100
Ax. Banciu: Ante festum A. A. Mureşianu: Iluzia „dacică" (IV) Ax. Banciu: Ciprian Porumbescu şi Braşovul N. Orghidan : Regiunea Braşovului 1. Brânzea : Intru pomenirea lui C. G. Porumbescu Horia Petra-Petrescu:Turneele teatrale la noi Carol M. Gollner: 0 precizare Ax. B.; Spicuiri privitoarela prima expoziţiune românească PARTEA LITERARĂ: Ecat. Pitiş: Pastel II Sonet Al. Ceuşianu: Voluntarul Al. Ceuşianu: Privesc Heine-Ceuşianu: Belzaţar Horia Petra-Petrescu: Creangă de liliac. S. Tamba : Din stânga şi din dreapta DĂRI DE SEAVIĂ: G. Sotiriu: Dorinţa de neant sau „Contribuţie la psi- chologia distracţiei" Ax. B. Despre cărţile şi re- vistele sosite la re- dacţie. Anul V. Septemvrie-Octomvrie 1933

ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

  • Upload
    others

  • View
    15

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

Ax. Banciu: Ante festum A. A. Mureşianu: Iluzia „dacică" (IV) Ax. Banciu: Ciprian Porumbescu

şi Braşovul N. Orghidan : Regiunea Braşovului 1. Brânzea : Intru pomenirea lui

C. G. Porumbescu Horia Petra-Petrescu:Turneele teatrale la

noi Carol M. Gollner: 0 precizare Ax. B.; Spicuiri privitoarela

prima expoziţiune românească

PARTEA LITERARĂ: Ecat. Pitiş: Pastel

„ I I Sonet Al . Ceuşianu: Voluntarul Al. Ceuşianu: Privesc Heine-Ceuşianu: Belzaţar Horia Petra-Petrescu: Creangă de l i l i a c . S. Tamba : Din stânga şi din

dreapta DĂRI DE SEAVIĂ:

G. Sot ir iu: Dorinţa de neant sau „Contribuţie la psi-chologia distracţiei"

Ax. B. Despre cărţile şi re­vistele sosite la re­dacţie.

Anul V. Septemvrie-Octomvrie 1933

Page 2: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

Ţ A R A B Â R S E I APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ

SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU

A d m i n i s t r a ţ i a } S t r - M u r e ş e n i l o r No. 22, I. B raşov

Abonamente şi achitări de abon. se pot face şi la d. D. Berbecar, corn., Str. Voevodul Minai- 7.

ABONAMENTUL PENTRU UN AN LEI 260 ACHITAT DECURSIV LEI 300 NUMĂRUL LEI 50

Pentru străinătate Lei 400'—

NFORMAŢIUN P e n t r u a u t o r i

Manuscrisele primite la redacţie nu se înapoiază.

Autorii, ale căror articole urmează să se publice, vor fi încunoştiinţaţi despre aceasta.

Extrase din articolele publicate în revistă se pot face plâtindu-se tipogra­fiei numai costul hârtiei si trasului.

O coală 16 p. formatul revistei. 50 ox. Lei 320, 100 ex. Lei 440, 200 ex, Lei 5 4 0

8 pag. 50 ex. Lei 2 3 0 , 100 ex. Lei 270 , 2 0 0 ex. Lei 03

Revista noastră tipărindu-se într'un număr limitat de exemplare, nu putem trimite câte două exemplare din acelaşi nr. în contul unui abonament. Ni s'ar descompleta colecţiile de rezervă. De aceea, rugăm pe toţi abonaţii noştri ca, în interesul lor, să ne avizeze din vreme în caz că şi-au schimbat domiciliul sau n'au primit vre-un număr. Reclamaţiunile prea întârziate nu le putem lua în consideraţiune.

* Oricine reţine vre-un număr, se consideră abonat.

* Meseriaşilor şi negustorilor care vor abona revista, achitând anticipativ

costul abonamentului pe un an, dacă ni se cere, li se va anunţa gratuit adresa în corpul revistei, anul întreg.

* Cei care ne vor face 10 abonamente, plătite înainte, vor primi revista

gratuit un an. A d m i n i s t r a ţ i u n e a .

Lucrările şi revistele primite la redacţie vor fi amintite la „Bibliografia" acestei reviste.

Reproducerea, fără indicarea izvorului, este oprită.

Page 3: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

ŢARA BARSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ

R e d a c ţ i a şi a d m i n i s t r a ţ i a : BRAŞOV, STR. MUREŞENILOR No. 22

Anul V. Septemvrie-Octomvrie 1933 No. 5.

Ante festum — Cu prilejul ţinerii adunării generale, la Braşov,

a Asociaţiunii „Astra" —

Născută din sbuciumul cald, patriotic, al câtorva suflete de elită, care înţeleseră că lupta de emancipare şi răzbatere în redutele deţinute de cei privilegiaţi nu se mai poate da cu sorţi de izbândă decât de un neam luminat, conştient de sine, de puterile sale, de drepiurile sale — care nu se rezumau, cum le plăcea să creadă detentorilor puterii, numai în a face din oasele neamului trepte de înălţare, de mărire şi huzur pentru alţii, — şi chemată la viaţă într'o vreme când zariştea părea a se mai lumina şi pentru cei vitregiţi de vremuri şi de oameni, când manile celor care se îndărătniceau în a nu vrea să sucombe cu ochii sufleteşti obloniţi, se căutau să se strângă în lanţul solidarităţii — deocamdată culturale — împotriva celor care nu ne voiau decât în ham şi jug, — „Asociaţiunea transilvană pentru literatura română şi cultura poporului român", cum s'a numit multă vreme, a fost căminul cald şi lumi­nos în care frunţile se mai descreţiau şi inimile porniau să bată în acelaşi ritm tainic, prevestitor al marşurilor zilelor triumfale.

E deci de mirare că la leagănul ei a prezidat atâta entuziasm, că la temeliile şi întru apărarea şi desvoltarea ei s'a pus atâta suflet? Ori că Braşovenii — întotdeauna în primele rânduri ale da­toriei când era vorba de interese naţionale — s'au grăbit să-i dea sprijinul pe care i l-au dat tinerii Asociaţii, înscriindu-se 49 de membri — cel mai mare număr pe care l-a dat vr'un oraş — fă­când din prima ei adunare generală, ţinută la Braşov, o adevărată „sărbătoare naţională", iar din aranjarea cu acea ocaziune a primei

Page 4: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 388 —

expoziţii româneşti,1) o preţioasă resursă de mândrie naţională şi un pilduitor stimulent spre perfecţionare şi spre concurare a produ­selor conlocuitorilor de altă naţionalitate ?

Pusă în serviciul luminării celor mulţi şi, prin aceasta, a for­tificării conştiinţei naţionale, Asociaţia devine dela 'nceput câmpul larg de nobilă şi generoasă emulaţie a tot ce a avut Ardealul ro­mânesc mai de seamă. Şi roadele emulaţiei apostolatului de aci — căci apostolat a fost — n 'au întârziat. Rădăcinile Asociaţiei au prins putere şi dragostea pentru ea s'a adâncit.

Patriotismuri locale, vanităţi personale, anume coterii de in­terese politice cu firme culturale sau lozinci tricolore, căutat-au şi răscăutat-au să-i pună'n coaste alte organizaţii, alte societăţi: pe faţă, cu declaraţii de dragoste, de împreună-lucrare, în ascuns însă, cu gânduri rezervate, cu speranţa slăbirii ei şi a întăririi lor, — a creierii trambulinei ahtiatei parveniri.

Toate sforţările au rămas însă zadarnice, Asociaţiunea a rămas nebiruită. Chiar azi, — când politica fără scrupul a carxforizat vechea încredere pe care ţărănimea o avea în cărturarii neamului, încât abia te mai poţi apropia acum de sufletul ei, — solii Astrei sunt primiţi încă tot cu încredere, tot cu dragoste.

I se pusese în temelii prea mult şi prea cinstit suflet de cti­torii şi de primii sămânători în ogorul ei, ca acest suflet să se fi putut uita şi volatiliza, cu toate dezamăgirile consecinţe ale dema­gogiei politicianiste.

Badea Ion na uitat trecutul — destul de apropiat — când cărturarul care descăleca la el, îi era într'adevăr frate bun, înfrăţit cu durerile şi necazurile lui, nu un speculant al bunei lui credinţe, ascunzând sub coaja vorbelor frumoase miezul intereselor personale: captarea încrederii şi a votului care să-l salte unde nu-l putea sălta vrednicia.

Ţăranul a îndrăgit Asociaţiunea, fiindcă se convinsese de binele care a răsărit pe urmele ei, fiindcă se încredinţase că cei

i) Al. Odobescu, în darea de seamă pe care o face asupra celor văzute la Braşov cu prilejul acelei adunări generale — „sărbători naţionale" — spune în legătură cu expoziţiunea: „Braşovenii au călcat aci înaintea noastră. D-zeu să le ajute, căci atunci e speranţă să apucăm şi noi în urma lor !" (Vezi „Scrieri lit. şi istorice" voi. I. Buc. 1887. pg. 485).

Page 5: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 389 —

care lucrează în sânul şi sub numele ei, nu lucrează pentru lefuri, nici pentru măriri, ci dintr'o reală dragoste de frate, dragoste de neam, pe care ar fi dorit să-l vadă mai luminat, mai întărit, mai con­ştient de sine, — razim şi garanţie a unui viitor mai bun, mai luminos.

Ne-ar trebui prea mult spaţiu ca să înregistrăm aici toate realizările, toate binefacerile acestei institufiuni, spre a motiva în­crederea de care se bucură şi a justifica solicitarea pentru ea a sprijinului fiecărui Român. Ele se găsesc în amănunţitele rapoarte ale Comitetului central. Ne vom mărgini doar a spune că prin aportul său la pregătirea, prin cultură, a isbânzii desfiinţării hotarelor dintre fraţi, Asociaţiunea şi-a asigurat pentru totdeauna un titlu la re­cunoştinţa neamului reîntregit în graniţele sale mai fireşti.

Şi când subliniem acest aport, ne gândim — şi nu fără oare­care mândrie —• şi la contribuţia Braşovului, care a înţeles, ieri ca şi azi, să-şi facă întreaga datorie, fiind mereu între primii ei soldaţi constructivi. Numele unui Popazu, al unui Bariţiu, Gavril Munteanu, Dr. I. Meşotă, al Mureşenilor, al unui Andreiu Bârseanu, al uitatului robotaş Gr. Maior, al unui V. Oniţiu, Al. Bogdan, iscusiţi animatori şi neodihniţi muncitori în ogorul sufletelor — ca să amintim numai câţiva dintre cei dispăruţi — vor rămânea figuri luminoase în istoricul Asociaţiunei, servind mereu de pildă de urmat.

Azi, când cea mai veche asociaţie culturală revine între zidurile Braşovului, sfinţit de atâta jertfă de suflet românesc, — începând cu a doua jumătate a veacului al XVI (epoca Diaconului Coresi, a popii Iane şi popii Mihai), continuând cu Teodor Corbea, Petcu Şoanul, Tempea-ştii, Eustatie Grid, Dimitrie Eustatievici, I. Barac sau cu negustorii mecenaţi ai instituţiilor bisericeşti şi şcolare: Bo-ghicii, Nicolaeştii, Ioan-eştii, G. I. Mea, I. Iuga, Rudolf Orghidan, Bucur Pop, D. Ionciovici şi atâţia alţii — între cari unii, ca Ni­colaeştii, şi cărturari de seamă — până la cei mai apropiaţi de noi, amintiţi în parte mai sus — îi întâmpinăm reprezentanţii cu caldele urări: să se coboare în sufletul lor ceva din duhul acestor înaintaşi, osârditori şi ei în via sufletelor şi să aibă norocul de a se învrednici măcar de o parte din entuziasmul care a stăpânit „săr­bătoarea" naţională" din zilele 16 — 18 Iulie v. 1862, pompând din evocarea rarilor momente de acum şapte devenii nouă încredere şi nouă puteri pentru ziua de mâne, pentru lărgirea, adâncirea, de­săvârşirea operei vrednicilor înaintaşi.

Page 6: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 390 —

In sahara de azi a decepţiilor fără sfârşit, Asociaţiunea e sin­gura oază ce ne-a mai rămas cu verdeaţă înviorătoare, cu apă ră­coritoare. De aceea, peste bord cu ambiţiile ae situaţii fără muncă! Peste bord vanităţile înfumuraţilor! Peste bord adversităţile şi me­rele discordiei politice! Peste bord ranchiunele personale!. . . Sufletul nostru e dornic de inimi curate, gânduri curate, mâni curate. De suflete altruiste.

Căci numai cu acestea se va putea săpa cu rezultat în stânca aridă a ignoranţei spre a desgropa preţioasele zăcăminte care stau încă ascunse şi neutilizate. Numai cu acestea se mai poate spera refacerea solidarităţii reclamată de comandamentele intereselor su­perioare naţionale. Numai cu acestea vom putea lărgi zările sufleteşti ale masselor ca, dacă ne-a ajutat Dzeu să fim stăpânii acestei ţări prin puterea numărului şi a jertfelor fără seamăn, s'o putem stă­pâni şi prin puterea minţii, prin întâietatea culturii noastre, — singura stăpânire sigură, trainică. Şi pentru aceasta, nici o jertfă nu e prea mare, nici o bunăvoinţă prea mică. De aceea, toţi cei sosiţi în numele „literaturii şi culturii poporului român", hotărîţi a şi activa fără preget în interesul acestora, fie bineveniţi, iar ostenelele lor binecuvântate din generaţie în generaţie.

Ax. Banciu

Page 7: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 391 —

Iluzia „dacică"

IV

de A u r e l A . M u r e ş i a n u

Etnografia vechei Tracii eline şi a Illyriei şi Daciei romane de mai târziu a format una dintre cele mai grele şi complicate probleme nu numai pentru istoricii veacurilor din urmă ci chiar şi pentru aceia cari au trăit încă într'o epocă când aceste numiri geografice şi mai târziu politice dăinuiau încă. Cel mai excelent cronicar din perioada din urmă a imperiului roman, Ammianus Marcellinus (secolul al 4-lea d. Hr.), voind să vorbească ceva despre „istoria mai-veche" a Traciei zicea între altele:

„Descrierea Traciei ar fi uşoară, dacă ştirile vechi ar fi conforme: dar pentrucă întunerecul care zace în informaţiile contrazicătoare ale acestora, nu este folositor unei opere care urmăreşte adevărul, mă mulţumesc cu înşirarea lucrurilor de cari îmi amintesc a le fi auzit eu însumi" (Istoria, XXI, 1).

Şi Ammian era de părere că „dacă nu e o fabulă" atunci, „după mărturia lui Homer", Tracia trebue să fi cuprins o regiune „întinsă peste nesfârşitele câmpii şi nenumăraţii munţi înalţi apar­ţinători naţiunilor barbare". Această presupunere a lui Ammian des­pre extensiunea veche a Traciei este confirmată, precum am văzut în capitolul precedent, şi de alte mărturii istorice. Pe vremea lui provincia romană cu acest nume se mărginea la Nord cu munţii Haemus (Balcanii) şi cu Dacia cea nouă situată între munţii Hae-mus şi Dunăre. Dar chiar şi despre ţinuturile acestei Tracii noi şi reduse ne spune Ammian că „fuseseră ocupate în vremuri vechi de Barbari foarte deosebiţi între ei prin obiceiuri şi limbă".

Ammian Marcellin constată şi într'altă parte a istoriei sale „încurcătura noţiunilor geograf ice . . . . provocată de ştirile greşite şi contrazicătoare" ale autorilor vechi (Istoria, XXI, 2). Şi nu tre­bue să uităm că el a avut la dispoziţie şi unele scrieri speciale asupra „Daciei", mai târziu pierdute, precum au fost „Getica" lui Dion Chrisostomos, memoriile împăratului Traian şi altele.

Dacă deci chiar şi Ammian Marcellin, de care epoca cuce­ririi Daciei romane era atât de departe ca de pildă epoca lui Lu-

Page 8: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 392 —

dovic XIV de noi cei de astăzi, se găsea într'o dilemă atât de grea în faţa problemelor geografice ale regiunilor traco-daco-schitice ale Europei vechi, cum am putea noi cari posedăm un material documentar şi mai mic să primim de bune toate afirma­ţiile vagi şi unilaterale ale scriitorilor vechi, fără a le supune celei mai severe analize critice comparative.

Este cert că teoria unităţii primitive a diverselor grupuri de limbi europene se loveşte din ce în ce mai mult de piedeci şi dificultăţi insurmontabile. Ştiinţa constată din ce în ce mai mult o variaţie şi diferenţiare mai mare între limbile şi dialectele Europei din epoca greco-romană, decât în cea de astăzi. Câte limbi şi dialecte n'au dispărut cu totul în decursul vicisitudinelor ultimelor două milenii. Variaţiunea a trebuit să fie atunci mai mare pentrucă şi mişcările şi migraţiunile popoarelor au fost atunci mai numă-roase şi mai puternice.

Despre locuitorii străvechi ai Peninsulei Balcanice, despre Pelasgi, ne spune Diodor că „se găseau în continue campanii răz­boinice şi în continuă migraţiune" (Bibi. Ist. V, 80). Tot dela el aflăm despre „multele neamuri" şi „multele migraţiuni" care au trecut peste ostroavele mărginaşe ale peninsulei. Appian atribue originea numelui Illyrilor unor cuceritori veniţi din Sicilia (Ist. rom.-ilîyr. 1). Invaziile „schitice" dela Răsărit sunt un fapt con­statat şi de arheologie. Schiţii au alungat înspre regiunile noastre şi pe Trero-Cimmerieni. Năvala celtică de la Vest şi cea bastarno-sarmato-suevo-gotică dela Nord şi Răsărit au schimbat adânc fi­zionomia etnografică a regiunilor „trace".

In decursul acestor migraţiuni violente multe popoare au fost înfrânte şi supuse stăpânirii cuceritorilor. Acesta a fost şi cazul locuitorilor străvechi ai Traciei, Illyriei şi Daciei de mai târziu. Nu unul dintre învăţaţi a ajuns la concluzia că la „Geţi" şi la „Traci" pătura stăpânitoare a trebuit să fie de altă rasă decât pătura supusă. Chiar şi Pârvan care consideră această teorie de „neadmisibilă" pentru epoca getică mai nouă, e nevoit totuşi a recunoaşte că în epoca mai veche „în Ardeal familia regală şi vechea clasă nobilă erau de asemenea scythe" (Getica, p. 130). Pârvan era însă de părere că toţi aceşti nobili schiţi au fost „asi­milaţi" de Geţi. După cucerirea schitică a ţărilor carpatine, n'au

Page 9: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 393 —

urmat însă invaziile şi cuceririle celte, bastarne, sarmate şi sueve? N'au lăsat acestea nici o urmă în compoziţia clasei stăpânitoare a „Daciei"? Nu este faptul fărmiţării imperiului lui Burevista, după uciderea acestuia de cătră răsculaţi, dovada cea mai ecla­tantă că stăpânirea acestuia fusese întemeiată numai pe forţa ar­mată a unui trib puternic cuceritor şi că ea unise în mod efemer mai multe popoare deosebite care nu căutară decât prilejul bine­venit de a se desface unele de altele ?

Având în vedere asemănarea frapantă a unor nume de că­petenii trace, gete şi dace cu numele schitice şi chiar şi cu cele bastarne şi gotice de mai târziu, trebue să admitem neapărat originea comună a acestora, care nici nu se poate explica altfel decât prin existenţa unor cuceritori stăpânitori peste neamuri de origine diferită.1)

O astfel de situaţie o constată istoria chiar şi în veacul al 4-lea d. Hr. la Sarmaţii dintre Dunăre şi munţii vestici ai Tran­silvaniei. Sunt cunoscuţii „Sarmatae Limigantes" cari se răscoală asupra stăpânitorilor lor alungându-i din ţară. (Ammianus Mar-cellinus, XIX, 11).

Ţările carpato-dunărene au fost locuite nu numai de popoare de origine diversă, dar chiar şi în sânul acestora au existat deo­sebiri între stăpânitori şi stăpâniţi. Este probabil că printre alte neamuri au venit şi s'au aşezat prin aceste regiuni şi până în Tracia din dreapta Dunării şi triburi de origine germanică, precum

i) Intre numele regelui „trac" Cothelas, contimporanul lui Alexandru cel Mare, numit de Jornandes Gudila şi al regelui „dac" Scorylon (v. Frontinus, Strategematori, 1,10) numit de Iornandes Corylla şi între numele şefilor gotici de mai târziu Badaila, Froila, Blivila, ele. asemănarea este foarte mare. Tot astfel găsim nume de regi şi de şefi cu terminaţiunea -mar, -mer sau -mir nu nu­mai la vechii Pannoni de dinaintea cuceririi romane, ci şi la Goti şi Vandali şi şi la Slavii de mai târziu cari au stat mult timp subt dominaţiunea acestora. Numele regelui Marcomanilor Ballomar îl păstrează până astăzi localitatea Balomir di» Ardeal. Ba în numele târguşorului Prejmer (în limba veche ro ­mânească Prejmir) găsim toate trei variantele, căci acesta este numit de Săcui Prajmar (Prâzsmâr). Asupra număroaselor forme de nume pe care le întâlnim atât la principii Germanilor cât şi la principii Slavilor vezi Paul Joseph Scha-farik, Slawische Alterthilmer, Lipsea 1844, voi. I, cap. 6, § 11.

Page 10: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 394 —

fuseseră în parte şi Bastarnii din Nord-Estul Carpaţilor şi dela gurile Dunării. Numai aşa ne putem explica faptul că istorici ca Spartianus, Capitolinus, Procopius şi Iornandes considerau pe Goţi drept descendenţi ai Geţilor. Divergenţa cea mare dintre ştirile geografilor şi istoricilor vechi a fost provocată tocmai de faptul amestecului celui mare de neamuri din aceste regiuni.

O altă împrejurare care a îngreunat deosebirea etnografică a popoarelor „dacice" a fost şi uniformitatea costumului lor şi ase­mănarea lui, mai mult sau mai puţin pronunţată, cu îmbrăcămintea popoarelor orientale. A fost influenţa cea mare a îmbrăcămintei „persiane", despre care Ovidiu constatase că „acoperea după obi­ceiul locului şi pe aceia cari se ştiau născuţi în oraşe greceşti":

Hos quoque qui geniti Graja creduntur ab urbe, Pro patrio cultu Persica bracca tegit. 1)

Aceasta este cauza şi asemănării celei mari a „Dacilor" de pe Columna lui Traian cu Suevii de pe Columna lui Marcu Au-reliu. In afară de aceasta autorii reliefurilor au dat o importanţă mult mai mare învingătorilor romani decât oştenilor, supuşilor şi aliaţilor lui Decebal, înfăţişând numai pe cei dintâi în toate amă­nuntele campaniei şi mărginându-se la cei din urmă mai mult la un tip general.

Cu toate acestea găsim şi pe Columna Traiană tipuri de Bar­bari destul de bine redate. Intre acestea este de pildă şi figura principală din grupul solilor barbari cari apar înaintea împăratului la Pontes, în faţa podului de peste Dunăre şi pe care o repro­ducem în clişeul Nr. 2 (vezi acesta). Figura reprezintă nu numai după fizionomie dar şi după îmbrăcăminte o căpetenie a Suevilor (Burilor?) Mai întâi de toate părul este pieptenat şi legat într'un nod deasupra tâmplei, aşa precum ne spune Tacit că se obicinuia la „Suevii liberi, cari se deosebeau astfel de robii lor". 2) El poartă pantaloni strânşi pe corp (vestis.... stricta), iar partea de sus a

1) Tristia, V, eleg. X. 2 ) Insigne gentis (Suevorum) obliquare crinem nodoque substingere..

sic Suevorum ingenui a servis separantur (Tacitus, Germ. 38).

Page 11: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 395 —

corpului este liberă şi acoperită numai cu o „pelerină legată cu o fibulă sau cu un simplu spin." 1) Marginile pelerinei sunt împodobite cu ciucuri sau torturi, cari puteau fi şi din fire de aur şi argint, Cu astfel de pelerine cu margini înţorţorate apar în celelalte scene ale Columnei şi şefii şi căpitanii „daci", precum şi purtătorii de steaguri-bălauri „dace", numite de Suidas „steaguri schitice" (semeia skythika). Aceşti şefi „daci", deşi poartă aceeaşi pelerină incopiată pe umărul drept, ca şi fruntaşul sued de mai sus, totuşi se deosebesc de acesta prin haina lor ceva mai iargă care acopere întreg corpul şi are şi mâneci. Tipul acestor căpetenii dace este însă mult mai bine înfăţişat în vechea sculptură care reprezintă un „rege dac prizonier" care se găseşte astăzi în Muzeul Lateran din Roma şi pe care o şi reproducem alăturat (v. fig. 1).

Deşi poartă şi el o pelerină cu ciucuri întru toate identică cu a căpeteniei germane, totuşi „regele dac" se deosebeşte fun­damental de cel dintâi nu numai prin trăsurile feţei ci şi prin îmbrăcămintea de dedesupt şi prin portul părului, care este cel „schitic".

Un alt tip înfăţişat de mai multe ori în scenele războinice de pe Columna Traiană este „Dacul cu pălărie" (Dacus pileatus), purtătorul „tarei" orientale, „tara-bostesul" lui Iornande, reprezen­tantul clasei stăpânitoare din Ardealul sud-vestic (v. fig 3).

Bustul uriaş al acestui soiu de „Dac" a fost găsit chiar în Forul lui Traian şi el împodobeşte astăzi Muzeul Vatican din Roma. Iar figurile 4 şi 5 reprezintă „Daci" cu capul descoperit (Daci comaţi), despre cari autorii vechi ne spun că făceau parte din cla­sele inferioare sau supuse. Sunt două busturi antice, despre cari se crede că au făcut parte tot dintr'un monument comemorativ al lui Traian.

Puţinele rămăşiţe de monumente sculpturale din anticitate înfăţişând pe „Daci" şi la cari s'ar mai putea adăuga şi „me-topele" foarte primitiv lucrate ale Monumentului Victoriei al lui

i) Tegumen omnibus (Germanis) sagum fibula aut şi desit spina con-sertum, cetera intecti (Ibidem, 17).

Page 12: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 396 —

Traian dela Adamclisi (Tropaeum Traiani) — în care predomină însă tipul germanic răsăritean suev (sau bastarn?) cu părul legat în moţ deasupra tâmplei drepte — nu fac decât să dovedească şi mai bine existenţa în regiunile carpato-dunărene a mai multor nea­muri de origine cu totul deosebită. Căci precum ne arată şi des­coperirile arheologice regiunile acestea şi mai ales cele muntoase transilvane, au fost nu numai unele din cele mai populate ale Europei de atunci, ci şi unele din cele mai acomodate pentru aşezări preistorice.

In stadiul încă destul de rudimentar de astăzi al ştiinţei an­tropologice este foarte greu de a face analiza precisă din punct de vedere etnologic a diferitelor tipuri reprezentate în aceste busturi şi reliefuri străvechi. In figura primă a „regelui" dac avem de a face fără îndoială cu tipul schitic veritabil, mongoloid, ale cărui urme antropologia le constată astăzi şi printre Slavii Rusiei meridionale şi chiar şi ai Qaliţiei. Despre înrudirea clasei stăpânitoare a „Tracilor" sudici cu principii Schiţilor nordici găsim de altfel indicii chiar şi la Herodot (IV, 80), iar numele reginei Massageţilor Thomiris îl întâlnim şi la aedul „trac" Thamiris sau Thamiras din epopeia homerică. Tipul germanic răsăritean al solului suev sau bur de pe Columna Traiană este iarăş în afară de orice îndoială. Mai greu este însă a spune ceva hotărât despre tipul căpeteniei dace din figura 3, considerat de unii drept cap al însuşi regelui Decebal. Acesta are multe din însuşirile raselor nordice europeane dolicho-cefale; este însă cu totul deosebit de al regelui dac din fig. 1 şi nare nici el aproape nimic comun cu tipul mijlociu al poporului românesc de astăzi. Figurile 4 şi 5, reprezentând „prizonieri daci" au oarecare asemănare cu aşa numitul tip dinaric pe care îl în­tâlnim mai ales la Slavii de Sud de astăzi şi în general la po­poarele balcanice. Oare nu reprezintă unul din aceştia vre-un Costoboc? Vom vedea că aceşti presupuşi Daci, al căror centru era Galiţia răsăriteană, au fost după toată probalitatea „Boicii" slavi din Nordul Carpaţilor ai lui Constantin Porfirogenitul, stră­moşii Sârbilor de astăzi, deşi Tomaschek îi numără printre Traco-Geţi şi cu toate că Pârvan credea că „naţionalitatea dacică a Cos-tobocilore perfect clară şi indiscutabilă" (Getica, p. 241), bazându-se mai ales pe numele „trace" ale regelui lor Pieporus şi ale familiei sale. Ammian, ce! din urmă istoric roman care aminteşte pe aceşti

Page 13: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 397 —

Costo-Boici — dela cari şi numele Voic<Voicu — înainte de emigrarea lor spre Sud din veacurile V—VI, îi înşiră alături de „Alanii europeni" şi de „alte popoare schitice", la Nord-Estul Car-paţilor (Istoria, XXI, 8). In decursul războiului marcomanic, pe la 165 a. Hr., Costobocii năvălesc şi în Peninsula Balcanică, jefuind şi prădând până în Macedonia şi Grecia (Pausanias, X, 34). Iar o inscripţie din acest timp din Schitia Mică (Dobrogea) ne spune despre cetăţeanul roman Daizus Comozoi că a fost „ucis de Cas-taboci" (Getica p. 241). Pe acest Daizus Pârvan îl face Dac, deşi numele lui seamănă mai de grabă cu acela al căpeteniei „Sarma-ţilor" Zizais, de pe timpul împăraţilor Constanţiu şi Iulian (Am­mian Marcellin, X, 13),

Diferitele rase europene erau pe acele timpuri mult mai ames­tecate decât s'ar crede. Am văzut în cap. I. număroasele neamuri pe cari le cunoscuse Tacit în regiunile Poloniei de astăzi. In afară de Cotinii „galici", Tacit mai găsise în regiunile Vistulei şi pe Osi cari vorbeau limba ponnonică. Nu se ştie nici până astăzi precis ce fel de limbă era această limbă „pannonică". Ştim însă dela Velleius Paterculus că încă pe timpul împăratului Tiberiu „cunoştinţa limbii şi a literilor romane era familiară Pannonilor" (Istoria II, 110). Spre deosebire de „sbârliţii" şi renitenţii „Geţi" şi „Sarmaţi" de pe aceeaşi vreme ai lui Ovidiu, dintre cari „nici unul" nu înţelegea limba latină şi cari „râdeau" de ea auzindu-1 vorbind, poporul principal pannonic trebue să fi prezentat o oare­care afinitate, ca şi Celţii sau Galii, cu poporul latin. Intre po­poarele nordice europene există unul a cărui limbă păstrează încă şi astăzi urmele unei străvechi .înrudiri cu limba Laţiului: este limba litvană. încă în epoca Renaşterii unii învăţaţi poloni şi litvani au fost surprinşi de marea asemănare a unor cuvinte litvane cu cele corăspunzătoare latineşti, ca de pildă cuvintele vyras, dantis, pekus, nactis, rix etc. cu latineştile vir. dentes, pecus, nocies, rex etc. şi cari făcură într'o vreme pe Litvani să se crează urmaşii unei colonii italiene, a „unor refugiaţi romani dinaintea tiraniei lui Mero" (A. Briickner, op. cit. p. 84). Nu-şi închipuiau ei încă pe atunci că la formarea limbei şi a poporului latin a putut contribui şi o rasă străveche a centrului european a cărei ramificaţii pă­trunseră până în „Dacia" şi şi mai departe spre Sud şi Sud-Vest

Page 14: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 398 —

şi a căror rămăşiţe, deşi alterate prin influenţele milenare gotice şi slave, sunt astăzi limbile baltice. Linguiştii de azi aşează aceste limbi în marele grup „letto-slav" al limbilor aşa zise indo-germanice.

Am arătat într'o notă a capitolului I. că cuvântul românesc doină stă fără doar şi poate în legătură cu daina Litvanilor. Şi cuvântul nostru roib derivat din latinescul rubeus pare a fi fost influenţat de litvanicul raibas „pestriţ", precum şi alte cuvinte cari seamănă mai mult cu corespondentele litvanice decât cu cele slavice. Când ne gândim că popoarele gotice au ajuns în migraţiunile lor din regiunile noastre şi ale Nordului Mării Negre până în Italia, Franţa, Spania şi chiar şi în Africa, nu trebue să ne mirăm de loc de faptul pătrunderii acestor neamuri până în ţinuturile dacice. Şi câte urme de astfel de migraţiuni nu ni-le descopere decât nu­mai arheologia.

Dacă forma săbiilor curbe dacice o găsim şi la vechii Perşi, dacă simbolul capului de lup al steagurilor lor nu-şi află analogia decât la Schiţi, Sarmaţi şi Părţi — Pârvan presupune chiar o in­fluenţă pre-schitică, „trero-cimmeriană" — atunci trâmbiţele dace, cu forma lor „absolut identică" cu carnyxul de pe monumentele gallo-romane (Getica, p. 523), nu poate fi decât de origine cel­tică, ca şi multe alte utensilii şi podoabe şi chiar şi monete „dacice".

Este incontestabil că teritoriul României de astăzi era ocupat în parte de Celţi sau Gali (Gallatoi). Istoria nu-i aminteşte ce-i drept decât în Nord-Vestul Ardealului şi în Moldova, dar pământul ne-a păstrat urmele lor pretutindeni. Tomaschek şi Pârvan îi reduc însă pentru epoca înfiinţării Daciei romane la limitele dintâi. „Ceiţii — scrie Pârvan — au locuit efectiv în NV şi NE României de astăzi" (Getica, p. 564). Pe cât au fost de exagerate teoriile originei celtice a Românilor pe atât este de neîntemeiată însă cre­dinţa în lipsa participării celtice la formarea neamului nostru. Din­tre toate rasele europene, după Pelasgo-Illiri, Ceiţii cari trăiau şi în ţinuturile nordice ale Italiei, au fost cei mai apropiaţi de Latini, am putea zice înrudiţi chiar cu ei. Nu este deci nici o mirare că ţările locuite de ei, precum a fost în mare parte şi Franţa, au fost romanizate atât de adânc în decursul primelor secole ale imperiului

Page 15: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 3 9 9 —

roman. Constatarea lui Haşdeu, care scria la 1874, că „Dacii din tempul lui Traian nu erau un neam curat thracic... ci ua naţiune thraco-celtică" (Columna lui Traian, V, p. 102), conţine fără în­doială un sâmbure de adevăr, ca şi afirmaţia sa făcută la alt loc, că „Dacii nu sunt nici Goţi, nici Slavi, nici Germani, şi nici Celţi..." adevărată într'o privinţă, pentrucă „Daci" au fost toţi locuitorii acestor ţinuturi fără deosebire de limbă şi origine, precum erau „Transilvani" în timpurile mai nouă, pentru cei mai mulţi dintre contimporanii lui Mihai Viteazul, nu numai nobilii maghiari şi ro­mâni maghiarizaţi ai acestei ţări, ci şi Saşii şi şi majoritatea po­porului românesc care salvase, subt Corvini, cu braţele şi cu sân­gele său civilizaţia Europei de năvălirile ultimelor valuri mongolice (turceşti) asupra ei.

(Va urma).

Page 16: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 400 —

Familia Porumbescu şi Braşovul de A x . B a n c i u

Venirea la Braşov a lui Ciprian Porumbescu" mulţi o atri­buie unei simple întâmplări. Sunt cei care nu cunosc legăturile mai vechi pe care le aveau părinţii săi cu oraşul nostru, despre care Ciprian va fi auzit adeseori vorbindu-se în casa părintească; nici cunoştinţa, mai apoi prietenia, care-1 lega de braşovenii Andrei Bârseanu şi I. C. Panţu, la Viena, unde se găseau îm­preună la studii (şi unde C. P. înveşmântase „într'o noapte" în melodia azi pe toate buzele imnul unirii „Pe-al nostru steag e scris unire", al lui Andrei Bârseanu) — primul ajuns profesor aici în acelaş an cu C. Pr., iar al doilea cu un an mai târziu; nici împrejurarea că la liceul din Braşov se mai găseau trei com­patrioţi de-ai lui C. P., a căror prezenţă aici desigur încă a tras în cumpăna hotărîrii acestuia. (Erau profesorii: Ipolit llasievici din Panca, jud. Storojineţ, Lazăr Nastasi din Şiret şi d. Gh. Chelariu din Stroeşti. Primul stabilit aici la 1869, al doilea la 1871 şi al treilea la 1880. Cu ultimii doi era şi în corespon­denţă). '

Despre Emilia Porumbescu, mama lui Ciprian, ştim că încă înainte de naşterea acestuia, la 10 Dec. 1850, răspundea din Şipot la apelul publicat de „Reuniunea femeilor române din Braşov", în Gazeta Transilvaniei (nr. 29), de a veni în ajutorul orfanelor rămase pe urma revoluţiei din 1848 49.

„Trebuie să dăm dovezi la lume — spuneau femeile de aici în Apelul lor — că bărbaţii noştri, cari au făcut atâtea jertfe pentru naţiune, au de-a dreapta lor soţii demne de mari-nimitatea lor. Să dăm dovezi naţiunilor străine, că clasa cea mai cultivată a damelor române cunoaşte şi simţeşte dimpreună cu bărbaţii săi trebuinţele naţiunei".

Şi mama lui Porumbescu n'a întârziat să dea această do­vadă. „Doresc aşadară — scrie ea Comitetului Reuniunei—cu toată fervoarea, ca să mă pot şi eu mângâia cu Voi Prea-Vene-randelor din preună cu putincioasa-mi confăptuire spre lăuda­bila ţintă care ve-o prefipseţt Voi conlucrătoarelor a frumoasei soc'etăţi alei „Reuniunei Femeilor române", — doresc adecă, să

Page 17: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 401 —

fiu şi să conlucru şi eu ca „membră" a societăţii voastre după cât mă va erta starea şi împrejurările mele cele modeste. Spre acest sfârşit rog prea-venerandul comitet, ca să-mi împărtăşească statutele şi condiţiunile sub care-aş putea întră în laudabila-vă societate".

Cu aceeaşi ocazie trimite şi 3 fiorini argint, rugându-se să fie primiţi ca „cei doi bani ai văduvei" şi exprimându-şi spe­ranţa „că consurorile Bucovinene de starea mea nu numai îmi vor urma marei mele bunăvoinţe, însă debilei mele fapte, ci şi mă vor ruşina într'o cauză, care după cum zisei nu e numai deamnă de toată lauda, ci şi de toată mulţumirea şi respectarea".

Iar despre Iraclie Porumbescu, tatăl lui Ciprian, ştim iarăşi că încă la 1855 — va să zică pe când C. nu era decât de un an — publica în „Foaia pentru minte inimă şi literatură" (nr. 31) balada pop. „Anniţia", culeasă de el în Bucovina şi că, după data aceasta, legăturile lui cu „Gazeta Transilvaniei", deveniră tot mai strânse, după cum o dovedesc scrisorile — trimise lui Iacob Mureşianu, iar după 1877 fiului acestuia Aurel Mureşianu — câte au mai rămas şi pe care le publicăm aici, articolele pu­blicate în ziarul braşovean l ) , ba chiar contribuţiile băneşti — ca cei 3 f. arg. pentru „fondul tipărirei cărţilor poporale" de care aminteşte într'o scrisoare.

i) In Gaz. Trans. dela 17/29 Nov. şi 21 Nov-3 Dec. 1895 publică, în foileton, două incidente „Din vieaţa celistului Francisc Servais", datate din Frătăuţul nou. La sfârşitul foiletonului al doilea 1. P. adaogă: „Aceste două incidente mi le povesti Directorul Conservatorului din Lemberg, Bucovineanul Carol de Miculi, carele dela 1859 până la 1864 petrecu vacanţele conserva-toriale la mine, când mă aflam staţionat într'o comună din fundoaiele Car-paţilor bucovineni, şi căruia Servais însuşi îi comunică aceste incidente cu prilejul dării unui concert în anul 1862 în Lemberg".

In nr-ele 2 8 0 - 2 8 2 dela 19—21 Dec. st. v., tot din 1895, îşi publică studiul despre „Mănăstirea Putna", iar în nr. 167 şi 168, anul LI amintirile: „Cum a venit Pumnul în Bucovina".

„Episoadelor" sale „din timpul când generalul Bem răsbise până la Dorna în Bucovina, respingând pe Urban şi al II regiment de grăniţeri până peste hotarele Transilvaniei, dincoace", nu le-am putut da de urmă. Probabil că aceste „episoade", amintite în scrisoarea dela 25 Nov. 1895, n'au mai putut fi aşternute pe hârtie, I. P. murind încurând (a fost înmormântat la 16 Febr. 1896).

Page 18: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 402 —

împins deci de vechile legături pe care şi le creiaseră pă­rinţii săi cu Braşovul, îndemnat şi de compatrioţii săi stabiliţi aici, dar mânat, desigur, mai ales de faima româneştii vieţi care pulsa în acest centru cultural din apropierea vechii frontiere, sufletul tânărului bucovinean Ciprian Porumbescu — cu o con­ştiinţă naţională ţinută mereu trează de scumpele amintiri care străjuesc atâtea urme ale gloriei româneşti din Ţara fagilor — se cerea, ca al atâtor altora, răsad în acest oraş de vechi fră­mântări, lupte şi înfăptuiri naţionale, în nădejdea îndreptăţită că, în atmosfera mai prielnică de aci, florile sufletului său tânăr, entuziast, nu se vor ofili, ci, dimpotrivă, rod vor aduce. Cum s'a şi întâmplat. Spre nenorocul nostru, însă, pentru prea scurtă vreme.'

Iată şi scrisorile câte s'au mai păstrat dela Iraclie Porum­bescu :

Domnul meu.'*)

Te rog, ca să binevoeşti, şi să primeşti alăturatul articlu în coloanele mult stimatului D-Tale Journal^ Rutenismul la noi foarte se încordează ca să se lăţească — asta-i causa: da-i auzit ce s'a 'ntâmplat la Lemberg? aud de sigur că să se (fi) dat de o societate secretă cu tendinţi panslavistice, şi că la 200 de popi ruteni să fie arestaţi.

Aşia se vorbeşte pe la noi, iată şi o mai nouă versiune din Cernăuţi:

NB. Pe aici se vorbeşte că rutenii dela Leina ar fi făcut uă săritură cam deşianţată în privinţa religioasă: ar fi făcut încercarea să se lase de unaţie.

Cu cerculariul alăturat, fă ce ştii, eu socot să-1 tipăriţi, să veadă publicul, şi să judece fără părtinire, de nu scornesc oa­menii feliu de feliu de invective, numai ca să apase adevărul, ce le bate'n ochi. Gazeta lui Şiaguna ni-o lăudat-o consist în zilele acestea prin un cerculariul

In fine Te rog Domnule, trimite-mi 4 calendare de ale Domnului Bariţiu pe anul acesta, iară pentru restul banilor câ­teva cărticele de cele mici „despre rachiu".' Poşta o plătesc eu.

Boianu 8 20 Maiu 1858 Cu toată stima

(ss) Ir. Porumbescu

*) Scrisorile se găsesc în proprietatea d-lui Aurel A. Mureşianu, căruia îi mulţumesc şi aici pentru bunăvoinţa de a mi le fi pus la dispoziţie Ax. B.

Page 19: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 403 —

Prea Onoarate Domnule Dr!

Grăbindu-mă alaltăeri, când Ţi-am trimes comunicatul des­pre venirea lui Pumnul în Bucovina ; Ţi-am alăturat şi îărşitul unei epistole dela fericitul Alexandru Hurmuzachi, în care 'epi­stolă îmi imputează greu, că de ce n'am fost la înmormântarea lui Pumnul: am alăturat, zic, acea epistolă, fără ca în grabă, să fi motivat, de ce alăturez epistola.

O făcuiu aceasta, ca să mă legitimez oarecum, că am titulă a vorbi despre Pumnul, ca unul, al cărui raport, cătră neuita-verul acel al nostru bărbat, s'ar putea încâtva pricepe din „do­jana", ce alt al nostru neuitaver bărbat, A. adecă Hurmuzachi, îmi da, căci, deşi ştiea el, că sânt preste 15 miluri depărtat dela Cernăuţi, n'am participat la îngroparea lui, a lui PumnuJ

Ace! raport al meu cătră Pumnul, poate-1 voiu areta, că a fost intim, şi prin un incident, ce 1-oiu descrie ; care incident ne aduse pre noi ambii înaintea judecătorului militar (Kriegs-gericht) fiind în respectivul timp aice „stare de asedie", însă nu că doară am / / fost culpabili, ci căci păream a fi noi comis aceea, ce ne trase înainte(a) acelui judecătoriat.

Zic, că poate voi publica acel incident: pentru că el e şi pentru astăzi un caso-delicat faţă cu publicitatea. Aş trebui adecă, să citez nişte pasagii din corespundinţă-ne — a mea cu Pumnul şi al lui cu mine — care pasaje nu erau menite pentru — judecători, fură însă aflate şi (indescifrabil)...

lată, de ce am alăturat şi epistola lui Hurmuzachi comu-(ni)catului resp. scrisoarei mele cătră Domnia Ta. Alăturez deci marca returnaţivă cu rugarea, ca să aibi bunătatea, a-mi remite acea epistolă.

La această rugare a mea adaog şi aceea, că, neaflându-Te Domnia Ta oareşi-cum în posibilitate, a-mi primi comunicatul meu ultim, despre Pumnul şi cel din „Unirea"; să mai aibi şi acea bunăvoinţă, a mi le remite nefrancat. „Unirea" alt exem-plariu n'am, iară despre „venirea lui Pumnul în Bucovina", spre a mai scrie odată pentru alt ziuariu, mi-ar pica cam greu, căci pătimesc de rheumă în mâna dreaptă şi în tot trupul de — bătrâneţe.

Cu toată stima

Fără dată (ss) Porumbescu

Page 20: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 404 -

Din Bucovina 7 Aug. (anul lipseşte)

Domnule:

Mulţămindu-Ţi că mi-ai întărit debila-mi credinţă, Te rog şi mai departe....

Tot odată alăturând 3 f. arg. pentru „fondul tipărirei căr­ţilor poporale" rugându-Te ca să aibi bunătate a-i da, unde se cuvine.

Cu tot respectul (ss) Porumbescu

Chiar aud cumcă cu 1 a lunei viitoare, să iase în Cernăuţ o gazetă politică germană cu numele „Der Bucoviner Korres-pondent" sub subvenţiunea guvernului şi sub redacţiunea unui Ovreu — Gherbel, sic transit gloria mundi: domnii'Hurmuzaki s'au retras cu totul dela scena activităţii jurnalistice: însă tot încă foarte mult bine avem dela dânşi'i în privinţa intereselor noastre celor naţiunale, nelăsând nici o ocasiune ne 'ntrebuinţată, unde ar putea să ne ajute prin însemnătatea-le privată, şi în­semnătatea le-i încă tot mare şi în comun respectată. „

Confid(enţial): Din vorba arhiducilor şi a lui Hess am pri­ceput spre bucuria noastră cea mai mare, că numai până ce se vor curaţi măcar ceva ţiarinele, nu vor apuca ai noştri ofensiva: până'n trei săptămâni însă de acum trebue să intre trupele noastre în Moldova (?) „oare cea... de pe urmă n'a fi mai....?

La noi până acum încă tot au fost (printre preoţime) şi printre popor rusofili: dar acum toate s'au schimbat ca prin un farmec, şi numai mântuirea şi iar mântuirea principatelor prin Austria ni-e parola.

Din Bucovina 7 Aug. n.

Din oara, de când se datează amestecaţiunea causei orien­tale, iară mai cu seamă, de când au întrat muscalii în megie­şitele noastre principate, noi, dacă am putut spera ver-un fărşit bun şi curând a vălmăşagului acestuia, căşunat prin ferbintele zel „tutelativ" a recilor nordieni, apoi nici odată nu l-am a-şteptat din altă parte, decât dela Austria. Uitatu-ne-am noi în toate părţile, însă pretutindene, cumpănind cu luare de seamă starea şi caracterul cuestiunei acesteia, aflarăm orisonul securei sperări închis: iară acolo unde venirăm la cabinetul Austriei, un unic încă liber prospect zărirăm.

Page 21: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 405 —

Ce e drept, puseţiunea Austriei cea locală în respect cu scena resbelului, vaza şi puterea-i fizică şi morală, în care se află ea, şi mai cu sama de ceva încoace, sunt nişte împrejurări, care ne şi putură garantisa ori şi când o curmare nepregetativă a certei acesteia nefericite; numai dacă nu se vor restringe (Austria) într'o neutralitate absolută.

Din timpul însă încoace, de când ne'nştiinţarăm despre convenţiunea din 14 Iuniu, care se'ncheia între Poarta otomană şi'ntre cabinetul nostru, — de au şi mai fost oareşicare causă ne'ntemeiată de a nu ne putea desbate de ori şi ce ancsietate în privinţa plecărei Austriei, — sperările noastre cele primitive prea destul ni s'au împăcat. Căci noi, din nemijlocita interesinţă, care ca nişte austrieni ducem pentru fericirea monarhiei, n'am putut fi fără grijă, cugetând la putincioasele eventualităţi : cu atâta mai mult ca creştini şi români am compătimit şi compă­timim necontenit pentru bietele şi iar bietele principate, care însă de amoare protectorativă a pravoslavnicului lor epitrop, acum mai că nici nu mai pot respira.

Aceasta a noastră îngrijire se mai mulţi şi prin aceea, că aşişi în primul manifest, carele-1 lăsară muscalii, intrând pe pă­mântul Moldovei cătră locuitorii acestei teri, văzurăm — prea-cunoscuta nesinceritate a Rusiei, care o păstrează ea pentru martirele principate danubiene. „Timeo Danaos et dona ferrentes" şi cât de uşor putu o asemenea mască portată — vai Ceriule ! — cu atâta seriozitate şi amiceaţie simulată, să înşele pe un ca­binet, carele ar fi ceva mai neager de ochi, precum din norocire e al nostru, acest presinte. — Toate acele ale noastre reflexiuni ancsii însă, acum sânt nimecite, şi spiritul orisonului nostru celui politic în privinţa causei respective e astăzi cel mai favorabil şi mai dedicat politicei şi măsurilor cabinetului nostru faţă cu prea-apucativele tendinţe ale guvernul(ui) pe-tersburgic.

Şi oare cine mai poate avea credinţa „lui Toma" despre voia şi hotărîrea Austriei în privinţa tendinţelor Rus ei în comun, şi în privinţa tendinţelor ei cu principatele danubiene în parte; cine oare după atâtea dovezi faptice despre pleca-bilitatea Turciei spre cerinţele cele drepte şi loiale, — nu ale Rusiei, ci ale t impulu i '— nu cunoaşte, că buba Rusiei nu e „pravoslavia" ci „geografia" teritoriului său; că pe Rusia o aliciază *) Carpaţii, Dunărea şi Marea neagră, iară nu

i) Din lat. allicio = a atrage (A. B.)

Page 22: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 406 —

cheile besericei „sântului mormânt", şi că aceste toate, cabinetul Austriei prea bine cunoscându-le, nu le poate privi cu ochiu indiferinte „neutral"?

Tot odată ne simţim în dreptate de a spera de sigur cum-că neindiferinţa aceasta a Austriei, împreunată cu fisica, mo­rala şi politica ponderitate, la care deveni ea prin prudintea şi circumspecta: dar fundamentala şi esacta ei păşire în causa orientală, o va şti ea aplica şi m'ai departe în interesul său, în interesul Europei, prin urmare şi — în binele şi mântuirea biete­lor principate danubiene.*)

Onoraţilor Domni!

Rog cu toată stima, să binevoiţi a primi şi publica ca foi­leton în preţuita „Gazetă" alăturatul'comunicat.

Al doile incident, cum zic la fărşitul primului, îl voiu trî— mete mâne, poimâne, că el şi aşa nu se potriveşte a fi publicat de odată cu primul, ba, mai mult interes, pare-mi-se, va avea, dacă nici în numărul proxim următoriu, ci cel puţin, în cel al treilea după primul va fi publicat.

Apoi Vă rog, din ante de acei numeri ai „Gazetei" în care vor apărea — se 'nţelege din bunătatea D-lor Voastre — aceste comunicări ale mele (care la urma incidentului al 2-lea voiu spune din ce isvor solid şi sigur le am: să-mi trimeteţi câte 5 exemplare, pentru care cu mandatul poştal de ieri, am trimes pe lângă cei 5 fr., încă 50 cr.

Cu toată stima

22/XI n. (18)95 (ss) Iraclie Porumbescu paroch

NOTĂ. Rog pe bunul zeţariu să nu-mi facă greşele.

Onoraţilor Domni!

Trimet şi al doile „incident" rugându-Vă cum V'am rugat, să fiţi buni a-1 primi şi publica.

*) Această scrisoare pare a fi fost destinată Gazetei Transilvaniei. O indică şi lipsa semnăturii. Eu n'am avut însă posibilitatea să controlez dacă a apărut sau ba în coloanele Gazetei. A. B.

Page 23: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 407 —

Tot odată Vă rog şi acuma, să aveţi bunătatea a griji, ca atât zeţariul cât şi corectorul şi revizorul să nu lase greşeli, aşa în cuvinte cum şi în întrepuntaţiuni.

In curând mi-oiu permite a Vă trimite încă două episoade ale mele din timpul când generalul Bem răsbise până la Dorna în Bucovina, respingând pe Urban şi al II regiment de grăniţeri până peste hotarele Transilvaniei, dincoace.

Cu toată stima 25/11 n. (18)95. (ss) Porumbescu

P. S. Prin mandat trimet 1 fr. pentru un pătrar de vin ce-lora, carii vor feri comunicatele mele de greşeli.

Mult estymate Domnule!*)

Cinci esemplare dyn No. 49 priîmiî, si le-am si trames pe unde am socotyt.

Epistol'a mea cea mai dyn urma (dyn care vedîuîu cu multîemire că si scoasei unele cuvinte) cred că-ţi aduse 2 sau trei prenumeranţi: asia aud, că la post'a dyn Câmpulung va-dindu-o un preot (Cîupercovicî) sciu cum şi unde să se adre-sedie pentru priîmirea gazetei.

Domnule! atât'a sent ensercinat cu oficiu-mî si o mulţime de trebî particularie — de nou acum pe spate-mî cadiute — encât nu pot să-mî îau o oara, câ să-tî scriu ceva mai entere-ressant şi mai bine carta şi tocmesce dar' pân' ce va fi culp'a mea daca nu mî-oî da maî multa sylintia.

Prea plecat (ss) Porumbescu

*

Ciprian Porumbescu ceruse catedra de muzică dela liceul rom. ortodox din Braşov pentru 1 Sept. 1881. Atunci însă, nefiind încă catedra liberă, n'a putut fi angajat. Angajarea

*) Cu ortografia originalului.

Page 24: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 408 —

„până la efeptuirea alegerii prin Delegaţiunile şcolare" se face abia în şedinţa Eforiei şcolare ţinută la 5/17 Oct., acelaşi an, pe baza următoarei cereri:

Prea Onorată Eforie! *

Referitiv la Concursul publicat de prea onorata Eforia NI. 96 a. c. pentru postul de profesor de musică la şcoalele medii din Braşov, îmi permit a dresa presenta petiţie cu respectuoa­sa-mi rugare de a-mi acorda menţionatul post!

întemeiez petiţia mea cu următoarele ducomente : 1-2-3 Testimoniu de maturitate, absolutoriul şi testimoniul

de stat dela facultatea teologică; 4-9 Testimonii de colocuii şi seminarii împreună cu ab­

solutoriul dela facultatea filosofică; 10-12 Testimoniile de musică dela d-nii profesori Worob-

cheviciu, Krenn şi dela Conservatoriul din Viena; 13-24 Unele din composiţiile mele musicale parte lumesci

parte bisericesci, şi în urmă 25 Şcoal-i mea de cântare pentru şcolile poporale şi nor­

male, care de present se află sub presă; (cu ortografia Academiei din Bucureşti).

Mai alăturez şi decretul c. r. căpitanat din Suceava în urma căruia familia noastră şi-a schimbat numele Golembiowski în Porumbescu.

Rog în urmă, cumcă în cas că preaonorata Eforia ar afla de bine a-mi da postul din cestiune, — a-mi trimite preagra-cios totodată şi un mic avans pentru voiagiul meu la Braşov.

Stupea, posta Ilişeşci, Bucovina 13/25 Septemvrie 1881.

(ss) Ciprian G. Porumbescu teolog şi filosof absolut

Delegaţiunile şcolare l-au ales „profesor provizoriu de mu­zică si cântări cu salariu anual de 500 fl. v. a. în şedinţa dela

i y

28 Dec. 1881, înaintând „actul de alegere" spre aprobare Con-sistoriului Arhidiecesan la 17 Martie sub No. 22/1882.

Aprobarea din partea Consistoriului se dă sub nr. 1135 Şc. dela 11 Mai 1882.

Page 25: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 409 —

Pe baza acestei aprobări, s'a încheiat apoi următorul Con­tract*) între Eforia şcoalelor şi Ciprian Porumbescu.

1. Eforia şcolară angajează pe Domnul Ciprian G. Porum­bescu de profesor secundar de cântări la gimnaziu, la şcoala comercială şi reală precum şi în cl. IV. şi V. de fete, cu salariu anual de 500 fl. adecă cincisute florini val-austr.

2. Domnul Ciprian G. Porumbescu primeşte postul de prof. secundar la prezisele scoale cu salariu anual de 500 fl. v. a. şi se obligă a propune muzica vocală în acelea scoale cu 12 oare pe săptămână după planul dat lui de Direcţiunea şcoalelor noastre medii.

3. Eforia şcolară îşi susţine dreptul de a putea să dimi-sionese pe prof. secundar de cântări, după prealabila ascultare a Direcţiunei şcoalelor medii, preanunţându-i serviţiu(l) cu 6, şease, luni înainte.

4. Profesorui secundar de cântări îşi poate cere dimisiunea tot cu 6, şease, luni înainte de începerea anului scolastic.

5. Profesorul secundar de cântări se obligă a se supune necondiţionat dispoziţiunilor în vigoare ale institutului nostru de învăţământ.

3

Prof. de cântări C. P. nu numai că s'a supus „dispoziţiunilor în vigoare", îndeplinindu-şi toate îndatoririle contractate, ci în-curând după sosirea sa la Braşov, pe lângă obligamentele im­puse de catedră — în plus conducerea corului dela Bis. Sf. Ni­colae şi cel al Reuniunii de cântări — cu toată sânătatea-i sdruncinată a mai găsit răgaz în neostenita-i sete de activitate să şi creieze, să dea concerte, reprezentaţii, — să desvolte o activitate care si azi uimeşte.

Elanul şi febrilitatea cu care se pusese pe lucru se poate desprinde şi din următoarea cerere adresată Eforiei şcolare, abia la 4 luni după stabilirea sa în Braşov.

Prea Onorată Eforie!

Subsemnatul împreună cu mai mulţi colegi ai săi şi cu mai mulţi membri ai „Reun. române de gimnastică şi cântări", are de cuget a da vr'o câteva reprezentaţiuni teatrale în favorul studenţilor bolnavi dela institutul nostru şi al mai multor insti-tuţiuni' filantropice naţionale din loc. Neavând altă localitate

*) După primul concept aflat în arhiva şcoalei.

Page 26: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 410 —

pentru scopul acesta, diletanţii mai sus numiţi îşi permit a ruga pe mult on. Eforie a şcoalelor române medie din Braşov să bi-nevoiască a le concede pentru câtăva vreme sala cea mare a edificiului şcolar.

Braşov, în 3 Februarie 1882.

cu deosebit respect

(ss) C. G. Porumbescu prof. de muzică.

Învoirea, fireşte, n'a întârziat, cum n'au întârziat nici repe­tiţiile, al căror rezultat a fost reprezentarea operetei „Crai Nou", în trei seri (27, 28 Febr. şi 14 Martie v. 1832). Ultima oară s'a jucat şi piesa într'un act „Rămăşagul" de V. Alecsandri.

Cu această ocaziune orchestra, dirijată de însuşi compo­zitorul C. Porumbescu, a executat pentru prima dată „Hora Braşovului", compoziţia sa, dedicată publicului român din Braşov, drept recunoştinţă pentru dragostea cu care a fost îmbrăţişat şi sprijinit.

Activitatea aceasta înfrigurată, fără repaos, îi agravară însă boala într'atâta încât, după abia un an de activitate, C. P. se vede nevoit să înainteze Direcţiunii şcolare cererea de mai jos:

Prea Onorată Direcţiune!

Misera mea stare sanitară, în carea mă aflu de prezent, re-cere numai decât a petrece un timp mai îndelungat într'o climă mai caldă, spre recâştigarea sănătăţii mele şi a-mi face posibil a funcţiona şi mai departe în oficiul meu.

Conform ordinăciunilor medicului, trebue să plec cât de curând la Mentone unde să petrec cel puţin trei luni: rog deci cu tot respectul pre prea onorata direcţiune, a-mi mijloci prea gracios la locurile competinte un concediu de 3 luni adecă dela 1 Noemvre până la 1 Februarie 1883, — lăsându-mi salariul meu pe deplin, — ca să-mi pot recâşciga iarăşi sănătatea mea, nefiindu-mi în situaţiunea-mi presentă posibil, 'a satisface rece-rinţelor serviciului meu.

Braşov în 20 Octomvre 1882

(ss) Ciprian Porumbescu profesor de musică.

Page 27: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

La cerere e anexat următorul

Ates ta tu m e d i c a l u

Subscrisulu constată prin aceasta că vizitându azi pre Dnulu prof. de musică dela gimnasiulu superioru, centrale gr. orient, din loco: Ciprian Porumbescu, născutu Stupea în Buco­vina, etate 27 ani. rell. gr. orient., — a aflatu că sufere de unu morbu greu chronicu de plămâni şi pentru vindecarea lui este absolutu necesariu cercetarea locuriloru climatice dela Mentone Italia, pre timpu celu pucinu de trei luni adecă: Noembrie, De­cembrie şi Ianuarie a anului curente.

Adevărulu acestei aserţiuni constată prin propria subscriere.

Bras. în 19 Octombrie 1882

(ss) Dr. Neagoe medicu pract.

Directorul Şt. losif încă a doua zi (21 Oct.) înaintează ce­rerea („cu opinare ca petentului să i se esopereze concediulu cerutu").

Eforia, la rândul ei, înştiinţează pe „petent" că i-a acordat concediu de o lună (cât îi stetea ei în putere) „lăsându-i sala­riu deplin" şi înaintând cererea Cons. Arh. „cu recomandaţiune ca să i se acorde concediul mai departe pe lunile Decembre 1882 şi Ianuariu 1883".

Consistoriul Arh., cu nr. 4185, Şc. din 9 Nov. 1882, aprobă în întregime concediul cerut, fără nici o reţinere din leafă, su­plinitorii (Dr. N. Pop şi Pant. Dima) fiind plătiţi de Eforie cu câte 30 fi. pe an.

Înainte de expirarea acestui concediu, Direcţiunea şcolară primeşte următoarea cerere:

Prea Onorat Directorat.'

Cu sfârşitul lunei aceste espiră concediul meu dat pe trei luni. Starea mea sanitară însă recere pentru un succes favorabil al curei mele, ca să petrec cel puţin încă 3 luni în clima aceasta caldă, precum se vede din alăturatul atest, medical; rog deci pe prea onoratul directorat să binevoiască a mijloci la lo­curile competente ca să mi se prelungească concediul meu sub

Page 28: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 412 —

tot aceleaşi condiţiuni ca până acum, până la finea lunei lui Aprilie a. c.

Totodată îmi permit a ruga ca salariul meu să mi se plă­tească până inclusive 1 April a. c. anticipative deodată la 1 Faur, având calamităţi neplăcute şi scăderi foarte mari prin tri­miterea lunariă în sume mici.

Nervi, Italia 7/19 Ianuarie 1883.

(ss) Ciprian Porumbescu prof. de musică în conced.

La cerere e anexat următorul certificat medical.

Zeugn i s .

Herr Ciprian Porumbescu aus Kronstadt, leidet an einen acuten bronchial- u. Lungenspitzenkatharh und ist zu seiner Genesung der Aufenthalt desselben in einen siidlichen Klima nicht nur geboten sondern unentbehrlich. Wie sein Zustand ge-genwărtig ist, musste derselbe unbedingt noch 3—4 Monate in diesem Klima zubringen, da eine heimreise desselben sowie eine wiederaufnahme seiner berufsbeschăftigung vor Ablauf dieser Zeit nur die bedrohlichsten Folgen haben konnte.

Genua 16 Ianuar 1883.

f s s ) Dr. Breitinger

Atât Direcţiunea cât şi Eforia şcolară recomandă spre apro­bare prelungirea concediului până la 1 Apr., ceeace se şi întâmplă.

La 29 Martie 1883 soseşte o nouă cerere, de astă dată din Stupea, unde sosise dela Nervi, în 17 Febr. st. v., după o că­lătorie de aproape patru zile şi după o noapte dormită la Iţcani.

Prea Onorată Eforie!

Concediul, care a binevoit Prea Onorata Eforie a mi-1 da pentru căutarea atacatei mele sănătăţi, espirează cu finea lunei aceştia, însă, durere, sănătatea mea'încă nu este restabilită şi dupre cum îmi spun şi medicii, sub a căror căutare continuă mâ aflu, nici n'am speranţă de a fi în curând aşa de sănătos, ca să pot reîncepe activitatea oficiului meu, ci,' desprimăvă-

Page 29: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 413 -

rându-se bine, mai trebue numai decât, să fac încă şi cura de Gleichenberg în Stiria.

Sub atari împrejurări sum ne-evitaver silit, a mă ruga la Prea Onorata Eforie cu toată onoarea şi supunerea, să binevo-iascâ a-mi mai prelungi concediul pe şese luni, după care ter­min, aflându-mă restaurat în sănătatea mea, voiu reîncepe bu­curos împlinirea obligămintelor mele, la care m'am angajat.

Ce se atinge de salariul meu, apoi causa aceasta o las cu toată supunerea în bunăvoinţa sau posibilitatea Prea Onoratei Eforii, de a mi-1 lăsa adecă salariul şi ulteriormente, sau ba.

La întâmplarea însă, că au cu, au fără salariu, Prea Ono­rata Eforie nu mi-ar putea încuviinţa prelungirea concediului, de care mă rog: atunce, deşi cu adevărată durere, sum necesitat a mulţumi Prea Onoratei Eforii cu toată căldura şi cu toată sin­ceritatea inimei mele pentru dist nsa-i bunătate, ce mi-o arătă până acum, tot odată însă, a-mi da şi dimisiune(a) din oficiul ce-1 ocupaiu la şcolile centrale, nefiindu-mi nici decum posibil, a reîncepe activitatea mea de profesor de musică la acele şcoli, în situaţiunea-mi sanitară, în care mă aflu şi care situaţiune, dupre cum ziseiu mai sus, mai reclamă numai decât, o ulte­rioară căutare a ei, în locul de cură Gleichenberg.

Stupea, în Bucovina 29 Mart. 1883. 10 Aprilie

(ss) Ciprian Porumbescu Profesor de musică

A mai dus-o aproape două luni dela data acestei cereri, Gleichenbergul însă, de care-şi legase ultimele speranţe de „restabilire" a sănătăţii, nu 1-a mai putut vedea, căci în dimi­neaţa zilei de 25 Mai st. v. sbuciumatu-i suflet se desprinse pentru totdeauna de lutul şubrezitului trup.

La 23 Iunie, acelaşi an, Eforia restituie, la cerere, părin­telui Iraclie Porumbescu, toate testimoniile (14) şi compoziţiunile muzicale (J2 caete note, din care 1 şcoală) pe cari reposatul său fiu „le-a fost suşternut ca basă şi ca motive la petiţionarea sa pentru postul de profesor de musică vocală la şcoalele noastre".

Page 30: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 414 —

La împlinirea anului dela moartea profesorului lor de mu­zică, Braşovenii „au ţinut mare parastas în capela din cimitirul din Groaver, la care au luat parte Delegaţiunile şcolare, Eforia şco­lară, corpul didactic dela toate şcoalele noastre din Braşov, stu­denţii, Reuniunea de cântări, Societatea comersanţilor, Casina ro­mână, meseriaşii şi numeros public, domni şi dame.

„Masa pe care era aşezată coliva, era împodobită cu o cunună, pe ale cărei funte albe de mătasă era tipărită cu litere de au r : Amicele şi amicii mult regretatului Ciprian Porumbescu, în Mai 1884.

„După serviciul divin, a rostit profesorul Andreiu Bârseanu un mare discurs, în care a scos la iveală părţile luminoase ale caracterului lui Ciprian Porumbescu, care în aşa scurtă vreme a cucerit inimile Braşovenilor, apreciind totodată şi deosebita importanţă a operei lui Porumbescu pentru direcţiunea desvol-tării artei muzicale naţionale la noi".

După 25 de ani dela închiderea mormântului din Stupea, tot un fost profesor al liceului în serviciul căruia fusese Ciprian Porumbescu, regretatul Dr. Vaier Branisce, 1) a publicat în 1908, la Lugoj, cea mai complectă „schiţă monografică", asupra lui C. P., din care am citat şi noi pasagiile din urmă.

Iar când s'au împlinit 50 de ani dela prima reprezentare a operetei „Craiu Nou" — zi neuitată nu numai pentru spec­tatori ci şi pentru artist — Braşovul, cel dintâi, şi-a adus din nou prinosul său de recunoştinţă sufletului neuitatului lui ani­mator prin reprezentarea operetei sale, la 31 Martie 1932, pre­gătită de corul Bis. Sf. Nicolae de sub conducerea profesorului Ioan Brânzea şi dată sub conducerea maestrului Const. Bobescu, care cu această ocaziune a publicat şi calde pagini de apreciere a operei înaintaşului său.

i) Dr. V. B. făcuse în şase rânduri pe regisorul operetei „Craiu Nou", având în felul acesta prilejul să pătrundă „în spiritul acestei creaţiuni" şi să vadă „profundul efect ce-1 face asupra publicului nostru" şi pe care soarta-1 dusese să vadă „locurile unde a trăit şi lucrat, unde a copilărit şi a murit", ajungând să înţeleagă „frământările vremilor cari le-a trăit", pă­trunzând astfel „în multe din intimităţile sufletului de Român şi de artist al lui C.

Page 31: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 415 —

Bucovina, după cum era de prevăzut, încă şi-a făcut chestie de onoare din sărbătorirea demnă a amintirii talentatului ei fiu. „Muzeul Ciprian Porumbescu" şi dela Octomvrie viitor un bust, la Suceava, vor veciniei şi mai palpabil pe cel care s'a dăruit atât de generos neamului şi atât de dispreţuitor pentru tigna vieţii sale.

Ca sufletul său să circule — si asta e esenţialul — în-duiosând, electrizând, fortificând mândria naţională si senti-mentul necesităţii unirii care tot întârzie încă, e nevoie însă de o cât mai largă răspândire a operei artistului. Şi în privinţa aceasta, par'că ar avea o datorie şi Direcţia Educaţiei Poporului.

Notă. Bustul care se va desvăli în Oct. la Suceava, e opera sculptorului I. Cârdei. Se ridică la iniţiativa rev. „Făt-Frumos" de sub conducerea d-lui prof. univ. Leca Morariu. Cum, însă, cheltuielile sunt mai mari decât sumele colectate, iniţiatorii fac apel, cu drept cuvânt, şi la publicul nostru. Şi Braşo­venii nu pot lipsi dela această datorie, cum nu pot lipsi nici dela datoria eternizării îrf bronz a bardului nostru dela 1848.

Sumele cu care se va contribui, oricât de mici, vor fi un semn de preţuire a memoriei celor care se legaseră atât de strâns sufleteşte de oraşul nostru.

Noi ne înscriem pt. fiecare cu câte 250 Lei.

Page 32: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 416 —

Regiunea Braşovului Consideraţiuni asupra reliefului1)

de Nicolae Orghidan

Regiunea Braşovului, cu aspectul ei atât de variat, se ca­racterizează ca un ţinut de tranziţie. Acest raracter i-l imprimă înainte de toate însăşi strucutura ei geologică. Aici se sudează Carpaţii Meridionali, alcătuiţi din roci cristaline, cu şirurile Car-paţilor Orientali, formaţi în mare parte din roci mari nouă (Fliş). Sudarea nu se face pe toată linia, direct. Intre cele două for­maţiuni se intercalează o zonă de sedimente mezozoice vechi, aşternute pe suportul cristalin, în locul, unde acest suport, în­cepe să se scufunde, spre a dispărea în adânc, sub cutele Flişului.

Varietatea aceasta de formaţiuni, care fac să se întâlnească roci foarte diferite în ce priveşte puterea lor de rezistenţă şi stilul, în care ele se lasă a fi modelate de către forţele erozive, ne explică în parte varietatea morfologică a regiunei Braşovului. Cinci feluri de roci mai răspândite îşi dau aci întâlnire spre a imprima peisag ului, fiecare notele ei caracteristice. In colţul sud-vestic al regiunei, la isvoarele Bârsei şi în partea de Sud a munţilor Persani, sunt răspândite şisturile cristaline, cu forme masive şi greoaie. Pe laturea de N. şi E. a bazinurilor întâlnim gresii şi marne ale Flişului carpatic, cu forme domoale şi şterse. Marile înălţimi din Sud (Bucecii, Ciucaşul etc), sunt compuse mai mult din conglomerat dur, care în lungul liniilor de denivelare dă naştere la forme sinuoase, cu povâr­nişuri abrupte şi creste în cornişe. Şi mai agitat e relieful sculp­tat în bancurile de calcar, ivite tot în Sud (Piatra Craiului, Bu-ceci, Postovar, Piatra Mare). De această rocă se lea^ă o serie întreagă de forme caracteristice : vârfuri ascuţite, creste zimţate, pereţi golaşi, peşteri, văi seci (Sohodoale), chei, doline, avene, lapiez etc. Ca întindere calcarul rămâne în urma celorlalte roci menţionate şi de aceea numai avându-se în vedere formele lui

i) Articolul de îaţă cuprinde părţi dintr'o conferinţă ţinută în şedinţa din Iunie, 1932, a Societăţii Regale de Geografie, Bucureşti.

Page 33: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 4 1 7 —

mai caracteristice şi mai bătătoare la ochi, s'a putut da mun­ţilor dintre valea Dâmboviţei şi Buzău numele de Carpaţii Cal-caroşi, prin analogie cu al Apilor Calcaroşi.

In sfârşit, ca să terminăm cu trecerea în revistă a materia­lului din care e clădită această cetate naturală din cotul sud-estic al Carpaţilor, mai amintim, că dinspre Nord se apropie de regiunea noastră şi avantposturile munţilor vulcanici din grupul Harghitei. Bazinul Baraolt, ramificaţiunea cea mai dinspre Nord a depresiunilor din regiunea Braşovului, e încins pe laturea lui nordică şi estică de mari depozite de aglomerat vulcanic şi de câteva centre de erupţiune mai mici. Când e senin, de pe dealul Cetăţuei, dela Braşov, se văd formele caracteristice ale marilor conuri din lanţul Harghitei suprapuse peste o masă de înălţimi nivelate ca un postament. Iată deci încă o familie de forme, de natură cu totul specială, care vine să amplifice aspectul geo-morfologic al ţinutului de care ne ocupăm. E de remarcat în acelaşi timp contribuţiunea masivelor vulcanice şi la umple­rea bazinurilor pe calea de scurgere a Oltului şi a celorlalţi afluenţi veniţi din Nord.

Dar oricât de diferite ar fi după natura lor rocile ce iau parte la compunerea acestei regiuni şi deci oricât de diferit ar fi ele cizelate de agenţii externi, nu pe calea aceasta numai ne putem explica marea varietate de forme, care caracterizează re­giunea din interiorul curburei arcului carpatic. E locul să amin­tim aci rolul pe care l-au avut în această privinţă forţele vii, creatoare de relief. Pe planul întâi vin de sigur mişcările tectonice.

E de subliniat constatarea, că fată de masivitatea munţilor Fă-găraşului din V, care pe o lungime de 60 Km nu scăpată ni-căiri sub 2000 m şi faţă de uniformitatea masei muntoase a Carpaţilor Orientali, munţii din regiunea Braşovului se carac­terizează prin o notă de accentuată individualizare. Masive im­punătoare ca P. Craiului, Bucecii, Ciucaşul, se aliniază în lun­gul arcului carpatic, acomodându-se direcţiei acestuia şi pu­nând şi astfel în evidenţă caracterul de tranziţie al acestei re­giuni. Despărţirea şi izolarea marilor masive se face prin curmă­turi largi şi adânci, care servesc ca tot atâtea păsuri, ce duc concentric spre bazinurile din interior. Curmăturile acestea ca şi văile ce coboară din dreptul lor, nu se datoresc numai ero-

Page 34: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 418 —

ziunei. Ele coincid cu mari linii de dislocare, unele adevărate falii, care au indicat apelor din vremuri vechi o cale de mai uşoară scurgere şi deci e accentuare prin eroziune a denive­lărilor produse. In prelungirea lor spre N resp. NE, aceste Jinii de dislocare, paralele cu cutele munţilor, se întâlnesc în unghi aproape drept cu alte linii, transversale, cum este d. e. cea care retează capetele nordice ale Pietrii Craiului şi Bucecilor sau alta, mai la Nord, care trece pe la capătul nordic al Măgurii Codlei, prin Braşov şi Săcele, sau în sfârşit a treia, probabilă, care retează capetele nordice ale munţilor Buzăului, în dreptul porţii dela Bita. In câmpul de întretăiere a acestor două sisteme de linii, cutele munţilor apar despletite larg, îndoite sau chiar frânte şi scufundate. Astfel au luat naştere depresiunile intra­carpatice din regiunea Braşovului. Privite prin prisma nouilor teorii geologice (şariaj), ele trebuesc socotite ca un episod din lunga dramă a înaintării forţelor oroagenice spre Răsărit. Dl prof. Mrazec, le consideră ca urmarea unei tasări în legătură cu ultimele mişcări ale segmentului sud-estic al Carpaţilor.

Trecutul lor e destul de complicat. Ca să-1 putem descifra ne folosim în primul rând de secţiunile naturale, deschise în materialul de umplutură, precum şi de sondagiile făcute în di­ferite puncte ale câmpiei. Pe baza acestora s'a putut constata, că cele mai vechi depozite ce se găsesc în partea de Nord a depresiunilor, în bazinul Baraolt, sunt de vârstă meoţiană, deci formarea bazinurilor în această parte, coincide cu începutul pliocenului. (Ele par a fi mai vechi decât erupţiunile vulcanice din lanţul Harghitei, al căror material nu apare pe marginea răsăriteană a bazinului transilvan decât după depunerea stra-telor ponţiane, deci în Dacian. In Sud, depresiunea trebue so­cotită ca o mişcare postumă a marilor dislocări din secundar, un golf adânc sau poate o strâmtoare înainta de pe atunci peste Bran spre valea Dâmboviţei. La poalele Bucecilor, în muscelele Sohodolului, se găseşte tuf dacitic şi o gresie contimporană cu el, ceeace însemnează, că bazinul ardelean înainta până acolo şi legătura Iui cu această regiune n'a încetat decât cel mult la începutul Sarmaticului. Aşa se explică tendinţa de concentrare a reţelei hidrografice primitive în bazinul Bârsei, unde după toate semnele se găseşte şi adâncimea cea mai mare. Mai amin-

Page 35: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 419 —

1) Vezi Ţara Bârsei, anul I, 1929, N. 2 2) Afirmaţia de mai sus, cu privire la vârsta meoţiană a acestor ba-

zinuri trebue rectificată. Într'adevăr în ultimul timp s'au găsit în straturile cu lignit dela Căpeni-Baraolt, socotite ca cele mai vechi, unele fosile, pe baza cărora aceste straturi trebuesc socotite ca daciane. Depresiunea însăşi s'a născut aşadar în Dacian. (V. Dr. Jekelius, Die Molluskenfaune der Dazischen Stufe des Beckens von Braşov, 1932, precum şi recenzia acestui volum, pu­blicată de subsemnatul în Buletinul Soc. Reg. de Geogr. 1932.

S) In ultimii doi ani s'au mai făcut câteva sondagii în oraşul Braşov (la hotel Coroana, la uzina electrică, la abator şi unul, în curs de executare, la gară, toate în vederea aprovizionării cu apă). Ele ne încredinţează şi rnai

tim în fine, că anumite argumente 1) ne fac să credem, că cea mai veche legătură a bazinului pliocen din regiunea Braşovului cu bazinul de aceeaşi origine din Ţara Oltului, nu a fost pe la Racoş, ca astăzi, ci peste şeaua joasă (610 m) dela Vlădeni, care şi astăzi oferă o trecere comodă, pe şoseaua ce uneşte Bra­şovul cu Făgăraşul.

Cu privire la adâncimea bazinurilor, cele două sondagii, dela Tgul Secuesc şi dela fabrica de zahăr din Bod, ne-au pro­curat date interesante. Cel dintâiu, făcut în 1910, chiar Ia mar­ginea oraşului, a străbătut diferite strate de nisip, argilă etc. şi s'a oprit la adâncimea de 230 m fără să fi dat de stâncă vie. Sondagiul dela Bod a ajuns la adâncimea de 192 m de ase­menea fără să atingă postamentul cretacic, ci oprindu-se după părerea D-lui Dr. Jekelius, abia la 6 m din Ponţian. Socotind şi grosimea stratelor ponţiane, precum şi a celor meoţiane 2), despre care n'avem nici un motiv să credem că ar putea lipsi aci, sondagiul acesta ar mai fi avut de străbătut încă vre-o 160 m prin depozite de acumulare, până să dea de fundul bazinului. Cifrele acestea sunt foarte elocvente. In plină zonă muntoasă iată nişte albii largi, adevărate câmpii, la înălţimea absolută de 5—600 m, dar al căror fund e cu 350 m mai jos, deci abia la 150 m deasupra nivelului mării. Ceeace e într'adevăr semnifi­cativ, fundamentul cretacic apare în aceste coveţi îndoit, şi scu­fundat cu 30J m sub pragul dela Racoş şi cu 200 m sub cel dela Turnu-Roşu. Aceasta este încă o dovadă, mai presus de orice îndoială, despre natura tectonică a bazinurilor din regiunea Braşovului.3)

Page 36: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 420 —

Aceste bazinuri ne fac impresia unor pungi uriaşe, pline cu sedimente şi aluviuni, depuse în cea mai mare parte pe fun­dul lacurilor pliocene, care s'au succedat aci. Limita lacurilor a variat în timp. Ea nu coincide decât în parte cu marginea câm­piei de azi. In N, depozitele pliocene le găsim până la înăl­ţimea de peste 700 m, deci cu 200 m deasupra câmpiei vecine. Aria depozitelor mai vechi, inferioare, e mai redusă. Argilele şi nisipurile levantino-daciane ocupă o suprafaţă mai largă, ele re-vărsându-se în unele locuri peste cretacicul înălţimilor mărgi­naşe. De aci urmează, că mişcările de îndoire a scoarţei au continuat a:centuându-se, aceasta probabil şi sub greutatea din ce în ce mai mare a materialului de umplutură, cărat şi acumulat în bazinuri de râurile coborâtoare din munţi.

Acţiunea de acumulare a durat tot timpul cât bazinurile au fost ocupate de apa stătătoare a unor lacuri. O ridicare în bloc a regiunei la sfârşitul levantinului şi începutul cvaterna-rului a adus cu sine scurgerea lacurilor şi formarea actualei re­ţele hidrografice, care a desfăşurat o puternică acţiune de ero­ziune în cuprinsul depresiunilor, golind şi transportând la vale o pătură considerabilă din depozitele pliocene. Către sfârşitul diluviului, într'o perioadă de potolire a forţelor erozive, datorită după toate semnele şi unei schimbări de climă, peste faţa netezită a câmpiei s'a aşternut o pătură de mâl şi nisipuri, iar dinspre munţii mai înalţi dela S s'au întins conuri de dejecţiune, care îmbracă şesul într'un înveliş destul de gros de pietrişuri. In faza actuală, caracterizată prin o nouă înviorare a forţelor erozive, râurile şi-au adâncit şi lărgit văile lor în acest învelişuri mai nou, şi astfel au luat fiinţă cele două forme distinctive, mai răspân­dite, ale suprafeţei actuale a câmpiei: terasele şi conurile de dejecţiune uscate, deoparte, luncile umede, de altă parte.

mult despre marea adâncime a depresiunei. Cel mai interesant este, de sigur sondagiul dela hotel Coroana, oprit în stânca de calcar, la 247 m. Până Ia această adâncime nu s'a găsit decât material de umplutură, lut şi pietrişuri. Centrul oraşului e clădit aşadar deasupra unei prăpăstii aproape cât Tâmpa, umplută mai mult cu aluviunile cărate din susul văii, de părăul Braşovului.

Page 37: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 421 —

Din consideraţiunile expuse mai sus reţinem următoarele 2 serii de fapte: 1. Forţele interne au acţionat puternic supu­nând scoarţa din această regiune la un joc viu pe verticală, de scufundare în interiorul bazinurilor şi de ridicare, fie în bloc fie parţială, a sloiurilor rigide de pe marginea bazinurilor. 2. Forţele erozive au îndeplinit o acţiune alternativă, de roadere şi tocire a munţilor mărginaşi şi de umplere a bazinurilor la început, de excavare a lor în timpurile mai nouă. La aceste con-cluziuni am ajuns studiind deschiderile naturale şi sondagiile făcute în bazinuri şi pe de altă parte observând suprafaţa ac­tuală a câmpiei. Sondagiile sunt însă puţine şi nu ne dau o imagine clară cu privire la trecutul sortit să rămână tăinuit în adâncul sedimentelor acumulate în bazinuri. Suprafaţa actuală a câmpiei pe de altă parte, nu ne lămureşte decât trecutul apropiat. Aceste isvoare de investigaţie trebuesc complectate prin studiul ramei muntoase, ce încadrează câmpiile şi mai ales prin studiul văilor, care se deschid încâmpii. Vom găsi aici unele fapte, care să lămurească mai bine evoluţiunea morfologică a regiunei. Ne mulţumim să cităm numai câteva observatiuni.

Aşa d. e. vedem, că gurile văilor ce coboară din munţii de Sud sunt lărgite şi îngropate în aluviuni. (Cele două Ghim-băşele, valea Braşovului, a Cetăţii, v. Timişului a Tărlungului e tc) . Acest fapt cred că trebue interpretat în senzul că marginea ramei muntoase s'a îndoit recent, aplecându-se. Pe de altă parte tot la contactul văilor cu câmpia observăm unele terase termi-nându-se brusc şi apărând oarecum suspendate, dovadă a ace­leiaşi scufundări.

Cea mai frecventă terasă, desvoltată ca o formă de relief bine precizată, este amintita terasă cvaternară, probabil dela sfârşitul diluviului, pe care o întâlnim în lungul Oltului şi pe văile afluente până în zona muntoasă. înălţimea ei obicinuită e de 10—20 m. O altă terasă cu caracter mai mult de eroziune, are înălţimea de circa 100 nAşi s'a păstrat numai în câteva fragmente. Ea a putut fi identificată urmărind valea Oltului aproape dela isvoare, şi o socotim cvaternară veche. La Râşnov şi pe Ghimbăşel în sus o găsim mai bine desvoltată, având înfăţişarea unei suprafeţe largi de eroziune. Marginea acestei suprafeţe la Râşnov apare sub

Page 38: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 422 —

forma unor faţete, o nouă dovadă despre scufundarea câmpiei vecine. Aceeaşi suprafaţă o găsim desvoltată în regiunea Zizi-nului, unde munţii coboară spre câmpie în trepte bine con­servate. E de notat că ambele terase amintite (20 şi 100 m) urcă în amonte faţă de nivelul actual al câmpiei, ceeace constitue o indicaţie despre o recentă mişcare de înălţare a munţilor.

y

O suprafaţă de eroziune mult mai largă, sub forma unei adevărate platforme, o găsim la un nivel mai înalt de circa 1000 m. Ea are o extensiune foarte mare, ocolind aproape de jur împrejur bazinurile Braşovului şi întinzându-se în lungul munţilor Persani până sub culmile Harghitei. Nivelarea ei a avut loc în pliocen, ceeace se poate deduce din poziţia resturilor de sedimente pliocene pe marginea muntoasă a bazinurilor. Din cauza eroziunei şi a mişcărilor ulterioare formării ei ea apare astăzi fragmentată şi a fost semnalată sub diferite nume: Poiana Braşovului, Poiana Mărului, platforma brăneană etc. Are o deo­sebită importanţă antropogeograf că, adăpostind pe poenile ei uşor vălurite sate întregi, cum e d. e. Holbavul, Poiana Mărului, cătunele brănene. In alte părţi ea serveşte ca loc de păşune şi fâneţe. Suprafeţe întinse din cuprinsul ei au rămas însă până astăzi în stăpânirea pădurei.

O observare mai atentă a reliefului ne-a condus la stabilirea unui nivel de eroziune şi mai vechi, pe care-1 găsim destul de bine păstrat la circa 1500 m în Postovarul dela Bra­şov, între Buceci si Piatra Craiului, la îsvoarele Bârsei. In Ră-sărit acest nivel pare a avea o desvoltare şi mai largă în munţii Doftanelor, Ciucas, Tătaru, Siriu etc. înălţimile mai mari de 1630 m se ridică deasupra lui ca pe un postament.

Toate aceste nivele de eroziune reprezintă suprafeţe roase, cu materialul cărora râurile au umplut în curs de multe mii de ani depresiunile din ce în ce mai adânci din apropiere (câmpia, română, bazinul Ardealului, bazinurile intracarpatice mai nouă). Ele au fost netezite în raport cu anumite nivele de bază.Dispoziţia lor actuală în formă de trepte la diferite înălţimi este imaginea statica a înălţării succesive a munţilor. Diferenţa de nivel dela o treaptă la alta ne indică amplitudinea denivelărilor produse.

Page 39: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 423 —

Astfel de mişcări suferite de scoarţă n'au putut rămânea fără efect asupra evoluţiunii văilor şi în deosebi asupra cum-penii apelor. Astăzi cumpăna apelor în regiunea Braşovului urmează o linie în zig-zag, fără să ţină seamă de cul­mea munţilor. In lupta dintre afluenţii bazinului ardelean si ai celui muntean, s'au dovedit mai viguroşi când unii când alţii, iar actuala cumpănă a apelor este rezultatul acestei lupte cu sorţi schimbători. Recenta scădere a nivelului de bază în de­presiunea Braşovului a împrumutat o vigoare nouă afluenţilor ardeleni, care atacă energic domeniul râurilor muntene, în ge­nere trecute dincolo de culme, din cauza scufundării mai mari a câmpiei române. Cine n'a văzut Ia Predeal, ca să cităm un singur exemplu cum Timişul a scurtat valea Prahovei, care reu­şise să-şi împingă capătul mai departe spre Nord ? Timişul apare astăzi -întinerit, dar valea lui e destul de veche, căci ni­velul Predealului îl găsim păstrat în tot lungul văii, până dea­supra satului Baciu, unde se găseşte pietriş transportat după toată probabilitatea din regiunea Predeal. Pe de altă parte sco-borând dela Predeal la Azuga, observăm că valea Prahovei se adânceşte grăbit într'o suprafaţă, a cărei înălţime creşte spre Azuga, în loc să scadă. Vechea cumpănă a apelor a fost odată între Azuga şi Buşteni, acolo unde găsim, linia celor mai mari înălţimi. Prahova a reuşit însă să-şi împingă isvoarele spre Nord înainte deformarea nivelului de 1500 m, pe care-1 găsim aşa de bine conservat în lungul ei, la Azuga şi Buşteni. Acelaş nivel îl vedem prelun-gindu-se spre Nord ca un uluc larg dincolo de cumpăna apelor dintre Doftana şi Ţara Bârsei. De unde deducem, că apele mun­tene lucrează din timpuri străvechi la stabilirea de legături între câmpia română şi Ardeal.

*

Nu putem încheia această sumară descriere fără să men­ţionăm si influenta factorilor climatici — schimbători în cursul timpului — asupra reliefului acestei regiuni. Astfel amintim mai întâi dunele dela Reciu (Trei-Scaune), care ca formaţiune eolică sunt singure în Ardeal, iar ca asociaţie foarte curioasă între aceste forme de relief micile lacuri adăpostite între ele şi învelişul lor vegetal aşa de diferenţiat, sunt unice în toată ţara. In fine,

Page 40: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 424 —

cităm o ultimă familie de forme, acelea sculptate de gheţari, venite să complecteze ca cel mai nou decor, măreaţa clădire a bătrânilor Buceci.

* Am trecut repede asupra unui bogat material de observa-

ţiuni, menite să schiţeze genetic imaginea unei regiuni, pe care o putem socoti cu drept cuvânt un colţ rezumativ al munţilor Carpaţi. La măestrita ei zidire şi cizelare de către forţele naturei s'a adăogat, modestă dar stăruitoare, munca civilizatoare a omu­lui si astfel, prin fericita îmbinare a acestor factori diferiţi avem astăzi în inima ţării întregite o adevărată podoabă a pământului românesc.

Page 41: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 425 —

Intru pomenirea lui C. G. Porumbescu. Prinos de recunoştinţă pentru opera sa muzicală

de Ioan B r â n z e a

S'a strecurat o jumătate de veac de când sub lovitura bru­tală a morţii, în Bucovina, dispărea o figură reprezentativă a mu-zicei româneşti, compozitorul Ciprian Porumbescu.

Este un prilej de comemorare ce şi-a găsit ecoul cuvenit, căci numele său poate sta cu vrednicie alături de al celor cari au contribuit la trezirea conştiinţei de sine pe care o are astăzi cul­tura noastră muzicală. Consideraţia aceasta ne face să evocăm amintirea lui cu pietatea cuvenită, arătându-ne vrednici de ceeace ne-a lăsat moştenire, căci, numai aşa, cel aşezat în mormânt acum 50 de ani va odihni în pace.

Ciprian Porumbescu este un artist ce aparţine întregului nostru neam. Opera lui a devenit o temelie şi o reală contribuţie la educaţia generaţiilor ce i s'au succedat, încălzind cu flacăra spiritului său robust pe toţi cari au trăit întru realizarea unui ideal naţional. Nu i-a fost rânduit însă de soartă să vadă aievea biru­inţa deplină a neamului său iubit.

In cele ce vor urma nu vom psalmodia aducerea aminte a unei vieţi sfârşită după 28 de primăveri, ci cu gestul cucernic al celui ce aduce un prinos de recunoştinţă, ne vom ocupa mai mult de opera pe care ne-a lăsat-o.

* * *

Opera muzicală a lui Ciprian Porumbescu poate fi studiată mai bine în legătură cu împrejurările lui de vieţuire şi. uneori, în funcţie de istoria noastră naţională.

Descendent al unei familii preoţeşti, opera sa poartă în mare parte pecetea sentimentului religios în care a fost educat. Al doilea sentiment, tot atât de puternic, care-i caracterizează opera, e cel naţi­onal, sădit în sufletu-i sensibil tot în casa părintească. In general, simţirea muzicală şi românească a lui Ciprian a crescut într'un mediu „care răsuna de suspinul codrilor, jalea văilor şi şopotul isvoarelor, închegate în melodiile poporului nostru".

Talentul nu i s'a putut afirma însă în toată puterea. L-au împiedecat şi scurtimea vieţii şi suferinţele cauzate de o boală ne-

Page 42: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 426 —

iertătoare care prea de vreme hârbuiseră trupu-i voinic. De aceea „opera lui este abia un început, pe care nu a ajuns să-I continue şi să-1 termine. Ce ne-a rămas sunt aşchiile, cari au căzut când maestrul a început să cioplească forma artistică pe care nu i-a fost dat să o termine" (Dr. Vaier Branisce). Dar n'a putut să-şi desăvârşească nici cultura muzicală, pentruca din îmbinarea ei cu talentul înăscut să rezulte o operă muzicală de o superioară va­loare. Din cauza aceasta din cele 255 compuneri ale sale, multe au o factură melodică şi ritmică nemţească, o consecinţă a mediului muzical din Cernăuţi şi Viena.

Aceeaşi impresie o fac şi unele din compoziţiile în cari a încercat să-şi exprime cugetarea muzicală prin produsul artistic al poporului nostru, cum este şi cazul cu opereta „Crai nou", scrisă în mare parte în genul muzicei populare româneşti. împrejurarea că între creaţiunile sale găsim şi lucrări mai puţin îngrijite, se explică prin viaţa-i prea scurtă şi prea agitată, care nu i-a dat răgazul necesar perfecţionării şi emancipării de sub influinţa me­diului în care a trăit şi a şcoalei la care a urmat.

Totuşi lui Porumbescu îi revine meritul de a fi fost primul între contimporanii săi care într'o vreme când muzica pop. românească era prea puţin luată în seamă, înţelegându-i rostul, şi-a îndreptat privirea asupra ei, spre a clădi pe această temelie clasicismul artei naţionale româneşti.

Este acesta un merit atât de mare încât ar justifica recuno­ştinţa noastră chiar dacă activitatea muzicală a Iui Porumbescu s'ar fi redus la atâta.

Dar firea sa impulsivă şi activă ne-a dăruit şi lucrări şi încă în toate genurile de muzică, desfăşurând, pe ori-unde 1-a dus soarta, o activitate care şi azi uimeşte.

Prin lucrările sale C. P. a rămas între contimporarii săi o remarcabilă expresiune a artei muzicale. Multe din lucrările ce voiu aminti, păstrate în manuscris, sunt împrăştiate pe la diierite familii cari au avut legături de prietinie cu familia compozitorului. Unele au fost copiate, altele ne-au rămas doar numai cu numele. Cele mai multe sunt resfirate prin arhivele diferitelor societăţi corale din Bucovina (Cernăuţi, Suceava) şi Ardeal, iar altele sunt în păstrarea muzeului „Ciprian Porumbescu" din Cernăuţi.

Page 43: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 427 —

Fericită şi vrednică de toată recunoştinţa a fost ideia Reu­niunii de cântare „C. Porumbescu" din Suceava care a scos la lumina tiparului mai multe fascicole din compoziţiunile patronului spiritual şi avem nădejdea că editura Reuniunii va continua, chiar în ciuda crizei financiare, să popularizeze prin tipar rezultatul unei munci împlinite până la sacrificiul de sine.

Literatura muzicală vocală ne-a îmbogăţit-o C. P. cu: Coruri bărbăteşti, mixte, pentru 3 voci şi 2 voci, având caracter religios, laic-popular şi naţional.

Cu caracter ştiinţific şi muzică de dans, ne-a lăsat o serie întreagă de lucrări pentru diferite instrumente de coardă: pian, vioară şi violoncel. Solo pian, solo vioară cu acomp. de pian, duete, terţete, quartete, quintet de coarde şi orchestraţie. Valsuri, pot'purriuri, polci, hore, marşuri, reverii şi o serie de romanţe pentru voce şi pian.

Muzica religioasă: Imnurile liturghiilor Sf. Ioan Gură de Aur, c. mixt, Sf. Vasilie, 3 voci şi Sf. Grigore în 4 voci. O liturghie pt. 2 voci şi alta în unison. Imnuri funebrale, între cari amintesc pe „Adusu-mi-am minte", în 4 voci, de o profundă inspiraţie. „Prohodul Mântuitorului", c. mixt, Antifoane, troparele şi irmoasele praznicelor, pt. 3, 4 si 5 voci, psalmii 88, 95, 100 şi 149 pt. 2 şi 4 voci, alte fragmente liturgice şi Tatăl nostru pt. 4 voci, mai multe pricesne şi un oratoriu pentru Vinerea cea Mare, după cu­vintele dela evanghelistul Luca Cap. XXIII. 44—46.

Iată o comoară întreagă de muzică religioasă din care şi astăzi se alimentează repertoriul corurilor bisericeşti din ţară.

Muzică laică-populară şi naţională : Coruri bărbăteşti: Lacrima Patria Română, Luna Mai, Noapte consolatoare, Cântec sicilian, Pe cerul Bucovinei, Cântec vânătoresc, Zefir 'un melodie, Salutare, Numele tău, Românul, Imn festiv, .Tricolorul, Iarna, cu solo de tenor, cvartetul comic „Cisla", Iată ziua triumfală, Sânt arboros, Cântec bacanal, Cântecul soldatului, Sosirea primăverii, Tabăra ro­mână, Sergentul, Hai Române, Marşul economilor, Marşul Cântă­reţilor, Imnul nopţii, Hai să ciocnim, Banchetul, Imnul gintei la­tine, Hora „Severinului, Primăvara. Şcoala, Friihlings-nacht, Alte garde-polka, Cât îi ţara românească, Ţară mândră şi măreaţă, pt. 5 voci, şi două cantate cu acomp. de pian: Altarul mănăstirii Putna şi La malurile Prutului".

Page 44: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 428 —

Coruri mixte: Frunză verde mărgărit, Oda ostaşilor români, Frunză verde foi de nalbă, cu solo de sopran, Cântecul Margare­tei, Serenadă etc. etc.

Pentru 3 voci egale: Hai la vale, Hora primăverii etc. Pentru 2 voci: Român verde ca stejarul, Imnul lui Ştefan

cel Mare, O zi frumoasă a sosit, Unui nor, etc. etc. Dar lui Ciprian Porumbescu îi datorim şi cea dintâi operetă

românească „Crai nou" scrisă după libretul lui V. Alecsandri, cea mai mare lucrare a sa, în care şi-a concentrat tot talentul. Cu „Crai nou1" Porumbescu a deschis o nouă direcţiune în viaţa mu­zicală a neamului nostru, direcţiune ce a fost continuată cu mai puţin succes de un alt bucovinean, de Tudor Cavaler de Flondor (f 1908) în operetele: „Noaptea Sf. Gheorghe" şi „Moş Ciocârlan", dar cu mai multă vigoare şi caracter exclusiv românesc în creaţi-unea artistică a Dlui Tiberiu Brediceanu („Şezătoarea" şi „Seara mare"), iar din generaţia mai tânără tot pe această cale a pornit şi Sabin V. Drăgoi în „Năpasta" şi „Constantin Brâncoveanu""

Acţiunea „Crai nou", scoasă din viaţa dela ţară, izbueşte s'o îmbine cu acorduri dulci şi vesele, nelipsind nici cele duioase, pe cari autorul le scoate din tezaurul muzicei populare.

„Din opereta sa „Crai nou" — spune Dl. T. Brediceanu — se vede clar tendinţa principiului că numai motivele curat popo­rale pot servi de bază la crearea unei muzici artistice româneşti. Porumbescu e primul care, alegând frumoase melodii din popor, încearcă prelucrarea şi potrivirea lor pentru trebuinţele scenei".

Premiera operetei s'a reprezentat la Braşov sub bagheta au­torului în seara zilei de 11 Martie 1882, în sala festivă a liceului „A. Şaguna", dupăce o luase în studiu cu corul bisericii „Sf. Ni­colae" şi al „Reuniunii de cântări". A fost atunci o însufleţire de nedescris, iar autorul a avut un succes peste aşteptările sale, fapt care îl îndeamnă să scrie, după a 2-a reprezentare, tatălui său : „Astăzi am ajuns să-mi văd dorinţa împlinită, mi-am văzut visul cu ochii".

Valoarea operetei „Crai nou", deşi păstrată numai în manu­scris, n'o mai contestă nimeni. In cursul a 50 de ani ea a continuat să se reprezinte cu succes. In Bucovina, Ardeal şi Banat şi-a deschis calea de popularizare şi în sânul poporului, iar astăzi cred că nu există societate corală care să n'o fi reprezentat pe scenă.

Page 45: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 429 —

In zilele din urmă s'a dat la Opera din Cluj şi Radio-Bucureşti la 11 Aprilie 1932, iar la Braşov am avut subsemnatul satisfacţia să o pregătesc cu coiul bisericii „Sf. Nicolae" şi cu sacrificii nebă­nuite, pentruca în seara zilei de 31 Martie 1932 să comemorăm cu vednicie şi cu o sală arhiplină împlinirea a 50 de ani dela pre­miera ei.

In general, muzica lui Porumbescu impresionează prin expresie şi prin nota melancolică. Aceste piese te pun par'că în faţa ochilor unui copil bolnav care te priveşte. Sunt com­poziţii inspirate de viaţa lui în suferinţă. Aşa, spre pildă, amin­tesc: O roză veştejită, C'un plâns amar venit pe lume, Curgeţi lacrimi, Aş fi murit, După un an de suferinţă, A căzut o rază lină, — toate romanţe pt. voce şi pian.

Are bucăţi care-i evocă amintiri şi emoţii mai vechi, ca: „Bertha", nocturnă pt. pian, Te-ai dus, O dimineaţă pe Tâmpa (Mai 1882), Stejeriş, Suvenir de Iaşi, Viena, Nervi şi Roma, Ich liebte dich, Cât te-am iubit, Ich liebe dich, romanţe pt. pian şi voce, Suspinul prizonierului, arie pt. violină, flaut şi pian, scrisă în închisoarea din Cernăuţi unde ajunsese din cauza sentimentelor lui naţionale şi Balada pt. vioară şi pian. De timbrul unei tristeţi apropiate nu pot scăpa nici compoziţii mai vesele ca de pildă : Odă la vin, Dorul, Lăsaţi-mă să cânt, Fata popii, O dorinţă, Frunză verde de chiperi, Trandafirul etc.

Valsuri: „Camelii", cântat mai întâi la Viena în 1880 de orchestra vieneză sub conducerea lui Johann Strauss, Galgenhumor, Fleurs d'Automne, Basme Iasiane, La malurile Prutului, etc.

Polci: Zâna Dunării (14 Febr. 1880), dedicată doamnelor patronese ale balului român din Viena, Ochişorii albaştri, Dalbă Nalbă, Fluturaşii de noapte, Ilenuţa, Despărţirea de patrie, Pe câmpiile Stupcii (locul natal), Une miniature, Cri-cri, etc.

Hore: Hora Braşovului, dedicată socieţii braşovene după succesul avut cu reprezentarea premierei „Crai Nou", Hora „Băr­băteasca", Hora Măriorica, dedicată surorei sale, Hora Şoimului, Hora Prahovei, dedicată dnei Elena Dobrin, Hora detrunchiaţilor, Peneş Curcanul, Hora naţională, toate pt. pian şi Hora de salon, pt. violoncel şi pian.

Ultimul strigăt de durere al unei vieţi învinse este „Tempi

Page 46: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 430 —

passati" pt. pian, care este şi ultima sa compoziţie, scrisă înainte de a-şi închide pentru totdeauna ochii visători.

Ciprian Porumbescu ne-a lăsat şi câteva cântece de veselie pentru o voce, publicate la Viena în 1880 sub titlul: „Colecţiune de cântece sociale pentru studenţii români". Această broşură cu­prinde cele două cântece naţionale, cari prin melodiile lor simple dar frumoase, de o expresie şi demnitate cumpănită — cum trebue să fie orice cântec menit a fi popularizat — au trecut în patri­moniul comun al neamului nostru.

Este vorba de „Imnul României June", devenit „Imnul Unirii" : Pe-al nostru steag e scris u n i r e . . . şi „Cântecul Tricolorului".

Membrii societăţii literare „România Jună" din Viena, simţiau nevoia unui imn propriu, aşa cum aveau şi societăţile studenţeşti germane. Pleiadă entuziastă, veselă, tânără şi visătoare, încreză­toare în realizarea idealului izbăvirii şi libertăţii naţionale, tineretul nostru academic simţia lipsa unui stimulent muzical pentru caden-ţarea pasului milităresc şi mai ales pentru exaltarea inimei. Şi fiindcă se păstra viu succesul lui Alecsandri dela Montpellier cu „Cântecul Gintei latine", din spirit de imitaţie şi „România Jună" pune un premiu de doi galbeni pentru cel mai reuşit text. La cer­cetarea manuscriselor, comitetul a aclamat cu însufleţire imnul avântat „Pe-al nostru steag e scris un i re" . . . al lui Andrei Bârseanu. Aici apare rolul lui Porumbescu cu fizionomia artei sale. Peste două zile împarte coriştilor melodia „lirică şi săltăreaţă" a textului şi a noului imn, eroic în măsură, care mulţumi pe toţi.

D. Onciul, fost coleg la Universitatea din Viena cu Andrei Bârseanu, în cuvântarea pe care a ţinut-o la Academia Română în memoria acestuia, reaminteşte cu duioşie următoarele:

„Neuitată îmi este şedinţa în care prima dată s'a cântat imnul nostru deşteptând un entusiasm genera). Era anul 1880. Treizeci şi şase de ani pe urmă, în seara zilei de 16 August 1916 când goarna chema feciorii români la luptă, pt. desrobirea Ardealului, primul cântec de luptă ce l-am auzit în parcul dela Călimăneşti, unde mă aflam pentru cură, era „Pe-al nostru steag e scris unire"...

„Nu pot descrie adânca emoţie, ce m'a cuprins atunci la auzul acestui imn, care mi-a încălzit sufletul în tinereţe şi mi-a întinerit bătrâneţele în acel mare moment de însufleţire".

Page 47: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 431 —

„In sunetul Iui un mănunchiu de studenţi români au pornit la luptă pentru cultura naţională, în sunetul lui ostaşii români au pornit la luptă pentru desrobirea neamului, în sunetul lui s'a în­făptuit unitatea naţională".

Acestea sunt împrejurările în cari s'a zămislit acest imn, care, graţie melodiei sale şi a versului său expresiv, se cântă şi trăeşte ca Imn al Unirii, deşi era să fie imnul societăţii „Ro­mânia Jună".

Din răsunetul lui de atunci auzim- şi azi, ca un ecou în­depărtat, îndemnul la înfrăţire şi unire. „Pe-al nostru steag". . . a fost pentru suflarea românească aerul unei dimineţi de primăvară cu veselia unei zile ce se apropia şi sub cântecul pasărilor ce priviau răsăritul unui nou soare.

Iată cum a înţeles Porumbescu să-şi pună arta şi în ser­viciul cauzei naţionale. Ca soldat credincios în lupta ce se ducea de mica oaste a „României June", şi-a înţeles rostul ce putea să-1 aibă în pregătirea izbândei.

Dar imnul „Pe-al nostru steag". . ., spre deosebire de alte cântece naţionale cari s'au popularizat, (Deşteaptă-te Române, La arme etc.) a ajuns să înregistreze o nouă izbândă. De doi ani el a devenit imnul naţional al poporului albanez : un neaşteptat omagiu ce se aduce memoriei lui Porumbescu după o jumătate de veac dela moartea lui, de o ţărişoară care înţelege să-şi împletească de acum năzuinţele ei cu melodia imnului nostru.

Meritul lui Porumbescu ca autor de cântece naţionale, ca educator şi îndrumător naţional prin cântecul românesc, devine şi mai mare dacă luăm în considerare împrejurarea că activitatea sa în această direcţie şi-a desvoltat-o în epoca când Bucovina era sub stăpânirea Austriei şi când fraţii bucovineni ca şi noi Ardelenii aveam nevoe de pregătirea sufletească pentru ziua cea mare a Unirii.

Dar „Cântecul tricolorului"! Câţi nu l-au cântat cu ochii umeziţi de lacrimi, fără să se gândească însă că şi textul şi mu­zica sunt „creaţiunea lui Porumbescu. Câte fapte istorice se pot lipsi de aceste două cântece naţionale? Dacă C. P. nu ne-ar fi lăsat decât „Pe-al nostru steag" şi „Cântecul tricolorului", şi pri­nosul de recunoştinţă pe care i-l aducem ar fi îndeajuns de justificat.

Page 48: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 432 —

Nu pot încheia, fără să amintesc şi manuscrisul ce era să fie, pentru timpul său, de mare pret, dacă ar fi văzut lumina ti­parului: este manualul în două părţi — una teoretică, alta prac­tică — „Elementele muzicei vocale pentru şcoalele poporale şi nor­male", care ni-1 relevă pe C. P. şi ca autor didactic.

Omagiul ce se aduce deci azi frumoaselor însuşiri şi merite ale lui C. P. ne dovedeşte că, deşi s'au scurs cinci decenii dela moartea sa, el a rămas şi, suntem convinşi, va rămânea şi în viitor bine fixat în galeria figurilor alese ale neamului nostru, în virtutea puterii de viaţă a unei bune părţi din opera pe care ne-a hărăzit-o.

Page 49: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 433 —

Turneele teatrale la noi de Horia Petra -Petrescu

Străbat ţinuturile noastre trupe teatrale, mai mult sau mai puţin sprijinite şi din vistieria Statului, ca să ne ofere spectacole, cari au menirea să ne arate ce este arta dramatică românească în timpul de faţă.

Nu este nici decât inutil să poposim câteva momente la ele, ca să clarificăm câteva întrebări.

Gândul ne poartă, mai întâi, la turneele conduse de artişti dramatici, apostoli-culturali, înainte de războiu.

„A venit Zaharia Bârsan cu trupa sa!", trecea din gură'n gură, în cutare orăşel de provincie şi tot ce avea românimea de seamă din ţinutul jespectiv se înfiinţa la reprezentaţiile acestea, adevărate sărbători naţionale sufleteşti. Nu erau rare cazurile când ţărănimea cuminte şi entuziastă umplea jumătate sala, ascultând piesa cu suflarea reţinută. Pierzându-şi odată regisorul textul „Năpastei" lui Caragiale, 1-a găsit în volumul adus de acasă de un ţăran român, care voia să urmărească cu cartea în mână piesa.

Seratele date de bursierii „Societăţii pentru fond de teatru român", domnii: A. P. Bănuţ, Nic. Băilă, Şt. Mărcuş şi I. Crişan încă reuşeau, spre satisfacţia tuturora, conţinând programe alese, cu calităţi literare şi muzicale.

Când ne veneau fraţii din Vechiul Regat era sărbătoarea şi mai mare, deoarece salutam într'ânşii şi pe trimişii culturii de peste Carpaţi. Turneul unui Brezeanu, cu Măria Ciucurescu, G. Măr-culescu şi Vict. Antonescu a însemnat un triumf al artei româneşti dramatice. Piesele alese erau ascultate într'o tăcere de biserică, iar orcanele de aplauze umpleau ochii de lacrimi. Ce tonice sufleteşti pentru zilele de răstrişte în cari trăiam! Cum ne simţeam cu toţii una, străbătuţi de fiorii emoţiei sufleteşti ai artei dramatice care înnobilează!

După războiu, Zaharia Bârsan, vechiul idealist, şi-a găsit me­ritatul directorat la „Teatrul Naţional" din Cluj, vizitând cu echipe de ale acestui teatru unele oraşe ardelene.

O întreprindere foarte lăudabilă de sub patronajul „Astrei" culturale, Ia Sibiiu, trupa înjghebată de directorul artistic dl. Nic.

Page 50: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 4 3 4 —

Băilă, a îost silită să-şi încheie activitatea frumoasă, pe lângă toate piesele alese, morale, — poate tocmai fiindcă erau mora le . . .

„Teatrul de Vest", inspirat de dl. Şt. Mărcuş, ajuns în cala­mitate de parale, a apus şi el.

In schimb, au venit în fiecare an trupe mai bune şi mai rele, de la Bucureşti, unele secerând aplauze meritate.

Un Nottara, Demetriad, Bulandra, Sturza, o Agata Bârsescu, o d-nă Sturza, Măria Filoti, o M. Voiculescu sunt totdeauna bineveniţi.

Dureros, dar adevărat: concurenţa cea mai mare le-au făcut-o artiştilor acestora de seamă „revistele", de cele mai multe ori foarte decoltate.

Se joacă la Paris acum o piesă . . . cam aşa. Lumea vor­beşte în şoapte, se scandalizează, discută vehement, aplaudă — mă rog — sunt toate nuanţele de critici la 'ndemână!

Autorul dramatic, un bun mânuitor al penei, un observator fin, un satiric acerb — vrea iarăşi scandal literar. După ce a adus mai anii trecuţi pe scenă personagii, cari se dedeau Ia dragoste iesbică, acum s'a gândit la „perechea" lor şi etalează pe scân­durile scenei bărbaţi, cari — în spleenul lor morbid — se gân­desc şi au de a face cu . . . bărbaţi.

Vervă „aristofanescă" — clasifică unul din bunii recenzenţi verva unor scene. Şi tot acest critic, dl. Gabriel Marcel dela „L'Europa nouvelle", întreabă, după ce descrie putreziciunea mo­rală, care există în cercurile piesei (cu un duce în frunte! cu Toto, Mimi, Coco, etc. luaţi par'că din „Sodoma şi Gomora" lui Proust!): Oare cum ar privi spectatorii de pe la teatrele din pe­riferia Parisului piesa aceasta ? Ar fi curios să o vadă jucată peste doi—trei ani pe acolo.

Distanţa ar fi, poate, prea mare, între clasele sociale (cea de pe scenă şi cea din auditoriu) sau piesa „ar fi exploatată cu sen­timentul de clasă socială" (vrea să zică criticul: Reprezentanţii clasei a patra ar scuipa scârbiţi şi ar decreta verdictul: iată cum vă erau de putrezi cei din „foburgul Saint Germain", cu ducele d'Anche în frunte! N'avem noi dreptul să ne revoltăm împotriva creaturilor acestora ?).

Page 51: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 435 —

Un critic dela „Les Annales" (dl. Gerard Bauer merge şi mai departe, analizând piesa, şi decretează îndurerat: „Dacă ne vom avea revoluţia într'un viitor apropiat, istoricii, cari ne vor urma, vor găsi semnele apropierii ei în (piesa) „Topaze" şi, încă şi mai bine în aceste comedii ale d-lui . . . (autorul piesei de care e vorba). „Les Annales", 15 Oct. 1932.

*

De ce aduc rândurile de mai sus în faţa cetitorului român ? Fiindcă — să fiu proroc mincinos — dar mâine—poimâine

ne vom pomeni la Bucureşti cu piesa aceasta, care ne descrie o cloacă socială, în cutare teatru, unde se joacă piesele decoltate şi îndrăzneţe şi — oameni lipsiţi de orice scrupul şi ahtiaţi după câştig cu orice preţ — vor colinda şi prin orăşelele noastre de provincie după cum au străbătut cu „Domnişoara Julia", cu „Floarea de lămâiţă" şi cu alte piese de calibrul acestora.

Ar fi foarte, foarte de dorit, ca să li se spună răspicat acestor antreprenori fără de simţul responsabilităţii sociale: „mai slăbiţi-ne cu astfel de piese teatrale"!

Alt suflu ne trebuie în ţinuturile noastre! Un suflu care să întremeze, care să ridice frunţile năcăjite, care să fie balsam su­fletesc, ca pe vremurile de apostolat actoricesc de dinainte de războiu !

Scena, într'o societate care se respectă, nu poate avea mi­siunea, să pervertească simţurile şi să răspândească toate miasmele imoralităţii! Scena nare voie să zgândărească în noi bestia — fiindcă atunci ar fi o renegată a misiunii ei de înnobilare a sufle­tului omenesc!

De sigur, există piese teatrale, cari au de scop numai să distreze publicul pentru câteva sferturi de oră, cu arii plăcute, cu scene hazlii — fără de nici o tendinţă. Departe de noi gândul de a nega dreptul de existenţă şi astorfel de piese. Dimpotrivă: unele sunt de dorit să se joace, aşa cum sunt, fiindcă descreţesc frunţile omului scăpat de zdroaba zilei şi şi aceasta este o me­dicină sufletească.

Dar când piesa (sau „revista"!) e construită numai şi numai să-ţi fure leul din buzunar cu lascivităţile ei, cu femeile ei goale-goluţe şi cu tragerea în noroi, în cuplete şi scene, a tot ce este

Page 52: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 436 —

autoritate în Stat, a tot ce ai fi chemat să stimezi, când sunt daţi „în tărbacă" toţi, dar absolut toţi (spre deliciul galeriei, care gro-hoteşte, biata, de plăcere, că-i vede pe toţi în noroi) — atunci, dacă eşti om sănătos, trebuie să strigi: „Destul"!

Săli pline la piese în cari trebuie să roşeşti până'n albul ochilor. Săli pline, în provincia noastră, cu elevi de liceu, deghizaţi în muncitori cu gulerele ridicate, ca să poată admira mai apoi pulpele baletistelor din „revistă" sau operetă şi să umple mai apoi . . . casele de perdiţie? Săli pline-stup, din cari nu se clintesc din loc chiar şi cei din societatea „bună", când se debitează pe scenă pornografiile cele mai riscate?

Biet public spectator, care nu-ţi pricepi misiunea ! Bieţi ascul­tători, cari luaţi — în doze mici — strihnină sufletească, tâm-pindu-vă astfel bunul-simţ, care ar trebui să predomine în zilele noastre, ca un dig împotriva prăpădului!

Criticul francez, citat mai sus, susţine că, la o eventuală — Doamne fereşte! — bulversare socială, un viitor istoriograf va însemna în catastifele sale cele două piese, ca fotografii dureroase ale epocii noastre.

Vă aduceţi aminte de „Nunta lui Figaro" a Iui Beaumarchais de dinainte de revoluţia franceză? Figaro, de care râdea publicul să se tăvălească, de câte ori apărea pe scenă. Figaro, care spunea pe şleau societăţii sale adevăruri crude, ustuiătoare, iar societatea nu pricepea chemarea vremii şi reţinea numai burlescul şi comicul din personagiul acesta. Figaro ar trebui să apară epocii noastre, într'altă ipostază, fireşte, într'altă ediţie, adaptată problemelor noastre şi să ne rostească adevărurile, dar urechile noastre să nu fie înfundate cu vată, ci să înţelegem spusele sale şi să ne con­formăm lor!

Istoriograful tălmăceşte „Nunta lui Figaro" ca manifestarea unei întregi clase sociale, care nu se mai dă împăcată cu jus primae noctis a boierilor, cari au binevoit să se ostenească numai atât: să se nască — Figaro-ul modern ar putea să şfichiuiască multe vicii de ale societăţii actuale.

înainte de înfrângerea Franţei, dela 1870/71, erau la modă în Paris operetele lui Offenbach. Arii seducătoare, arii ghidilicioase, cu baleturi pline de „can-can"-uri, de „frou-frou"-uri, cu subiecte, cele mai multe decoltate, unele cari persiflau cu un spirit corosiv

Page 53: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 437 —

autoritatea, nu numai a zeilor Olimpului, ci şi a instituţiilor exi­stente. De sigur, au dus prea departe învinuirea cei cari au sus­ţinut că, dacă Francezul din 1870/71 n'a opus o resistenţă mai dârză Germanilor, este a se atribui ariilor frivole ale iui Offenbach — că ele n'au contribuit la ridicarea moralului, la priceperea mai bine a greutăţii vremii — cine ar putea nega un dram de adevăr tezei acesteia?

Şi-acum vine „Topaze", piesa franceză, care se joacă până şi în Japo :ia — noi am avut-o şi în capitală şi la Cluj şi în tur­neele din provincie — şi acest „Topaze", eroul principal, după ce luptă o luptă de idealist în plină capitală, se lasă bătut, se dă plainic şi — la corsar-corsar şi jumătate! — ajunge, în actul ul­tim, şmecherul-şmecherilor, omul învârtelilor nepermise, di granda, răzând în faţă, sfidător, tuturora, cari mai vorbesc de morală. Pleci capul, ieşind dela reprezentanţie, şi te întrebi: atât de de­parte am ajuns în cloaca de astăzi? Să fie filosofia hedonistă a acestui fort idealist stimulent de aici înainte pentru societatea noastră?

Şi ne vine sub ochi un articol, al unui scriitor dramatic, tot Francez, dar luptător pentru idealuri, Henri Clerc îi este numele (par'că şi în nume ne mărturiseşte că este un „clerc", un cleric de al lui J. Benda, un cleric, care nu şi-a renegat chemarea), iar piesa, scrisă şi jucată la „Odeon"-ul din Paris, în 1930, sechiamă: „Le beau metier" (Meseria cea frumoasă, cea bună). Un director de teatru, parizian, îl face atent pe dl Clerc: „Piesa dtale are puţine şanse de succes, deoarece ea este împotriva ideilor admise ! publicul, în Franţa, nu iubeşte nici pe politiciani, nici pe funcţionari şi ar aplauda mai bucuros o satirizare, decât o înnălţare a lor. Priveşte numai la triumful (piesei teatrale) „Topaze".

A! Ce adevăr grozav a exprimat directorul de teatru francez: Tocmai contrarul dela caracterul mârşav al lui Topaze vrea să arate d-l Clerc: pe un funcţionar înnalt dela administraţia centrală a Ministerului de finanţe, cum resistă tuturor tentaţiunilor, cum nu se lasă pângărit de traficuri de influenţă, cum refuză chiar posturi de cinci, de şase ori mai bine retribuite, la bănci, la mari industrii, numai să servească Statul.

De ce nu traduceţi, literaţi-dramaturgi dumneavoastră, o astfel de piesă teatrală franceză? A apărut chiar şi în „Petite Illustration", pe care o consultaţi aşa de bucuros!

Page 54: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 438 —

Nu e lucrativă, cum mărturiseşte directorul de teatru? Vedem şi noi pe funcţionarul cinstit cu ochelarii lui Courteline (cum con­stată dl Clerc în Franţa) şi cu ai lui Caragiale — ocolind, făcând nedreptate atâtor funcţionari de omenie, cari există — şi în Franţa şi la noi! — dar nu sunt aşa de „dramatici", cum nu sunt po­trivite pentru romane femeile cinstite, fără de aventuri, a la Ma­dame Bovary?

Dar auzind noi, ca în Franţa, că există pe lumea aceasta şi oameni de treabă — că nu sunt toţi secături, excroci, mituiţi —• nu am evidenţia un adevăr, care reabilitează pe cei ce sufăr în umbră, pe nedreptul, şi nu am contribui ca denigrarea en bloc să nu mai prindă teren în opinia publică ?

N'ar fi de dorit ca astfel de piese de teatru să se discute şi la noi şi publicul să le aplaude, căutând şi în viaţă prototipul eroilor?

N'ar fi cu cale să cutreiere trupe teatrale ţinuturile noastre cu . . . „Wilhelm Teii" chiar — oricât ar surâde cutare şi cutare — cu „ Wilhelm Tell"-ul lui Schiller, tradus aşa de frumos de Şt. O. Iosif? (Acum, când germinează fel de fel de idei descreierate, adunarea trimişilor cantoanelor elveţiene, la Riittli, unde cu toţii jură solemn că vreau să fie un singur, unitar popor de fraţi! Ce â propos minunat, împotriva hârjonelilor meschine!).

Piese ca ..Falimentul" lui Bjdrnson. ca „Un duşman al popo­rului" de Ibsen — să fim drepţi, acestea două s'au jucat în tur­neele noastre!

Ce misiune minunată au conducătorii de turnee teatrale şi în zilele noastre! Ce sfânt oficiu de a lansa idei optimiste, idei sănătoase, pe lângă piese — cum am arătat mai sus — şi de pe­trecere, de trecere de vreme! (Dar ce fel de trecere de vreme!).

Căutaţi, alegeţi, din literatura noastră dramatică şi din cea străină, tot ce este mai bun, tot ce este mai plin de idei umane, nobile. înlăturaţi, ignoraţi piesele cu eroi depravaţi, vicioşi, cu at­mosfera irespirabilă pentru plămâni sănătoşi!

Parisul alimentează Bucureştii cu piese teatrale din greu. La Paris se joacă piese valoroase, vrednice de a fi transplantate la noi, dar şi de acelea, cari acolo să rămână.

Page 55: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 439 —

Se spune că dacă Parisul are guturai, — Bucureştii stră­nută. Ei bine, când pe scenele Parisului se joacă piese scabroase — nu Ie mai aduceţi pe la noi! Nu strănutaţi, fiindcă e semn de boală! Luaţi piesele cele bune! Atunci, strănutând, vă dorim cu toţii, dvoastră, înjghebătorilor de turnee prin provinciile noastre, să vă umble pânza, spre binele tuturora!

O foaie volantă despre Ana I p ă t e s c u , eroina revoluţiei dela 1848 din Bucureşti

Domnul Ion Breazu a publicat în Anuarul Institutului de istorie na­ţională') studiul „O foaie volantă despre Ana Ipătescu, eroina dela 1848 din Bucureşti", însoţit de foaia amintită. Tipărită la Viena în tipografia lui Leop[old] Sommer, nu Slop. Sommer, foaia volantă preamăreşte fapta eroinei revoluţionare Ana Ipătescu, care s'a pus în fruntea poporului şi a eliberat guvernul provizoriu, arestat de I. Odobescu şi Solomon. Domnul Breazu a publicat această foaie din colecţia Sion, considerând-o, probabil, inedită şi necunoscută în istoriografia română. Mă face să cred aceasta faptul, că nu menţionează publicarea ei anterioară. De fapt foaia volantă a fost publicată de Domnul N. Iorga încă în anul 1915 în „Revista istorică" 2).

Carol Gollner

>) Anuarul Institutului de istorie naţională, publicat de Alex. Lapedatu şi I. Lupaş, Cluj, 1930, voi. V. pag. 520—524.

-) Revista istorică, Bucureşti 1915, An. II, pag. 26—31.

Page 56: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 440 —

Spicuiri privitoare la prima expoziţie românească, organizată de Braşoveni cu prilejul primei adunări gen. a Asociatiunii, ţinută la Braşov,

în zilele de 16—18 Iulie 1862.

Corn. de A. B.

Expoziţiunea a fost organizată de o comisiune compusă din Gh. Bariţiu, Gavril Munteanu şi protopcpul I. Popazu (preş.) care se pare a' fi fost şi animatorul. Pentru înjghebarea ei, cei din comisiune „s'au sbuciumat cinci luni de zile". (Gaz. Tr. 1862 pg. 250, sus).

Expoziţiunea avea următoarele secţiuni principale: I. Obiecte de arte frumoase. II. Manufactură pt. femei. III Manufactură pt. bărbaţi. IV. Produse agricole. V. Produse montanistice.

Nu s'au primit spre expunere decât lucruri făcute „de mână românească" (p. 13. al programei Expoziţiunii).

Spre a nu lipsi dela această manifestaţie naţională unii Ro­mâni n'au pregetat să se expună oboselii unei călătorii de o săptă-m'xnă (G. Tr. pg. 222 c. 2).

Expoziţia cuprindea „patru săli (în edificiul lic. de azi „A. Şaguna"), pline cu mai multe mii de obiecte diferite". (Al. Odo-bescu: „Scrieri lit. şi istorice" voi. I. Buc. 1887 pg. 479).

Au expus nu numai Ardeleni, ci şi Bucovineni (din Crasna, Dorna Cândreni), Bănăţeni (din Vlaicoveţiu, de lângă Vârşeţ, La-ţiunaş, Chiseteu, Timişoara, Lugoj, Bulciu, Bocşa Montană, Lipova).

S'au expus: articole de cojocărie, pielărie, curelărie „cari toate se puteau măsura prea bine cu tot ce sunt în stare a face meşterii cei mai renumiţi ai Saşilor transilvăneni" (G. Tr. 1862, pg. 250). Vinuri din pivniţele mitropolitane din Blaj, din ale profe­sorului Al. Gavra, Arad, — Axentie Severu dela Alba-Iulia şi Cricău „cari toate pot sta la concurenţă sigură cu renumitele vi­nuri dela Rin". Soiuri de grâu, în afară de cele din Ţara Bârsei: dela N . Molnaru din Cluj, dela parohul Popoviciu din Uzon.

„Un mode! de o moară din nou inventată de un Român şi alte specimene de instrumente arătorii. Produsele fabricei de hârtie din Zârneşti, condusă de Gh. Bariţiu ş. a.

Produsele mânii şi iscusinţii femeeşti ocupau 2 săli. Dela pănurile săcelene şi răşinărene până la cele mai fine alesături şi cusături în perini, covoare, batiste, dantelărie. Apoi, lucrări în mărgele, în piele, în ceară, în aşchii subţiri şi în alte materialuri. Vreo 50 măiestrite „manufacturi femeieşti." Gazeta observă că fe­meile au întrecut pe bărbaţi, „ba s'au întrecut şi pe sineşi, spre

Page 57: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 441 —

onoarea lor şi a noastră". „Toate soiurile de ţesături trebuincioase unei familii bine grijite şi îmbrăcate au fost reprezentate (G. Tr. pg. 250).

De remarcat: covorul cu arme, cu inscripţia: „Independenţa Transilvaniei" (cusut de D-na Alexandrina Georgiu Popa din Pesta) precum şi cele două tablouri cu Mihai Viteazu: unul de opt urme înălţime şi 6 urme lăţime, cusut la gherghef de Dş. Susana Mol-nar din Cluj şi altul cam de două şi jum. urme de înalt şi tot atât de lat, de bănăţeană Sidonia Maior (n. Panaiot) din Viena,— ambele tablouri dăruite Asociaţiunii (cum au fost dăruite de altfel cele mai multe din obiectele expuse). Apoi: edificiul liceului rom. din Braşov executat cu păr din cap, un tablou reprezentând pe Romulus şi Remus, un şerpar bărbătesc cusut cu fir de aur pe catifea roşie de D-na Iosefina Mocioni n. baroneasa Brudern, — „lucru deosebit de frumos". Au trimis tablouri, din Viena unde erau la studii, pictorii N. Popescu, G. Vlădăreanu, Ioana D. Mol-dovanu (o pantlică pt. steagul lic rom. din Braşov); apoi, de aici, Mişu Pop, zugravul poporan Al. Istrătescu. Opere, de sculptură au expus: Nicolae şi I. Pop, A. Andronic şi ţăranul Grozea din Boita.1)

„La privirea tuturor acestora, se luptă în pieptul Românului bucuria cu întristarea: bucuria pentru ceeace vedea, iar întristarea, pentru câte n'a fost Românului iertat a învăţa în trecut" — spune tot Gazeta (v. 1. c.)

Foloasele trase pe urma Expoziţiunii: 1. Convingerea Românului „că neamul lui chiar şi numai cu

industria păstrată dela străbuni poate pretinde un loc onorific între naţiunile industrioase".

2. Impunerea în faţa străinilor „cari au rămas surprinşi vă­zând o astfel de Expoziţiune din partea unui popor, pe care nu l-au ţinut capabil de curajul de a se măsura în arte şi industrie cu celelalte popoare conlocuitoare" (G. Tr. pg. 247).

3. Câştigarea încrederii în puterile proprii şi in putinţa de a se lua la întrecere cu neamurile conlocuitoare şi pe terenuri pe care acestea se obicinuiseră până atunci numai a dispreţui pe Român.

i) Cauzele pentru care nu s'au adunat şi mai multe obiecte su :t, după ' cronicarii acelor zile: 1. Lansarea prea târzie a apelului Comisiei însărcinată cu pregătirea Expoziţiunii. 2, Lipsa de încredere a multora că şi noi Românit am avea obiecte vrednice de a le pune în vederea lumii. 3. Teama care se lăţise în popor că oamenii cari vor arăta ce ştiu şi ce pot vor fi încărcaţi cu „contribuţiuni, taxe şi accize nouă" — mult mai grele decât cele pe care le plătiau până atunci. 4. Cei care ar !i putut trimite obiecte mai de valoare, n'au trimis de teamă că nu le vor mai reprimi.

Page 58: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 442 —

4. Aţâţarea spiritului de emulaţiune prin perfecţionarea pro­duselor expuse.

Când te gândeşti cu ce puţintele mijloace băneşti s'a orga­nizat acea „Serbare intelectuală a naţiunii" — cum mai numeşte bărbatul de litere cu gust atât de rafinat Al. Odobescu, adunarea gen. din 1862 — în care „ştiinţe, literatură, arte şi industrie, toate ramurile producţiunii spiritului naţional îşi avură locul lor", 1) vezi câtă dreptate are acelaşi Odobescu când amintind de stabilirea cheltuielilor anuale ale Asociaţiunii în suma de 3000 fiorini, în care sumă „erau însă prevăzute şi provăzute „cu inimoasă dărnicie" toate cele ce puteau să dea ajutor şi înaintare neamului românesc", scrie: „Micşorimea sumelor să nu mire pe nimeni; banii au tot­deauna o valoare relativă şi poate ceeace nu s'ar face în unele locuri cu mii, se face, aiurea, cu zecimi. Sărăcia nu este nici vină, nici ruşine, când faptele săracului sunt bune; dar ruşinea şi vina mare e a aceluia care are mult şi nu face nimic bun şi temeinic".-1)

1) Al. Odobescu, o. p. pg. 494. 2) Ibid. pg. 449—450.

Page 59: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 4 4 3 —

Partea literară.

P a s t e l

Faţa bălţii s'a pătat De-un reflex de lună. Stuful doarme nemişcat. — Picurând din strună

într 'un colţ un brotăcel, Cu porniri sihastre, S'a văzut acum şi ei Călător prin astre.

Dar pornit-a vânt în stuf.— De pe unda lină Par'c'ai şters c'un pămătuf Pata de lumină,

Şi uitat e chipul ce Amăgise balta Cum se uită-o dragoste Când începe alta.

Ecat. Pitiş

Page 60: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 444 —

S o n e t Pe undeva, prin curţile vecine, E vre-un iasmin sau vre-un salcâm în floare, Că 'n seri târzii când suflă blândă boare Miresme dulci sosesc până la mine.

îmi scriu atuncia florile scr isoare — Cuvinte dragi de-o sfântă vraje pline — Ce-o sorb adânc când nopţile-s senine, O sorb şi-acum când luna călătoare

Atârnă 'n crengi lungi fire de beteală Şi teii 'n drum tind ramuri par'c'ar scrie Şi ei ceva cu grije, cu sfială,

— Pe drumul plin de pulbere-alburie Zac umbrele ca pete de cerneală Pe-o nesfârşită coală de hârtie.

Ecat, Pitiş

Page 61: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 4 4 5 —

Voluntarul de A l e x a n d r u Ceuş ianu

Ţipet lugubru de armă, prelungit de răsunetul depărtărilor, ca un urlet de fiară flămândă — sălbatecă — ameninţătoare. Feţele pământii, cari pândesc necunoscutul, se crispează. Dinţii scrâşnesc uşor şi mâinile strâng mai cu putere gâtul puştii.

Nu se poate recur.oaşte încă lămurit împrejurimea. Vălul de ceaţă abia îşi sdrenţuie fiinţa la marginea de poiană. Dincolo de copaci şi tufişuri, zarişte lăptoasă. Nici o mişcare. Numai tresărirea detunăturii a sfâşiat fulgerător tăcerea.

„Vin".

E ca un freamăt de frunze ce'nfioară sufletele.

„ Vin".

N'a rostit nimeni cuvântul, dar fiecare simte apropierea duş­

manului. Cineva răspunde rar şi apăsat:

„De-acu isprăvim şi noi".

E comandantul. Asprimea încruntării îi brăzdează faţa. Mâna dreaptă desface cu hotărîre cureaua dela tocul de piele în care-şi poartă revolverul. Soldaţii îşi regăsesc cumpătul, privindu-l.

Da, să se isprăvească odată cu viaţa aceasta de sălbatecă prigoană. Comandantul are dreptate. E deja a cincea noapte de când rătăcesc hoinari, prin codri seculari, unde nu e posibilă nici o orientare. Decât să moară mizerabil de foame, mai bine luptă în­dârjită şi necruţătoare.

„Oare nu sunt ai noştri?'

E un flăcăiandru — cu uniforma prea largă — şi înfăţişarea, ca şi când n'ar fi in stare să ţină în mână arma ucigătoare. Totuşi, e singurul dintre toţi, care şi-a păstrat încrederea fanatică. E ardelean. Pentru el, care şi-a pus tânăra viaţă în slujba armatei desrobitoare, această neînţeleasă poticnire nu are rost. Este cu ne­putinţă să nu regăsească ei grosul trupelor cari cuceriseră deja atâta pământ din ţara lui. Cu neputinţă să i se fi înşelat nădejdea, că va intra în satul lui natal în fruntea oştirii. Şi satul lui natal nu mai poate fi departe.

Page 62: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 446 —

In loc de răspuns, o surdă grăunţare de mitralieră, undeva în nedefinită depărtare. Nu încape îndoială. Auzul fin, deprins deja să deosibească arma vrăjmaşă după sunet, face inutilă ori-ce explicare.

„Să trăiţi domnule comandant, ar trebui să pregătim o cruce... nu mai răsuflă..."

Unul dintre soldaţi, care stând alături, a auzit cuvintele abia şoptite, se ridică brusc. Priveşte cu ochi rătăciţi, fără să vadă pe nimeni şi izbucneşte într'un muget de plâns iraţional. Palmele se izbesc de faţa scofâlcită. Capela i-a căzut la pământ. Capul i se clatină inert.

„ Vai. . . a murit.. . săracul... a murit..." Comandantul îl repede cu pumnul de frunte. „Ce-i cu tine? Armindenu tău de jelitoare! Vrei să ne înebuneşti?"

— şi revolverul luceşte ameninţător în mână. „Pe cine-l mai aud îl împuşc. Ce sfântul!... Suntem bărbaţi şi duşmanul aproape. Ca s'o ştie toţi. Brancardierul mă anunţă, că a murit Opriş. El nu se mai chinue. O rugăciune — băeţi — pentru odihna lui de veci şi Dzeu să ne ierte dacă nu vom avea vreme să-i săpăm mormânt creştinesc".

Comandantul s'a apropiat de targa ferită sub pletoasele cetini ale unui brad uriaş. Priveşte câtva timp la trupul încremenit, cu faţa subţiată şi ceroasă. De sub pleoapele închise sticleşte albul ochilor stinşi, par'c ar fi plâns în clipa supremă. S'apleacă peste mort şi caută să-i deslege dela piept cutioara de tinichea în care se află foaia de identitate. Apoi se întoarce.

„Savule"! Voluntarul sare, ca la poruncă, cu mâna la capelă. „Să trăiţi domnule comandant"! „Pentru tine... să ajungi prizonier... înseamnă cel mai crâncen

sfârşit. Eşti ardelean şi o să-şi răzbune asupră-ţi. Pagubă de viaţa ta tânără, la legitimaţia aceasta. Dac'o să pună mâna pe tine.. • să ştii că eşti de-ai noştri. Eşti Opriş, căciular din moşi-strămoşi, născut în Moldova. Şi-acum încărcaţi, băieţi, armele. E vorba de-o luptă pe viaţă şi moarte.

Braţul se ridică brusc în aer şi sunetul sec al revolverului tre­zeşte ecoul depărtărilor.

Un răspuns minor, pierdut şi sfidător cătră duşman:

Page 63: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 4 4 7 —

Aci suntem . . . Vă aşteptăm ! Case tupilate într'o vale strâns inmănunchiate în jurul unei

biserici româneşti. In turlă, glasul de clopot a amuţit de mult şi curţile sunt aproape pustii. Printre brazdele drumului desfundat se mişcă un pâlc de oameni. Burniţa rece pătrunde la os. Capetele sunt plecate. Genunchii abia se îndoaie. E frig.

Nişte copii uitaţi în drum îşi cască ochii, luându-se la în­trecere cu grupul de soldaţi. Urmăresc cu multă agerime mişcările lor, încercând să fure ritmul pasului şi să le imite ţinuta. Au deja suficientă deprindere să facă deosebirea între patrula de pază şi prizonieri, şi pofta lor de a-şi identi/ica jocul cu evenimentele zilei, se transformă într'o aprigă ceartă:

„Eu vreau să fiu cătană de patrulă, cu armă la spate.. .". „ Tu eşti prea trenţuros, — tu nu poţi fi decât prizonier..." „ Şi eu vreau să fiu prizonier..."

„Iar eu soldat de patrulă ..." Ceata se împarte repede pe tabere şi începe păruiala, care

pe care. „Staţi diavolilor, că vă spargeţi capetele!"... Bătrâna se luptă anevoie să potolească izbucnirea. „Bată-vă să vă bată de pârdalnici/" — E o ţărancă gârbo­

vită de ani şi uscată la faţă. Se uită nepăsătoare la coloana de sol­daţi ce trece pe dinaintea ei şi caută să mângâie copilul — un ne­poţel de soră — care s'a refugiat scâncind sub ocrotirea ei. Glasul ei, ori-câte cuvinte aspre ar spune — nu-şi desminte blândeţea. Co­pilul priveşte, ghemuit de poala bătrânei, grupul prizonierilor şi de­odată tresare, întinzând mâna:

„ Uite, par'că seamănă la mers cu tetea!" . . . „Care, mă? — se cutremură, glasul bătrânei — vorbeşti

prostii".

„Uite, zău . . . ăla din dreapta. . . e tetea Savu ..." — şi co­pilul aleargă în urma soldaţilor, încercând să se apropie de acela, pe care i se pare că l-a recunoscut. Soldatul de pază îl alungă însă pe copil înainte de a ajunge în apropierea prizonierului şi bătrâna care urmăreşte, îndoită în suflet, fuga copilului, grăbeşte în urma lui abia ţinându-se pe picioare. Nu. Să nu mai alerge în urma solda­ţilor . . . e zadarnic. . . nu-i poate ajunge.

Page 64: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 448 —

Mâna ei zbârcită strânge mai cu putere braţul copilului, ca şi când ar căuta un reazăm. Tremură. Să fi trecut prin sat feciorul ei — şi să nu se oprească măcar o clipă în loc ? Gândul ei se revoltă împotriva acestei presupuneri ireale.

„L-ai văzut bine... bine de tot"? „N'am putut să mă apropiu de dânsul, dar l-am recunoscut,

mătuşă . . . a fost tetea Savu..." Bătrâna se clatină uşor şi nu zice nimic. Simte dintr'odată

înverşunarea sângelui înspre inimă. A trecut feciorul ei atât de aproape, încât l-ar fi putut mângâia cu mâna. l-ar fi putut privi în ochi adânc, — să-i cetească întreaga suferinţă, Şi o ascuţime du­reroasă i se înfige în trup, împietrindu-i mişcările.

L-a rugat ea. Nu 1-a rugat ea cu lacrimi ? Nu te du inima bătrâneţii mele!... Şi na putut răzbi cu dânsul.

Mare lucru n 'a priceput din ce-i povestea. Cuvinte aprinse de-o clocotitoare însufleţire.

„Neamul nostru nu mai poate putrezi în iobăgie. Ne chiamă ţara la răzmiriţă, maică. Ce-i de-un grai şi de-un sânge să ne unim."

Şi ca un halucinat i-a strigat în clipa plecării: „ Trăiască România" /

Pornise în tovărăşia alor doi prieteni credincioşi aceluiaşi ideal, să treacă graniţa în fapt de noapte. Pe unul dintre ei l-au găsit cu oasele zdrobite în vale. Lunecase pe clinul stâncos, prăbuşindu-se'n adâncime. Zile întregi a bocit, cu sufletul rătăcit de desnădejde, până ce a aflat că Savu al ei scăpase teafăr. D-zeu îl purtase în paza Lui.

Şi-acum a trecut prin sat. Oh! Cât ar fi fost de bucuroasă să-l vadă, —• să-l pipăie cu degetele-i bătrâne şi descărnate, — să-l alinte în braţe, ca pe un copil neascultător care i-a lăsat vatra pustie.

Lacrimele, măcar lacrimele de-ar putea să podidească de sub pleoapele arse şi întreaga noapte se zbate neputinciosul suflet de femee în neodihnă. Zorii zilei o află cu mâinile prinse de-olaltă, pe buze c'o rugăciune ferfeniţă de emoţia unui gând ce-o stăpâneşte. In inima ei cresc vâlvătăi de dor şi n'o mai ţine locul de nerăbdare.

Savu. Mândria ei. Bucuria vieţii ei. — şi ochii uscaţi mă­soară depărtarea fumurie.

„Un-te duci, mătuşă"? E băiatul de altă zi, care o întâm­pină în portiţa casei.

Page 65: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 449 —

„Ia mă duc... să nu spui nimănui cam plecat..." — şi tiptil ca şi când ar săvârşi în taină cine ştie ce faptă neîngăduită, se strecoară ca o umbră de-alungul caselor. Şubrezenia bătrâneţii parcă o ajută să-i ocrotească plecarea de ochii celor curioşi. Fiinţa ei tot mai măruntă, tot mai ireală, îmbrăţişează ceaţa şi se mistue în bruma zării, cum se topeşte o frunză uscată în cenuşa gliei de toamnă.

„Nu e voe, pleacă de-aci" !

Santinela vorbeşte o limbă streină şi aspră pe care bătrâna

nu o pricepe. Gesturile sunt însă lămurite şi brutale.

„Lasă-mă maică. . . Am venit atâta amar de cale... Vreau să-mi văd feciorul..."

Patul puştii s'abate sec în spatele bătrânei şi oasele pârăie ca nişte vrejuri uscate. Bătrâna se zguleşte înspăimântată şi n 'are măcar puterea să icnească. E sfârşită de oboseală şi năucită de durere. Zile întregi a umblat în căutarea urmei pe unde trecuseră prizonierii şi iată că ajunsă acum la lagăr, nu poate străbate. Ceva minune va trebui să domolească sălbătăcia santinelei, s'o lase să intre.

O căpetenie apare în poartă. Santinela îşi loveşte palma de patul armei, arcuindu-şi trupul încremenit, ţintă cu ochii la superior. Ofiţerul e om tânăr şi bătrâna cuprinsă de-odată de-o mare nădejde, s'apropie. Oamenii tineri sunt miloşi cu bătrâneţea.

Pământul e topit în tină. Băltoace mari de apă gloduroasă s'au adunat în gropile drumului. Nu-i pasă. Se aruncă în genunchi şi tremurând, fără să ştie ce spune, se roagă din vorbe, se roagă din priviri, purtându-şi mâinile smolite şi uscate în faţa ofiţerului ca înaintea unei icoane.

Ofiţerul se opreşte o clipă nedumerit. Apoi înţelege şi o ful­gerare urîtă îi desfigurează obrazul. A venit să-şi revadă feciorul? Bine. In felul acesta se va mai dovedi un trădător, împuţinăndu-li-se numărul.

Bătrâna nu observă, decât braţul întins prin care o pofteşte să treacă prin poartă, — şi se năpusteşte orbită de recunoştinţă să-i sărute mâna. Porunca aspră a ofiţerului e repetată dintr'un capăt al curţii la celălalt şi din toate părţile se adună pâlcuri de soldaţi. Figuri zdrenţuite, sleite de puteri, sfârşite de suferinţe. Prizonierii.

Page 66: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 450 —

Bătrâna rămâne încremenită locului, de spaima unei nenorociri ameninţătoare, nelămurită. Se simte stăpânită de-o înfiorare stranie, fără să-şi poată da seamă de ce anume.

Un soldat care ştie româneşte, s'a apropiat de dânsa şi o întreabă:

„Care-i feciorul D-tale"? Bătrâna se şterge la ochi cu dosul palmei şi se apropie tre­

murând de şirul soldaţilor. O zgâlţăie frigurile. Acolo. . . par'că, da . . . acolo.

In sufletul ei se face dintr'odată lumină... lumină covârşitoare. Ala-i Savu — feciorul ei. Slăbit şi galben la faţă... şi bătrâna în­tinde sărmanele ei braţe înspre dânsul.

Un glas de-alături se nverşunează aprig. „ Ala-i Opriş — care a venit cu noi din Moldova..." Bătrâna are o tresărire de îngăduitoare răbdare. Ochii îi

sclipesc de-o bucurie nemărginită şi vocea ei blândă acopere dojana. „ Taci maică, doar o mamă îşi cunoaşte ce are mai drag în

lame..." Şr sfârşită de fericirea suprafirească îl agrăieşte: „ Copilul maichii — iacă am pornit să te găsesc. . . că-s

bătrână. . . şi de-acu nu mai ştiu cât mă va mai învrednici cerul să trăiesc".

Savu ştie că pe el cerul nu-l va ierta să mai trăiască, dacă se va clinti din muţenie. Vede în jurul său ochii pânditori ai paz­nicilor. Se uită întins şi cu nesfârşită înfiorare la bătrâna. Ceva în-lâuntrul său se crispează... se rupe. Toată copilăria lui stă în ochii topiţi ai bătrânei. Simte dragostea nebună de mamă cum îl învăluie, cum îi cerşeşte semnul de recunoaştere şi nu se mai poate reţinea. Lacrimi mari pornesc din ochii lui mari şi fierbinţi. Stă drept şi nemişcat, ca un brad jupit de cetini, şi buzele abia au pu­terea să îngâne:

„ De ce-ai venit, maică" ? A plecat pătrunsă de seninătate. Un ceas cât i-a fost îngăduit

să petreacă împreună cu fiul ei, i s'a părut cea mai minunată clipă din viaţă. I-ar veni să plângă de bucurie şi de supărare de-opotrivă. La despărţire nu i-a putut îngâna decât:

„Maică .. ., maică.. Ce sfâşietor e să te desparţi de copilul tău.

Page 67: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

Dar acolo în lagăr, — ori cât ar suferi el.. . e la adăpost sigur. Nu va mai ieşi în focul câmpului de luptă. Doar viaţa lui e ce are mai scump în lume. Şi în război.. . moartea nu alege. . . Da, da.. . ce crâncenă năpastă e războiul asupra oamenilor.

De-acu Savu al ei e ferit... nu va mai pleca nicăiri. . . A spus-o ofiţerul, căruia îi poartă atât de negrăită recunoştinţă.

Şi merge bătrâna agale, • cu inima grea de bucuria revederii şi sufletul împăcat cu destinul.

In timpul acesta, undeva, la o margine de zid mohorît, un biet voluntar, încrâncenăndu-şi sufletul de desnădejde, adună atâta tărie, să strige împotriva gurilor de armă ce se descarcă asupra lui:

„ Trăiască .. . România "!

Page 68: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 452 -

Privesc La potopul ce vine'n puhoaie

Urnite de moină, umflate de ploaie, Cum saltă cascadele tumultuoase Spumând pe pripoarele prăpăstioase. Năvalnic se surpă îngustele maluri Slăbite de-asaltul turbatelor valuri Şi arborii rostogoliţi de vârtejuri Trosnesc sfărâmaţi, ca uscatele vrejuri. In vuetul volburei elementare Se nărue poduri, se frâng stăvilare Şi apa'n zănatica-i goană aleargă Să darme pământul şi largul să-l spargă. In luciul şuvoaielor tulburi de tină Nu joacă scântei sau săgeţi de lumină Cum pot adormitele ape să prindă A cerului faţă, a zării oglindă. Nu! Totul e zbucium şi totul vâltoare, Totul răzmiriţă clocotitoare, Pafc'ar vădi neastâmpărul firii Căutarea zădarnică-a nemărginirii.

Alexandru Ceuşianu

Page 69: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 453 —

Belzaţar

de Heinrich Heine In cumpăna nopţii nici urmă de zvon Nu tulbură liniştea în Babylon,

Dar sus în crăescul palat somptuos Petrecerea freamătă vijelios.

Acolo stă încunjurat de vasali Semeţul Belzaţar la praznic regal;

Ortacii golesc desfătându-se'n chiu Nâstrapele pline cu vin purpuriu

Şi sticla trosneşte în vuet de grai Căci asta îi place trufaşului crai.

Aceasta îl face de clocote'n el Fierbintele vin urzitor de'ndrăzneli

Şi-l prinde ispita nebunei sfidări Să blasteme zeii cu aspre ocări.

Iar neruşinatele-i înjurături Primesc aprobarea din vesele guri.

Un semn de poruncă din ochii vioi.... O slugă porneşte — se'ntoarce'napoi,

Cu-odoare de aur furate'n ascuns Din templul lui Jehova cel nepătruns.

Şi craiul proclet hohotind temerar îşi umple cu vin un potir de altar.

Page 70: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 454 —

// duce la buze, sorbindu-l adânc, Şi sumbru răzbate cuvântu-i nătâng.

Jehovah! Iţi râd în pofidă, ca om. Stăpân sunt Eu, — craiul din Babilon."

Abia că-şi rosti sacrilegul cuvânt Se tulbură craiul, cu spaima în gând.

Desfrâul se schimbă brusc, ca prin mister, In liniştea unei grozave tăceri.

„Şi uită-te ui! Pe păretele gol Apare o mână — lugubru simbol.

Şi scrie şi scrie cu slove de foc Pe zidul curat şi dispare pe loc."

Iar craiul priveşte cu ochi aiuriţi Năluca, simţindu-şi genunchii sleiţi;

In jurul său stau ticăloşii ortaci Pătrunşi de năpastă, tăcuţi şi buimaci.

Veniră şi magii, dar n'a reuşit Nici unul să tâlcuie slova pe zid.

In noaptea aceea vasalii-au ucis Pe craiul Belzaţar.

Aşa i-a fost scris.

Trad. Alex. Ceuşianu

Page 71: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 455

O creangă de liliac... de Horia Petra-Petrescu

Mireasma-şi răspândeşte prin odaie Din vasul ţărănesc. Lungit cum zac, Bolnav în pat, îmi pare creanga leac La inima ce arde'n bobotaie.

A dispărut meteahna din picior — Privind la liliacul din ulcior. . .

Miros de flori mă ia de subsuori Şi mă ridică, îmi dă toiagu 'n mână; Cotind cu el, de pe la Căutători, Parcă mirosu'-ar fi măiastră zină.

Potecile cu el acum le bat, Pe unde-am fost odată, ca băiat...

Cum gâlgâie părăul, şuşoteşte, Sglobiii paşi spre „Romuri" când i'ndrept! De luptele cu Turcii mi-aminteşte. „ Turn alb", „ Turn negru", trânte, piept la piept...

Dar floarea, stând proptit de meterează, O siluetă de cadână-mi profilează. . .

Ajuns-am — pui de cerb — pe-o cărăruşe. Liliacul alb şi violet se'mbină. Cu fantazia fără de scăluşe, îmi par într'o mirifică grădină.

Uşor, cuminte, drept, cuceritor — Ca cerul clar, lipsit de strop de nor!

O, cum aş vrea un veac s'adăst pe cale, Despovărat de orice gând meschin! Să *cânt natura, 'n trâmbifi şi 'n chimvale, Să-mi uit de atmosfera de pelin,

S'ascult doar' mierla, zumzetul de-albină, In inima de haruri arhi-plină!

Page 72: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 456 —

Ce pace sfântă! Pari în catedrală! Natura 'ntreagă-i preaslăvit pristol. Ca'n Vinerea cea mare. ţi se spală Tot ce-i murdar. Ce-i bun s'adună stol.

Şi — ca un semn la-a inimii bătaie — Adevereşte-un svon la... „Sfântul Niculae" ...

Cum stau pe banca largă, solitară. învie n mine veselul „Maial". Ce reavăn tot! Cerească primăvară! Cânt, zumzet, chicot, svonuri de caval.

La optsprezece ani orice suiş Uşor e! Sbor acum spre... „Stejeriş".

Am lentă-albastră, port chipiu! Surâde Chiar logaritmul, straşnic profesor! N'am — cum e azi — la spate nici un gâde. .. De clasă-ales „patron" şi „aranjor".

In „Groaveri", la liceu, când s'a 'nnoptat, Un „Gaudeamus" cânt, întraripat...

*

. . . Şi plec spre casă, tâmpla îmi zvâcneşte — „Biserica cea neagră"-i elefant In mijloc de oraş. Cer blând sclipeşte, Când ochii-i scald, cucernic, în neant.. .

Şi-adorm la poala „Tâmpii11, doar' în vise Şoptind numele Ei, cu buze 'ntredeschise. . .

. . Sunt nouă strofe — vreau să fie zece! In viersuri doar' să am eu soaţă-soţ! Ce dulce-amar, îndurerat, petrece Pe-o trecătoare lume bietu-mi boţ!

. . . O, creangă de liliac înmiresmată! Redatu-mi-ai tu viaţa de-altădată!. . .

Sibiu, 22 Mai 1933.

Page 73: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

- 457 —

Din stânga şi din dreapta 50.

. Maximilian, fratele fostului împărat austriac Francisc Iosif I, la sfatul lui Napoleon al III-lea, împăratul Franţei, primi coroana Mexico-ului, îmbiată din partea unei deputaţiuni venită de peste Ocean. Şi, însoţit de trupe franceze, în anul 1864 pleacă spre America, unde e încoronat, dar contra voinţei republicanilor, cari se ridică cu arme'e contra lui.

Trei ani se hărţuesc unii cu alţii. In fine, în anul 1867, dupăce Napoleon la ameninţarea Americei îi retrage ajutorul dat şi dupăce-1 părăsesc şi oamenii săi, se putea prevedea că are s'o păţească dacă nu-şi ia repede tălpăşiţa de pe-acolo. Şi câţi nu l-au sfătuit să plece, punându-i în vedere soarta care-1 aştepta — împuşcarea — în caz că vor pune mâna pe el.

Şi putea să plece. Totuşi n'a făcut-o. Considera de lucru ruşinos pentru un cap încoronat: să dea bir cu fugiţii. Prins mai apoi, fu într'adevăr împuşcat. »

Doctorul Arsenie din Gurarâului de lângă Sibiu, care luase parte ca medic tânăr la expediţia lui Maximilian, dar care se în­torsese acasă, povestea odată la Braşov, într'o societate mai mare, aceste fapte istorice.

Un negurstor chiabur, D. M., om cu mare trecere în socie­tatea braşoveană, auzind de hotărîrea lui Maximilian de a rămâ­nea pe loc, cu toată primejdia ce-1 ameninţa din partea republica­nilor, nu se putu stăpâni să nu dea expresie neîncrederii în vera­citatea celor auzite.

— Ei, mai slăbeşte-ne, doctore, cu poveştile astea!... Să ştii că vei fi împuşcat, să poţi fugi şi totuşi să nu fugi, — ei asta mie unuia nu-mi intră'n cap!...

— Nici nu-i asta pentru un cap de băcan, coane D.! — doctorul, c'un gest deprecietor din mână, către el.

•Şi Qonul D. M., cât se ţinea de tare şi de mare, de astă-dată înghiţi găluşca, aşteptând prilej mai bun de revanşă. Că gură slo­bodă — unii ziceau: nespălată — slavă Domnului, avea ca pu­ţini alţii.

Page 74: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 458 —

51.

Femeia lui Pitrea Sbanchii se 'nfăţişă într'o zi înaintea popii Qeorge.

— Bună zaua părinte. — Bună să-ţi fie inima. Da ce-i Chită? — Da nu-i nimica de rău. Ia o murit el... Am venit să-i

tragă clopotile, — răspunse sec Chita, făr'o lacrimă, fără urmă de durere.

— Noa?... părintele către ea. — Aşa o vrut Cel de sus pe semne! — Chita, rece. — D-zeu să-1 ierte! — Să-1 ierte D-zeu, că are di ce! — tot sec, lelea Chita. Şi e de mirare că nu i-a adus în gene acestei fiinţe măcar

un bob de lacrimă, ori că măcar un tremurat de buze nu i-a prici­nuit amintirea celor aproape 40 de ani de traiu cu „omut ei" când toţi aceşti ani de împreună-vieţuire n'au fost decât un neîn­trerupt calvar pentru mărunţelul trup istovit al lelii Chita?

Că de-1 necăjia cineva — şi era mereu necăjit — asupra ei se descărca; iar de nu-1 necăjia, se otrăvia cu holerca lui Iţig şi era şi mai rău. Toate toanele unei brute fără suflet — şi când nu era cu toane? - le simţeau coastele şi biet capul ei hodorogit de lovituri.

Dar toate până la o vreme. Şi cum omul mereu veninos se mistuie mai repede ca cel bun, blajin şi iertător, şi omul lelii Chita — n'ar mai fi fost! (cum suspina ea câte-odată) — a dat D-zeu de s'a săvârşit înaintea ei.

Dar lelii Chita par'că-i secase şi graiul şi-al lacrimilor izvor. Cât a stat cosciugul în casă, doar glasul vecinelor dacă s'a mai auzit. Şi şi al acestora numai din obicinuinţă „c'o fost om doar şi badea Pitrea, nu câne".

Când veni însă părintele George să facă prohodul mortului, nu se putu stăpâni să n'o'nfrunte pe Chita:

— Da tu nu te cânţi? In loc de răspuns, lelea Chita se'ndreptă spre uşă şi, întin-

zând mâna după bâta răzimată după ea, începu, suspinând şi clăti­nând mustrător din cap:

Page 75: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 459 —

Vino bâtă şi te cântă Că destul mi-ai dat pe cârcă! . . .

Se aşeză apoi iarăşi lângă mort, îşi strânse sub bărbie col­ţurile basmalei negre de pe cap şi amuţi din nou cu privirea seacă, pierdută'n gol, ca dup'o arătare care se mistuie'n depărtările necunoscutului.

Abia când porni mişcare în jurul cosciugului şi desluşi che­marea: „Şi-acum veniţi fraţilor să dăm mortului sărutarea cea mai de pe urmă" — tresări şi, ridicând bâta — arma lui — pe care o răzimase de scaun, liniştită, înseninată, o aşeză frumos în sicriu, lângă mort. Par'c'ar fi aşezat un buchet de flori.

Iertătoare aci, ataşându-i omului ei o mărturie a sălbătăciei lui, nu cumva s'o fi gândit la răsplata de apoi?...

Cine ar putea ceti în cutele unui suflet răvăşit de suferinţă?!..

52

Treceam într'o zi printr'o stradă lăturalnică a oraşului în care vecuesc. La poartă, un băieţel. Plângea cu sughiţ. Să fi avut 6—7 anişori.

— De ce plângi, băietele? —• îl întreb eu cu blândeţe, mân-găindu-i obrăjorii.

Ii poarta încuiată şi n'ajung să trag clopoţelul ca să-mi deschidă, — îmi răspunde, miorlăit, frecându-se la ochi cu dosul manei.

— Pentru atâta treabă plângi tu?... Ce mai flăcău!... Uite că sun eu.

Şi'n vreme ce eu scuturam clopoţelul, faţa băieţelului înflori de bucurie.

Când să las însă mânerul din mână, mă pomenesc că pri­chindelul mă'nhaţă de braţ şi'ncepe să mă tragă voiniceşte de acolo, spunându-mi par'că'ngrijorat:

— Acum hai să fugim! — De ce?—îl întreb eu nedumerit. — Că iese un domn bătrân cu bâta după noi... Ştrengarul mă pusese pe cleiu.

S. Tamba

Page 76: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 460 —

Dări de seamă Dorinţa de neant sau „Contribuţie la psichologia dis­

tracţiei" — de L. Vialle. Dacă mi-ar fi permis să rectific litlul ales de d-1 Vialle

cărţii sale, aş prefera expresia întâlnită în text: „Le mal de vivre" fiindcă dorinţa de neant nu-mi pare a fi decât una din formele desperării de viaţă.

Ca să salveze sufletul de opera distructivă a inteligenţii, de obsesia morţii, a timpului sau a singurătăţii morale, instinctul vital a născocit acele lumi transcendente, paradisuri de infinită beatitudine — în cari unii văd pe Dumnezeu, alţii Binele, alţii Frumosul — cari sunt pline cu vid, spune d-1 Vialle.

Şi pentru a ne dovedi aceasta, va umplea 740 de pagini cu exemple, citaţii, subtitluri, clasate după o metodă demnă de o Istorie a Filosofiei, dar improprie celui mai refractar material: cunoştinţa divină. 1) Astfel urmăreşte pe S-ta Tereza sau pe Pascal din extas în extas, din revelaţie în revelaţie, din dtlir în del'r, până ce ating voluptatea supremă pe care ei o numesc Dumnezeu, pe care d-1 Vialle o numeşte: neant.

Şi totuşi misticii cântă în exaltările lor culminanta inten­sificare a vieţii, paroxismul conştiinţii, suprema dilatare a eului.... dar cum poate înţelege un logician de profesiune, cu echer şi compas, ardenta experienţă mistică, pe care nu a trăit-o?

Dela „iluzia mântuirii religioase" trece la „iluzia mântuirii metafizice" — oprindu-se la acei desechilibraţi de rassă, cari au crezut să atingă absolutul pe calea filosofiei'şi nu vede în cu­ceririle lor decât aceeaşi negare a vieţii. — Ce este Ideea pură a lui Platon? Ideea fără obiect, ideea despre nimic! Ce este lumea suprasensibilă a Iui Plotin, desbrăcată de toate atributele vieţii? „L 'Un c'est le Rien !" — Ce este contemplaţia statică a lui Spinoza? —Imobilitate, absenţă, neant! Dar cele mai solide argumente şi poate singure valabile i le furnizează Schopenhauer „demascând aspiraţia finală a idealiştilor către inconştienţa de­plină: neantul".

Dacă cele mai strălucite exemplare ale omenirii au căutat absolutul dincolo de viaţă, majoritatea sufletelor nesăţioase speră să-1 afle în lumea aceasta, divinizând o idee: Adevărul, Binele, Frumosul, sau apelând la universal recunoscutul narcotic-iubirea. Iubirea, sub formă de dorinţă, e vie promiţătoare de mari feri­ciri — odată însă posesiunea consumată, realizarea împlinită, e moarte, indiferenţă, repaus — continuă neînduplecat, d-1 Vialle.

') Revelaţia.

Page 77: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 461 —

Dezamăgiţi de falimentul sentimentalismului romantic, Par-nassienii şi-au'refugiat foamea de absolut în „Frumos". Dar ce poate da un tablou, o carte sau o melodie minunată? — O clipă de uitare a urâtului vieţii, o clipă de suspensie a voinţii de putere, o clipă de absenţă a dorinţii. Atât creaţia cât şi con­templaţia estetică duc în definitiv la' negarea vieţii — căci viaţa e luptă, diviziune, limitare reciprocă.

Dacă nici arta nu poate da omului absolutul, ce sursă îi mai rămâne? — Idealismul moral, răspunde Kant şi oferă înfometaţilor de infinit faimosul său „Imperativ categoric", pe care dacă îi despoi de orice nuanţă sensibilă, de orice element afectiv, rămâne o formulă rece şi goală — poruncă a unei lumi inaccesibile nouă 1) — abstracţie, vid !

Odată calea absolutului obstruată de Kant, instinctul vital născoceşte noi trucuri pentru a salva omenirea dela desperarea de viaţă. „L'une des grandes ressources pour ceux qui ne peuvent plus croire en Dieu c'est l'attachement profond aux groupes sociaux".

Acum apare mistica progresului, iluzia devenirii infinite, cultul omenirii şi apostolul său Auguste Comte. Fireşte rolul micilor amănunte amoroase în compoziţia marii epopei poziti­viste ne e cunoscut şi nu se poate să nu stârnească o umbră de scepticism chiar în mintea acelora cari mai cred în obiec­tivitatea doctrinei lui Comte ; totuşi d-1 Vialle insistă prea mult asupra romanului său cu Clotilda de Vaux şi în genere asupra unor amănunte cari nu au nimic a face cu dorinţa de neant. Concluzia autorului? — Pozitivismul, ca şi celelalte încercări de salvare ale marilor gânditori, duce la neant, fiindcă ideea de devenire nu e decât o formă trucată a ideei de infinit iar „Uma­nitatea" pierde, în imaginat a lui Comte, treptat, toate atributele concrete pentru a îmbrăca sanctitatea şi rigiditatea visurilor trans­cendentale. Ar mai fi ceva de spus despre cazul lui Barres şi al adepţilor săi, cari îşi îngroapă setea de absolut, graţie determi­nismului istoric, în trecutul infinit al rasei, echivalent cu per­manenţa. Pe când misticii revoluţiilor sociale văd perfecţiunea în viitorul omenirii sub formă de egalitate absolută: „Nivelle-ment supreme, reve des faibles qui poussent leur besoin de se­curit^ jusqu'au neant".

') De data aceasta d-1 Vialle are dreptate, îndoită drepta te : 1. că există o contradicţie între „Critica raţiunii pure" şi „Catechismul raţiunii prac­tice" şi 2. că, în definitiv Kant cu raţiunile lui a secătuit gândirea omenească pe sute şi sute de ani. Poate, până ce Bergson a dat iarăşi drumul fluxului vital, descătuşind cugetarea şi reabilitând existenţa.

Page 78: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 462 -

Şi, în fine, ajungem la ultima reacţie a instinctului vital: individualismul, dus la extrema sa consecinţă, de Stirner. Logica individualismului e prezentată de d-l Vialle] pe cât de îndrăs-neaţă, pe atât de necesară; căci, dacă Religia îl amăgeşte şi societatea îl speculează, singura posibilitate de exaltare a eului este în propriul său cerc de acţiune. Ce poate fi mai preţios decât: Individualul, particularul „Unicul"? Toate valorile cari îl înconjoară îi datoresc existenţa: lumea, Dumnezeu, morala, deci toate pot devenii jucăriile lui. Nu mai există „păcat", fiindcă nu mai există nimic „sfânt". Iar moartea? „Ce-mi pasă de moarte, dacă nu o mai simt?" In fond sub toată sfidarea lui Stirner d-l Vialle descopere o mare neputinţă şi o mare tristeţe: e des­perarea spiritului, care poticnindu-se de incurabilele contradicţii ale vieţii strigă cât mai tare, ca să-şi facă curaj!

Ar fi interesant de ştiut de ce nu pomeneşte autorul ni­mica de Bergson şi cum interpretează el pe Nietzsche? Dar pentru cazul din urmă a consacrat o carte întreagă, în care, desigur, se va sili să arate că toată voinţa de putere a lui Nietzsche, toată vitalitatea lui debordantă se' sfarmă ca marea la poalele stâncei neant!

Să aibă oare d-l Vialle dreptate? Să nu fie nimic dincolo de dureroasele absurdităţi ale vieţii, decât neantul? Să nu în­tâlnească dorinţa, ridicată deasupra percepţiei şi a raţiunii, decât vidul?

Să fie adevărat că realizarea celor mai înflăcărate aspiraţii în dragoste, religie, morală este echivalentă cu moartea?

Cât de departe ebte specialistul nostru în filozofie de a înţelege ceeace depăşeşte raţionalul se vede din interpretarea pe care o dă cuvântului „Nirvana". Nirvana pentru el e neantul şi toate stările mistice pe care vrea să le reducă la neant, le compară cu Nirvana. Ori, dacă am asculta confesiunea unui simplu literat, fără studii speciale, care şi-a însuşit doc­trina budistă trăind-o, L. Hearn ne lămureşte „Nirvana nu este neantul, cum cred Europenii — Nirvana e viziune infinită etc. etc." — şi dacă sfinţii ar putea să se exprime în langagiul co­mun, ne-ar spune acelaşi lucru despre viziunile lor. Aceasta a fost însă veşnica infirmitate a misticilor: de a nu se putea ex­prima! De câte ori au încercat să comunice „cunoştinţele lor" au fost siliţi să adopte langagiul raţionalist, care omoară con­ţinutul sensibil, sugrumă adevărul trăit Intuiţia 1) nu se poate exprima decât prin sugestii, printre rânduri, pe alături de cuvinte

') E vorba de intuiţia supra-sensibilă, sau supra-intelectuală, desigur.

Page 79: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 463 —

— şi atunci încă nu o pot percepe decât spirite de aceeaşi na­tură, spirite care au trăit experinţe analoage, spirite permeabile unei realităţi transcendente.

Zadarnic se sforţează agregatul de Filosofie Vialle să în­chidă în 740 de pagini, împărţite sistematic, secretele aleşilor, cari s'au împărtăşit dela absolut — precum zadarnic a încercat Eduard Schure 1) în cartea sa de mare vâlvă (şi tot atât de mare format) „Les grands Inities" să capteze misterele celor mai her-Ynetice religii: din titlul cu atâtea promisiuni, cu nimic nu ne-am ales.

In schimb, dacă aţi cetit, din întâmplare, impresiile unui simplu pelerin în Tibet: Jean Marques-Riviere,2) veţi fi mai aproape de tainele magilor asiatici, veţi simţi mai bine fiorul lumilor oculte, fiindcă cel care scrie, le-a trăit! „Aimer d'abord, puis chercher â comprendre" sună înţelepciunea tardivă a lui Comte.

Ceeace rămâne valabil din cartea d-lui Vialle este con­flictul psichologic dintre raţiune şi instinctul vital: „Inteligenţa tinde să distrugă viaţa" — iată o afirmare incontestabilă. Rolul nefast al raţiunii 1-a'accentuat de altfel şi Comte, făcând-o res­ponsabilă de „disoluţia, seceta şi oboseala sufletului contimporan" — dar par'câ nimeni n'a dat alarma mai vie, ca d-1 Vialle — şi dacă în privinţa afirmaţiei sale „L'absoiu n'est qu'un autre nom du neant" am făcut rezerve, suntem de acord că „Inteligenţa eliberată de instinct şi afecţiune devine un principiu de anarhie, de desnădejde, de moarte"! „1! faut dompter Ia raison, puissance d'orgueil, de dissolution et de desespoir" !

Chestia e numai: cine poate?! Graziella Sotiriu

Nicolae Benchea, profesor: Stenografia şi scrierea cursivă. Contribuţia Ardealului la stenografia română. Braşov 1933. 8°. Pg. 46. Lei 15.

Stenografia, care în alte ţări a devenit nu numai pentru Corpurile Legiuitoare, societăţile culturale, întrunirile pu­blice etc, ci şi pentru întreprinderile comerciale şi industriale aproape tot atât de indispensabilă ca şi maşina de scris —• în Statele Unite ale Americei de Nord, de pildă, în 1930 erau circa 200,000 secretari-stenografi angajaţi în serviciul astorfe! de în-tregrinderi — la noi e încă departe de a fi apreciată după impor­tanta ei si, în consecinţă, îmbrăţişată cum s'ar cuveni.

') Acelaşi lucru s'ar putea spune şi de cartea lui Maeterlinck „Le grand secret" şi de toate încercările de acelaşi fel.

-) „A l'ombre des monasteres thibetains" şi „Vers Benares, la viile sainte".

Page 80: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 464 —

De aceea, broşurile de propagandă, ca cea a d-lui Benchea, trebue primite cu bucurie şi răspândite.

Reţinem din lucrarea d-lui Benchea numele primilor steno­grafi români ai Ardealului : Moise Branisce şi Demetriu Răcuciu, (bărbaţi cu studii universitare — primul fost prim-pretor, al doilea advocat — cari încă în 1863 au funcţionat ca stenografi oficiali la dieta ardeleană, iar mai târziu la conferinţele noastre naţionale); data 1864 când a apărut primul manua'l de steno­grafie română datorit lui D. Răcuciu şi mai reţinem pe primul-profesor de stenografie rom. în Ardeal, N. Mohan, care a func­ţionat la liceul ort. rom. din Braşov, (azi „A. Şaguna") de sub conducerea rarului educator Virgil Oniţiu, care introdusese acest studiu în clasele superioare.

Aici si-a însuşit si dl Benchea cunoştinţele si dexteritatea în ale stenografiei, ajungând la atâta perfecţionare încât putu, ca elev încă, să obţină diploma de stenograf şi, astfel, să-şi înlo­cuiască profesorul în anii şc. 1911 — 12 şi 1912—13.

B. *

Seria românească a colecţiei conferinţelor ţinute la Semi­narul limbilor romanice dela Universitatea din Beri n ne aduce în nr. 6 conferinţa d-lui prof. Sex t i l P u ş c a r i u despre „Influen­ţele culturale germane asupra poporului român".i)

E o strânsă dar limpede înmănunchere a înrâuririlor multiple — de ordin practic material sau de ordin spiritual —: pe care pilda vie a disciplinei şi muncii colective în interes comun: poporul german, a exercitat-o, în cursul vremurilor, direct sau indirect, asupra Românilor, în atâtea domenii de activitate — ştiinţă, literatură, arte, politică, meserii, industrie, etc. — fie prin elementul german conlocuitor, fie prin Români formaţi sufle­teşte la izvoarele culturii germane, în deosebi pe vremea regelui Carol I.

In bilanţul acestor influenţe se subliniază trei momente mai importante: 1. Impulsul luteran din sec. XVI la introducerea limbii româneşti în biserică, dând posibilitatea creării limbii noastre literare. 2. Pregătirea atmosferei favorabile în Ardealul veacului al XVlII-lea pentru Renaşterea noastră latină, genera­lizată în forme şi cu mijloace specific germane şi 3. înrâurirea romantismului german din sec. al XlX-lea care ne-a ascuţit sim­ţul critic, de discernământ şi ne-a rafinat gustul estetic prin transmiterea nouei culturi, E epoca lui Kogălniceanu, Maiorescu, Eminescu.

) „Deutsche Kultureinfliisse auî das Rumănische Volk", lena und Leipzig Verlag von Wilhelm Gronau, W. .Agricola 1933. 23 pg. 60 Rpf.

Page 81: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 465 —

Deşi rezumativă — cadrul unei conferinţe nici nu per­mitea o desvoltare mai amplă a subiectului —'dl S. P. găseşte totuşi prilej de a atinge, măcar tangenţial, şi momente mai puţin cunoscute, dar caracteristice pentru vremea lor, cum sunt: ideia lui C. Conache (1777—1849), că literatura a r trebui învăţată în 1. germană, — redactarea în 1. geimană a procesului verbal dela constituirea primei societăţi rom. ştiinţifice: „Soc. medicilor şi naturaliştilor" din lasi, cu 12 abonaţi pentru revista societăţii, toţi străini (11 Germani şi 1 Francez), — chemarea la 1813, din partea guvernului dela laşi, pentru redactarea unui cod de drept civil a juristului braşovean Christian Flechtenmacher, al cărui fiu, Alexandru Flechtenmacher a fost cel dintâiu muzician ta­lentat şi temeinic pregătit al României, — aducerea, la 1818, la Bucureşti, de către principesa Raluca a u n e i trupe teatrale ger­mane, care a reprezentat „Faust"-ul lui Goethe, „Hoţii" lui Schiller, „Fluerul fermecat" al lui Mozart . . . ş. a.

Dl Puşcariu, reîmprospătând în sinteza unei conferinţe le­gături care n'au putut lăsa nepăsători pe cei care l-au ast uitat, cum nu-i vor lăsa nici pe cei care-1 vor ceti, aduce indirect şi o bineven'tă contribuţie la recâştigarea unor simpatii şi, prin ele, la strângerea unor relaţii care nici nouă nu ne-au fost şi nici azi nu ne sunt indiferente.

B. *

Anuaru l l iceului „Em. Gojdu" din Oradea pe anii 1928—1930 întocmit de Teodor Neş, directorul liceului. Oradea 1933. Tip. Diecezană. Pg. 206.

După Anuarele broşurele cu statistici de profesori, de elevi, de note, cu repartiţii de materii, de ore, etc, din când în când şi cu înregistrarea ' vorbirii cu care a deschis sau închis anul şcolar domnul director — Anuare pe care nu le mai răsfoiesc decât părinţii pentru a verifica media obţinută de odrasla lor — par'că nu-ţ'i crezi ochilor când mai dai de câte-un Anuar din linia tradiţiei şcoalei ardelene de dinainte de războiu. Mă gân­desc şi acum, par'că cu mândrie naţională, d. p. la Anuarele voluminoase ale liceului rom. de aici, scoase an de an de di­rectorul Virgil Oniţiu, cu studiile remarcabile care se publicau în ele, — oglindă 'nu numai a recoltei de note ale elevilor ci şi a activităţii extraşcolare ştiinţifice, culturale, a profesorilor — stimulente d'e emulaţie pentru profesori şi pilde de urmat pentru elevii lor.

Astfel de Anuare azi sunt corbi albi. Şi cel al liceului „Em. Gojdu" dela Oradea e dintre acestea.

Cronicile anilor şcolari 1928<29 şi 1929/30 se restrâng la a treia parte a Anuarului, restul de două treimi (139 pg.) îl

Page 82: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 466 —

umplu două studii serioase. Primul, cum se cuvine, al directo­rului — care premerge întotdeauna cu pilda vie — şi despre care am vorbit în nr. 2 al revistei noastre, („Tâlcul notelor în licee"), — şi al doilea, al d. prof. Aurel Popa: „Lecturile parti­culare în licee" în care, după câteva consideraţiuni generale asupra învăţământului românesc — cu lacunele şi metehnele învăţământului superior, a Seminariilor pedagogice, a selecţionării organelor administrative şcolare şi a obligamentelor acestora (ţinerea de lecţiuni model şi conferinţe de informare a corpului didactic asupra problemelor care preocupă învăţământul) dă, în legătură cu ancheta Ministerului Instrucţiunii privitoare la lectura extra-şcolară a elevilor şi a efectelor ei „ca punct de plecare a unor măsuri de viitor", interesante concluzii şi sugestii desprinse din această anchetă, de care va trebui să se ţină seamă dacă vrem să dăm „altă îndrumare tineretului din scoale" şi să in­troducem „încredere, viată acolo unde si astăzi încă domneşte duşmănia dintre două generaţii".

Două pagini duioase închină d. Iosif Pogan profesorului Dr. Vaier Rusu, mort la 5 Martie 1929 şi unanim regretat de toţi, câţi au cunoscut pe acest adevărat părinte al elevilor săi, care, după ce şi-a luat doctoratul în botanică, la Viena, fiind om cu dare de mână, a intrat în învăţământ mai mult de dragul şcoalei si al ştiinţei decât din necesitatea unei profesiuni.

' ' ' B. *

L u c i a n P r e d e s c u : Intre nepricepere şi ştiinţă. Bucureşti. Tip. Izvorul, 1933. Pg. 15. Răspuns la obiecţiunile d-lui Dan Simonescu, făcute lucrării „Diaconul Coresi".

*

S e x t i l P u ş c a r i u : B. P. Haşdeu ca Hnguist. Extras din Memoriile Secţiunii Literare a Academiei Române. Pg. 8. Lei 5. O concisă, dar în acelaşi timp foarte luminoasă caracterizare a excepţionalului şi atât de originalului talent care a fost B. P. Haşdeu, cu toate rarile lui calităţi, dar şi cu defectele inerente parte vremii în care a muncit parte multilateralităţii activităţii sale, — şi aşezarea Iui „cu toată admiraţia, dar fără exagerări, la locul ce i se cuvine în istoria culturii noastre", aşa cum „perspectiva pe care vremea ne-a ajutat s'o dobândim, ne per­mite să-1 aşezăm".

Neobositul cercetător etnografic al pop. nostru d. G. T . N icu lescu -Varone , care, împătimit de cunoaşterea specificului nostru naţional, de mulţi ani îsi cutreieră tara ca să-1 prindă

Page 83: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 467 —

şi fixeze aşa cum se exteriorizează el în portul şi jocurile noastre naţionale, ne trimite o nouă lucrare a d sale: „Portal naţional românesc". Din unele judeţe ne dă portul femeilor, din altele pe cel a! bărbaţilor, ici-colo pe amândouă.

Lucrarea, de 53 pg., cu material inedit şi ilustrată cu 20 de fotografii, se încheie cu o listă de numiri de cusături, cu descrierea războiului ţărănesc de lemn din comuna Runcu (j. Gorj) şi cu un Glosar de cuvinte dialectale, referitoare la portul naţional românesc din vreo 10 judeţe.

Noua broşură a d-lui Niculescu-Varone, atrăgătoare nu numai prin grija şi conştiinciozitatea pe care le pune în stu­dierea portului, ci şi prin execuţia-i technică ireproşabilă, se înşiră între lucrările care merită relevate şi sprijinite. Mai ales că şi costul ei e atât de modest (20 lei), încât o face accesibilă şi pungilor mai subţiri.

*

Arhiva Someşană nr. 17 (150 pg.) se prezintă cu pre­ţioase contribuţii pentru cunoaşterea epocei Curuţilor (vremea lui Fr. Râkoczi II), privind ţinutul Bistriţei şi îndeosebi grelele încercări si suferinţe ale „eroului si şerbului necunoscut" care era bietul Român, — contribuţii întemeiate pe documente aflate în arhiva bistriţană de d. virgil Şotropa. Intre acestea, date de interes şi privitoare la tragedia vieţii Slovacului de origine

Johann Zabanius, care la 3 3 ani ajunge jude regesc şi comite al Saşilor, conferindu-i-se mai târziu de Leopold 1 şi rang no­biliar cu supranumele „Sachs de Harteneck" etc.

Foarte interesante informaţii despre felul cum îşi achita magistratul bistriţan datoriile contractate pe vremea Curuţilor, prin punerea la dispoziţia creditorilor a braţelor bieţilor Români someşeni, dintre cari unii, din pricina mizeriei ce trebuiau să'n-dure, îşi iau lumea'n cap, trecând ma> ales în Moldova şi lăsând uneori ţinutul în mare parte pustiu, cum îl lăsară şi după invaziuneâ tătară şi foametea (1718—1719) care urmă prădăciunilor.

De reţinut şi „suplica" Saşilor, din 1711, cu pretenţiile pe care le ridică:

Să nu se mai permită ca în teritoriul şi oraşele săseşti Maghiarii ori alte naţiuni excluse dela privilegii să poată cumpăra case şi moşii.

Toate datoriile Saşilor către rebelii Maghiari să fie anulate, reprimin-du-şi deja creditorii capitalul înzecit din dobânzile uzurare încasate în mod ilegal.

Naţiunei săseşti să i se acorde un moratoriu mai lung cu dobânzi d e 5 - 6 % .

Page 84: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 468 —

Să fie scutită de plata dijmelor fiscale. Rachiul produs de Saşi să nu fie impus, etc. etc.

Dacă nu s'ar indica anul, ai crede că ceteşti puncte din programele de supralicitare ale partidelor democratice de azi!

Tot aci ni se mai spune că la 1712, în urma molipsirii de ciumă a mai multor familii armeneşti, magistratul Bistriţei a aflat de bine să izgonească din oraş pe toţi Armenii — 231 la număr — cari, cei mai mulţi, s'au stabilit apoi în Gherla.

Dl Iuliu Marţian dă în facsimile şi in trad. românească un document din 145!) relativ la ţinutul Rodnei, privind şi o serie de sate din regiunea de jos a Someşului, document publicat în parte şi în „Rev. Istorică" nr. 7—9 din 1925.

Dl Iuliu Morariu îşi publică studiul, scos şi în broşură separată, despre puternica industrie rurala a piuăritului din Valea Zâgrii (ale cărei instalaţi' se înşiruie din comuna Mocod până în Poenile Zâgrii, pe o distanţă de vreo 15 km) — un în­semnat izvor de traiu pentru populaţia din basinul superior al Văii Someşului Mare — cu puternice legături şi cu regiunile limitrofe judeţului Someş. Ba se pare că acest piuărit ar fi creiat în trecut legături chiar cu Moldova.

Dl V. Bichigean continuă publicarea jalbelor provenite din satele „valahe" ale districtului bistriţean împotriva „impunerii, adunării şi administrării contribuţiunii, regeşti şi orăşeneşti, fă­cute contrar ordinelor regeşti, ca şi împotriva felului împărţirii dreptăţii şi administrării afacerilor civile şi economice".

Despre „Constituţia geologică a muntelui Heniu din Munţii Bărgăului" scrie d. Justin German; la istoricul bisericii din Leşu aduce câteva contribuţii d. Anton Coşbuc; iar d. 5/. Buzilă completează documentele bisericeşti publicate în nr. 15 al revistei.

* * *

Revis te . B r a ş o v u l L i t e r a r ş i A r t i s t i c nr. 8—9 (Iunie). In frunte,

dl /. Focşeneanu, într'un substanţial articol, scoate în evidenţă contribuţia Ardealului adusă ideologiei româneşti prin poetul şi ideologul Oct. Goga, relevându-i ideile fundamentale: realitatea rasei, ideia naţională, cultul păturii ţărăneşti, lupta contra străi­nilor, restabilirea valorilor, tradiţionalismul artistic şi sentimentul religios.

Toate acestea desprinse de idealul retrospectiv al marelui Eminescu şi de cel contemplativ-mistic al d-lui N. Iorga şi aduse în volbura prezentului plin de viaţă, străbătute de firul roşu al unui optimism înfăptuitor şi sub egida sacrată a ideii monarhice".

In nr-ul viitor se va'continua cu Lucian Blaga.

Page 85: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 469 —

Dl Cincinat Pavelescu, după confesiunea: „toată viaţa m'am socotit un liric (nu umorist satiric, cum îl clasează critica) şi am considerat epigrama numai ca o concesie pe care o făceam ac­tualităţii şi gustului public", dă un succint istoric al epigramei antice, insistând în deosebi asupra lui Marţial.

Dl 1. Al. B. Lemeny vorbeşte despre pictura lui Ed. Morres; Remarcăm dintre poezii fabula „Şarpele şi Satana" de d.

Cincinat Pavelescu şi traducerile din Goethe ale d-lui I. Al. B. Lemeny. Iar dintre lucrările în proză: „Domnul Aurel Al. Simio-nică" de N. Cantonieru. Cronici semnează D-na V. Branisce-Căliman si dd. I. Focseneanu, N. Cantonieru si P. Teodorescu.

* N-rul întreit 4—6 al rev. cernâuţene „Junimea Literară"

ne aduce Cuvântul regal rostit la 23'Mai a. c. la Universitatea din capitala Bucovinei; discursul festiv, ţ nut la aceeaşi Univer­sitate, de Dl prof. Ion I. Nistor, în ziua de 23 Martie, cu ocazia comemorării aniversării unui deceniu dela moartea istoricului D. Onciul; conferinţa, din aceeaşi lună, a d-lui D. Marmeliuc despre: „Clemenceau şi Demosthene". Tot în acest nr. d. N. Tcaciuc-Albu îşi continuă studiul despre „Viaţa şi opera lui Tudor Flondor", d. Liviu Rusu evocă figura lui Cipr. Porum­bescu, încadrând-o în explicarea atmosferei vieţei muzicale din Bucovina din a doua jumătate a sec. XiX, când începe afirmarea specificului nostru românesc, subliniind legătura organică a mu-zicei lui C. P. cu muzica pop. român: meritul şi valoarea mu­zicii lui Porumbescu.

Dl T. Prodan iscăleşte câteva amintiri din timpul anilor săi de elev al regretatului prof. I. Grămadă; iar Traian Chelariu, subtile observaţii asupra „fenomenului liric" în legătură cu sim­boliştii noştri şi cu lirica până azi neapropiată a marelui nostru Eminescu, a cărui frază lirică „îmbinare de ritm şi melodie şi semnificaţie larg umană, nu-ţi oferă (ca fraza altora) cuvinte cu meşteşug potrivite, nu e mozaic metric, ci strună vie".

Poezia, şi'n numărul acesta, bogat reprezentată prin gene­raţia tânără a Bucovinei.

Turismul, care în alte ţări a ajuns să fie considerat nu numai ca factor educativ ci şi factor productiv pentru stat, în­cepe să facă vădite progrese şi la noi. Un nou semn al acestui progres e şi apariţia revistei lunare „de turism şi sport", „Ro­m â n i a P i to rească" , care apare dela 1 Iunie în Bucureşti (s. VI. Str. Salvator 38), propunându-şi promovarea ideii, pe care vrea s'o servească prin „publicarea de monografii, prin descrieri cu subiect geografic, istoric, etnografic etc. prin publicarea de itinerarii de excursiuni, prin enunţări de sfaturi turistice, pentru

Page 86: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 470 —

ca drumeţia să nu însemne oboseală şi desamăgire ci din contră reconîortare fizică şi încântare sufletească precum şi prin posi­bilitatea de a pune în contact pe cititorii revistei cu diferite asociaţii de turism".

Răsfoind primele două nr-e, bogat şi frumos ilustrate, îţi vine într'adevăr să 'ncalţi bocancii, să-ţi iai sacul Ia spinare şi să-ţi faci uitate casă, nevastă, copii, profesiune.

Abon. rev. (de câte 40 pg. nr-ul) L. 200. O recomandăm tuturor îndrăgostiţilor de natură.

In ultimele două numere (5 şi 6) ale rev. „Or ientăr i" , observatorul obiectiv al realităţilor Românul şi creştinul (nu nu­mai prin botez ci şi prin convingeri) d. Const. R. Crişan, cu pă­trunderea psihologului pe care nu-1 seduc aparenţele, manife­stările de suprafaţă, disecă complexa problemă a Evreimes, „bu­ruiana afurisită pe care nici apa, nici focul, nici altceva n'o poate distruge, încurcându-se şi azi între picioarele marilor po­poare arice", punându-ne în gardă pe toţi „ca buruiana să nu se întindă prea tare pe lujerul tânăr al unui neam care-şi di­spută un real rol istoric la gurile Danubiului, până la a-1 înnă-buşi şi îndepărta cu încetul dela destinele sale, altoindu-i altă substanţă spirituală", indicând totodată şi remediul, mijlocul de apărare.

In afară de aceasta, revista din Moineşti strânge în pagi­nile sale un frumos mănunchiu de poezii, dintre cari unele (ca „Psalmi" de M. Oncescu, „Cerşetorul" de V. Puşcaşu, „Miezul nopţii" de Radu Nour) ar face cinste oricărei pretenţioase re­viste de capitală. Poezia în proză, de bună calitate, reprezentată mai ales prin dd. B. Iordan şi Gh. T. Constantinescu. Recen-siile: pe şleau, categorice, fără oblojeli.

In nr. 7 (pe Iulie), primit la încheierea acestui nr. al nostru, d. Const. R. Crişan, în cadrul cuvântării, vibrantă de suflet ro­mânesc, rostite la prima adunare gen. a Asociaţiei „Orientări", precizează rostul acesteia şi al organului ei de publicitate cu acelaşi nume: „de a promova unificarea sufletească a neamului, contopirea în marea albie a românismului a tuturor conştiinţelor conlocuitoare, integrându-le nesilit unui destin românesc'. Afirmă „necesitatea unităţii ţării pe baza conştiinţei naţionale, şi a con­ştiinţei creştine, cele două fundamente cari promovate în viaţa individuală, familiară, publică, singurele ne pot scoate la liman, ne pot vindeca de durerile clipei, ne pot da acea unitate, care înseamnă coheziune, tărie, optimism, credinţă, energie, curaj — valori creatoare în lume şi în timp".

Dl FI. V. Stanică, din mijlocul Secuimei „unde la fiecare pas te cuprinde incertitudinea asupra adevăratei stăpâniri po­litice", văzând violenţa agresivă a unor protejaţi de veacuri şi

Page 87: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

- 471 -

unde obrazul românesc trebuie să sufere toate palmele imper­tinenţilor", dă alarma ceasului al unsprezecelea, promiţând des-vălirea cauzelor şi complicităţilor cari macină prestigiul naţiei si al Statului. ' *

„ G â n d românesc" , nr. 2. (Iunie). D-l D. D. Roşea în prim-articolul „Mitul utilului" pune problema: dacă generaţia sa şi cele ce îi vor urma trebuie să venereze şi mai departe ca ex­clusiv diriguitor al destinelor civilizaţiei noastre de mâine mitul utilului, — al utilului imediat şi al acţiunii directe — accep-tându-1 ca pe un precept de sacrosanctă înţelepciune naţională, sau trebuie să-i slăbească domnia tiranică şi exclusivă, intru-nând în iocu-i: primatul spiritualului ? Şi, arătând cu degetul spre Occident, unde „spiritul în care s'a plămădit substanţa primă a civilizaţiei occidentale n'a fost cel din care a luat naştere maşinismul cu miturile şi superstiţiile", unde „exemplarul uman ideal care exprima aspiraţiile proiunde ale civilizaţiei europene a fost înainte de homo faber americanus, rând pe rând: omul religios, cavalerul, umanistul, filosoful, omul de ştiinţă desinte-resatâ" şi unde şi azi „activităţile spirituale neaservite utilului sunt considerate — prin înclinaţie intrată în instinct — ca va­lori omeneşti supreme", conchide la necesitatea adoptării unei alte scări de valori, a proclamării primatului spiritualului, fără a abandona, fireşte, complect utilul, dar reducându-1 la rolul lui de valoare subordonată: mijioc, nu scop. Şi aceasta din motivul că „substanţa şi calitatea culturii noastre de mâine şi locul ce ea îl va ocupa în cultura europeană, vor depinde de această atitudine" Căci noi „când vom intra în istoria civilizaţiei uni­versale, vom intra cu „Mioriţa", cu Eminescu, c'un Luchian şi nicidecum cu Mihai Viteazul sau cu Brătianu, oricât de mari ar fi meritele lor pentru noi".

Dl I. Breazu conturează personalitatea prozatorului nostru ardelean „izvor de sănătate etică şi etnică": I. Agârbiceanu.

Despre „Unificarea legislativă" vorbeşte d. Emil Puşcariu. Cronica literară o susţine d. I. Chinezu, iar pe celelalte le sem­nează dd. Ol. Boitoş, D. Todoran, L. Daniello. Dările de seamă le iscălesc: G. B. D , Th. Capidan, A. Decei.

* Nr. 2 (pe Apr. Iunie) al „ A r h i v e l o r Basarab ie i " , cea mai

de seamă revistă dintre Prut şi Nistru, ne aduce informaţii (de d. T. G. Bulat) despre „gestul' de largă umanitate" a membrilor Divanului Moldovei din anii 1810—1811, relativ la Ţiganii dom­neşti din Moldova; — scrisori, cu preţioase amănunte, adresate lui 'B. P. Haşdeu, Ia 1886, de avocatul acestuia C. Kiriac (de d. I. G. Pelivan); date privitoare la „Evoluţia cercetărilor preisto-

Page 88: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 472 —

rice — paleolitice din România NE şi rezultatele obţinute" (de d. Nic. N. Moroşan); — dovezi despre străvechea stăpânire românească asupra pământului din umbra cetăţii Hotinului (de d. T. G Bulat). Diferite ştiri scoase din Arhiva consiliului epar­hial din Chişinău, comunică d. C. N. Tomescu, iar d. L. T. Boga patru zapise, păstrate Ia Direcţiunea Arhivelor Statului din ca­pitala Basarabiei. Dl T. Porucic continuă lexiconul termenilor entopici din 1. română în Basarabia.

* „ F ă t - F r u m o s " Nr. 2 (pe Martie-Prier) 1933, aduce o vi­

oaie scrisoare din 1882 a lui Cipr. Porumbescu, cu impresii ne­uitate, din Lugoj; pagini colorate, pline de expresie, din 1914, despre „minunile zugrăvelii" dela Voroneţ, de d. Leca Morariu ; texte istro-române, în continuare, de acelaşi, şi sfârşitul „pove-stei c'un fecior de împărat', de P. Iroaie. De încheiere, recensii şi cronici. Nrul 3, închinat lui Cipr. Porumbescu, cu articole de dd. Victor Morariu si Leca Morariu.

* „ M i l c o v i a " , revistă de studii dela Focşani, voi. 1—2.(1932)

îşi închină 50, din cele 126 pg. mari, memoriei lui Duiliu Zam-firescu, dela moartea căruia s'au împlinit 10 ani. In afară de articolele privitoare la D. Z., semnate de dd. Marin Simionescu-Râmniceanu, Ion Pillat, Ion Diaconu şi Pimen Constantinescu, dl V. P. Arbore dă „însemnări culese de pe marginea cărţilor bisericeşti, din Focşani"; Ion M. Gane despre „Tipografii râm-nicene"; Mihail Popescu: „Contribuţiuni la istoricul şcoalelor publice din Focşanii-Moldoveni şi Munteni; N. Al. Rădulescu: „Călăuza oraşului Focşani".

* Nrul dublu 3—4 (pe lulie-Oec.) 1932 al revistei clujene

trimistriale de studii şi anchete social-economice „ O b s e r v a t o r u l soc ia l - economic" , se prezintă cu un bogat, variat şi select program. Colaborează d d : Ion Răducanu (Depresiunea econo­mică mondială în comparaţie cu depresiunile trecute), Dr. Sabin Opreanu (Problemele de Geografie economică în Munţii Apu­seni), G. Aloroianu (Imperativele morale în perioada crizei eco­nomice actuale), Victor Jinga (România în faţa prefacerilor), M. Dimitrescu (Câteva trăsături caracteristice ale învăţământului su­perior), Yasuharu Aoky (Manciuria şi interesele japoneze), Dr. I. Gârbacea (Conversiunea agricolă), D. Voina (Din trecutul şi realizările „Reuniunii comercianţilor, industriaşilor şi meseraşilor Români din Cluj şi jud. Cluj), l'ng. P. N. Panaitesc'u (Industriile

Page 89: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 473 —

mici). Cronică şi recenzii. Red. şi adm. Cluj, Str. Minerva No. 9. Abon. anual Lei 250. Pt. autorităţi etc. şi în străinătate Lei 500.

Arhivele Olteniei nr. 65—66 (pe Ian.-Apr.) 1933 ne aduc conferinţa d-lui prof. N. lorga: „Craiova şi Unirea", ţinută în 1907 la'Craiova şi publicată în „Floarea Darurilor" din'acel an, împrospătându-se în amintirea celor de azi „o Unire mai veche decât cea din 1859: Unirea celor cinci judeţe ale vechii Bănii cu Principatul Ţării-Româneşti", în cadrul căreia însă „judeţele de peste Olt" nu încetară, chiar sub stăpânirea Domnilor din Argeş, să-şi păstreze „veacuri întregi privilegii care samănă destul de bine cu autonomia".

Republicarea, azi, în revista craioveană, a vechii conferinţe se datoreşte îndemnului care o încheie: „Vechiul Scaun al Domniei oltene are, supt raportul politic, în urma rătăcirilor tre­cutului, o datorie de plătit, acuma când e vorba de altă Unire, cea socială, între clasele răzleţe sau duşmane, si de marea Unire a neamului ' .

Intre figurile evocate de dl lofga găsim şi pe Braşoveanul de naştere Gheorghe Fontanin căruia i se încredinţase condu­cerea şcolii din Craiova încă din Decemvrie 1851 „cunoscut prin patima' lui de a latiniza numele şi de a „curaţi" limba, dar şi prin marile servicii pe care, într'o foarte lungă activitate, Ie-a adus învăţământului craiovean". Ni se mai spune despre el că „purta titlu de inspector al Colegiului său, cum se zicea acuma Gimnaziului în care dădea lecţii de limba latină. II chema, cu numele de familie, Marin, şi, 'pentrucă neamul său ar fi venit din satul romănăţean Fântânele, îşi zicea în frumoasă formă clasică: Marin Fontaninu. Cu amândouă aceste nume îl găsim pomenit în actele Revoluţiei dela 1848. El s'a născut însă în Braşovul emigraţiei româneşti din vremea Eteriei la 1825 . După ce urmă la Saşii din Sibiu şi la Universităţile, atunci de-o po­trivă de latine, ale Pestei şi Vienei, el veni înapoi între Oltenii săi, fără să fi fost chemat din Ardeal, căci numai după câţiva ani fu numit profesor de Guvernul lui Vodă Şt rbei. Îşi căută netulburat de lucrul său folositor pentru cultură, până pe vremea Ruşilor, când fu dat peste graniţă. Deş : n'a scris decât Introdu­cerea în geografia dela 1855, el a meritat prin fapta sa cultu­rală alegerea ca membru al Academiei la 1870".

Dl Al. Bârcăcilă, dir. lic. „Traian" din T. Severin, cu pri­lejul aniversării unui centenar din noua viaţă a capitalei jude­ţului Mehedinţi, ridicată pe ruinele zidurilor Drubetei daco-

Page 90: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 474 —

romane, ne evocă „Trei veacuri de viaţă medievală" scursă în jurul acestei porţi a Europei centrale. 1)

Pr. T. Bălăşel dă, în cont, după un ms. de pe la începutul veacului al 19-lea „Vechi texte bogomilice găsite prin Oltenia", prof. loan Jozsa, din Odorheiu, câteva pagini din activitatea pedagogică desfăşurată în Capitala Olteniei de Ordinul Piari-ştilor, iar d. II e Chiriţă ne vorbeşte de „Ultimii boieri Brân-coveni": 1. Manolache Brâncoveanu (fiul lui Const. Brâncoveanu al IH-lea) venit la Braşov, în 1802, împreună cu Domnul Mihai Suţu, unde şi moare la 24 Aprilie 1811, fiind înmormântat „cu mare pompă, la biserica din Cetate" şi 2. Nicolae Brâncoveanu. Amândoi cu roluri destul de importante în istoria ţării lor, primul dobândind şi o cultură superioară.

Despre sarcofagiile de piatră dela Romula scrie d. D. Tu-dor, iar despre nouăle cercetări şi descoperiri arheologice din Mehedinţi d. D. Berciu.

Partea a doua a revistei cuprinde documente privitoare la Oltenia şi pagini bune de literatură, introduse de un judicios articol al' d-lui C D. Fortunescu despre revistele de provincie, pe nedrept ignorate dacă nu hulite de presa şi critica Capi­talei care se consideră „drept umbilicus mundi al minţii româneşti".

* Convorbiri Literare nr-ul de pe Aprilie cu articole sem­

nate de dd: C. Rădulescu-Motru (Filosofia în România veche), Paul Zarifopol (Adevărul poetic), Mircea Florian (Pentru a în­ţelege filosofia contimporană), Radu Budişteanu (P. P. Carpi, P. V. Haneş (Date despre A. Pumnul, T. Cipariu, S. Bărnuţ şi Gh. Bariţ. scoase din registrele liceului din Blaj), D. Nanu (Atalia de I. Racine, în cont.).

La nr-ul de pe Mai colaborează: Aida Vrioni (Regina Elisabeta), B. Slătineanu (Contribuţiuni Ia studiul originii cera­micei româneşti), L. Diculescu (Colocvii între critic şi artist), Th. Simenschi (Panciatantra, cartea a treia), Al. A. Stamatiad (Din lit. chineză) etc.

Iar la nr-ul de pe Iunie: dd. I. Petrovici, P. Zarifopol, M. Florian, S. Tzigara-Samurcaş, I. Arapu, B. Stătineanu ş. a.

i) Severinul e căutat şi de neguţători braşoveni pentru trecere către oraşele Ungariei şi Adriaticei.

Dan Vodă 11 (fiu! lui Dan I, 1420—1431) dă Braşovenilor dreptul „să negoţească ori-ce marfă, prin toată ţara . . . dela Porţile de Fier până la Marea cea mare . . .; şi trecând Braşovenii peste Dunăre . . . să dea dela o sută trei" (p. 33, după Tocilescu).

Page 91: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 475 —

Revista Institutului Social Uanat-Crişana, Timişoara. Anul I. No. 1. (lan.-Febr. 1933). Apare bilunar. Director, Dr. Cornel Grofsoreanu; redactor, 1. Miloia. Red. si Adm.: Automobil Clubul R. R! et. II. Abon. Lei 200 anual.

Programul Institutului: „Cercetări sstematice în toate do­meniile vieţii româneşti din aceste părţi, documentare cât mai largă a zilei de astăzi, adâncirea trecutului şi reliefarea pulsa­ţiei româneşti cuprinsă în cadrul social respectiv, predominând în toate cercetările statistica şi arhiva". Iar Revista Institutului vrea să fie „icoana fidelă a străduinţelor îndreptate către cu­noaşterea oamenilor, stărilor şi faptelor sociale din trecutul şi prezentul acestei părţi de Ţară". La nr-ul prim colaborează dd. C. Stoicanescu, Traia'n Topliceanu („Rolul social al Preparandiei dela Arad — 1812") Oct Lupaş („Mircea Vasile Stănescu"), C. Grofsoreanu („Criza capitalismului"), M. Feneşanu („Criminali­tatea"), Tr. Birăescu („Factorul economic în Banat"), Gh. Ata-nasiu („Ce putem face pentru copiii surdo-muţi"). Condiţiile gra­fice, de remarcat.

* Analele Brăilei. Revistă de cultură regională. Fondator şi

director Ing. Gh. T. Marinescu. Red. şi adm. Brăila, Str. Băiei 1. Abon. anual 240 Lei. Pentru instituţii L. 500'— No. 4 (pe O c t -Dec. 1932) relevă contribuţia efectivă a revistei, după încheierea a 4 ani de activitate, la creiarea prestigiului cultural de azi al Brăilei, precizându-i şi rolul specific ce-1 are de împlinit acest oras în ansamblul vieţii naţionale.

Tot în acest nr., d-1 Dr. P. Cosac-Brăila publică „Obiceiuri, credinţi, superstiţii şi leacuri băbeşti din jud. Brăila în legătură cu medicina", iar prof. Gh. Mihăilescu ne comunică Contractul încheiat între primăria oraşului şi antreprenori, privitor la con­struirea actualului cheiu al portului Brăila.

„Făt-Frumos" n. 1 pe lan.-Febr. a. c. aduce duioase amintiri despre fostul profesor dela lic. din Suceava Iosif Flaişer (f 1900) — regretatul filolog şi arheolog care a condus să­păturile Cetăţii sucevene, a completat monografia lui C. A. Romstorfer privitoare la Cetatea Neamţului, a întemeiat Muzeul din Suceava etc. —; texte istro-române, comunicate, în conti­nuare, de*L. Morariu; un pilduitor articol despre istoricul şi despre perfecţionarea la care a ajuns teatrul de păpuşi în Ceho­slovacia, ţară care numără azi peste 2000 de astfel de teatre.

De reţinut informaţiile că teatrul special de marionete „Rise Loutek" (împărăţia' marionetelor) e cea dintâi clădire de

Page 92: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 476 —

acest fel în Europa şi că numai în acest teatru modern s'au dat în ultimii patru ani 520 reprezentaţii, vizitate de 125.000 spec­tatori şi că tot acest teatru pregăteşte pentru actualul sezon şi o piesă — compusă după basmele româneşti, cu muzică româ­nească — de artista cântăreaţă Vera Mora (Carolina V. M. Şesan) în colaborare cu artistul dramatic M. Pilat.

Frumoase pagini mai vechi (1913) despre bogăţia muzeului Moldovei, cum numeşte semnatorul lor (d. L. Morariu) ctitoria lui Ştefan cel Mare, Mănăstirea Voroneţului.

Dr. C. Ambrojevici ne descrie „Un jilţ din neoliticul târziu al Basarabiei de Nord", destinat cultului religios, servind însă şi de tron, care, prin faptul că s'a păstrat întreg, e menit a în­tregi informaţiile cercetătorului ucrainean N. Makarenko privitoare la acest fel de tronuri, exemplarului desgropat de acesta în Ucraina lipsindu-i spâteaza.

*

A te încumeta azi, când periodicele noastre cu rădăcini vechi şi cu un trecut la activul lor, care nu numai îndreptăţeşte ci obligă chiar la susţinerea lor în viaţa, abia-şi înnoadă zilele, să porneşti o nouă revistă — şi încă în nemijlocita vecinătate a uneia cu prestigiul revistei sucevene „Fât-Frumos", al cărei program nu exclude pe al nouei publicaţii, — constituie, fără îndoială, o mare îndrăsnealâ şi o mare încredere, atât în forţele proprii cât şi în sprijinul publicului.

D-1 prof. Gh. Maxim dela Burdujeni nu s'a izbit încă, se pare, de pragul decepţiilor, care să-i înţărce încrederea avansată viitorilor abonaţi şi să-i rateze aripile avântului. O dovedeşte lansarea primului nr. din „ C r a i n i c u l C e t ă ţ i i " , revistă lunară de „Literatură-lstorie-Artă-Stiintă-Viată socială si economică'.

Cei mai cu experienţă se 'ntreabă însă nedumeriţi dacă „dorul de muncă" şi „nădejdea de a putea coordona forţele ti­nere creatoare, îndreptându-le, sub sfaturile celor mai în vârstă, către acelaşi ideal: cultura", nu aveau uşa larg deschisă la „Junimea Literară"? Şi nu aveau la 'ndemână coloanele rev. sucevene „Făt-Frumos" ? De ce areastă fărăm ţare de puteri într'o vreme când mizeria strânge şi baierile pungilor altă dată darnice, impunând nu risipirea ci concentrarea cea mai strânsă în jurul steagurilor care nu s'au plecat încă? Are d-1 Maxim ambiţia de a face şi d-sa cunoştinţa „pomanagiilor cul­turali"? Nu era mai bine dacă aportul — colaboratori şi abo­naţi — de care dispune , Crainicul Cetăţii" îl trecea celorlalte două reviste, care fac atâta cinste Bucovinei?

Noi prevedem rezultatul: o anemiare financiară a acestora, prin defalcarea câtorva abonaţi ai lor, — sperăm, puţini — re-

Page 93: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 477 —

zu'tat care nu va aduce însă măcar satisfacţia asigurării vieţii nouei reviste. Judecăm lucrurile, dela distanţa la care ne găsim, nepreocupaţi de consideraţii lăturalnice, care se pun, poate, acolo.

Am dori să fim proroci mincinoşi — cum n'am fost în alte cazuri similare — împlinindu-se nu profeţia noastră ci speranţele d-lui Gh. Maxim care, prin studiul publicat în revista noastră, ni-e prea aproape, ca să nu-i urmărim sforţările cu toată sim­patia. Nr. 1. (20 pg.) e închinat lui Cirrian Porumbescu. Abo­namentul anual 100 lei, numărul 10 lei. Tot ce priveşte revista se va adresa d-lui Gh. Maxim, profesor, Burdujeni (Suceava).

B. *

„ J u n i m e a L i t e r a r ă " nr. 1—3 (1933). In primul articol „Se întrevăd zorile" dl Ion I. Nistor, în ajunul împlinirii a 30 de ani dela apariţia primului nr. al revistei, face un scurt bilanţ al in-tenţiunilor iniţiale şi al realizărilor, fixând şi ţinta pentru viitor a revistei: „de a inaugura o mişcare literară în Bucovina, care să fie în stare de a ne scoate din indiferentismul şi letargia în care trăim încă şi astăzi după 15 ani dela Unire". De aceea pa­ginile ei „vor fi larg deschise pentru creaţiunile literare ale ti­nerei generaţiuni".

Dl D. Marmeliuc vorbeşte despre portretistul literar şi memo­rialistul politic dl I. G. Duca, iar înal t articol, despre preţiosul co­laborator al „J. L." „cărturarul blând, modest şi onest, cu vorba aşezată şi cu judecată chibzuită, care a fost profesorul, scriitorul şi' filosoful Vasile Gherasim", decedat la 12 Febr. a. c.

Dl N. Tcaciuc Albu publică începutul unui studiu despre „Viaţa şi opera lui Tudor Flondor". Restul versuri, două bucăţi de proză, cronică şi dări de seamă.

* „S iebenburg ische V i e r t e l j a h r s s c h r i f t nr. 1 pe Ian.-Mart.

şi nr. 2-3 (Apr.-Sept), Sibiu, Krafft & Drotleff. *

A r h i v a , nr. 4 (Oct. 1932) şi 1-2 (Ian-April 1933). Iaşi.

Şcoala şi F a m i l i a de M â i n e , nr. 55—56 (Mai-Iunie) Bu­cureşti stf. N. Bălcescu 2.

M a c e d o n i a nr. 1-3 şi 4-5., Bucureşti, Pictor Grigorescu 8. *

Page 94: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 478

Neamul Românesc pentru popor, nr. 12, Buc. Bulev. Schitu Măgureanu 1.

Poporul Românesc, nr. 11 şi nr. 12, Gara Chitila, jud. Ilfov. *

Parlamentul Românesc, nr. 118—120, număr festiv în­chinat Micei înţelegeri, cu colaborarea d-lor: lorga, Duca, Goga, Dr. Lupu, Al. Lapedatu etc.

La Nr. 121—123, închinat unificării codurilor României, co­laborează dd: M. Popovici, Al. N. Gane, Al. Stircea, St. Popescu, A. C. Cuza, C. Al. Viforeanu, I. Gr. Perieţeanu, I. V. Vâljean, I. lonescu-Dolj, Dinu C. Arion, I. V. Gruia şi mulţi alţii.

Revista Scriitoarelor şi Scriitorilor Români nr. 5—6 (pe Mai-Iunie) în 24 pg. cu 23 colaborări, între cari: Dnele Aida Vrioni, Marg. Miiller Verghy, Sanda Movilă şi Dnii 1. D. Rădu-canu, Teodor Scarlat ş. a. Directoare D-na Aida Vrioni. De ce directoare, la plural, şi nu directoară, la sing.?

* Grai Moldovenesc, nr. 9—13 (Iunie). Red. Iaşi, Lascar

Catargiu 55. *

„Şcoala şi Viaţa Ilfovului", rev. locală de pedagogie şi cultură generală. Anul I nr. 1. Nu-şi dă nici adresa nici costul abonamentului. La nr. prim colaborează dd. Gr. Anghelescu (des­pre cursul complimentar), I. Stoian (Învăţământul primar în Franţa. In raport cu comuna), Al. I. Bogdan (Câteva tipuri de copii greu de educat), St. Stoian (Ideia regionalistă în noul proect de lege al înv. primar), V. Nenciu (Cooperaţia în şcoala primară), M. Catrinu (Conducerea de sine a clasei). La sfârşit, cronică si note.

*

Dela Redacţie. „Scrisorile vechi", din lipsă de spaţiu, se vor continua în n-rul viitor.

Dela Administraţ ie . Cerem scuze On. abonaţi cari îşi leagă colecţiile rev. pentru inconvenientul ce li-1 cauzăm cu schimbarea hârtiei. Am fost nevoiţi să înlocuim cu hârtie indigenă, mai scumpă, hârtia adusă până acum din Viena, în urma dificultăţilor mari cari se pun în calea importului.

o°°o °o<,°

Page 95: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 479

SPRIJINITORI pe anul 1933. Dr. Ciura Vas., notar public, Sighişoara Lei 40.— Dr. Colbazi Emil, med. primar de spital, Braşov „ 240.— Dr. Curta Eugen, medic-colonel, Tg-Mureş „ 40.— •f Gamber Lazăr, col. î. r., Orşova „ 40.— Ionică Ioan, ing. dir. de fabrică, Braşov „ 500.— Lapedatu I., dir. Banca Naţ., Bucureşti „ 240.— Peteu I., comerciant, Braşov „ 110.— Dr. med. Popa Ioan, fost primar, Sf. Gheorghe „ 100.— Şchiopul Iosif, ataşat de presă, Berna „ 100.— Dr. Stoian Aurel, medic, Bran „ 80.— Ing. Stoicovici Vincenţiu, Bucureşti „ 40.— Dr. Ţeposu Emil, prof. univ., Cluj „ 40.— Dr. Voicu C , primarul Munic. Braşov „ 80.— Zernoveanu Nic , dir. „Soc. de cărb. Petroşani" Buc. „ 500.— Ing. Ulescu Alexandru, Braşov „ 240-—

Aducem mulţumiri sprijinitorilor de mai sus ca şi d-lor: Ing. Comanescu C, Braşov, pentru al 5-lea abonament nou. Mureşianu A. Aurel, Braşov, pentru două abon. nouă. Vintilescu Mircea, advocat, Bucureşti, pentru două abona­

mente nouă.

ABONAŢII care şi-au mai achitat abonamentul

P â n ă la 1 Mai 1933. Banciu Ilie, adm. fin., Cahul. Puşcariu Ioan, înv., Braşov. Dr. Blaga I., protopop, Braşov.

P â n ă la 1 Iul ie 1933. ° r . Blaga L notar public, Sibiu. Casina Romana, Braşov.

Adm. Domeniilor A. Mocsonyi, Vărădia. C o s m a R o m ; r e y Ş C Q l a r ; B r a ş o y

Baboie N., profesor, Braşov. C u r c â G h > > p r o c u r i s t A l b i n a ; B r a ş o v .

P â n ă la 1 Sept . 1933. Dr. Curta R., advocat, Agnita. Mateescu N. C. prof., R. Vâlcea. Cuteanu Gh., prefectul jud. Braşov. Popa Moise, restaurateur, Braşov. D r - D e ° u P., preot, senator, Braşov.

Deppner H., dir. de bancă, Braşov. P â n ă l a 1 Nov. 1933. D j r ş c o a l e j p r j m a r e > Braşov-Tocile.

Dr. Hossu-Longin Fr., adv., Băseşti. D j r , i c_ ) A , P a p i u l l a r i a n u . , ; T g . M u r e ş . P â n ă la 1 I a n u a r i e 1934. Dir. Şc. com. sup. Timişoara I.

. ,. o „ , , . ,„ Pr. Dure Const., prof., Lugoj. Axentie S. Corn., adv., fost cons. la ' F ' f J

N . " , . , T- . • Florea Val., şeful cont. rud. Braşov. Curtea de Apel, Timişoara. „ , „ [. „ A „ „ T . T - . . .. , r . ( - D « „ Geles E., dir. Şc. sup. de Arte şi Me-Axentie Titus, dir. gen. la Otic. Ban- ..'

cilor Populare, Bucureşti. s e n l » Braşov. Baboie Gh., şef-cont. Albina, Braşov. Giurgiu Oct., profesor, Braşov. Dr. Balcăş Gh., advocat, Braşov. Lt. col. Hociotă I. prot. mii., Braşov.

Page 96: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

— 480 —

Hodârnău M., protopop, Braşov. Lupan Aurelia, înv., Braşov. Mareea D. insp. şc. î. r., Braşov. Dr. Median Gh., advocat, Braşov. Mereţ Vas., preot, Braşov. Micudă V., subrev. ş c , Braşov. Dr. Moşoiu I., not. public, Braşov. Munteanu P., advocat, Braşov. Navrea Dragoş, profesor, Braşov. Noaghea 1., med.-vet., Braşov. Pr. Popa I., prof., Braşov. Popa T., căpitan, Braşov. Ing. Popescu C. insp. CFR. Braşov. Popovici Gh., casier Albina, Braşov. Dr. Puşcariu I., medic-şef al Spit. Oft.,

Braşov. Socaciu E., secr. gen. al munic. Braşov. Suciu )., adv., fost primar, Braşov.

Suru AL, dir. Abatorului, Braşov. Ing. Ulescu Alex., Braşov. Vlaicu Radu, comerciant, Braşov.

P â n ă la 1 Mai 1934. Banei u Paraschiva. Sălişte. 1

Ing. Coşereanu I., Braşov, ing.Crăciun Baiu, insp.silv. î. r., Zârneşti. Dir. Şc. prim. de Stat No. 4. Braşov. Givulescu Pr., protopop. Radna. Moşoiu I., dir. lic. Şaguna, Braşov. Ing. Vătăşan Ovidiu, Braşov. Vintilescu Mircea, adv., Bucureşti. Zernoveanu V. lt-col., Braşov.

P â n ă Ia 1 Iulie 1934.

Dr. Nicoiau Şt., prof. univ. Bucureşti. Ing. Pop Gh., Braşov. Tăslăuanu Oct., fost ministru, Bucureşti.

Se mai confirmă primirea sumelor restante dela d-nii: Belindescu Şt. corn., Braşov. Preşmerean Gh., prof., Braşov. Dr. Petrescu P. Horia, secr. Astrei, Sibiu.

S u n t în r e s t a n ţ ă : (Continuare)

Astra — Bod Astra — Săcele Astra — Sâmpetru Astra — Zârneşti Ardeleanu Rom., înv. dir., Braşov Badiu Andr., preot, Măeruş Crăciunel I., Braşov Tomas Mircea, preot, Tohanul v. Dr. Crişmariu, adv., deputat, Timişoara Goicea Andr. înv., Hărman Dr. Sotir Const., adv. Cluj Leucă Petru, preot, Satulung, Negru Sofr., funcţ. Albina, Sibiu Petruţiu N., funcţ. Albina, Sibiu Şuraru D., înv., dir. Ghimbav Marian Livîu, dir. de l ic , Chişinău Dr. Cosma N. Traian, adv., Beiuş Odor N., prof. Turcheş Dir. lic. „Petru şi Pavel", Ploeşti Dir. lic. „Avram Iancu", Brad Dir. lic. „Carol I.", Craiova Dir. lic. „Radu Negru", Făgăraş

(Cont. în nr. viitor).

1. V. 1 9 3 2 - 1 . V. 1933 1. 1. 1932—1. V. 1933. 1. I. 1932— azi 1. V. 1 9 3 2 - azi. pe doi ani

pe 3 ani. pe 2 ani şi jum.

l" I . " l 9 3 0 - 1 . V" 1932. 1. I. 1932— azi

Page 97: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor
Page 98: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

3. Dacus pileatus Muzeul Vatican, Roma

4. Capete de prizonieri „daci"

5. în muzeele din Roma

Page 99: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

CIPRIAN PORUMBESCU. la vârsta mijlocie.

Page 100: ŢARA BÂRSEI - BCU Clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · ŢARA BÂRSEI APARE LA DOUĂ LUNI ODATĂ SUB CONDUCEREA PROFESORULUI AX. BANCIU Administraţia } Str- Mureşenilor

Corul bisericii Sf. Nicolae din Braşov. Comemorarea operetei „Crai Nou", 50 ani dela premiera ei. Martie 1882 — Martie 1932.