Aranea Diademata

7/21/2019 Aranea Diademata

1/90

Dr. Loti PopescuMaster European Promovarea Sanatatii si Educatie pentru SanatatePsihoterapeut TFSTIL DE VIATA SANATOSUn hid de Educatie pentru SanatateEditura Muntenia

2010

Aceasta este o carte despre viata. Despre viata ta. Despre a!e"eri!e ta!e. Despre deci#ii. Tot ce tre$uie sa %aci este sa %ii atent& Sa cunosti' saap!ici' sa te mentii&Aceasta este o carte despre viata. Parcur"e(o cu ra$dare' curio#itate si cu dra"oste. Sper sa o indra"esti& Aceasta este o carte despre viata.Despre treceri. Despre mine. Despre tine. Pentru tine. Pentru sanatatea ta. Pentru viata ta.)u dra"oste'Dr. Loti Popescu

INT*ODU)E*EAdevarata preocupare pentru sti!u! de viata ar tre$ui sa inc!uda preocuparea pentru sanatatea %i#ica' dar si preocuparea pentru activitati a!emintii si su%!etu!ui. )orpu! %i#ic nu este a!tceva decat un vehicu! pentru su%!et si pentru spirit. Dar ca sa pot %ace asta tre$uie sa am raspunsu!!a cateva intre$ari+ ,cine sunt eu-' ,care este rostu! meu pe Pamant-' ,ce nevoi am-' ,cum tre$uie sa traiesc pentru a imp!ini acestenevoi-Omu! inseamna mai mu!t decat corpu! sau %i#ic. Omu! are si o persona!itate' care inc!ude mintea !o"ica' emotii!e si corpu! %i#ic /Dr.)hristinePa"e0 Medicii din toate timpuri!e au inte!es si recunoscut importanta a$ordarii ho!istice a sanatatii. Parinte!e medicinii' 1ipocrate' a urmat

o scoa!a de preot vindecator. Preotii vindecatori credeau ca vindecarea tota!a tre$uie sa inc!uda deopotriva trupu!' mintea si spiritu!. Inseco!u! a! 2I2(!ea' cercetatoru! )!aude 3ernard spunea +3o!i!e ne a%ectea#a pe toti4 "ermenii pato"eni sunt imprastiati de vanturi' dar nuinco!tesc decat pe terenu! care este pre"atit sa(i primeasca. Pro%esoru! L. Pasteur' parinte!e micro$io!o"iei' a spus+ ,3ernard avea dreptate. ermenu! pato"en nu inseamna nimic. Totu! depinde deterenu! pe care cade e!. Terenu! se re%era !a mediu! in care traim' iar acesta inc!ude deopotriva !umea noastra e5terioara si !umea interioara.In a%ara de corpu! %i#ic' se vor$este despre ,corpuri su$ti!e' pentru ca acestea nu pot %i va#ute cu ochii %i#ici. Aceste corpuri repre#intacampuri ener"etice interconectate care vi$rea#a pe %recvente di%erite. E!e se intrepatrund si a!catuiesc aura ener"etica.)e!e 6 corpuri sunt+( )orpu! Divin' )orpu! Spiritua!' )orpu! Su%!etu!ui 7 a!catuiesc Sine!e Superior( )orpu! Menta!' )orpu! Astra!' )orpu! Eteric' )orpu! Fi#ic 7 a!catuiesc Sine!e In%erior8Persona!itatea8E"o(u!Nevoi!e corpu!ui %i#ic+( respiratia( in"estia( di"estia( e!iminarea( e5p!orarea

Nevoi!e corpu!ui menta!+( adevaru!( individua!itatea( respectu!( si"uranta( inte"ritatea( a acorda spri9in ce!or!ati

( ratiunea de a %iNevoi!e corpu!ui emotiona!+( %rumusetea( creativitatea( increderea in sine( apartenenta

( speranta( a%ectiunea( scopu!' te!u!Nevoi!e corpu!ui spiritua!+( credinta( meditatia( racordarea !a Tot

Datorita e5istentei acestor corpuri si a nevoi!or !or' un sti! de viata sanatos presupune ap!ecarea atenta asupra tuturor acestor corpuri' nunumai asupra corpu!ui %i#ic.

)ap.: Fa miscare &ACTIVITATEA FIZICA UN STIL DE VIATA

Miscarea este legea vietii. Viata inseamna miscare.Corpul omenesc este proiectat pentru actiunen cte zile din saptamna reusesti sa acumulezi cel putin 30 de minute de activitate fizica (mers pe jos n ritm alert, mers pe bicicleta,gradinarit, not, alergat)?n cte zile din saptamna faci exercitii de crestere a fortei musculare (ridicat greutati, flotari)?

Activitatea %i#ica' miscarea practicata inca de !a ce!e mai mici varste a9uta !a construirea unui corp sanatos. E5ista perioade di%erite in viata'situatii cand oamenii nu mai pot %ace activitatea %i#ica pe care o des%asurau' dar chiar si atunci e $ine ca activitati!e %i#ice sa %ie adaptatevarstei' activitati!or#i!nice' $o!i!or. Pentru o sanatate optia! )o!e"iu! American de Medicina Sportiva si )entru! de )ontro! si Prevenire a 3o!i!or /)D) At!anta0recomandaarderea #i!nica a ce! putin ;< ca!orii8ora' in urmatoare!e ore.2.Exercitiile fizice contribuie la scaderea greutatii corpului


2/90

Pierderea Ci!o"rame!or in e5ces tre$uie sa se %aca pro"resiv' pentru a nu tu!$ura a!te %unctii a!e or"anismu!ui. Mentinerea "reutatii in !imitenorma!e este "arantu! a$sentei o$e#itatii si a $o!i!or "enerate de aceasta /arteriopatii' coronaropatii' hipertensiune arteria!a' dia$et #aharats.a.0.3. Exercitiile fizice tonifica musculatura. In urma acestora se pierde doar surplusul de grasimiO muscu!atura $ine antrenata este nu numai estetica' dar este si un rea! a9utor in mo$i!i#area corpu!ui. Or"anisme!e antrenate %ac %ata $o!i!orcu mu!t mai usor.!Exercitiile fizice scad pofta de mancare)ontrar a ceea ce se crede' e%ortu! %i#ic nu creste po%ta de mancare pe perioade inde!un"ate' ci doar imediat dupa e%ort. Se recomanda ca dupa

e%ort sa se sup!imente#e necesaru! cu !ichide.5. Exercitiile fizice contribuie la normalizarea tensiunii arteriale si a metabolismului grasimilor /scad tri"!iceride!e si creste co!estero!u!$un 0.)ene'i"ii#e psi*o#o+i"e a#e e&er"itiu#ui 'i(i"Intensi%icarea activitatii %i#ice are urmari po#itive .)resc + Per%ormanta inte!ectua!a Interactivitatea Increderea in sine Sta$i!itatea emotiona!a Independenta Echi!i$ru!' capacitatea de autocontro!' stapanirea de sine Memoria Perceptia Popu!aritatea Satis%actia se5ua!a

Starea de $ine E%icienta in munca

Sedentarismu!' a$senta miscarii are e%ecte ne"ative asupra stariide sanatate+ )reste a$senteismu! in munca A$u#u! de a!coo! An5ietatea )on%u#ia Depresia Tu!$urari!e de cic!u menstrua! !a %emei Fo$ii )omportamente psihotice )reste tensiuni!e

)reste numaru! "rese!i!or in munca

)INEFACE,ILE ACTIVITATII FIZICE ASUP,A STA,II DE SANATATE

Aparatu! respirator( creste pro%un#imea respiratii!or /creste venti!atia pu!monara0 sicapacitatea respiratorie' creste rata schim$uri!orpu!monare'creste %!u5u! san"uin pu!monar( toni%ica muscu!atura torace!ui Aparatu! cardiovascu!ar( miocardu! /muschiu! inimii0 se contracta mai puternic sipompea#a o cantitate mai mare de san"e catre corp( scade ritmu! cardiac( intareste muschiu! inimii( creste numaru! mitocondrii!or / %a$ricante!e de ener"ie 0 inmuschiu! cardiac( de#vo!ta circu!atia co!atera!a

( previne si tratea#a $oa!a coronariana( previne si tratea#a $o!i!e vascu!are /hipertensiunea arteria!a'accidentu! vascu!ar cere$ra!0 Meta$o!ismu! "!uco#ei si !ipide!or( scade nive!u! tri"!iceride!or din san"e( creste nive!u! co!estero!u!ui $un G( scade nive!u! co!estero!u!ui rau G( scade nive!u! crescut a! "!icemiei !a persoane!e cu dia$et#aharat( im$unatateste sensi$i!itatea receptori!or %ata de insu!ina( previne si tratea#a dia$etu! #aharat )ircu!atia san"e!ui( creste e!asticitatea artere!or si %avori#ea#a circu!atia san"e!ui'creste %!u5u! san"uin in circu!atia sistemica( asi"ura un transport e%icient de nutrienti si o5i"en !a toatece!u!e!e corpu!ui

( im$unatateste circu!atia !im%ei( artere!e vor %i mai putin reactive !a actiunea hormoni!or de stres/adrena!ina' noradrena!ina0( iri"a $ine muscu!atura Sistemu! nervos( stimu!ea#a centri nervosi de !a nive!u! creieru!ui ' centriresponsa$i!i de cresterea %recventei cardiace( creste o5i"enarea san"e!ui /creste puterea creieru!ui G0( im$unatateste dispo#itia psihica /creste nive!u! de serotonina'dopamina' noradrena!ina0( sporeste respectu! de sine( reduce8@n!atura an5ietatea( promovea#a starea de $ine /creste sinte#a de $etaendor%ine0( intareste puterea vointei /discip!ina de sine0( im$unatateste coordonarea motorie( sporeste ca!itatea somnu!ui

( previne si tratea#a an5ietatea' depresia si toate $o!i!e "eneratede stres Imunitate( im$unatateste activitatea ce!u!e!or NH /natura! Ci!!er0( propu!sea#a neutro%i!e!e @n circu!atia "enera!a( creste activitatea !im%ocite!or T /ro! @n !upta @mpotrivacanceru!ui0( previne si tratea#a cancere' $o!i in%!amatorii si autoimune Durata de viata 7 pre!un"este tineretea si promovea#a!on"evitatea( promovea#a procesu! cresterii /sporeste sinte#a hormonu!ui decrestere 10( incetineste procesu! de @m$atr?nire

( pastrea#a ,tineretea artere!or /se opune sc!ero#ei0( diminuea#a %actorii de coa"u!are /pastrea#a ca!itatea s?n"e!ui0 Sistemu! di"estiv( im$unatateste procese!e de di"estie si a$sor$tie( stimu!ea#a moti!itatea intestine!or( previne si tratea#a constipatia Tiroida( acce!erea#a meta$o!ismu!' in%!uentand ast%e! contro!u! "reutatii *inichii si suprarena!e!e( in%!uentea#a in mod po#itiv echi!i$ru! hormona! Ta!ia( scade "rasimi!e' su$tia#a ta!ia /scade riscu! de in%arctmiocardic si accident vascu!ar cere$ra!0 Oase' muschi' tendoane8aparat !ocomotor( scade riscu! de osteoporo#a( im$unatateste starea articu!atii!or' sporeste "radu! !or de

mo$i!itate( creste circu!atia san"e!ui in muschi( creste e%icienta muscu!aturii' creste %orta muscu!ara( creste e!asticitatea tendoane!or( creste coordonarea' vite#a' %!e5i$i!itatea si re#istentamuscu!atura' scade riscu! traumatisme!or( previne si tratea#a osteoporo#a' osteoartrita( creste densitatea minera!a osoasa /creste a$sor$tia si %i5areaca!ciu!ui in oase0 Meta$o!ism "enera!( creste e%icienta meta$o!ismu!ui /acce!erea#a arderea"rasimi!or0( reduce re#erve!e de "rasime din 9uru! or"ane!or interne( mareste rata meta$o!ismu!ui de repaus( dupa scaderea @n "reutate' asi"ura mentinerea acesteia petermen !un"( previne si tratea#a o$e#itatea

E5ercitiu! %i#ic contri$uie !a intarirea imunitatii or"anismu!ui si scade riscu! im$o!naviri!or de cancer de co!on si san.


3/90

Activitatea %i#ica practicata in mod re"u!at in perioada copi!ariei si ado!escentei poate contri$ui in mod su$stantia! !a intarirea siconso!idarea masei osoase. E%ecte $ene%ice au si e5ercitii!e %i#ice re"u!ate practicate de %emei in perioada premenopau#ei. )heia pentrumentinerea unei $une stari de sanatate este activitatea %i#ica practicata re"u!at' potrivit varstei si antrenamentu!ui %iecaruia.n stil de viata sanatos inseamna miscare in fiecare zi. Activitatea %i#ica %ormea#a' impreuna cu o a!imentatie echi!i$rata' $a#a unui sti! de viata sanatos si este' de asemenea' %oarte importantapentru mentinerea sanatatii inimii. In p!us' activitatea %i#ica este un %oarte $un antidot pentru stres' %iindca ne a9uta sa ne re!a5am si sadormim $ine. )unoasterea %enomene!or $iochimice care au !oc in timpu! e%ortu!ui %i#ic pre#inta o importanta deose$ita in procesu! depracticare stiinti%ica a cu!turii %i#ice si sportu!ui. Orice activitate sportiva presupune un e%ort mai mic sau mai mare' care imp!ica un consum

sup!imentar de ener"ie %ata de ce! so!icitat in cadru! procese!or vita!e norma!e' asa numitu! meta$o!ism$a#a!. Meta$o!ismu! $a#a!' numit si meta$o!ismu! ener"etic de repaus repre#inta $i!antu! ener"etic a! unui or"anism a%!at in repaus comp!et !ao temperatura mare am$ianta de ;< "rade ) dupa un post de :;(: ore. Meta$o!ismu! $a#a! /M30 se e5prima prin numaru! de ca!oriide"a9ate pe metru patrat de supra%ata corpora!a timp de o ora. E! varia#a in %unctie de se5 si varsta' avand va!ori mai mari !a $ar$ati %ata de%emei si !a tineri %ata de varstnici. M3 se re%era numai !a ener"ia necesara pentru intretinerea activitatii vita!e in stare de repaus a$so!ut' darnumeroase conditii pot mari consumu! ener"etic. Trava!iu! muscu!ar' chiar daca este %oarte redus %ace sa creasca M3 cu ;


4/90


5/90

)6 7 $o!i a!e tiroidei' in%!amatia "!ande!or sa!ivare' predispo#itie!a race!i.Din cau#a tensiuni!or %i#ice si menta!e acumu!ate' a stresu!ui #i!nic' a posturii incorecte' cu inaintarea in varsta' meridiane!e ener"etice a!ecorpu!ui care aduc %orta vita!a catre or"ane!e interne permitand $una !or %unctionare' devin din ce in ce mai $!ocate.E5ercitii!e %i#ice pentru co!oana verte$ra!a asi"ura o $una %unctionare si aor"ane!or interne si mentin sanatatea noastra.Este importanta activitatea fizica in sarcina" #emeia insarcinata trebuie sa faca miscare sau sa fie sedentara"Atunci cand te(ai decis sa ai un copi!' prima dorinta care iti vine in minte este ca e! sa %ie sanatos. Dar stii ce tre$uie sa %aci pentru asta -Este oare iportant pentru 'eeia +ra%ida sa 'a"a is"are /

Date re!ativ recente au demonstrat importanta activitatii %i#ice si $ene%icii!e ei asupra mamei si %atu!ui. E%ortu! %i#ic /e%ectuat su$ contro! (Cinetoterapeut0 determina o serie de modi%icari de adaptare a!e aparate!or si sisteme!or /!ocomotor' cardiovascu!ar' respirator' nervos s.a.0.imnastica %emeii insarcinate are un du$!u ro!+ %i#ic' dar si psihic' prin constienti#areade catre "ravida a e%ecte!or po#itive asupra mentineriior"anismu!ui in %orma.Dar a %oie sa 'a" is"are #a 'e# "a inainte de sar"ina /

*e#erve!e %unctiona!e a!e aparatu!ui cardio(respirator a! "ravidei permit e%ectuarea activitatii %i#ice in parametri asemanatori ce!or din a%arasarcinii.Activitatea %i#ica are un e%ect de toni%iere %i#ica si psihica. Miscarea va reduce an5ietatea si depresia care apar !a un procent important din"ravide.De aceea' e important sa te mo$i!i#e#i' sa te misti. Iesi !a o p!im$are' incearca sa %ii activa pana in u!time!e saptamani8#i!e de sarcina/medicu!care iti urmareste sarcina stie daca ai sau nu contraindicatii' asa ca e important sa %ii in permanenta !e"atura cu e!0.Este iportant sa ape#e( #a un autor in a"est sens /

Da. La nive!u! oase!or si muschi!or se pot produce modi%icari care determina discon%ort si chiar dureri. Poti ape!a !a a9utoru! unui specia!istCinetoterapeut care sa te invete cum sa %aci miscari!e si ce miscari sunt permise.Hinetoterapeutu! este sin"uru! in masura sa sta$i!easca pro"rame!e de e5ercitii speci%ice in %unctie de varsta "ravidei' stadiu! si evo!utia

sarcinii' "radu!ui de antrenament' va do#a e%ortu! prin monitori#area %unctii!or vita!e /%recventa cardiaca sa nu depaseasca :


6/90

Ce este sonu#/Somnu! este un proces activ in care ne re%acem dupa o$osea!a %i#ica si psihica. Somnu! este esentia! pentru viata 7 asi"ura re%acerea %i#ica sipsihica prin respectarea a!ternantei somn 7 ve"he. Privarea de somn aor"anismu!ui' pe perioade mai !un"i' determina modi%icari comportamenta!e /deci#ii "resite' irita$i!itate' insomnie' sindrom de o$osea!acronica' !etar"ie si o$osea!a' depresie' suicid s.a.0 si chiar $iochimice.Cat dori/

In medie' :8B din viata o petrecem dormind. Somnu! in%!uentea#a+ vi"i!enta' tonusu! psihic' e%icienta8productivitatea' dispo#itia' capacitateade a comunica' creativitatea' "reutatea corpora!a' perceptia' memoria'rationamentu!' timpu! de reactie' sanatatea %i#ica.

Cu 3%ine4 sonu#/Me!atonina' hormonu! care induce somnu!' este produs de "!anda pinea!a /epi%i#a0 care e5tra"e un aminoacid /tripto%anu!0 din san"e.Tripto%anu! este trans%ormat in serotonina /!a !umina #i!ei0. Serotonina este trans%ormata in me!atonina /!a intuneric' ca!ciu norma! in san"e sivitamina 30. Pentru a avea un somn $un' odihnitor e nevoie de pre#entafactorilor carecresc secretia de melatonina!( cresterea e5punerii !a !umina natura!a( crearea unor conditii de intuneric( a!imentatie $o"ata in+ me!atonina /ova#' porum$' ore#' rosii' $anane' or#0' tripto%an /to%u' seminte de dov!eac' susan' mi"da!e si nuci0'vitamina 3 /nuci' %istic s.a.0( nive! norma! a! ca!ciu!ui in san"e( o cina %oarte usoara#actori care scad sinteza de melatonina!( stres( co%eina( a!coo!( tutun3Ar*ite"tura4 sonu#ui

)omnul *+EM ,somnul cu unde lente-Stadiu! : >J din durata somnu!ui ; >J din durata somnu!ui B ;>J ( somnu! cu unde DELTA /pro%und0( )reste aportu! de s?n"e catre muschi( Muschii se re!a5ea#a( Ener"ia este conservata( *itmu! inimii' ritmu! respirator si presiunea arteria!a scad( )reste sinte#a hormonu!ui de crestere /10Factorii de care depinde sinte#a 1+ somnu! pro%und' e5ercitiu!' dieta saraca @n "rasimi' "reutate corpora!a norma!a' stres moderat'e5c!udereamesei de seara /; mese pe #i0 Importanta 1+ promovea#a procesu! cresterii' incetineste procesu! de@m$atr?nire( *epara !e#iuni!e)omnul +EM ,somnul cu unde rapide-;> J ( din durata tota!aSuper%icia!' crescut @n a doua parte a noptii( Au !oc miscari rapide a!e "!o$i!or ocu!ari( Presiunea arteria!a' ritmu! inimii si temperatura cresc( Perioada vise!or

( )reste %!u5u! san"vin catre creier( Necesar pentru a supravietui durerii( Faci!itea#a procesu! de memorare si %i5ea#a ceea ce a %ost @nvatat( m$unatateste deprinderi!e motorii( Depo#ite!e de neurotransmitatori @n sinapse este re%acut( Esentia! pentru pre"atirea mintii pentru per%ormante!e u!terioareCu dori/

Neurotransmitatorii imp!icati in producerea si pastrarea somnu!ui sunt+( serotonina />1T0 ( creste @n timpu! somnu!ui 7 imp!icat @n adormire( aceti!co!ina /A)10 ( creste @n timpu! somnu!ui 7 somnu! super%icia!( norepine%rina /NE0 ( scade @n timpu! somnu!ui 7 somnu! super%icia!( dopamina /DA0 ( creste @n timpu! somnu!ui 7 imp!icat @n tre#ire si in starea de ve"hePri%area de son sau un son neodi*nitor5

)orpu! nu este @n mod adecvat restaurat8@nviorat( Irita$i!itate crescuta( )reativitate sca#uta

( )oncentrare sca#uta' di%ici!a( Scaderea atentiei( )resterea timpu!ui de reactie

( Scade e%icienta( Scade 9udecataSistemu! imunitar

( e%icienta !a 9umatate dupa pierderea a B ore de somn @ntr(osin"ura noapte( risc de in%ectii

Meta$o!ismu! "enera!( to!eranta !a "!uco#a sca#uta c?nd somnu! este de ore pe noapte /tineri 7 $ar$ati si %emei 7 sanatosi' %ara %actori de risc' dupa osaptam?nade !ipsa de somn se @m$o!navesc de pre(dia$et0( Epui#are( Depresie( Paranoia( 1a!ucinatii)onducatorii auto o$ositi au per%ormante sca#ute !a teste' comparativ cuconducatorii @n stare de e$rietate /


7/90

)ap. B 3ea apa &

APA

Desi nu %urni#ea#a ener"ie sau ca!orii' apa este indispensa$i!a in toat etape!e nutritiei.( Ea 9oaca un ro! important in di"estie' in %ormarea secretiei sa!ivare' mestecarea si in"hitirea hranei.( Apa este masiv repre#entata in sucuri!e di"estive care asi"ura descompunerea a!imente!or in parti!e !or componente.( Apa 9oaca un ro! important in e!iminarea resturi!or nedi"erate din tu$u! intestina! prin scaun.( Apa este mediu! in care au !oc reactii!e $iochimice din or"anism.

( )a o componenta ma9ora a san"e!ui' apa transporta su$stante!e nutritive in tot or"anismu! si e!imina re#iduuri!e chimice prin intermediu!urinei. Desi nu %urni#ea#a or"anismu!ui nici ener"ie' nici vitamine' apa este un e!ement vita! in nutritia or"anismu!ui. Din punct de vedere a!ur"entei' nevoia de apa a or"anismu!ui se situea#a imediat dupa nevoia de o5i"en. Statistici!e Or"ani#atiei Mondia!e a Sanatatii arata ca peste;>J'tesutu! "ras B


8/90

)o!orantii pot produce a!er"ii' a%ectiuni in%!amatorii si mu!te a!te pro$!eme de sanatate. )a%eaua taie setea' de aceea 7daca $eti ca%ea 7 $eti siun pahar cu apa. )o%eina deshidratea#a corpu!. Anumite $auturi contin acid %os%oric /scade a$sor$tia ca!ciu!ui0. Pentru %iecare $auturaa!coo!ica' pentru %iecare ceasca de ca%ea' pentru %iecare pahar de suc de %ructe' $ea un pahar de apa @n p!us.Cand este "e# ai indi"at oent sa $e apa/

De(a !un"u! intre"ii #i!e. E5ista un sin"ur interva! de timp care %ace e5ceptie+ evitati sa $eti apa inainte' in timpu! si imediat dupa mancarepentru a nu di!ua sucuri!e di"estive. )u o 9umatate de ora @nainte de masa en#ime!e di"estive sunt secretate @n sucu! "astric' %ac?ndu(! aptpentru di"estie. Orice cantitate de apa !uata @n acest timp' @n timpu! mesei sau @n timp de ; ore dupa ce ai m?ncat' va di!uasucu! "astric. Di"estia va %i @nt?r#iata si mai putin e%icienta. )u c?t hrana sta mai mu!t @n sucuri!e di!uate' este predispusa %ermentarii. Asa

apare discon%ortu! "astric. Daca toata portia de apa ar %i in"hitita intr(o sin"ura do#a G' acest !ucru nu numai ca ar % i nep!acut' dar ar induceo e!iminare rapida de catre rinichi a apei in e5ces. Ast%e!' apa nu are timp sa patrunda in spatiu! interstitia! si nu poate antrena decat o micaparte din produsii meta$o!ici acumu!ati. De aceea' apa se $ea cu in"hituri mici' pe toata durata #i!ei. Intrucat creieru! este 6>J apa' esteevident de ce printre simptome!e timpurii a!e deshidratarii se re"asesc sen#atia de s!a$ire si o$osea!a' dureri!e de cap si ametea!a.A!te simptome a!e unui consum insu%icient de apa sunt+( $u#e' "ura' pie!e uscata( "reata( urina inchisa !a cu!oare sau urinare rara( constipatie( temperatura corpora!a ridicata sau respiratie di%ici!a.Ai nevoie de apa +( pentru ca e5ista riscu! de !itia#a urinara 7 daca nu $ei su%icientasi @n mod re"u!at( pentru ca e5ista riscu! de in%ectii urinare' @n specia! !a %emei( pentru ca e5ista riscu! de cancer inc!u#?nd canceru! de ve#ica sicanceru! de co!on

( pentru cresterea per%ormante!or ta!e %i#ice si minta!e.3ea mai mu!ta apa dec?t in mod o$isnuit+( c?nd dieta ta este mai $o"ata @n proteine

( daca esti copi!( daca ai o $oa!a ce cau#ea#a varsaturi sau diaree( daca esti activ %i#ic( c?nd esti e5pus !a conditii de temperatura @na!ta si %oarte @na!ta.Persoane!e @n v?rsta au adesea un risc crescut de deshidratare 7cau#e+( %unctia rena!a se a!terea#a odata cu v?rsta( tu!$urari hormona!e( !ipsa sen#atiei de sete /mecanisme!e de re"!area setei semodi%ica0( medicamente /diuretice si !a5ative0

( $o!i cronice( mo$i!itate redusa

$ bea apa este asemenea unui 0dus interior.Nu putem depo#ita apa. Avem nevoie de apa proaspata @n %iecare #i' pentru a @n!ocui ce s(a e!iminat. )antitatea de apa necesara #i!nic depindede meta$o!ism' temperatura' a!imente!e %o!osite si activitatea depusa. )ontinutu! @n apa a! corpu!ui este mai mare !a $ar$ati' %ata de %emei.)au#e a!e deshidratarii+( cresterea transpiratiei provocata de vreme ca!da' umiditate' e5ercitiu si %e$ra( consum insu%icient de apa( tu!$urari a!e mecanisme!or de re"!are a setei !a v?rstnici4 uneori nu !e este sete chiar daca sunt deshidratati( vo!um crescut de urina+ @n de%iciente hormona!e /hormonu! antidiuretic 7AD1 ( sca#ut0' dia$et #aharat' $o!i rena!e' dupa anumitemedicamente( diaree sau varsaturi( procesu! de re%acere dupa arsuriDaca apa de la robinet nu este si"ura+( insta!ea#a(ti propriu! sistem de %i!trare+ un %i!tru adecvat cu car$une specia! @n!atura ce!e mai mu!te su$stante ce contaminea#a apa si' de

asemenea' @i con%era un "ust %oarte $un. Daca $ei apa de !a %antana' ai "ri9a ca apa sa %ie i"ieni#ata&$pa minerala)ontine sare' care produce retentie de %!uide si edeme' iar !a anumite persoane produce chiar cresterea tensiunii arteria!e. )onsuma o cantitate!imitata de ape minera!e sau a!e"e acea varietate de apa minera!a cu un continut mai mic de B< m" sodiu8:


9/90

( Inspira pe nas. A$domenu! se ,di!ata( E5pira. A$domenu! se retra"e si se str?n"e putin @nauntru)a!itatea + *espiratie pro%unda*itmu! + :;(: pe minutIonii negativi din aer /mo!ecu!e de o5i"en cu un e!ectron in p!us0promovea#a sanatatea. Sunt produsi in atmos%era +( @n 9uru! copaci!or ver#i' paduri!or @nver#ite( pe mar"inea !acu!ui' pe !itora!' !?n"a ape cur"atoare si cascade dupa %urtuna

Ionii pozitivi din aer a%ectea#a sanatatea+( in interior /@n casa0Surse+( %umu! de tutun( "a#e /o5id de car$on' $io5id de a#ot0 din arderi de com$usti$i! ca surse de ca!dura care %o!osesc !emn' car$uni petro!' motorina' "a#enatura!e( a!te su$stante chimice %o!osite pentru curatenie( a#$est( i"rasieCu te a'e"tea(a po#uarea/

( SicC $ui!din" sndrome /usturimea ochi!or' a nasu!ui' a "atu!ui' tuse' dureri de cap' ametea!a' somno!enta' "reata' e5trema o$osea!a s.a.0E'e"te#e aeru#ui proaspat+( Sen#atie de $ine( *e!a5ea#a' ca!mea#a( m$unatateste actiunea de curatire a $ronhii!or si p!am?ni!or( m$unatateste activitatea inimii' norma!i#ea#a tensiunea arteria!a

( Scade concentratia de "ermeni si virusi din aer( A9uta di"estia( m$unatateste ritmu! si ca!itatea cresterii p!ante!or si anima!e!or$minteste%ti+( respira corect" fapauze frecvente, ca sa respiri adnc" fa exercitii fizice + activitatea creste numarul capilarelor de snge care se desc.id si activeaza transportul de oxigen catre celule" poarta .aine care sa nu"ti mpiedice o respiratie ampla, evita .ainele strmte" stai pe scaune confortabile" pastreaza casa bine ventilata" evita mncarea bogata n grasimi (acestea scad capacitatea .ematiilor de a transporta oxigenul)

)ap. > Man?nca sanatos&,Initiatii acorda o mare importanta cercetari!or re%eritoare !a nutritie. Sanatatea noastra depinde de puterea e!emente!or continute in hrana.Procesu! de hranire isi are importanta sa spiritua!a. Inceputu! mesei are nevoie de !e"area de )reator si de o stare de re!a5are constienta.Momentu! in care !uam prima in"hititura are importanta asupra intre"u!ui proces de di"estie. ura' or"anu! care primeste hrana' este ce! mai

spiritua!i#at. ura a$soar$eparticu!e!e eterice !e hranei' ener"ii!e ce!e mai %ine si ce!e mai puternice' iar materia!e!e ce!e mai primitive sunt trimise in stomac. Laturaeterica este !e"ata de cu!ori!e a!imente!or' de miros. E!e hranesc corpuri!e su$ti!e/eteric' astra!' menta!' $udic' atmic0. *espiratii!e pro%unde din timpu! mesei produc o com$ustie mai $una. )orpu! eteric este purtatoru!vita!itatii' a! memoriei si sensi$i!itatii. )orpu! astra! se hraneste cu sentimente' cuemotii. )and ne oprim cu iu$ire asupra a!imente!or pe care urmea#a sa !e mancam' vom pre"ati corpu! astra! sa e5tra"a din e!e hrana pentruacesta. Initiatii inchid si ochii cand se hranesc' pentru a se putea concentra mai$ine si a(si hrani ast%e! corpu! menta!. Sentimentu! de recunostinta in %atamancarii ne !ea"a de )reator si hraneste ce!e!a!te corpuri in a%aracorpu!ui %i#ic. *ecunostinta are %orta de a trans%orma materia! "rosiera in Lumina si 3ucurie. A!imentarea ce!or B corpuri superioare %ace caparticu!e!e ast%e! captate sa se distri$uie peste tot' in creier' in p!e5u! so!ar' in toate or"ane!e.Masa tre$uie incheiata in ce! mai $un chip posi$i!.Prin ceea ce inseamna o nutritie sanatoasa avem oca#ia ca de ;(B ori8#i sa avem de a %ace cu un e5ercitiu de destindere' de concentrare' dearmoni#are a tuturor ce!u!e!or or"anismu!ui nostru. Masa este un pri!e9 de atentie' concentrare' stapanire de sine.O masa este o ceremonie ma"ica mu!tumita careia hrana tre$uie sa se trans%orme in sanatate' in %orta' in iu$ire' in !umina. Activarea atentieiinterioare in timpu! mesei a9uta di"estia' de#vo!ta inte!i"enta si vointa. )and ceva scapa vi#iunii noastre' constientei noastre' nu mai poate %icontro!at. Stapanirea de sine inseamna contro!u! "andu!ui' pentru inceput.

Oamenii echi!i$rati !a masa sunt echi!i$rati si in a!te aspecte a!e vietii !or. A"itatia !a masa arata a"itatie' de#echi!i$ru si in a!te #one de viata.Semnu! evo!utiei unei %iinte umane este constienta apartenentei sa!e !a un intre" mu!t mai vast care ii o%era posi$i!itatea de a ve"hea sa nu isitu!$ure armonia prin activitatea ei' prin "anduri!e ei' prin sentimente!e ei' prin #"omotu! ei interior. Oamenii in"hit totu! dintr(o su%!are. Prina!imente' mesa9u! )reatoru!ui este + ,Fiu! meu' eu vreau sa devii per%ect' sa %ii asemnea %ructu!ui + savuros. Pentru moment' tu esti aspru'acid' tare' nu poti %i cu!es' deci tre$uie sa te instruiesti. Priveste acest %ruct+ e! a a9uns !a maturitate deoarece a %ost e5pus ra#e!or soare!ui. Situ tre$uie sa te e5pui ra#e!or soare!ui' asemenea %ructu!ui' dar ra#e!or soare!ui spiritua!+ e! se va ocupa sa trans%orme in tine tot ce este acid'indi"est si iti va darui cu!ori %rumoase. Tre$uie sa o$servam !e"atura intre ceea ce mancam si starea pe care o vomavea u!terior. Tre$uie sa%im intotdeauna atenti !a ceea ce !asam sa patrunda in corpu!nostru. )e! mai important este sa suprave"he#i %e!u! in care se ia masa.Viitoru! omu!ui depinde de %e!u! in care se hraneste. Din moment ce ca!itatea a!imente!or poate sa va schim$e in%atisarea' !a %e! se intamp!a sicu natura "anduri!or si a sentimente!or voastre.)e!e e!emente /pamant' apa' aer' %oc0 care corespund ce!or stari a!e materiei sunt continute in hrana noastra #i!nica. Deci' mancand putemintra in !e"atura cu In"erii care ve"hea#a asupra ce!or e!emente+ In"eru! pamantu!ui' In"eru! apei' In"eru! aeru!ui' In"eru! %ocu!ui /...0Fiecare dintre acesti in"eri repre#inta ca!itati si virtuti+In"eru! pamantu!ui 7 sta$i!itateaIn"eru! apei 7 puritateaIn"eru! aeru!ui 7 inte!i"entaIn"eru! %ocu!ui 7 Iu$irea Divina)and omu! mananca' e! se !ea"a prin "and de cei In"eri. Noi ne hranim hranim si cu sunete' cu par%umuri si cu!ori.Oamenii se intrea$a daca sa manance carne sau nu. Di%erenta dintre hrana cu carne si cea ve"etariana consta in cantitatea de ra#e so!are pecare acestea !e contin' nu numai in constituentii di%eriti. Fructe!e si !e"ume!e sunt atat de impre"nate de !umina so!ara incat putem spune ca


10/90

e!e sunt o condensare a !uminii. Tot ceea ce a$sor$im ca hrana se trans%orma in interioru! nostru intr(oantena care captea#a unde $inedeterminate.)arnea are drept corespondenti+( in p!anu! %i#ic+ vio!enta( in p!anu! astra!+ sen#ua!itatea( in p!anu! menta!+ e"oismu!Mancand mu!t' o$osim or"anismu!' i! impiedicam si ii $!ocam procese!e di"estive' ceea ce antrenea#a e%orturi inuti!e pe care apoi esteimposi$i! sa !e e!iminam.

In rea!itate' %oamea este cea care pre!un"este viata. Tre$uie sa stiti ca e5cesu! de hrana este daunator pentru sanatate. E nevoie de ocuratenie' ce! putin o data pe saptamana. Nimeni nu a murit daca a postit uneori' dar mi!ioane de oameni au murit pentru ca au mancatprea mu!t& Persoane!e care simt o s!a$iciune cand tin post sunt ace!ea care au nevoie mai mare de post' pentru ca su%erinta !or se datorea#asupraincarcarii cu deseuri!e aruncate in san"e prin aceasta curatenie. Este$ine sa $eti si apa ca!da cand postiti. Apa ca!da /%iarta0 esteremediu! ce! mai natura! si mai ino%ensiv. A posti nu inseamna numai sa ne a$tinem de !a hrana %i#ica' inseamna si renuntarea !a anumitesentimente' "anduri care ne impovarea#a. Depinde %oarte mu!t de noi ca hrana sa %ie acceptata de or"anism si ru"aciuni!e' $inecuvantari!edinaintea mesei servesc tomai !a $una pre"atire si asimi!are a hranei. 3inecuvantarea are ca scop ,im$!an#irea hranei. Secretu! pentru cahrana sa se deschida consta in inca!#irea ei' iar ca!dura inseamna iu$ire /...0 Sa nu mancati niciodata ceea ce nu va p!ace& Nutritia este o%orma de conceptie si iu$irea este o %orma de nutritie. /din ,OA NUT*ITIEI de -mraam &i8.ael 'ivan.ov0Ce#e 60 de nutriente esentia#e

$cizi grasi esentiali !( acid !ino!eic( acid !ino!enic$minoacizi esentiali !( Leucina( Li#ina

( I#o!eucina( Treonina( Tripto%an( Metionina( Va!ina( Feni!a!anina( 1istidinaMinerale( )a!ciu( )ar$on( Ma"ne#iu( Fos%or( Potasiu( Sodiu( Su!%( Fier

( inc( )upru( Man"an( )rom( Se!enium( )o$a!t( F!uor( Si!iciu( Iod( Mo!i$den( Vanadium( Arseniu( Niche!( Staniu

Vitamine( A /retino!0( 3: /tiamina0( 3; /ri$o%!avina0( 3B /niacina0( 3> /acid pantotenic0( 3 /pirido5ina0( 3:;/cianco$a!amina0( Acid %o!ic( 3iotina( )( D( E

( H$ltele( hidrati de car$on( %i$re( !umina( o5i"en( apaPrin hrana aducem+( su$stante nutritive /proteine' "!ucide' !ipide0( nutrienti /nu contin ca!orii0+ vitamine' minera!e( su$stante care previn im$o!naviri!e si a9uta !a vindecare+antio5idanti' %i$re' compusi %itochimici( apa

,-LUL P,INCIPALIL-, C-MPUSI

Peste >< de su$stante nutritive isi aduc contri$utia !a cresterea si de#vo!tarea or"anismu!ui' !a mentinerea %unctii!or sa!e si !a des%asurarea

activitati!or %i#ice sau inte!ectua!e. Mu!te dintre aceste su$stante sunt strict necesare pentru des%asurarea procese!or $io!o"ice a!e %iinte!or vii.De unde isi ia ener+ia or+anisu# uan /Din a!imente. E!e sunt materii!e din care or"anismu! nostru o$tine ener"ia necesara pentru mentinerea vietii si des%asurarea activitati!or'precum si su$stante!e nutritive necesare cresterii si re%acerii ce!u!e!or si tesuturi!or u#ate.Ce ro# au a#iente#e! in 'un"tie de "ontinutu# #or in di'erite su$stante /+ol energetic ( parte din su$stante!e nutritive %o!osesc drept com$usti$i! si su%era procesu! de ardere meta$o!ica' din care re#u!ta ener"ie.Ener"ia re#u!tata este %o!osita pentru mentinerea %unctii!or vita!e care se rea!i#ea#a prin activitatea inimii' p!amani!or' a sistemu!ui nervos s.a.O a!ta parte din ener"ie este %o!osita pentru rea!i#area di"estiei' mentinerea temperaturii norma!e a corpu!ui' precum si pentru dep!asare'activitati %i#ice sau e%ort inte!ectua!.+ol plastic 7 une!e su$stante nutritive a9uta !a constructia si reconstructia e!emente!or speci%ice corpu!ui uman 9ucand ast%e! un ro! p!astic'structura!. Sunt %o!osite drept materia!e de constructie pentru %ormarea de noi ce!u!e' pentru cresterea sau repararea ce!or e5istente. Nevoia desu$stante nutritive cu ro! p!astic este mai mare' in specia! in perioade!e de crestere si in anumite $o!i care necesita re%acere ce!u!ara/proteine!e0.+ol reglator' catalitic ( 9oaca ro! cata!itic sau re"!ator. Aceste su$stante nutritive conditionea#a %unctionarea en#ime!or' cu ro! %undamenta!inprocese!e $iochimice de !a nive!u! ce!u!ei vii.Care sunt prin"ipa#e#e su$stante nutriti%e/

Principa!e!e su$stante nutritive sunt+ proteine!e' "rasimi!e /!ipide0' "!ucide!e /car$ohidrati sau hidrati de car$on0 si nutrientii + vitamine!e siminera!e!e. Se poate adau"a si apa' a%!ata in procent de cca 6


11/90

de %unctii esentia!e vietii. O cate"orie aparte sunt %i$re!e a!imentare care' desi nu sunt considerate su$stante nutritive in sensu! dep!in a!cuvantu!ui' 9oaca un ro! important in di"estie. Necesaru! de su$stante nutritive a! or"anismu!ui se asi"ura prin consumarea a!imente!or indiverse com$inatii' %ara sa e5c!udem ceva' %ara e5cese.P,-TEINELEProteine#e suntprincipa!u! constituent a! ce!u!e!or corpu!ui' repre#entand :(:KJ din "reutatea unui adu!t. Or"anismu! uman contine cca> "proteine !a : J din necesaru! ca!oric tota!' ceea ce !a un adu!t norma! corespunde cu> " de proteine8#i. Academia de Stiinte din SUA recomanda pentru adu!ti +


12/90

com$inatia dintre !e"ume si cerea!e %urni#ea#a proteine cu va!oare $io!o"ica simi!ara ce!or de ori"ine anima!a. )ercetari!e au aratat caproteine!e pot %i procurate prin simp!a com$inare a surse!or comp!ementare de proteina ve"eta!a si prin %o!osirea produse!or de soia. Va!oareacom$inatii!or de proteine ve"eta!e se mentine chiar daca e!e sunt consumate dupa un interva! de timp de cateva ore. Daca necesaru! deproteine este asi"urat dintr(o varietate de a!imente de ori"ine ve"eta!a cucontinut proteic' comp!ementaritatea se va produce in mod natura!.Proteine %e+eta#e sau proteine ania#e /

( pentru a putea %i di"erate in stomac /unde incepe di"estia !or0' proteine!e de ori"ine anima!a au nevoie de o aciditate mai mare decat ce!e deori"ine ve"eta!a( proteine anima!e intar#ie evacuarea "astrica

( "rasimi!e din carne nu se di"era in stomac' dar reusesc sa in"reune#e di"estia proteine!or anima!e( !ichide!e $aute in timpu! mesei di!uea#a concentratia en#ime!or( proteine!e de ori"ine anima!a cresc secretia de insu!ina si sinte#a de co!estero!( surse!e de proteine anima!e contin mai mu!t sodiu( proteine!e ve"eta!e sunt insotite si de minera!e' vitamine care au actiuni $ine%acatoare( ca!itatea proteine!or este importanta si prin prisma raportu!ui )a8P *aportu! optim este :8: pana !a :'> /var#a a!$a :8(B


13/90

( leiurile vegetale ( se o$tin prin e5tractie' cu sau %ara ra%inare' din seminte!e de %!oarea soare!ui' soia' "ermeni de porum$' rapita s.a. E!esunt va!oroase datorita aci#i!or "rasi po!inesaturati pe care ii contin. Fiind o sursa e5trem de densa de ca!orii' consumarea !or tre$uie !imitatacu "ri9a. U!eiu! de mas!ine' de rapita si ce! de arahide au un continut mare de aci#i"rasi mononesaturati. Pra9irea a!imente!or in "rasimi !atemperaturi ina!te tre$uie evitata.% Margarinele % %a$ricate prin hidro"enarea partia!a a "rasimi!or po!inesaturate ( are ca re#u!tat cresterea consistentei "rasimii. Desimar"arina are mu!te avanta9e practice in a!imentatie' mai mu!te studii au aratat e5istenta unor riscuri pentru sanatate. Procesu! tehno!o"ic%o!osit !a %a$ricarea mar"arinei duce !a aparitia unor aci#i "rasi cu o con%i"uratie spatia!a aparte' numiti aci#i "rasi %orma ,trans. Aci#ii "rasi,trans cresc riscu! de cardiopatie ischemica si au tendinta de a mari nive!u! co!estero!u!ui seric.

Ce sunt grasimile aparente si inaparente"rasimi!e aparente sunt ce!e a caror pre#enta este usor identi%icata+ untu!' smantana' u!eiu!' s!anina. rasimi!e inaparente sunt ascunse ina!imente care nu sunt percepute ca %iind o sursa de "rasimi /"rasimi!e din !apte' "rasimi!e din "a!$enusu! de ou' "rasimi!e din carne sauproduse de carne' "rasimi!e din patiserii sau pra9ituri' "rasimi!e din chips(uri s.a.0.Cum putem reduce cantitatea de grasimi din alimentatie"( %aceti o se!ectie corecta a artico!e!or a!imentare consumate si !imitati cantitatea consumata' mai a!es din a!imente!e cu continut crescut de"rasimi( e5cesu! de "rasimi /si de ca!orii0 intervine de mu!te ori in etapa de pre"atire a mancaruri!or. Uneori' moda!itatea de preparare scade radica!va!oarea nutritiva a unui a!iment. De e5emp!u+ o portie de carto%i /de :;>"0 "atiti prin %ier$ere %urni#ea#a apro5imativ ::> Cca!. Aceeasicantitate de carto%i "atiti ca si carto%i %rantu#esti va aduce un aport de


14/90

Studii!e au aratat ca un consum e5cesiv de #ahar si du!ciuri ra%inate are un ro! ma9or in aparitia carii!or dentare. Dar carii!e nu sunt sin"urapro$!ema care apare in urma consumu!ui e5cesiv de #aharuri. A$u#u! de #ahar si du!ciuri este' de asemenea' suspectat in !e"atura cu une!e$o!i+ o$e#itatea mai a!es !a copii' hipo"!icemia reactiva' cresterea e5cesiva a concentratiei insu!inei in san"e' tu!$urari!e de comportament !acopii' de#echi!i$re!e vitaminice si mu!te a!te!e. aharu! intra in compo#itia mu!tor produse a!imentare' %ara ca pre#enta !ui sa %ie remarcata.)urse mascate de zaar+ $auturi!e racoritoare' produse!e de patiserie' in"hetata' "emu!' du!ceata' cioco!ata etc. Asa(numitii =in!ocuitorinatura!i= ai #aharu!ui /mierea sau siropu! de artar0' se inc!ud si ei in cate"oria "!ucide!or simp!e.Care este necesarul de glucide simple")u toate ca "!ucide!e simp!e si comp!e5e %ac parte din aceeasi cate"orie de su$stante nutritive' necesaru! de "!ucide simp!e este e5primat

separat' su$%orma unui pra" ma5im admisi$i!. E5pertii O.M.S. recomanda ca procentu! de ca!orii %urni#at de #ahar si a!te produse echiva!ente /du!ciuri'siropuri' sucuri0' sa nu depaseasca :(;>J ( 6>J.Aceste cantitati sunt asi"urate prin respectarea "hidu!ui a!imentar a! piramidei a!imentare care recomanda consumarea a (:: portii decerea!e in %iecare #i. Pe !an"a "!ucide comp!e5e' cerea!e!e mai %urni#ea#a+ %i$re ve"eta!e' vitamine /3:' 3;' 3' PP0' %ier' ma"ne#iu' ca!ciu'cupru' man"an' %!uor' crom' mo!i$den sau chiar de proteine.Ce sunt cerealele integrale"In %unctie de %e!u! cum au %ost pre!ucrate' cerea!e!e se impart in doua cate"orii+( cerea!e inte"ra!e( cerea!e ra%inate)erea!e!e inte"ra!e inc!ud in tota!itate parti!e comesti$i!e a!e $oa$e!or de cerea!e /pericarp' mie# si "ermene0. )erea!e!e ra%inate re#u!ta prinindepartarea pericarpu!ui si "ermeni!or. )u cat tarate!e sunt indepartate intr(o masura mai mare' cu atat %ainare#u!tata este mai a!$a. Din punctu! de vedere a! va!orii nutritive $a!anta este inc!inata incontesta$i! in %avoarea %ainii inte"ra!e. Daca secompara continutu! de vitamine a! painii a!$e cu ce! a! painii inte"ra!e /ne"re0 se o$serva ca painea a!$a pierde +( >J din cantitatea de vitamina 3: si 3;'(


15/90

( >J mai putin %ier.Painea inte"ra!a este net superioara painii a!$e' avand in "enera! un continut du$!u sau trip!u din su$stante!e minera!e esentia!e.Procesu! de macinare e!imina ce! putin ;< de su$stante nutritive. Pentru a compensa aceste pierderi' industria a!imentara practica asa numita,ame!iorare a %ainii sau painii. Painea o$tinuta din %aina im$o"atita nu este tota! !ipsita de va!oare nutritiva dar este in%erioara painiiinte"ra!e.

Cat de importanta este painea sanatoasa"Asi"urarea unei paini hranitoare in a!imentatie este un pas semni%icativ spre o a!imentatie sanatoasa. O a!imentatie responsa$i!a presupuneconsumarea' de pre%erinta' a cerea!e!or si painii inte"ra!e.Ce sunt caloriile goale"In "enera!' produse!e #aharoase au un "rad ina!t de ra%inare iar vitamine!e' minera!e!e si %i$re a!imentare sunt s!a$ repre#entate sau !ipsesc cudesavarsire. E!e %urni#ea#a mu!ta ener"ie' dar putine su$stante nutritive. Din acest motiv' ca!orii!e procurate din a!imente!e cu continut ridicatde #ahar au %ost numite in mod su"estiv ca!orii "oa!e.Ce este dezecilibrul tiamino%glucidic"De#echi!i$ru! tiamino("!ucidic este o tu!$urare meta$o!ica aparuta printr(un aport e5cesiv de du!ciuri si produse #aharoase. Aceasta vitamina/tiamina0 este indispensa$i!a $unei %unctionari a en#ime!or care re"!ea#a arderea"!uco#ei in vederea producerii de ener"ie. Pe de o parte' consumu! a$u#iv de produse #aharoase are e%ecte adverseasupra starii de nutritie a or"anismu!ui pentru ca aceste a!imente sunt !ipsite de vitamina 3:. Pe de a!ta parte' arderea e5cesu!ui de "!ucide vaconsuma o cantitate sup!imentara de vitamina 3: e5istenta in or"anism. E5cesu! de #aharuri induce o crestere arti%icia!a a necesaru!ui devitamina 3:. Acest de#echi!i$ru poate sa mear"a pana !a aparitia simptome!or carentei de vitamina 3:.#ibrele alimentare sunt po!i#aharide nedi"era$i!e. Desi nu %urni#ea#a ener"ie' e!e sunt de mare importanta pentru sanatate' prin asi"urareatran#itu!ui intestina! %i#io!o"ic. In p!us' a!imente!e care contin %i$re sunt mai satioase. Fi$re!e a!imentare provin e5c!usiv din ve"eta!e.

Fructe!e' !e"ume!e' !e"uminoase!e' #ar#avaturi!e si cerea!e!e inte"ra!e sunt surse e5ce!ente de %i$re a!imentare.Ce sunt fibrele alimentare"Fi$re!e a!imentare sunt un "rup de su$stante cu structura diversa' pre#ente numai in p!ante. Din punct de vedere chimic ma9oritatea %i$re!orsunt constituite din mo!ecu!e mari' asemanatoare "!ucide!or comp!e5e. E5ceptie %ace !i"nina' o su$stanta care intra in a!catuirea parti!or%i$roase' !emnoase a!e p!ante!or. Principa!e!e %i$re a!imentare de natura po!i#aharidica sunt ce!u!o#a' hemice!u!o#a' pectine!e' "ume!e simuci!a"ii!e. )e!u!o#a %ormea#a sche!etu! de re#istenta a! p!ante!or si se "aseste in %run#e!e si tu!pina p!ante!or' in coa9a %ructe!or si !e"ume!orsi in inve!isu! e5terior a! $oa$e!or de cerea!e. Pectine!e si "ume!e au proprietatea de a se di#o!va in apa si de a %orma un "e!.Ce rol au fibrele alimentare in organismul uman"Spre deose$ire de amidon si a!te "!ucide comp!e5e pe care or"anismu! !e descompune in unitati simp!e si dupa a$sor$tie !e %o!oseste pentruproducerea de ener"ie' %i$re!e a!imentare nu pot %i di"erate de catre en#ime!e din tu$u! di"estiv a! omu!ui si ca urmare nu sunt ar$sor$ite.Desi nu pot %i considerate su$stante a!imentare in inte!esu! strict a! cuvantu!ui' e!e 9oaca un ro! important pentru o $una stare de sanatate.Fi$re!e a!imentare +( stimu!ea#a secretia sa!ivara'( contri$uie !a sen#atia de satietate'( pre!un"esc di"estia si a$sor$tia'( %i5ea#a aci#ii $i!iari intestina!i'

( %avori#ea#a de#vo!tarea %!orei micro$iene norma!e'( acce!erea#a tran#itu! intestina!'( scad durata de contact a continutu!ui intestina! cu mucoasa intestina!a si( cresc vo!umu!' "reutatea si %recventa scaune!or.e cate feluri sunt fibrele alimentare"Fi$re!e a!imentare au %ost impartite in doua mari cate"orii' dupa %e!u! in care se comporta in interactiune cu apa +(fibrele solubile' e!e ne%iind %i$roase in sensu! o$isnuit a! cuvantu!ui +"ume!e si muci!a"ii!e' une!e pectine si hemice!u!o#e. Fi$re!e so!u$i!e au proprietatea de a(si mari vo!umu! prin a$sor$tia apei' %ormand un"e! caracteristic.(fibrele insolubile + ce!u!o#a' !i"nina si o parte dintre pectine si hemice!u!o#e.Ce proprietati benefice au fibrele alimentare"&roprietati ipocolesterolemiante ( scad nive!u! co!estero!u!ui din san"e. Une!e studii au aratat ca sup!imentarea %i$re!or poate sa previnacresterea tri"!iceride!or /o$servata !a cei care consuma un re"im $o"at in "!ucide0. E5ista si studii care au aratat ca un re"im $o"at in %i$rea!imentare poate sa scada riscu! de cardiopatie ischemica.&rotectie fata de cancerul de colon ( cercetatorii considera ca un re"im $o"at in %i$re duce !a scurtarea timpu!ui de tran#it intestina! si ast%e!!a o scurtare a timpu!ui de contact dintre posi$i!ii %actori canceri"eni si mucoasa co!onu!ui si rectu!ui' !imitand e%ecte!e ne%aste a!e acestora.

Aportu! crescut de %i$re duce !a marirea vo!umu!ui scaunu!ui si ast%e! !a o reducere a concentratiei su$stante!or canceri"ene. Fi$re!ea!imentare modi%ica si echi!i$ru! chimic a! continutu!ui intestina! prin in%!uenta pe care o au asupra %!orei micro$iene de !a acest nive!.#ibrele si diabetul zaarat ( %i$re!e a!imentare so!u$i!e de tipu! pectine!or' "ume!or si o mica parte dintre hemice!u!o#e au capacitatea de areduce nive!u! de "!uco#a si de insu!ina din san"e.#ibrele si obezitatea % un re"im $o"at in "rasimi si sca#ut in %i$re a!imentare %avori#ea#a aparitia o$e#itatii. Pe de a!ta parte' a!imente!e cuputine "rasimi si continut mare de %i$re a!imentare par sa poto!easca sen#atia de %oame !a un nive! de aport ca!oric mai mic decat in ca#u!a!imente!or mai "rase sarace in %i$re.#ibrele si constipatia ( in "enera!' %i$re!e a!imentare din numeroase a!imente maresc vo!umu! continutu!ui intestina!' acce!erea#a tran#itu! simaresc %recventa scaune!or. Aportu! insu%icient de %i$re este ce! mai important %actor care %avori#ea#a insta!area constipatiei ha$itua!e' maia!es !a persoane!e varstnice care nu consuma apa su%icienta. E5ista numeroase studii care au aratat ca un aport crescut de %i$re a!imentare' inspecia! de %i$re inso!u$i!e cum sunt ce!e din tarata de "rau' au e%ecte $ene%ice atat in ce priveste prevenirea constipatiei' cat si in ce privesteame!iorarea simptome!or constipatiei.#ibrele si diverticuloza ( diverticu!ii intestina!i' niste sacu!eti care se %ormea#a pe perete!e co!onu!ui' apar ca urmare a presiunii crescute dininterioru! intestinu!ui' care !a randu! ei s(ar datora e%ortu!ui de e!iminare crescut pentru evacuarea materii!or %eca!e dense. La $a#a acestui sirde modi%icari anorma!e sta re"imu! a!imentar sarac in %i$re. Prin cresterea vo!umu!ui continutu!ui intestina!' prin prevenirea constipatiei'%i$re!e a!imentare' mai a!es ce!e din tarate' a9uta !a ame!iorarea dureri!or si a ce!or!a!te simptome a!e diverticu!o#ei.#ibrele si alte boli ( e5ista studii care constata o asociere intre consumu! redus de %i$re a!imentare si !itia#a $i!iara. La ma9oritatea pacienti!ordin tari!e de#vo!tate' ca!cu!ii $i!iari se %ormea#a din cau#a precipitarii co!estero!u!ui din $i!a suprasaturata. Dupa cum s(a evidentiat inanumite studii' aportu! crescut de %i$re a!imentare ar putea sa mareasca so!u$i!itatea co!estero!u!ui din $i!a. Insu%icienta de %i$re a!imentarepare sa 9oace un ro! in a"ravarea hemoroi#i!or si' uneori' chiar in aparitia apendicitei.


16/90

Care sunt principalele surse de fibre alimentare"Fi$re!e a!imentare provin e5c!usiv din re"nu! ve"eta!. Ma9oritatea a!imente!or de ori"ine ve"eta!a sunt $o"ate in %i$re daca nu sunt supuseunui proces de ra%inare. Principa!e!e surse de %i$re a!imentare sunt +( cerea!e!e inte"ra!e si produse!e o$tinute din acestea'( %ructe!e'( !e"ume!e si( !e"uminoase!e uscate.De o$icei' ve"eta!e!e contin %i$re a!imentare so!u$i!e si inso!u$i!e com$inate in diverse proportii. Une!e a!imente contin mai mu!te %i$re

so!u$i!e' a!te!e contin mai mu!te %i$re inso!u$i!e. Pentru a $ene%icia de e%ecte!e di%erite!or %i$re' se recomanda o a!imentatie diversi%icata caresa contina mu!te %e!uri de a!imente de ori"ine ve"eta!a.)urse de fibre solubile +( ova#u!' de o$icei su$ %orma de %u!"i'( or#u!'( !e"uminoase!e /%aso!ea' ma#area' !intea si soia0( mere!e' pere!e' "utui!e' coaca#e!e' caise!e' piersici!e' si prune!e sunt $o"ate in pectine( citrice!e' $anane!e sunt si e!e surse %oarte $une de %i$re so!u$i!e( dintre !e"ume se remarca in ce priveste aportu! de %i$re so!u$i!e' conopida' $rocco!i' var#a si morcovii.)urse de fibre insolubile ( toate ve"eta!e!e contin o cantitate oarecare de %i$re inso!u$i!e. Fructe!e consumate cu tot cu coa9a sunt omoda!itate convena$i!a de a procura %i$re inso!u$i!e. Painea inte"ra!a de "rau' "rau! e5pandat si in specia! tarate!e de "rau sunt sursee5ce!ente de %i$re inso!u$i!e.Care este necesarul de fibre alimentare"Atat O.M.S. cat si principa!e!e or"ani#atii medica!e cu recunoastere mondia!a considera ca aportu! optim de %i$re a!imentare ar tre$ui sa %iecca B< "8#i.Care sunt consecintele consumului redus de glucidele complexe si fibre

alimentare"( diverticu!o#a ( $oa!a a intestinu!ui "ros( $o!i canceroase' in comparatie cu persoane!e care au un re"im $o"at in %i$re si "!ucide comp!e5e( cancere /cancer pu!monar' cancer de ve#ica si anumite cancere a!e tu$u!ui di"estiv0.Painea ar putea constitui o sursa importanta de %i$re a!imentare daca ar %i pre"atita din %aina inte"ra!a.Exista riscuri sau inconveniente asociate consumului de fibre"Deoarece %ieru! din carne se a$soar$e mai usor decat %ieru! din p!ante si pentru ca cerea!e!e inte"ra!e contin %itati' su$stante care inhi$aa$sor$tia %ieru!ui' s(a pus pro$!ema daca ve"etarienii nu sunt e5pusi unui risc de anemie prin de%icit de %ier. Statistic' de%icienta de %ier nu are%recventa mai mare in randu! ve"etarieni!or decat !a popu!atia omnivora. Practic' %ieru! este $ine repre#entat in a!imente!e de ori"ine ve"eta!asi' in p!us' vitamina )' pre#enta in cantitati re!ativ mari intr(un re"im ve"etarian' %aci!itea#a a$sor$tia %ieru!ui compensand e%ectu! %itati!or.Pentru cresterea in conditii optime a aportu!ui de %i$re a!imentare se recomanda cresterea treptata a cantitatii de %i$re consumate' in!ocuireapro"resiva a a!imente!or ra%inate cu ce!e inte"ra!e' natura!e' consumu! de %ructe intre"i' cu coa9a /atunci cand se stie sursa0' in !ocu! sucuri!orde %ructe si evitarea sup!imenti!or sau concentrate!or de %i$re. Un aport adecvat si variat de cerea!e inte"ra!e' %ructe' !e"ume si !e"uminoaseuscate asi"ura de !a sine necesaru! de %i$re.VITAMINELE Vitamine!e sunt su$stante pe care or"anismu! nu !e poate sinteti#a si de care' cu une!e e5ceptii' nu se poate !ipsi. E!e tre$uiesa %ie pre#ente in mod o$!i"atoriu in a!imentatie' desi or"anismu! are nevoie de cantitati %oarte mici din aceste su$stante.

( Vitamine!e A' D' E si H au %ost numite vitamine liposolubilepentru ca se di#o!va in !ipide( Vitamina ) si vitamine!e 3:' 3;' 3 si 3:; sunt so!u$i!e in apa si au %ost numite vitamine idrosolubile. Aportu! de vitamine hidroso!u$i!etre$uie asi"urat #i!nic in cantitati adecvate' deoarece epui#area re#erve!or poate avea !oc intr(un timp scurt.Ce sunt vitaminele"Vitamine!e sunt su$stante or"anice natura!e de care or"anismu! are nevoie in cantitati %oarte mici' mi!i"rame sau micro"rame' dar de care nuse poate !ipsi. Pentru ca nu !e poate sinteti#a sin"ur' or"anismu! tre$uie sa si !e ia din a!imente. Vitamine!e nu constituie o sursa de ener"ie sinici nu sunt %o!osite ca e!emente constructive a!e materiei vii. E!e 9oaca un ro! indispensa$i! in %unctionarea en#ime!or' asi"uranddes%asurarea unor procese vita!e.e cate feluri sunt vitaminele" Vitamina $ Vitamina A /retino!0 este indispensa$i!a vederii. Ea conditionea#a %unctia norma!a a pie!ii simucoase!or' imunitatea' de#vo!tarea oase!or si dinti!or. De%icienta de vitamina A se mani%esta prin + s!a$irea vederii nocturne' uscaciuneapie!ii si mucoase!or' !e#iuni a!e con9unctivei si scaderea imunitatii. Vitamina A poate %i "asita ca atare in a!imente de provenienta anima!a+%icat' !apte' "a!$enus de ou. )arotenii sunt !ar" raspanditi in morcovi' spanac' "o"osari' caise' pepene. *etino!u! in cantitati e5cesive' %ie din%icat sau sup!imenti de retino!' poateduce !a %enomene to5ice. In contrast' $eta(carotenu! si cei!a!ti carotenoi#i ve"eta!i' din care or"anismu! isi sinteti#ea#a sin"ur vitamina A' nuduc !a ast%e! de into5icatii. Necesaru! de vitamina A este+ >


17/90

Necesaru! de vitamina a!imentara a %ost sta$i!it !a 6 micro"rame8#i !a %emei!e "ravide si care a!aptea#a si :micro"ram8#i !a copii.Vitamina C Vitamina ) /antiscor$utica0 9oaca ro! de antio5idant' intervine in a$sor$tia %ieru!ui' vindecarea rani!or si in imunitate.De%icitu! sau !ipsa vitaminei ) duce !a aparitia scor$utu!ui' una dintre ce!e mai vechi $o!i carentia!e cunoscute. De%icienta de vitamina ) sepoate mani%esta initia! prin stare "enera!a a!terata' s!a$iciune' astenie. Daca de%icienta continua' se pot insta!a+ dispneea' dureri!e osoase siarticu!are. Intr(un stadiu avansat pot sa apara tendinta marcata !a hemora"ie si hemora"ii cu diverse !oca!i#ari. Vitamina ) se "aseste numaiin a!imente de ori"ine ve"eta!a+ %ructe' !e"ume' #ar#avaturi. )e!e mai $o"ate in vitamina ) sunt+ ardeii "rasi' ardeii rosii' ceapa verde' var#a 'coaca#e!e' %ra"ute!e ' citrice!e ' capsuni!e. Vitamina ) isi pierde proprietati!e in conditii de e5punere !a ca!dura intensa si chiar !a simp!a

pastrare inde!un"ata. Necesaru! a %ost sta$i!it !a < m"8#i.Vitamina && Vitamina PP se numeste asa de !a proprietatea ei de a preveni pe!a"ra. Ea se inta!neste su$ doua %orme' niacina /numita siniacinamida0 si acidul nicotinic. Vitamina PP are diverse ro!uri in meta$o!ismu! ener"etic' meta$o!ismu! co!estero!u!ui si a!tor "rasimi.De%icienta inde!un"ata de niacina duce !a aparitia pe!a"rei' o $oa!ao$servata in trecut datorita unei a!imentatii monotone' $a#ata e5c!usiv peporum$. Principa!e!e semne sunt+ tu!$urari!e di"estive' !e#iuni!e pie!ii si tu!$urari!e nervoase. Or"anismu! poate sinteti#a o parte dinnecesaru! de niacina prin trans%ormarea tripto%anu!ui' un aminoacid esentia!. Necesaru! de vitamina PP este e5trimat in echiva!enti de niacina/EN0 si este de : EN !a $ar$atu! adu!t si : EN !a %emeia adu!ta. Necesaru! de vitamina este asi"urat indirect printr(o a!imentatie cu uncontinut adecvat de tripto%an. Vitamina PP se "aseste in carne' iar tripto%anu! in !apte' $ran#a si oua. Pentru asi"urarea necesaru!ui devitamina PP ce!e mai importante surse ve"eta!e sunt+ !e"uminoase!e uscate /%aso!ea' !intea' ma#area' soia0 si cerea!e!e inte"ra!e /cu e5ceptiaporum$u!ui0.$lte vitamine Pe !an"a vitamine!e enumerate' se mai cunosc cateva su$stante care se incadrea#a in randu! vitamine!o+ acidu! %o!ic /sau%o!atii0' $iotina' acidu!pantotenic s.a. E!e pot %i procurate din a!imente de ori"ine ve"eta!a sauanima!a.MINE,ALELE

Din punct de vedere a! structurii chimice' e!emente!e minera!e sunt ce!e mai simp!e su$stante nutritive. Asemenea vitamine!or' niciminera!e!e nu %urni#ea#a ener"ie' dar sunt deose$it de importante pentru or"anism. De e5emp!u +( sodiu! si potasiu! contro!ea#a a$sor$tia' distri$utia' retinerea si e!iminarea apei in si din or"anism

( potasiu! intervine in des%asurarea norma!a a activitatii muschi!or' inc!usiv muschiu! inimii( a!te su$stante minera!e deose$it de importante sunt + ca!ciu!' %os%oru!' %ieru!' iodu! si a!te!e. Necesaru! de su$stante minera!e este %oartevariat si poate %i asi"urat printr(o dieta diversi%icata.Ce sunt substantele minerale"Spre deose$ire de vitamine care sunt su$stante or"anice cu o mare comp!e5itate structura!a' minera!e!e sunt e!emente chimice simp!e.Su$stante!e minera!e repre#inta J din "reutatea corpora!a si indep!inesc %unctii e5trem de diverse si de importante pentru or"anism.Ce sunt macro% si microelementele" De o$icei' minera!e!e sunt c!asi%icate in doua mari cate"orii' in %unctie decantitatea in care or"anismu! are nevoie de e!e +( su$stante!e minera!e de care or"anismu! are nevoie in cantitati re!ativ mari /de !a : "8#i pana !a sute de "8#i0 au %ost numite macroelemente.Din cate"oria aceasta %ac parte+ ca!ciu!' c!oru!' %os%oru!' ma"ne#iu!' potasiu! si sodiu!.( e5ista si minera!e de care or"anismu! are nevoie in cantitati e5trem de mici. Su$stante!e minera!e din aceasta cate"orie au %ost numitemicroelemente sau oligoelemente + cupru!' co$a!tu!' cromu!' %ieru!' %!uoru!' iodu!' man"anu!' mo!i$denu!' se!eniu!' #incu!.Ce sunt mineralele esentiale" Macroe!emente!e si microe!emente!e sunt a$so!ut necesare pentru $una des%asurare a %unctii!or %i#io!o"ice a!eor"anismu!ui uman. )orpu! nu sepoate !ipsi de e!e si nici nu !e poate sinteti#a din a!te materii. Din acest motiv sunt considerate e!ementeminera!e esentia!e. Pe de a!ta parte' e5istasi a!te minera!e despre care cercetari!e nu au putut inca sta$i!i cu e5actitatedaca sunt necesare saunu. Une!e dintre acestea este posi$i! sa a9un"a inor"anism doar ca re#u!tat a! contaminarii nedorite din mediu si' din acest motiv' poartadenumirea de e!emente de contaminare.)odiul si clorul Sodiu!' impreuna cu c!oru! si potasiu! au ro! in echi!i$ru! hidro(e!ectro!itic' contro!and a$sor$tia' distri$utia' retinerea sie!iminarea apei in si dinor"anism. )!oru! este necesar pentru secretia acidu!ui c!orhidric din sucu!"astric' un %actor decisiv in di"estie.


18/90

Necesaru! de sodiu si c!or este asi"urat printr(un aport !imitat de sare si din a!imente. E5cesu! de sare are !e"atura cu %recventa $o!iihipertensive si a accidentu!ui vascu!ar cere$ra!.Care sunt consecintele consumului excesiv de sare"Studii!e arata o re!atie intre aportu! mare de sodiu si %recventa $o!ii hipertensive si a accidentu!ui vascu!ar cere$ra!. Desi sodiu! este necesarpentru %unctionarea norma!a a %unctii!or or"anismu!ui' cantitatea %o!osita in "enera!' depaseste cu mu!t necesaru! %i#io!o"ic de :(B "8#i.&otasiulPotasiu!' impreuna cu c!oru! si sodiu! au ro! in echi!i$ru! hidro(e!ectro!itic'contro!and a$sor$tia' distri$utia' retinerea si e!iminarea apei in si din or"anism. Potasiu! intervine si in des%asurarea norma!a a activitatii

muschi!or' e5ercitand un ro! important in $una %unctionare a muschiu!ui inimii' in sinte#a "!ico"enu!ui si a proteine!or din muschi.Necesaru! de potasiu este estimat cu apro5imatie !a cca ; "8#i. Potasiu! este %oarte $ine repre#entat in a!imente!e de or"ine ve"eta!a' inspecia! in %ructe. )e!e mai $o"ate in potasiu sunt citrice!e' %ructe!edeshidratate' $anane!e' iar dintre !e"ume' carto%u!' rosii!e si !e"uminoase!e.Pre!ucrarea industria!a a a!imente!or duce !a o pierdere a cantitatii de potasiu de aceea' pentru un aport a$undent de potasiu' sunt pre%eratea!imente!e in stare cat mai natura!a.Calciul)a!ciu! este e!ementu! minera! ce! mai $ine repre#entat in or"anism /pana !a :'> C" !a un adu!t norma!0. )ea mai mare parte a ca!ciu!ui' KKJ'se "aseste in oase si dinti' su$ %orma de %ostat de ca!ciu. Impreuna cu %os%oru!' ca!ciu! con%era oase!or ri"iditatea caracteristica. Un procent de:J din tota!u! de ca!ciu se "aseste in tesuturi!e moi si in !ichide!e corpu!ui' avand ro! re"!ator esentia! in contractia muschi!or' in transmitereaimpu!su!ui prin nervi' in procesu! de coa"u!are a! san"e!ui' in schim$u! de !ichide !a nive!u! mem$rane!or ce!u!are.O.M.S. considera ca aportu! minim recomandat pentru prevenirea osteoporo#ei este de


19/90

7 $ene%icia#a+ sistemu! di"estiv' inima si circu!atia' sistemu!nervos' sistemu! reproducator)!ementine!e si mandarine!e pitice7 vitamina ) si %ier7 $ene%ici#a+ sistemu! imunitar' inima si circu!atiaPortoca!e!e7 vitamina ) si $etacaroten7 $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' inima si circu!atia

Lamai!e7 vitamina ) si $io%!avonoi#i7 $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' sistemu! di"estiv' inima sicircu!atia' sistemu! respiratorrep%ruitu!7 vitamina )' potasiu si $etacaroten7 $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' inima si circu!atiaMure!e7 vitamina ) si E7 $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' sistemu! di"etsiv' inima sicircu!atiaA%ine!e7 vitamina )' 3:' $etacaroten si potasiu' acid tanic7 $ene%icia#a+ sistemu! di"estiv' inima si circu!atia' sistemu!e5cretormeura

7 vitamina ) si %i$re so!u$i!e7 $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' sistemu! di"estiv' inima sicircu!atia'sistemu! nervos)apsuni!e7 vitamina ) si %i$re so!u$i!e7 $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' inima si circu!atia' sistemu!nervos' oase!e si muschii)oaca#e!e rosii7 vitamina ) si potasiu7 $ene%icia#a+ sistemu! imunitarStru"urii7 acid tanic' %!avona' antocianide rosii' !ina!o!' "eranio! si nero!7 $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' sistemu! di"estiv' pie!ea' paru!si ochii' sistemu! nervos' oase!e si muschii' sistemu! e5cretor3anane!e

7 potasiu' vitamina 3 si acid %o!ic7 $ene%icia#a+ sistemu! di"estiv' inima si circu!atia' sistemu!nervos'sistemu! reproducatorPepene!e rosu7 vitamina ) si potasiu7 $ene%icia#a+ sistemu! di"estiv' oase!e si muschii' sistemu!e5cretorAnanas7 %i$re si $rom7 $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' sistemu! di"estiv' inima sicircu!atiaHii7 $o"at in vitamina )' %i$re si potasiu7 $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' sistemu! di"estiv' pie!ea' paru!si

ochii)urma!e!e7 %ier si potasiu7 $ene%icia#a+ sistemu! di"estiv' inima si circu!atia' sistemu!nervos' sistemu! reproducatorPrune!e uscate7 potasiu' %ier si %i$re7 $ene%icia#a+ sistemu! di"estiv' inima si circu!atia' sistemu!nervosSta%ide!e7 #aharuri natura!e /"!uco#a si %ructo#a0' %i$re si potasiu7 $ene%icia#a+ sistemu! di"estiv' inima si circu!atia' sistemu!nervosSmochine!e7 $etacaroten' %i$re' o en#ima care a9uta di"estia /%icina07 $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' sistemu! di"estiv' inima sicircu!atia' sistemu! reproducator,-LUL LE.UMEL-, IN ALIMENTATIA N-AST,A

Morcovii( $o"ati in $etacaroten

( $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' sistemu! di"estiv' pie!ea' paru!si ochii' inima si circu!atia)arto%ii( $o"ati in %i$re' vitamine!e 3 comp!e5' vitamina )( carto%ii du!ci+ amidon' proteine' vitamine ) si E' $etacaroten( $ene%icia#a+ sistemu! di"estiv' inima si circu!atia' sistemu!nervos' oase!e si muschii*idichi!e ne"re

( $o"ate in vitamina )' vitamina A' putine %i$re si cantitati micide minera!e( $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' pie!ea' paru! si ochiiS%ec!a rosie( $o"ata in carotenoide si acid %o!ic /%run#e!e contin $etacarotensi a!te carotenoide' acid %o!ic' potasiu' putin %ier si vitamina )0( $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' sistemu! di"estiv' inima sicircu!atia' sistemu! nervos' sistemu! reproducatorPastarnacu!( $o"at in %i$re' acid %o!ic si potasiu' vitamina E si urme deminera!e si vitamine 3( $ene%icia#a+ sistemu! di"estiv' sistemu! nervosNapii( $o"ati in vitamina ) si %i$re' dar si ca!ciu' %os%or' potasiu'vitamine 3( $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' oase!e si muschii' sistemu!

respirator*idichi!e( $o"ate in potasiu si su!%' putin ca!ciu' vitamina )' acid %o!ic sise!eniu( $ene%icia#a + sistemu! imunitar' sistemu! di"estiv' sistemu!respiratorAvocado( $o"at in potasiu si vitamina E' vitamina 3' vitamina A'"rasimi cu su$stante anti%un"ice si anti$acteriene( $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' pie!ea' paru! si ochii' inima sicircu!atia' sistemu! nervos' sistemu! reproducatorArdeiu! "ras( $o"at in vitamine!e A si )' acid %o!ic' %i$re' $io%!avonoi#i sipotasiu( $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' pie!ea' paru! si ochii' inima sicircu!atia

Porum$u! du!ce( $o"at in %i$re si proteine' vitamine!e A si E' putine vitamine 3'dar si acid %o!ic( $ene%icia#a+ sistemu! di"estivDov!eacu!( $o"at in $etacaroten /seminte!e sunt $o"ate in proteine si #inc0( $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' pie!ea' paru! si ochii' sistemu!respiratorDov!eceii( $o"ati in acid %o!ic si potasiu'ca!orii %oarte putine( $ene%icia#a pie!ea' paru! si ochii)eapa( $o"ata in vitamina )' mai putin din "rupu! 3 si minera!e( $ene%icia#a+ inima si circu!atia' oase!e si muschii' sistemu!respirator' sistemu! e5cretorPra#u!

( $o"at in $etacaroten si potasiu' acid %o!ic' vitamina )' %i$re( $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' inima si circu!atia' oase!e simuschii' sistemu! respirator' sistemu! e5cretorUsturoiu!( $o"at in a!icina( $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' sistemu! di"estiv' pie!ea' paru!si ochii' inima si circu!atia' sistemu! nervos' sistemu!respirator'sistemu! e5cretor3rocco!i( $o"at in $etacaroten' dar contine si % ier' vitamina )' acid %o!ic( $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' paru!' pie!ea si ochii' inima sicircu!atia' sistemu! nervos' oase!e si muschii' sistemu!reproducatorVar#a( $o"ata in %ier' acid %o!ic' vitamina ) si $etacaroten' su$stantemuci!a"inoase tamaduitoare' compusi su!%urici /var#a muratamai contine si ca!ciu si potasiu0( $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' sistemu! di"estiv' pie!ea' paru!si ochii' sistemu! nervos' sistemu! respirator' sistemu!reproducator


20/90

u!ii!e( $o"ate in potasiu' acid %o!ic' vitamina )( $ene%icia#a+ sistemu! di"estiv' pie!ea' paru! si ochii' inima sicircu!atia' sistemu! respiratorVar#a de 3ru5e!!es( $o"ata in vitamina ) si $etacaroten' "!ucosino!ati/anticanceri"eni0'%i$re' acid %o!ic

( $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' sistemu! di"estiv' pi!ea' paru! siochii' inima si circu!atia' sistemu! reproducatorSpanacu!( $o"at in c!oro%i!a si acid %o!ic' %ier si ca!ciu /mai "reu di"era$i!din cau#a acidu!ui o5a!ic continut0' carotenoide( $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' pie!ea' paru! si ochii' sistemu!nervos' sistemu! reproducator)onopida( $o"ata in vitamina )' dar contine si $etacaroten' vitamina 3;'acid %o!ic /acestea se distru" prin %ier$ere0( $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' sistemu! di"estivSparan"he!u!( $o"at in vitamina )' $etacaroten si se!eniu( $ene%icia#a+ sistemu! di"estiv' oase!e si muschii' sistemu!e5cretor' sistemu! reproducatorTe!ina

( $o"ata in acid %o!ic' vitamina )' potasiu si %i$re( $ene%icia#a+ inima si circu!atia' sistemu! nervos' oase!e simuschii'sistemu! e5cretor' sistemu! reproducator)astravetii( $o"ati in apa' concentratie in%ima de vitamina A' concentratieminuscu!a de iod' saraci in ca!orii( $ene%icia#a+ pie!ea' paru! si ochiiSa!ata verde( $o"ata in apa /mai mu!t de K>J0' potasiu si acid %o!ic' vitamina)' $etacaroten' ca!ciu' putin iod si o cantitate modesta de %ier( $ene%icia#a+ sistemu! nervos' sistemu! respirator'sistemu!reproducator)iuperci!e( $o"ate in proteine' vitamina 3:; si vitamina E' %os%or' ocantitate %oarte mare de potasiu' #inc' ca!orii %oarte putine( $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' inima si circu!atia' sistemu!

nervos' sistemu! respirator*osii!e( $o"ate in vitamine!e )' E si $etacaroten' !icopen si potasiu( $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' pie!ea' paru! si ochii' inima sicircu!atia' sistemu! reproducatorVinete!e( contin inhi$itori recunoscuti drept su$stante chimiceanticanceri"ene' contin putin potasiu' ca!ciu si vitamina A( $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' inima si circu!atiaMas!ine!e( $o"ate in antio5idanti' o cantitate re#ona$i!a de vitamina E'putine %i$re si ceva u!ei mononesaturat 7 o!eaestero!u! este ceamai importanta su$stanta( $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' pie!ea' paru! si ochii' inima sicircu!atia' sistemu! nervosNUCILE! SEMINTELE SI LE.UMELE )-A)E ,-LUL

L-, IN ALIMENTATIA N-AST,AMi"da!e!e( $o"ate in proteine si minera!e /#inc' ma"ne#iu' potasiu si %ier0si cateva dintre vitamine!e 3( $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' sistemu! di"estiv' paru!' pie!easi ochii' inima si circu!atiaSeminte!e de %!oarea soare!ui( $o"ate in proteine si vitamina E' vitamina 3' %ier' #inc' potasiu'se!eniu( $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' sistemu! di"estiv' inima sicircu!atiaArahide!e( $o"ate in proteine si "rasimi nesaturate' vitamina D si iod' maicontin o cantitate re#ona$i!a de %i$re' cantitati modeste de ca!ciu'ma"ne#iu' %ier si #inc( $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' sistemu! di"estiv' inima sicircu!atia)astane!e( $o"ate in %i$re' vitamina E' Vitamina 3 si potasiu' mai saracein ca!orii decat ce!e!a!te nuci

( $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' sistemu! di"estiv' inima sicircu!atiaSeminte!e de susan( $o"ate in ca!ciu si vitamine!e 3 /niacina si acid %o!ic0' vitaminaE si %ier( $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' sistemu! di"estiv' inima sicircu!atia' sistemu! reproducatorA!une!e de padure

( $o"ate in vitamina E /:


21/90

( $ene%icia#a+ sistemu! nervos' inima si circu!atia' sistemu!reproducatorOr"ane!e /rinichi de oaie' vita' porc' %icat de vite!' pui' oaie sivita0 7 au mu!t co!estero!&( $o"ate in vitamine!e A' 3' )' %ier si #inc 7 %icatu! de vitacontine cea mai mare concentratie de vitamina 3:; /%o!osit intratarea anemieicronice0

( $ene%icia#a+ pie!ea' paru! si ochii' inima si circu!atia' sistemu!nervos' sistemu! reproducator)arnea de pui( $o"ata in proteine' %ier usor de asimi!at si #inc' vitamina 3 /inpieptu! de pui0( $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' sistemu! nervos' sistemu!reproducator)arnea de rata( $o"ata in proteine' %ier' #inc si toate vitamine!e din "rupu! 3/pie!ea este %oarte "rasa0( $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' sistemu! nervos' sistemu!reproducator)arnea de curcan( continut in "rasimi e5trem de redus /prin comparatie0' proteine'%ier usor de a$sor$it si #inc( $ene%icia#a+ sistemu! imunitar' sistemu! nervos' sistemu!

reproducator)arnea din vanat( %oarte $o"ata in proteine si saraca in "rasimi' continut $o"at inpotasiu' ca!ciu' %os%or' %ier' vitamine din "rupu! 3 si acid %o!ic( sistemu! imunitar' sistemu! nervosPeste!e "ras /herin"' ton !a conserva' macrou' somon' pastrav'anchois' sardine' p!evusca' scrum$ii' tipari0( $o"at in acid eicosapentanoic /ome"a(B0' concentratie ridicatain vitamina D' ca!ciu' %ier( $ene%icia#a+ sistemu! di"estiv' pie!ea' paru! si ochii' inima sicircu!atia' oase!e si muschiiPeste!e a!$ /cod' somn' ca!can' stiuca' $i$an' crap s.a.0 7 serecomanda consumu! saptamana!( $o"at in proteine si vitamine din "rupu! 3' continut sca#ut inca!orii( $ene%icia#a+ sistemu! di"estiv' inima si circu!atia

)rustacee!e si mo!uste!e( $o"ate in proteine' %ier si #inc' vitamina A' aci#i ome"a(Bcardioprotectori( $ene%icia#a+ sistemu! di"estiv' inima si circu!atia' sistemu!reproducatorCATE CEVA DESP,E ALIMENTELE CU AMID-N)erea!e!e contin cca 6


22/90

7 este o parte componenta esentia!a a %iecarei ce!u!e' or"anismu!i! pre!ucrea#a din a!te "rasimi7 nive!u! de co!estero! din san"e este un indicator importantpentru riscu! de a%ectiuni cardiovascu!are7 circu!a in or"anism atasat !ipoproteine!or cu densitate mica/LDL0 7 risc crescut de a%ectiuni cardiovascu!are sau atasat!ipoproteine!or cudensitate mare /1DL0 7 risc sca#ut de producere a a%ectiuni!or

cardiovascu!are7 a!imente!e $o"ate in %i$re so!u$i!e /%u!"ii de ova#' %ructe!euscate si "rep%ruitu!0 a9uta !a e!iminarea co!estero!u!uiUntu#7 contine "rasimi /


23/90

Perioade!e indicate depind de !atitudinea "eo"ra%ica' de perioada anu!ui si de con%ormatia individua!a. In "enera! + 7 :(;< de ani de viata.Cruditatile si imunitateaA!imente!e crude hranesc si vindeca totodata deoarece contin en#ime' i#voare de viata ce nu pot %i =%a$ricate=. E!e sunt necesare atit pentrucei $o!navi' cit si pentru cei sanatosi. Dupa ; 7 B saptamani in care mancam %ructe si !e"ume /> portii8#i0' vom constata ca am scapat deo$osea!a si au disparut si depo#ite!e de "rasime in e5ces. *e#istenta or"anismu!ui va creste considera$i!' chiar putem depune e%orturi mari.Imunitatea sca#uta este !e"ata de a!imentatia "resita si de re#iduuri!e nocive din or"anism.#ierbem sau nu fierbem alimentele"


24/90

)hiar daca %ier$erea se %ace in a$uri' su$stante!e atat de pretioase' en#ime!e' sunt distruse . ar#avaturi!e %ierte in apa sunt ce! mai puternicdepreciate. Prin %ier$ere sunt distruse nu numai en#ime!e ci si vitamine!e. Vitamina )' a! carei ro! este esentia! in puri%icarea san"e!ui' sepierde tota! prin %ier$ere. Toate saruri!e minera!e se e!imina prin apa care %ier$e' chiar si !a a$uri. In urma %ier$erii' #ar#avaturi!e si !e"ume!enu mai contin aproape nimic hranitor in e!e' iar proteine!e isi pierd ;8B din va!oarea !or nutritiva.Proteine!e modi%icate prin %ier$ere se depo#itea#a in corp su$ %orma de re#iduuri.CUM SA ,AMAI TANA,/

( Fii optiist! $u"ura7te de %iata! u#tueste! 'ii re"unos"ator>Atitudinea de mu!tumire' de recunostinta %ace sa creasca secretia de hormoni ai %ericirii care intineresc tesuturi!e si or"ane!e. Tineti(va mintea

activa&( Manan"a sanatos! nu iti in"ar"a stoa"u#>*estrictia ca!orica este o moda!itate dovedita stiinti%ic pentru pre!un"irea vietii.7 Fii atent "u radi"a#ii #i$eri>Acestia sunt produsi care apar dupa e5punerea !a %umu! de tutun' une!e medicamente si to5ine' ra#e u!travio!ete' in%!amatii s.a.)onsumu! de #ar#avaturi' %ructe si produse cerea!iere inte"ra!e /$o"ate in vitamine!e )' E' $etacaroten si se!eniu0 %ace ino%ensivi acestiradica!i.7 Fa sport "u re+u#aritate>3ene%icia#a+ sistemu! cardiovascu!ar' muscu!atura si sche!etu!' sistemu! imunitar' creieru!.7 Asi+ura7ti odi*na>

In somn' ce!u!e!e pie!ii se re"enerea#a de ori mai repede decat in stare de ve"he' iar o5i"enu! stimu!ea#a circu!atia san"vina simeta$o!ismu! tesutu!ui cutanat.7 Nu e&a+era "u e&punerea #a soare>

3ucura(te' cu masura' de cura he!io(marina&( 1 data ?an 'a7ti un "ontro# edi"a# "op#et>Este o moda!itate de a depista' din timp' anumite pro$!eme de sanatate' pentru a putea interveni&

CUM SA AS-CIEM ALIMENTELE/Asocierea corecta a a!imente!or poate %i so!utia idea!a pentru prevenirea Ci!o"rame!or in p!us si $a!onari!or de dupa mese. Este o metoda decontro! a "reutatii.Une!e a!imente se di"era mai repede decat a!te!e. En#ime!e necesare di"estiei di%era in %unctie de tipu! de a!iment. Proteine!e au nevoie desucuri di"estive acide pentru di"estie' iar car$ohidratii necesita sucuri a!ca!ine.Asocierea adecvata a a!imente!or+( a9uta or"anismu! sa arda mai e%icient "rasimi!e( asi"ura a$sor$tia ma5ima a su$stante!or nutritive' a en#ime!or si a proteine!or( previne eructatii!e' $a!onarea' indi"estii!e( previne si remedia#a toate pro$!eme!e core!ate cu o$e#itatea.rupe!e de a!imente+( +rupa 1 5 proteine /carne rosie' carne de pasare' $ran#a' peste' oua'!apte' iaurt' mo!uste si crustacee' soia si toate produse!e din soia' nuci0 7 se di"era incet( +rupa 2 5 "ar$o*idrati /toate cerea!e!e si produse!e preparate dincerea!e 7 paine' paste %ainoase' $iscuiti' pra9ituri si produse de patiserie' miere' #ahar si du!ciuri s.a.0' !e"ume care contin amidon/carto%i' porum$ du!ce0

( +rupa 9 5 #e+ue "are nu "ontin aidon /sa!ate si verdeturiproaspete' condimente0' seminte' unt' %risca u!ei de mas!ine presat !a rece' "rasime tartina$i!a( +rupa @ 5 'ru"te#eLe+uinoase#e /$oa$e' pastai0 contin un amestec de amidon si proteine/soia si %aso!ea de "radina nu contin amidon0. Ma9oritatea !e"uminoase!or pot %i associate cu cerea!e' ca si cu sa!ate si cu a!te !e"ume.,e+u#i de aso"iere+( nu asociati a!imente din "rupa : cu a!imente din "rupa ;( a!imente!e din "rupa B pot %i asociate si cu a!imente!e din "rupa : si cu ce!e din "rupa ;( a!imente!e din "rupa tre$uie mancate intotdeauna sin"ure' !a ce! putin B< minute dupa consumarea a!imente!or din ce!e!a!te "rupe.Fructe!e se mananca' ce! mai $ine' pe stomacu! "o!' de pre%erat dimineata' %ara a!te tipuri de a!imente( dupa o masa cu car$ohidrati' !asati sa treaca ce! putin ; ore pana sa mancati proteine( dupa o masa cu proteine' !asati sa treaca B ore pana sa mancati a!imente cu car$ohidrati 7 proteine!e au nevoie de ore pana sa a9un"a inintestin' iar car$ohidratii au nevoie de ; ore.CE INSEAMNA SA MANCAM SANAT-S/

Mancati ce! putin : %ruct proaspat8#i Mancati ce! putin > portii de !e"ume in %iecare #i

Mancati or#' mei' ova# sau a!te cerea!e ce! putin de Bori8saptamana Mancati o portie de !e"ume crude8#i Mancati seminte crude ce! putin de B ori8saptamana Fo!ositi a!"e marine !a "atit Inc!udeti peste!e in a!imentatia dvs. ce! putin de ;ori8saptamana Mestecati $ine mancarea' pana devine !iche%iata Evitati' pe cat posi$i!' a!imente!e care contin co!oranti' aditivide di%erite %e!uri Evitati consumu! de a!imente care contin sau !a care se adau"a#ahar Mancati doar cand sunteti re!a5ati Pentru copiii


25/90

permanent cu ca!ciu' deci ideea preconceputa ca necesaru! de ca!ciu a! unui adu!t este redus este eronata si nu are un %undament medica!.Importanta ca!ciu!ui in or"anism deriva si din a!te ro!uri pe care acesta !e are' in a%ara mentinerii inte"ritatii osoase +( intervine in coa"u!area san"e!ui( participa !a contractia muscu!ara( %aci!itea#a a$sor$tia vitaminei 3:;)omitetu! de e5perti ai OMS a recomandat urmatoare!e ratii #i!nice deca!ciu+( :: de ani.Fi$re#e ( su$stante nutritive de importanta "enera!a Principa!u! ro! a! %i$re!or in or"anism e ace!a de a re"!a tran#itu! intestina! prinprevenirea aparitiei constipatiei sau a $o!i!or in%!amatorii intestina!e. Pe !an"a %aptu! ca in%!uentea#a in mod $ene%ic evacuarea tu$u!uidi"estiv' %i$re!e au si ro! protector impotriva aparitiei $o!i!or cardiace sau meta$o!ice /de e5emp!u' dia$et #aharat tip II 0 si chiar a canceru!uide co!on /prin evitarea producerii stari!or precanceroase+ diverticu!o#a co!onica' $o!i in%!amatorii co!onice0.Surse!e de %i$re sunt+( p!ante!e( !e"ume!e si %ructe!e( produse!e cerea!iere.Necesaru! e in %unctie de necesaru! ca!oric tota! a! or"anismu!ui +( %emei!e+ intre :K(>< de ani' ;> "8#i4 peste >: de ani' ;: "8#i( $ar$atii+ intre :K(>< de ani' B "8#i4 peste >: de ani' B< "8#i.Ma+ne(iu# ( esentia! pentru oase si sistemu! imun Ma"ne#iu! tre$uie sa repre#inte un component de $a#a !a unei diete echi!i$rate deoareceindep!ineste numeroase %unctii in economia or"anismu!ui' %iind un $ioe!ement cu importanta in minera!i#area sche!etu!ui' in pastrarea intactaa %unctiei imune si in asi"urarea unei $une %unctionari a cordu!ui' muschi!or si sistemu!ui nervos. Studii recente demonstrea#a e5istenta uneicore!atii po#itive intre o concentratie corespun#atoare a ma"ne#iu!ui in or"anism si un ritm cardiac si o tensiune arteria!a norma!e.

Necesaru! de ma"ne#iu varia#a' ast%e! +( $ar$atii+ intre :K(B< de ani+


26/90

vitamina A se "aseste doar in produse!e de ori"ine anima!a' insaor"anismu! isi poate creste concentratia de vitamina prin inc!uderea in dietaa unor cantitati su%iciente de ve"eta!e' cum ar %i+ morcovi' s%ec!a rosie'carto%i' spanac' sa!ata' $rocco!i' ardei' "o"osari.Surse de retino! sunt a!imente!e de ori"ine anima!a. Practic' sin"ure!eproduse cu continut ridicat in vitamina A sunt+( %icatu!' mai a!es ce! de peste( !actate!e nede"resate

( "a!$enusu! de ou.A!imente!e care contin caroteni sunt de asemenea $o"ate in potasiu si %i$re'iar une!e au si vitamine!e E si ) /cum ar %i spanacu!' $rocco!i0.Potasiu# ( esentia! pentru activitatea nervoasa si muscu!araPotasiu! este pre#ent in toate ce!u!e!e or"anismu!ui' prin urmare' %unctii!esa!e sunt variate+ e imp!icat in contractia muscu!ara' in transmitereaimpu!suri!or nervoase si in re"!area echi!i$ru!ui hidric. Potasiu! 9oaca un ro!important in sinte#a proteine!or si chiar in pastrarea re#istentei sistemu!uiosos. E! %aci!itea#a e!iminarea sodiu!ui in e5ces din or"anism' intervenindast%e! $ene%ic in re"!area tensiunii arteria!e.Necesaru! de potasiu' !a persoane!e peste :K ani' este de apro5imativ '6"8#i. Surse importante de potasiu sunt+ $anane!e' $rocco!i' spanac' dar sicarnea' peste!e' painea nea"ra si intermediara' nuci!e. Acestea aduc' pe!an"a potasiu si a!ti nutrienti' cum ar %i ma"ne#iu /din %aso!e0' caroteni si%i$re /!e"ume' carto%i' $rocco!i0' ca!ciu /din !actate0.E5ista cateva cate"orii de persoane care au nevoi ca!orice crescute' atat

ca!itativ' cat si cantitativ' cum ar %i %emei!e care doresc sa ramanainsarcinate' varstnicii' cei nee5pusi !a soare.Femei!e care doresc sa conceapa un copi! au nevoie de acid %o!ic si de %ier.A"idu# 'o#i"

Acidu! %o!ic este un component a! "rupu!ui de vitamine 3' interveninda!aturi de vitamina 3:; in prevenirea aparitiei anemiei.In ca#u! unei de%iciente de acid %o!ic !a %emei!e insarcinate' mai a!es inprime!e !uni de "estatie' e5ista riscu! aparitiei ma!%ormatii!or con"enita!e !anou(nascut. Daca or"anismu! primeste insa su%icient acid %o!ic' acesta vae5ercita asupra em$rionu!ui un ro! protector in specia! impotriva de%ecte!orde tu$ neura!' si posi$i! impotriva aparitiei ma!%ormatii!or cavitatii $uca!e+chei!oschi#isu!ui si pa!atoschi#isu!ui0.Surse importante de acid %o!ic sunt !e"ume!e /mai a!es !e"ume!e %run#e+spanac' sa!ata0' carnea' %icatu!.Or"anismu! a$soar$e mai e%icient acidu! %o!ic din a!imente!e preparate/spa"hetti' paine0 decat din produse!e in stare $ruta /!e"ume si %ructe

nepre!ucrate0' de aceea se recomanda inc!uderea in dieta %emei!orinsarcinate a unei "ame diversi%icate de mancaruri "atite.Fieru#

*o!u! %ieru!ui in or"anism este de a transporta o5i"en catre toate ce!u!e!e sitesuturi!e' intervenind ast%e! in $una des%asurare a tuturor procese!or$io!o"ice proprii or"anismu!ui. Femei!e tre$uie sa consume cantitatiadecvate de a!imente $o"ate in acest minera!' atat inainte cat si in timpu!sarcinii. Sarcina in sine este o cau#a de aparitie a carentei in %ier care' !arandu! ei' determina insta!area anemiei %eriprive /din cau#a de%icitu!ui de%ier' or"anismu! nu mai poate sinteti#a corespun#ator hemo"!o$ina' oproteina esentia!a "!o$u!e!or rosii0.Surse importante de %ier sunt+( carnea /mai a!es cea rosie0( or"ane!e /%icat' sp!ina' inima' rinichi0( peste!e( !e"ume!e /mai a!es %run#e!e0' %aso!ea' !intea.

ALIMENTATIE SANAT-ASA P,IN ,E.LA,EA DEFICITEL-,In "enera!' cresterea in "reutate este privita ca urmare a unui aport crescutdin anumite "rupe a!imentare. Dar' Ci!o"rame!e in p!us apar si ca urmare aunor de#echi!i$re' prin carente.Uneori' carenta a!imentara de ca!ciu' ma"ne#iu si potasiu poate "eneracrestere in "reutate' prin tu!$urarea raporturi!or cu ce!e!a!te e!emente.De'i"ienta de "a#"iu

Lipsa ca!ciu!ui de#activea#a en#ime!e imp!icate in meta$o!ism. Diete!e%oarte $o"ate in proteine /mai a!es !a marii mancatori de carne0 cau#ea#apierderi de ca!ciu din or"anism.)a!ciu! poate %i !uat din + ova#' conopida' var#a creata' ma#are' $rocco!i'seminte de susan' seminte de %!oarea(soare!ui s.a.De'i"ienta de a+ne(iu

A$senta ma"ne#iu!ui din a!imentatie cau#ea#a po%ta de du!ce' de #ahar.Ma"ne#iu! poate %i adus in or"anism din + mi"da!e' mere' avocado' te!ina'ore# $run' curma!e' peste' patrun9e! s.a.De'i"ienta de potasiu

A$senta potasiu!ui este remarcata mai a!es !a persoane!e suprapondera!e'marii $autori de ca%ea' cei care consuma mu!t #ahar' a!coo!' !a cei care%o!osesc !a5ative si diuretice. Potasiu! este de a9utor activitatii inimii si


27/90

contri$uie !a re"!area echi!i$ru!ui apei in or"anism. In "enera!' candpotasiu! este in de%icit' concentratia de sodiu este %oarte ridicata.Daca nive!u! potasiu!ui este sca#ut in or"anism' or"anismu! depo#itea#acantitati mari de aci#i care re#u!ta din a!imente!e nesanatoase. Daca nive!u!potasiu!ui este norma!' or"anismu! poate ataca mu!t mai e%icient aci#iinedoriti.Tendinta de a manca a!imente semipreparate cu o cantitate de sare ascunsa G %ace ca necesaru! de potasiu sa creasca.

Surse de potasiu + caise' $anane' morcovi' cod' patrun9e!' ma#are' somon'sardine' spanac' cerea!e inte"ra!e.CE?CUM SA MANCAM SI SA NU NE IN.,ASAM /

Cresteti consumul de legume verzi /sa!ata verde' castraveti' dov!eceis.a.0 care sa repre#inte cca 6(:J #ahar' ;' care spune sa mancam' !a %iecare masa' 6(B


28/90

suprapondera!e sau o$e#e care au pro$!eme de sanatate !e"ate de "reutate/hipertensiune arteria!a' hiperco!estero!emie sau dia$et #aharat0.Prin "e e"anise a"tionea(a a"este edi"aente /

Aceste medicamente actionea#a' in principa!' prin B mecanisme +( reduc apetitu!( con%era sen#atia de satietate inainte de a manca prea mu!t( $!ochea#a capacitatea or"anismu!ui de a a$sor$i apro5imativ:8B din "rasimi!e in"erate

Mu!te studii arata ca atunci cand se suprima medicatia' se recasti"a cea maimare parte a e5cesu!ui pondera! /e%ectu! o(o0.De a!t%e!' nu e5ista studii convin"atoare care sa su"ere#e ca %o!osireaacestor pi!u!e pentru s!a$it va preveni insta!area comp!icatii!or sau va duce!a scadere pondera!a pentru o perioada mai !un"a de ; ani.Este %reo pro$#ea da"a iau a"este edi"aente 'ara re"oandarea

edi"u#ui spe"ia#ist/

Da. Pot %i adevarate drame. ,Pi!u!e!e pentru s!a$it vor %i !uate numai su$suprave"here medica!a' !a recomandarea medicu!ui specia!ist endocrino!o"'uneori nutritionist /acesta te va incura9a sa respecti dieta si sa %aci miscare&0Administrarea acestor medicamente comporta %oarte mu!te riscuri de care e$ine sa ai cunostinta.Medi"aente#e "are "on'era sen(atia de satietate

Prime!e asemenea medicamente au %ost retrase de pe piata in :KK6. A %ostintrodus un a!tu! care nu pare a avea ca actiune schim$area apetitu!ui' darmodi%ica totusi $iochimia creieru!ui /serotonina si norepine%rina0' con%erind

sen#atia de satietate. In "enera!' se administrea#a : data8#i' cu un pahar p!incu apa. Desi poate echi!i$ra "!icemia' aceasta cate"orie de pi!u!e duce !ahipertensiune arteria!a' dureri de cap /ce%a!ee0' uscaciunea "urii' constipatiesi insomnie. Aceste medicamente sunt contraindicate + hipertensivi!or' ce!orcu a%ectare cardiovascu!ara' cu aritmii sau ce!or care au avut accidentevascu!are cere$ra!e' "ravide!or sau %emei!or care a!aptea#a s.a.Medi"aente#e "are $#o"*ea(a a$sor$tia +rasii#orSpre deose$ire de a!te medicamente care actionea#a !a nive!u! sistemu!uinervos centra!' aceasta cate"orie actionea#a numai !a nive!u! tu$u!uidi"estiv si se e!imina apoi din or"anism %ara sa %ie a$sor$ita. Ast%e!' seevita e%ecte!e adverse potentia!e' ca de e5emp!u a%ectarea cardiaca. E%ecte!esunt !imitate !a nive!u! tu$u!ui di"estiv+( scur"eri recta!e u!eioase sau pete( %!atu!enta si e!iminare de "a#e( sen#atie imperioasa de de%ecatie( scaune "rase sau u!eioase

Aceasta cate"orie de medicamente $!ochea#a' insa' une!e su$stantenutritive /vitamine!e !iposo!u$i!e A' D' E' H0. De aceea' tre$uie sa vacresteti aportu! din aceste su$stante si sa %ie !uate cu ; ore inainte sau dupaaceste medicamente.Pi!u!e!e din aceasta cate"orie $!ochea#a en#ime!e natura!e necesaredi"estiei "rasimi!or din a!imente!e consumate. Ast%e!' cam B


29/90

pentru adu!ti sunt de pana !a ;(:


30/90

a!e copii!or pentru inte!e"erea interese!or comercia!e din spate!erec!ame!or.-)EZITATEA - P,-)LEMA DE SANATATE PU)LICA

: mi!ioane de copii sunt suprapondera!i si trei mi!ioane o$e#i @n UE. nc?teva state mem$re de9a 9umatate dintre adu!ti sunt suprapondera!i si @ntre;


31/90

su$stante necesare pentru producerea de ener"ie sunt vitamine!e 3comp!e5. Lipsa acestora sta !a $a#a %unctionarii necorespun#atoare a"!ande!or suprarena!e' %apt ce determina caderi $ruste de ener"ie. A!tesu$stante nutritive care acce!erea#a meta$o!ismu! sunt + vitamina )'ma"ne#iu!' #incu!' %ieru!' coen#ima Y:< s.a.Mai a!es !a trecerea de !a iarna !a primavara' resimtim o$osea!a. Pentru caaceasta trecere sa se %aca mai usor si pentru a %i in %orma' e $ine sa neasi"uram or"anismu! cu a!imente ener"i#ante.

Seinte#e in"o#tite sunt p!ine de ener"ie. E!e repre#inta a!imente datatoarede viata' care a9uta !a intarirea' revita!i#area si re"enerarea or"anismu!ui.Acestea contin concentratii mari de antio5idanti' minera!e' proteine' en#imesi %i$re. Prin "erminare' capacitati!e nutritive a!e seminte!or cresc.Cerea#e#e e!i$erea#a #aharu! intr(un ritm !ent' sunt o sursa $o"ata devitamine 3.-%a(u# contine su$stante datatoare de ener"ie' a9uta !a mentinereaconstanta a nive!u!ui de "!uco#a din san"e' ceea ce i! recomanda ca a!imentpotrivit pentru micu! de9un' pentru a $ene%icia de ma5imum de ener"ie petot parcursu! diminetii.Patrune#u# este o u#ina de su$stante nutritive /vitamina 3:;' ) s.a.0.A#+e#e arine sunt o importanta sursa de minera!e si un re#ervor devitamine 3 si ).Le+ue#e %er(i 8$ro""o#i! spana"! sparan+*e#; contin vitamine!e din"rupu! 3' ma"ne#iu' %ier. 3rocco!i contine si coen#ima Y:< care este oimportanta sursa de ener"ie !a nive! ce!u!ar.

Piersi"i#e sunt recunoscute pentru continutu! !or de apa si pentru e%ectu!!a5ativ. A!ca!ini#ea#a san"e!e' re"!ea#a %unctionarea intestine!or' asi"ura orevi"orare instantanee. A9uta !a e!iminarea to5ine!or din or"anism.Seinte#e de in contin cantitati mari de aci#i "rasi esentia!i ome"a(B siome"a(' intr(un echi!i$ru per%ect. Sunt imp!icati in reducereaco!estero!u!ui' producerea de ener"ie si transportu! de o5i"enAVEM NEV-IE DE ACID F-LIC / A %ost o$tinut' pentru prima data 7 in !a$orator 7 din %run#e despanac Surse de acid %o!ic + dro9dia de $ere' %icat' %run#e!e #ar#avaturi!or'spanac' $rocco!i' a!une' seminte de %!oarea soare!ui' "ermenii de"rau' $anane' portoca!e *o!uri in or"anism +( in producerea ce!u!e!or noi /a!e pie!ii' a!e paru!ui' a!e san"e!ui7 previne de%ecte!e maduvei spinarii s.a.0( participa !a e!iminarea "rasimii depuse in %icat

( in procesu! de trans%ormare a aminoaci#i!or( previne ma!%ormatii!e( previne canceru! cervica!' canceru! co!o(recta! A!coo!u! scade nive!u! acidu!ui %o!ic Persoane!e cu epi!epsie tre$uie sa consu!te medicu! specia!ist inaintede a !ua acid %o!ic. Administrarea contraceptive!or hormona!e poate da de%icit de acid%o!ic. In

Documents

Aranea Diademata