www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2018-07-10 12:45:37

Aproape jumatate din salariatii României, câstiguri mai mici dupa revolutia fiscala

Numai 50% din angajatorii din mediul economic au operat modificari ale contractelor individuale de

munca în vederea compensarii transferului sarcinii contributiilor sociale de la angajator la angajat,

avertizeaza Blocul National Sindical (BNS). Potrivit statisticilor, România are aproximativ 3,1 milioane de

angajati la privat si 1,2 milioane de bugetari.

Astfel, 24% din angajatorii activi nu au operat nicio modificare a contractelor individuale de munca, nici macar

pentru un singur contract, transmit reprezentantii Blocului National Sindical, printr-un comunicat de presa postat

pe site.

Sindicalistii spun ca pe 31 martie 2018, erau înregistrate 2.196.895 de contracte de munca cu timp complet cu

salariul de încadrare egal cu salariul minim, adica 41,13% din totalul contractelor de munca cu timp complet.

Ca efect însa al adoptarii OUG 79/2017 prin care sarcina contributiilor sociale a trecut de la angajator la angajat,

de la 1 ianuarie 2018, România este singurul stat din Uniunea Europeana în care contributiile la asigurarile sociale

pentru sistemul de pensii si cel de asigurari sociale sunt platite integral de angajati.

Confederatia sindicala mai spune ca aproximativ 1,2 milioane de angajati au salariile diminuate si alti 608.781 sunt

expusi riscului de diminuare. Astfel, 1.135.418 salariati au înregistrat, în martie 2018 fata de noiembrie 2017,

reduceri ale veniturilor salariale nete, din care: 169.440 de salariati au suportat integral transferul sarcinii

contributiilor, 965.978 de salariati au suportat partial transferul sarcinii contributiilor. 608.781 de salariati au

primit compensarea transferului sub forma de bonusuri, contractele lor de munca au ramas însa neschimbate în

ceea ce priveste salariul de baza brut, ca urmare angajatorul poate decide oricând unilateral diminuarea sau

stoparea acestor forme de remunerare, potrivit BNS.

Condeferatia sindicala transmite ca, în afara de contractele individuale de munca modificate ca efect direct al

cresterii salariului minim, doar 26% din contractele individuale de munca înregistrate în Revisal au fost modificate

astfel încât valoarea salariului net sa ramâna neschimbat.

Pentru mediul economic, conform datelor furnizate de Inspectia Muncii, rezultatul "revolutiei fiscale" se traduce în

1.744.199 de contracte de munca cu salarii nete contractuale diminuate: 44% din contractele individuale de munca

(cu timp complet sau timp partial) au suferit modificari ale salariului ca urmare a modificarii salariului minim,

26% din contractele de munca au înregistrat cresteri de cel putin 20%, în intervalul 01.01 – 31.03.2018. Acestea

page 1 / 3

www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2018-07-10 12:45:37

sunt contracte al caror salariu net a fost cel putin mentinut la valoarea din luna decembrie 2017, 17% din

contractele de munca înregistrate în Revisal au ramas nemodificate în perioada vizata – 01.01.2018 – 31.03.2018,

iar 13 % din contracte au înregistrat modificari salariale, însa acestea au fost mai mici decât 20%, ca urmare

venitul net în cazul acestor contracte a fost diminuat.

"Cum a înteles Guvernul sa protejeze salariul net al angajatilor din mediul economic? Unul din instrumentele

utilizate a avut un efect marginal, de altfel a fost un instrument aparut peste noapte într-o ordonanta (OUG

82/2017) care modifica un pachet de legi, pregatit doar pentru a disipa responsabilitatea pentru efectul de reducere

a veniturilor nete ca urmare a implementarii OUG 79/2017. Asa cum am avertizat la momentul aparitiei, modul de

reglementare a fost total nerealist. Perioada de negociere a fost în acest caz doar o luna insuficient pentru

procedura ce trebuia urmata, de la stabilirea partilor îndreptatite sa negocieze si pâna la înregistrarea contractului

colectiv de munca la ITM", arata reprezentantii BNS.

Sindicalistii mai arata ca 878 de contracte colective de munca si 1.790 de acte aditionale au fost încheiate în

aplicarea OUG 82/2017, în intervalul 20.11 – 20.12.2017 – 0,4% din angajatorii înregistrati în Revisal la

31.12.2017.

"Mecanismul a fost unul complet formal, o dovedeste si Raportul de control al ITM din perioada ianuarie – martie

2018. Respectarea prevederilor OUG 82/2017 nu s-a regasit în tematicile de control ale ITM. Protectia asigurata de

Guvern prin acest instrument putem spune ca a fost inexistenta. Cel de-al doilea instrument utilizat a fost salariul

minim. Salariatii care la 31.12.2017 aveau salarii de încadrare la nivelul salariului minim de 1450 lei au beneficiat

de protectie, efectul însa este unul ce perverteste toate ierarhiile salariale din mediul economic datorita modului de

aplicare. Daca la 31.12.2017 – erau înregistrate 1.825.423 de contracte de munca cu timp complet, cu salariul de

încadrare egal cu salariul minim (34,9% din total contracte de munca cu timp complet), la 31.03.2018 – erau

înregistrate 2.196.895 de contracte de munca cu timp complet cu salariul de încadrare egal cu salariul minim, adica

41,13% din totalul contractelor de munca cu timp complet", potrivit BNS.

La 31.03.2018 salariul de baza median din contractele de munca era de 2000 lei, practic jumatate din contractele

individuale de munca înregistrate în Revisal au salariile de baza în intervalul 1900 – 2000 lei. Daca în decembrie

2018 raportul între salariul minim si salariul de baza median din contractele individuale de munca era de 80%, în

martie 2018 acest raport a ajuns la 95%, mai arata datele confederatiei sindicale.

"În mod paradoxal acest model de ierarhie salariala este unul specific tarilor nordice, numai ca salariile lor sunt cu

mult mai mari decât cele din România (ex. în Danemarca salariul mediu brut a fost în 2017 – 5.179 euro , in timp

ce în România, în acelasi an salariul mediu brut a fost de 713 euro). Daca avem în vedere definitia europeana a

veniturilor mici – 2/3 din salariul median, raportat strict la valoarea salariilor din contractele de munca cu timp

complet, înseamna ca de la 01.01.2018 România a rezolvat problema salariilor mici, nici un salariat din mediul

economic nu va mai fi încadrat în categoria celor cu venituri mici (2/3 * 2000 = 1333 ori salariul minim este 1900

lei). Chiar si la nivelul întregii economii, luând în considerare inclusiv salariile din sectorul bugetar, aferente

contractelor cu timp de munca complet – raportul între salariul minim si salariul median a crescut de la 65% la

69% (conform datelor furnizate de ANAF), nici unul din salariatii din România cu contract de munca cu timp

complet nu se mai situeaza sub nivelul de 2/3 din salariul median", potrivit sursei citate.

Potrivit BNS, înainte de aplicarea OUG 79/2017, în luna noiembrie 2017, salariul mediu brut era deja cu 10,3%

mai mare comparativ cu luna februarie 2017. Ca urmare, la nivel national se poate spune ca salariul mediu a

crescut, ca efect al OUG 79/2017 , cu cel mult 20,3%. Aproape jumatate din salariatii din România sunt platiti la

salariul minim sau desfasoara activitate în sectorul bugetar, cresterile în cazul lor au fost fata de decembrie de

aprox imativ 31% (în cazul salariatilor aflati la nivelul salariului minim) si minim 25% în cazul sectorului bugetar.

Ca urmare, pentru restul salariatilor ajustarea salariala a fost în medie în jur de 10%.

page 2 / 3

www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2018-07-10 12:45:37

"În conditiile descrise mai sus statul a transferat salariatilor toate riscurile demografice si de sustenabilitate ale

sistemului de pensii si de sanatate. Cele doua sisteme - sistemul public de pensii si sistemul de asigurari de

sanatate – se confrunta în ultimii ani cu probleme de sustenabilitate. În prezent, raportul dintre salariati si

pensionari este de aproximativ 1 pensionar la 1,1 salariati. Sistemul de asigurari de sanatate acoperea la sfârsitul

anului 2016 - 17.130.940 de persoane asigurate - însa doar aproximativ 11,4 milioane de persoane platesc

contributii la asigurarile sociale. Pentru aproape 6 milioane de contribuabili (cu exceptia angajatilor), contributia la

fondul de sanatate este extrem de scazuta. Prin urmare, aproximativ 5,5 milioane de angajati asigura finantare

pentru mai mult de 80% din sistemul de asigurari de sanatate", arata Blocul National Sindical.

Pe 31 mai 2018, fondul unic de asigurari de sanatate înregistra deja un deficit de aprox 5% raportat la total venituri

ale fondului.

page 3 / 3