii ornitologice generale pentru speciile specifice sitului ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior

Numele locului Data

Localitate Judeţ

Condiţii meteo Temperatură Vânt Cer Precipitaţii

Modul observaţiei ochiul liber binoclu lunetă din barcă din aer

Tip bazin acvatic normal uscat scăzut inundat ȋngheţat

Efectul condiţiilor meteo asupra păsărilor

nul scăzut moderat puternic foarte puternic

Nivelul deranjării păsărilor nul scăzut moderat mare foarte mare


325

Denumirea speciei Număr

Punct 1 Punct 2 Punct 3 Punct 4 Punct 5


326

PROPUNERE DE PLAN DE MONITORIZARE




Factorii de mediu



Frecventa monitorizării Amplasament monitorizare






In perioada de construire Avifauna - metoda

transectelor în puncte pentru speciile cuibăritoare, sedentare şi care iernează; - metoda punctelor fixe pentru speciile migratoare.

- număr exemplare păsări de interes comunitar incluse în Formularul Standard a sitului Natura 2000 ROSPA0071 şi ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior

Realizarea unei monitorizări asupra populatiilor de păsări in perioadele de migratie (martie-aprilie si septembrie-octombrie) în perioada de construire a Parcului Eolian SLOBOZIA - CONACHI

Frecvenţa cu care se vor face observaţiile – lunar





Titularul raportează anual rezultatele monitorizărilor la Custode/Administratia responsabila cu administratia ariei de Protectie ROSPA0071 şi ROSCI0162 –



Daca se constată un număr de 50 de exemplare de păsări incluse în Formularul Standard a ariei ROSPA0071 se recomanda reducerea cu 50% a capacitatii de


327

câte 1 zi de observaţii in afara perioadei de migraţie, iar în perioada de migraţie câte cinci zile pe lună, .începutul, vârful şi sfârşitul perioadei de migraţie;




APM Galati

APM Galati functionare a parcului, în perioada migratiilor de primăvara si toamna.



La limita parcului cu intravilanul -




Titularul raportează anual rezultatele monitorizărilor la Custode/Administratia responsabila cu administratia ariei de Protectie ROSPA0071 şi ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior


APM Galati


Excavaţii supravegheate, acoperirea camioanelor care transportă material de umplutură se vor instala structuri tip portal ce vor pulveriza apa pe pământul din autobasculantele care vor trece pe


328

APM Galati sub ele, pentru a forma o crustă care să împiedice antrenarea pământului de curenţii de aer;









APM Galati


APM Galati



- exclus alimentrea cu combustibil a utilajelor pe amplsament.


- refolosirea solului decoperat din perioada de constructive – montaj, pe suprafetele ramase libere in urma constructiilor; - replantare


329

zonelor cu plante specific zonelor saraturate ( de preferat de a fi luate din aceeasi zona, pentru a se pastra caracteristicile fitologice specific zonei)









APM Galati


APM Galati


-


Avifauna - metoda transectelor în puncte pentru speciile cuibăritoare, sedentare şi care

- numar exemplare pasari de interes comunitar incluse în Formularul Standard a

-Realizarea unei monitorizari asupra populatiilor de pasari in perioadele de migratie (martie-aprilie si septembrie-octombrie) timp de trei ani în



( in baza unui contract


Titularul raporteaza anual rezultatele monitorizarilor la Custode/Administratia responsabila cu



Daca se constată un număr de 50 de exemplare de păsări incluse în Formularul Standard a ariei ROSPA0071 se


330

iernează;

- metoda punctelor fixe pentru speciile migratoare.

sitului Natura 2000 ROSPA0071 şi ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior

perioada de functionare a Parcului Eolian SLOBOZIA - CONACHI




incheiat intre acestia)


APM Galati


APM Galati

recomanda reducerea cu 50% a capacitatii de functionare a parcului, în perioada migratiilor de primăvara si toamna.

Zgomot sonometrie dB - anual - La limita parcului cu intravilanul


( in baza unui


Titularul raporteaza anual rezultatele monitorizarilor la Custode/Administratia

Custode/Administratia responsabila cu administratia ariei de Protectie ROSPA0071 şi


- daca se constata depasiri a limitelor legale ale zgomotului de 45db in


331



Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării m ăsurilor de reducere a impactului



Impactul prognozat Măsura de reducere a impactului Factori

implicaţi Perioada de

implementare a

contract incheiat intre acestia)


APM Galati

ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior

APM Galati

apropierea locuintelor se recomanda intreruprea activitatii turbinelor aflate aproape de acestea pe timpul noptii.


332

masurilor Responsabil

Faza de construcţie Direct Pe termen lung Biodiversitate; Flora şi fauna � Efect de deranj şi

restrângere a faunei specifice zonei datorită construcţiei şi exploatării, poluării fonice rezultate de activitatea de organizare şantier.

� deranjul speciilor de mamifere, păsări, reptile şi nevertebrate din cauza zgomotului şi vibraţiilor create de către utilajele, mijloacele de transport şi activităţilor specifice;

� Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor existente de către personalul organizării de şantier;

� Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea eventualelor capturări involuntare a unor specii de vertebrate: mamifere, reptile şi specii de pasări;

� Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba fauna locala;

� Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul destinat proiectului (existente sau nou create);

� Interzicerea unor activităţi care să ducă la distrugerea speciilor de flora şi deranjarea populaţiilor de fauna prezente în habitatele limitrofe (ardere vegetaţie, distrugere locuri de cuibărit, capturare şi omorâre indivizi)

� Reamenajarea peisajului afectat de proiect cu vegetaţie specifica nativă, astfel încât să se promoveze, recolonizarea şi repopularea cu faună locală care a fost îndepărtată o dată cu demararea activităţilor de construcţie.

Nu sunt afectate specii de interes comunitar sau specii cu regenerare dificil ă;

Densitatea indivizilor vegetali în zona de implementare se va modifica mai ales în etapa de decopertare dar se fa reface erata cu perioada de refacere a

Măsura necesare în faza de construcţie pentru implementarea obiectivelor planului propus. Măsuri permanente.

Responsabil

SC CONACHI EOLICA SRL


333

� Reconstrucţia ecologică cât mai grabnică a spaţiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covor vegetal în toate suprafeţele libere pentru regenerarea vegetaţiei locale care să favorizeze colonizarea unor specii de interes (specii de herpetofaună, mamifere mici, nevertebrate etc.);

� Lucrările de decopertare a solului şi a formaţiunilor vegetale existente vor avea loc numai în perimetrul desemnat planului;

� Este interzisă arderea vegetaţiei; � Este interzisă introducerea unor specii invazive;

zonelor disturbate

Faza de exploatare Direct Pe termen lung

� Posibila refacere a vegetaţiei prin instalarea unor specii ruderale cu rezistenţă şi regenerare mare;

� Posibil impact asupra avifaunei şi chiropterelor prin coliziune cu turbinele eoliene

� Reamenajarea amplasamentului afectat de proiect cu vegetaţie specifica nativă (indivizi vegetali cu o putere de regenerare mare datorita unei bune fructificări/înmulţiri vegetative pe cale naturală observate şi pe habitatele limitrofe), astfel încât să se promoveze recolonizarea cu faună locală care a fost îndepărtată o dată cu demararea activităţilor de exploatare.

� este interzisa introducerea unor specii invazive pentru refacerea amplasamentului;

� Sa va asigura că turbinele amplasate nu vor oferi condiţii propice pentru cuibăritul speciilor de păsări.

Prin refacerea zonelor afectate, treptat plantele se vor regenera şi vor ocupa habitatul disturbat.

Aceste masuri scad posibilul

Responsabil

SC CONACHI EOLICA SRL


334

Se va monitoriza: � Impactul produs prin creşterea comportamentului de

evitare al zonei de către păsări şi lilieci. � Impactul de coliziune prin metoda căutării cadavrelor de

păsări şi lilieci. � Monitorizarea a activităţilor păsărilor în zona în

perioada funcţionării parcului eolian pe o perioada de minim 1 an precum şi inventarierea posibilelor carcase de chiroptere sau păsări moarte în urma coliziunii cu turbinele eoliene.

� Creşterea ratei de detectabilitate a palelor turbinelor eoliene prin vopsirea vârfurilor palelor în culori de avertizare (roşu sau negru);

� În cazul în care se vor observa carcase de chiroptere în zona parcului eolian, beneficiarul va avea obligaţia unor dispozitive de bruiaj pentru semnalul electromagnetic cu scopul îndepărtării chiropterelor din zona de acţiune a palelor turbinelor eoliene.

risc de ciocnire a păsărilor cu turbinele eoliene în raza de acţiune a palelor. Masuri realizate cu scopul de a limita prezenta unor specii pe amplasament.


335

VI. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate Ornitologie

Descrierea activitătilor si a metodelor de cercetare. Observatiile orientative. Fiecare an este caracterizat printr-o anumita alternantăa a sezoanelor si

toţi ornitologii moderni considera ca nu mai este suficienta si nici corecta efectuarea observatiilor legate numai de datele calendaristice. Se propune printre altele orientarea în alegerea timpului optim de observatie în funcţie de aspectul fenologic al vegetatiei (SLAGSVOLD, 1973) şi fenologia insectelor (VON HARTMANN, 1963).

Ţinând însă cont de variatiile sezoniere am încercat sa determinam, practic, perioadele optime de observatie iar pentru a urmari si efectele ce le pot avea anumite întârzieri în schimbarea climatologica, am încercat sa obţinem date si din perioadele de minima activitate a păsărilor. În acest sens am procedat la efectuarea unor trasee lungi de observatie, care au cuprins în general, o zonă îîntinsă.

Practic metoda consta în parcurgerea cu pasul a întregului traseu si determinarea cu ajutorul binoclului, dupa cântec sau strigat a speciilor existente.

Toate observatiile sunt notate în fise special tipizate pentru a înlesni o mai mare rapiditate a notarilor dar si a observarii din prima privire a marilor diferente între diferite aspecte notate.

Cu ajutorul unui termometru am obtinut temperaturile în cele mai importante momente ale zilei (la începutul, la mijlocul si la sfârsitul traseului), am determinat directia si viteza vântului, am notat si alte aspecte meteorologice cum ar fi nebulozitatea, precipitatii etc.

Traseele si rezultatele obtinute ne-au permis sa depistam momentele cele mai importante ale diverselor aspecte fenologice urmând, legat de aceasta, sa aplicam, adecvat în zona cercetata, metoda de aflare a unor elemente avicenologice mai amanuntite.


336

Trebuie sa remarcam ca în traseele lungi am strabatut de fiecare data mai multe ecosisteme si acum, dupa ani de cercetari, ne-am convins de importanta acestor observatii generale ca elemente de comparat în timp.

Metoda traseelor. Metoda traseelor (FERRY si FROCHOT, 1958, 1970, MUNTEANU 1968), consta în parcurgerea unui itinerar dinainte stabilit si de o lungime cunoscuta (preferabil 1 km), cu o viteza de 1,5 - 2 km/ora.

Observatorul noteaza în carnet toate speciile auzite sau întâlnite de o parte a traseului, precum si frecvenţa întâlnirii lor.

Daca sunt notate si pasarile identificate şi pe cea de a doua latura a traseului, trebuie avut grija a se specifica separat datele, contând, astfel, pentru o a doua numaratoare.

Metoda patratelor. Metoda patratelor (FERRY, 1964, KORODI-GAL, 1960, 1969) este utilizata tot în determinarea avifaunelor cuibaritoare într-un ecosistem sau o zona stabilita.

În linii mari aceasta metoda se aplica prin împartirea teritoriului cercetat în patrate ale caror laturi sunt bine determinate. Cel mai adesea o latură poate avea 100 de metri dar poate varia în funcţie de aspectul ecosistemului cercetat. Este bine însă, ca în cadrul unui ecosistem pătratele să aibă, pe cât posibil, aceeaşi dimensiune. Cercetatorul strabate întâi laturile patratului ales iar pentru a efectua numaratoarea se notează masculii cântatori existenti în interiorul patratului. Apoi se strabate patratul în diferite directii notând pe o schita masculii cântatori depistati de fiecare data precum si amplasarea lor.

Dupa câteva asemenea numaratori se poate face o idee generala asupra perechilor cuibaritoare în patratul respectiv, deoarece cu mici schimbari de loc, masculii vor pastra totusi un teritoriu bine determinat.

Metoda punctelor de observatie. Observatii de zi Daca pentru portiunile de desis si zavoi, în perioada cuibaritului, metodele

obisnuite de observatie (metoda traseelor) dau rezultate destul de apropiate de realitate, nu acelasi lucru se poate spune si despre portiunile deschise, unde aceste metode sunt aproape inaplicabile.


337

Frecvent în aceste zone cercetatorul, în deplasare, va deranja pasarile, care vor parasi locurile de odihna sau hranire (unele din ele chiar înainte de a fi observate) si cel mai adesea nu se vor mai întoarce. S-a recunoscut ca în studiile migratiilor uneori datele cele mai reale s-au obtinut din puncte fixe de observatie (SCHILDMACHER, 1965).

Metoda relativ simpla consta în construirea unui adapost, din materiale de obicei existente la fata locului, astfel încât, ca forma si culoare sa nu distoneze cu mediul respectiv. Bineînteles ca locul amplasarii unui observator trebuie astfel ales încât sa existe cât mai multe trasee de migratie prin apropiere sau, si mai bine, sa se afle în apropierea unui loc de hranire. Cercetatorul camuflat va nota în fisa de observatie, fiecare specie observata, numarul de exemplare, directia de zbor, altitudinea etc.

Rezultatele obtinute în astfel de puncte de observatie amplasate în acelaşi loc de-a lungul anilor permit formularea unor concluzii interesante referitoare la dinamica migratiilor, la succedarea speciilor într-un singur loc în timpul zilei sau a unui sezon etc.

Observatii de noapte Este binecunoscut ca rapitoarele de noapte existente în cadrul unei

avicenoze sunt destul de dificil de observat, ziua când se fac numaratorile obisnuite, dar în acelasi timp nu se poate renunta la a determina ponderea lor în cadrul comunitatilor.

Prin alegerea unui punct, la marginea unei desimi de papura, unde numerosi ciufi vin sa soricareasca, sau la liziera unei lunci, putem afla cu aproximatie, observându-le zborul, sau ascultând strigatele, speciile de păsări si numarul de exemplare din zona respectiva (KORODI-GAL, 1968). Exista bineînteles riscul de a numara o pasare de doua ori sau a considera mai multe păsări observate doar un singur exemplar. Se poate elimina acest inconvenient, în proportie destul de mare, printr-un numar mai mare de observatii.

Efectuând observatiile în noptile cu luna se poate obtine o raza de vizibilitate mai mare, dar, la acestea, noi am adaugat o metoda destul de des folosita în vânatoarea vulpilor si anume utilizarea chematorilor.

Astfel sunetul de imitare a tipatului de iepure ranit, care se aude pe o raza de cca. 500 m din punctul din care este emis, sau imitarea tâtâitului de soarece,


338

care se aude pâna la cca. 250 m departare si care atrag de obicei toate rapitoarele ce vâneaza pe raza respectiva sunt o modalitate pretioasă si eficace în determinarea calitativa si cantitativa a rapitoarelor de noapte într-un ecosistem.

Rezultatele obtinute se pot integra apoi cu observaţiile realizate din timpul zilei si astfel se poate obtine o imagine mult mai fidela a unei comunitati de pasari dintr-un ecosistem.

Amfibieni şi reptile Descrierea activitătilor si a metodelor de cercetare: Observaţiile ştiinţifice asupra populaţiilor de amfibieni şi reptile

trebuie să urmeze o rigoare deosebită. În primul rând trebuie aleasă populaţia pe care vrem să o studiem,

adică acea totalitate de indivizi aparţinând aceleiaşi specii (sau subspecii) care trăieşte într-un anumit mediu (pădure, nisipuri, stâncărie, fâneaţă, baltă sau sistem de bălţi etc.), oarecum izolat de locurile de trai similare între ei, precum şi exemplarele tinere din diferitele generaţii.

Se vor cerceta şi nota cu grijă toate elementele ce constituie factorii abiotici (solul, clima etc.) de pe teritoriul cercetat. O schiţă (hartă) va stabili aspectul general al teritoriului (şosea, pădure, râu, baltă, alte grupări vegetale, dealuri etc.). se vor nota amănunţit diferitele medii pe care le oferă teritoriul, apoi variaţiile factorilor climatici (temperatură, umiditate, precipitaţii, vânturi) în decursul anotimpurilor. Se va urmări apoi biologia speciei, notându-se datele primei apariţii după iernare, gruparea sexelor pentru împerechere, data şi durata agregărilor de reproducere, ciclul de dezvoltare, durata metamorfozei (la amfibieni), data intrării în iernare. Se va cerceta modul de distribuţie a animalelor pe teritoriu (izolat, grupat, locurile preferate). Se va încerca aprecierea cantitativă a populaţiei, efectuând recensământul ei, fie prin metoda capturării – marcării – recapturării (dup formula indicată mai înainte), fie prin însemnarea numărului de indivizi întâlniţi în diferitele deplasări efectuate pe acelaşi teritoriu, cu aceleaşi itinerarii, fie, în sfârşit, prin studierea pontei. Vom putea afla astfel o serie de date privind dinamica populaţiei, adică variaţia numărului de indivizi, şi anume:


339

natalitatea maximă (pe baza numărului de ouă dintr-o pontă, înmulţit cu numărul de indivizi adulţi de sex feminin din efectivul total al populaţiei);

natalitatea realizată, adică numărul de pui eclozaţi efectiv dintr-o pontă (în natură şi în laborator);

compoziţia pe vârste şi dinamica ei; compoziţia pe sexe şi dinamica ei; creşterea sau descreşterea populaţiei, eventualele oscilaţii ciclice ale efectivului populaţiei;

migraţiile individuale. O serie de observaţii vor căuta să stabilească dacă animalele au un

anumit teritoriu pe care-l apără ori de câte ori este încălcat de către alţi indivizi, dacă au un domiciliu stabil etc.

Se va cerceta locul pe care-l ocupă specia în şirul complicat de relaţii cu mediul biotic (plante şi animale) şi abiotic (sol, climă), insistându-se asupra cunoaşterii hranei şi a preferinţelor alimentare, asupra paraziţilor şi a duşmanilor naturali. De asemenea, se va căuta să se cunoască cadrul biotic în care trăieşte populaţia respectivă, adică flora şi fauna de pe teritoriul ocupat de ea.

Habitate şi plante Metode de cercetare a florei Cercetările asupra florei au cuprins două etape: etapa de teren şi etapa de

laborator. În etapa de teren s-au făcut deplasări pe teren în mai multe perioade ale

anului pentru a identifica specii în diferite faze fenologice. În etapa de laborator s-a definitivat determinarea speciilor, s-a întocmit

conspectul florei vasculare şi s-a realizat interpretarea în ansamblu a materialului.

Taxonii sunt enumeraţi pe familii, urmărindu-se ordinea şi nomenclatura Florei României.

Fiecare specie este însoţită de indici referitori la elementul fitogeografic şi la bioforma la care aparţine specia respectivă.

Analiza florei a fost realizată din mai multe puncte de vedere:


340

Fitogeografic - această analiză are la bază arealul, ceea ce reprezintă teritoriul geografic pe care se găsesc răspândiţi spontan indivizii unei specii. În funcţie de mărimea arealului speciile pot fi: cosmopolite (categorie ce unesc speciile cele mai răspândite), endemice (reunesc speciile cu un areal foarte restrâns).

Biologic - criteriul acesta de analiză se refera la particularităţiile morfo-anatomice şi fiziologice ale speciilor rezultate din evoluţia convergentă în raport cu factorii de mediu. Tipurile de bioforme sunt următoarele: planctofite, terofite, geofite, hemicriptofite, camefite, fanerofite, endofite.(C. Raunkiaer, 1918, J. Braun-Blanquet1951).

Ecologic - în cazul analizei se ia în considerare comportamentul speciilor faţă de principalii factori ecologici: xero-mezofile, mezofile, mezo-hidrofite, hidrofite.

Cercetarea vegetaţiei a avut la baza principiile şcolii fitocenologice a lui BRAUNBLANQUET în Europa, iar în România a lui Al. BORZA. Această şcoală are la bază teoria potrivit căreia compoziţia floristică a unei fitocenoze reflectă cu fidelitate ansamblul factorilor ecologici din biotopul pe care îl ocupă.

Unitate fundamentală de studiu a covorului vegetal este asociaţia vegetală. Asociaţia vegetală este unitatea cenotaxonomică de bază. Aceasta

reprezintă o comunitate de plante cu compoziţie floristică unitară, fizionomie şi structură caracteristică. Este alcătuită din indivizi de asociaţie cu întindere variabilă, care nu au o compoziţie şi structură identică ci numai asemănătoare.

În etapa de teren s-au ales suprafeţe de probă din porţiuni ale covorului vegetal cu fizionomie şi condiţii ecologice omogene. Suprafaţa eşantioanelor este cuprinsă între 4-30 m2. Datele prelevate au fost consemnate în relee fitocenologice.



341

PROPUNERE DE PLAN DE MONITORIZARE




Factorii de mediu



Frecventa monitorizării

Amplasament monitorizare






In perioada de construire Avifauna

- metoda transectelor în puncte pentru speciile cuibăritoare, sedentare şi care iernează; - metoda punctelor fixe

- număr exemplare păsări de interes comunitar incluse în Formularul Standard a sitului Natura

Realizarea unei monitorizări asupra populatiilor de păsări in perioadele de migratie (martie-aprilie si septembrie-octombrie) în perioada de construire a Parcului Eolian



( in baza unui


Titularul raportează anual rezultatele monitorizărilor la Custode/Administratia



Daca se constată un număr de 50 de exemplare de păsări incluse în Formularul Standard a


342

pentru speciile migratoare.

2000 ROSPA0071 şi ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior

SLOBOZIA - CONACHI

Frecvenţa cu care se vor face observaţiile – lunar câte 1 zi de observaţii in afara perioadei de migraţie, iar în perioada de migraţie câte cinci zile pe lună, .începutul, vârful şi sfârşitul perioadei de migraţie;



contract încheiat intre acestia)


APM Galati


APM Galati

ariei ROSPA0071 se recomanda reducerea cu 50% a capacitatii de functionare a parcului, în perioada migratiilor de primăvara si toamna.



La limita parcului cu

Laboratoare acreditate RENAR şi

Titular( in baza unui contract

Titularul raportează anual

Custode/Administratia responsabila cu

Annual/pe perioada constructie

Excavaţii supravegheate, acoperirea


343

intravilanul - Titular


încheiat cu constructorul)

rezultatele monitorizărilor la Custode/Administratia responsabila cu administratia ariei de Protectie ROSPA0071 şi ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior

APM Galati


APM Galati

i camioanelor care transportă material de umplutură se vor instala structuri tip portal ce vor pulveriza apa pe pământul din autobasculantele care vor trece pe sub ele, pentru a forma o crustă care să împiedice antrenarea pământului de curenţii de aer;








Titularul raporteaza anual rezultatele monitorizarilor la Custode/Administratia responsabila cu administratia




- exclus alimentrea cu combustibil a utilajelor pe


344

ariei de Protectie ROSPA0071 şi ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior

APM Galati

APM Galati amplsament.


- refolosirea solului decoperat din perioada de constructive – montaj, pe suprafetele ramase libere in urma constructiilor; - replantare zonelor cu plante specific zonelor saraturate ( de preferat de a fi luate din aceeasi zona, pentru a se pastra caracteristicile fitologice


345

specific zonei)









APM Galati


APM Galati


-


Avifauna

- metoda transectelor în puncte pentru speciile cuibăritoare, sedentare şi care iernează;

- metoda punctelor fixe

- numar exemplare pasari de interes comunitar incluse în Formularul Standard a sitului Natura 2000

-Realizarea unei monitorizari asupra populatiilor de pasari in perioadele de migratie (martie-aprilie si septembrie-octombrie) timp de trei ani în perioada de functionare a Parcului Eolian SLOBOZIA -



( in baza unui contract incheiat


Titularul raporteaza anual rezultatele monitorizarilor la Custode/Administratia responsabila cu administratia

Custode/Administratia responsabila cu administratia ariei de Protectie ROSPA0071 şi ROSCI0162 – Lunca Siretului


Daca se constată un număr de 50 de exemplare de păsări incluse în Formularul Standard a ariei ROSPA0071


346

pentru speciile migratoare.

ROSPA0071 şi ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior

CONACHI




intre acestia) ariei de Protectie ROSPA0071 şi ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior

APM Galati

Inferior

APM Galati

se recomanda reducerea cu 50% a capacitatii de functionare a parcului, în perioada migratiilor de primăvara si toamna.

Zgomot sonometrie dB - anual - La limita parcului cu

Laboratoare acreditate RENAR şi

Titular( in baza unui contract

Titularul raporteaza anual

Custode/Administratia responsabila cu

Annual/pe perioada constructie

- daca se constata depasiri a


347



intravilanul Titular


incheiat cu constructorul)

rezultatele monitorizarilor la Custode/Administratia responsabila cu administratia ariei de Protectie ROSPA0071 şi ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior

APM Galati


APM Galati

i limitelor legale ale zgomotului de 45db in apropierea locuintelor se recomanda intreruprea activitatii turbinelor aflate aproape de acestea pe timpul noptii.


348

Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării m ăsurilor de reducere a impactului



Impactul prognozat Măsura de reducere a impactului Factori implicaţi

Perioada de implementare a masurilor Responsabil

Faza de construcţie Direct Pe termen lung Biodiversitate; Flora şi fauna Efect de deranj şi restrângere a faunei specifice zonei datorită construcţiei şi exploatării, poluării fonice rezultate de activitatea de organizare şantier. deranjul speciilor de mamifere, păsări, reptile şi nevertebrate din cauza zgomotului şi vibraţiilor create de către utilajele, mijloacele de transport şi activităţilor specifice;

Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor existente de către personalul organizării de şantier; Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea eventualelor capturări involuntare a unor specii de vertebrate: mamifere, reptile şi specii de pasări; Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba fauna locala; Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul destinat proiectului (existente sau nou create); Interzicerea unor activităţi care să ducă la distrugerea speciilor de flora şi deranjarea populaţiilor de fauna prezente în habitatele limitrofe (ardere vegetaţie, distrugere locuri de cuibărit, capturare şi omorâre indivizi) Reamenajarea peisajului afectat de proiect cu vegetaţie specifica nativă, astfel încât să se promoveze, recolonizarea şi repopularea cu faună locală care a fost îndepărtată o dată cu demararea activităţilor de construcţie.

Nu sunt afectate specii de interes comunitar sau specii cu regenerare dificil ă; Densitatea indivizilor vegetali în zona de implementare se va modifica mai ales în etapa de decopertare dar se fa reface erata cu perioada de refacere a zonelor disturbate

Măsura necesare în faza de construcţie pentru implementarea obiectivelor planului propus. Măsuri permanente. Responsabil SC CONACHI EOLICA SRL


349

Reconstrucţia ecologică cât mai grabnică a spaţiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covor vegetal în toate suprafeţele libere pentru regenerarea vegetaţiei locale care să favorizeze colonizarea unor specii de interes (specii de herpetofaună, mamifere mici, nevertebrate etc.); Lucrările de decopertare a solului şi a formaţiunilor vegetale existente vor avea loc numai în perimetrul desemnat planului; Este interzisă arderea vegetaţiei; Este interzisă introducerea unor specii invazive;

Faza de exploatare Direct Pe termen lung Posibila refacere a vegetaţiei prin instalarea unor specii ruderale cu rezistenţă şi regenerare mare; Posibil impact asupra avifaunei şi chiropterelor prin coliziune cu turbinele eoliene

Reamenajarea amplasamentului afectat de proiect cu vegetaţie specifica nativă (indivizi vegetali cu o putere de regenerare mare datorita unei bune fructificări/înmulţiri vegetative pe cale naturală observate şi pe habitatele limitrofe), astfel încât să se promoveze recolonizarea cu faună locală care a fost îndepărtată o dată cu demararea activităţilor de exploatare. este interzisa introducerea unor specii invazive pentru refacerea amplasamentului; Sa va asigura că turbinele amplasate nu vor oferi condiţii propice pentru cuibăritul speciilor de păsări. Se va monitoriza: Impactul produs prin creşterea comportamentului de evitare al zonei de către păsări şi lilieci. Impactul de coliziune prin metoda căutării cadavrelor de păsări şi lilieci. Monitorizarea a activităţilor păsărilor în zona în perioada funcţionării parcului eolian pe o perioada de minim 1 an

Prin refacerea zonelor afectate, treptat plantele se vor regenera şi vor ocupa habitatul disturbat. Aceste masuri scad posibilul risc de ciocnire a păsărilor cu turbinele eoliene în raza de acţiune a palelor. Masuri realizate cu scopul de a limita prezenta unor specii pe amplasament.

Responsabil SC SCHELA WIND SRL


350

precum şi inventarierea posibilelor carcase de chiroptere sau păsări moarte în urma coliziunii cu turbinele eoliene. Creşterea ratei de detectabilitate a palelor turbinelor eoliene prin vopsirea vârfurilor palelor în culori de avertizare (roşu sau negru); În cazul în care se vor observa carcase de chiroptere în zona parcului eolian, beneficiarul va avea obligaţia unor dispozitive de bruiaj pentru semnalul electromagnetic cu scopul îndepărtării chiropterelor din zona de acţiune a palelor turbinelor eoliene.


351

Bibliografie

****, 1999. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila. Proiectul PNUD ROM 015/1997 - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila, HG 305/15.04.1999.

****, Geografia Fizica a Romaniei, 1983, Ed. Academiei Române, Bucuresti. BirdLife International, 2004, Birds in the European Union: a status assesment. Wagwninen, The Netherlands: BirdLife International;

BirdLife International, 2007, BirdLife Species Factsheets – www.birdlife.org; Boşcaiu N., Coldea Gh., Horeanu Cl., 1994. Lista roşie a plantelor vasculare dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din flora Romaniei, Ocrotirea Naturii mediului înconjurător, Bucureşti, 38 (1): 45

Ciocârlan V., 2000, Flora ilustrată a României, Pteridophyta et Spermatophyta, Ed. Ceres, Bucureşti

Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasărilor. Edit. Ştiinţifica si Enciclopedica, Bucureşti, p. 35-39.

Cogalniceanu, D. 1999. Managementul Capitalului Natural. Universitatea Bucureşti, p. 1-6.

Coldea G. (ed..), 1997, Les associations végétales de Roumanie. Tome I Les associations herbaceés naturelles, Ed. Presa Universitară, Cluj -Napoca.

Coldea, G., 1991, Prodrome des associations végétales des Carpates du sud-est (Carpates Roumanies). Doc. Phytosociol., 13: 317-539, Camerino.

Desholm, M., Fox, A., D., Beasley, P., D., L., Kahlert, J. 2006. Remote techniques for counting and estimating the number of bird-wind turbine collisions at sea: a review. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 76-89.

Desholm, M., Kahlert, J. 2005. Avian collision risk at an offshore wind farm. Biology Letters 1 (Published on-line: doi:10.1098/rsbl.2005.0336), p. 296-298.

Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994. Plante rare, periclitate şi endemice în flora României - lista roşie, Bucureşti, Acta Botanica Horti Bucurestiensis, Lucrările Grădinii Botanice, Bucureşti, 1993-1994: 173-197.


352

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A., 2005. Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 496 pp.

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A., 2005. Habitatele din România, Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti.

Drewit, A., L., Langston, Rowena, H., W. 2006. Assessing the impacts of wind farms on birds. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 29-42.

Dumitriu, Camelia. 2003. Management si marketing ecologic. ETP Tehnopress, Iasi, p. 35-37

Elzinga C.L., Salzer D.W., Willoughby J.W. & Gibbs J.P, 2001, Monitoring plant and animal populations, Blackwell Science.

GH. Zamfir Gh., 1974, Poluarea Mediului Ambiant, Ed. Junimea. Mihaiescu L. & al., 1986, Arzatoare turbionare, Ed. Tehnica. Munteanu, D (ed), 2002, Atlasul păsărilor clocitoare din Romănia Publ. Soc. Ornitologică Romănă Nr.16, Cluj Napoca.

Munteanu, D. (coordonator) 2004. Ariile de importanta faunistica din Romania - Documentatii, Societatea Ornitologica Romana, Edit. Alma Mater, Cluj Napoca, pp. 307.

Puscaru E., 1963, Pasunile si fanetele din Republica Populară Română. Studiu geobotanic si agroproductiv, Ed. Academiei Române, Bucuresti.

Rauta C., 1978, Poluarea si Protectia Mediului, Ed. Stiintifica si Enciclopedica.

Rojanschi V. & al., 2002, Protecţia si Ingineria Mediului, Ed. Economica 2002.

Săvulescu T. (red.), 1952-1976, Flora României, vol I-XIII, Ed. Academiei Române, Bucureşti.

Tumanov S., 1989, Calitatea aerului, Ed. Tehnica. Visan S. & al., 2000, Mediul Inconjurator. Poluare si Protecţie, Ed. Economica. Vladimir Rojanschi & al., 2004, Evaluarea Impactului Ecologic si Auditul de Mediu, Ed. ASE Bucuresti.

Voicu V., Realizari recente in Combaterea Poluarii Atmosferei. Anexe


353


354

Documents

apmgl.anpm.roapmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/ARPM Galati...apmgl.anpm.ro