Raport privind starea mediului pe anul 2001

- judeţul IAŞI -

Cadrul natural ………………………………………………………….pg.8Poziţia geografică a judeţului Iaşi

Dezvoltarea socio economică…………………………………………..pg.13Principalele resurse naturale ale judeţului Iaşi şi evaluarea stării principalelor probleme de mediu

2. Aer ………………………………………………………………………..pg.21Introducere ……………………………………………………………………………………………pg.212.1. Schimbări climatice. Protocolul de la Kyoto……………………………………………pg.212.2. Efectul de seră…………………………………………………………………………….pg.21

Situaţia emisiilor de gaze cu efect de seră2.3. Deteriorarea stratului de ozon din stratosferă …………………………………………pg.22

Emisii de substanţe care distrug stratul de ozonProtecţia stratului de ozon

2.4. Acidifierea ………………………………………………………………………………..pg.23Emisii de substanţe acidifiante. Emisii anuale de dioxid de sulf, monoxid şi dioxid de azot şi amoniacCalitatea aerului ambiant - aciditate. Concentraţii de dioxid de sulf şi dioxid de azotDepăşiri ale pragurilor critice

2.5. Metale grele şi poluanţi organici persistenţi …………………………………………..pg.24Emisii anuale de metale grele (plumb, cadmiu etc)Calitatea aerului ambiant - metale grele (plumb)Emisii de poluanţi organici persistenţi

2.6. Ozon troposferic şi alţi oxidanţi fotochimici ………………………………………….pg.24Emisii ale compuşilor organici volatiliDepăşirea pragului concentraţiei ozonului troposferic

2.7. Calitatea aerului…………………………………………………………………………pg.24Poluarea de fond şi poluarea de impact

2.8. Poluări cu pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile …………………………….pg.27Emisii de particule fineCalitatea aerului ambiant - particule în suspensie

2.9. Evoluţia calităţii aerului ………………………………………………………………..pg.28Evoluţia calităţii aerului – 1995-2001Investiţii cu efecte majore sun aspectul protecţiei calităţii aerului

Concluzii………………………………………………………………………………………pg.31

3. Apa………………………………………………………………………..pg.32Introducere3.1. Resursele de apă ………………………………………………………………………...pg.33

Resurse de apă potenţiale şi tehnic utilizabilePrelevările de apă pe sursă şi pe sector Nivelul folosinţei de apă în bazinele hidrograficeNivelul piezometric al pânzei freatice în bazinele hidrograficeTarife pentru apa distribuită Fondului de protecţie a apelor: taxe şi contribuţii

3.2. Starea apelor de suprafaţă …………………………………………………………….pg.37Starea râurilor interioareStarea lacurilorStarea fluviului Dunărea. Calitatea apei fluviului Dunărea, pe teritoriul Rezervaţiei „Biosfera Delta Dunării”Calităţi fizico-chimice ale apelor de suprafaţă după normele de calitate de bazăCalităţi fizico-chimice ale apelor de suprafaţă după normele pentru apele piscicole Calităţi fizico-chimice ale apelor de suprafaţă: repartiţia analizelor apelor de suprafaţă după indicele de poluare organică (IPO)

2

Calitatea apelor de scăldatEcotoxicitatea apelor de suprafaţăCalitatea biologică a cursurilor de apă Starea fondului piscicol

3.3. Starea apelor subterane ……………………………………………………………..pg.59Concentraţii de nitraţi în apele subteraneConcentraţia pesticidelor în apele subteraneConcentraţia metalelor în apele subteraneZone de siguranţă şi măsuri de protecţie a apelor potabile Categorii de tratament ale apelor potabile şi abandonarea captărilor (poluare cu pesticide)Alimentarea cu apă a populaţieiTaxe de conformitate bacteriologice ale apelor distribuite după populaţia deservităSubproduse provenite de la dezinfecţia apelor de suprafaţă potabileConţinutul mediu de nitraţi din apa distribuită

3.4. Situaţia apelor uzate …………………………………………………………………pg.61Apa industrială uzată Colectarea şi epurarea apelor uzate Surse majore şi grad de epurare

4. Mediul marin şi costierIntroducere4.1. Indicatori fizico-chimici4.2. Starea ecosistemului şi resursele vii marine. Situaţia speciilor periclitate4.3. Starea fondului piscicol marinConcluzii

5. Starea solului …………………………………………………………pg.62Introducere5.1. Calitatea solurilor ……………………………………………………………………pg.62

Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţeRepartiţia terenurilor pe clase de pretabilitatePrincipalele restricţii ale calităţii solurilorAcţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitatea solurilorReducerea efectelor secetei şi combaterea deşertificării

5.2. Presiuni ……………………………………………………………………………….pg.65ÎngrăşăminteProduse fitosanitareEfluenţi de spălare Irigaţii

5.3. Interacţiunea agriculturii cu mediul ………………………………………………. pg.65Evoluţia utilizării solului de către agricultură Terenuri arabile retrase din circuitul agricolEvoluţia şeptelului Număr de bovine

5.4. Răspunsuri …………………………………………………………………………...pg.66Măsuri de mediu legate de agriculturăDezvoltarea agriculturii biologiceExonerarea de taxe asupra apelor uzateÎmpăduriri în mediu deschis

Concluzii ……………………………………………………………………………………………pg.66

6. Deşeuri …………………………………………………………………pg.67

3

Introducere6.1 Deşeuri menajere ………………………………………………………………………pg.67

Evoluţia cantităţilor de deşeuri menajereCompoziţia pubelelor menajereTratarea deşeurilor menajereEvoluţia taxelor de colectare selectivă a deşeurilor menajere

6.2 Deşeuri industriale …………………………………………………………………….pg.69Evoluţia cantităţilor de deşeuri industrialeTratarea deşeurilor industrialeEvoluţia cantităţilor de deşeuri periculoaseTratarea deşeurilor periculoaseTransferul transfrontieră al deşeurilor periculoase

6.3 Nămoluri provenite de la tratarea apelor …………………………………………….pg.70Evoluţia cantităţilor de nămoluri produse în regiuneTratarea nămolurilor produse în regiune

6.4. Centrele de depozitare a deşeurilor ………………………………………………….pg.71Starea centrelor de depozitare a deşeurilorImpactul depozitelor de deşeuri industriale şi urbane asupra mediului

6.5. Investiţii în tehnologii, proiecte de neutralizare şi eliminare a deşeurilor…………pg. 77Concluzii…………………………………………………………………………………………………77

7. Pădurile şi biodiversitatea ………………………………………………………..pg.78Introducere7.1. Starea pădurilor ………………………………………………………………………pg.82

Funcţia economică a păduriiPonderea pădurilor pe principalele forme de reliefSuprafeţele de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizăriTăieri de arboriInfluenţe ale publicului asupra păduriiTaxe de tăiere a lemnuluiEvoluţia volumului de lemn/haParcelarea păduriiDepuneri (de substanţă) în pădureStarea de sănătate a pădurilorSubvenţii pentru proprietarii privaţi de păduriItinerarii marcate şi locuri de primire a publiculuiSensibilizarea publiculuiSuprafeţe împădurite în anul respectiv

7.2 Biodiversitatea …………………………………………………………………………pg.84Habitatele naturaleFlora şi fauna sălbaticăSpecii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse geneticePresiuni exercitate de vânătoarePresiuni exercitate de pescuitImpactul stricăciunilor aduse de vânat pădurilorSituaţia ariilor protejate şi a monumentelor naturii

Concluzii……………………………………………………………………………………………pg.86

8. Mediul urban ………………………………………………………….pg.88Introducere8.1. Calitatea aerului în mediul urban …………………………………………………...pg.888.2. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement ……………………………………pg.89

4

8.3. Starea de confort şi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de calitate a mediului în zonele locuite …………………………………………………………………………pg.89

8.4. Presiunea aglomerărilor urbane …………………………………………………….pg.90TurismPresiuni exercitate de către poluarea sonorăPresiuni exercitate de traficul urbanPresiuni exercitate de transportul terestru de mărfuriPresiuni exercitate de transporturile aerieneCheltuieli urbane în materie de mediu

Concluzii

9. Radioactivitatea ……………………………………………………..pg.93Introducere9.1. Situaţia radioactivităţii factorilor de mediu în România ………………………...pg.93Concluzii…………………………………………………………………………………………..pg.96

10. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu…………………pg.97Introducere10.1. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului…………………………….pg.97Concluzii………………………………………………………………………………………….…pg.98

11. Zone critice pe teritoriul ţării sub aspectul deteriorării stării de calitate a mediului ………………………………………………………………………………….pg.99

Zone critice sub aspectul poluării atmosfereiZone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi subteraneZone critice sub aspectul poluării solurilor

Concluzii…………………………………………………………………………………………….pg.100

12. Cheltuieli pentru protecţia mediului ……………………………………pg.101

5

Indice de tabele

1 – Temperatura medie şi precipitaţii pe anul 2001Pagina 122 – Frecvenţa vânturilor pe direcţii

3 – Viteza medie a vântului pe direcţie2.2 .1 – Principalele emisii de gaze cu efect de seră Pagina 222.3.1 – Tipurile de substanţe ce epuizează straturile de ozon2.4.1 – Evoluţia indicatorului aciditate pentru precipitaţii în staţiile de urmărire amplasate în mun. Iaşi Pagina 232.4.2 - Evoluţia indicatorului pH pentru precipitaţii în staţiile de urmărire amplasate în mun. Iaşi2.7.1 – Reţeaua de monitorizare a aerului în judeţul Iaşi Pagina 253.1 – Bilanţul volumelor principalelor cursuri de apă ale judeţului Iaşi Pagina 323.2 – Principalele acumulări din judeţul Iaşi Pagina 333.1.1 – Prelevări de apă pe surse şi pe sectoare Pagina 353.1.2 – Tarife pentru apa brută Pagina 363.1.3 – Tarife pentru apa distribuită3.2.1 – Calităţile fizico – chimice ale apelor de suprafaţă după normele de calitate de bază

Pagina 553.2.2 – Calităţile fizico – chimice ale apelor de suprafaţă: repartiţia analizelor apelor după indicele de poluare organică3.3.1 – Zone de siguranţă şi măsuri de protecţie a apelor potabile Pagina 593.3.2 – Categorii de tratament ale apelor potabile din surse de suprafaţă

Pagina 603.3.3 – Alimentarea cu apă a populaţiei din surse de apă subterană3.3.4 – Alimentarea cu apă a populaţiei din surse de apă de suprafaţă3.3.5 – Subproduse provenite de la dezinfecţia apelor de suprafaţă potabile3.4.1 – Staţii de epurare din judeţul Iaşi Pagina 615.1.1 – Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţă Pagina 625.1.2 – Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate Pagina 635.1.3. – Tipuri de degradare

Pagina 655.1.4. – Perimetre de ameliorare5.2.1. – Produse fitosanitare utilizate5.3.1 – Efective din zootehnia judeţului Iaşi Pagina 666.1.1 – Evoluţia cantitativă de deşeuri menajere Pagina 676.1.2 – Tipuri de recipienţi utilizaţi pentru colectare6.1.3 – Tarife practicate pentru colectarea neselectivă a pubelelor Pagina 686.2.1 – Evoluţia cantităţii de deşeuri industriale Pagina 696.3.1 – Evoluţia cantităţii de nămol Pagina 706.4.1 – Societăţi de colectare deşeuri Pagina 726.4.2 – Depozite deşeuri menajere Pagina 736.4.3 – Depozite industriale de deşeuri Pagina 746.4.4. – Depozite pesticide7.1.1 – Ponderea pădurilor pe forme de relief Pagina 827.1.2 – Tăieri de arbori7.1.3 – Parcelarea pădurilor Pagina 837.1.4 – Suprafeţe împădurite în anul 2001 Pagina 848.2.1 – Cazuri de dizenterie şi boală diureică acută Pagina 909.1.1 – Măsurători beta globale Pagina 94

6

Indice de figuri

2.7.1 – Calitatea aerului în Iaşi - indicator SO2 Pagina 262.7.2 - Calitatea aerului în Iaşi - indicator NO2 Pagina 272.7.3 - Calitatea aerului în Iaşi - indicator NH2

2.7.4 - Calitatea aerului în Iaşi – indicator pulberi sedimentabile Pagina 272.9.1 – Evoluţia indicatorului NO2 1995 – 2000 Pagina 282.9.2 - Evoluţia indicatorului SO2 1995 – 20002.9.3 - Evoluţia indicatorului NH3 1995 – 2000 Pagina 29-302.9.4 - Evoluţia indicatorului pulberi sedimentabile 1995 – 20003.2.1 – Calitatea râului Prut – indicator O2 dizolvat Pagina 383.2.2 – Calitatea râului Prut – indicator CCOMn3.2.3 – Calitatea râului Prut – indicator CBO5 Pagina 393.2.4 – Calitatea râului Prut – indicator NH4

3.2.5 – Calitatea râului Prut – indicator reziduu fix Pagina 403.2.6 – Calitatea râului Siret – indicator O2 dizolvat3.2.7 – Calitatea râului Siret – indicator CCOMn Pagina 413.2.8 – Calitatea râului Siret – indicator CBO2

3.2.9 – Calitatea râului Siret – indicator NH4 Pagina 423.2.10 – Calitatea râului Siret – indicator reziduu fix3.2.11 – Calitatea râului Moldova – indicator O2 dizolvat Pagina 433.2.12 – Calitatea râului Moldova – indicator CCOMn3.2.13 – Calitatea râului Moldova – indicator CBO2 Pagina 443.2.14 – Calitatea râului Moldova – indicator NH4

3.2.15 – Calitatea râului Moldova – indicator reziduu fix Pagina 453.2.16 – Calitatea râului Jijia – indicator O2 dizolvat3.2.17 – Calitatea râului Jijia – indicator CCOMn Pagina 463.2.18 – Calitatea râului Jijia – indicator CBO2

3.2.19 – Calitatea râului Jijia – indicator NH4 Pagina 473.2.20 – Calitatea râului Jijia – indicator reziduu fix3.2.21 – Calitatea râului Bahlui – indicator O2 dizolvat

Pagina 483.2.22 – Calitatea râului Bahlui – indicator CCOMn3.2.23 – Calitatea râului Bahlui – indicator CBO2

3.2.24 – Calitatea râului Bahlui – indicator NH4

Pagina 493.2.25 – Calitatea râului Bahlui – indicator reziduu fix3.2.26 – Calitatea râului Bahlueţ – indicator O2 dizolvat3.2.27 – Calitatea râului Bahlueţ – indicator CCOMn Pagina 503.2.28 – Calitatea râului Bahlueţ – indicator CBO2

3.2.29 – Calitatea râului Bahlueţ – indicator NH4 Pagina 513.2.30 – Calitatea râului Bahlueţ – indicator reziduu fix3.2.31 – Calitatea lacurilor – indicator O2 dizolvat Pagina 523.2.32 – Calitatea lacurilor – indicator CCOCr3.2.33 – Calitatea lacurilor – indicator CCOMn Pagina 533.2.34 – Calitatea lacurilor – indicator NH4

3.2.35 – Calitatea lacurilor – indicator CBO5 Pagina 543.2.36 – Calitatea lacurilor – indicator reziduu fix3.2.37 – Calitatea lacurilor apelor de scăldat – indicator O2 dizolvat Pagina 563.2.38 – Calitatea lacurilor apelor de scăldat – indicator CCOCr3.2.39 – Calitatea lacurilor apelor de scăldat – indicator CCOMn Pagina 573.2.40 – Calitatea lacurilor apelor de scăldat – indicator NH4

3.2.41 – Calitatea lacurilor apelor de scăldat – indicator CBO5 Pagina 583.2.42 – Calitatea lacurilor apelor de scăldat – indicator reziduu fix8.4.1 – Cheltuieli urbane în materie de mediu Pagina 929.1.1 – Probe aerosoli Pagina 959.1.2 – Probe sol necultivat9.1.3 – Probe vegetaţie Pagina 969.1.4 – Probe depuneri şi precipitaţii12.1 – Investiţii 2001 – agenţi economici

Pagina 10112.1 – Investiţii 2001 – consiliul judeţean12.1 – Investiţii 2001 – consiliile locale

7

Cadrul natural

Din punct de vedere geografic, teritoriul judeţului Iaşi este situat în partea de NE a României şi central estică a Moldovei, între paralelele 46°50’ şi 47°36’ latitudine nordică şi între meridianele 26°33’ şi 28°07’ longitudine estică.

Judeţul Iaşi se învecinează cu judeţele: Botoşani la nord, Suceava la nord-vest, Neamţ la vest şi Vaslui la sud. Spre est, râul Prut formează graniţa dintre România şi Republica Moldova şi este situat pe cursurile mijlocii ale râurilor Prut şi Siret. Teritoriul judeţului Iaşi se integrează în cea mai mare parte în Podişul Moldovei, cu o alcătuire geologică relativ simplă, cu o mobilitate tectonică redusă, cu structură şi litologie destul de uniformă.

Relieful este de tip fluvio-deluvial, caracterizat prin trei subunităţi geomorfologice:a) Câmpia Moldovei sau Jijia - Bahlui, caracterizată printr-un relief larg vălurit cu

interfluvii colinare şi deluviale cu altitudini de 125 ÷ 150 m;b) Masive deluroase şi platouri structurale cu înălţimi ce depăşesc 400 ÷ 500 m,

aparţinând Podişului Sucevei (în partea de vest a judeţului);c) Subunitatea geomorfologică cu relief înalt şi masiv cu multe suprafeţe structurale

având altitudini de 350 ÷ 450 m ce aparţine Podişului Central Moldovenesc;Aproximativ 30% din teritoriul judeţului Iaşi este ocupat de formele de acumulare

reprezentate prin luncile văilor Prut, Siret, Moldova, Jijia, Bahlui, ponderea de 70% revenind reliefului sculptural, respectiv culmilor şi podurilor interfluviale cvasiorizontale formate pe monoclime.

Altitudinea maximă este de 556 m (Dealul Holm);Altitudinea minimă este de 28 m (în Lunca Prutului, la confluenţa râului Jijia cu râul Prut);Suprafaţa totală : 547600 hectare ( 5476 km2. ) din care :

teren agricol : 380200 hectare ( 70 % ) păduri : 99095 hectare ( 18 % ) suprafaţa locuită : 14485 hectare procentul din suprafaţa totală a judeţului ocupat de cursuri de apã 1.26 % :

suprafaţa albii minore in hectare – 6903 ha, respectiv lungime totala cursuri de apa 2400 km.

Râurile fac parte din două mari bazine hidrografice –BH Prut şi BH Siret - cea mai mare parte (60 %) aparţinând Bazinului hidrografic Prut. Cele mai importante cursuri, aşa cum se succed de la Est la Vest sunt: Prutul, Jijia, Bahluiul, Miletinul, Jijioara, Siretul, Moldova. Partea de sud a judeţului aparţine bazinului superior al Bârladului (afluent al Siretului), cursurile principale fiind Vasluieţ, Sacovăţ, Stavnic.

Dintre toate cursurile de apă, numai râul Bahlui şi râul Jijioara îşi dezvoltă în întregime bazinele în limitele judeţului, constituind râuri autohtone.

Alimentarea râurilor se face în principal din ploi şi secundar din zăpezi şi surse subterane. Scurgere permanentă au râurile Prut, Jijia, Siret, Moldova, Bahlui şi unii afluenţi mai mari ai acestora, restul reţelei hidrografice fiind semipermanentă sau temporară.

Densitatea reţelei hidrografice permanente este de 0,5 km/km2, iar a celei temporare de 1,0 km/km2, deci o densitate totală de 1,5 km/km2.

Caracterizare geografică Geologie

Teritoriul la care ne referim aparţine din punct de vedere geologic, unităţii structurale a

8

Platformei Moldoveneşti, caracterizată printr-o mobilitate tectonică redusă, o structură şi o constituţie litologică relativ simplă.

Fundamentul este constituit din roci cristaline cutate cu importante intruziuni granitice de vârstă precambriană, peste care se dispune o cuvertură sedimentară cu grosimi între 1.000 şi 2.000 m, formată din depozite cambrian-devoniene, cretacice şi neogene.

Ultimile depozite din seria neogenă sunt cele sarmaţiene, cu o grosime de 280 m la Iaşi şi peste 1.000 m spre valea Siretului. Acestea au o structură monoclinală, cu înclinare de 8-10 m/Km de la nord-vest către sud-est.

- Sarmaţianul inferior (Volhinianul) apare la zi doar în partea de nord-vest a teritoriului sub forma unui pachet de marne şi argile cu alternanţe de marne nisipoase, nisipuri şi intercalaţii de gresii.

- Sarmaţianul mediu (Basarabianul) ocupă cea mai mare parte a teritoriului apărând sub forma a trei formaţiuni:Formaţiunea inferioară, constituită în zona Tg.Frumos - Cotnari din nisipuri, argile, gresii, calcare

oolitice, iar în partea de est a teritoriului, din argile, denumite "argile de Ungheni".Formaţiunea mijlocie, constituită din argile şi argile nisipoase peste care se găsesc calcare oolitice,

gresii calcaroase şi nisipuri.Formaţiunea superioară, constituită dintr-o alternanţă de marne, argile şi nisipuri.

- Sarmaţianul superior (Kersonianul) se întâlneşte în partea de sud-est a teritoriului şi pe unele înălţimi, fiind constituit din argile, nisipuri argiloase şi nisipuri.

- Pliocenul este reprezentat prin depozite meoţiene întâlnite în partea de sud-est a judeţului sub formă de argile marnoase şi nisipuri în care se intercalează un nivel de gresii cineritice.

Peste depozitele sarmaţiene şi meoţiene se dispun formaţiuni cuaternare aluvio-coluviale, deluviale, eluviale, reprezentate prin nisipuri, pietrişuri, argile, argile nisipoase, luturi loessoide.

Din punct de vedere geotehnic depozitele argiloase sarmaţiene şi cuaternare fac parte sau pot fi asimilate în clasa "argilelor grase", plastic-vârtoase, iar luturile loessoide sunt macroporice şi sensibile la umezire, constituind în general terenuri care impun măsuri specifice de consolidare.

Tectonica zoneiDin schiţa tectonică a vorlandului carpatic din Moldova (după Săndulescu şi Visarion 1981)

pe teritoriul judeţului Iaşi se află falia Siretului, iar la sud falia Vaslui. Se consideră că delimitarea marginilor Platformei Moldoveneşti, se poate face pe falia Siret şi falia Bistriţei. La exteriorul Platformei Moldoveneşti se situează platforme mai tinere. Falia Siret, aflată pe direcţia Rădăuţi-Paşcani, este stabilă şi nu produce fenomene geologice care să influenţeze activitatea antropică, studiile geologice evidenţiind uşoare ridicări ale scoarţei, care, în nordul şi vestul teritoriului ating 3-4 mm/an iar în sud 2-3 mm/an.

Hidrogeologia Apele subterane din cadrul judeţului Iaşi sunt de două categorii: captive (de adâncime) şi

libere.

A. Apele subterane captive includ strate acvifere sub presiune, acumulate în depozite sedimentare nesecţionate de văile râurilor, cu caracter ascensional sau chiar artezian şi sunt puternic mineralizate, fiind interceptate prin foraje la diferite adâncimi, în depozite siluriene, badeniene, sarmaţiene. În zona oraşului Iaşi au fost întâlnite astfel de ape cu mineralizări cuprinse între 13 şi 30 g/l, la adâncimi începând de la 320 m la 1100 m. În forajele de la Nicolina, s-au interceptat ape clorosodice, sulfuroase, iodurate, bromurate, bicarbonatate, cu calităţi terapeutice deosebite, care au favorizat apariţia şi dezvoltarea staţiunii balneare Nicolina.

9

B. Apele subterane libere includ strate acvifere fără presiune, cantonate în depozitele secţionate de văi, puternic influenţate de precipitaţii. În funcţie de condiţiile morfologice şi litologice, aceste ape pot fi grupate în mai multe unităţi hidrogeologice, deosebite între ele prin rezerva de apa şi adâncimea la care se găsesc.

Ape subterane de luncă, întâlnite în depozitele aluvionare cuaternare ale râurilor principale aparţin celor două formaţiuni de acvifere: de tip Siret şi de tip Prut.

Apele de tip Siret sunt cantonate în nisipurile şi pietrişurile din baza luncilor Siretului şi Moldovei sub forma unui acvifer principal cu variaţii reduse de nivel şi cu debite constante de 3 - 10 l/s. Sunt ape potabile, având sub 1 g/l săruri şi duritate sub 30 0G. În nisipurile şi nisipurile argiloase de la suprafaţă se mai întâlneşte un strat acvifer secundar cu debite mai mici şi influenţat de factori externi. Luncile Moldovei şi Siretului constituie cele mai importante surse de apă subterană admise ca potabile.

Apele de tip Prut sunt cantonate în baza luncilor Prutului, Jijiei, Bahluiului, Miletinului sub forma unui strat acvifer principal, precum şi în depozitele permeabile de la suprafaţă sub forma unui strat acvifer secundar, lenticular, cu importante variaţii de nivel şi debit. Calitativ, sunt ape cu mineralizări de peste 3 g/l săruri şi duritate mai mare de 300 G, fiind considerate nepotabile conform STAS 1342/92.

Luncile râurilor mici conţin un singur strat acvifer cantonat în baza aluviunilor, cu debit redus şi variabil iar calitativ nesigur.

Apele subterane de terasă, cantonate în nisipurile şi pietrişurile din baza acestora, la adâncimi variabile (4-25 m), sunt uşor alcaline, cu săruri sub 3 g/l şi duritate sub 300 G, fiind admise ca potabile. Ele constituie principala sursă de alimentare cu apă a localităţilor situate pe terase.

Apele subterane de platou dezvoltate pe gresii şi calcare, cantonate în fisurile şi golurile acestor roci, la baza lor şi în intercalaţiile nisipoase sunt ape potabile, cu debite relativ bogate (1-5 l/s), care dau linii de izvoare din care se alimentează localităţi din zonele Deleni - Hârlău - Sticlăria - Scobinţi, sau Repedea - Pietrăria - Ipatele - Tansa, ş.a. Aceste surse acvifere satisfac numai cerinţe locale de apă.

Apele subterane de interfluvii şi versanţi, cantonate în depozite deluvio-coluviale şi eluviale sau în intercalaţii lenticulare sarmaţiene, sunt ape cu debite relativ reduse (0 - 3l/s), cu variaţii mari ale nivelului hidrostatic, bogate în săruri solubile, fiind în general nepotabile sau la limita potabilităţii. Cele care spală argile şi marne sarmaţiene se încarcă şi mai mult în săruri, dând ape minerale, unele cu proprietăţi curative.

Condiţii meteo locale Teritoriul judeţului Iaşi aparţine zonei de climat temperat - continental aflat sub influenţa

anticiclonilor atlantic şi euro-asiatic.- Radiaţia solară globală, cu valori medii de 116 kcal/cm2 are o distribuţie neuniformă în

cursul anului. 40% din total revine perioadei de vară (iulie = 17 kcal/cm2), în timp ce iarna se realizează doar 10% (ianuarie = 2.2 kcal/cm2).

- Temperatura medie anuală a aerului este cuprinsă între 80 şi 90 în vest şi sud şi între 90 şi 100 în nord şi nord-est, scăzând odată cu creşterea altitudinii. Cele mai mari valori medii lunare se înregistrează în iulie (180- 200 în zonele înalte şi 200-21,50 în zonele joase), iar cele mai mici valori se înregistrează în ianuarie (-30-40 şi chiar sub - 40 pe văi).

- Temperaturile extreme au înregistrat maxime absolute de + 400 şi minime absolute de - 350. Temperaturile de peste 5°C încep de la 23 martie şi durează până spre 11 noiembrie, iar cele ce depăşesc 10°C se înregistrează între 11 aprilie şi 20 octombrie (180-185 zile), aceasta fiind şi perioada de dezvoltare optimă a culturilor agricole.

O caracteristică termică specifică intervalului noiembrie - martie este îngheţul, care se

10

produce în medie toamna în octombrie şi primăvara în aprilie, numărul mediu al zilelor cu îngheţ fiind de 110. Cel mai timpuriu îngheţ s-a înregistrat la 10 septembrie, iar cel mai târziu la 21 mai. În mod obişnuit, primul îngheţ se produce în jurul datei de 14 octombrie, la Iaşi, iar ultimul la 20 aprilie. În dealurile cu înălţimi mai mari de 350 m se înregistrează peste 120 zile cu îngheţ şi peste 40 zile de iarnă, iar în dealurile şi culoarele de vale, cu altitudini mai mici de 350 m, numărul mediu al zilelor cu îngheţ este 110.

Tot în acest interval se produc frecvente fenomene de inversiune termică, când pe văile largi şi joase se acumulează şi stagnează mase reci de aer, înregistrându-se temperaturi mai scăzute decât pe înălţimile limitrofe.

În perioada caldă a anului se înregistrează în medie 85 zile de vară cu temperaturi maxime egale sau mai mari de 250 şi 23 zile tropicale cu temperaturi maxime egale sau mai mari de 300.

- Umiditatea relativă a aerului are valori medii anuale de 75 -76 % în zona înaltă din vest şi sud şi 74 % în zona joasă din est. Cele mai mari valori lunare depăşesc 85-90 % iarna, iar cele mai reduse coboară până la 64 - 65 % vara. Important de menţionat este deficitul de umiditate din aer care se înregistrează în aprilie - mai (67-66%), influenţând negativ dezvoltarea vegetaţiei.

- Nebulozitatea este direct influenţată de temperatura şi umezeala aerului, valoarea medie anuală variind de la 5 zecimi la 6,5 zecimi, cele mai mari valori medii lunare înregistrându-se iarna (peste 7 zecimi). Ca urmare, durata efectivă de strălucire a soarelui variază între 1900 şi 2000 ore/an în zonele înalte din vest şi sud şi între 2000 şi 2100 ore/an în zona câmpiei colinare. În cadrul acestor zone se înregistrează valori mai reduse pe văile principale şi pe Coasta Iaşilor, respectiv sub 1900 ore/an în vest şi sud şi între 1900- 2000 ore/an pe văile din câmpie.

- Precipitaţiile atmosferice care cad pe teritoriul judeţului variază de la 450-500 mm în medie pe an la limitele de nord-est şi sud, la 550 mm în zona de contact dintre zona înaltă şi câmpia colinară şi peste 600 mm în zonele înalte din vest şi sud. În timpul anului regimul precipitaţiilor este de asemenea neuniform, înregistrându-se cantităţi mari în mai şi iunie, uneori şi iulie (65 -75 mm în medie) şi mici în decembrie - martie (25-35 mm în medie). ). În proporţie de 70% ele cad sub formă de ploaie, cu excepţia intervalului din ultima decadă a lunii noiembrie, până în ultima decadă a lunii martie, când se înregistrează 34 - 42 zile cu ninsoare. Din totalul precipitaţiilor, 35-40% cad vara, 23-305 primăvara, 17-23% toamna şi 10-17% iarna.

Caracteristic pentru regimul pluviometric al judeţului este atât abundenţa cât şi deficitul de precipitaţii, ambele fenomene având influenţe negative asupra economiei, mai ales în zona câmpiei colinare. În acest sens menţionăm aversele torenţiale, când într-un timp scurt se înregistrează cantităţi ce depăşesc cu 50 -60% suma lunii respective. Astfel, valoarea maximă căzută în 24 ore a înregistrat la Iaşi 136,7 mm şi la Podu Iloaiei 128,2 mm, la 25 august 1970.

Aversele torenţiale influenţează negativ activitatea economică şi socială, fiind mobilul producerii inundaţiilor şi alunecărilor de teren, activării eroziunii, etc. În general, când precipitaţiile depăşesc 20 mm/24 ore şi solul este deja umed, ori când sunt mai mari de 40 mm/24 ore şi cad pe un sol uscat, apar condiţii de producere a inundaţiilor, se pot deteriora unele culturi, sunt favorizate procesele de scurgere difuză, de eroziune a solului şi de deplasare în masă.

În cursul unui an sunt, în medie, 190 de zile fără precipitaţii, iar gruparea lor în perioada vegetativă a culturilor, are influenţe negative asupra recoltelor.

Valorile evapotranspiraţiei potenţiale anuale oscilează între 600 -700 mm. Deficitul anual de umiditate ajunge până la 150-180 mm, ceea ce necesită compensarea lui prin extinderea suprafeţelor irigate.

Lipsa de precipitaţii măsurabile timp de 10 zile consecutive în perioada aprilie - octombrie şi 14 zile în perioada octombrie - martie duce la apariţia secetelor, frecvente în tot judeţul, dar mai ales în partea de nord-vest.

Pentru zona Iaşi, numărul mediu al zilelor cu precipitaţii sub 0,1 mm este de 123, numărul

11

mediu al perioadelor secetoase este de 3, iar durata medie a perioadelor secetoase este de 13 zile (maxima 22 zile). Secetele influenţează negativ mai ales agricultura judeţului, impunând irigaţiile.

Precipitaţiile sub formă de ninsoare din perioada rece a anului, înregistrează un număr mediu de 40 zile în zona localităţii Iaşi, 33 zile în zona localităţii Cotnari, 31 zile în zona localităţii Podu Iloaiei.

Numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă variază de la 55 la Podu Iloaiei la 65 la Iaşi, iar grosimea medie a stratului de zăpadă variază de la 2 cm la 19 - 20 cm.

În perioadele cu viscol zăpada se depune foarte neuniform, fiind troienită în zonele adăpostite pe grosimi de câţiva metri, influenţând negativ circulaţia rutieră şi feroviară.

Alte fenomene hidrometeorologice care caracterizează clima judeţului şi influenţează negativ activitatea economică sunt: ceaţa, bruma, chiciura, poleiul care se produc cu intensitate şi durată mai mare pe văile largi.

- Vânturile care bat pe teritoriul judeţului se caracterizează prin fluctuaţii mari de direcţie şi viteză, fiind determinate atât de circulaţia generală a maselor de aer cât şi de orientarea reliefului.

Cele mai mari frecvenţe medii anuale le au vânturile dinspre nord-vest ( 23,3% la Iaşi, 29 % la Cotnari) urmate de vânturile dinspre est (14,2 %, vest (9,4 %), sud-est (8,1%) şi nord (7,2%) la Iaşi şi dinspre nord (12%), sud (11%), sud-vest (10%) şi sud-est (9%) la Cotnari.

Cele mai mici frecvenţe le au vânturile dinspre nord-est (3,8% la Iaşi şi 2% la Cotnari).Calmul atmosferic are valori relativ ridicate (22,8 % la Iaşi, 22% la Cotnari), indicând

condiţii de adăpost aerodinamic.Viteza vânturilor a înregistrat valori medii de 5,9 m/s la Iaşi şi 4,6 m/s la Cotnari pe direcţia

dominantă de nord-vest. Viteze medii ridicate s-au mai înregistrat la Iaşi dinspre nord (4,8 m/s), sud-est (4,5 m/s) şi sud (4,7 m/s), iar la Cotnari dinspre nord (3,5 m/s),sud-est (3,1 m/s), sud şi vest (2,9 m/s). În timp, cele mai ridicate valori ale vitezei vântului corespund perioadei de iarnă şi primăvară, când se depăşesc 3 şi chiar 4 m/s în medie.

Pe trepte de viteză, cele mai mari valori se înregistrează pentru intervalul 2-3 m/s (40,8% la Iaşi şi 34,2 % la Cotnari) urmat de intervalul 3-4 m/s (31,9 % la Iaşi şi 39,6 % la Cotnari). Intervalul 3-5 m/s însumează majoritatea valorilor, respectiv 49,0 % la Iaşi şi 57,9 % la Cotnari, rezultând că există posibilităţi pentru valorificarea energiei coliene, mai ales în zonele înalte şi fără obstacole importante. Din cele menţionate până aici rezultă că în general condiţiile climatice ale judeţului sunt în cea

mai mare parte favorabile activităţilor economice - în principal agricultura - şi sociale. Sunt însă şi situaţii când unele elemente climatice au influenţe negative, mai ales pe văile largi şi joase şi în zona câmpiei colinare. De asemenea, trebuie subliniat faptul că unele condiţii meteorologice favorizează poluarea aerului, mai ales în centrele urbane cu surse generatoare de emisii în atmosferă şi situate în zone cu calm atmosferic, inversiuni termice, umezeală redusă şi nebulozitate accentuată, sau cu direcţii ale vântului dinspre surse spre zonele protejate .

* TEMPERATURA MEDIE PRECIPITAŢII2001 10.2 660.1

Tabel 1. Temperatura medie şi precipitaţii pe anul 2001 pentru judeţul Iaşi* N NE E SE S SV V NV Calm

2001 7.9 6.7 17.7 12.7 5.3 13.1 13.5 21.0 3.1Tabelul 2. Frecvenţa vânturilor pe direcţii (%)

* N NE E SE S SV V NV Calm2001 3.1 2.0 2.6 2.9 3.2 2.3 2.5 3.8 -

Tabelul 3. Viteza medie a vântului pe direcţii (m/s)* Datele au fost furnizate de către Centrul Regional Meteorologic Moldova Iaşi

12

Dezvoltarea socio-economică.

Resurse naturale :

a) Resursele soluluiCondiţiile orofito-climatice au determinat o desfăşurare zonală şi chiar o uşoară etajare a

principalelor tipuri de soluri. Defrişarea şi procesele erozionale au determinat degradarea în stadii diferite a solurilor şi scăderea corespunzătoare a posibilităţilor de folosire a lor.

O mare parte din fondul pedologic se caracterizează printr-o fertilitate medie, solurile aflându-se la altitudini mai mici de 350 m, dezvoltate în condiţii fitoclimatice de silvostepă, pe un substrat ce asigură circulaţia apei. În regiunea dealurilor înalte, unde s-au dezvoltat soluri de pădure acide, argiloiluviale, fertilitatea este mai scăzută îndeosebi pentru culturile de câmp.

În judeţul Iaşi solurile aparţin următoarelor tipuri genetice:a. Clasa molisolurilor - (57.7%) - se suprapun cu silvostepa dezvoltându-se îndeosebi între

100 şi 250 m altitudine. Au o mare cantitate de humus şi proprietăţi care le asigură o fertilitate deosebită. Pe pante mai mari ele se află în diferite stadii de degradare. Sunt reprezentate prin:

- cernoziomuri tipice - pe terasele inferioare ale Prutului, Jijiei şi Bahluiului. Sunt soluri cu fertilitate potenţială ridicată;- cernoziomurile cambice (levigate) - largă răspândire în cuprinsul Câmpiei Moldovei, dar şi pe areale apreciabile în sudul şi estul Podişului Central Moldovenesc sau în Podişul Sucevei (Şaua Ruginoasa - Strunga). Se caracterizează printr-o fertilitate ridicată, fiind intens folosite în agricultură;- cernoziomuri argiloiluviale - se găsesc la contactul zonei colinare cu zonele mai înalte de podiş şi au o fertilitate la fel de ridicată ca cele cambice;- solurile cenuşii - au poziţia altimetrică la 200-300 m, dezvoltându-se îndeosebi în fâşiile de racord dintre domeniul forestier şi cel de silvostepă; au o fertilitate medie spre bună.Tot molisoluri sunt rendzinele (pe calcare) şi pseudorendzinele (pe marne), din zonele de

podiş din vest şi sud, fiind deosebit de favorabile pentru silvicultură, păşuni, fâneţe şi chiar pomicultură.

b. Clasa argiluvisoluri - (7.7%) - se desfăşoară la înălţimi de peste 300 m şi cuprinde:- soluri brune argiloiluviale (tipice şi rendzinice) se întâlnesc în zona de contact dintre

câmpia colinară şi zona de podiş între 180 şi 300 m. Potenţialul lor de fertilitate este moderat, fiind favorabile utilizării silvice, pomicole şi viticole;

- soluri brune luvice (tipice şi tipice pseudogleizate) cu o mare cuprindere în zonele de podiş din vestul şi sudul judeţului, la altitudini de 300-450 m, sunt formate sub pădurea de stejar şi gorun. Sunt soluri cu fertilitate moderată favorabile utilizării silvice şi viti-pomicole, dar cu măsuri ameliorative pot fi cultivate şi cu cereale sau plante industriale.

c. Clasa solurilor hidromorfe - (2.0%) - sunt soluri intrazonale cu fertilitate redusă: - lăcovişti (tipice şi salinizate) care se dezvoltă pe depozite lut - argiloase şi argiloase, în care apa freatică, puternic mineralizată se găseşte la adâncimi mai mici de 2 m, iar în unele perioade ale anului urcă până la suprafaţă;- solurile gleice (molice şi salinizate) se găsesc în luncile Siretului şi Moldovei.d. Clasa solurilor halomorfe - (1.6%) - sunt soluri intrazonale frecvente mai ales în lungul

văii din bazinul Jijiei, cărora le aparţin soloneţurile şi soloneacurile. Folosirea lor pentru diverse culturi agricole necesită unele măsuri de ameliorare.

e. Clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate - (31.0%) - completează gama solurilor intrazonale:

13

- soluri aluviale - ocupă porţiuni întinse în cadrul luncilor inundabile ale Siretului, Prutului, Moldovei, Jijiei şi ale altor râuri. Au o fertilitate moderată;- regosolurile şi erodisolurile - se întâlnesc izolat pe versanţii afectaţi de eroziuni intense, atât în

zonă colinară cât şi de podiş. Au în general o fertilitate scăzută;- complex de soluri în zone cu alunecări active sau stabilizate - 14.1% din total clasă.

Conform datelor furnizate de Oficiul de cadastru Agricol şi Organizarea Teritoriului Agricol Iaşi, la data de 31.12.2000 resursele de sol ale judeţului sunt reprezentate prin cele 380.200 ha. folosite ca terenuri agricole, din care 250.300 ha. terenuri arabile.

Datorită caracteristicilor condiţiilor naturale, fondul pedologic agricol este afectat de o serie de factori limitativi: eroziuni, alunecări de teren, exces de umiditate, aciditate, secăturare, poluare. Din această cauză ele se încadrează în medie în clasa mijlocie de productivitate, majoritatea terenurilor (64%) fiind de clasa II şi III de calitate şi numai 18% fiind de clasa I.

Pentru creşterea fertilităţii solurilor afectate sau neafectate de astfel de fenomene de degradare, în judeţul Iaşi există o suprafaţă amenajată cu lucrări de îmbunătăţiri funciare de 312.501 ha, din care:

- combaterea eroziunii solurilor - 127.721 ha- irigaţii - 55.432 ha- desecări - 47.512 ha- îndiguiri - 62.841 ha- combaterea acidităţii solurilor - 6.200 ha- combaterea eroziunii de adâncime (torenţi) - 5.07 kmÎn structura agricolă se detaşează suprafaţa ocupată cu terenuri arabile - 65.83 %, după care

urmează cele ocupate cu păşuni şi fâneţe naturale - 28.56 %, vii - 3,29 % şi livezi - 2,31%.Cele mai întinse suprafeţe agricole se găsesc în aria centrală a judeţului, ce corespunde

câmpiei colinare. Tot aici se întâlnesc şi cele mai întinse terenuri destinate culturilor de câmp. Cele mai mari suprafeţe de teren arabil le deţin 14 comune care totalizează circa 30 % din întreaga suprafaţă arabilă a judeţului, având fiecare peste 4.000 ha teren arabil. La contactul cu podişurile din vest şi sud, pădurile, păşunile şi fâneţele naturale, viile şi pomii fructiferi au o extensiune mai mare ţi reduc terenul arabil din unele comune la sub 45 % din suprafaţa agricolă, în comunele Tomeşti, Bârnova şi Mădârjac.

Terenurile agricole au avut în perioada de tranziţie 1989 - 2000 o dinamică foarte activă cu modificări în structura folosinţelor după cum urmează:

- suprafaţa agricolă a crescut cu 2.542 ha- suprafaţa arabilă a scăzut cu 3.683 ha - suprafaţa cu păşuni a crescut cu 8.666 ha- suprafaţa cu fâneţe a scăzut cu 1.754 ha- suprafaţa cu livezi a scăzut cu 85 ha- suprafaţa cu vii a scăzut cu 602 haDe remarcat că această creştere a suprafeţelor cu păşuni nu s-a făcut în baza unui program

de înfiinţare a păşunilor, ci ca urmare a abandonării a numeroase suprafeţe arabile. Păşunile rezultate sunt practic neexploatabile.

Reducerea suprafeţelor plantate cu viţă de vie a fost determinată de dezafectarea unor suprafeţe din podgoriile Iaşi, Cotnari şi Miroslava, şi cultivarea pe micile parcele ale ţărănimii cu hibrizi, plantaţii de calitate redusă. Următoarele comune au peste 10 % din suprafaţa totală ocupată de vii: Bârnova, Comarna, Cotnari, Tomeşti şi municipiul Iaşi.

Suprafeţele cu livezi s-au redus datorită abandonării şi defrişării lor de către noii proprietari.

14

b) Resursele subsolului Resurse mineraleÎn funcţie de alcătuirea geologică, resursele minerale din subsolul judeţului Iaşi pot fi

grupate în două categorii: resurse legate de soclu şi resurse legate de cuvertură. Acestea din urmă, la rândul lor, pot fi separate în resurse legate de cuvertura acoperită (care nu aflorează) şi resurse legate de cuvertura descoperită.

Resurse posibile legate de fundamentLa Todireni, Bătrâneşti, la est de Hârlău, Movileni, Ţigănaşi şi Popeşti s-au evidenţiat

câteva anomalii gravimetrice şi magnetice asemănătoare celor din Dobrogea de Nord (Palazu Mare), care nu exclud posibilitatea prezenţei unor zăcăminte de fier în fundamentul Platformei Moldoveneşti. Coloanele de roci extrase din fundamentul cristalin, prin foraje adânci, n-au relevat existenţa unor concentraţii minereice de fier. Totuşi, nu poate fi exclusă definitiv posibilitatea existenţei acestora, însă punerea lor în evidenţă ar necesita noi prospecţiuni geofizice de mare precizie şi controlul anomaliilor prin foraje adânci (fundamentul se află la sub 1000 m adâncime).

Resurse legate de formaţiunile cuverturii aflate sub nivelul de eroziunea) Hidrocarburi - Din prospecţiunile efectuate până în prezent, rezultă că potenţialul petro-

gazeifer din cuvertura Platformei Moldoveneşti, aferentă judeţului Iaşi, este foarte redus, iar investigaţiile făcute n-au dus la identificarea unor zăcăminte exploatabile. S-a conturat, totuşi, în cuprinsul formaţiunilor sarmaţiene, un culoar între Târgu Frumos şi Hîrlău, în care apar coloane lentiliforme, foarte mici, cu gaze (cum este cel de la Hârlău - Deleni) lipsite, însă, de importanţă economică. În situaţia actuală se poate pune întrebarea dacă aceste capcane foarte mici, cu acumulări de gaze, nu ar fi rentabile de exploatat pentru necesităţi locale.

b) Fosforite - Investigaţiile făcute de I.P.G.G.- Bucureşti au relevat că rocile cu fosfaţi, în grosime de 3-5 m, se găsesc în baza depozitelor cenomaniene. Fosfaţii apar într-un nivel detritic greso-microconglomeratic, sub formă de oolite şi ca ciment, fiind asociaţi cu glauconit. Analizele au stabilit un conţinut de P2O5 de 18,65%. Prospecţiunea fosfaţilor pe Platforma Moldovenească (inclusiv a judeţului Iaşi) este executată de I.P.E.G.- Suceava.

c) Gips, calcare, gresii, nisipuri, argile- Resursele de acest tip, din cadrul cuverturii acoperite, nu prezintă importanţă şi nici nu se pune problema investigaţiilor, deoarece majoritatea se găsesc şi în cuvertura descoperită.

Resurse legate de formaţiunile cuverturii aflate peste nivelul de eroziuneResursele utile care apar în cuprinsul cuverturii, aflate deasupra nivelului de eroziune

(inclusiv depozitele cuaternare) sunt reprezentate prin: argile, siltite, nisipuri, pietrişuri, calcare, gresii, luturi loessoide, luturi deluviale şi coluviale.

a) Argile, siltite şi luturi - în alcătuirea cuverturii sarmaţiene participă, în proporţie mare, rocile pelitice (argile şi siltite). Cele mai mari acumulări se găsesc în Basarabianul inferior, până sub calcarul oolitic de Repedea, în jumătatea estică a judeţului (la est de linia Târgu Frumos - Hârlău). Argilele şi siltitele sarmaţiene sunt utilizate în industria ceramică şi a cărămizilor. Cea mai importantă exploatare este la Tomeşti- Vlădiceni (10 ha).

Acumulările de argilă din aceste perimetre sunt situate în zone uşor accesibile, la suprafaţă prezentând o copertă subţire, cu surse de energie şi apă în apropiere.

Luturile loessoide - cât şi luturile deluviale şi coluviale, sunt utilizate, la fel ca şi argilele sarmaţiene, ca materie primă în industria ceramicii şi a cărămizilor. Pe scară largă se valorifică în zona din apropierea municipiului Iaşi - la Tomeşti, Holboca,Vlădiceni şi Ciurea (pe 5 ha). De asemenea, se exploatează şi în alte puncte pentru cărămidării şi olării în cadrul unor consilii locale şi a unor foste C.A.P.-uri. Pentru unele din aceste cariere s-au făcut şi estimări de rezerve.

b) Nisipuri- Există acumulări de grosimi mari, între 5- 25 m, cum sunt nisipurile de Buda - Sireţel, de Bârnova, de Şcheia şi de Păun.

15

Nisipul de Buda - Sireţel are o grosime de cca. 10- 12 m. Înainte de primul război mondial a fost utilizat ca materie primă pentru sticlă. În prezent, se exploatează intermitent, pe plan local, pentru mortare. Din datele analitice existente, rezultă că în stare naturală nu îndeplineşte condiţiile de calitate pentru a fi utilizat ca materie primă pentru sticlă, în schimb corespunde ca material de formare pentru turnarea aliajelor neferoase.

Nisipul de Bârnova, cu o grosime de 10-25 m, are o extindere foarte mare pe teritoriul judeţului Iaşi. A fost studiat în aflorimentele de la Bârnova, Dobrovăţ, Răducăneni şi Pocreaca.

Nisipul de Şcheia, în grosime de 10 - 15 m, dar cu intercalaţii de gresii şi calcare, în stare brută nu îndeplineşte condiţii de calitate, pentru a fi utilizat ca material de formare pentru turnarea de aliaje neferoase şi a unor piese mici din fontă cenuşie sau fonte de calitate, cu greutate sub 100 kg.

Nisipul de Păun s-a dovedit apt ca material de formare în turnarea aliajelor neferoase, turnarea în vid, confecţionarea formelor coji şi turnarea fontei pentru piese mici. De asemenea, este bun şi la fabricarea silico- calcarelor.

A doua categorie de nisipuri o reprezintă cele din albia Moldovei (dintre Cristeşti şi Mirosloveşti) şi din albia Siretului (dintre Lespezi şi Mirceşti). Rezervele sunt mari şi se regenerează periodic la viituri. Spre exemplu, în albia Siretului au grosimi de până la 5 - 7 m, se exploatează sistematic în zona Paşcani, fiind utilizate pentru betoane şi mortare. Nisipuri de acelaşi fel se găsesc şi în valea Prutului - la Grozeşti, Victoria şi Probota.

c) Pietrişuri - Pe raza judeţului Iaşi pietrişurile exploatabile apar în albiile Moldovei şi Siretului, unde sunt asociate cu nisipuri:

- Exploatare agregate minerale albie, comuna Lespezi - sat Buda - 2 ha;- Exploatare agregate minerale, comuna Lespezi - 7 ha;- Exploatare agregate minerale, Paşcani -10 ha;- Exploatare agregate minerale, Stolniceni- Prăjescu - 10 ha;- Exploatare agregate minerale, comuna Hălăuceşti - sat Luncaşi - 7 ha;- Exploatare agregate minerale, pod Butea - 1ha;- Exploatare agregate minerale, comuna Cristeşti - 7 ha;- Exploatare agregate minerale, comuna Moţca - 5 ha;- Exploatare agregate minerale, comuna Mirosloveşti - 1 ha.d) Calcare - În cuprinsul judeţului apar câteva intercalaţii de roci calcaroase (calcare

oolitice), cum sunt cele de Hărmăneşti, de Criveşti şi de Repedea. Grosimea lor este redusă, variind între 1 şi 5 m (foarte rar depăşesc această grosime). Se exploatează pentru necesităţi locale, în cariere mici, la Corneşti, Deleni, Bârnova, Şcheia etc. Caracteristicile fizico - mecanice şi rezervele acestor calcare au fost cercetate de către fostul I.G.P.S.M.S. Bucureşti. Calcarele prezintă importanţă pe plan local datorită grosimii pe care o au, rezervele sunt mici şi, în majoritatea cazurilor, copertele au grosimi de 3 m.

e) Gresii - Apar, la fel ca şi calcarele, sub formă de intercalaţii în depozitele sarmaţiene. Zăcământul cel mai important se găseşte în perimetrul localităţii Deleni- Hârlău. Se exploatează într-o carieră organizată, pe un front de cca. 1 km, fiind utilizată ca piatră spartă pentru drumuri şi parţial pentru construcţii (fundaţii). Rezervele confirmate sunt mari, iar condiţiile de exploatare favorabile.

Alte iviri de gresii se cunosc şi se exploatează, în cariere mici, la Bazga - Răsuni şi Stroeşti - Coasta Măgurii.

f) Nămoluri - cu proprietăţi curative se găsesc la Leţcani şi Lungani. Nămolul de la Leţcani se formează prin procese biochimice într-un braţ mort al Bahluiului.

Ca urmare a alcătuirii geologice, teritoriul judeţului Iaşi este sărac în resurse minerale utile. Este lipsit de resurse energetice (petrol, gaze şi cărbuni) şi de minereuri. După cum am arătat, există

16

unele indicaţii privind posibilitatea prezenţei unor concentraţii de minerale exploatabile de fosfaţi. Rocile care au cea mai mare pondere sunt argilele şi nisipurile. Deşi sunt considerate roci comune, asupra lor trebuie îndreptată atenţia cercetării, atât fundamentale cât şi practice, în vederea valorificării lor.

Apele mineraleApele minerale constituie o resursă regenerabilă, extrem de importantă, de valoare naţională

sau internaţională, dar insuficient valorificată, cu însuşiri atât curative cât şi alimentare remarcabile.Apele de adâncime de pe teritoriul judeţului Iaşi sunt puternic mineralizate datorită

dizolvării sărurilor din sedimente. De exemplu, forajele de adâncime executate în punctul Nicolina-Iaşi (1032 m) au pus în evidenţă existenţa unor ape clorosodice şi clorocalcice, foarte slab radioactive, cu o mineralizare foarte ridicată, variind între 57,78 g/kg şi 63,69 g/kg, din care 25,11 - 43g/kg NaCl şi 16-30 g/kg CaCl2, la care se adaugă conţinuturi reduse de NaCl, CaSO4 şi Ca(HCO3)2. Pe lângă acest complex acvifer din fundament, s-a constatat existenţa a încă două complexe acvifere, unul în formaţiunile paleozoice, cu ape clorosodice, cu concentraţie mare în săruri, şi altul în formaţiunile miocene cu ape clorosodice, sulfuroase, bromo-iodurate, bicarbonatate, alcaline, calcice, magneziene, cu o concentraţie mare în săruri.

Pentru calităţile lor terapeutice, aceste ape se valorifică în cadrul complexului balnear format din: un spital de recuperare cu bază de tratament, o policlinică balneară, un pavilion de cazare şi tratament şi o plajă amenajată. Rezerva exploatabilă de apă subterană minerală de la Nicolina, confirmată de către Comisia de Rezerve Geologice în 1979, s-a ridicat la valoarea de 299 mc/zi.

În prezent, necesarul de apă minerală pentru nevoile de tratament sunt de circa 260 mc/zi, ceea ce impune o utilizare raţională a acestor resurse. Ape minerale similare s-au semnalat şi în forajul Deleni-Hîrlău.

În judeţul Iaşi se găsesc numeroase izvoare clasificate drept minerale, având compoziţie chimică şi mineralizări variate, de la cele oligominerale cu mineralizări sub 1g/l, la cele alcaline, alcalino-feroase, clorurate-sodice, iodurate, sulfatate, sulfuroase, cu mineralizări între 1 şi 20 g/l. Principalele puncte cu izvoare sunt: loc. Strunga (sulfuroase, bicarbonatate, sodice, sulfatate) cu un debit exploatabil de 80 mc/zi, loc. Răducăneni (cloro-sodice, iodo-bromurate), loc. Pârcovaci (bicarbonatate, magneziene, calcice), loc. Breazu şi Grădina Botanică (sulfuroase, bicarbonatate, sodice), Băiceni (sulfuroase, bicarbonatate, sodice), loc. Bohotin şi Cucuteni.

c) Resurse de vegetaţie şi faună Vegetaţia Diversitatea condiţiilor pedo-climatice şi oro-hidrografice ale judeţului Iaşi, au determinat

instalarea unei vegetaţii foarte variate, cu elemente floristice bogate şi de origini diferite, ca urmare a interferenţei pe acest teritoriu a provinciei central-europene est-carpatice cu provincia ponto-sarmatică.

Vegetaţia naturală aparţine zonei forestiere în vest şi sud şi zonei de silvostepă în nord-est, sud-est şi extremitatea sudică. Limitele acestor zone sunt dificil de trasat, datorită tranziţiilor difuze, pătrunderii adânci a văilor în podiş şi modificărilor antropice. Zona forestieră este caracteristică sectoarelor înalte de podiş din vest şi sud, fiind reprezentată prin păduri de foioase, ce aparţin etajului stejarului şi gorunului, iar în părţile cele mai înalte, limitei inferioare a fagului.

Pădurile de fag (Fagus silvatica, F. taurica), pure sau în amestec, se întâlnesc în nord-vestul judeţului în Dealul Mare - Hârlău, dealurile Moţcăi şi în sud pe platourile Poieni - Bârnova, Cheia Domniţei, Ipatele, Tansa. Aceste făgete acoperă culmi, platouri şi versanţi cu expuneri diferite, aflate de regulă la peste 350-400 m altitudine absolută, sub formă de areale relativ reduse. Însoţitorii obişnuiţi cu care fagul formează arborete de amestec sunt reprezentaţi în principal prin gorun,

17

carpen şi tei, la care se adaugă cu o frecvenţă mai redusă, paltinul, arţarul, ulmul, frasinul, stejarul, teiul argintiu, scoruşul cireşul, etc. Arbuştii şi flora ierboasă au o slabă dezvoltare în aceste păduri umbroase.

Dintre arbuşti sunt prezenţi: alunul, voinicelul, dârmozul, clocotişul, cornul, sângerul, socul, ş.a., iar din flora ierboasă fac parte: firuţa de pădure, aliorul de pădure, toporaşul de pădure, obsiga de pădure, lăcrămioara, sângele voinicului, susai de pădure etc.

Etajul gorun-stejar are o dezvoltare mai mare, ocupând în general suprafeţele cu altitudini de peste 200-300 m. Cele două specii de bază sunt asociate frecvent cu carpenul, teiul, jugastrul, frasinul, arţarul, ulmul de câmp, cireşul, mărul pădureţ, părul pădureţ, uneori teiul argintiu, teiul cu frunza lată.

Prezenţa luminişurilor în pădurile de foioase permite o frecvenţă mai mare a arbuştilor: alun, dârmoz, călin, voinicelul, clocotiş, corn, sânger, lemn câinesc, verigariu, cruşin, lemn râios porumbar, măcieş, etc., precum şi o bogată floră ierboasă: vinariţă, jaleş, mierea ursului, pecetea lui Solomon, urzică moartă , plus cunoscutele efemeride de primăvară: ghiocel, viorea, toporaş, lăcrămioară, brebenel, etc.

Pajiştile zonei forestiere sunt formate preponderent din asociaţii de păiuş, firuţă zâzanie, bărboasă, păiuş, firuţă cu bulb. Zona de silvostepă este caracteristică câmpiei colinare, dar se întâlneşte şi în sectoarele mai joase ale podişului din sud (dealurile Prutului şi depresiunea Negreşti), unde climatul este de un continentalism mai accentuat, iar solurile sunt cernoziomice sau cenuşii.

Vegetaţia naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure (şleauri) şi pajişti, puternic transformate şi modificate antropic.

Pădurile silvostepei sunt formate din şleauri de gorun şi stejar, alături de care se întâlneşte: carpenul, teiul, arţarul, jugastrul, ulmul, cireşul, şi mai rar, stejarul brumăriu mojdreanul, cărpiniţa, teiul pucios, arţarul tătărăsc. Stratul de arbuşti, dezvoltat mai ales la periferia pădurilor este constituit din aceleaşi esenţe ca în cazul pădurilor de stejar şi gorun ale zonei forestiere, la care se adaugă: voniceriul pitic, migdalul pitic, caragana, cireşul pitic, scumpia, verigariul .

Pajiştile silvostepei sunt formate din asociaţii de păiuş, colilie, firuţă cu bulb, bărboasă, pin gros, obsigă peliniţă, laptele câinelui , etc.

În cadrul zonei de silvostepă se diferenţiază fâşii sau areale reduse cu vegetaţie stepică, întâlnite în lungul văii Prutului, Jijiei, Bahluiului, Bahluieţului, Miletinului, Jijioarei, pe forme joase de relief (lunci neinundabile, terase joase, glacisuri şi conuri de dejecţie), suprapunându-se în cea mai mare parte vegetaţiei de luncă.

Vegetaţia stepică este formată din pajişti în care se întâlnesc asociaţii de colilie, negară , păiuş, pir, firuţă cu bulb, bărboasă, pir gros, obsigă, peliniţă, laptele câinelui, ş.a. Izolat, apar tufişuri de arbuşti pitici ca porumbarul, migdalul pitic, vişinul pitic, trandafirul pitic, măcieşul, păducelul.

Vegetaţia specifică luncilor este formată din asociaţii de pir târâtor, iarba câmpului, firuţă de câmp, păiuş, zâzanie, coada vulpii etc. Izolat, se întâlnesc pâlcuri de pădure (zăvoaie) formate mai ales din esenţe moi: salcie, răchită, plop. În lunca Prutului se mai întâlnesc şi păduri de esenţe tari: stejar, ulm, frasin. cea mai mare.

FaunaElementele faunistice ale judeţului Iaşi sunt strâns legate de specificul învelişului vegetal,

putându-se deosebi o faună caracteristică pădurilor, silvostepei - stepei şi luncilor, precum şi o faună acvatică. Fauna pădurilor, întâlnită în masivele forestiere din vest şi sud, este reprezentată prin următoarele grupe şi specii:

18

a) Mamiferele frecvent întâlnite sunt: căprioara, mistreţul, cerbul carpatin, lupul, vulpea, iepurele, pisica sălbatică, veveriţa, jderul, nevăstuica, pîrşul, viezurele, dihorul, şoarecele scurmător, şoarecele de pădure .

b) Avifauna este bine reprezentată, dintre cele mai caracteristice fiind: ghionoaia, ciocănitoarea mare, ciocănitoarea de stejar, ciuful de pădure, huhurezul mic, cucuveaua, buha, şorecarul comun, gaia roşie, gaia neagră. Foarte comune sunt: piţigoiul, cinteza, sticletele, câneparul, botgrosul , mierla, ciocârlia de pădure, sfrânciocul etc

c) Reptilele din zona forestieră au în general specii puţine: vipera, şarpele de pădure, şarpele de alun, iar în poieni, şopârla .

d) Amfibienii sunt reprezentaţi de: broasca de pădure, broasca râioasă brună, brotăcelul, broasca roşie de pădure, tritonul, buhai de baltă.

Fauna silvostepei şi stepei este mai săracă, fiind mult diminuată în urma expansiunii activităţilor umane.

a) Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozătoarelor: popândăul, căţelul pământului, şoarecele de stepă, şoarecele de câmp, şobolanul de câmp, hârciogul, iepurele, iepurele de vizuină, ultimul colonizat în 1905 la Cristeşti lângă Iaşi, de unde s-a răspândit repede în jur.

Mai pot fi menţionate de asemenea, dihorul, nevăstuica, bursucul (sau viezurele), vulpea, iar uneori, în apropierea zonelor forestiere, căprioara, mistreţul şi chiar lupul.

b) Pasările caracteristice silvostepei şi stepei sunt: prepeliţa sau pitpalacul, potârnichea, ciocârlia, fîsa de câmp, presura, sticletele, cinteza, graurul, turturica, guguştiucul, pupăza, cucul, câneparul, porumbelul, mărăcinarul, vrabia, rândunica, lăstunul, cioara. În pădurile de silvostepă de la Aroneanu şi Corneşti a fost colonizat fazanul .

Dintre păsările răpitoare menţionăm şorecarul comun şi gaia.c) Amfibienii habitează într-un mediu acvatic sau mai umed şi umbrit, fiind reprezentaţi de:

brotăcele şi buhaiul de baltă. Fauna luncilor nu se deosebeşte prea mult de cea din stepă. De remarcat este totuşi prezenţa în lunca Prutului a vidrei, în prezent o raritate.

Fauna acvatică are o distribuţie sub formă de areale reduse, legate de apele stagnante sau curgătoare.

Dintre mamiferele mai comune menţionăm şobolanul de apă şi chiţcanul, iar cu mod de viaţă strict acvatic şi destul de rar, vidra.

Păsările sunt numeroase şi variate în zonele de luncă şi luciu de apă, multe prezentând interes cinegetic. Dintre cele mai frecvente menţionăm: raţa mare, raţa mică, raţa cârâitoare, raţa suliţar, raţa cu gât roşu, gâsca de vară, gârliţa mare, gârliţa mică .

Dintre amfibieni menţionăm: broasca ţestoasă de apă, broaştele de lac, tritonii, buhaii de baltă. Fauna piscicolă este de asemenea bogată şi variată atât în lacuri, cât şi în apele curgătoare (mai ales in cele mari Prut şi Siret), speciile mai importante fiind: crapul, şalăul, somnul, ştiuca, plătica, mreana, cleanul, scobarul, obleţul, bibanul. În iazuri şi acumulări au fost introduşi crapi chinezeşti care s-au adaptat bine şi cu rezultate promiţătoare.

Ca şi vegetaţia naturală şi fauna judeţului a fost puternic afectată de intervenţiile umane, care au dus la restrângerea arealelor, modificarea componenţei speciilor şi a posibilităţilor de habitat, reducerea numerică şi chiar dispariţia unor specii. Datorită rolului important al faunei în alimentaţia populaţiei şi în menţinerea echilibrului biologic al biocenozelor şi ecosistemelor, rezultă necesitatea protejării şi ocrotirii faunei, prin instituirea de rezervaţii naturale sau protecţii speciale pentru speciile vulnerabile sau periclitate (33 specii).

19

d) Resursele de apăConform PATN - Secţiunea II judeţul Iaşi se înscrie din punct de vedere al resurselor de apă

dulce în zona cu resurse specifice mai mici decât media pe ţară, diferenţiat pe bazine hidrografice astfel:între 50 - 100% din resursa medie, pentru bazinele Siret şi Bârlad, respectiv partea de vest şi sud a

judeţului;sub 50% din resursa medie pentru bazinul Prut, respectiv partea central - nordică şi de sud-est a

judeţului;Conform datelor furnizate de Direcţia Apelor Prut Iaşi rezultă următoarele:

- resursele de apă de suprafaţă cu calităţi corespunzătoare şi exploatabile sunt reprezentate de principalele râuri Prut şi Siret;- debitele medii specifice variază între 0,96-2,55 l/s/km² în bazinul Prut, între 1,2 - 3,6 l/s/km² în bazinul Bârlad şi între 2,5-7,5 l/s/km² în bazinul Siret;- scurgerea lichidă teritorială înregistrează variaţii mari.

20

2. AerStarea atmosferei din judeţul Iaşi rezultă din prezentarea următoarelor aspecte: poluarea de

impact, inventarul emisiilor substanţelor care distrug stratul de ozon (O.D.S.), inventarul gazelor cu efect de seră şi a emisiilor de substanţe acidifiante, a metalelor grele şi de particule în suspensie.

2.1. Schimbări climatice. Protocolul de la Kyoto

În conformitate cu prevederile Protocolului de la Kyoto, România trebuie să reducă emisiile celor 6 gaze cu efect de seră prevăzute în protocol (CO2, CH4, N2O HFC, PFC şi SF6) cu 5-8% faţă de nivelul înregistrat la nivelul anului 1990, în perioada de angajare 2008-2012.

În judeţul Iaşi există unele măsuri importante de retehnologizare şi eficientizare energetică a activităţii unor agenţi economici şi în primul rând trecerea CET 2 Iaşi de la funcţionarea pe lignit la funcţionarea pe huilă ce a determinat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră astfel încât se poate considera că acest obiectiv a fost atins. Pentru municipiul Iaşi este în formare şi implementare începând din septembrie 2001, o agenţie locală de gestionare eficientă în domeniul energiei şi mediului (ALGEPM) sub egida Uniunii Europene. În momentul de faţă se lucrează la planul de activitate (master plan energetic), ce va trebui să fie efectiv operabil de la sfârşitul anului 2002 şi care se referă în mod deosebit la retehnologizarea, eficientizarea energetică şi protecţia mediului.

2.2. Efectul de seră.Inventarul emisiilor de poluanţi atmosferici scoate în evidenţă faptul că în cursul anului

2001 sursele de poluare a atmosferei, fixe şi mobile, din judeţul Iaşi au emis în atmosferă o cantitate totală de 3.239.116 tone echivalenţi CO2 . Principalii poluanţi sunt reprezentaţi prin CO2 - 2957819 tone, N2O - 219,62 tone şi CH4 - 18482 tone. Sursele de poluare care generează aceste cantităţi de substanţe poluante sunt reprezentate de traficul rutier (56,5 % din totalul emisiilor în echivalenţi CO2 ), CET II Iaşi (13,4 % echivalenţi CO2), CET I Iaşi (13,2 % echivalenţi CO2), centralele termice de cvartal, maşini de gătit, sobe (4,5 % echivalenţi CO2 ), animale domestice (3,9 % echivalenţi CO2), Societatea Naţională Transport Gaze Naturale (2,2 % echivalenţi CO2), RAGCL Paşcani (0,95 % echivalenţi CO2), SC ROMPAK SA Paşcani (0,6 % echivalenţi CO2 ), RA Termoficare Iaşi (0,5 % echivalenţi CO2).

Am considerat utilă prezentarea emisiilor în echivalenţi CO2 deoarece raportarea se poate face cu o singură cifră pentru întreaga clasă de poluanţi( gaze care provoacă efectul de seră). Factorii de clasificare (echivalare) luaţi în considerare sunt: 1 (CO2) , 11 (CH4) şi 270 (N2O) şi aceştia exprimă faptul că 1 kg de metan consumat provoacă acelaşi efect de seră cât 11 kg CO2 şi 1 kg N2O cât 270 kg CO2.

CO2 N2OEchiv N2O CH4 echiv CO2 Total

trafic judeţul Iaşi 1810375 57.778 15600 267.47 2942.152 1828918Termoelectrica CET 2 Iaşi 429857.8 17.257 4659.5 2.7094 29.80334 434547.1Termoelectrica CET1 Iaşi 393682 128.48 34690 2.1638 23.80201 428395.5

Centrale termice rezidenţiale, maşini de gătit, sobe 143663 7.1831 1939.5 11.924 131.1643 145733.6

animale domestice 0 0 0 11387 125256.6 125256.6

21

Societatea Naţională Transport Gaze Naturale TRANSGAZ SA. Sucursala de transport Gaze

Naturale Mediaş, Regionala de Transport Bacău, Sector Iaşi. 0 0 0 6387.7 70265.21 70265.21

R.A.G.C.L. Paşcani 30594.43 1.6102 434.76 1.3419 14.76047 31043.96SC ROMPAK SA IAŞI 17975.52 0.9461 255.44 0.7852 8.63771 18239.6

REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE IAŞI 17199.75 0.9053 244.42 0.7544 8.298125 17452.47SC FORTUS SA Iaşi 16125.97 0.8604 232.31 1.2119 13.33047 16371.61

RAJAC IAŞI + SECTII 10204.1 0.0197 5.3197 107.66 1184.236 11393.65SC TERMOSERV SA TÂRGU FRUMOS 10926.9 0.5751 155.28 0.4793 5.27175 11087.45

SC UNIREA SA IAŞI 10347.3 0.277 74.79 2.2636 24.89993 10446.99UNIVERSITATEA AL. I. CUZA IAŞI 6542.372 0.3443 92.971 0.5739 6.312815 6641.655

SC MOLDOMOBILA SA IAŞI 6174 0 0 2.4696 27.1656 6201.166SC ANTIBIOTICE SA IAŞI 6053.4 0.3186 86.022 0.2644 2.908818 6142.331

SNP PETROM SA BUCUREŞTI SUCURSALA PECO IAŞI 4585.576 0.8794 237.44 0.0942 1.036466 4824.058

D.A.C. PASCANI 1410.4 0 0 299.3 3292.3 4702.7SC SIRETUL SA PAŞCANI 4579 0.241 65.07 0.2 2.20033 4646.27

AEROPORTUL IAŞI 3387.75 0.1285 34.695 0.12 1.32 3423.765Tabel 2.2.1. Principalele emisii de gaze cu efect de seră

Faţă de anul 2000 se constată o creştere cu 6 % a emisiilor de gaze cu efect de seră, exprimate în echivalenţi CO2 , creştere datorată emisiei în atmosferă a unor cantităţi mai mari de CO2 provenite din traficul auto.

2.3. Deteriorarea stratului de ozon din stratosferă.

În municipiul Iaşi nu există agenţi economici producători de substanţe care epuizează stratul de ozon, ci numai agenţi economici care utilizează sau comercializează astfel de substanţe.

În anul 2001 au fost identificaţi şi inventariaţi un număr de 24 agenţi economici utilizatori de substanţe care epuizează stratul de ozon dintre care doi agenţi economici desfăşoară şi activităţi de comercializare de astfel de substanţe (SC TITIFRIG SRL IAŞI şi SC CONFORTEX SRL IAŞI).

Tipurile substanţelor utilizate şi cantitativ inventariate în anul 2001 sunt prezentate în tabelul următor:

Nr. crt

Substanţe care epuizează stratul de ozon (ODS)

Cantitate (kg/an) Pierderi în mediu (kg/an)

Primit Consumat Stoc Aer Apă1 CF2Cl2 4427,50 4668,8 1637,4 1631,6 -2 CHF2Cl 156,57 1527,5 463,67 23,5 -3 Freon R134 630,65 159,85 173,6 126,5 -4 Freon R502 269,6 247,35 131 - -5 Freon R11 83 62 21 - -6 Freon R123 - - 300 - -

Tabel 2.3.1. Tipurile de substanţe ce epuizează statul de ozon

22

Începând din luna decembrie 2000, în Iaşi, la SC CONFORTEX SRL funcţionează un Centru Zonal de recuperare şi reciclare a agenţilor frigorifici sub patronajul direct al ONUDI Viena şi reprezentată în România prin ICPIAF Cluj – Napoca.

Periodic, în cadrul acestui centru sunt instruiţi şi atestaţi operatorii din domeniul service-ului frigorific.

Unităţile şi persoanele fizice participante la aceste instruiri/atestări primesc, contra cost, aparate specifice recuperării, stocării şi transportului de agenţi frigorifici poluanţi, iar IPM Iaşi, prin controale sistematice efectuate de SIEUIM, BGDSCP verifică modul de implementare a procedurii de recuperare şi valorificare a agenţilor frigorifici epuizaţi, conform prevederilor Legii nr. 159/2000 prin care s-a aprobat Ordonanţa Guvernului nr. 89/1999 privind Regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon.

2.4. Acidifierea.

Emisii anuale de dioxid de sulf, monooxid şi dioxid de azot şi amoniacÎn atmosfera judeţului Iaşi au fost emise în cursul anului de raportare 30497 tone echivalenţi

SO2. Principalele substanţe poluante sunt reprezentate prin: SO2 (4928,62 tone), NOx (23137,7 tone), NH3 (4933,29 tone), HCl (0.055 tone) şi fluoruri (0,128 tone).Principalele surse de poluare a atmosferei care generează aceste substanţe poluante sunt reprezentate prin: traficul rutier- 44,7 % din totalul echivalenţilor de SO2, animalele domestice, mari emiţătoare de amoniac – 25,7 % echivalenţilor de SO2, , CET II Iaşi – 12,9 echivalenţilor de SO2, CET I Iaşi – 9,5 % echivalenţilor de SO2, locuitori din zonele urbane şi rurale neracordaţi la reţea de canalizare – 4,3 % echivalenţilor de SO2, utilizare îngrăşăminte – 0,68 % echivalenţilor de SO2, DAC Paşcani 0,68 % echivalenţilor de SO2,, centralele termice de cvartal, maşini de gătit, sobe 0,27 % echivalenţilor de SO2, SNP PETROM SA Sucursala PECO Iaşi – 0,2 % echivalenţilor de SO2, . Factorii de clasificare luaţi în considerare sunt 1 (SO2), 0,7 (NO2), 1,88 (NH3), 0,88 ( HCl), 1,6 (HF). Faţă de anul 2000, se constată o creştere cu cca 1,2 % a cantităţilor de substanţe poluante exprimate în echivalenţi SO 2, emisiei unor cantităţi mai mari de NO2 provenite din traficul rutier.

Calitatea aerului ambiant - aciditateIndicatorii specifici urmăriţi pentru stabilirea calităţii apelor colectate din precipitaţii sunt:

pH, conductivitate, rezidiu fix, amoniu, azotaţi, azotiţi, cantitatea de precipitaţii, aciditate/alcalinitate, cloruri.

Rezultatele obţinute au pus în evidenţă producerea de ploi acide episodice în zona Bârnova limitrofă municipiului Iaşi.

Acid. mEq/l 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12Copou

Sediu I.P.M. 0.160.08 0.08 0.11 0.1 0.16 0.15 0.54 0.13 0.14 0.09 0.08

Statie Meteo aeroport 0.120.11 0.23 0.28 1.02 0.24 - - 0.2 0.08 0.08 0.16Bârnova - - 0.11 0.1 0.4 0.28 0.2 0.188 0.16 0.08 - -Paşcani 0.220.08 0.27 0.06 0.8 0.12 0.2 0.2 0.012 - - -

Tabel. 2.4.1. Evoluţia indicatorului aciditate pentru precipitaţii în staţiile de urmărirea amplasate în judeţul Iaşi

pH 01 0203 04 05 06 07 08 09 10 11 12Copou Sediu APM 6.926.95 6.95 6.9 6.8 6.58 6.85 6.95 6.52 6.63 6.81 6.32

23

Statie Meteo aeroport 6.746.68 6.41 6.79 6.13 6.8 - - 6.54 6.9 6.72 5.39Bârnova - - 6.71 6.5 6.87 6.56 6.9 6.51 6.65 6.88 - -Paşcani 6.956.75 6.85 6.8 6.1 6.98 6.9 6.9 6.95 - - -

Tabel. 2.4.2. Evoluţia indicatorului pH pentru precipitaţii în staţiile de urmărirea amplasate în judeţul Iaşi

2.5. Metale grele şi poluanţi organici persistenţi. Emisii anuale de metale grele.

În cursul anului 2001 s-au emis în atmosferă o cantitate de 15,14 tone Pb echivalent în metale grele . Aceste substanţe poluante sunt reprezentate prin Cd – 0,144 t, Cr – 0,305 t, Cu – 0,21 t, Hg – 0,58 t, Ni – 2,37 t, Pb – 0,66 t, Se – 0,075 t, Zn – 3,74 t.

Sursele de poluare care emit aceste metale grele în atmosferă sunt reprezentate de: CET I Iaşi – 38,7 % din cantitatea totală de metale existente în Pb echivalenţi, SC FORTUS SA Iaşi – 22,7 % ., SC PHOENIX SA Iaşi – 22,2 %, CET II Iaşi – 9, 0 %, SC TERMOSERV SA Tg. Frumos – 2,7 %, SC ASAM SA Iaşi – 1,9 %, SC SUPREM SA Iaşi – 0,7 %, REGIONALA CF Iaşi – 0,6 %, SC ANTIBIOTICE SA Iaşi – 0,42 %. Factorii de clasificare (echivalenţi Pb ) luaţi în considerare sunt: Pb=1, Hg = 1, Mn = 1, metale grele = 1, Cd= 50. Faţă de anul 2000 se constată o creştere cu 25,6 % a emisiilor de metale grele.

Emisii de poluanţi organici persistenţiCu privire la poluanţii organici persistenţi, se poate menţiona că, în cursul anului 2001, în judeţul Iaşi s-a emis o cantitate totală de 0.00429 tone POP (poluanţi organici persistenţi).Principalele substanţe poluante din această clasă sunt reprezentate de dioxine şi furani (0,00374 tone), benzo α pyren- 0,004 tone, benzantracen – 0.0000128 t, dibenzoantracen – 0,0000016 tone şi hidrocarburi policiclice aromatice –0,000001 tone. Sursele de poluare care emit aceste cantităţi de substanţe poluante sunt reprezentate prin spitale şi unii agenţi economici (SC ASAM Iaşi, SC ANTIBIOTICE). Faţă de anul 2000 se constată o reducere a cantităţii de POP în special din cauza diminuării cantităţilor de benzo α pyren emisă în atmosferă de către SC FORTUS SA Iaşi.

2.6. Ozon troposferic şi alţi oxidanţi fotochimiciEmisii ale compuşilor organici volatili.

În atmosfera judeţului Iaşi a fost emisă în cursul anului 2001 o cantitate totală de 11072,42 tone COV reprezentată prin echivalenţi etan. Substanţele poluante caracteristice pentru această clasă sunt compuşi organici volatili nonmetanici (COVNM) emişi în cantitate totală de 26305,41 tone şi metan în cantitate de 18482 tone. Sursele de poluare sunt reprezentate prin traficul rutier din judeţ (59,5% din total emisiilor în echivalenţi etan), SNTG Transgaz SA Sector Iaşi (31,23% echivalenţi ethen), Antibiotice Iaşi (1,9% echivalenţi ethen) şi alte surse de poluare cu cantităţi reduse.

Faţă de anul 2000 se constată o creştere a emisiilor de COV ce poate fi pusă în special pe seama intensificării traficului rutier.

Factorii de clasificare (echivalare) luaţi în considerare au fost de 0,007 pentru metan şi 0,416 pentru COVMN faţă de 1 pentru ethen.

2.7. Calitatea aerului.În anul 2001, IPM Iaşi nu a efectuat analize privind poluarea de fond.Poluarea de impact este monitorizată printr-o reţea alcătuită din 11 staţii fixe şi verificarea

concentraţiilor zilnice a parametrilor de calitate conform tabelului:

24

Nr. crt. STAŢIA AMPLASAMENT ÎN

MUNICIPIUL IAŞI

INDICATORI (timp de prelevare)

NO2 SO2 NH3Pulberi

sedimentabile0 1 2 3 4 5 6

1 „FORTUS” Poarta 2 SC FORTUS SA 24h 24h 24h -

2 „NICIMAN” Cartier Păcurari

vecinătate SC Niciman SA

24h 24h 24h Lunar

3 „CONEL” Str. Silvestru vis-a-vis de staţia CF Iaşi 24h 24h 24h Lunar

4 „MOLDOMOBILA”

Str. Bucium, vecinătatea SC

Moldomobila SA24h 24h 24h -

5 „BUCIUM” Şos. Bucium vecinătatea staţia PECO 24h 24h 24h -

6 „COPOU” Perimetru IPM Iaşi 30 min. 30 min. 30 min. Lunar7 PAŞCANI Perimetrul SH Paşcani 30 min. 30 min. 30 min. Lunar

8 „AGMUS” Şos. Chişinăului,

vecinătate SC Agmus SA

- - - Lunar

9 CETĂŢUIA Mănăstirea Cetăţuia - - - Lunar

10 INTERSECŢIE FUNDAŢIE ZONE CIRCULATE 30 min. 30 min. - -

11 INTERSECŢIE PODU ROŞ ZONE CIRCULATE 30 min. 30 min. - -

Tabel 2.7.1. Reţeaua de monitorizare a aerului în judeţul Iaşi

Reţeaua de supraveghere a poluării de impact a fost stabilită în municipiul Iaşi, zonele supravegheate aflându-se sub impactul direct al surselor de poluare.

Prelucrarea statistică a rezultatelor analizelor face posibilă evidenţierea tendinţelor de manifestare a valorilor.

În anul 2001 concentraţiile medii anuale ale indicatorilor SO2 (0,001 mg/m3) şi NO2 (0,011 mg/m3) se situează sub CMA-ul anual (0,06 mg/m3 pentru SO2 şi 0,04 mg/m3 pentru NO2).

25

0.0000

0.0100

0.0200

0.0300

0.0400

0.0500

0.0600

mg/dm3

Medie SO2 0.0006 0.0005 0.0021 0.0007 0.0012 0.0010 0.06

P ăcurari Fortus Gara Bularga Socola municipiu Iaşi CMA

figura 2.7.1. Calitatea aerului în Iaşi, indicator SO2 – medie anuală

0.0000

0.0050

0.0100

0.0150

0.0200

0.0250

0.0300

0.0350

0.0400

mg/dm3

Medie NO2 0.0081 0.0085 0.0113 0.0125 0.0156 0.0112 0.04

P ăcurari Fortus Gara Bularga Socola municipiu Iaşi CMA

figura 2.7.2. Calitatea aerului în Iaşi, indicator NO2 – medie anuală Concentraţia medie anuală a indicatorului amoniac (NH3) este de 0,037 mg/m3 cu uşoare

variaţii faţă de această valoare în unele zone ale municipiului Iaşi, valoare care se situează mult sub CMA-ul zilnic (0,1 mg/m3). Specificăm faptul că STAS 12574/87 nu indică CMA anual.

26

0.0000

0.0050

0.0100

0.0150

0.0200

0.0250

0.0300

0.0350

0.0400

0.0450

mg/dm3

Medie NH3 0.0297 0.0331 0.0387 0.0394 0.0440 0.0370

P ăcurari Fortus Gara Bularga Socola municipiu Iaşi

figura 2.7.3. Calitatea aerului în Iaşi, indicator NH3 – medie anualăConcentraţia pulberilor sedimentabile în municipiul Iaşi (22,281 g/m2 lună) depăşeşte limita

de 17 g/m2 lună, se constată creşteri semnificative în zonele Păcurari şi Gară, acestea se datorează activităţii de transporturi, în special cel rutier din aceste zone.

0.0000

10.0000

20.0000

30.0000

40.0000

50.0000

60.0000

70.0000

mg/dm3

Medie P ulberi sedim 4.0517 40.1190 61.5303 15.0397 13.4921 4.2779 10.2152 22.2810

Copou Gara P acurari P ascani AGMUS Cetatuia Holboca municipiu Iaşi

figura 2.7.4. Calitatea aerului în Iaşi, indicator pulberi sedim. – medie anuală

2.8. Poluări cu pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile. Emisii de particule fineSursele de poluare care generează aceste cantităţi de pulberi sunt reprezentate prin SC FORTUS SA Iaşi (374 t/an), SC TERMOELECTRICA SA CET II Iaşi (366 t/an), SC ASAM SA (31,05 t/an) şi SC CERAMICA SA (17,6 t/an).

Calitatea mediului ambiant – particule în suspensieÎn ceea ce priveşte indicatorul pulberi în suspensie acest indicator a fost urmărit prin

campanii de verificare (probe momentane) în zonele locuite afectate de impactul surselor

27

generatoare specifice, staţii betoane, metalurgie, trafic. În urma determinărilor efectuate s-a impus luarea de măsuri de reducere a emisiilor.

2.9. Evoluţia calităţii aeruluiEvoluţia calităţii aerului – 1995-2001

Prelucrarea statistică a rezultatelor analizelor face posibilă evidenţierea tendinţelor de manifestare a valorilor.

Concentraţiile medii anuale ale indicatorului dioxid de sulf (SO2) înregistrează o scădere constantă cu valori care se situează sub CMA anuală respectiv valori mai mici de 0,06 mg/m3. Nu s-au înregistrat valori maxime care să depăşească CMA anuală.

Concentraţiile medii anuale ale indicatorului dioxid de azot (NO2) evoluează spre o creştere în perioada 1996 – 1999, o tendinţă de scădere în 2000 şi una de creştere în anul 2001 dar cu valori care se situează sub CMA –ul anual de 0,004 mg/m3. această creştere se explică prin intensificarea traficului în municipiul Iaşi. Se exemplifică aici că sursele generatoare industriale de oxizi de azot nu sunt reprezentative pentru municipiul Iaşi principalele surse răspunzătoare pentru concentraţiile de NO2 fiind instalaţiile de combustie (CET IASI) şi traficul rutier.

Concentraţiile medii anuale ale indicatorului amoniac (NH3) se menţin în perioada 1995 – 2001 aproximativ în jurul valorii medii anuale de 0,035 mg/m3. Specificăm faptul că STAS 12574/97 nu specifică C.M.A. anual. Aceste concentraţii scăzute ale amoniacului sunt datorate pe de o parte reducerii severe a activităţii privind creşterea industrializată a suinelor, unităţile reprezentative din municipiul Iaşi suferind o scădere accentuată a numărului de capete în perioada 1997-2000 până la închiderea (2000) a principalului agent poluator SC COMTOM SA Tomeşti, iar pe de altă parte măsurilor dispuse de IPM Iaşi care au determinat eliminarea staţionării deşeurilor menajere, transportul şi depozitarea sub control în depozitul de deşeuri al municipiului Iaşi.

Concentraţiile pulberilor sedimentabile au suferit ample fluctuaţii în perioada 1995 – 2001. Aceste tendinţe se datorează pe de o parte intensificării activităţii de transporturi, în special cel rutier, activităţii de construcţii precum şi arderii combustibililor fosili – cărbune, păcură, dar şi accentuării fenomenului de secetă din ultimii ani, iar tendinţa de scădere se datorează finalizării investiţiilor prevăzute în programele de conformare la o serie de agenţi poluatori (SC TERMOELECTRICA SA, SC NICIMAN SA, etc).

0.0000

0.0050

0.0100

0.0150

0.0200

0.0250

0.0300

0.0350

0.0400

0.0450

conc

. med

ie a

nual

a NO

2 m

g/dm

3

NO2 0.0067 0.0050 0.0063 0.0083 0.0118 0.0091 0.0112

CMA 0.0400 0.0400 0.0400 0.0400 0.0400 0.0400 0.0400

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Figura 2.9.1. Evoluţia indicatorului NO2 în municipiul Iaşi 1995-2001

28

0.0000

0.0100

0.0200

0.0300

0.0400

0.0500

0.0600

0.0700

conc

. med

ie a

nual

a SO

2 m

g/dm

3

SO2 0.0016 0.0025 0.0011 0.0015 0.0019 0.0013 0.0010

CMA 0.0600 0.0600 0.0600 0.0600 0.0600 0.0600 0.0600

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Figura 2.9.2. Evoluţia indicatorului SO2 în municipiul Iaşi 1995-2001

0.0310

0.0320

0.0330

0.0340

0.0350

0.0360

0.0370

0.0380

conc

. med

ie a

nual

a NH

3 m

g/dm

3

NH3 0.0333 0.0346 0.0354 0.0346 0.0342 0.0360 0.0370

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Figura 2.9.3. Evoluţia indicatorului NH3 în municipiul Iaşi 1995-2001

29

0.0000

5.0000

10.0000

15.0000

20.0000

25.0000

30.0000

conc

. med

ie a

nual

a pu

lber

i sed

imen

tabi

le m

g/m

2 lu

na

Pulberi sedim 11.0930 9.4006 16.4696 28.1492 21.7420 21.3802 22.2810

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Figura 2.9.4. Evoluţia indicatorului pulberi sedimentabile în municipiul Iaşi 1995-2001

Investiţii cu efecte majore sub aspectul protecţiei calităţii aeruluiÎn cursul anului 2001 la nivelul jud. Iaşi, in domeniul protecţiei calităţii aerului s-au derulat

o serie de investiţii care au condus la îmbunătăţirea factorului de mediu aer, realizarea acestora contribuind la îmbunătăţirea parametrilor de funcţionare a instalaţiilor precum si la creşterea gradului de siguranţa in exploatare a acestora si încadrarea emisiilor/imisiilor in valorile autorizate.

Dintre lucrările de investiţii la nivelul agenţilor economici de pe raza jud Iaşi care au condus la îmbunătăţirea factorului de mediu aer in anul 2001, menţionăm:

1. Conversia cazanelor de 420 t/h de la funcţionarea pe lignit la funcţionarea pe huila (cazan nr. 2), la SC TERMOELECTRICA SA IAŞI - CET II Iaşi, investiţie ce contribuie la reducerea emisiilor de CO2 si a altor poluanţi specifici cu efect asupra schimbărilor climatice. Valoarea totală a investiţiei este de 28.690 mil. lei.

2. Modernizarea centralelor termice din mun. Paşcani, investiţie realizata cu finanţare elveţiana, prin programele de finanţare pentru reducerea gazelor cu efect de sera, care a contribuit la îmbunătăţirea randamentelor termice, reducerea emisiilor/imisiilor precum si cogenerarea de energie electrica.

3. Achiziţionarea de către SC LAFARGE AGREGATE BETOANE SA Iaşi a unei staţii de betoane moderne tip TSEKOURAS – TMS 105/180/6 care a redus semnificativ impactul pe factorul de mediu aer a activităţii desfăşurate.

4. Modernizarea instalaţiilor de depoluare a aerului impurificat emis in atmosfera rezultat din activităţile industriale ale următorilor agenţi economici : SC NICOLINA SA IAŞI, SC SUPREM SA IAŞI, SC MECANICA BUCIUM SA IAŞI, SC ASAM SA IAŞI, SC DUSTAS SRL VLADICENI, SC CERAMICA SA IAŞI,SC STANDARD IDEAL CONSULTING SA IAŞI, SC AGMUS SA IAŞI, SC UNIREA SA IAŞI, SC ANTIBIOTICE SA IAŞI, SC AQUAMOLD TRADING SA IAŞI, SC SIRETUL SA PASCANI, SC NICIMAN SA IAŞI, SC MOLDOPLAST SA IAŞI, SC TEHNOTON SA IAŞI, SC AGROTRANSPORT SA PASCANI, SC MOBIMIXT SA PASCANI, SC DOVATEX SRL HIRLAU.

5. Realizarea de perdele vegetale de protecţie, perimetrale amplasamentelor agenţilor economici: SC RETROM SA PASCANI, SC TEROM SA IAŞI, SC PREDEMET SA PD. ILOAIEI, RAJAC IAŞI si plantaţii de arbori si arbuşti, perdele vegetale in zonele perimetrale

30

suprafeţelor de depozitare a deşeurilor urbane: PRIMARIA MUN. IAŞI – DIRECTIA DE SALUBRITATE, PRIMARIA ORASULUI HIRLAU, SC TERMOSERV SA TG. FRUMOS.

ConcluziiDatorită concentrării populaţiei şi a activităţilor economice în zonele urbane, aici se regăsesc

principalele surse de poluare ale atmosferei (trafic rutier, centrale termice, agenţi economici etc.). Concentrarea acestor surse a impus ca şi reţelele de supraveghere a calităţii aerului să fie amplasate preponderent în aceste zone.

31

3. Apa

Bilanţul volumelor principalelor cursuri de apă ale judeţului Iaşi sunt prezentate în tabelul următor:

Râul Postul hidro

Debit mediu multianual

(mc/s)

Stoc multianual (mil. mc)

Stoc multianual regularizat (mil. mc)

Excedent (+)Deficit (-) (mil. mc)

0 1 2 3 4 5Siret Lespezi 33.48 1055.7 739.0 + 537.6Prut Ungheni 72.55 1144.0x) 829.6x) - 203.6Jijia Victoria 3,25 111.0 77.7 -35.4Bahlui Iaşi 2.1 66.0 46.2 -17.2Bârlad afluenţi - -

3.0 34.0 -2.6

Total - - 2379.7 1726.5 -258,8x) Volumul ce poate fi utilizat de România este de 50% la nivelul capacităţilor instalate

Tabel 3.1. Bilanţul volumelor principalelor cursuri de apă ale judeţului Iaşi

. Rezultă că resursele de apă de suprafaţă cu calităţi corespunzătoare şi exploatabile sunt reprezentate în principal de râul Prut, cu un stoc mediu multianual de 1144 mil. m3 în secţiunea Ungheni şi râul Siret cu un stoc de 1055.7 mil. m3 în secţiunea Lespezi.

De asemenea, rezultă un deficit de 258.8 mil. m3 din bazinele Prut şi Bârlad şi un excedent de 537.6 mil. mc din bazinul Siret.

Resursele de apă de suprafaţă sunt completate de acumulările complexe al căror volum util totalizează peste 55 milioane m³, precum şi de iazuri cu un volum total de peste 6 milioane m³. Lacurile de acumulare Pârcovaci, Tansa, Chiriţa, Hălceni, Tungujei asigură un debit total pentru alimentări cu apă de cca. 5000 l/s.

Informaţiile privind acumulările complexe de apă din judeţul Iaşi sunt sintetizate în tabelul 3.2.

Resursele de apă subterană sunt limitate, prezentând interes doar zona de vest a judeţului, respectiv luncile şi terasele râurilor Siret şi Moldova, unde rezervele de apă freatică exploatabilă în condiţii de calitate corespunzătoare sunt de peste 18 m³/s .

Pentru zona Prut, deşi rezervele freatice sunt importante, acestea în marea lor majoritate nu se încadrează în limitele de potabilitate. Pe total judeţ resursele de apă subterană sunt evaluate la 4,047 m³/s, din care numai 1,767 m³/s reprezintă ape exploatabile de calitate bună.

Nr.crt.

Denumireacumulare

Cursde apă

Volume (mil.m3) Folosinţe Suprafaţa (ha)

Total Util Atenuare

Alim. apă(l/s)

Irigaţii(ha)

Piscicult.

(ha)

la N.N.R.

la corona-ment

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 101. Pârcovaci Bahlui 8,9 6,0 2,4 200 200 65 65 1002. Tansa Bahlui 36,0 8,9 23,3 100 3280 350 350 465

3. Plopi Gurguiata 24,25 4,55 19,4 --- 400 137 137 425

4. Podu Iloaiei Bahlueţ 45,37 1,75 43,05 --- 520 150 150 7505. Sârca Valea 23,3 3,0 20,0 --- 480 104 104 260

32

Nr.crt.

Denumireacumulare

Cursde apă

Volume (mil.m3) Folosinţe Suprafaţa (ha)

Total Util Atenuare

Alim. apă(l/s)

Irigaţii(ha)

Piscicult.

(ha)

la N.N.R.

la corona-ment

Oii6. Cucuteni Voineşti 12,2 3,0 8,0 --- 200 108 108 2307. Ciurea Nicolina 8,44 --- 8,44 --- --- --- --- 1558. Bârca Locii 8,7 --- 8,7 --- --- --- --- 1509. Ciurbeşti Locii 13,5 2,46 11,9 --- 100 154 154 30910. Cornet Cornet 3,9 --- 3,9 --- --- --- --- 6811. Ezăreni Cornet 3,85 0,72 2,12 --- --- 47 47 10512. Cârlig Cacaina 3,2 --- 3,15 --- --- --- --- 11013. Vânători Cârlig 3,7 --- 3,6 --- --- --- --- 6814. Aroneanu Ciric 5,0 1,08 3,76 --- --- 70 70 162

15. Ciric III (Veneţia) Ciric 1,9 0,25 1,20 --- --- 8 8 48

16. Chiriţa Chiriţa 7,65 5,0 2,50 4500 --- --- --- ---

17. Rediu Fundu Văii 1,0 0,3 0,60 --- 100 15 15 27

18. Hălceni Miletin 42,80 11,80 9,12 111 1000 335 399 50619. Tungujei Sacovăţ 42,0 7,10 15,40 110 --- 315 315 70020. Paşcani Siret 68,70 61,00 --- 1000 46.000 --- 1720 ---

Tabel 3.2. Principalele acumulări din judeţul Iaşi

3.1. Resursele de apă.Resurse de apă potenţiale şi tehnic utilizabile:3.1.1. Resurse de apă potenţial utilizabile: Bazinul hidrografic Prut: 1.374,1 mil. m3 (aferente judeţului Iaşi) Bazinul hidrografic Bârlad: 507 mil. m3 (aferente judeţului Iaşi) TOTAL =1.881,1 mil. m3

3.1.2. Resurse de apă tehnic utilizabile: Bazinul hidrografic Prut: 302,3 mil. m3 (aferente judeţului Iaşi) Bazinul hidrografic Bârlad: 30,4 mil. m3 (aferente judeţului Iaşi)

Prelevările de apă pe surse şi sectorPrincipalele resurse de apă ale municipiului Iaşi sunt:

sursele de suprafaţă: Prut, lac Hălceni, lac Pârcovaci sursele subterane: Timişeşti;1. captările locale: Valea Chilii, Repedea, Ciric (Aroneanu).

Apa captată se distribuie în municipiul Iaşi, care reprezintă localitatea urbană din judeţul Iaşi cu cel mai mare număr de consumatori având în vedere şi numărul de locuitori care depăşeşte 350.000. O parte din apa potabilă captată din sursa Timişeşti se distribuie în localităţile Târgu Frumos şi Podu Iloaiei pentru alimentarea cu apă a locuitorilor, dar şi a unor agenţi economici

33

care sunt amplasaţi în zona traseului conductelor magistrale care transportă apa de la Timişeşti la Iaşi.

B.H. PrutNr. Tip Sector de curs;     Asig. Debite caracteristice la crt. folosinţă Denumirea unitatii; Judetul Cursul de recirculare maxima (mc/s)

    Localitatea   de apa calcul captat   consum        (%) minim restituit (7-8)          necesar    0   1 3 4 5 7 8 9    Sector 2              Pop+Ind RAJAC IASI Iasi Prut 95 0.009163   0.009163  + Zoo Raducaneni                Sector 2              Grup folosinte Iasi Prut 90-95 0.001 0.001 0.000384    Sector 2        1   Grup folosinte afluenti Iasi   90-95 0 0.00851 -0.00851  Irig RAIF Iasi                Sistem Costuleni   Prut 80 0.076 0.076392

    Sector 2                SC PESCARIS SA Iasi Prut   0.03229 0.02572 0.00657  Pisc. Sectia GORBAN                Sector 2                Folosinte pe afluenti Iasi     0.011 0.00778 0.003542

    Total sector 2     0.130 0.043 0.088    Sector 3              Pop+Ind RAJAC IASI Iasi Prut 95 1.423232   1.4232323 + Zoo Iasi            

    Sector 3 Iasi            Irig. Grup folosinte   Prut 75 0.908   0.908

    Total sector3       2.331 0.000 2.331    Sector 6            

6 Pisc. SC ACVARES SA IASI Iasi Jijia 80 0.048 0.11574 -0.06817    Sectia Vladeni                Total sector 6       0.048 0.1157 -0.0682    Sector 7              Irig. RAIF IASI Iasi Jijia 80 0.104   0.10441    Sistem Tiganasi            

7   Sectorul 7              Pisc. Grup folosinte Iasi Jijia 80 0.107213 0.733 -0.62581    Sector 7                Folosinte pe afluenti       0.181 0.13254 0.048809    sector 7 Iasi   80          Total sector 7       0.393 0.004 -0.003

           

34

0   1 3 4 5 7 8 9    Sector 8              P+I+Z Grup folosinte Iasi Miletin 90-95 0.001261 0.028 0.0035778   Sector 8              Irig. RAIF IASI Iasi Miletin 80 0.000519   0.0005    S. Tiganasi            

  Pisc. Sectorul 8                Grup folosinte Iasi Miletin 80 0.190813 0.064 0.126513

    Total sector 8       7.576 0.004 0.027    Sector 9                Grup folosinte Iasi Bahlui 90-95 0.031104 2.460 #REF!  P+I+Z Sector 9          9   Grup folosinte afluenti Iasi 90-95   0.001  

    Sector 9              Irig. Grup folosinte Iasi   75 0.003 0.003    afluenti                Sector 9              Pisc. Folosinte pe afluenti Iasi   80 0.058238 0.089 -0.0305    sector 9                Total sector 9       0.092 2.549 -2.457

    Sector 10                RAJAC IASI Iasi Bahlui 95   2.460 -2.460    Iasi            

10 P+I+Z Sector 10            Grup folosinte Iasi Bahlui 90-95   0.049 -0.04853

    Sector 10            Grup folosinte afluenti Iasi 90-95 0.105785 0.05659 0.049195

    Sector 10                RAIF IASI Iasi Bahlui 80 0.076   0.076  Irig. S. Rediu Miroslava                Sector 10                Grup folosinte Iasi   80 0.028   0.028    afluenti                Sector 10              Pisc. Folosinte pe afluenti Iasi     0.125769 0.235 -0.10892    sector 10                Total sector 10       0.336 2.800 -2.464B.H. Barlad

0   1 3 4 5 7 8 9    Sector 3              Pop+Ind RAJAC IASI Iasi Sacovat 95 0.002 0.001 0.0011  + Zoo Tibanesti            

    Sector 3          

35

  Pisc. D.S. PIATRA NEAMT Iasi Vasluet 80 0.013   0.013    Ferma Schitu Duca                Total sector 3       0.015 0.001 0.014

Tabel 3.1.1. Prelevările de apă pe surse şi pe sectoare

Nivelul folosinţei de apă în bazinele hidrografice:1. În cursul anului 2001 a fost prelevat ( judeţul Iaşi – în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad)

un volum de apă total de 51,65 mil. m3, din care:- din bazinul hidrografic Prut = 51,3 mil. m3

- din bazinul hidrografic Bârlad = 0,35 mil. m3

2. Dacă comparăm resursele teoretice utilizabile (pe bazinele hidrografice aferente judeţului Iaşi adică B. H. Prut şi Bârlad, fără B.H. Siret care este administrat de D.A.S. Bacău) cu prelevările de apă din anul 2001 (din aceste bazine hidrografice) rezultă:

- - în bazinul hidrografic Prut aproximativ 17% din resursele de suprafaţă şi subterane sunt tehnic utilizabile;

- - în bazinul hidrografic Bârlad aproximativ 1,2% din resursele de suprafaţă şi subterane sunt tehnic utilizabile.

Tarife pentru apa distribuităSURSA TIP DE UTILIZARE PREŢ

(lei/m3 fără TVA)APĂ DE SUPRAFAŢĂ Pentru agenţi economici 188

Piscicultură şi irigaţii 14SUBTERANĂ Pentru agenţi economici 208,6

Pentru populaţie 96,7Piscicultură şi irigaţii 14Agrozootehnie 123

Conform Avizului Oficiului Concurenţei nr. 2820/27.07.2001DATE PRELUATE DE LA CN APELE ROMÂNE – DA PRUT IAŞI

Tabel 3.1.2. Tarife pentru apa brută

TIP DE UTILIZARE TARIF LEI/MC (fără TVA)APĂ POTABILĂ 9371APĂ INDUSTRIALĂ 8138DATE PRELUATE DE LA RAJAC IAŞI

Tabel 3.1.3. Tarife pentru apa distribuită

Fondul de protecţie a apelor: taxe şi contribuţiiConform Legii Apelor nr. 107/96, fondul apelor se constituie din tarifele pentru serviciul de

reglementare a folosinţelor de apă (notificări, avize, amplasare). Fondul apelor se mai constituie şi din penalităţile care se dau pentru depăşirea concentraţiilor indicatorilor poluanţi autorizaţi.

3.2. Starea apelor de suprafaţă.Starea râurilor interioare

Cursurile naturale de apă urmărite sub aspect calitativ sunt: Prut, Siret, Moldova, Jijia, Bahlui şi Bahlueţ.

36

Pentru râurile mari secţiunile expertizate cu frecvenţă trimestrială au fost situate în principal la intrarea şi ieşirea din judeţ, în scopul evaluării aportului activităţilor din judeţ la starea de calitate ale acestora.

Pentru râurile de mai mică importanţă şi pentru acumulări, cu impact asupra calităţii apelor de suprafaţă, secţiunile de control au fost amplasate în apropierea surselor punctiforme. Monitorizarea integrată s-a realizat şi prin analiza sedimentelor prelevate din aceleaşi secţiuni de control urmărindu-se conţinutul în metale grele.

Râul Prut constituie principalul curs de apă al judeţului, fiind de o deosebită importanţă atât ca râu de frontieră cât şi ca sursă de alimentare cu apă potabilă.Acesta intră în judeţ (com. Bivolari) de categoria I-a de calitate la toţi indicatorii fizico – chimice analizaţi şi îşi menţine calitatea până la ieşirea din judeţ (com. Gorban) chiar dacă după confluenţa cu râul Jijia (com. Prisăcani) valoarea indicatorilor este modificată. Conţinutul în metale grele din sedimentele analizate au fost raportate la limitele prevăzute în Ord. 756/97 pentru soluri cu folosinţe sensibile şi comparate cu cele prevăzute în „General environmental quality (quality objective 2001)” pentru sediment. Aceste valori sunt situate sub limitele prevăzute în ambele normative.

Starea râului Prut, după confluenţa cu râul Jijia, în anul 2001 comparativ cu anii anteriori se constată menţinerea la limita categoriei I-a de calitate a acestuia excepţie făcând la indicatorul CBO5 unde valoarea pentru categoria menţionată este depăşită cu 0,7 mg/dm3( CMA 5 mg/dm3). Din această cauză râul ar putea fi considerat de categoria I-a de calitate pe întreg tronsonul aferent judeţului Iaşi. La ieşirea din judeţ, ca urmare a proceselor de autoepurare, calitatea apei se îmbunătăţeşte, încadrându-se la categoria de calitate.

0.000

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

mg/dm3

Sectiunea

O2DIZOLVAT 9.853 10.753 9.366 9.667Cat.I 6 6 6 6Cat. II 5 5 5 5Cat. III 4 4 4 4

BIVOLARI UNGHENI P RISACANI GORBAN

Figura 3.2.1. Calitatea râului Prut -indicator oxigen dizolvat

37

0.000

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

mg/dm3

Sectiunea

CCO_MN 5.810 5.934 7.705 7.100Cat.I 10 10 10 10Cat. II 15 15 15 15Cat. III 25 25 25 25

BIVOLARI UNGHENI P RISACANI GORBAN

Figura 3.2.2. Calitatea râului Prut -indicator CCOMn

0.000

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

mg/dm3

Sectiunea

CBO5 4.810 3.498 0.000 5.712Cat.I 5 5 5 5Cat. II 7 7 7 7Cat. III 12 12 12 12

BIVOLARI UNGHENI P RISACANI GORBAN

Figura 3.2.3. Calitatea râului Prut -indicator CBO5

38

0.0001.0002.0003.0004.0005.0006.0007.0008.0009.000

10.000

mg/dm3

Sectiunea

AMONIU 0.529 0.418 0.879 0.656Cat.I 1 1 1 1Cat. II 3 3 3 3Cat. III 10 10 10 10

BIVOLARI UNGHENI P RISACANI GORBAN

Figura 3.2.4. Calitatea râului Prut -indicator amoniu

0.000

200.000

400.000

600.000

800.000

1000.000

1200.000

mg/dm3

Sectiunea

REZID_FIX 256.000 275.414 309.781 285.500Cat.I 750 750 750 750Cat. II 1000 1000 1000 1000Cat. III 1200 1200 1200 1200

BIVOLARI UNGHENI P RISACANI GORBAN

Figura 3.2.5. Calitatea râului Prut -indicator reziduu fix

Râul Siret la intrarea în judeţ (com. Lespezi) este de categoria I-a de calitate conform indicatorilor fizico-chimici analizaţi şi la ieşirea din judeţ (com. Şcheia) de aceeaşi categorie; efluentul staţiei de epurare Paşcani neavând un impact semnificativ asupra calităţilor apelor din emisar.

Menţionăm că la caracterizarea calităţii râului nu au fost luate în considerare valorile indicatorilor analizaţi în cursul lunii ianuarie 2001, când aceasta a fost afectată de poluarea accidentală de la Fălticeni. Această situaţie este prezentată în capitolul „Poluări accidentale.”

Concentraţia metalelor grele din sediment nu depăşeşte limitele prevăzute în Ord. 756/97, soluri cu folosinţă sensibilă şi nici valorile prezentate în Normativul CEE.

39

0.000

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

mg/dm3

Sectiunea

O2DIZOLVAT 10.620 11.082 9.456Cat.I 6 6 6Cat. II 5 5 5Cat. III 4 4 4

LESP EZI P ASCANI SCHEIA

Figura 3.2.6. Calitatea râului Siret -indicator oxigen dizolvat

0.000

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

mg/dm3

Sectiunea

CCO_MN 3.944 8.941 7.760Cat.I 10 10 10Cat. II 15 15 15Cat. III 25 25 25

LESP EZI P ASCANI SCHEIA

Figura 3.2.7. Calitatea râului Siret -indicator CCOMn

40

0.000

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

mg/dm3

Sectiunea

CBO5 1.875 0.000 4.420Cat.I 5 5 5Cat. II 7 7 7Cat. III 12 12 12

LESP EZI P ASCANI SCHEIA

Figura 3.2.8. Calitatea râului Siret -indicator CBO5

0.0001.0002.0003.0004.0005.0006.0007.0008.0009.000

10.000

mg/dm3

Sectiunea

AMONIU 0.439 0.329 0.602Cat.I 1 1 1Cat. II 3 3 3Cat. III 10 10 10

LESP EZI P ASCANI SCHEIA

Figura 3.2.9. Calitatea râului Siret -indicator amoniu

41

0.000

200.000

400.000

600.000

800.000

1000.000

1200.000

mg/dm3

Sectiunea

REZID_FIX 246.800 225.802 251.500Cat.I 750 750 750Cat. II 1000 1000 1000Cat. III 1200 1200 1200

LESP EZI P ASCANI SCHEIA

Figura 3.2.10. Calitatea râului Siret -indicator reziduu fixRâul Moldova corespunde categoriei I-a de calitate la indicatorii fizico-chimici analizaţi pe

toată lungimea care traversează judeţul. De asemenea nu s-au înregistrat valori peste limitele CMA la metalele grele analizate din sediment.

0.000

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

mg/dm3

Sectiunea

O2DIZOLVAT 9.848 9.565Cat.I 6 6Cat. II 5 5Cat. III 4 4

TIMISESTI VERSENI

Figura 3.2.11. Calitatea râului Moldova -indicator oxigen dizolvat

42

0.000

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

mg/dm3

Sectiunea

CCO_MN 3.600 3.875Cat.I 10 10Cat. II 15 15Cat. III 25 25

TIMISESTI VERSENI

Figura 3.2.12. Calitatea râului Moldova -indicator CCOMn

0.000

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

mg/dm3

Sectiunea

CBO5 3.613 3.458Cat.I 5 5Cat. II 7 7Cat. III 12 12

TIMISESTI VERSENI

Figura 3.2.13. Calitatea râului Moldova -indicator CBO5

43

0.000

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

mg/dm3

Sectiunea

AMONIU 0.265 0.280Cat.I 1 1Cat. II 3 3Cat. III 10 10

TIMISESTI VERSENI

Figura 3.2.14. Calitatea râului Moldova -indicator amoniu

0.000

200.000

400.000

600.000

800.000

1000.000

1200.000

mg/dm3

Sectiunea

REZID_FIX 188.500 190.500Cat.I 750 750Cat. II 1000 1000Cat. III 1200 1200

TIMISESTI VERSENI

Figura 3.2.15. Calitatea râului Moldova -indicator reziduu fix

Râul Jijia la intrarea în judeţ (com. Andrieşeni) prezintă categoria degradat, conform indicatorilor ce definesc regimul de oxigen (CCOMn, CBO5) şi de categoria a-II-a după reziduu fix, situaţie datorată surselor de poluare din judeţul Botoşani. Calitatea râului se menţine chiar dacă în secţiunea Victoria, ca urmare a procesului de autoepurare, valorile indicatorilor sunt sensibil mai mici.

După confluenţa cu râul Bahlui creşte concentraţia în ioni amoniu, substanţele organice corespunzând tot categoriei degradat.

44

0.000

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

mg/dm3

Sectiunea

O2DIZOLVAT 8.090 9.114 6.864Cat.I 6 6 6Cat. II 5 5 5Cat. III 4 4 4

ANDRIEŞENI VICTORIA CHIP ERESTI

Figura 3.2.16. Calitatea râului Jijia -indicator oxigen dizolvat

Figura 3.2.17. Calitatea râului Jijia -indicator CCOMn

45

0.000

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

mg/dm3

Sectiunea

CBO5 22.090 16.555 22.440Cat.I 5 5 5Cat. II 7 7 7Cat. III 12 12 12

ANDRIEŞENI VICTORIA CHIP ERESTI

Figura 3.2.18. Calitatea râului Jijia -indicator CBO5

0.0001.0002.0003.0004.0005.0006.0007.0008.0009.000

10.000

mg/dm3

Sectiunea

AMONIU 3.164 2.403 6.385Cat.I 1 1 1Cat. II 3 3 3Cat. III 10 10 10

ANDRIEŞENI VICTORIA CHIP ERESTI

Figura 3.2.19. Calitatea râului Jijia -indicator amoniu

46

0.000

200.000

400.000

600.000

800.000

1000.000

1200.000

mg/dm3

Sectiunea

REZID_FIX 690.070 890.790 639.062Cat.I 750 750 750Cat. II 1000 1000 1000Cat. III 1200 1200 1200

ANDRIEŞENI VICTORIA CHIP ERESTI

Figura 3.2.20. Calitatea râului Jijia -indicator reziduu fixRâul Bahlui până la Hârlău este de categoria a-II-a de calitate, trecând apoi în categoria

degradat până la confluenţa cu râul Jijia.În aval de localitatea Podu Iloaiei primeşte aportul râului Bahlueţ ale cărui ape de categoria

degradat contribuie împreună cu apele evacuate din staţia de epurare a municipiul Iaşi la menţinerea acestei calităţi.

Impactul produs de evacuările de apă uzată insuficient epurată din localitatea Belceşti, staţia de preepurare SC ROVICO SA Cotnari, Staţia de epurare Iaşi, etc, au condus la degradarea treptată a acestui râu.

0.000

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

mg/dm3

Sectiunea

O2DIZOLVAT 10.700 7.950 8.850 8.8 8.25 7.549 7.366 5.855Cat.I 6 6 6 6 6 6 6 6Cat. II 5 5 5 5 5 5 5 5Cat. III 4 4 4 4 4 4 4 4

AM.HIRLAU

AV.BELCESTI

AM.P D.ILOAIEI

AV.PD.ILOAIEI

AV.TG.FRUMOS LETCANI AMONTE

S.E.HOLBOC

A

Figura 3.2.21. Calitatea râului Bahlui -indicator oxigen dizolvat

47

0.0005.000

10.00015.00020.00025.00030.00035.00040.000

mg/dm3

Sectiunea

CCO_MN 10.425 29.750 28.350 29.55 29.3 35.243 34.469 35.198Cat.I 10 10 10 10 10 10 10 10Cat. II 15 15 15 15 15 15 15 15Cat. III 25 25 25 25 25 25 25 25

AM.HIRLAU

AV.BELCESTI

AM.P D.ILOAIEI

AV.PD.ILOAIEI

AV.TG.FRUMOS LETCANI AMONTE

S.E.HOLBOC

A

Figura 3.2.22. Calitatea râului Bahlui -indicator CCOMn

0.000

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

mg/dm3

Sectiunea

CBO5 5.458 21.050 14.875 21.55 17.9 22.200 0.000 21.743Cat.I 5 5 5 5 5 5 5 5Cat. II 7 7 7 7 7 7 7 7Cat. III 12 12 12 12 12 12 12 12

AM.HIRLAU AV.BELCESTI

AM.PD.ILOAIEI

AV.PD.ILOAIEI

AV.TG.FRUMOS LETCANI AMONTE

S.E. HOLBOCA

Figura 3.2.23. Calitatea râului Bahlui -indicator CBO5

0.0001.0002.0003.0004.0005.0006.0007.0008.0009.000

10.000

mg/dm3

Sectiunea

AMONIU 0.610 1.685 2.168 1.298 2.42 1.765 2.212 6.769Cat.I 1 1 1 1 1 1 1 1Cat. II 3 3 3 3 3 3 3 3Cat. III 10 10 10 10 10 10 10 10

AM.HIRLAU AV.BELCESTI

AM .PD.ILOAIEI

AV.PD.ILOAIEI

AV.TG.FRUMOS LETCANI AMONTE

S.E. HOLBOCA

Figura 3.2.24. Calitatea râului Bahlui -indicator amoniu

48

0.000

200.000

400.000

600.000

800.000

1000.0001200.000

1400.000

mg/dm3

Sectiunea

REZID_FIX 409.938 884.875 1110.250 1213.44445 985.75 931.499 838.202 605.027Cat.I 750 750 750 750 750 750 750 750Cat. II 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000Cat. III 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1200

AM.HIRLAU AV.BELCESTI

AM.PD.ILOAIEI

AV.PD.ILOAIEI

AV.TG.FRUMOS LETCANI AMONTE

S.E. HOLBOCA

Figura 3.2.25. Calitatea râului Bahlui -indicator reziduu fixRâul Bahlueţ este degradat pe toată lungimea. Primeşte evacuările de la staţia epurare Tg.

Frumos şi alte surse de poluare difuze.

0.000

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

mg/dm3

Sectiunea

O2DIZOLVAT 10.525 10.125 10.350Cat.I 6 6 6Cat. II 5 5 5Cat. III 4 4 4

RAZBOIENI PD.ILOAIEI AM AM.TG.FRUMOS

Figura 3.2.26. Calitatea râului Bahlueţ -indicator oxigen dizolvat

49

0.000

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

mg/dm3

Sectiunea

CCO_MN 16.450 28.000 18.267Cat.I 10 10 10Cat. II 15 15 15Cat. III 25 25 25

RAZBOIENI PD.ILOAIEI AM AM.TG.FRUMOS

Figura 3.2.27. Calitatea râului Bahlueţ -indicator CCOMn

0.0002.0004.0006.0008.000

10.00012.00014.00016.000

mg/dm3

Sectiunea

CBO5 13.875 14.875 9.967Cat.I 5 5 5Cat. II 7 7 7Cat. III 12 12 12

RAZBOIENI PD.ILOAIEI AM AM.TG.FRUMOS

Figura 3.2.28. Calitatea râului Bahlueţ -indicator CBO5

50

0.0001.0002.0003.0004.0005.0006.0007.0008.0009.000

10.000

mg/dm3

Sectiunea

AMONIU 3.575 2.275 0.560Cat.I 1 1 1Cat. II 3 3 3Cat. III 10 10 10

RAZBOIENI PD.ILOAIEI AM AM.TG.FRUMOS

Figura 3.2.29. Calitatea râului Bahlueţ -indicator amoniu

0.000

200.000

400.000

600.000

800.000

1000.000

1200.000

mg/dm3

Sectiunea

REZID_FIX 826.000 790.500 811.500Cat.I 750 750 750Cat. II 1000 1000 1000Cat. III 1200 1200 1200

RAZBOIENI PD.ILOAIEI AM AM.TG.FRUMOS

Figura 3.2.30. Calitatea râului Bahlueţ -indicator oxigen dizolvat

Starea lacurilorCalitatea apei din acumulări a fost monitorizată prin interpretarea rezultatelor analizelor

fizico-chimice ale probelor recoltate.Expertizele efectuate au vizat acumulările cu folosinţă de alimentaţie cu apă potabilă şi a

celor amenajate pentru înot şi agrement.Acumularea Chiriţa – sursă de apă potabilă şi industrială a municipiului Iaşi, alimentată

din râul Prut corespunde categoriei de folosinţă conform indicatorilor analizaţi.Acumularea Tansa, amplasată pe cursul râului Bahlui are rol complex, respectiv sursă de

alimentare cu apă potabilă a localităţii Belceşti şi piscicol. Se încadrează la limita categoriei I-a de calitate.

Acumularea Hălceni, amplasată pe cursul râului Miletin care este de categoria degradat în secţiunea Şipote, prezintă o calitate a apei corespunzătoare aceleaşi categorii, respectiv degradat.

51

Rezultă că această acumulare este improprie folosinţei de alimentare cu apă potabilă, iar pentru a putea fi utilizată în acest scop sunt necesare tratamente corespunzătoare.

Acumularea Pârcovaci, sursă de alimentare cu apă potabilă pentru oraşul Hârlău, corespunde categoriei I-a de calitate, deci poate fi folosită în scop potabil.

Acumularea Tungujei, la fel ca şi Tansa, se încadrează la limita categoriei I-a de calitate.

0.0001.000

2.0003.000

4.0005.0006.000

7.0008.000

9.00010.000

O2 dizolvat 9.450 7.880 9.730 9.710 0

Acumulare Chiriţa

Acumulare P ârcovaci

Acumulare Tansa

Acumulare Tungujei

Acumulare Hălceni

Figura 3.2.31. Calitatea lacurilor -indicator oxigen dizolvat

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

80.00

CCOCr 18.20 0.00 13.54 18.60 79.4

Acumulare Chiriţa

Acumulare P ârcovaci

Acumulare Tansa

Acumulare Tungujei

Acumulare Hălceni

Figura 3.2.32. Calitatea lacurilor -indicator CCOCr

52

0

5

10

15

20

25

30

CCOMn 3.2 4.32 9.64 9.78 27.2

Acumulare Chiriţa

Acumulare P ârcovaci

Acumulare Tansa

Acumulare Tungujei

Acumulare Hălceni

Figura 3.2.33. Calitatea lacurilor -indicator CCOMn

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

NH4+ 0.24 0.33 0.62 0.6 0.46

Acumulare Chiriţa

Acumulare P ârcovaci

Acumulare Tansa

Acumulare Tungujei

Acumulare Hălceni

Figura 3.2.34. Calitatea lacurilor -indicator amoniu

53

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

CBO5 3.52 3.34 6.63 4.58 30

Acumulare Chiriţa

Acumulare P ârcovaci

Acumulare Tansa

Acumulare Tungujei

Acumulare Hălceni

Figura 3.2.35. Calitatea lacurilor -indicator CBO5

0.0

100.0

200.0

300.0

400.0

500.0

600.0

700.0

Reziduu fix 287.0 230.0 546.0 267.0 641

Acumulare Chiriţa

Acumulare P ârcovaci

Acumulare Tansa

Acumulare Tungujei

Acumulare Hălceni

Figura 3.2.36. Calitatea lacurilor -indicator reziduu fix

Calităţile fizico-chimice ale apelor de suprafaţă după normele de calitate de bazăDenumire Categorii Observaţii

I II III Degradatrâu Prut x Alimentează ac. Chiriţarâu Siret xrâu Moldova x Când este necesar completează

pânza freatică Timişeşti prin râu Ozana

râu Jijia xrâu Bahlui x

am.Hârlăux

av.Hârlău Râu Bahlueţ xrâu Miletin x Alimentează ac. Hălceni

54

ac. Chiriţa x Sursă de alimentare cu apă potabilă mun. Iaşi

ac. Hălceni x Rol complexac. Pârcovaci x Alimentare cu apă oraş Hârlăuac. Tansa x

lalimităRol complex

ac. Tungujei x lalimită

Tabel 3.2.1 Calităţile fizico-chimice ale apelor de suprafaţă după normele de calitate de bază (STAS 4706-88)

Calităţile fizico-chimice ale apelor de suprafaţă după normele piscicole.Apele de suprafaţă cu folosinţă piscicolă din judeţul Iaşi (râuri, acumulări, iazuri,

heleştee) sunt populate în majoritate cu ciprinide (crap, sânger, novac, cosaş, caras, etc.) a căror cerinţe privind calitatea fizico-chimică a apei se încadrează în limitele STAS-ului 4706/88 pentru categoria a-II-a de calitate. O situaţie particulară se întâlneşte la acumularea Pârcovaci, situată pe râul Bahlui în nordul judeţului unde ichtiofauna are în componenţă şi salmonide (păstrăv), introduse experimental, dar această acumulare se încadrează în limitei categoria I-a de calitate.

Calităţile fizico-chimice ale apelor de suprafaţă : repartiţia analizelor apelor de suprafaţă după indicele de poluare organicăDenumire Categorii Observaţii

I II III Degradatrâu Prut xrâu Siret xrâu Moldova xrâu Jijia xrâu Bahlui x

am.Hârlăux

av.Hârlău Râu Bahlueţ xrâu Miletin x

Tabel 3.2.2. Calităţile fizico-chimice ale apelor de suprafaţă- repartiţia analizelor apelor de suprafaţă după indicele de poluare organică

Calitatea apelor de scăldatCalitatea apelor amenajate pentru înot trebuie să corespundă STAS 12585-87.

Acumulările: Aroneanu, Dorobanţ, Ciric I, II şi III, Ciurbeşti fiind zone de agrement pentru populaţia municipiului Iaşi, sunt folosite şi ca ape de scăldat. De aceea expertiza lor a fost efectuată atât în sezon cât şi în anotimpurile reci.

Este de menţionat faptul că aceste acumulări sunt improprii înotului datorită calităţii fizico-chimice a apei, substanţele organice, respectiv ionul amoniu depăşeşte considerabil valorile admise. Populaţia este atenţionată prin plăcuţe avertizoare.

55

8.000

8.500

9.000

9.500

10.000

10.500

11.000

O2 dizolvat 9.060 10.525 9.805 10.800 9.705

Acumulare Aroneanu

Acumulare Dorobanţ

Acumulare Ciric I

Acumulare Ciric II

Acumulare Ciric III

Figura 3.2.37. Calitatea apelor de scăldat -indicator oxigen dizolvat

0.00

20.00

40.00

60.00

80.00

100.00

120.00

140.00

160.00

CCOCr 51.50 147.20 77.50 93.40 55.45

Acumulare Aroneanu

Acumulare Dorobanţ

Acumulare Ciric I

Acumulare Ciric II

Acumulare Ciric III

Figura 3.2.38. Calitatea apelor de scăldat -indicator CCOCr

0

5

10

15

20

25

30

35

40

CCOMn 39.25 30.925 25.185 22.185 22.035

Acumulare Aroneanu

Acumulare Dorobanţ

Acumulare Ciric I

Acumulare Ciric II

Acumulare Ciric III

Figura 3.2.39. Calitatea apelor de scăldat -indicator CCOMn

56

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

CBO5 16.15 18.00 19.75 21.00 20.39

Acumulare Aroneanu

Acumulare Dorobanţ

Acumulare Ciric I

Acumulare Ciric II

Acumulare Ciric III

Figura 3.2.40. Calitatea apelor de scăldat -indicator CBO5

0

0.1

0.2

0.30.4

0.5

0.60.7

0.8

0.91

NH4+ 0.926 0.9435 0.8225 0.7725 0.7165

Acumulare Aroneanu

Acumulare Dorobanţ

Acumulare Ciric I

Acumulare Ciric II

Acumulare Ciric III

Figura 3.2.41. Calitatea apelor de scăldat -indicator amoniu

720.0

730.0

740.0

750.0

760.0

770.0

780.0

Reziduu fix 773.0 741.0 762.0 738.5 742.0

Acumulare Aroneanu

Acumulare Dorobanţ

Acumulare Ciric I

Acumulare Ciric II

Acumulare Ciric III

Figura 3.2.42. Calitatea apelor de scăldat -indicator reziduu fix

57

Starea fondului piscicolTeritoriul judeţului Iaşi este situat în bazinele hidrografice ale râurilor Prut şi Siret, care

străbat Platforma Moldovenească.Structura geologică cu rezistenţă slabă a rocilor platformei a permis formarea în

lungul cursului râului Prut a numeroase meandre ale albiei minore, care cu timpul datorită aluviunilor s-au izolat de cursul principal şi astfel au luat naştere ochiuri de apă stătătoare numite pruteţe sau bălătăie. Pruteţele formate din albia minoră a Prutului prezintă o ichtiofaună reprezentată de specii stagnofile, specii care sunt tolerante la oscilaţii ale factorilor de mediu.

Tronsonul Râului Prut care limitează în partea estică teritoriul judeţului Iaşi se încadrează din punctul de vedere ichtiofaunistic în zona şcobarului, mrenei şi crapului.

Afluenţii râului Prut, râul Bahlui şi râul Jijia prezintă o faună săracă în specii de peşte cu număr mic de indivizi, râul Bahlui caracterizându-se prin dominanţa peştilor de talie mică, cu număr redus de specii datorită încărcării mari de substanţă organică ca urmare a descărcării apelor uzate insuficient epurate din staţiile de epurare ale municipiului Iaşi şi a principalelor localităţi (Hârlău, Târgu Frumos, Podu Iloaiei).

Jijia, deşi prezintă o ichtiofaună relativ bogată – 16 specii în aval de localităţile mari, din cauza impactului antropic negativ se caracterizează printr-un număr scăzut de specii şi indivizi. Comparând situaţia ichtiofaunei actuale cu cea existentă iniţial în reţeaua hidrografică a judeţului reiese că structura cenozei de peşti a suferit schimbări drastice prin:

- introducerea accidentală a speciilor din crescătorii, alopatrice în detrimentul speciilor reofile valoroase ca cega, viza etc. în bazinul râului Prut.

- Apariţia a 3 specii din care 2 exotice, care nu sunt caracteristice acestei zone şi dispariţia a 7 specii.În anul 2001, bazinul râului Siret a fost supus unui impact antropic negativ

reprezentat prin poluarea cu cianuri provenite din dezafectarea unor rezervoare aparţinând SC METADET SRL Fălticeni de către SC DALEX SRL Iaşi.

Unda de poluare a afectat întreaga cenoză de peşte a tronsonului din aval confluenţă Şomuzul Mare – Siret pe o porţiune de aproximativ 100 Km, înregistrându-se mortalitate ridicată în rândul ichtiofaunei (alcătuită din 27 specii de peşte din care 11 accidentale) la toate categoriile de vârstă.

Din evaluarea realizată de către AJVPS Iaşi, deţinătorul fondului piscicol din râul Siret pe porţiunea aferentă judeţului Iaşi în lungime de 75 Km, rezultă că în urma poluării cu cianuri s-a înregistrat o cantitate de aproximativ 30 tone peşte mort (estimată prin numărare şi cântărire) aparţinând speciilor şcobar, clean, mreană, oblete, ştiucă, şalău, somn, porcuşor şi crap.

Ţinând cont că mortalitatea ichtiofaunei a fost constatată pe toată lungimea râului Siret aparţinând judeţului Iaşi şi că, concentraţiile de cianuri au depăşit cu mult CMA pe toată lungimea râului, putem spune că întregul fond piscicol a fost distrus, paguba produsă în fizic fiind de 55 tone peşte.

Distrugerea fondului piscicol existent conduce la pierderea productivităţii piscicole în următorii 2 ani, timp necesar pentru refacerea ichtiofaunei, dacă peştii ce habitează în amonte de confluenţa Şormuzul Mare – Siret migrează şi se reproduc la 3 ani (în condiţiile în care nu au fost distruse larvele de insecte de pe fundul apei, ce constituie hrana peştilor).

3.3. Starea apelor subterane. Zone de siguranţă şi măsuri de protecţie a apelor potabile

SURSE DE APĂ ZONE DE PROTECŢIE SANITARĂ ŞI MĂSURISursa Timişeşti Zonă de protecţie cu regim sever S=100 ha. Împrejmuire,

58

acces şi exploatarea terenului conform HGR – 101/03.04.1997. Zona de protecţie cu regim de restricţie este exploatată corespunzător.

Alte surse subterane locale Zonele de protecţie cu regim sever (îngrădite) se exploatează conform HGR – 101/03.04.1997.

Tabel 3.3.1. Zone de siguranţă şi măsuri de protecţie a apelor potabile

Captările de apă subterană în scop potabil asigură apă de calitate corespunzătoare, conform STAS 1342-91, iar dezinfecţia se realizează cu clor gazos.

Categorii de tratament ale apelor potabile din surse de suprafaţăSurse Tratarea apelor Reziduuri de la tratare

Moldova (Timişeşti)

Coagulare (floculare) – decantare – filtrare - dezinfecţie

Nămol paturi

Prut – Iaşi Coagulare (floculare) – decantare – filtrare - dezinfecţie

Nămol staţie epurare Iaşi

Hălceni (Vlădeni) Coagulare (floculare) – decantare – filtrare – dezinfecţie

Nămol primar paturi

Răducăneni (Prut) Coagulare (floculare) – decantare – filtrare – dezinfecţie

Nămol primar paturi

Tungujei (Ţibăneşti)

Coagulare (floculare) – decantare – filtrare – dezinfecţie

Nămol primar paturi

Tansa (Belceşti) Coagulare (floculare) – decantare – filtrare - dezinfecţie

Nămol primar paturi

Tabel 3.3.2. Categorii de tratament ale apelor potabile din surse de suprafaţă

Alimentarea cu apă a populaţiei şi conţinutul de nitraţiSursa Localitatea Conţinutul de nitraţi

Timişeşti Târgu Frumos

< 2 ppmPodu IloaieiIaşi

Alţii de pe traseuRepedea Bucium

< 20 ppmChilii Chilii Ciric Dorobanţi Ciric

Tabel 3.3.3. Alimentarea cu apă a populaţiei din surse de apă subterană

Sursa Localitatea Conţinut de nitraţiPrut Iaşi < 5 ppm

Tabel 3.3.4. Alimentarea cu apă a populaţiei din surse de apă de suprafaţă

59

Subproduse provenite de la dezinfecţia apelor de suprafaţă potabileLocalitatea Nămoluri produse – depozitate tone/an

Iaşi 22.000Răducăneni 30

Vlădeni 20Ţibăneşti 15

Podu Iloaiei 3Belceşti 1Hârlău 410Tabel 3.3.5. Subproduse provenite de la dezinfecţia apelor de suprafaţă potabile

3.4. Situaţia apelor uzate.În judeţul Iaşi, societăţile comerciale cu impact major asupra calităţii apelor sunt în general

racordate la reţeaua de canalizare a localităţilor. Apele uzate evacuate se regăsesc în efluenţii staţiilor de epurare, sens în care se pot menţiona următoarele întreprinderi industriale: SC ANTIBIOTICE SA IAŞI, SC UNIREA SA IAŞI, SC TEPRO SA IAŞI, SC MOLDOMOBILA SA IAŞI, SC AVICOLA SA IAŞI, SC TEROM SA IAŞI, SC SOMACO SA IAŞI, SC MOLDOPLAST SA IAŞI, SC ASAM SA IAŞI, SC NICIMAN SA IAŞI, SC AGMUS SA IAŞI, SC SUPREM SA IAŞI, SC COMTOM SA IAŞI, precum şi altele, pentru calitatea efluentului total orăşenesc. Unităţile industriale deţin programe pentru completarea, modernizarea şi retehnologizarea instalaţiilor de preepurare cu termene de finalizare în anii 2003 – 2005.

Localităţile urbane şi rurale din judeţul Iaşi deţin sisteme centralizate de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate cu trepte mecanice(M) şi biologice(B) de epurare conform datelor din tabelul de mai jos:

Nr.crt Localitate Debite evacuate (m3/zi)

Staţie epurare trepte

Randament%

1 Iaşi 181.440 M+B 9325.920 M 40

2 Târgu Frumos 1.342 M+B 753 Hârlău 1.646 M+B 804 Podu Iloaiei 408 M+B 605 Vlădeni 49 M+B 506 Belceşti 27 M+B 507 Răducăneni 19 M+B 508 Ţibăneşti 34 M+B 50

Tabel 3.4.1. Staţii de epurare din judeţul IaşiMenţionăm că toate staţiile de epurare de pe raza judeţului Iaşi au programe de modernizare

sau extindere. La staţia de epurare Iaşi, linia I prelucrează mecanic şi biologic un debit de 2 m 3/s conform tehnologiei germane Mannesmann; lucrările aferente liniei a-II-a şi pentru întreaga instalaţie de prelucrare a nămolului sunt puse în planul de finanţare ISPA.

Staţia de epurare Paşcani are în curs de derulare investiţii de protecţie a mediului prin programul ISPA pentru: „Extinderea alimentării cu apă a municipiului Paşcani” şi „reabilitarea reţelei de canalizare a municipiului Paşcani” şi prin programul OCT pentru „Extinderea şi modernizarea staţiei de epurare a municipiului Paşcani”.

60

61

5. Starea solului

Solurile din judeţul Iaşi sunt în general soluri productive, asupra lor intervenind factori limitativi atât naturali cât şi antropici. În ceea ce priveşte gradul de poluare a solului din judeţul Iaşi acestea pot fi încadrate în următoarele clase:

- soluri nepoluate;- soluri poluate parţial, care asigură parţial producţia vegetală, economic utilizabile; sau când

producţia vegetală, deşi neafectată cantitativ, prezintă totuşi unele scăderi calitative din cauza poluării solului, scăderi care fac ca recolta respectivă să fie utilizată cu unele restricţii de consum;

- soluri poluate total, care şi-au pierdut complet capacitatea de producţie vegetală, agricolă sau forestieră.În anul 2001, IPM Iaşi a prelevat probe de sol de-a lungul unor traverse făcute pe

şosele cu trafic intens din judeţul Iaşi. Din punctele respective s-au prelevat câte 20 probe de o parte şi de alta a şoselei la distanţe de 5, 10, 15, 25 şi 50 m pe două adâncimi (0-20şi 20-40 cm).

La aceste probe s-au analizat următorii indicatori: pH, CTSS, N-NO3, CaCo3, NT, Na+, K+ şi metale grele.

Prin analizele efectuate s-a urmărit influenţa traficului auto asupra zonelor învecinate şoselelor din judeţ.

Metalele grele însoţesc de regulă emisii de oxizi de sulf de la industria energetică pe bază de cărbune, fapt care a fost evidenţiat în probele prelevate din vecinătatea amplasamentului CET II Iaşi. Valorile concentraţiilor metalelor analizate din aceste probe de sol nu depăşesc valorile pentru tipul de sol normal cu excepţia concentraţiilor elementelor Ni, Cr şi Cd care prezintă uşoare creşteri fără să ajungă la valorile pragului de intervenţie pentru tipul de sol cu folosinţă mai puţin sensibilă.

5.1. Calitatea solurilorRepartiţia solurilor pe categorii de folosinţă

Categoria terenului Suprafaţă (ha)

TERENURI AGRICOLE din care: 380.919Arabil 253.322Păşuni 88.080Fâneţe 19.714

Vii 11.723Livezi 8.080

TERENURI NEAGRICOLE din care: 166.639Păduri 99.022Ape 12.694

Drumuri 11.770Construcţii 14.448

Neproductiv 28.705TOTAL TEREN 547.558

Tabel 5.1.1. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţăRepartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate

CLASA DE PRETABILITATE SUPRAFAŢA(ha)

62

Clasa II 82.394Clasa III 184.607Clasa IV 113.775Clasa V 143

Tabel 5.1.2. Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate

Principalele restricţii ale calităţii solului- Eroziune de suprafaţă foarte puternică şi excesivă = 7855,5 ha- Eroziune de adâncime (ravene, torenţi, ogaşe) = 1927 ha- Alunecări active şi semiactive = 26,015 ha- Terenuri cu exces de umiditate = 7038 ha- Terenuri afectate de salinizare = 7231 ha

Nr. crt.

Teritoriul comunei

Tipuri de degradare (ha)

Eroziune f. puternică

Eroziune de adâncime Alunecări

Băltiri şi exces

umiditate

Salinizare şi alcalinizare

0 1 2 3 4 5 61 AL. I CUZA 12 0 49 368 02 ANDRIESENI 187 8 238.5 368.5 1073 ARONEANU   53 13 671 76 04 BĂLŢAŢI 43 17 86 47 85 BELCEŞTI 143 33 128 23 2506 BIVOLARI 64 0 78 12 397 BÂRNOVA 0 1 67 0 08 BOSIA 22 0 20 110 5879 BRĂIEŞTI 28 1 471 4 1310 BUTEA 31 0 130 49 011 CEPLENIŢA 155 10 58 0 012 CIORTEŞTI 292.5 48 508.5 56 013 CIUREA 76 34 180 40 014 C.CAPREI 226 9 486.5 232 244.515 COMARNA 143.5 35.5 427 5 4016 COSTULENI 150 62 198 82 3817 COTNARI 68 26 530 0 9318 COZMEŞTI 74 4 354 0 019 CRISTEŞTI 5 27 206 34 020 CUCUTENI 130 59 327 18 021 DAGĂŢA 0 106 281 5 022 DELENI 243.5 33.5 1019 91 14123 DOBROVĂŢ 111 4 389 38 024 DOLHEŞTI 222 28 222 0 025 DUMEŞTI 106 47 456 61 10426 ERBICENI 379 11 474.5 191.5 36427 FOCURI 65 16 878 80 44328 GOLĂEŞTI 22 0 68 99 17929 GORBAN 130 3 74 84 030 GRAJDURI 18 8 52 48 031 GROPNIŢA 196 49 407 97 2132 GROZEŞTI 0 0 0 359 16433 HĂLĂUCEŞTI 77 8 0 124 0

63

34 HELEŞTENI 13 0 234 178 035 HORLEŞTI 35 10 199 70 436 HOLBOCA 211 0 152 52 2337 IPATELE 127 13 286 21 038 LESPEZI 45 13 165.5 227.5 14739 LEŢCANI 128 25 333 31 9740 LUNGANI 87 39.5 957.5 64 20241 MĂDÂRJAC 0 21 297 6 042 MIRCEŞTI 7 0 0 100 043 MIROSLAVA 88 5 301 0 844 MIRONEASA 4 2 83 0 045 MIROSLĂVEŞTI 172 64.5 107 88.5 046 MOGOŞEŞTI IŞ 80 46 38 36 047 MOGOŞEŞTI ST 54 0 23 13 3548 MOŞNA 72 27.5 63.5 15 049 MOŢCA 0 0 176 14 050 MOVILENI 127 16 475 10.5 611.551 OŢELENI 14 2 270 70 052 PLUGARI 118 21 812 87 2253 PODU ILOAIEI 30 8 2 65 054 POPEŞTI 60 19 712 14 6755 POPRICANI 57 10 201 69 29356 PRISĂCANI 0 0 0 261 9557 PROBOTA 138 5 71 67 6958 RĂDUCĂNENI 480 38 598 0 059 REDIU 70 35.5 620 4 110.560 ROMĂNEŞTI 13 9 227 151 39861 RUGINOASA 170.5 22.5 128 66 962 ŞCHEIA 240 6 302 82 063 SCHITU DUCA 146.5 9.5 460 10 064 SCĂNTEIA 0 13 165 0 065 SCOBINŢI 145 54 894 51 14566 SINEŞTI 32 7.5 754.5 61 4467 SIREŢEL 94 75 54 46 068 ST.PRĂJESCU 38 51 20 135 069 STRUNGA 67 10 642 64 4570 ŞIPOTE 203 19 763 402 13171 TANSA 6 38 265 16 072 TĂTĂRUŞI 5 66 156 41 073 TODIREŞTI 153.5 53 235 35.5 074 TOMEŞTI 54.5 20 185.5 0 075 TRIFEŞTI 78 0 130 322 24176 ŢIBANA 22 87 448 0 1277 ŢIBANEŞTI 21 7 508 2 078 ŢIGĂNAŞI 48.5 7.5 101 206 56079 ŢUŢORA 0 0 0 184 22780 VALEA SEACĂ 3 50 226 43 081 VICTORIA 66 1 218 43 7382 VÂNĂTORI 256 62.5 191.5 62 083 VLĂDENI 27 0 240 289 53284 VOINEŞTI 27 0 240 289 53285 MUN. IAŞI 25 11 184 11 0

64

86 PAŞCANI 9 20 233 161 087 TG.FRUMOS 158 41 1291 145 14288 HÂRLĂU 59.5 35.5 68 28 1

Tabelul 5.1.3. Tipuri de degradare

Ameliorarea calităţii soluluiP.A. Aroneanu (com. Aroneanu) 6 haP.A. Băiceni (com. Cucuteni) 5 haP.A. Cucuteni (com. Cucuteni) 8,5 haP.A. Deleni (com. Deleni) 6,4 haTOTAL 25,9 ha

Tabel 5.1.4. Perimetre de ameliorare

5.2. PresiuniÎngrăşăminteAu fost administrate 8.274 t substanţă activă din care:

- N – 5198 tone- P – 2680 tone- K – 396 tone

Produse fitosanitareTipul tratamentului UM Cantitate

Tratament sămânţă Tone 9.766,7Tratament pomi Mii buc. 126.592Tratament vegetal Ha 23.998

Tabel 5.2.1. Produse fitosanitare utilizate

IrigaţiiSuprafeţe de terenuri irigate pe teritoriul judeţului: 463 ha

5.3. Interacţiunea agriculturii cu mediulTerenuri arabile retrase din circuitul agricol – 1.200 ha

Evoluţia şeptelului şi număr de bovineBOVINEDin care: sector de stat

sector privat

112.503 capete5.368 capete

107.135 capetePORCINEDin care: sector de stat

sector privat

97.238 capete3.464 capete93.774 capete

OVINEDin care: sector de stat sector privat

345.024 capete7.893 capete

337.131 capetePĂSĂRI Din care: sector de stat

2.338 mii capete137 mii capete

65

sector privat 2.201 mii capeteCABALINEDin care: sector de stat

sector privat

47.113 capete384 capete

46.724 capeteIEPURIDin care: sector de stat

sector privat

17.922 capete-

17.922 capeteALBINEDin care: sector de stat sector privat

18.272 familii708 familii

17.564 familiiTabel 5.3.1. Efective din zootehnia judeţului Iaşi

5.4. Răspunsuri Dezvoltarea agriculturii biologice:

- Acţiuni pe teme ecologice întreprinse de către Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă privind folosirea biofertilizatorilor şi a îngrăşămintelor organice.

- Înfiinţarea a 2 ferme ecologice în comunele Scânteia şi Rediu.

ConcluziiDeşi terenurile agricole ale judeţului Iaşi sunt acoperite de soluri fertile, calitatea acestora este afectată de eroziune accelerată, alunecări de teren, acidifiere, salinizare, alcalinizare, dezechilibre de nutriţie, acoperire cu deponii sau halde.

Eroziunea de suprafaţă, fenomen natural se manifestă accelerat în special datorită fărâmiţării exploataţiilor agricole şi dimensionării lor cu latura mare pe linia de cea mai mare pantă, prin lucrările de menţinere efectuate perpendicular pe curba de nivel. O altă cauză a accelerării proceselor de eroziune cât şi a declanşării fenomenelor de alunecare o constituie distrugerea lucrărilor antierozionale efectuate în unele bazine hidrografice şi desţelenirii sau deforestării unor versanţi cu risc de alunecare.

Acidifierea solurilor se datoreşte administrării defectuase a îngrăşămintelor chimice şi lipsei amendării calcice.

Salinizarea şi alcalizarea solurilor, fenomene naturale ce s-au extins prin apariţia fenomenului de salinizare secundară în incinta îndiguită Ţuţora – Gorban din lunca comună Prut – Jijia, se datorează executării necorespunzătoare a lucrărilor de desecare drenaj.

66

6. Deşeuri6.1. Deşeuri menajere.

Judeţul Iaşi se confruntă, la ora actuală, ca de altfel întreg teritoriul ţării, cu mari probleme în ceea ce priveşte modul de gestionare a deşeurilor, în special cele menajere şi asimilabile acestora. Populaţia judeţului este distribuită aproximativ egal între aşezările urbane, reprezentate prin municipiile Iaşi şi Paşcani şi oraşele Tg. Frumos şi Hârlău ( cu o populaţie ce reprezintă 50.3 % din populaţia judeţului ), şi localităţile rurale, organizate din punct de vedere administrativ în 85 comune , cu o populaţie totală ce reprezintă 49.7 % din populaţia judeţului.

Colectarea centralizată a deşeurilor menajere şi asimilabile acestora se realizează, în prezent, numai în cele 4 centre urbane ale judeţului, deservind astfel 50.3% din populaţie.

Evoluţia cantităţilor de deşeuri (mc) generate in perioada 1995-2001 este prezentată în tabelul următor : Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 Deşeuri menajere (mc) 469.678 492.220 535.280 565.916 633.769 708.754 736.830

Tabel 6.1.1. Evoluţia cantităţii de deşeuri menajere 1995-2001 Pentru colectarea centralizată a deşeurilor menajere, unităţile de salubritate

(de stat sau particulare) de pe teritoriul judeţului Iaşi au în dotare diferite tipuri de recipienţi de colectare, metalice, material plastic sau din fibră de sticlă, după cum urmează :

Agentul de salubritate

Recipienţi pentru colectarea deşeurilor (nr. si capacitate)Pubele metalice Pubele

plastic/europubeleContainere Altele

Nr. Capacit. Nr. Capacit. Nr. Capacit. Nr. Capacit.PRIMARIA MUN. IASI-Directia Servicii Publice Municipale CITADIN

150124

100 l80 l

51 2 mc 1433 4 mc 5 120 l

SC ROSAL RECYCLING SRL Iaşi

500 240 l 10 5 mc - -

RAGCL PASCANI

- - - - 58 4 mc - -

Primaria mun. Paşcani

- - 18 1.8 mc - - - -

SC TERMOSERV SA TG. FRUMOS

- - - - 40 4 mc 10 10 mc

Primăria oraş Tg. Frumos

12 250 40 0.2 mc - - 60 0.2 mc

Primaria oraş Hârlau - Serviciul Public Secţia Salubritate

96 40 l - - 31 3 mc 9 0.5 mc

Tabel 6.1.2. Tipuri de recipienţi utilizaţi pentru colectare

67

Preluarea deşeurilor menajere , în judeţul Iaşi, se realizează, la cele 4 depozite existente (Iaşi, Paşcani, Tg. Frumos, Hârlău,) prin depozitare direct pe sol, nivelare în straturi de 1.5-2 m, compactare prin treceri succesive cu utilaje grele , acoperire a parcelelor active cu un strat de 10-30 cm de material inert (pământ, nisip, nămol deshidratat, moloz) ; acoperirea cu pământ se face la intervale mari de timp şi pe suprafeţe întinse, după epuizarea capacităţii de depozitare. Întreaga suprafaţă este supusă periodic dezinfecţiei şi deratizării; în anotimpul cald, se realizează o stropire de două ori pe lună cu o soluţie de lapte de var , iar în anotimpul rece, stropirea se face trimestrial.În municipiul Iaşi se realizează o precolectare primară a deşeurilor de hârtie şi carton, efectuată în principal la unele puncte de generare, evaluată la cca 65-70 tone la nivelul anului 2001.

În scopul promovării colectării selective şi realizării unei ambianţe mai plăcute a punctelor gospodăreşti, la sfărşitul anului 2000, CITADIN D.S.P.M. Iaşi a achiziţionat şi amplasat un număr de 51 europubele , grupate în baterii de 3 - 4 buc. şi în culorile caracteristice fiecărui deşeu (verde pentru hârtie, galben pentru plastic şi metal, albastru pentru sticlă, roşu pentru deşeuri menajere biodegradabile ).

Evoluţia taxelor pentru colectarea selectiva a deşeurilor. Până în prezent, în judeţul Iaşi nu s-au instituit taxe pentru colectarea selectivă a deşeurilor, iar tarifele practicate de agenţii de salubritate pentru deşeuri menajere colectate neselectiv de la populaţie au fost:

Agenţi de salubritate

Tarife Depozitare directăLei/mc

Chirie containerLei/lunăLei /mc Lei/lună

1. CITADIN – DSPM IaşiPersoană fizică 252.414 18.300 - -Persoană juridică 176.846 - 68.595 105.4742. SC ROSAL RECYCLING SRL Persoană fizică - 16.470 - -Persoană juridică 158.270 - - -3. RAGCL PaşcaniPersoană fizică 100.000 - - -Persoană juridică 100.000 - - -4. TERMOSERV SA Tg. FrumosPersoană fizică 78.550 - - -Persoană juridică 78.550 - - -5. Primăria Hârlău- SalubritatePersoană fizică 4160 - - -Persoană juridică 335lei/mp spaţiu - - -

Tabel 6.1.3. Tarife practicate pentru colectarea neselectivă a deşeurilor

68

6.2. Deşeuri industriale.Din datele centralizate de la agenţii economici, din raportările anuale pentru

întocmirea situaţiei statistice a gestiunii deşeurilor, rezultă evoluţia cantităţilor de deşeuri industriale:

AnulDeşeuri industriale

(tone/an)total periculoase

1995 116.412 1.562,361996 789.226 5.720,001997 450.926 8.601,221998 678.275 7.542,001998 678.275 7.542,001999 677.416 9.125,002000 765.521 9.375,00

2001* 878.731 19.683,00Tabel 6.2.1. Evoluţia cantităţii de deşeuri industriale

*) Pentru anul 2001 nu s-a realizat încă statistica gestiunii deşeurilor, datele prezentate sunt deţinute de IPM Iaşi până la 01.02.2002, iar agenţii economici ce au raportat datele reprezintă cca 30% din eşantionul ce furnizează datele pentru situaţia statistică corespunzând unui număr de 52 agenţi economici.

Din analiza datelor se constată că, în perioada 1995 – 1999, cantitatea anuală de deşeuri industriale generate scade din 1995 pană în 1999, în anul 2000 se realizează o creştere semnificativă, în concordanţă cu evoluţia sectoarelor industriale din judeţul Iaşi; în acelaşi timp, creşte cantitatea deşeurilor valorificabile şi valorificate (metalice, hârtie, plastic, sticlă), iar cantitatea de deşeuri periculoase scade ca urmare a reducerii activităţilor în sectoarele ce generează aceste deşeuri (ex. SC ANTIBIOTICE SA IAŞI, SC TEROM SA) sau renunţarea la tehnologii ce generează deşeuri periculoase şi înlocuirea acestora cu tehnologii curate. Exemplu SC MECANICĂ BUCIUM SA Iaşi, SC NICIMAN SA Iaşi şi SC ASAM Iaşi care au procedat la înlocuirea tehnologiilor de galvanizare poluante cu tehnologii moderne care generează cantităţi foarte mici de nămoluri (şlamuri) de galvanizare. SC ASAM SA Iaşi, de exemplu a renunţat la procedeul de cadmiere şi cuprare acidă înlocuindu-l cu procedeul de zincare acidă generator de cantităţi mici de şlam.

Tratarea deşeurilor industrialeDin totalul cantităţilor de deşeuri industriale produse, cca 50% sunt deşeuri

recuperabile : metalice (feroase şi neferoase), hârtie, textile, sticlă ce sunt colectate şi valorificate intern (ex. SC FORTUS SA Iaşi care valorifică intern toate deşeurile recuperabile produse) sau către agenţi economici tip REMAT, precum şi deşeuri de lemn sau coji de floarea soarelui care sunt valorificate ca şi combustibil în instalaţii de ardere cu recuperare de energie. Zgurile rezultate din activităţi de turnătorie sau arderea cărbunelui în instalaţii termice sunt eliminate prin depozitare în halde de zgură (SC FORTUS SA, SC TEPRO SA, SC TERMOELECTRICA SA – CET II Iaşi ). Deşeurile industriale nevalorificabile asimilabile celor menajere, sunt eliminate fie în depozitele de

69

deşeuri menajere, fie în depozitele industriale proprii ( SC ANTIBIOTICE SA Iaşi, SC TEPRO SA Iaşi, SC CFR-Secţia Spălări Vagoane Paşcani ).

Tratare deşeuri periculoaseEvoluţia cantităţilor de deşeuri periculoase este prezentată în tabelul 6.2.1. La

cantităţile prezentate se mai adaugă şi deşeurile periculoase spitaliceşti, cca 400 tone/an. Cea mai mare parte din tipurile de deşeuri industriale periculoase produse este constituită din ulei uzat care, de cele mai multe ori este refolosit intern sau predat la SNP PETROM Sucursala PECO Iaşi. Deşeurile rezultate din activităţile de acoperiri metalice (şlamuri) cu conţinut de cianuri şi/sau metale grele sunt stocate în recipienţi corespunzători la unităţile producătoare. Până la această dată, pe plan local nu există posibilitatea eliminării controlate, ecologice, a şlamurilor de galvanizare.

În prezent în ţara noastră există o singură unitate autorizată pentru eliminarea deşeurilor periculoase şi anume SC „PROAIR CLEAN” SA Timişoara către care au fost dirijate deja în anul 2001 primele cantităţi de deşeuri industriale (şlamuri galvanice) aparţinând SC „CASA LEBĂDA” SRL Iaşi.

Deşeurile de pesticide (cca 26 tone) din depozitul Paşcani al Serviciului Public de Protecţia Plantelor din cadrul Consiliului Judeţean Iaşi sunt rezultatul acţiunii de colectare centralizată a tuturor pesticidelor degradate, neidentificate, de pe raza judeţului Iaşi, rămase în urma desfiinţării fostelor CAP-uri. De asemenea, în această etapă este în curs de desfăşurare şi acţiunea de inventariere a instalaţiilor şi echipamentelor ce conţin PCB - uri ( compuşi bifenil policloruraţi) care, conform HG nr. 173/2000, are termen de finalizare 31.05.2002, dată la care se va cunoaşte exact situaţia acestora în judeţ.

Eliminarea deşeurilor spitaliceşti Incinerarea acestor deşeuri se realizează, în toate cazurile, în instalaţii vechi,

neomologate, cu/fără aport de combustibil, fără controlul procesului de ardere şi al tipurilor şi cantităţilor de poluanţi emişi în atmosferă.

Din acest punct de vedere, Inspectoratul de Protecţie a Mediului Iaşi consideră imperios necesară realizarea unei instalaţii de ardere omologată care să fie proiectată pentru astfel de capacităţi încât să poată deservi întreg judeţul Iaşi sau chiar zona Moldovei.

Există, în acest sens, o propunere de proiect „Instalaţie ecologică pentru incinerarea deşeurilor toxice şi periculoase din Regiunea de Dezvoltare N-E” – beneficiar Consiliul Judeţean Iaşi, valoarea proiectului fiind de 2.280 mii EURO.

Transferul transfrontieră al deşeurilor periculoase – nu este cazul6.3. Nămoluri provenite de la tratarea apelor.

Pe teritoriul judeţului Iaşi există staţii de epurare a apelor uzate menajere în localităţile urbane Iaşi, Paşcani, Tg. Frumos, Hârlău, precum şi în localităţile rurale Belceşti, Răducăneni, Ţibăneşti, Podu Iloaiei, Vlădeni, evoluţia cantităţilor de nămol rezultat fiind:

Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 Nămol de la epurarea apelor uzate oraşeneşti (mc)

46.037 82.846 108.315 94.256 87.083 179.897 52.484

Tabel 6.3.1. Evoluţia cantităţii de nămol

70

Variaţiile anuale ale cantităţilor de nămol sunt date de activităţile desfăşurate de agenţii economici cu funcţionare fluctuantă (funcţionări sezoniere, secţii cu funcţionare intermitentă, reducerea activităţilor unor secţii mari consumatoare de apă, etc.)

Nămolurile rezultate sunt depozitate în paturi de uscare şi în batale (numai la staţiile de epurare Iaşi şi Tg. Frumos )

6.4. Centrele de depozitare a deşeurilor.Starea centrelor de depozitare a deşeurilor

Pentru colectarea deşeurilor recuperabile de la agenţi economici şi populaţie, pe teritoriul judeţului Iaşi există 35 de agenţi economici cu obiect de activitate colectare deşeuri dar, urmare condiţiilor impuse de Ordonanţa nr. 16/2001privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile aprobată prin Legea nr. 465/2001 şi a Normelor metodologice de aplicare, activitatea de colectare este practicată de următoarele persoane juridice  :Nr. crt

Nume şiadresa

Tip de deşeu colectat/ reciclat

Natura proprietăţii

Activităţi desfaşurate

Puncte de lucru

0 2 1 3 4 51 SC REMAT SA

IASI-Iaşi , str. A. Vlaicu nr.88

- deşeuri feroase- anvelope uzate- baterii cu plumb- cupru, bronz, alamă- aluminiu- plumb şi aliaje- hârtie si cartoane

Integral privată

Colectare, valorificare deşeuri

2 puncte de lucru la Iaşi, 1 punct de lucru la Paşcani, 1 punct de lucru la Tg. Frumos, 1 punct de lucru la Hârlău

2 SC PREDEMET SA PODUL ILOAIEI Str. Scobilţeni nr.2

-deşeuri metalice feroase

Majoritară privată

Colectare, sortare, dezmembrare deşeuri metalice reciclabile

Pd. Iloaiei-Str. Scobilţeni nr.2

3 SC INTERNAŢIONAL ROMTRANZACT SRL IASI-Str. Sf. Lazar nr.30 bl. K ap.10

-deşeuri fibre textile

Integral privată

Colectare, prelucrare deşeuri

Iaşi, bdul Poitiers nr. 4

4 SC RANCON SRL IASI-Iaşi Str. G. Coşbuc

- aluminiu- alama- bronz- baterii uzate

Integral privată

Colectare, valorificare deşeuri metalice

Iaşi, bdul Chimiei nr. 14

71

- cupru- fier - fonta- inox- plumb- radiator- zinc

5 SC IRICAD SRL GALATI-Str. Brailei nr.260

- fier- fontă- acumulatori uzaţi fără acid- aliaje fier vechi

Integral privată

Colectare, valorificare

10 puncte de colectare în mun. Iaşi (9) şi Tg. Frumos (1)

6 SC AZUGA IMPEX SRL

- fier vechi- neferoase

privată Colectare, valorificare

Tg. Frumos, str. Buznei

7 SC COLECT METAL SRL IASI-Str. Pantelimon nr.14, bl. P15, ap.1

- cupru- plumb- aluminiu- fier, fonta, Ol- inox

Integral privată

Colectare deşeuri metalice

Iaşi , bdul Chimiei nr. 14

8 SC MOLDOFONTA FIER SRL IASI-Str. Sf. Lazar nr.49

- fier Integral straină

Colectare, prelucrare deşeuri

Iaşi-str. Bucium, nr.36

9 SC RECUPERARE SRL Pascani-Str. Plevnei nr. 24

-deşeuri feroase-hirtie-aluminiu-cupru -plumb

Integral privata

Colectare, prelucrare deseuri

Paşcani Str. Garii nr.32

10 SC ACHIS COM SRL Iasi-Str. Rampei nr.18-20

- deşeuri textile privată Colectare, sortare

Iaşi, str. Rampei nr. 18-20 şi str. Mitropolit Varlaam nr. 1

11 SC TOTAL SERV IMPEX Iasi-Str. Pacurari nr.56, bl.550, ap.4

- deşeuri metalice privată Colectare, dezmembrare, balotare

Iaşi – str. Tabacului nr. 30

Tabel 6.4.1. Societăţi de colectare deşeuri

Impactul depozitelor de deşeuri industriale şi urbane asupra mediuluiPe teritoriul judeţului Iaşi există 4 depozite pentru deşeurile menajere colectate (tabel

6.4.2.). Nr. Localitatea Localitatea unde Suprafaţă Volum ocupat Amenajări*)

72

crt. deservită este amplasat depozitul

depozit(ha)

(mc)

1 Mun. Iaşi Com. Tomeşti 6,63 2.000.000 I, CG2 Mun. Paşcani Com. Valea Seacă 3,5 900.000 N3 Oraşul Tg. Frumos Oraşul Tg. Frumos 2 20.000 I4 Oraşul Hârlău Oraşul Hârlău 0.5 60.000 I

Tabel 6.4.2. Depozite deşeuri menajere

Depozitarea definitivă pentru deşeurile industriale se realizează la următorii agenţi economici (tabel 6.4.3.):

Nr.crt.

Deţinătorul depozitului

Localitatea unde este amplasat depozitul

Tipul depozitului

Tipul deşeurilor depozitate

Suprafaţa ocupată (ha)/

capacitate ocupată(mc)

Amenajări*)

1 SC Antibiotice SA Iaşi

Valea Lupului-Rediu

haldă menajere şi industriale

2,1/23.500 I, FM

2 SC Fortus SA Iaşi Ciurea- zona Zanea

haldă Zgură, cărămizi, nisipuri uzate

15,78/480.000 I,D,FM,CG

3 SC Terom SA Iaşi Copăcioaia - Holboca

subteran Reziduuri toxice* 0.03/60 I, FM

4 SC Tepro SA Iaşi Iaşi Haldă Tunder, şlam neutru

0.8/35.000 FM

5 SC Tehnoton SA Iaşi

Copăcioaia - Holboca

Subteran Reziduuri toxice* 0.1/100 IM

6 SC Termoelectrica – Sucursala Electrocentrale Iaşi

Holboca Haldă Slam, cenuşă, zgură

40/5.667.219 IM, D, FM, CG

7 Regia autonomă judeţeană de apă-canal (RAJAC) Iaşi

Tomeşti Batal Nămoluri epurare 12/190.000 CG

8 Regia autonomă judeţeană de apă-canal (RAJAC) Iaşi

Tg. Frumos Batal Nămoluri epurare 0.45/1000 D

9 SCCFR - Secţia Paşcani depozit Deşeuri menajere, 0.5/1500 I

73

spălări vagoane marfă Paşcani

nămol epurare, deşeuri, din vagoanele de marfă

Tabelul 6.4.3. Depozite industriale de deşeuri

Depozit deşeuri pesticide din agricultură provenite de la fostele CAP- uri 1 CJ Iaşi -

Serviciul public protecţia plantelor Iaşi

Paşcani Depozit supravegheat

Deşeuri de pesticide

0.015/26 tone Amenajat special

*) I – împrejmuit; CG – canal de gardă; N – neamenajare; FM- foraje; D- drenuri; IM – impermeabilizare

Tabelul 6.4.4. Depozite pesticide

Activitatea de supraveghere a zonelor de depozitare a deşeurilor din judeţul Iaşi în anul 2001 s-a concretizat printr - un program de monitorizare care a cuprins depozitele de deşeuri menajere Iaşi, Paşcani, Tg. Frumos, depozitele industriale Ciurea a SC FORTUS SA, CET II Iaşi a SC TERMOELECTRICA SA – sucursala Iaşi, Copăcioaia a SC TEROM SA, Valea Lupului a SC ANTIBIOTICE SA.

Din monitorizarea zonelor contaminate care se realizează atât prin analiza compoziţiei deşeurilor (zguri, şlamuri, nămoluri) cât şi a levigatelor, solurilor şi apelor subterane din forajele de observaţie din aceste zone, se pot concluziona:

- la depozitul Copăcioaia aparţinând SC TEROM SA Iaşi monitorizarea s-a realizat prin expertizarea forajelor din amonte şi aval de depozit precum şi a izvoarelor 1 şi 2 din vecinătatea depozitului, constatându-se menţinerea concentraţiilor sub valorile CMA la indicatorii regimului de oxigen şi ai gradului de mineralizare cu o tendinţă de uşoară creştere a valorilor concentraţiilor de fenol; în cazul forajului din amonte (nou construit) s-au înregistrat valori mari la majoritatea indicatorilor, ceea ce a impus monitorizarea sa în continuare; la forajul din aval de depozit, parte a SC TEHNOTON SA Iaşi, se constată o uşoară creştere a valorilor la indicatorii de poluare;

- la depozitul industrial al SC ANTIBIOTICE SA Iaşi, analizele apelor subterane din forajele de observaţie scot în evidenţă menţinerea gradului de poluare în zonă, prin valori ridicate ale indicatorilor: CCOMn, amoniu, reziduu fix, comparabile cu cele din anul 2000; se va continua monitorizarea zonei atât din jurul cât şi din incinta unităţii; analiza solului în vecinătatea depozitului de deşeuri arată că nu au fost depăşiri ale valorilor concentraţiilor de metale grele pentru un sol normal, conform Ord. 756/97.

- în cazul depozitului de zgură şi cenuşă al SC TERMOELECTRICA- Sucursala Electrocentrale Iaşi - CET II Iaşi, analizele fizico-chimice efectuate în cele 9 foraje de observaţie au evidenţiat o diminuare a valorilor CMA la indicatorii: CCOMn (excepţie făcând forajele F3 şi F5); NH4

+ (excepţie făcând forajele F3 şi F5); valorile mari înregistrate la indicatorul reziduu fix

74

confirmă menţinerea gradului de poluare în zonă respectiv, influenţa levigatului din jurul depozitului asupra apei subterane; solul are un conţinut de Ni, Cr, Pb uşor mai ridicat, faţă de solurile normale, dar fără a depăşi valoarea pragului de alertă pentru soluri sensibile;

- depozitele de deşeuri menajere Paşcani şi Tg. Frumos au un impact nesemnificativ asupra mediului aşa cum reiese din expertiza fizico-chimică a apelor din vecinătatea lor, care a evidenţiat valori normale pentru toţi indicatorii analizaţi conform STAS 4706/88;

- depozitul controlat de reziduuri menajere Tomeşti, prezintă, la analizele efectuate, valori ale concentraţiilor metalelor în limitele admise pentru aceste zone de depozitare controlată; Analizele fizico-chimice efectuate pentru levigat evidenţiază valori mari la indicatorii regimului de oxigen şi amoniu. Facem precizarea că, atât colectarea levigatului cât şi a apelor pluviale se realizează prin canalele deschise în reţeaua de canalizare a cartierului de blocuri din localitatea Tomeşti şi preluarea acestora prin pompare la staţia de epurare a mun. Iaşi;

-în zona haldei industriale Ciurea a SC FORTUS SA, rezultatele obţinute din analiza metalelor grele la acumulările din zona N, V şi forajul F2 s-au evidenţiat valori peste limitele admise de STAS 4706/88; la acumularea din zona S există o tendinţă de creştere a valorilor la indicatorii gradului de mineralizare, regimului de oxigen, extractibile şi compuşi fenolici. 1. Depozitul controlat de reziduuri menajere Tomeşti

Depozitul Tomeşti, este amplasat în albia majoră a râului Bahlui, la est de municipiul Iaşi (cca 6 km fată de municipiul Iaşi şi 2 km de localitatea Tomeşti ). Depozitul constă într-o platformă special amenajată, împrejmuită cu gard de plasă de sârmă, prevăzută cu drum de acces până la locul de descărcare şi depozitare.În prezent, suprafaţa totală a depozitului este de 29.9 ha, din care:

- suprafaţa activă de depozitare – 6.63 ha;- suprafaţa rezervată pentru următorii ani – 1.22 ha;- suprafaţa construită – 0.05 ha;- suprafaţa liberă şi drum de acces – 2.69 ha;- suprafaţă înierbată şi redată circuitului agricol – 19.4 ha.

Cantitatea zilnică de deşeu menajer depozitată este de cca 1300 mc (500 tone), depozitarea controlată cuprinzând următoarele operaţii: cântărire, transport la rampa de descărcare, bascularea, selectarea deşeurilor de hârtie ce pot fi valorificate precum şi a eventualelor deşeuri metalice, nivelarea în straturi şi compactarea lor, acoperirea cu strat inert, realizate cu utilaje specifice.În masa de reziduuri menajere au fost montaţi 5 captatori-evacuatori de biogaz, iar pe suprafaţa activă a depozitului a fost construit un dren perimetral în vederea colectării apelor de exfiltraţii şi dirijarea acestora către sistemul de canalizare. Tot în acest sens, pe haldă au fost executate 10 foraje de observaţie prin care sunt monitorizate calitatea şi nivelul apelor subterane.

În urma studiului de evaluare a riscului asupra sănătăţii populaţiei şi mediului pentru depozitul controlat de reziduuri menajere Tomeşti şi a activităţii de monitorizare a acestuia realizat de IPM Iaşi, se poate preciza:

75

- depozitul de reziduuri menajere amplasat în vecinătatea localităţii Tomeşti a fost investigat din punct de vedere al poluării produse şi al efectelor acestora asupra sănătăţii şi confortului la copii şi adulţi din localitatea Tomeşti;

- în probele momentane, concentraţiile de poluanţi atmosferici: monoxid de carbon, amoniac şi hidrogen sulfurat, prezintă depăşiri de 2-10 ori faţă de concentraţiile maxime admise (CMA) în vecinătatea depozitului, şi se menţin peste CMA pentru amoniac şi hidrogen sulfurat şi parţial pentru monoxid de carbon în zona locuită; fapt pentru care indicele global de poluare (IGP) înregistrează valori mari în zona locuită şi foarte mari în zona depozitului; - analiza metalelor grele din probele de sol recoltate la limita depozitului şi în zona de influenţă a acestuia (cartier blocuri Tomeşti, şcoala sat Tomeşti ) a evidenţiat prezenţa metalelor grele în concentraţii variabile. În apropierea depozitului (50-250 m), metalele evidenţiate în probe sunt Pb, Cd, Cu, efectul diminuându-se cu distanţa faţă de sursă, iar nivelul elementelor este mai crescut la adâncimea de 15 cm şi mai redus la suprafaţa solului. În zona de influenţă a depozitului controlat de reziduuri menajere nu poate fi considerată o poluare semnificativă a solului cu metale grele;

- Terenurile din vecinătatea depozitului nu sunt cultivate astfel încât nu există riscul contaminării unor plante de cultură prin transferul de metale din sol în vegetaţie;

- pe eşantioanele probabilistice de persoane investigate (unul de şcolari, unul de adulţi), indicatorii de sănătate utilizaţi nu prezintă nivele mai nefavorabile faţă de loturile martor, dar s-au constatat puternice acuze de disconfort : mirosuri neplăcute frecvente şi considerate insuportabile ca intensitate, simptome şi efecte ale acestor mirosuri, insecte de disconfort şi rozătoare.2. Depozitele de deşeuri menajere Municipiul Paşcani, oraş Hârlău şi oraş Tg. Frumos sunt depozite neamenajate ca platforme, dar sunt împrejmuite şi au un impact minor asupra mediului aşa cum reiese din expertiza fizico-chimică a apelor din vecinătatea lor, care a evidenţiat valori normale pentru toţi indicatorii analizaţi conform STAS 4706/88, dar creează disconfort prin mirosurile şi fumul pe care le degajă.

Toate cele 4 depozite de deşeuri sunt la capacitate maximă de depozitare, fiecare administrator de depozit (consiliu local) având în stadiul de propunere sau studiu de fezabilitate un proiect pentru un nou depozit conform standardelor UE.3. Depozitarea deşeurilor în mediul rural

În localităţile rurale, unde cantitatea deşeurilor menajere este mai redusă, nu există sisteme de colectare a deşeurilor menajere, deşeurile din gospodăriile rurale fiind eliminate pe suprafeţe de teren amplasate necorespunzător aproape în fiecare din cele 416 localităţi rurale ale judeţului, la cca 500 m distanţă de zonele locuite şi ocupând suprafeţe cuprinse între 300 mp şi 1 ha, fără nici un fel de amenajare, de control asupra cantităţilor de deşeuri depuse şi a modului de depozitare a acestora. Suprafaţa totală de teren afectată de aceste tipuri de depozite se estimează la cca 21 ha. Deşeurile depuse pe aceste suprafeţe sunt deşeuri animaliere (dejecţii, resturi de natură vegetală din activitatea de creştere a animalelor) precum şi deşeuri biodegradabile şi, în cantităţi reduse ambalaje, sticlă, hărtie, plastic, metale, acestea fiind de cele mai multe ori refolosite în gospodării sau folosite ca material combustibil în instalaţiile de ardere gospodăreşti (sobe). Amplasarea necorespunzătoare şi neamenajarea acestor depozite sunt riscul posibil pentru sănătatea populaţiei datorită nerespectării distanţelor de amplasare, poluarea apelor subterane şi de suprafaţă (cu azotaţi,

76

azotiţi, substanţe organice, amoniu, etc.) prin lipsa oricărui studiu hidrogeologic şi nu în ultimul rând poluare peisagistică, multe din aceste depozite fiind amplasate în vecinătatea drumurilor judeţene şi chiar naţionale.

6.5. Investiţii în tehnologii, proiecte de neutralizare şi eliminare a deşeurilor.În judeţul Iaşi, proiectele în derulare în domeniul gestiunii deşeurilor sunt:1. Proiectul ECOLINKS - “Reducerea volumului de deşeuri solide municipale prin

reciclare”, finanţat de Guvernul Statelor Unite , realizat de CITADIN –DSPM Iaşi în colaborare cu Universitatea Tehnică “ GH. ASACHI ” şi “SEMSI” – USA. Proiectul se referă la recuperarea deşeurilor din hârtie şi carton . Deoarece este un proiect cu buget mic, s-a implementat pe o zonă pilot a municipiului Iaşi (50. 000 de locuitori), sens în care s-au proiectat şi confecţionat 50 de containere speciale pentru colectare hârtie şi carton, din care s-au montat 42 bucăţi. De asemenea, din octombrie 2001, au fost confecţionate şi amplasate 15 containere pentru colectarea sticlei.

2. Pentru promovarea colectării selective şi realizării unei stări ambientale la nivelul punctelor gospodăreşti, începând cu anul 2000, CITADIN - DSPM Iaşi a achiziţionat şi amplasat un nr. de 51 europubele din fibră de sticlă, grupate în general în baterii de câte 3-4 europubele şi vopsite în culori caracteristice (verde pentru hârtie, galben pentru plastic şi metal, albastru pentru sticlă, roşu pentru deşeuri menajere biodegradabile). Lipsa unei campanii de informare şi educare a populaţiei nu a făcut posibilă folosirea corespunzătoare a acestora şi obţinerea rezultatelor scontate.

3. SC FORTUS SA Iaşi, Haldă industrială Ciurea - sunt finalizate toate lucrările, cu excepţia staţiei de epurare ape uzate drenate din depozit. În anul 2001, costurile pentru investiţii în acest obiectiv au fost de 1.100.000 mii lei.

4. RAJAC Iaşi – Amenajare depozit de nămol fermentat la staţia de epurare a municipiului Iaşi – localitatea Dancu, pentru care, în anul 2001 s-au alocat 960 mil. lei.

În faza de propuneri, la nivelul judeţului Iaşi, sunt următoarele proiecte în domeniul gestiunii deşeurilor:1.Reamplasarea depozitului de deşeuri solide municipale Iaşi – DSPM CITADIN IAŞI;2. Groapa ecologică – Consiliul Local Paşcani;3. Amenajare depozit deşeuri menajere – Primăria oraş Tg. Frumos;4. Groapa de gunoi ecologică – Primăria oraş Hărlău;5. Incinerator de mică capacitate – Spitalul Clinic nr. 2 Iaşi;6. Incinerator – Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi;7. Instalaţie ecologică pentru incinerarea deşeurilor toxice şi periculoase din regiunea de dezvoltare N-E – beneficiar Consiliul Judeţean Iaşi.

Concluzii: 1. În judeţul Iaşi nu s-a introdus încă în mod unitar, gestiunea deşeurilor conform HG

nr. 155/99 privind introducerea evidenţei gestiunii deşeurilor şi a Catalogului European al Deşeurilor şi a OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor aprobată prin Legea nr. 426/2001. Marii agenţi economici şi unităţile sanitare gestionează deja deşeurile în conformitate cu actul normativ respectiv (precum şi reglementări specifice domeniului respectiv), dar unităţile mici, instituţiile publice, prestatorii de servicii nu deţin încă evidenţe cantitative şi calitative conform reglementărilor sus menţionate;

77

2. Colectarea centralizată a deşeurilor menajere nu se realizează decât în localităţile urbane ale judeţului iar eliminarea controlată a acestora se realizează numai în municipiul Iaşi;

3. Depozitele de reziduuri menajere, cu excepţia depozitului controlat de reziduuri menajere Tomeşti – Iaşi nu sunt autorizate din punct de vedere al protecţiei mediului. În cazul localităţilor Paşcani, Hârlău şi Târgu Frumos, depozitele existente au ajuns deja la capacitate şi se impune amenajarea unor noi amplasamente în conformitate cu standardele europene. În acest sens există proiecte (pentru fiecare deţinător de depozit, respectiv consiliul local) privind studiul de fezabilitate al unui nou amplasament.

4. Pentru deşeurile toxice şi periculoase nu există, local, posibilitatea eliminării controlate, ecologice, ale acestora. Din acest punct de vedere IPM Iaşi consideră imperios necesară construirea unei instalaţii omologate de incinerarea deşeurilor periculoase în municipiul Iaşi sau în regiunea de N-E a ţării.În municipiul Iaşi este în curs de desfăşurare, doar pe o zonă pilot denumită „eurozonă” proiectul ECOLINKS „Reducerea volumului de deşeuri solide municipale prin reciclare”. Proiectul se referă la recuperarea deşeurilor de hârtie şi carton, iar din luna octombrie 2001 a fost iniţiată şi acţiunea de recuperare a deşeurilor de sticlă.

78

7. Pădurile şi biodiversitatea

Zone naturale protejateConform PATN - secţiunea III-A şi respectiv Legii 5/2000, în judeţul Iaşi au fost stabilite

următoarele zone naturale protejate, reprezentate prin rezervaţii şi monumente al naturii de interes naţional:

1. Făgetul secular Humosu - com. Deleni (73,30 ha) - rezervaţie forestieră de fag pur cu arbori de dimensiuni impresionante (înălţimi peste 30 m şi diametre între 80 şi 140 cm), în care este prezentă şi orhideea Papucul doamnei, specie rară şi ocrotită de lege.

2. Pădurea Uricani - comuna Miroslava (68,00 ha) - rezervaţie forestieră de amestec cu arbori specifici silvostepei în care este caracteristic un puternic fenomen de hibridogeneză pentru specia de stejar şi în care se găseşte o bogată floră ierboasă cu numeroase elemente sudice, unele rare pentru Moldova.

3. Pădurea Roşcani - comuna Trifeşti (34,60 ha) - rezervaţie forestieră de amestec specifică silvostepei în care se întâlneşte Cărpiniţa (element submediteranean aflat aici la limita nordică a arealului său), Scumpia (element pontico-mediteranean), precum şi o bogată şi variantă floră ierboasă cu numeroase elemente sudice.

4. Pădurea Frumuşica - comuna Mădârjac (97,30 ha) - rezervaţie forestieră seculară de amestec (gorun, stejar, carpen, tei) specifică Podişului Central Moldovenesc, în care se găsesc arbori cu înălţimi de 30 m, diametre de 45-50 cm şi vârste de 130 ani.

5. Pădurea Cătălina - comuna Cotnari (7,60 ha) - rezervaţie forestieră de fag secundar cu arbori de peste 150 - 200 ani, situată la limita dintre zona forestieră şi silvostepă şi care conţine un bogat strat ierbaceu cu elemente sudice şi continentale.

6. Pădurea Tătăruşi - comuna Tatăruşi (49,90 ha) - rezervaţie forestieră de fag secular cu arbori de peste 120 ani, 32-33 m înălţime şi 50 cm diametru, cu elemente sau grupări de fag de Crimeea.

7. Pădurea Pietrosu - comuna Dobrovăţ (83,00 ha) - rezervaţie forestieră de fag şi carpen cu tei de 80-100 ani, cu un specific aparte datorat amestecului de specii.

8. Pădurea Poieni - Cărbunăriei, comuna Schitu Duca (9,20 ha) - rezervaţie de conifere cu arbori ce depăşesc 100 ani, au peste 30 m înălţime şi 70 - 120 cm diametru. Specii caracteristice: Pinus silvestris, Larix decidua, Picea excelsa şi rare exemplare de fag, gorun, frasin.

9. Pădurea Icuşeni - comuna Golăieşti (11,60 ha) - rezervaţie forestieră de amestec tipic silvostepei Jijia - Bahlui, având stejari şi goruni de 100 ani.

10. Pădurea Lunca - comuna Mirceşti (26,30 ha) - rezervaţie forestieră de amestec specific luncii Siretului, cu stejar, tei, ulm de peste 80 ani.

11. Locul fosilifer Dealul, Repedea - comuna Bârnova (5,80 ha) - rezervaţie paleontologică (monument al naturii după clasificarea UICIN) cu o bogată faună fosilă cuprinsă în rocile calcaroase de vârstă sarmaţian medie.

12. Locul fosilifer Pietrosu - Bohotin - comuna Răducăneni (0,91 ha) - rezervaţie paleontologică (monument al naturii) cu o faună fosilă cuprinsă în gresii şi nisipuri sarmatice şi în care speciile amestecate (salmastre, dulcicole, terestre) reprezintă un fenomen unic în Moldova.

13. Locul fosilifer Băiceni comuna Cucuteni (3,23 ha) - rezervaţie paleontologică (monument al naturii), cu o bogată faună fosilă de moluşte salmastre caracteristice sarmaţianului mediu.

14. Fâneţele seculare din Valea lui David - comuna Miroslava (46,36 ha) - rezervaţie floristică cu vegetaţie specifică de stepă, nealterată sau puţin modificată antropic, unică în Moldova

79

prin flora bogată cu caracter ponto - sarmatic (peste 500 specii), cu numeroase specii rare, precum şi cu o bogată faună de stepă cu numeroase rarităţi.

15. Sărăturile din Valea Ilenei - comuna Dumeşti (5,90 ha) - rezervaţie floristică cu o floră bogată şi variată în specii halofile, unele rare în Moldova şi în ţară.

16. Poaiana cu Schit - comuna Grajduri (9,50 ha) - rezervaţie floristică cu o bogată şi variată floră specifică poienilor din zona forestieră a Podişului Central Moldovenesc (peste 200 specii).

17. Pruteţul Bălătău - comuna Probota (24,89 ha) - rezervaţie acvatică reprezentând un biotop specific de apă stătătoare (albie părăsită a râului Prut), care oferă condiţii bune de înmulţire pentru numeroase specii de peşti autohtoni valoroşi (crap, somn, ştiucă).

18. Balta Teiva - Vişina comunele Victoria - Popricani (6,90 ha) - rezervaţie acvatică reprezentând un biotop de apă stătătoare în care s-au aclimatizat peşte din râul Prut, între care şi linul (biotop de lin).

19. Cotul Bran - comuna Golăeşti (10,00 ha) - rezervaţie acvatică reprezentată de un meandru părăsit al râului Prut, care oferă condiţii favorabile de reproducere şi dezvoltare pentru majoritatea speciilor piscicole din Prut, precum şi pentru repopularea naturală a râului.

20. Cotul Sălăgeni - comuna Grozeşti (5,81 ha) - rezervaţie acvatică cu aceleaşi caracteristici ca la cotul Bran.

21. Râul Prut - comunele limitrofe Bivolari - Gorban (4.316,00 ha) - rezervaţie acvatică şi biotop de apă curgătoare, care oferă condiţii favorabile de reproducere şi dezvoltare pentru fauna piscicolă, pentru numeroase specii de păsări autohtone sau în pasaj, pentru habitatul vidrei - specie rară, valoroasă şi ocrotită de lege.

22. Acumularea Chiriţa - municipiul Iaşi (78,00 ha) - rezervaţie ihtiologică şi biotop specific colinar, favorabil dezvoltării unui genofond piscicol cu specii valoroase din râul Prut.

23. Acumularea Pârcovaci - comuna Deleni (50,00 ha) - rezervaţie ihtiologică reprezentând un biotop unic în judeţ pentru conservarea unor specii valoroase de salmonide (păstrăvi) dar şi a altor specii autohtone.

A. Rezervaţii1. Pădurea Gheorghişoaia - comuna Sineşti (202,30 ha) - rezervaţie forestieră de amestec

(gorun, stejar, fag, carpen, tei) specifică Podişului Central Moldovenesc, cu arbori seculari de 120 - 140 ani, 30 - 35 m înălţime şi 50 - 70 cm diametru.

2. Pădurea Medeleni - comuna Victoria (102,60 ha) - rezervaţie forestieră reprezentând un şleau de luncă specific Prutului, cu stejar, frasin, ulm, jugastru, între care se întâlnesc arbori de stejar şi ulm de 50 - 100 ani.

3. Pădurea Poieni II - comuna Dobrovăţ (114,70 ha) - rezervaţie forestieră de fag cu carpen şi tei de 80 - 100 ani, cu un specific aparte datorat amestecului de specii.

B. Parcuri dendrologiceAcestea sunt importante pentru valoarea dendrologică şi peisageră dată de speciile de arbori

şi arbuşti, indigeni şi exotici, unele constituind rarităţi. Marea majoritate a parcurilor dendrologice au constituit proprietăţi şi domenii ale unor mari personalităţi culturale şi politice ale României, astfel încât valoarea lor naturală este completată de valoarea culturală, căreia i se subordonează.

a) Parcuri dendrologice în judeţul Iaşi a1. Casa memorială Vasile Alecsandri - comuna Mirceşti - 1,00 haa2. Spitalul de copii Mirceşti - comuna Mirceşti - 1,00 haa3. Domeniul Sturdza Miclăuşeni - comuna Butea - 20,00 haa4. Domeniul Cantacuzino Paşcanu - oraş Paşcani - 1,50 haa5. Domeniul Al. I. Cuza - comuna Ruginoasa - 10,00 haa6. Domeniul Ghica - Polizu - Maxut - comuna Deleni - 1,50 ha

80

a7. Domeniul Ghica Deleni - comuna Deleni - 3,50 haa8. Domeniul Barbu Delavrancea Goeşti - comuna Lungani - 1,00 haa9. Domeniul Sturdza Popeşti - comuna Popeşti - 2,00 haa10. Domeniul Tăutu Dagâţa - comuna Dagâţa - 2,00 haa11. Domeniul Petre Carp Ţibăneşti - comuna Ţibăneşti - 1,50 haa12. Domeniul Coroanei Poieni - comuna Schitu Duca - 1,50 haa13. Domeniul Inculeţ Bârnova - comuna Bârnova - 0,50 haa14. Domeniul Alexandru Săulescu, Cozia - comuna Costuleni - 2,00 haa15. Domeniul Coroanei Dobrovăţ - comuna Dobrovăţ - 1,00 haa16. Liceul Agricol Miroslava - comuna Miroslava - 1,00 ha

b) Parcuri dendrologice în municipiul Iaşib1. Complex Titu Maiorescu (grădină botanică veche) - B-dul Copou nr. 17 - 0,60 hab2. Şcoala normală Vasile Lupu - Aleea M.Sadoveanu 46 - 7,61 hab3. Fâşia plantată Ghica Vodă - Aleea Gr.Ghica Vodă - 8,24 hab4. Observator astronomie - Aleea M. Sadoveanu - 1,47 hab5. Universitatea Agronomică - Aleea M.Sadoveanu - 2,00 hab6. Grădina Expoziţiei - Aleea Gr.Ghica Vodă - 5,40 hab7. Grădina Botanică - Str.Dumbrava Roşie 7-9 - 72,25 hab8. Grădina Copou - B-dul Copou - 10,11 hab9. Schitul Prodrom - Cartier Bucium - 3,37 hab10. Vila Greierul - Şoseaua Bucium 37 - 4,37 hab11. Grădina zoologică - Şoseaua Bucium - 3,80 hab12. Muzeul Satului - Şoseaua Bucium - 5,00 hab13. Palatul Culturii - Str. Palat nr. 1 - 1,00 hab14. Sediul RAJAC - str. Costachescu nr.6 - 1,00 hab15. Sediul TVR Iaşi - str. Lascăr Catargi nr.33 - 0,50 ha

C. Perimetre speciale forestiereAcestea sunt reprezentate de plantaţii forestiere realizate în jurul municipiului Iaşi în

principal pentru stabilizarea versanţilor. În prezent ele fac parte din grupa pădurilor cu funcţii de protecţie, având rol complex: protecţia solului şi apelor, îmbunătăţirea climatului şi purificarea atmosferei, recreere şi agrement. Toate aceste motive au determinat includerea pădurilor din jurul Iaşului în cadrul unor perimetre forestiere cu regim special de protecţie;

1. Pădurea Ciric - est municipiu Iaşi - 252,20 ha2. Pădurea Breazu - Munteni - nord municipiu Iaşi - 70,80 ha3. Pădurile Brânduşa - Ţicău,Cârlig - est, nord - est de mun. Iaşi - 219,90 ha4. Pădurile Galata I şi II Broscărie - la Monument - la Cimitir- vest, sud-vest de mun. Iaşi - 103,10 ha5. Pădurile Cetăţuia, Socola, Căpriţa I şi II, Bucium- sud, sud - est de mun. Iaşi - 237,40 ha.6. Pădurea Bucium - Motel - sud municipiul Iaşi - 33,80 ha7. Pădurea Repedea - sud municipiul Iaşi - 32,50 haD. Arii de importanţă avifaunistică În H.C.J. nr. 8/94, au fost trecute în regim de areale protejate de importanţă avifaunistică

două zone:- masivul păduros Bîrnova - Repedea în suprafaţă de 15.000 ha

81

- zona lacustră Vlădeni în suprafaţă de 1.900 ha.Acestea constituie areale ideale pentru habitatul, refugiul şi cuibăritul a numeroase specii de

păsări autohtone sau pasagere, unele rare, iar altele ocrotite prin lege. Se protejează şi se conservă astfel 120 specii de păsări în zona de pădure şi peste 140 specii în zona lacustră.

E. Monumente ale naturiiSunt reprezentate prin exemplare izolate sau mici grupări de arbori şi arbuşti indigeni şi

exotici, a căror valoare constă în vârsta seculară, rarităţii, dimensiunilor impresionante, legăturii lor cu personalităţi de seamă ale culturii şi istoriei noastre, sau cu evenimente istorice însemnate (Teiul lui Eminescu, Stejarul Unirii, Plopii fără soţ, ş.a.).

7.1. Starea pădurilor. Funcţia economică a pădurii

În anul 2001 a fost valorificată prin DS Iaşi în cantitate de 267 tone de produse ale pădurii, fiind exportate 210 tone de fructe de măceş (Rosa canina) şi 57 tone de porumbe.

Volumul de masă lemnoasă exploatat în 2001 a fost de 236,1 mii m3, posibilitatea anuală fiind de 275 mii m3.

Ponderea pădurilor pe principalele forme de reliefSuprafaţa totală a fondului forestier 95.999 haDin care proprietate publică a statului administrată de RNP

90.776 ha

Din care: - la câmpie (86,2%)- la deal (13,8%)

78.215 ha12.561 ha

Tabel 7.1.1. Ponderea pădurilor pe forme de reliefSuprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări

Terenuri scoase temporar din fondul forestier şi nereprimite = 12 ha

Tăieri de arboriTotal masă lemnoasă recoltată 244.000 m3

Din care: - din păduri proprietate publică a

statului administrate de RNP;- din păduri proprietate privată;- din vegetaţia forestieră situată pe

terenuri din afara f.f.

236.100 m3

2.500 m3

5.400 m3

Total volum tăiat ilegal 1.733 m3

Tabel 7.1.2. Tăieri de arbori

Influenţe ale publicului asupra păduriiInfluenţele publicului asupra pădurii se resimt mai ales în perimetrele periurbane

împădurite şi care reprezintă un loc de recreere şi petrecere a timpului liber pentru majoritatea cetăţenilor Iaşilor.

Impactul antropic are urmări negative, pădurea periurbană fiind supusă unei presiuni continue reprezentate de depozitări necontrolate de deşeuri menajere şi din construcţii, distrugeri ale vegetaţiei şi furt de lemn de foc, amplasare de vetre în locuri neautorizate etc.

82

Taxe de tăiere a lemnuluiStabilirea preţului de pornire la partizile scoase la licitaţie de RNP se face pe baza preţului

mediu al masei lemnoase pe picior (care la această dată este de 299.250 lei/ m3), avizat de Ministerul Finanţelor Publice – Oficiul Concurenţei prin adresa nr. 1221/17.04.2001.

Evoluţia volumului de lemn/haPădurile din judeţul Iaşi sunt păduri de foioase cu frunze căzătoare şi păduri mixte de

foioase şi conifere caracterizate printr-un număr mic de specii în stratul arborescent şi o vârstă aproximativ egală cu a arborilor.

Important pentru biomasa pădurii este indexul foliar, în funcţie de care se pot aprecia cantităţile medii de biomasă – pentru pădurile de amestec (foioase şi răşinoase) – 280 tone/ha cu o productivitate de 13 tone/ha/an.- pentru pădurile de foioase: 329 tone/ha cu o productivitate de 13 tone/ha/an. Biomasa vegetală este condiţionată şi de vârsta fitocenozelor astfel încât la o fitocenoză de 41 – 60 ani avem o biomasă medie de 224 tone/ha, la una de 61-80 ani – 320 tone/ha.

Parcelarea păduriiSuprafaţa de 90.776 ha pădure proprietate publică a statului este administrată de Direcţia

Silvică Iaşi – din punct de vedere a parcelarului – astfel:- 8 Ocoale silvice- 39 Unităţi de producţie (UP)- 3.620 Parcele amenajistice- 13.005 Subparcele amenajistice (ua)- 9.830 Borne amenajistice

Tabel 7.1.3. Parcelarea pădurilor

Depuneri (de substanţă) în pădureCreşterea medie anuală = 3,1 m3/an/haDepunere anuală totală de substanţă = 281.400 m3/an

Starea de sănătate a pădurilorÎn general este bună. Nu s-au constatat existenţa dăunătorilor şi a efectelor nocive ale

acestora peste nivelul considerat normal.

Subvenţii pentru proprietarii privaţi de păduriNu sunt acordate

Itinerarii marcate şi locuri de primire a publiculuiÎn judeţul Iaşi, accesul publicului larg în pădure este interzis în scopul prevenirii

eventualelor incendii prin amplasarea vetrelor de foc în locuri nepermise, cu excepţia perimetrelor forestiere periurbane ce se constituie în zone de agrement şi unde sunt amenajate locuri de petrecere a timpului liber şi a recreerii.

Sensibilizarea publiculuiÎn anul 2001, IPM Iaşi în colaborare cu ONG-urile ce activează pe linie de protecţia

mediului precum şi cu autorităţi ale administraţiei publice, a promovat prin intermediul mass-media o campanie de conştientizare a societăţii civile cu privire la necesitatea protejării şi conservării

83

capitalului natural. Au fost realizate acţiuni de salubrizare a zonelor periurbane împădurite, în aceste acţiuni fiind angrenaţi copii din instituţiile de învăţământ din Iaşi

De asemenea prin anunţurile din presă ce interzice deteriorarea vegetaţiei, IPM Iaşi a prevenit distrugerea teilor – simbol al Iaşului – în perioada recoltării florilor de tei, recoltarea produselor de primăvară – Adonis vernalis – din rezervaţia Valea lui David etc.

Suprafeţe împădurite în anul 2001Suprafeţe împădurite integral 200 haSuprafeţe parcurse cu completări – refaceri 279 ha

Tabel 7.1.4. Suprafeţe împădurite în anul 2001

7.2. Biodiversitatea.Habitate naturale

În urma declaraţiei ECONET (MASTRICHT II, 1993) şi a Conferinţei Ministeriale, „Mediul pentru Europa”, ţinută la Sofia (1995, ECONET), Conservarea Diversităţii Biologice a dobândit o susţinere legală, în urma căreia IPM Iaşi s-a implicat în mod activ în conservarea diversităţii biologice şi a habitatelor naturale, obligaţie clară, prin Convenţia de la Berna pentru toate statele.

După o identificare a ecosistemelor terestre şi acvatice neafectate antropic sau parţial ori total afectate, specialiştii IPM Iaşi, compartiment PNAP, în colaborare cu Facultatea de Biologie a Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi şi cu Societatea Ornitologică Română (S.O.R.), a efectuat o inventariere a speciilor de floră şi faună sălbatică, în rezervaţii forestiere, floristice, faunistice, avifaunistice şi ihtiologice, în vederea monitorizării speciilor în diverse habitate.

În urma inventarierii speciilor de floră, de faună şi de microorganisme din ecosistemele terestre şi acvatice modificate sau nemodificate antropic, am putut constata că diversitatea biologică în arealele cu vegetaţie forestieră şi în fâneţele naturale este bine conservată.

Starea diversităţii biologice în judeţul Iaşi variază în funcţie de gradul de intervenţie a factorului antropic.

Zona forestieră din vestul şi sudul judeţului, pe înălţimile de pe cumpăna apelor, pădurile oferă condiţii bune de conservare pentru diversitatea biologică pe o suprafaţă de aproximativ 90.000 ha. În acest tip de habitat natural sunt bine conservate toate speciile din flora şi fauna spontană. În această zonă, pe suprafeţe reduse, în urma defrişărilor din trecutul îndepărtat, diversitatea biologică este distrusă sau foarte redusă datorită folosirii pesticidelor, îngrăşămintelor chimice cu reacţiei fiziologică acidă ce a generat acidifierea solului.

În zona de silvostepă, stepă şi luncile râurilor din judeţ, datorită intervenţiei brutale a factorului antropic (defrişări, agricultură intensivă, desţeleniri, desecări, irigaţii, păşunat excesiv) habitatele naturale au fost puternic fragmentate, distruse parţial sau total, iar speciile din flora şi fauna spontană au rămas sub formă insulară, pe suprafeţe reduse de teren.

Din aceste ecosisteme terestre şi acvatice naturale sau seminaturale o parte au fost declarate rezervaţii floristice (3), forestiere (12), avifaunistice sau ihtiologice (9).

În rezervaţiile floristice naturale în prezent există peste 500 specii de plante, în rezervaţiile forestiere toate speciile din flora şi fauna sălbatică sunt bine conservate, iar în rezervaţiile avifaunistice din zonele umede au fost inventariate 207 specii de păsări, dintre care 64 în pasaj, 28 specii sedentare, 115 specii clocitoare.

În ecosistemele acvatice din judeţul Iaşi ihtiofauna este reprezentată prin 67 de specii de peşti, pe lângă numeroase specii de batracieni, herpetofaună, lamelibranhiate şi gasteropode.

84

Pe Lunca Prutului şi a principalilor afluenţi, în urma executării lucrărilor de îndiguire, desecare, regularizare, desţelenire şi irigare, suprafaţa habitatelor naturale pentru păsări şi peşti a fost puternic fragmentată şi redusă.

În prezent, în urma acestor intervenţii, solurile din această zonă, sunt degradate prin salinizare secundară şi au rămas câteva meandre părăsite cu luciu de apă, care se află într-o stare de eutrofizare avansată, nefiind alimentate anual cu apă, ca odinioară, prin inundaţii provocate de râul Prut şi afluenţii săi.

Din suprafeţele cu luciu de apă de pe lunca Prutului amintim: Pruteţul-Bălătău, Pruteţul-Teiva, Cotul Bran, Cotul Sălăgeni, Măcărăşti, Grozeşti.

Cu toate aceste măsuri de reducere a suprafeţei zonelor umede, Lunca râului Prut rămâne un culoar de pasaj forte important pentru păsările migratoare, fiind o prelungire spre nord a rezervaţiei biosferei Deltei Dunării, zonă în care s-au identificat 204 specii de păsări.

Pe lunca râului Jijia, afluentul cel mai important al râului Prut, în zona Vlădeni-Ţigănaşi au fost create în anii 1970-1975 heleştee, însumând o suprafaţă de aproximativ 1900 ha, din care peste 300 de ha sunt ocupate de stuf şi alte specii hidrofile oferind habitat pentru 207 specii de păsări.

Pentru această zonă a fost întocmit un proiect studiu ştiinţific în vederea declarării ca <SITUS RAMSAR>.

ÎN URMA REGULARIZĂRII CURSULUI RÂULUI Jijia, albia minoră veche, care în trecut oferea condiţii favorabile pentru ihtiofaună şi păsări, în prezent nu mai oferă condiţii de habitat şi au dispărut o mare parte din ihtiofaună (ţipari – Misgurnus fossilis şi alte specii de peşti).

Pentru refacerea biodiversităţii în acest curs vechi al Jijiei este necesară realizarea unui proiect de reconstrucţie ecologică – proiect început de Direcţia Apelor Prut Iaşi.

Pentru protejarea şi refacerea biodiversităţii pe culoarul Prutului şi a afluenţilor săi sunt necesare măsuri restrictive în ceea ce priveşte păşunatul în perioadele umede ale anului şi refacerea covorului vegetal ierbaceu pe terenurile desţelenite şi devenite degradate azi, de asemenea este necesară crearea unei perdele forestiere din specii autohtone de-a lungul afluenţilor săi.

Flora şi fauna sălbaticăSub aspect floristic teritoriul judeţului Iaşi se include în provincia ponto- sarmatică, la

contactul acesteia cu provincia central- europeană, est- carpatică, ambele provincii făcând parte din regiunea eurosiberiană. Până în prezent pe teritoriul judeţului Iaşi s-au semnalat peste 1000 specii de fanerogame, şi cel puţin tot atâtea specii de ferigi, muşchi, ciuperci, licheni, alge, deci o floră bogată şi variată, consecinţă a poziţiei sale fitogeografice. În componenţa florei sălbatice predomină speciile orientale şi nordice faţă de cele vestice şi sudice, dar şi un procent important de plante cosmopolite şi adventive. Vegetaţia are un puternic caracter de silvostepă şi datorită reliefului accidentat şi diferenţei apreciabile de altitudine ea are o dispoziţie etajată în împrejurimile municipiului Iaşi. Vegetaţia de stepă în prezent este în mare parte sărăcită în specii, degradată şi ruderalizată prin păşunat şi activităţi antropice, dar pe alocuri mai pot fi întâlnite specii caracteristice cum ar fi colilia (Stipa lessingiana), pirul crestat (Agropyrum cristatum) etc. Pe pantele care prezintă un proces de degradare accentuat s-a instalat o vegetaţie secundară reprezentată de specii ca firuţa, pir gros, etc. Fauna caracteristică de stepă şi silvostepă este mai săracă , în prezent fiind cel mai mult afectată de expansiunea activităţilor antropice. Se poate observa că în aşezările omeneşti de pe întreg teritoriul judeţului se dezvolta în număr mare şoarecele de casă şi şobolanul de casă, care prezintă un potenţial pericol pentru starea de sănătate a populaţiilor sălbatice, aceştia fiind cunoscuţi ca vectori ai numeroase boli transmisibile speciilor sălbatice cu sensibilitate la aceste atacuri.

85

Specii din fauna şi flora sălbatică valorificate economicÎn anul 2001 s-au valorificat economic la export din fauna sălbatică 19510 fazani vii

(Phasianus colchicus) din crescătoria AJVPS şi Direcţia Silvică Iaşi, şi un număr de 977 capete iepuri de câmp vii (Lepus europaeus). Din flora spontană şi cultivată au fost valorificate la export următoarele cantităţi de plante: 15 tone flori de tei, 210 tone măceşe- fructe, 57 tone porumbe- fructe, iar pe piaţa internă a fost valorificată de către persoane fizice o cantitate totală de 1025 kg plante medicinale şi 3 tone ciuperci de pin. Speciile recoltate si comercializate atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă nu fac parte din categoria speciilor ocrotite, statutul speciilor înscrise în Cartea Roşie a judeţului fiind respectat şi nu s-au constatat încălcări ale legislaţiei în vigoare. Cantităţile comercializate au fost recoltate în limita necesarului optim pentru perpetuarea speciilor, fără a se perturba echilibrul ecosistemelor.

Pentru anul 2001 cotele de vânat pe fonduri de vânătoare au fost aprobate prin ordin al ministrului, completat cu Ord.161/ 2001. Dintre speciile de faună de interes cinegetic, au fost afectate de mortalitate fazanii, iepurii de câmp şi puii de căprioară, cauza morţii fiind păsările de pradă (ulii). Din cotele aprobate de vânat, specia de mistreţ a fost recoltată aproape jumătate din cotă, datorită reducerii sezonului de vânătoare la mistreţi.

Situaţia ariilor protejate şi a monumentelor naturii.Judeţul Iaşi cuprinde un număr de 27 rezervaţii naturale cu o suprafaţă totală de 22 597, 1

ha, fiind clasificate conform UICN în următoarele categorii:- categoria IA: 3 rezervaţii- categoria IB: 2 rezervaţii;- categoria IV: 10 rezervaţii- categoria V: 9 rezervaţii- categoria VI: 3 rezervaţiiPe raza judeţului Iaşi au fost identificate şi supuse regimului de protecţie şi conservare un număr de 221 exemplare izolate de arbori şi arbuşti a căror valoare deosebită (specii exotice, exemplare cu vârste multiseculare, sau exemplare care au fost plantate sau numele lor se leagă de personalităţi ilustre ale culturii şi istoriei noastre), a impus necesitatea ocrotiri prin declararea lor ca monumente ale naturii, din care 102 în judeţ şi 119 în municipiul Iaşi. Lista monumentelor naturii şi ariilor protejate din judeţul Iaşi rămâne deschisă în continuare pentru completări ulterioare pe măsură ce acestea vor fi inventariate.

Concluzii Având în vedere prevederile Strategiei Naţionale privind Protecţia Naturii şi Conservarea

Biodiversităţii precum şi necesitatea implementării atât la nivel naţional cât şi la nivel local a obiectivelor convenţiilor, acordurilor şi programelor internaţionale, I.P.M. Iaşi prin compartimentul Protecţia Naturii şi Arii Protejate, în anul 2001 a realizat următoarele activităţi în vederea conservării diversităţii biologice atât în ariile naturale protejate din judeţul Iaşi cât şi în afara acestora după cum urmează: Numărul autorizaţiilor emise conform Ordinului 647/2001 este 55 din care 43 autorizaţii pentru

activităţile de recoltare, achiziţie şi comercializare a plantelor din flora sălbatică, 2 autorizaţii pentru capturare, achiziţie şi comercializare pe piaţa internă a animalelor din fauna sălbatică, 10 autorizaţii pentru activităţile de vânătoare. Pentru recoltarea, capturarea şi comercializarea plantelor şi animalelor ocrotite din flora şi fauna sălbatică nu s-au eliberat autorizaţii.

Au fost întreprinse 19 acţiuni de inspecţie în ariile Protejate şi supraveghere a speciilor de floră şi faună ameninţate cu dispariţia. Cu ocazia acţiunilor de inspecţie s-a constatat că în judeţul Iaşi

86

regimul special al ariilor protejate este respectat şi nu s-au produs modificări în biodiversitatea ecosistemelor terestre şi acvatice. Au fost stabiliţi custozii ariilor protejate, au fost instalate panouri de avertizare şi marcare a ariilor protejate şi monumentelor naturii. Au fost operate actualizările în fişele de caracterizare standard a ariilor protejate. Au fost realizate acţiuni de igienizare într-o serie de arii protejate şi parcuri dendrologice.

Pentru înfiinţarea de noi arii protejate, în cursul anului 2001, s-au făcut următoarele propuneri şi documentaţii ştiinţifice:

Rezervaţia geologică-paleontologică din zona nisipurilor şi gresiilor calcaroase fosilifere „ŞCHEIA” comuna Şcheia

Rezervaţia geologică-paleontologică „ PĂRÂUL PIETREI-BAZGA”, comuna Răducănenio Situaţia cadastrală a Ariilor Protejate din judeţul Iaşi a fost clarificată, fiind stabilite limitele

exacte, pe teren, pe hartă şi descriptiv şi au fost efectuate modificările suprafeţelor sau ale denumirii ariilor naturale protejate faţă de Legea nr. 5/2000

o În cursul anului 2001 au fost întreprinse 33 de acţiuni pentru informarea mass-media, prin articole în presa locală, posturile de radio-televiziune, panouri, pliante şi afişe cu ocazia marcării zilelor din calendarul ecologic, s-a colaborat cu 5 ONG-uri pentru promovarea de proiecte privind conservarea naturii şi educaţia ecologică

o Compartimentul P.N.A.P. s-a implicat în realizarea derulării şi reactualizarea următoarelor proiecte privind protecţia naturii:

Proiectul VLĂDENI 2000 , care are ca obiectiv conservarea biodiversităţii în zona Heleşteelor Vlădeni judeţul Iaşi, iar ca scop declararea acestei zone ca SIT RAMSAR.

Continuarea derulării în colaborare cu Direcţia Apelor „Prut” Iaşi a proiectului de reconstrucţie ecologică a vechiului curs al râului Jijia

Realizarea în colaborare cu Centrul de Cercetare şi informare pentru societatea civilă Intrer-Mediu de la Facultatea de Biologie a Universităţii „Al. I. Cuza Iaşi” a proiectului „Studiul ecologic al văii Prutului fundamentare pentru rezervaţie transfrontalieră, componentă a rezervaţiei biosferei DELTA DUNĂRII”

Realizarea proiectului „Conservarea diversităţii biologice în rezervaţia floristică Fâneţele Seculare Valea lui David comuna Miroslava judeţul Iaşi”

Realizarea proiectului „Cunoaşterea şi ocrotirea monumentelor naturii din municipiul Iaşi”

În cursul anului 2001 personalul din cadrul compartimentului P.N.A.P nu a participat la reuniuni internaţionale în acest domeniu.

Printre problemele cu care ne-am confruntat în cursul anului 2001 putem menţiona:Mortalităţi în ecosistemul acvatic de pe râul Siret ca urmare a poluării accidentale cu cianuri din

luna ianuarie 2001 produsă la Fălticeni judeţul Suceava. A fost înregistrată o mortalitate ridicată în special în rândul ihtiofaunei reprezentată prin 27 de specii de peşti. Efectele acestei poluări pot determina ca refacerea ihtiofaunei să nu se realizeze mai devreme de cel puţin 6-7 ani, acest lucru fiind condiţionat de supravieţuirea unor exemplare mature capabile să asigure perpetuarea speciilor.

Mortalităţi în ecosistemul acvatic al iazului Dumeşti, comuna Dumeşti, datorită perioadei prelungite de secetă şi depozitării de reziduuri menajere pe malurile lacului.O altă problemă cu care ne confruntăm permanent cu toate demersurile făcute pentru rezolvarea ei este presiunea turistică foarte mare la care este supusă rezervaţia naturală fosiliferă „Repedea” în special în zilele de week-end.

87

8. Mediul urban

Activitatea umană evoluează spre accelerarea evidentă a procesului de urbanizare, concomitent cu implementarea celor mai diverse industrii şi tehnologii. Se realizează astfel o creştere continuă a densităţii populaţiei urbane şi a suprafeţelor constituite, ceea ce produce diminuarea ariilor terenurilor plantate şi intensificarea factorilor poluanţi.

Accentuarea crizei în relaţia om – natură, impune ca cerinţă prioritară a urbanismului contemporan simbioza utilitară şi estetică dintre ecologia umană şi spaţiile verzi, componentă de bază în structura mediului ambiant.

Răspunzând, la nivel local, cerinţelor lansate la Conferinţa Mondială asupra Mediului şi Dezvoltării desfăşurată la Rio de Janeiro în anul 1992, municipiul Iaşi face în prezent parte alături de alte cinci municipii din România (Galaţi, Giurgiu, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea şi Târgu Mureş) ca oraşe pilot în proiectul ROM/98/012: „Dezvoltarea capacităţilor de implementare a Agendei 21 locale în România”.

De asemenea municipiul Iaşi face parte încă din 1996 din Campania Oraşelor din Europa care Militează pentru Durabilitate. Este primul oraş din România implicat în această campanie şi primul semnatar al cartei Aalborg, în această calitate recunoscând responsabilitatea autorităţilor locale ca principală cheie în orice progres către durabilitate. Procesul de realizare a Agendei 21 locale pentru municipiul Iaşi a fost lansat la 5 aprilie 2000 sub conducerea Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă. Finanţarea acestui proiect pentru municipiul Iaşi va fi asigurată de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Agenţia Internaţională Canadiană de Dezvoltare şi Institutul Internaţional de Dezvoltare Durabilă Canada.

Pe data de 23 iunie 2000 a fost constituit colectivul implicat în realizarea Agendei 21 locale pentru municipiul Iaşi. Cu această ocazie a fost stabilită componenţa: Comitetul de Coordonare (23 persoane), Secretariatul Agendei (2 persoane) şi patru grupe de experţi care lucrează în domeniile: economic, social, mediu şi cultural. Inspectoratul de Protecţia Mediului Iaşi are reprezentanţi atât în comitetul de coordonare (inspectorul şef), cât şi în cadrul grupei de experţi care lucrează în domeniul protecţiei mediului (reprezentantul compartimentului Resurse Publice, Relaţii cu Mass-media, Programe Locale şi Internaţionale).

Evaluarea potenţialului actual al municipiului Iaşi, pe obiectivele şi direcţiile strategice ale Agendei 21 locale va contribui în varianta finală la prioritizarea problemelor economice, sociale şi de mediu ale municipiului Iaşi şi orientarea eforturilor investiţionare pe termen lung în aceste domenii.

8.1. Calitatea aerului în mediul urban.Populaţia judeţului Iaşi de 833.388 locuitori (la 01 iulie 1999) este distribuită între aşezările

urbane, reprezentate prin municipiile Iaşi şi Paşcani şi oraşele Târgu Frumos şi Hârlău (cu o populaţie de 419.113 locuitori, reprezentând 50,3% din populaţia judeţului), şi localităţile rurale organizate din punct de vedere administrativ în 85 de comune cu o populaţie de 414.275 locuitori reprezentând 49,7% din populaţia judeţului.

Municipiul Iaşi cu 347.606 locuitori reprezintă centrul urban polarizator al judeţului Iaşi. Datorită concentrării populaţiei şi activităţilor economice în intravilanul municipiului Iaşi şi în zona periurbană, aici se regăsesc principalele surse de poluare a atmosferei. Dintre poluatorii atmosferei putem enumera: trafic rutier, CET1 Iaşi, CET2 Iaşi, centralele termice de cvartal, SC FORTUS SA IAŞI, RA TERMOFICARE IAŞI, SC UNIREA SA IAŞI, SC TRANSGAZ, SC MOLDOMOBILA SA Iaşi, RAJAC Iaşi, SC ANTIBIOTICE SA Iaşi, SC MOLDOPLAST SA Iaşi. Tot aici este

88

concentrată şi o mare parte a traficului rutier cu impactul său caracteristic asupra calităţii atmosferei. Concentrarea acestor surse de poluare a impus ca şi reţelele de supraveghere a calităţii factorilor de mediu să fie dimensionate corespunzător. Datele prezentate în capitolul 2 privind starea factorului de mediu aer în judeţul Iaşi se referă în mare măsură la zonele urbane şi împrejurimile municipiului Iaşi, unde impactul asupra mediului este predominant.

8.2. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement.Vegetaţia, element fundamental al mediului natural, se constituie în componenta principală a spaţiilor verzi. Principalul scop al amenajării spaţiilor verzi îl constituie ameliorarea mediului înconjurător şi armonizarea peisajelor modificate sau amenajate cu cele naturale, astfel încât să fie create condiţii ambientale optime desfăşurării activităţilor sociale.

În municipiul Iaşi, în anul 2001, din suprafaţa totală de 471,5 ha ce era ocupată de spaţii verzi avea următoarele trei categorii de folosinţă după cum urmează:

- spaţii verzi cu acces nelimitat (grădini, scuaruri, spaţii verzi aferente blocurilor de locuinţe etc.), 309 ha;

- spaţii verzi cu acces limitat (spaţii verzi aferente instituţiilor publice, unităţilor social – culturale etc.), 54,5 ha;

- cu profil specializat (Grădina Botanică Iaşi), 108 ha.La suprafaţa totală a spaţiilor verzi intravilane se adaugă suprafaţa ocupată de zonele verzi

periurbane (Breazu, Bucium, Ciric, Ţicău) care reprezintă zone de agrement cu elemente naturale de atracţie deosebită (calcarele de la Repedea, lacurile Ciric I, II, III etc.) cu o suprafaţă de aproximativ 129.540 ha.

Municipiul Iaşi prezintă un indice de spaţiu verde pe locuitor de 12,17 m2, considerat nesatisfăcător, suprafaţa ocupată de spaţii verzi fiind în continuă descreştere datorită extinderii spaţiilor betonate şi scoaterii terenurilor din circuitul spaţiilor verzi în favoarea amplasării construcţiilor (blocuri de locuinţe, staţii de distribuire a carburanţilor etc.).

Zonele de agrement din jurul municipiului Iaşi sunt supuse unor presiuni multiple din partea publicului prin practicarea unui turism neconform cu legile ecologiei, concretizat prin distrugerea valorilor naturale (roci dislocate, ruperea vegetaţiei etc.), depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere şi amplasarea de vetre de foc în alte locuri decât cele amenajate.

De asemenea lipsa unor reţele de canalizare în zonele de agrement Ciric conduce la scăderea categoriei de calitate a apelor (acumulările Ciric I, II, III), acestea încadrându-se în categoria „degradat” fiind interzis scăldatul.

8.3. Starea de confort şi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de calitate a mediului în zonele locuite.

În anul 2001 au fost înregistrate 49 de cazuri de intoxicaţii cu nitraţi în zonele afectate de concentraţii ridicate de nitraţi şi nitriţi în ape subterane, după cum urmează:

- Trim. I, 11 cazuri în comunele: Scânteia, Popricani, Grozeşti, Gorban, Bivolari, Ciurea, Andrieşeni;

- Trim. II, 10 cazuri în comunele: Ţigănaşi şi Miroslava;- Trim. III, 10 cazuri în comunele: Butea şi Româneşti;- Trim. IV, 18 cazuri în comunele Gropniţa şi Bălţaţi.

Au mai fost înregistrate 127 cazuri la 100.000 locuitori de hepatită virală în municipiul Iaşi, 133 cazuri la 100.000 locuitori în Târgu Frumos, 76 cazuri la 100.000 locuitori în Paşcani şi 109 cazuri la 100.000 locuitori la Hârlău.

89

De asemenea au fost înregistrate cazuri de dizenterie şi boală diareică acută după cum urmează:

Localitatea Dizenterie (cazuri la 100.000 locuitori)

Boală diareică acută(cazuri la 100.000 locuitori)

Iaşi 12 70Târgu Frumos 2 154Paşcani 7 853Hârlău 8,4 168

Tabel 8.2.1. Cazuri de dizenterie şi boală diareică acută Cauzele îmbolnăvirilor au fost rezultate de calitatea necorespunzătoare a apei potabile din sursele de alimentare, de depozitările necontrolate de deşeuri în locuri nepermise precum şi de lipsa puţurilor seci.

8.4. Presiunea aglomerărilor urbane.Presiuni exercitate de către poluarea sonoră

IPM Iaşi a efectuat măsurători ale nivelului de zgomot la emisii (agenţi economici – atât în urma sesizărilor, cât şi în urma inspecţiilor de autorizare). Dintre cauzele care contribuie la generarea disconfortului fonic menţionăm: agregate frigorifice, centrifuge, ţesătorii, instalaţii de îmbuteliere băuturi răcoritoare şi alcoolice care emit zgomote şi vibraţii ce ajung prin elementele construcţiilor la locatari. În majoritatea cazurilor zgomotul se transmite prin aer şi în blocurile de locuinţe învecinate nivelele de zgomot măsurate depăşesc limitele prevăzute de STAS – uri.

Traficul urban are un impact major datorită numărului mai mare de autovehicule faţă de 2000, a căilor de rulare cu neregularităţi ale tramvaielor, ale autovehiculelor cu defecţiuni. De asemenea şi traficul feroviar din intravilanul celor două municipii: Iaşi şi Paşcani constituie una dintre cauzele care duc la depăşirea nivelului de zgomot admis. În municipiul Iaşi Inspectoratul de Protecţie a Mediului realizează supravegherea nivelului de zgomot cu ajutorul unei reţele distribuite pe intersecţii cu trafic intens cum sunt: Podu Roş, Fundaţie, Podu de Piatră, sau străzi intens circulate (bulevardele Alex. Cel Bun, Păcurari, Ştefan cel Mare) şi pe trafic feroviar (staţia CF Iaşi, Staţia CF Nicolina).

Presiuni exercitate de către traficul urbanImpactul asupra mediului rezultat din transportul rutier şi feroviar se manifestă în special în localităţile urbane ale judeţului şi în primul rând în municipiile Iaşi şi Paşcani.

Dacă traficul feroviar creează probleme de disconfort manifestat în primul rând sub formă de zgomot, traficul rutier determină poluarea atmosferei cu substanţe poluante ca NOX, SO2, CO, particule în suspensie, Pb, COV etc. în condiţii de expunere solară intensă şi temperaturi ridicate o parte dintre aceşti poluanţi primari pot intra în reacţie între ei pentru a forma ozonul troposferic.

Numărul de autovehicule a crescut în judeţul Iaşi de la 106.505 buc. în 2000 la 115.781 buc. în 2001. Din punct de vedere al categoriilor de autovehicule această creştere s-a produs în special în domeniul autoturismelor (au crescut cu 7363 buc. în 2001 faţă de 2000).

Impactul generat de această creştere este resimţit în special în zonele urbane ale judeţului.IPM Iaşi realizează supravegherea nivelului de zgomot cu ajutorul unei reţele alcătuite din

164 secţiuni de control uniform distribuite. Din măsurătorile efectuate la emisii se constată depăşiri faţă de fondul natural şi limitele STAS 10009/88 în majoritatea secţiunilor de control. Cauzele care conduc la depăşirile limitelor sunt: căile de rulare ale tramvaielor care prezintă neregularităţi în plan

90

orizontal şi vertical, mijloace de transport pentru mărfuri şi pasageri cu defecţiuni tehnice sau care nu îndeplinesc normele de protecţie fonică.

IPM Iaşi, convins de importanţa pe care o reprezintă poluarea datorată traficului auto pentru judeţul Iaşi şi pentru zonele urbane ale acestui judeţ, a promovat o serie de acţiuni educative care să determine conştientizarea populaţiei pentru reducerea impactului datorat traficului rutier. Una dintre manifestările cele mai importante în acest domeniu a fost celebrarea zilei de 22 septembrie „O zi fără maşină în oraşul meu”.

Municipiul Iaşi s-a alăturat în această zi pentru a doua oară (prima manifestare de acest gen a fost organizată la 22 septembrie 2000) Campaniei Europene a Oraşelor Fără Maşini. În vederea comparării impactului în zilele cu trafic faţă de zilele fără trafic, în unele intersecţii ale municipiului Iaşi, a fost invitat să execute prelevări de probe ale poluanţilor atmosferici autolaboratorul aflat în dotarea IPM Bacău, în perioada 21-23 septembrie. Din rezultatul măsurătorilor se observă că deşi nu se constată depăşiri ale CMA-urilor din punct de vedere al ozonului troposferic se constată faptul că în ziua fără trafic, concentraţia acestui poluant s-a redus aproape la jumătate faţă de zilele cu trafic. Din punct de vedere al nivelului de zgomot, s-a observat o scădere a acestuia cu 10 – 15 dB în ziua fără maşini faţă de zilele cu trafic.

Presiuni exercitate de transportul terestru de mărfuriPrin SNTFM „CFR Marfa” SA – Sucursala Iaşi, pe raza teritoriului Judeţului Iaşi, în anul

2000 au tranzitat şi s-au expediat un număr de 102.417 vagoane convenţionale marfa (pe 2 osii). La nivelul Sucursalei Marfă Iaşi în anul 2000 au funcţionat următoarele subunităţi de

reparaţii şi exploatare locomotive şi vagoane marfă:- Revizia de vagoane Cristeşti Jijia, cu subunităţile Post revizie vagoane Bârnova,

Revizia Socola şi Staţia de dezinfecţie Vagoane Ungheni;- Revizia de Vagoane Paşcani;- Punct de Alimentare şi Echipare Socola;- Depoul de locomotive Paşcani

Menţionăm că în aceste unităţi, în decursul anului 2001 nu s-au înregistrat incidente care să afecteze calitatea factorilor de mediu: sol, apă şi aer.

Transporturile de marfă s-au efectuează în conformitate cu instrucţiunile şi reglementările interne şi internaţionale:

- Regulamentul de transport pe Căile Ferate Române, aprobat prin OG nr. 41/1997;- RIV – Regulamentul internaţional vagoane, cu privire la circulaţia vagoanelor în

trafic internaţional cu privire la modul de încărcare a vagoanelor de marfă;- RID Regulament de transport internaţional al mărfurilor periculoase;- PPV – Regulament privind vagoane transpuse (CSI);- RIV 2000 – regulament de utilizare a vagoanelor de mărfuri între întreprinderile

feroviare.

Presiuni exercitate de transporturile aerieneAerogara Iaşi a promovat şi realizat până în anul 2001 investiţia pentru extindere şi modernizare în vederea clasificării ca aeroport internaţional.

În cadrul investiţiei au fost executate şi lucrări pentru diminuarea impactului asupra factorilor de mediu:

- AER: s-a înlocuit centrala termică alimentată pe CLU cu centrală termică alimentată cu gaz, cu diminuarea corespunzătoare a noxelor emise în atmosferă;

91

- APĂ: faţă de sistemul vechi de evacuare a apelor uzate în râul Ciric, după preepurare, s-a realizat evacuarea apelor uzate în reţeaua de canalizare a municipiului Iaşi, prin executarea unui traseu de prim racord la canalizarea Aerobazei Moldova.

- ZGOMOT: amplasarea la 10 km distanţă de municipiul Iaşi a Aeroportului nu creează probleme de impact.

Cheltuieli urbane în materie de mediuÎn cursul anului 2001 în zonele urbane ale judeţului au fost realizate cheltuieli de mediu în

valoare totală de 1.944 mil. lei care reprezintă cheltuieli privind salubrizarea, canalizarea apelor uzate menajere, realizarea aliniamentelor stradale de arbori şi arbuşti, întreţinerea şi extinderea spaţiilor verzi.

Figura 8.4.1. Cheltuieli urbane în materie de mediu

92

9. RadioactivitateaStaţia de radioactivitate Iaşi funcţionează cu un program de 24 ore zilnic. În cadrul staţiei se

fac măsurători şi analize globale pentru cinci factori de mediu: aer, depuneri atmosferice, apă, vegetaţie – iarbă şi sol necultivat. Supravegherea nivelului radioactivităţii acestor factori de mediu este foarte importantă în detectarea oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică ale nivelelor de radioactivitate a mediului. De aceea măsurătorile globale sunt un indicator sensibil al radioactivităţii factorilor de mediu. Este important a se cunoaşte nivelul radioactivităţii mediului pentru a putea evalua unele emisii accidentale de material radioactiv la scară locală şi regională şi evaluarea expunerii suplimentare a populaţiei datorate contribuţiilor cumulate ale evenimentelor cu impact radiologic.

9.1. Situaţia radioactivităţii factorilor de mediu în judeţul Iaşi1. Supravegherea nivelului radioactivităţii aerului prin analiza probelor de aerosoli atmosferici

este foarte importantă, deoarece aerul constituie mediul prin care transportul substanţelor poluante în mediul înconjurător se face foarte rapid. Calculul activităţilor specifice medii pe anii 2000 şi 2001, în cadrul urmăririi nivelului radioactivităţii naturale şi artificiale a probelor de aerosoli atmosferici a demonstrat că nu a existat nici o contaminare radioactivă a aerului, valorile medii situându-se sub limita de detecţie a aparaturii de măsură. Puţinele depăşiri ale unor valori ale activităţilor specifice ale probelor de aerosoli atmosferici datorându-se fondului natural de radiaţii;

2. Depunerile atmosferice cu cele două componente: praful şi precipitaţiile atmosferice sunt un factor de mediu integrator foarte important din punct de vedere al supravegherii radioactivităţii mediului înconjurător. Valorile medii ale activităţilor specifice ale probelor de depuneri pentru anii 2000 şi 2001 s-au încadrat în limitele aparaturii de detecţie, puţinele cazuri în care s-au obţinut valori semnificative datorându-se precipitaţiilor atmosferice abundente după o perioadă îndelungată de secetă.

3. Radioactivitatea medie a probelor de apă potabilă şi apă brută pentru anii 2000 şi 2001, în cazul măsurătorilor imediate după colectare, menţinându-se frecvenţa punctelor de colectare, s-a situat sub limita de detecţie a aparaturii de măsură utilizate.

4. În cazul probelor de apă colectate săptămânal pentru râurile importante din judeţul Iaşi: Bahlui, Jijia şi Prut, calculul activităţilor specifice medii pentru anul 2000 şi 2001 a demonstrat situarea acestor valori sub limita de detecţie a aparaturii de măsură din dotare.

5. Supravegherea radioactivităţii probei de vegetaţie necultivată (iarbă), probă care este un factor de mediu integrator, a demonstrat prin compararea valorilor medii ale activităţilor specifice pe anii 2000 şi 2001 uşoare depăşiri ale limitei de detecţie a aparaturii de măsură, depăşiri mici cauzate de radionuclizii proveniţi din depuneri, precipitaţii şi aerosoli atmosferici.

Ca şi în cazul probei de vegetaţiei, radioactivitatea medie a probei de sol pentru anii 2000 şi 2001 s-a încadrat în limitele normale, variaţiile activităţilor specifice medii existente peste limita de detecţie a aparaturii de măsură datorându-se depunerii radionuclizilor proveniţi din depuneri şi precipitaţii atmosferice, strat vegetal, variaţii care nu implică nici un risc de contaminare radioactivă artificială.1. MĂSURĂTORI RAPIDE

Nr. crt. PROBA UNITATE DE

MĂSURĂ

VALOAREA ACTIVITĂŢIIVALOAREA DE

ALARMĂMEDIA LUNARĂ

MAXIMA LUNARĂ

1 Aer Bq/m3 2.269 14.69 (august) 200

93

2 Debitul dozei absorbite în aer Gy/h 0.0647 0.106 (ianuarie) 10

3 Depuneri şi precipitaţii atmosferice Bq/m2.zi 2.144 69.8

(noiembrie) 2000

4 Apă de suprafaţă - Bahlui Podu Roş Bq/l 0.36 0.48

(decembrie) 20

5 Apă potabilă - Timişeşti Bq/l 0.43 0.98 (noiembrie) 20

2. RADIOACTIVITATE NATURALĂ

Nr. crt.

IZOTOPI NATURALI DESCENDENŢI: Rn 222 şi

Rn 220

UNITATE DE MĂSURĂ

VALOAREA ACTIVITĂŢII

MEDIA LUNARĂ MAXIMA LUNARĂ

1 RADON Bq/m3 6.263 39.362 (august)

2 TORON Bq/m3 0.185 1.575 (august)

3. RADIOACTIVITATEA ARTIFICIALĂ - MĂSURĂTORI DUPĂ 5 ZILE

Nr. crt. PROBA UNITATE DE

MĂSURĂ

VALOAREA ACTIVITĂŢIIVALOAREA DE

ALARMĂMEDIA LUNARĂ

MAXIMA LUNARĂ

1 Aer Bq/m3.zi 0.0046 0.0136 (ianuarie) 0.5

2 Depuneri şi precipitaţii atmosferice Bq/l 0.55 4.73

(octombrie) 2000

4 Apă de suprafaţă - Bahlui Podu Roş Bq/l 0.295 0.58

(decembrie) 20

5 Apă potabilă - Timişeşti Bq/l 0.23 0.26 (septembrie) 20

6 Apă suprafaţă probe colectate săptămânal - JIJIA Bq/l 0.32 0.61

(noiembrie) 20

7 Apă suprafaţă probe colectate săptămânal - PRUT Bq/l 0.16 0.26

(noiembrie) 20

8 Vegetaţie iarbă Bq/l 0.21 0.43 (octombrie)  

9 Sol necultivat Bq/l 0.35 0.71 (noiembrie)  

Tabel 9.1.1. Măsurători -globale

94

0

0.002

0.004

0.006

0.008

0.01

0.012

0.014

0.016

IANUARIE

FEBRUARIE

MARTIE

APRILIE

MAI

IUNIEIULIE

AUGUST

SEPTEMBRIE

OCTOMBRIE

NOIEMBRIE

DECEMBRIE

VALOARE MEDIELUNARĂVALOARE MAXIMĂLUNARĂMEDIE 2001ŞI 2000

Figura 9.1.1. Probe aerosoli

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

IANUARIE

FEBRUARIE

MARTIE

APRILIE

MAIIUNIE

IULIE

AUGUST

SEPTEMBRIE

OCTOMBRIE

NOIEMBRIE

DECEMBRIE

VALOARE MEDIE LUNARĂ

VALOARE MAXIMĂ LUNARĂ

MEDIE 2001

MEDIE 2000

Figura 9.1.2. Probe sol necultivat

00.05

0.10.15

0.20.25

0.30.35

0.40.45

0.5

IANUARIE

FEBRUARIE

MARTIE

APRILIE

MAIIUNIE

IULIE

AUGUST

SEPTEMBRIE

OCTOMBRIE

NOIEMBRIE

DECEMBRIE

VALOARE MEDIELUNARĂVALOARE MAXIMĂLUNARĂMEDIE 2001

MEDIE 2000

95

Figura 9.1.3. Probe vegetaţie

00.5

11.5

22.5

33.5

44.5

5

IANUARIE

FEBRUARIE

MARTIE

APRILIE

MAIIUNIE

IULIE

AUGUST

SEPTEMBRIE

OCTOMBRIE

NOIEMBRIE

DECEMBRIE

VALOARE MEDIE LUNARĂ

VALOARE MAXIMĂ LUNARĂ

MEDIA 2001

MEDIA 2000

Figura 9.1.4. Probe depuneri şi precipitaţii

Concluzii În concluzie, supravegherea radioactivităţii mediului la Staţia de Radioactivitate Iaşi, pentru anul 2000 şi 2001 a demonstrat că nu au existat evenimente de contaminare radioactivă a mediului iar expunerea populaţiei a fost nesemnificativă.

96

10. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu

În cursul anului 2001, pe raza jud. Iaşi, s-au înregistrat o serie de poluări accidentale care nu au condus la modificări majore a calităţii stării mediului si doua poluări accidentale cu impact major asupra factorilor de mediu si anume poluarea apelor râului Siret (in cursul lunii ianuarie) si a apelor de suprafaţa a acumulării permanente din localitatea Dumeşti (in cursul lunii iunie).

10.1. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului10.1.1. În cursul lunii ianuarie s-a semnalat pe raza com. Lespezi, mortalitate in rândul

ichtiofaunei apelor râului Siret, datorate deversărilor de substanţe toxice si periculoase (cianuri) provenite de la SC METADET SA Fălticeni, jud. Suceava.

IPM Iaşi a luat masuri de limitare a impactului produs prin intervenţii si verificări in teren împreuna cu reprezentanţi ai Inspectoratului de Protecţie Civila Iaşi, Inspectoratului Judeţean de Politie si efectuări de analize specifice pe probe de apa si peşti in laboratoarele de specialitate din cadrul IPM Iaşi, Direcţia Ape Siret-Bacău - Sistem Hidrotehnic Paşcani, Direcţia de Sănătate Publica Iaşi si Direcţia Sanitar Veterinara Iaşi.

S-au impus masuri de atenţionare si informare permanenta a populaţiei prin toate mijloacele asupra pericolului consumului de peste din râul Siret, control ale organelor de politie si primăriilor privind interzicerea colectării, consumului si comercializării de peste infestat, depistarea cetăţenilor care deţin cantităţi de peste si confiscarea acestuia, atenţionarea proprietarilor de animale din localităţile riverane râului Siret să nu adape animalele din apele râului, colectarea cantităţii totale de ichtiofaună afectată şi neutralizarea acestuia.

Pentru creşterea operativităţii efectuării analizelor de laborator si monitorizarea acestui fenomen s-a organizat un serviciu de permanenta la nivelul IPM cu reprezentanţi ai SMIFM si SIEUIM.

10.1.2. În cursul lunii iunie, s-a semnalat mortalitate piscicola pe malurile lacului Dumeşti, iar din analizele fizico-chimice efectuate in cadrul laboratoarelor IPM Iaşi, DSP Iaşi, DSV Iaşi si CN Apele Romane - DAP Iaşi, atât pe probe de apa cit si de peşti, a rezultat depăşirea indicatorilor fizico-chimici si prezenta de substanţe organoclorurate peste limitele admise, care in asociere cu alţi factori au condus la mortalitatea piscicola înregistrată. IPM Iaşi a efectuat verificări in teren împreuna cu reprezentanţi ai Inspectoratului de Protecţie Civila Iaşi, Inspectoratului Judeţean de Politie, Direcţia Ape Prut Iaşi, Direcţia de Sănătate Publica Iaşi si Direcţia Sanitar Veterinara Iaşi.

In urma verificărilor efectuate in teren s-au constatat depozite semnificative de dejecţii animaliere si resturi vegetale, care au contribuit in timp la dezvoltarea (înflorirea) algelor si implicit la eutrofizarea apei lacului Dumeşti. In condiţiile de creştere a temperaturii (a apei si a atmosferei) dezvoltarea algelor a condus la scăderea concentraţiilor de O2 , cauza probabila a mortalităţii piscicole înregistrate.S-au impus masuri de atenţionare si informare permanenta a populaţiei prin toate mijloacele: asupra pericolului consumului de peste din lacul Dumeşti, control ale organelor de politie si primăria Dumeşti privind interzicerea colectării, consumului si comercializării de peste infestat, depistarea cetăţenilor care deţin cantităţi de peste si confiscarea acestuia, atenţionarea proprietarilor de animale din localitate de a nu adăpa animalele din apele lacului, asigurarea pazei perimetrului iazului Dumeşti, colectarea ichtiofaunei afectate şi neutralizarea acesteia.

97

ConcluziiFenomenele de poluare a apelor de suprafaţa înregistrate (râul Siret si acumularea Dumeşti),

au afectat calitatea apelor si implicit a faunei si florei, plantele si microorganismele care constituie sursa primara de hrana pentru multe vieţuitoare fiind primele care au asimilat substanţele poluante.

Monitorizarea ulterioara de catre IPM Iaşi a efectelor produse se concretizează in revenirea calităţii apelor râului Siret la categoria a I-a de calitate si regenerarea populaţiei piscicole din acumularea Dumeşti. Pentru refacerea ichtiofaunei distruse prin poluările menţionate se recomandă repopularea artificială cu speciile existente anterior impactului.

La nivelul IPM Iaşi s-a constituit un colectiv de specialişti care acţionează în scopul intervenţiei rapide pentru prevenirea şi limitarea efectelor negative produse în urma poluărilor accidentale şi evenimentelor deosebite cu impact asupra factorilor de mediu (grup pentru urgenţe de mediu).

98

11. Zone critice pe teritoriul ţării sub aspectul deteriorării stării de calitate a mediului.Zone critice sub aspectul poluării atmosfereiZonele în care s-au înregistrat valori mari ale concentraţiilor de pulberi sedimentabile (peste limita admisă) în municipiul Iaşi sunt zonele Păcurari, Gară, unde s-au făcut determinări sistematice.

Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi subteraneSituaţia calităţii apelor de suprafaţă în anul 2001 comparativ cu anul 2000 s-a îmbunătăţit

prin înregistrarea unei lungimi de 22 Km de apă de categoria I de calitate in plus faţă de situaţia din anul 2000 (râul Bahlui, secţiunea izvoare - amonte Hârlău).

În judeţul Iaşi nu se semnalează zone critice afectate de activităţile petroliere fiind asigurată supravegherea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane din zona depozitelor de hidrocarburi petroliere.

În ceea ce priveşte impactul determinat de depozitele de deşeuri industriale şi urbane asupra calităţii apelor, analizele efectuate au arătat că în anul 2001 impactul constatat a fost local, în zonele limitrofe amplasamentelor, datorită exfiltraţiilor din depozite şi a apelor pluviale scurse de pe suprafaţa depozitelor.

Râul Bahlui aval oraş Hârlău până la confluenţa cu Jijia, fiind degradat se creează situaţii critice datorită faptului că pe acest curs de apă este amenajat un lac de acumulare – Tansa Belceşti, care este utilizat pentru alimentarea cu apă a localităţii Belceşti. În cursul anului 1999 APM Iaşi împreună cu organele teritoriale de sănătate publică au sesizat calitatea necorespunzătoare a apelor de suprafaţă, folosită după tratare în scop potabil.

Poluarea râului Bahlui se accentuează spre cursul inferior al acestuia şi se amplifică pe tronsonul aval de municipiul Iaşi unde primeşte efluentul de apă uzată rezultat din municipiul Iaşi deşi staţia de epurare a municipiului Iaşi a fost modernizată şi retehnologizată în procent de 50% şi asigură o epurare îmbunătăţită a apelor uzate, comparativ cu anii precedenţi încărcarea în poluanţi scăzând semnificativ. Debitul important al apelor uzate de cca. 3 mc/s, determină poluarea cursului inferior al râului Bahlui, care transportă un debit de cca. 6 mc/s. În această zonă nefiind amplasaţi utilizatori de apă nu s-au constatat folosinţe periclitate de calitatea necorespunzătoare a apei. Din punct de vedere biologic ecosistemul acvatic este afectat.

Pe râul Jijia, poluarea se accentuează pe ultimii 3 Km aval de confluenţa cu râul Bahlui, fiind astfel degradat pe o lungime totală de 42km. Menţionăm că râul Bahlui transportă apele uzate rezultate din municipiul Iaşi şi zona din amonte care cuprinde peste 90% din activitatea desfăşurată pe teritoriul judeţului.

Râul Miletin a cărui apă alimentează acumularea Hălceni are rol complex, respectiv piscicol şi alimentare cu apă potabilă pentru localitatea Vlădeni.

Zone critice sub aspectul poluării soluluiÎn judeţul Iaşi nu se semnalează zone critice cu excepţia suprafeţelor unde sunt amplasate

platformele de gunoi menajer, batale, etc.Datorită lucrărilor de regularizare efectuate pe râul Jijia, vechea albie minoră a Jijiei s-a

transformat într-o apă stătătoare, fără aport de apă permanent , fiind supusă colmatării şi eutrofizării. Prin această transformare biocenoza iniţială, cu o ichtiofaună caracterizată de specii reofile valoroase (scobar, mreană, chişcar care este întâlnit numai în acest habitat din Moldova), a fost înlocuită de specii mai puţin importante, caracterizate printr-un număr redus de specii şi indivizi adaptate la noile condiţii de viaţă.

99

Ţinând cont de importanţa pe care o reprezintă acest ecosistem din punct de vedere ichtiologic şi avifaunistic (habitat şi sursă de hrană pentru numeroase specii de păsări în pasaj) se propune reconstrucţia acestei arii şi refacerea biocenozei iniţiale, existentă înaintea regularizării cursului.O altă zonă vulnerabilă ecologic, supusă unei presiuni antropice agresive prin acţiunea combinată a poluanţilor este triunghiul Ţuţora- Holboca- Tomeşti, unde acţionează poluanţi din surse majore cum ar fi CET II Iaşi, depozitul de deşeuri menajere Tomeşti, Staţia de epurare a municipiului Iaşi, proximitatea zonei industriale a oraşului, cariera de argilă a SC CERAMICA SA şi SC COMTOM SA Tomeşti.

ConcluziiPentru minimizarea influenţei traficului auto asupra calităţii factorului de mediu aer, se

impune o fluidizare a traficului în intersecţiile aglomerate, pentru a se evita pornirile şi opririle repetate şi replantarea tramelor stradale cu specii de arbori cu rol în reţinerea particulelor în suspensie. O importanţă deosebită în prevenirea poluării atmosferice o reprezintă respectarea legislaţiei rutiere cu privire la traficul autovehiculelor grele (acestea vor tranzita marile centre urbane numai pe şoselele laterale) şi implementarea la nivel local a normelor europene EURO 3.

Epurarea insuficientă a apelor uzate provenite din centrele populate (Tg. Frumos, Pd. Iloaiei, Belceşti, Hârlău) conduce la o încărcare a emisarului de suprafaţă în care se evacuează producându-se o poluare cu substanţă organică. Pentru prevenirea impactului antropic negativ este necesară retehnologizarea staţiilor de epurare aferente principalelor centre populate.

Din punct de vedere al factorului de mediu sol impactul antropic poate fi diminuat prin evitarea depozitărilor necontrolată de deşeuri de orice natură, amplasarea corectă a platformelor de depozitarea aferente comunelor, restrângerea suprafeţelor afectate şi reintroducerea, prin măsuri de reconstrucţie ecologică, a terenurilor degradate în circuitul agricol şi forestier.

100

12. Cheltuieli pentru protecţia mediului

In cursul anului 2001, in jud. Iasi s-au derulat o serie de lucrări de investiţii la nivelul agenţilor economici, consilii locale si consiliul judeţean, lucrări care au contribuit la îmbunătăţirea parametrilor de funcţionare a instalaţiilor generatoare de poluanţi in mediu, la creşterea gradului de siguranţa in exploatare a acestora precum si la încadrarea emisiilor/imisiilor in valorile autorizate.

De asemenea aceste cheltuieli de mediu in valoare totala de 109.335.000.000 lei au condus la îmbunătăţirea stării factorilor de mediu si sănătăţii umane la nivelul organizaţiilor si populaţiei.

Inspectoratul de Protecţie a Mediului Iaşi, prin programul de acţiuni impus a fi realizat in viitor, acţionează in colaborare cu instituţiile si organizaţiile din teritoriu, pentru dezvoltarea si perfecţionarea capacităţii de prevenire, control si intervenite in domeniul protecţiei mediului.

020000400006000080000

100000120000

total surseproprii

buget destat

alte surse

planificatrealizat

Figura 12.1. Investiţii 2001, agenţi economici

050000

100000150000200000250000300000350000400000450000

total buget local buget de stat altele

planificatrealizat

Figura 12.2. Investiţii 2001, Consiliul judeţean

0500

10001500

20002500

30003500

total buget local buget de stat altele

planificatrealizat

Figura 12.3. Investiţii 2001, Consiliile locale

101