ARADU, 9/21. Aprile 1889. Nr. Î S .

BISERIC'A si SCÓL'A. Foia bisericésca, scolastica, literara si economica.

Iese odată in septemana: DUMINECA.

2BETXULU ABONAldENTTJLUI. Pentru Austró-TJngari'a :

F» mm anu 5 fl.—cr., pe V2 1 1 1 1 1 1 2 fl. 50 cr. Pentru Romani'» si atrainetate:

Pe unu anu 14 fr., pe jnmetate ana 7 franci.

P R E T I U L U I N S E R T I U N I L O R U : Pentru publicatiunile de trei ori ee contienu cam 150 cuvinte 3 fl.; pana la 200 cuvinte 4 fl.;

si mai sus 5 fl. v. a.

Corespondentiele sè se adreseze Kedaetinnei „ B I S E R I C ' A s i SCÓL'A ."

Br banii de prenumeratiune la TIPOGRAFI'A DIECESANA in ARAD.

3îr. 1475.

i o A i r , din indurarea lui Dumnedieu episcopu diecesanu alu Aradului, Oradii-mari, lenopolei s i àlu Halmagiului, p r e ­c u m s i a l u parii l o ru adnesate d in Banatulu-Tîmisianu. Iubitului cleru si poporu, si iubitiloru deputati ai sino­dului nostru eparchialu : dam si mila dela Dumnedieu

Tatalu si Domnulu nostru Isus Christosu!

Gu provocare Ia §§-i 89 si 90 din Statutuiu organico, convocamo Sinodulu nostru eparchialu ordi­naria ala diecesei Aradului, la biseric'a nòstra cate­drala de aici, pe Duminec'a Tornii, adecă pe 16/28. Aprile a. c , Ia 9 óre diminétia, in care de dupa se-versirea servicinloi «livinu, va nrmâ deschiderea Sino­dului in sal'a Seminarinlui diecesanu.

Dupa cari invitanda pre toti domnii deputati si astfeliu si pre T i i Domni'a Ta la siedintiele sinodali, s ì impartasindu tuturora binecnventarea nòstra archie-xósca, am remasu

A r a d , 8/20. Aprile 1889.

Alu tuturora de tot binele voitoriu :

Io anu Metianu, m. p . Episcopulu Aradului.

In diu'a Inviiàrii Domnului. Di de bucuria este diu'a inviiàrii Domnului pentru

intréga lumea crestina ! Trei sunt cu deosebire momentele, cari făcu din

acesta di o serbatóre a serbatoriloru. Mil'a si indurarea lui Ddieu se aréta, si se des­

copere omenimei cadiute in pecate intr'o forma, câ se-o pricépa, si se invetie a-si-o insusi.

Fiinlu lui Ddieu se supune vointii Tatălui seu, si sufere pentru omenimea pecatósa mórtea crucii, pentru câ se inviieze intru mărire; si

Ddieulu màririloru se roga Tatălui seu, câ „se

ierte" celoru ce lu-palmuiescu si ocarescu „pentru ca nu sein ce făcu."

Patim'a omenesca se omdra prin mdrtea Mantui-toriulni pre cruce.

Lumea vechia se inaugureza prin patim'a ome­neasca, manifestata in neascultarea lui Adam in raiu de glasulu Celui ce l'au ziditu; si se continua prin omoralu lui Avei, pentru ca patim'a fratelui seu Cain nu pdte suferi, câ bunătatea fratelui seu se aiba trăi­nicia pre pamentu.

Lumea vechia se dejiarteza tot mai multu de Ddieu, cade in intunereca, si continua a trai in pecate si in fărădelegi.

Indurarea lui Ddieu nu mai pdte suferi, câ o-mulu, faptur'a cea mai al&a a lui Ddieu, se fia si pre mai departe jertfa si victima a patimelora si fa-radelegilora sale proprii.

Fiiulu lui Ddieu se cobdra din inaltimea Ce­riului, si Eln, „prin carele tdte s'au făcut," iea chi-pulu robului, câ se invetie pre omu, se-lu lumineze, si apoi prin mdrtea S'a pre crace se-lu slobozesca din lantiurile robiei păcatului, si se-lu faca mosineanu si cetatienu imperatiei lui Ddieu.

Omulu nu intielege acesta minune. Si lupt'a luminei incontra intunerecului, lupt'a

virtuţii incontra vitiului se continua si dupa Inviiarea si dupa Inaltiarea Domnului. Apostolii „sunt scoşi din sobore,* batuti, ucişi cu petri, ferecaţi in lan-tinri, ucişi si reu chinuiţi, pentru câ se se plinesca euventulu Domnului, si pentru câ prin lupte grele si prin multe sirdie de sânge se se inaugureze pentru eternitate imperati'a lui Ddieu pre pamentu.

Trecu secii, pana cand biseric'a lui Christos si-face locu in lume, si este in stare a-se emancipa si a-se organisâ dupa euventulu Domnului, pentru câ Domnulu si legea Lui se pdta stepanf pre omulu, ca-diutu in pecate.

Au făcut multe bunătăţi in lume legea Dom­nului !

114 B I S E K I C ' A si S C Ó L ' A Amila XBX

Făcuta este omala de Domnulu, câ prin acesta viâtia pament&ca se se inaltie spre deseversire, spre perfecţiune.

Este o. cale lunga si grea calea omului spre per­fecţiune. Plina este de spini si greutăţi acesta cale, precum preserata este cu mulţime de valuri, ca mul­ţime de ispite. Si omala adesea sedusa este de a-ceste ispite, si prin ispite sedusa este adesea de a cade" in pecate, e'r prin pecate in nefericire.

Ca t6te acestea omenimea a inaintat malta prin crestinisma. Âa inaintata pop6ra mari, au inaintatu si popdrele iniei, cari s'au supusu in calea loru spre perfecţiune stepaniei legii si vointiei Domnului.

Âm inaintat si noi biserie'a si poporala romana, dupa ce ne-am potut emincipâ de sclavia, si ne*am deschisa calea pentru o trainica înaintare prin bise­rie'a si legea Domnului.

Dar dmeni fiend, adese ori vom fi cadiendu m pecatulu de a-ne uita, ca Domnulu este Âcel'a, carele ne-a aperatu si scutita de necazuri in timpuri grele, si Domnulu este Âcel'a, carele ne-a sprijinita in lu­crarea si mersulu nostru spre perfecţiune, dupa ee timpurile" au devenita mai bune.

Yom fi uitatu adesea, câ se supunemu vointi'a ntfstra vointiei Domnului, si seduşi de mulţimea va-luriloru ispiteloru vom fi esita de sab stepani'a aces­tei sânte vointie, vom fi cadiutu in pecate si prin pecate in nefericire.

Yom fi uitatu adesea, câ detori suntem se ier­tam pre cei ce ne gresiescu none, si se-ne rugam pentru densii Domnului, câ se-i ierte, pentru ca na scia ce facu.

Dar chiar acestea trei sunt momentele principale ale sântei Inviiari. Si domnulu, Cela ce a suferita pre crace, ca noi petrece in tote dîlele vieţii ndstre, ca noi petrece si astadi in prazniculu sântei Inviiari, — si pre toti de o potriva ne chiama astadi in bi­serie'a s'a, se-ne inchinâmu sântei Sale Inviiari, se iertâmu t6te pentru inviiare, si unii pre alţii se-ne imbratisiâmu, si se dicem fratiloru si celoru ee ne u-rescu pre noi: „Christosu au inviatu," — patim'a si mtirtea nu mai are putere, pentru ca s'au sdrobitu si sfarîmatu in faci'a luminii Inviiârii Domnului.

* Di de bucurie este ac6st'a sânta si mare d i ! Serbam intr'ens'a biruinti'a si triumfala cresti-

nâtâtii asupr'a intunerecului si a patimeloru omenesei. Ne-am apropiiatu de Domnulu, pentru ca ne

este deschisa calea, câ se-lu cundseemu, se-lu iubimu, si se-lu avem in tote dilele vieţii n6stre de povetiui-toriu si sprijinitoriu.

Si malta trebaintia avem noi de acesta sprijină ala Domnului.

Suntem o biserica si ana popora, carele abia de câtiv'a ani am inceputu a-ne lupta, si a-ne pote" lupta pentru o stare si s6rte mai bona.

Fionda la inceputulu vieţii ndstre, si ineependu tot eeea ce am facutu, si am potut face pâna acum — asia dicându dela vatr'a rece, malte na ne vora fi snecesa din cele începute, asia, precum am fi do­rita, se-ne succeda, pentru ca molte si mai mult da-cât multe : tòte ne-au lipsita.

Dar ori cam suntem noi in biserica si in scóla si in genere in viéti'a poporului nostru, ana lacra remane netăgăduita, —- ne-am deprinsa binisioru, _si ne-am cascigatu o bona practica si malta îndemânare pentru a face binele pre terenulu vieţii publice.

In timpulu celoru 20 de ani de viótia constitu­ţionala bisericósca am inceputu deja a-ne face o bona scóla, in care se crescerne si se-ne intarmai pentru a potè lucra ca sporia si saeeesa pre terenula vieţii pabliee.

Mai sunt inse, si vor mai fi fiindu inca malte de îndreptata.

Dar serbatóre a păcii este serbatórea Inviiârii Celai ce ori unde s'a aretata ómenilora, — ii-a sa­lutata ca cuvintele : „pace vóue."

Pacea t'a da-ne o none Domne, câ se invetìàm a Te cunósce, si cnnoseendu-Te si primindn-Te in sufletulu si inim'a nòstra se potem continua firulu a-cestei Vieti iubindu si lucrându dupa poruncile si în­dreptările tale.

< Sinodulu estraordinariu j> alu Eparchiei Caransebesîitlui pentru alegerea de Epîs-i copu diecesanu convocatu pe Duminec'a a V-a din pa-<, resimi, adecă pe 26. Martie (7. Aprilie) 1889 la bise-| ric'a catedrala din Caransebesiu, prin dispositiunea con-, sistoriului eparchiala plenariu din 1. Martie a. c. Nr. 5 pl.

Siedint i 'a I. < tienuta in 26. Martie (7. Aprilie) 1889-

\ La 7 dre in preseVa dilei descMderei sinodului \ eparchiala, s'a tienutu priveghere in biserie'a catedrala \ din locu, era Dumineca diminăti'a la 9 dre Esjelen-\ ti'a S'a Inaltu Prea Santitalu Domau Archiepiscopa ? si Metropolit Miron Romanul a oficiata eu asistintia 5 numerosa in biserie'a catedrala din loca ca hramula \ s. G-eorgiu sant'a liturghie, apoi parastasa pentru \ odichn'a sufletului in Domnnlu ferieitului Episcopa \ diecesan Ioan Popasa si in fine invocarea sântului \ duch, la cari acte solemne au participată deputaţii \ sinodului eparchiala. < Dupa terminarea servitiului divina sinodala la | 12!/2 dre esmite din sinulu seu o depatatiune eon-| statatdre din deputaţii I o a n u P o p o v i c i n si

I o a n u C o c o r ' a din cler, era dintre mireni, Gre-\ o r g i u I o a n o v i c i , C o n s t a n t i n B, a d a ­

l e s e u , I. M. R o s i u si D i m i t r i e L i n t i ' a j la înalt Prea Santi'a Sa Părintele Archiepiscopa si \ Metropolitu Miron Romanul spre a-la invita la des-1 chiderea si conducerea sinodului.

Anula XIII. B I S B B I C ' A si S C C L ' A 115

Depatatianea esmisa re'ntorcendu-se reportóza, i ea Escelenti'a Sa a primita cu piacere invitarea si > ea bucurie se va infatisiâ in mijloculu sinodului. \

Sosindu Escelenti'a Sa in sinodu intre urări de \ „se traésea* ocupa locul presidialu si cu învoirea > sinodului provoca pe notarii sinodului ordinariu : T r i - \ f o n M i e l e a si I o a n u G i o l o c ' a din cleru apoi \ dintre mireni pe I o a n u B a r t o l o m e i , I o a n u \ M a r cu si S i m e o n F o p e t i u , a-si ocupă locata \ lom la birou, designandu intr'un'a de notariu alu di- \ lei pe deputatul I o a n u M a r c u . \

Dupa-ce la apelulu nominalu se constata, că l sunt presenti 55 de deputati si anume : Adam Fi- jj lip, Barboniu Nicolau, Bartolomei Ioan, Babesiu Vin- l eentiu. Barzu Traianu, Brediceau Goriolanu, Brosteanu l Petru, Budintianu Ioan, Cioloc'a Teodora, Cimponeriu \ Atanasiu, Cocor'a Ioan, Curescu Ilie, Dragalin'a Pat- \ ricin, Gaspara Georgiu, Ghidiu Andreiu, Hatiega Titu, Ionasiu Ioan, Ioanovici Georgiu, Ioanovici Alesandru, 5 Lep'a Ioanu, Linti'a Dimit ie, Martin eseu George, \ Marcu Ioan, Maran Ioan, Dr. Maniu Aureliu, Miclea \ Trifon, Mocioni Antonia, Dr. Mocioni Alecsandru, Mo­rioni Zeno, Moldovan Simeon, Miulescu Paul, Must'a Filaretu, Nemoianu Vasilie, Ne^.oian Ioan, Novacu Iuìiu, Dr. Olariu Iuliu, Popetiu Simeon, Dr. Popò- < vici George, Popovici George, Popovici Ioanu, proto-presviter, Popovici Ioan notariu, Popovici Stefan, Po­povici Dionirie, Popovici Minai, Popovici Ioan capi- \ tanu, Badulescu Constantin, Bosiu Ioanu, Serbu Ge- \ orgia, Serbu Iìie, Simonescu Leontinu, Stiopon Petra, < Stoic'a Isai'a, Tieran I. E., Tisu Petra, si Velovanu ; Stefanu, èra absenţi ; Dr. Babesiu Emilu, Crenianu ; Antoniu, Oprea Ioanu, Petrica Iuliu si Spatariu Via- < dimira si dupa-ce astfeliu s'a constatatu capacitatea < sinodului de a lua decisioni valide, Inaltulu presidiu < deschide sinodulu prin cuventarea publicatu in nrulu : trecutu alu acestei foi. ;

La cuventarea acést'a primita cu viua multiamita < din partea sinodului deputatulu V. Babesiu respunde < nrmatórele:^\ ;

Escelenti'a Vòstra si Venerata Sinodu ! i

^Ea-erédu, că incât privesce memori'a repausatu- ; lui Archiereu Ioanu Popasu, pe carele Pam perduta, ; dupa eum s'a manifestata la timpulu seu : meritele \ sale neperitóre si virtuţile sale insèsi îl vora face ne- ; muritoriu. Pentru noi este neaperata de trebuintia, : precum a binevoita a accentua si Escelenti'a S'a, cà ; se dàm spresiune profundei nostre dureri despre per­derla adâncu simţită a decedatului Archiereu Ioana Popasu. Facu deci propunerea, ca intróg'a cuventare a Escelentiei Sale sè se pretéca la protoculu, óra din partea Sinodului sè se ia conclusa, in care sè se es­prìme durerea nòstra pentru marea perdere. încât pri­vesce sfaturile prea intielepte, care ni le-a data Es­celenti'a S'a, eu credn, că noi le vom sci apretiui si vom corespunde in tòta privinti'a. Mai departe credu,

că este o datorintia a ndstra, câ se felicităm pe Es­celenti'a S'a, pe carele astâdi avem fericirea alu ve­dea in mijloculu nostru câ conducetoriu a-lu actului insemnatu de alegere, ce-lu vom sevîrsi si asia î-i dicemu cu toţii, câ bunulu Ddieu se-lu tiena la mulţi ani. (Se traesca.)

Sinodulu in urm'a acestei propuneri decide, câ parintescile cuvinte ale Escelentiei Sale adresate si­nodului se se introducă din cuventa in cuventa la protocolu, esprimâudu intr'un'a sinodulu cea mai a-dânca durere pentru perderea Prea Sântiei Sale a bi­nemeritatului Episcopu diecesanu Ioanu Popasu, a cărui memoria se va păstra din generatiune in ge-neratiune.

Presentându-se raportata Consistoriului diecesanu plenariu ddto 24. Martie a. c Nr.-12 plen. despre încetarea din vi&ia a in Domnulu adormitului Epis­copu desamintitu si despre dispositiunile luate de câtra Consistoriu in urm'a acestei triste intemplâri, acesta raporta cetindu-se se alătura sub A la proto­colu si asupr'a lui sinodulu ia urmâtoriulu conclusu: Acele parti ale raportului care >se refera la mdrtea in Domnulu repausatalui Episcopu, la administrarea provisoria a diecesei si la dispositiunile luate pentru convocarea sinodului eparchialu electoralu presentu, se iau la cunoscintia, era celelalte pârti, ce privescu in­ventarea averii remase si a fondului instracta mobilu, se deriva procsimului sinodu eparchialu ordinariu spre competenta afacere.

Mai departe presentându-se actele referitdre la alegerile supletorii de deputaţi pentru sinodulu epar-chiclu si anume a câte unui deputata preotiescu in cercurile vacante B r e b u l u si Z g r i b e s c i , apoi a câte unui deputata mirenu in cercurile B o c s i'a-m o n t a n a , J e b e l i u , F i z e s i u , precum si ace­lora ddue mandate din cerculu G h i l a d u , sinodulu le preda comisiunei verifieatdre constatatdre din deputa­ţii A n d r e i u G h i d i u , L e o n t i n u S i m o ­n e s c u si I o a n u B a r t o l o m e i spre censurare si raportare.

Inaltulu presidiu comunica, câ deputatulu Iuliu Petric, fiindu infirmu, prin telegramu cere concediu pentru durat'a acestui sinodu. Asemenea si deputatulu Ioanu Oprea tot din caus'a morbului cere concediu pentru durat'a acestui sinodu.

Sinodulu acorda concediile cerate. Ne mai fiinds alte obiecte de pertractatu, la

întrebarea înaltului Presidiu, sinodulu decide tienerea siedintiei procsime pe adi la 7 dre ser'a in sal'a co­munităţii de avere, punendu la ordinea dilei rapor­tata comisiunei verificâtore si astfeliu Inaltulu Presi­diu ridica siedinti'a.

Miron llomanulu, m. p. Ioanu Marcu, m. p. Archiep. si Metrop. deputata si notariala dilei.

116 B I S E E I C ' A ai S Ó C L ' A Amilii Xffl.

Siedint i 'a I I . tienuta la 26. Martie, 1889. la 7 ore s&r'a.

Presiedinte: Escelenti'a S'a Părintele Archiepis-copu si Metropolita M i r o n a R o m á n a l a . Nota­riala dilei: T r i f o n a M i c 1 e a. • Protocolóla siedintiei prime se cetesce si se au­tentica.

Considerando, că e la ordinea dilei raportulo comisionei verificâtere, Inaltola Presidia declara, ca deórece verificarea se intempla ca validitate si pen­tru sinodula ordinaria si câ deputaţii acum aleşi, no sunt aleşi numai pentro sinodala de acum es-traordinariu electorala, ci pentru periodulu inca ne-decursu alu periodului ordinaria, nu se simte îndrep­tăţită a presidia sinodulu la pertraptarea verificării alegeriloru supletorii si poftesce sinodala a-si dá eon-semtiementulu, cá verificarea sé se faca sub presi-diulu ordinario.

Cu consemtiementulu sinodului Pro cuviosia S'a Părintele Protosincelu Filaretu Musta ocupându scau-nulu presidialu, eomissiunea verificâtere prin rapor-torulu ei Leontinu Simonescu propune, ór sinodala ve­rifică* pe Dr. Iuliu Olariu, deputatu preotiescu alesă in cerculu Zgribesci si pe deputaţii mireni Dr. Au-reliu Maniu, alesu in cerculu Oravitia-montana pe Traianu Barza si Dr. Emilu Babesiu aleşi in cer­culu Grhiladn, apoi pe Coriolanu Bredicianu alesu in cerculu Jebeliu.

Ca privire la alegerea lui loan Popoviciu in cer­culu Fizesiu, considerându, câ a intratu protesta, pentru ea alesulu s'ar fi folosita de mijlóce nemorale amesuratu propunerii comisionei verificâtere, sinodulu ordinéza cercetare prin consistoriulu.diecesanu, si tiene verificarea in suspenso.

Fiind alegerea lui Ioanu Nemoianu in cerculu Bocsi'a-montana atacata cu 2 proteste din motivulu, câ fratele alesului s'ar fi folosita de mijlóce corum-petóre, comisianea propune a se ordina cercetare si a se tienea verificarea in suspenso. Declarându alesulu Ioanu Nemoianu, că abdice de mandatu, sinodulu pri-mesce abdicerea, ordinéza inse a se efeptui cerceta­rea din oficiu, resp. a se deriva caus'a consistoriului diecesanu spre competenta pertraptare.

Dopa aceea reocupându presidiólo înalta P . S. S'a Părintele Metropolitu Miron Romanulu, sinodulu decide, câ siedinti'a procsima pentru alegerea Archie-reului sé se tiena mâne la 10. ore antemeridiano in biseric'a catedrala.

Siedinti'a se incheie. Miron Momanulu, m. p. Trifonu Micha, ra. p.

Archiep. si Metrop. notariala dilei.

Siedintia I l I-a tienuta la 27. Martie (8. Aprilie) 1889.

Presiedinte : Inaltu Pro Sânti'a S'a Părintele Archiepiscopo si Metropolitu M i r o n u R o m a n u l u Notariu: I o a n u M a r c u .

<• Inaltnlu Presidiu deschide siedinti'a la 10 óre i a. m. si designéza de notariu alu dilei pe deputatola l Ioanu Marcu. i Protocolulu siedintiei a Il-a se cetesce si se de-l clara de verificatu. I TJrmându la ordinea dilei insosi actula alegere! > de episcopo, Inaltu Prea Sântia S'a P . Metropolita | la cererea mai multora deputati suspinde siedinti'a l pe 15 minute pentru combinatiunile necesarii. i Redeschidiendu-se siedinti'a la propunerea depu-< tatălui sinodalu D1 u C o n s t a n t i n u R a d u l e s cu l se alegu de barbati de încredere pentru scratinarea l voturilora deputaţii M i c h a i l u P o p o v i c i si l Dr. A u r e i i u M a n i u , cari î-si ocupà locala lora < la mas'a presidiala. j Dopa acestea se pâsiesce la alegere si la apela l nominala predau siedatele de votare in mân'a presi-l dialui armatorii deputati : Adam Filip, Barboniu Ni-i colau, Bartolomei loan, Babesiu Ymeentiu, Dr. Ba-< besiu Emilu, Barza Traianu, Brediceanu Coriolanu, l Brosteanu Petru, Bndintianu Ioanu, Cioloca Teodora, > Cimponeriu Atanasiu, Coeora Ioanu, Corescu Die, Dra-s galinâ Patriciu, Gaspara George, Ghidiu Andrei, Ha-l tiega Titu, Ionasiu Ioanu, Ioanovieiu Georgiu, Ioano-l viciu Alecsandru, Lepa Ioana, Lintia Dimitrie, Marti-| nescu Georgia, Marca Ioana, Marano Ioana, Dr. Ma-s niu Aarela, Miclea Trifona, Mocsonyi Antoniu, Dr. < Mocsonyi Alecsandru, Moesonyi Zeno, Moldovanu Si-l meonn, Miulescu Pavela, Musta Filaretu, Nemoianu l Yasilie, Novaea Ialia, Dr. Olariu Iuliu, Popetiu Si-s meonu, Dr. Popoviciu Georgiu, Popoviciu George, Po-< poviciu Ioanu protopresviteru, Popovieiu Stefanu, Po^ \ poviciu Ioana capitana, Popovieia Dionisie, Popovicitt i Michaila, Popoviciu Ioanu fost notariu, Radulescu Con-l stantinu, Rosiu Ioana, Szerba George, Sîrbu Die, Si-| monescu Leontinu, Stiopona Petru, Stoica Isaia, Tie-> ranu I. E., Tisu Patru si Vélovanu Stefanu, preste i tot 55. deputati presenti, fiindu absenţi 4. deputati l si anume : Creineanu Antoniu, Oprea Ioanu, Petriea \ Ialia si Vladimiro Spătăria, ér unu mandatu este > vacantu. 5 Dopa ce au votata membrii sinodali Inaitela < Presidia împreuna cu cei 12 barbati de incredere nu-| mera siedulele de votare, luând un'a câte un'a din > um'a, in care s'a fosta pasu, si punèndu-le in alt'a 5 noua, ce a stătu gafa pe mas'a presidiala, constata, l ca Dumeruln sieduleloru corespunde pe deplinn co l numerolu de 55 alu deputatiloru presenti, carii au \ votatu. ' l Dupa acestea Inaltnlu Presidiu in vederea tu> Ì turora deputatiloru si a barbatilora de încredere re-l dica din urna pe rdndu siedulele si cetesce in au-l diala tuturor'a numele scrise in ele, ér notarii sino-l duini însemna in list'a de scrutinio votările date \ si in urma incheiandu-se scrutiniulu, Inaltulu Pre-l sidiu publica sinodului urmatoriulu resultata ala scra-Ì tiniului:

Anulu XIII. B I S E E I C ' A si S C O P A 117

Pentru Ârehimandritulu si Vicariulu archiepisco-pescu din Sibiiu Nicolau Popea, s'au dat 52 de vo­turi, 6r pentru Protosincelulu episeopescu din Arad Iosifu Goldisiu 3 voturi si in urmare Inaltulu Pre-sidiu declara intre entusiastice aclamâri pe Ârehimandri­tulu si Vicariulu archiepiscopescu Nicolaq Popea de Episcopu alesu alu diecesei gr. or. române a Caranse-besiului, avendu acesta acta electorala a-se înainta preasântitului Sinodu episeopescu spre pertractarea ca­nonica si subscernere Maiestăţii Sale pentru prea in-alt'a întărire,

Totdeodată Escelenti'a Sa esprîma eea mai a-dencn semtita sincera multiamita a s'a pentru bun'a intielegere, ce an domnita in acesta Sinodu elec-toralu.

In privinti'a diurneloru si a viaticelora deputa-tiloru sinodali Sinodala iâ urmatoriulu condusa.

\ Fiecărui deputata fost presenta la aeestu Sinodu, eompete diurna pe 2 dile â 3 fi., 6r spesele de ca-letorie li-se vor rebonificâ dupa modalitatea si in su­mele statorite in sinddele anteri6re ordinare, spre care scopu peste tot se receru 1194 fl. 79 cr., sicnese-cutarea acestui condusa este însărcinata Consistorial diecesana.

Terminânda-se aceste agende a-le Sinodului epar-chialu electoralu estraordinariu, la propunerea f depu­tatului Michailu Popoviciu autentiearea protocolului siedintiei presente se concrede unei comisiuni stata-tdre din toti acei deputaţi, carii se vor afla la 4 dre dopa amexli in Caransebesiu si Inaltulu Presidm in­vita pe toti aceşti deputaţi la terminala amintita in resiedinti'a episcopesea.

Protopresviterulu Ioanu Popoviciu prin cuvinte bine alese si adânca simţite multiamesce Escelentiei Sale înalta Prea Sântitului Domnu Archiepiscopu si Metropolitu Miron Eomanulu pentru intielepciunea si bunătatea, eu carea a condusu si a terminatu spre bucari'a si înaintarea bisericei n6stre acesta actu prea insemnatn rugând pre Atotputintele Dmnnedieu câ se-lu sustiena mulţi ani fericiţi.

Escelenti'a Sa Prea Sântitulu Domnu Archiepis­copu si Metropolitu prin cuvinte adeveratu, parintesci dâ espresinne bucuriei sale putendu constata, câ prin­cipiile cele salatarie depuse in statutalu organica le vede mereu desvoltându-se in favorulu bisericei si credincioşilor e i ; — se bucura mai departe vediendu interesulu cela via manifestata de membrii Sinodului si fratiesc'a bana intielegere, ce a domnita sab in-trega decarsala sinodului, multiaminda in namele bisericei sinodului eparchialu pentru acesta buna in* tielegere păstrata si cu acesta ocasiune, declara a-cestu Sinodu eparchialu estraordinariu electorala de incheiatu.

Comisianea autenticatdre provediuta sab decisala de mai sos constatatore din armatorii deputaţi sino­dali : Vincentiu Babesiu, Michail Popoviciu, Dr. Ge-orge Popoviciu, Ilie Curescu, Dr. Iuliu Olariu, Isai'a

Stoic'a, Ioana Popoviriu, Stefana Velovana, George Martinesca, Dr. Aurelia Mania, Coriolana Brediceanu, I. E. Tieranu, Paolo Miulescu, Andrei Ghidiu, Dioni­sio Popoviciu, Traiano Barza, Filareta Mast'a, Si-meonu Moldovanu, Petro Brosteano, Leontina Simo-nesca, Ioana Bartolomeia si Ioana Marca adanânda-se adi la 4 óre in resiedinti'a episcopesea snb presidiáis Escelentiei Saie P. Metropolita a cetită si autenticata acesta protocola ala siedintiei ultime.

C a r a n s e b e s i a , i n 2 7 . Martie (8. Aprilie) 1889. Miron Momanulu, m. p. Archiepiscopu si Metropolitu.

Barbati de incredere : M i c h a i l Popov ic iu , m. p. D r . A u r e l i a M a n i u , m. p .

Din partea notariatului : l ean B a r t o l o m e i u , m. p. loan M a r c u , m. p.

notariulu generala. deputata si notariala dildL

Epistolele parochului betranu. ni.

Precum bine şeii, iubite nepóte, sam cupriasu ca slajb'a bisericesc» in aeeste sante dile. Na vo-iesca inse, câ se trecemu, daca ne va ajuta Ddieo, preste serbatorile sântei inviiâri, — farà câ se-ti do-rescu serbatori fericite, si ani malti si fericiţi Dtale si Dvóstra tuturora fratilora preoţi mai teneri.

Eu si părintele pop'a Miehaio, si cei de o ver­sta cu noi, scie Ddieo, de câte ori vom mai ajunge, semai dicemu „Christosu an inviata.-' Ale nòstre s'aa. cam trecuta acuma, si a venita rondulu greatatilont si sarciniloru pre umerii Dvóstra. Dorim inse noi toti preoţii cei betrani, câ dilele, ce va voi Ddieu, se-ie mai petrecemn pre pamentu, se-le petreceam in pace, si mângâiaţi in inim'a nòstra, ca Dvóstra preoţii cel teneri lucrati mai molto si mai cu spurio, de cam am potut noi preoţii betrani la înaintarea sfintei nos­tre biserici dreptmaritórie si la' ridicarea neamului nostra romanesca.

Si Ddiea se ve ajute, se-le poteti face tòte bine. Câ se nu aito, ti-scriu, iabite nepóte, ca la nei

asia este datin'a din betrani, ca ómenii, dar mai ca seama femeile, adacu in diu'a de Pasei oue rosii la sant'a biserica. Crasniculu mea Filip are mare buca-ria de lucralo acest'a, pentru ca eu, de eand slujim laolaltă, totdénn'a asia am avuto datin'a, câ se-i dan si densului diecioiéla, si se-i faco parte din tòte p i ­nosele, pre cari le aducu òmenii la sant'a biserica. Apoi crasniculu Filip este si vrednica, se fia impar-tesitu de acest'a, pentru cà este sérguitoriu in slajb'a. lui, — tiene sant'a biserica corata si grijita, — s i - i este tare de îndemâna si la cantare si in santole altariu.

Lasandu pre Filipu se ajungă, si se petréca in pace si sanatoso sfintele serbatori, — se-ti scria a-

118 B I S E K I C 'A si

cum, ea fraţii preoţi din părţile nostre toti se pre- jj gatescn se merga pre Sâmbăta in septeman'a lumi- j nata la adunarea generala a fondului preotiescu; er < invetiatorii pre diu'a de Joi in septeman'a luminata j la adunarea generala a reuniunei. |

Si preoţii si invetiatorii ne bneprâmu multu de î aceste adunări, pentru ca invetiămu, si potemu inve- < tiă multa unii dela alţii in aceste adunări. }

Invetiatoriuln mieu lucreza acum de multu la o \ disertaţie pentru adunarea generala a invetiatoriloru. j Na sciu despre ce va fi voinda se vorbâsca, pentru \ ea nvi mi-a spusa, dar dau cu socotel'a din cele ce i Fam auditu vorbindu cu părintele Terentie, ca vrea ] se diserteze despre „esercitiele intuitive," in care de > altcum este tare mare măiestru. j

Părintele Terentie inca si-bate acum de multu \ eapulu ea cev'a. Lu-veda adecă de multu tot cufun- \ datu in gânduri, si mie mr-place forte multu, cand vedu pre omenii teneri gandindu si sfarîmandu-si ca- > puln, că se planuiesca, enm se-si p6rte slnjb'a mai \ bine. Grandescu, ca si densulu voiesce se diserteze des- \ pre vre-unu obiectu frumosu si interesantu din vieti'a i» pastorala in adunarea generala a preotimei, că se po- \ temu invetiâ câte cev'a dela densulu si noi preoţii $ cei mai betrani. Eu nu snm in stare de a tienă ast- \ felin de disertaţii, pentru că pre vremea mea nu se J pomenea de astfeliu de adunări, cum se tienu astadi. s

De aceea am ganditn se-ti scriu in acesta epis- \ tola cev'a despre portarea preotului cu credintiosii, \ seau cum diceti Dvdâtra eei teneri, despre tactuln pas- \ toralu. )

Mi-aducu aminte bine, ca pre vremea, cand eram i mai teneru, eram si ea că toti dmenii teneri, scii \ eam asi'a, gândeam, ca, câte paseri sb6ra, t6te sunt \ de mâncare. Nu pre-mi plăcea se stau malta vreme \ de vorba cu credintiosii mei. Ii-ascultâm, si nu-ii pr6 l ascultăm, cand veneau la mine ca câte o plansdre. i Bar m'am lovit pentru acesta sminta a mea cu ca- < polu de mulţi pareti; si dela o vreme am inceputu |i a schimbă foi'a, si acum vedu, ca este bine asia.

Poporulu nostru este unu poporu cu o fire mi- \ sunata. Elu ascepta, că preotulu seu se-i fia detdte, \ se-i fia invetiatoriu si povetiuitoriu in t<5te lucrurile \ m necazurile sale. Asia daea are ca cinev'a vre o \ neplăcere, daca are pre cinev'a morbosn in casa, daca \ are vre o paguba in economia, cu unu cuventu po- \ porulu nostru in tdte necazurile sale alerga se se l planga, si se c6ra sfatu la preotulu seu. Si n'asivoi s se vorbescu intr'unu ceasu reu, dar pana acum mul- \ tiemita lui Ddieu mi-a ajutat se indîeptezu multe, cu \ răbdare si cu bunavointia. i

In lucrulu acest'ă intieleptinnea pastorala consta \ mai cu seama intr'aceea: ca daca-ti intra vre unu \ sredintiosu in casa, eâ se se planga de un'a, seau de \ alfa, - - se-lu primesci cu bunavointia, si se-lu as- $ culţi cu plăcere, că se-si spuaa omulu necazulu, pen- \ tru carele ti-a venit la casa, si apoi se-lu puni la \

S C O L 'A Anulu XHI.

cale, cum vei vede, si vei crede ca este mai bine. Cand vedi, ea intre omeni sunt nentielegeri, din cari se potu nasce judecaţi si procese, se cauti se-ii im­paci, si nici cum se nu-ii lasi se ajungă, sè se ju­dece unum cu altulu, pentru ca eu am băgat de seama, ca nici unu" felia de judecata nu este buna pentru ómenii nòstri. Iudecàtile se pòrta cu multe cheltuieli, ér preotulu nu face bine se lase pre omeni, că se-si faca cheltuili zadarnice, si se-si pèrda dilele de lucra si de casciga, umblând pre la usile domni­lor». Cand au credintiosii vre unu morbosu in casa, preotulu face bine, dar i-este si detorinti'a pastorala, că se mérga se mângâia pre celu bolnava, si se-lu intarésca in credinţi' Ddieu, carele i-a trimesu morbulu i-va ajută, că sè se insanatosieze, apoi in astfeliu de intemplàri se-le dea si câte ana sfata bunu, si anume se prepcria bolnavului o dieta, si se sfa-tniésca pre casnicii morbosului, câ se chiame doftora si altele.

Cand se intempla omeniloru câte o paguba, — preotulu se mérga se-ii mângâia, si daca péte, se-ii si ajute cu ceea ce va potè si altele.

Se vedi, iubite nepóte, ca eu am băgat de seama, ca preotulu de multe, ori potè ajută credintiosiloru cu sfătuia seu in astfeliu de intemplàri multu mai multu, decât prin predici lungi si grele de intielesu, tienute in sant'a biserica.

De aceea, eu cand predicu in sant'a biserica de regula me silescu se vorbescu mai pre scurtu, dar cu atât vorbescu mai multu cu poporeriii mei, cand an câte unu necasu, seau cand au in cas'a loru si câte o bucuria.

Si desi „nu me voiu laudă, decât numai intru nepotintiele mele," — totuşi gandescu, ca nu voiu avo pecatu înaintea lui Ddieu, — daca dau de asta data lauda lui Ddieu, ca prin preoţi'a mea am cas-cigatu cea mai mare avere, am cascigat iubirea si încrederea credintiosiloru mei.

Acesta avere vi-o dorescu eu Dvóstra tuturor preotiloru mai teneri si fratiloru invetiatori de sân­tele serbatori ale inviiàrii Domnului !

Sa traiti toti, ani multi fericiţi, si Ddieu se-ve ajute, se poteti lucră toti mai multu, de cât am potct lucră noi preoţii mai betrani !

Din vieti'a economica a poporului nostru. XII.

Ni-se face n6ue, româniloru, adese ori imputarea, eâ nu lucrâmu multu, nu lucrâmu de ajunsa, si mai cu seama ca nu suntem la lucru cu destula ronduiela si nu suntemu destulu de punctuali.

Va fi drepta, seau nu va fi drepta acesta im­putare nu este de lipsa se-o spunemu noi, pentru ca respunsulu nimeritu la acesta întrebare de regula pen­tru sene si-lu p6te dă numai omulu, pre carele lu-privesce.

âjiuiu xm. B i S E B I C ' A si S C O L 'A 119

Unu lucru inse remane netăgăduita, si anume: poporulu nostru a traitu veacuri multe in iobăgia. Câ iobagiu plugariulu romanu lucra, dar alţii mâncau, si trăiau dupa lucrulu maniloru lui, er o astfeliu de situatiune nu produce in nimenea voia, ci instreinare dela lucru. Si daca din acesta instreinare dela lucru se va mai fi vediendu si aflandu si astadi pre ici, pre colo, la plugariulu remanu: atunci acest'a este re-masa din timpurile de trista aducere aminte ale ioba-giei secularie; 6r relele remase asupr'a plugariului din acele timpuri au lasatu fara vin'a ntistra grele rane in corpulu nostru.

Cu t6te acestea plăcerea de lucru, ordinea si punctualitatea la lucru sunt împrejurări, asupr'a câ-ror'a sc61'a trebue se fia cu deosebita priveghiare.

In privinti'a acest'a regul'a generala este, câ cine lucreza multu, casciga multu; cine este cu des­tula ronduiela la lucru, acel'a nu se ostenesce nici odată, er cine este punctualu in lucrurile sale, le face t6te mai bine si mai cu inlesnire, decât celu ce nu le face la timpu.

Timpulu, când au se se seversiesca lucrurile e-conomice de regula sta in strensa legatara cu anotim­purile. Si in punctulu acest'a natar'a insa-si dicteza omului ce se lucreze, si când se lucreze.

Este fapta inse, câ lucrulu, daca nu-lu faci la vreme, si-lu intardii, nu-lu mai poti face asia, precum l'ai fi făcuta atunci, când i a fostu vremea. Secera-tulu grâului de esemplu in pârtile n6stre nu se p6te amanâ, dedrece de multe ori o singura di pdte schimba resultatulu. Gf âulu, daca remane- neseceratu pre holda mai multu decât ce-i este dat'a a remane", usiora se p6te intemplâ se perda din calitate, — seau se vina unu ventu, si se-lu scuture, si astfeliu se se perda si din cuantitate.

In privinti'a ordinei, cum se se lucre pamentulu, plagariulu nostru si-are datinile sale si timpulu sta-veritu din betrani. Dar timpulu acest'a in anii din urma s'a aretatu f6rte adesea, ca nu se mai potri-vesce, precum se potrivea mai nainte. Pre de o parte pameniulu plugariloru noştri a seracitu, pre de alfa se pare, ca si clim'a in pârtile nostre a inceputu deja binisioru a se schimba. Astadi nu mai seamănă anu cu anu, — si se semtt deja, ca intregu siste-mulu de economia in pârtile ndstre trebue se treca prin o schimbare radicala.

In Ungari'a si Banatu productulu principalu era odinidra grâulu. Din grâu, si respective din pretiulu pretiulu grâului si-acoperea plugariulu tdte sarcinile. Astadi numai este asi'a. Astadi pretiulu grâului nu mai este sufecientu, din motivulu, ca in parte mare grâulu nostru a perduta pietiele streine, unde suntem concuraţi de Americ'a si de Indi'a. Pre lângă grâu deci trebue se-fimu cu grije, câ se mai crescema, si vite cornute, cai si porci.

Dar vitele in anulu din urma au scadiutu in pretiu, si deveniseră forte ieftine. Acesta scădere inse

a fost o scadere numai transitoria si in anulu acesfa deja a inceputu a cresce de nou pretiulu viteloru, & caii si porcii se platescu cât de bine.

In privinti'a economiei de vite la plugariulu nos­tru este o sminta mare împrejurarea, ca plugariulu nostru nu in tota locala pane destula ponda, câ se aiba vite de soia bunu, de rasa nobila. Apoi iórn'a nu este cu destala grije, seau n'are de unde se-le de» nutrementa de ajunsa, si nu le grijesce destala de bine; si in crescerea viteloru plugariulu nostra se lasa pré multu pre iérb'a din islazu. Acésf a in anii ploiosi, când este iérba de ajunsa, succede, ér când anii sunt secetosi, na saccede.

De aceea dicemu, ca daca voimu se cultivâmu, si se avem in adevera folosu din economi'a viteloru, atunci trebue se deprindem pre fiitoriula plagaria de când se afla pre bancele scólei, cu idei'a, ca vif a, ee o tienemu, si o crescem in ocolulu nostra, nomai a-tunci ne aduce folosulu, pre carele lu-aseeptâm dela dens'a, daca o grijimu, si-i dàmu ceea ce-i trebuesce ; ér pentru câ se-i potem dâ ceea ee i-trebuesce tre­bue se semanàma ierburi : trifoia roşia, lacerna, ma-zariche, si napi de zacharu seau sfecle.

Crescerea cailoru pretinde apoi sì mai malta grije, decât a viteloru cornute. Cu tete acestea s*a constatat pre deplin in anele eomane din comitatele Torontalu, Timisiu, Arad si Cianadu, ca plugarii nos­tri pota se-si faca unu; însemnata venita din crescerea cailoru. Avem in aceste comitate o seama de plugari, cari mai in fiecare anu vendu câte o pareche de cai teneri, crescuţi de densii, cu sume, însemnate.

Iu comitatulu Aradului in molte cornane se pane o deosebita grije pre crescerea si ingrasiarea porci-loru, — si acesta rama de economia adnce malta venita.

Este adeverat apoi, ea nici unuia nici altuia din aceste ramuri de economia na succeda totdeun'a ; dar cand nu saccede anulu, succede altuia, si pia­garmi!!, carele se ocupa de tòte, are totdeun'a ce se venda, si daca nu-i succede ca anala, i-saccede ca celalaltu, si nici odată nu vine in perplessitate de bani.

Yorb'a este deci, numai, câ se imprimanta prin scóla fiitoriului plugariu tendenti'a de a-se ocupa ca tòte, câ astfeliu avendu mai multe isvóre de venita, se aiba cascigu de ajansu, câ se-si pota suporta tòte sarcinile si greutăţile vieţii.

O ou v o o a r e. Adunarea generala a asociatiunei naţionale ara-

dane pentru cultur'a poporului romanu, in virtutea §-lui 10 din Statute, eu ac6sf a se convoca din partea directiunei sale pe 29/17. Aprilie 1889 nainte ameadi la 10 ore in localitatea seminariului gr. or. romana in Aradu. Ioanu Belesîu, m. p. Dr. Traianu Puticiu, m. p.

directore primăria. secretariulu directiunei.

120 B I S E K I C ' A si S C O L ' A Anulu XIII.

JD 1 e x s e. * Consistoriulu eparchialu aradanu este

«onchi amata in siedintia plenaria pre Vineri in septemar'a laminata la 10 óre înainte de amédi.

* Adunarea generala a fondului preo-Meseu aradanu este conchiamata pre Sâmbăta în septe-inan'a luminata in sal'a consistoriului aradanu.

* Anunciu literariu. In tipografi'a diocesana din Aradu a aparata: „Cursu practicu despre culti­varea pomiloru si a fragariloru" lucrata dupa ului Paulu Gònczy pentru invetiatori si privati de Ioanil Popu Beteganulu invetiatoriu. Una frumosu volurau din 138 pagine octavu mare cu figuri intercalate in texta s i consta numai 30 cr. r. a. Se potè procură dela tipo­grafi'a diocesana din Aradu si dela tòte librariele.

* Avis catra dd. membri ai reuniunei generali a invetiatoriloru romani gr. or. din dieces'a Aradului: Bile­tele de caletorie ca pretia moderata s'au spedata Vinerea trecuta. Ni-pare rea că nu potema satisface tuturora, de «Jre-ce direcţiunea càiloru ferate ale statului nu ni-a incu-viintiatu cererea.Arad, 19/4 n. 1889. C o m i t e t u l u . ,

* Abdicere. Dia G e o r g i a D o g a r i a, proprie­taria in Arada a abdisu de funcţiunea de presiediate ala institutului de eredita si economii „Victori'a" din Arad, ér dia G r e g o r i o V e n t e r , advocat in Arad a abdisu de iunctiunea de membra in direcţiunea numitului institutu.

* Societatea de lectura a tenerimei dela semi-nariulu diecesanu din Arad aranjéza in sear'a de 16/28. Aprile a. c. o siedintia publica cu urmatòri'a programa :

1. „Sè se umple gurile nòstre" de I. Vorobchievici, esecutatu de corulu vocalu sub conducerea Dlui prof. N. Chicin. — 2. „Cuvânta de deschidere" rostita de v.-pres. loliu Iorgovici, teol. c HI. — 3. „Sălta ardelenescu" de L Muresianu, esecutatu de corulu instrumentam sub cond. Dlui prof. N. Chicin. — 4. „Unu devotamente familiei Hurmuzachi" poesie de A. Muresianu, — deci, de Al. Popovici, teol. ci. II. — 5. „Serenada" de K. Karac-z, — «ora vocalu. — 6. „Despre capitata" disertatane de Vir-gilu Ursu Negro, teol. c. HI. — 7. „Ce te legeni codrule" de I. Vorobchievici, — coru vocalu. — 8. „Echou semi­narista " de N. Chicin, — coru instrumentala. — 9. „Hodj'a Murad Pasi'a" poesìe de V. Alecsandri, — deci, de Aur. Givulescu, teol. e. I. — 10. „Doina" de Gr. Ventur'a, — coru vocalu. — 11. „Fulgera si tresneta" de I. Ivanovici — coru instrumentala. — 12. j,Lume lame" de I. Muresianu, — coru vocalu. — 13. „Souve-air, Atacul Grivitiei" de I. Vollmar, — cor. instr.

* Multiamita publica. Zelosulu crestinu din Ciab'a, M o i s e G u r z e u , a dăruita sfintei biserici de aici 2 rapizi nòue, a renovata 4 rapizi si un'a cruce, — a dăruita 7 stichare pentru prunci, tòte in pretta de 100 fl. v. a. — prin care a ridicata splendòrea biserieei. — Pentru acést'a fapta nobila, in numele biserieei nòstre, îmi tienu de datorintia, câ si pre acést'a cale se-i esprimu zelosului crestinu Moise Gurzeu, cea mai adenca multia­mita, — rogându pre Ddieu, ca se-i lungésca firnlu vie­ţii, si se-i resplatésca insutita si inmiitu jertfa adusa pre altariulu Domnului. — Ciab'a, la 6/18. Apriliu 1889. — T i c t o r n P o p o v i c i u , preotu.

* Deschiderea espositiunei universale din JParixu. Dupa cem anuntia diarele din Parisu, deschi­derea espositiunei se va face in diu'a de 6. Maîu la 2 óre p. m. cu care ocasiune presiedintele espositiunei va rosti «uventulu d« deschidere in sal'a cea mare cu cupola a e-dificiului centrata alu espositiunei. Parisuta va fi decorata

in diu'a acést'a cu stindarde naţionale. Tacs'a intrării la espositia, in câmpulu lui Marte, va fi de trei franci. Sór'a va fi mare conductu de tortie, care va incunjurá Câmpulu lui Marte si calea „Avenue de Suffren." La conducta vor lua parte in mare tienuta 300 de costudi ai espositiunei. Cea mai pretiòse parte a espositiei o va forma despartie-mentulu giuvaereloru, ala càror'a pretia se socotesce in 40 milióne franci. Intr'o cutia separata de sticla va fi espusu unulu dintre cele mai mari si mai curate diamante ale lumei, alu càrui'a pretta e de siese milióne franci. In despertiementulu giuvaereloru se voru afla de dòue ori mai multi custodi ca in alte parti si pe langa ast'a si mai multi poliţişti vechi si pensionati vor circula printre pu» blicu imbracati in haine civile pentru a veghiá asup'apri-vitoriloru suspecţi.

* Chevreul Nestorulu invetiatoriloru. In septemana trecuta a muritu in Parisu celu mai betranu dintre invetiati, renumitalu chimìcu francesu C h e v r e u l in etate de 103 ani. La 31. Augusta 1886, Chevreul si-a serbata jubileulu de 100 de ani, etate pe care fòrte rari invetiati sunt fericiţi s'o ajungă. Se dice despre Chevreul cà in tòta viéti'a s'a n'a beuta vinu séu alte beuturi spir-tuòse. Numai la jubileulu seu de 100 de ani a facutu esceptiune si a gustata dintr'unu paharu de siampane. A-tât la jubieulu seu, cât si la mòrtea s'a tòta lumea culta a data espressine simpatieloru sale pentru acesta însem­nata chemista, alu càrui'a nume a fost pronuntiatu cu respecta de mai multe generatiuni. i

Chevreul s'si nàscutu la 31. Augusta 1786 ; a fosta deci martora la tòte evenimentele acestui secoiu, alu că­rui sfèrsita se serbéza acum. Ultimele sale visite, ultimile sale gânduri au fosta îndreptate spre minunatele lucrări ale Expositiunei universale. Vedea intrensele triumfulu si óre-cum apotheos'a tuturora arteloru pacei, caror'a închi­nase intrég'a sa viétia, ale caroru progrese le armase pasa cu pasu. In 1824, când fu numita la manufactur'a Gobelini-loru, a găsita calea care IV condusa la însemnatele des­coperiri, care vor face amintirea sa neperitòre.

Acést'a cale o urmă farà a se abate, adaogându, me-todicu, descoperire la descoperire si lungimea extraordinara a vieţii sale ii permise se le urmeze fòrte departe deca se potè dice cà se merge departe intr'o cale infinita.

Chevreul a fost 59 de ani profesora de chimie a-plicatu la Museulu de istori'a naturala, si 63 de ani mem­bra alu Academiei de sciintie.

Chevreul cà invetiata apartinea srólei analitice. Chi-mi'a organica ii datoresce tòta theori'a corpuriloru grase, theorie asia de bogata, incât se potè dice, ca Chevreul este părintele intregei industrii contimporane. Elu a data theori'a adeverata a saponificatiunei, demonstrându, cà unu corpu grasu tratata printr'unu aceidu sóu printr'o baza se descompune in aceidu gras* si in glicerina.

Prim'a aplicatiune industriala a acestui principiu este inveotiunea luminarei de stearina, a carni autora este Chevreul, care a imbogatita pe tòta lumea, afara de Chev­reul insusi, care n'a castigata din acést'a decât unu pre­miu de 12.000 de franci data de Academia.

Lucrările sale asupra corpuriloruj grase i-lu condu-sere la stadiulu producteloru destilatiunei cărbunelui si lui se datoresce unu mare numera dîn\acele vopkeli chi­mice cu colori stralucitòre ; a mai facutu si clasificarea eoloriloru si nuantieloru lora si a descoperita~téori'a co-loriloru complimentare. Dér ceea ce este mai curiosu e, cà Chevreul, omulu celu mai pacinicu, a favorisatu, farà voi'a sa, fabricare colora mai grósnice materii de distruc-tiune, dinamit'a si nitro-glicerina.

Tiparinla si editar'a tipografiei diocesane din Arada. — Redactora respnndietoria : Angustili Harasea.