of 8 /8
C M Y K www.eparhiaargesului.ro/argesulortodox Sãptãmânal teologic, bisericesc ºi de atitudine al Arhiepiscopiei Argeºului ºi Muscelului l Anul IX l nr. 450 l 25 martie - 7 aprilie 2010 l 8 pagini l preþ: 1,6 RON Ascultaþi RADIO T T R R I I N N I I T T A A S S (95,3 FM) Prin darul lui Dumnezeu, Calinic, Arhiepiscop al Argeºului ºi Muscelului, Prea Cucernici Pãrinþi, slujitori ai Sfintelor Altare, Preacuvios Cin Monahal, Dreptmãritori Creºtini ºi Creºtine, Inima noastrã este cuprinsã de nestãvilitã bucurie, cã ºi anul acesta, din binecuvântarea lui Dumnezeu, aici, în frumuseþea aceasta a lumii vãzute, pe pãmântul care din veac este aºternut picioarelor Sale, prãznuim cea mai înãlþãtoare zi – Învierea Domnului nostru Iisus Hristos! Dacã cea mai tristã zi din istoria omenirii a fost ºi rãmâne, de-a pururi, Vinerea Mare – ziua rãstignirii Domnului Iisus –, atunci, ziua Învierii Sale, Duminicã dis-de-dimineaþã, este ziua celei mai curate bucurii ºi a celei mai mari minuni, ziua celei mai dulci mângâieri ºi adâncã tainã: „ziua pe care a fãcut-o Domnul ca sã ne bucurãm ºi sã ne veselim într-însa.” (Psalmul 117, 24) Nu doar noi oamenii, zidirile binecuvântate de Dumnezeu, suntem chemaþi sã ne bucurãm ºi sã ne veselim, în cea mai mare zi din vistieria Universului, ci înseºi puterile cereºti participã, dimpreunã cu noi, oamenii, atunci când cântãm „sã se veseleascã cele cereºti ºi sã se bucure cele pãmânteºti, cã a fãcut biruinþã cu glasul Sãu Domnul, stricat-a cu moartea pe moarte, Cel întâi nãscut din morþi s-a fãcut. Din pântecele iadului ne- a slobozit pe noi ºi a dat lumii mare milã.” (Troparul Învierii, glasul III) Când rostim numele lui Dumnezeu, al Sfintei Treimi, al Sfinþilor Îngeri ºi al tuturor sfinþilor, inima noastrã ne rãspunde cã suntem iubiþi de Dumnezeu. Nimic nu este mai sigur ca iubirea arãtatã de Dumnezeu nouã, oamenilor, ºi, deci, fiecãruia dintre noi. Sã fim iubiþi de Dumnezeu, cã-i cel mai sigur, urez mereu celor pe care îi întâlnesc în cale! În Vechiul Testament, Prorocul Ieremia ne dã de ºtire: „Atunci mi S-a arãtat Domnul din depãrtare ºi mi-a zis: «Cu iubire veºnicã te-am iubit ºi de aceea Mi-am întins spre tine bunãvoinþa.»”(Ieremia 31, 3) Înþelegem, plini de bucurie ºi fericire, cã Dumnezeu nu numai cã ne-a zidit, dar ne-a gândit din veºnicie ºi fiind, aºadar, iubiþi cu iubire veºnicã, ne-a fãcut ºi pe noi copãrtaºi la veºnicia Lui. Cum putem tãlmãci Cuvântul Domnului: „ªi le voi da o inimã ºi o cale, ca sã se teamã de Mine în toate zilele vieþii spre binele lor ºi spre binele copiilor lor dupã ei. Voi încheia cu ei legãmânt veºnic, dupã care Eu nu Mã voi mai întoarce de la ei, ci le voi face bine ºi voi pune frica Mea în inima lor, ca ei sã nu se mai abatã de la Mine. Mã voi bucura sã le fac bine ºi-i voi sãdi tare în pãmântul acesta, din toatã inima Mea ºi din tot sufletul Meu” (Ieremia 32, 39-41)? Neîndoielnic, Dumnezeu nu poate uita investiþia pe care a fãcut-o, zidind Universul ºi pe noi, ca sã ne bucurãm de lucrarea Lui. Sã vedem frumuseþea lumii vãzute, sã încercãm ºi sã pricepem ceva ºi din frumuseþea lumii nevãzute. Iubiþi credincioºi, Dacã, uneori, nu pricepem anumite lucruri, Dumnezeu ne dã îndemnul de a striga la El ca sã ne lumineze de îndatã. Iarãºi, cum vom putea înþelege Cuvântul Domnului Dumnezeu: „Aºa grãieºte Domnul, Cel ce a fãcut pãmântul, Domnul Cel ce l-a zidit ºi l-a întãrit, al Cãrui nume este Domnul: «Strigã cãtre Mine, cã Eu îþi voi rãspunde ºi îþi voi arãta lucruri mari ºi nepãtrunse pe care nu le ºtii.»” (Ieremia 33, 3) Când Sfântul Apostol Pavel ne îndeamnã: „Rugaþi-vã neîncetat!” (I Tesaloniceni 5, 17), trebuie sã înþelegem cã doar rugãciunea cu stãruinþã ºi strigare înaltã – adicã în adâncã tainã – ne poate desluºi cãrarea ºi lumina credinþa pentru a pãºi pe drumul bucuriei. Am înþeles, cã din cauza libertãþii datã de Dumnezeu omului, chiar din zorii creaþiei, noi am ales voia noastrã, adicã ascultarea de noi înºine, lãsând la o parte ascultarea de Pãrintele nostru ziditor. Chiar ºi atunci când ne rugãm lui Dumnezeu, uneori, îi cerem sã ne asculte ºi sã facã voia noastrã grabnic!, dacã nu, de îndatã, ne ridicãm glasul ºi pumnii ameninþând cãtre ceruri. Deci tot voia noastrã, mereu voia noastrã sã fie. Sãvârºind abateri de la Legea Domnului, cu sau fãrã voia noastrã, Dumnezeu vede neputinþa în care ne zbatem ºi ne mângâie cu bucurie, zicând: „Îi voi curãþa de necredinþa lor, cu care au greºit ei înaintea Mea ºi le voi ierta toate fãrãdelegile lor, cu care au pãcãtuit ei înaintea Mea ºi au cãzut de la Mine.” (Ieremia 33, 8) Pentru a sãvârºi curãþirea de pãcate, a tuturor copiilor Sãi din lume, trebuia un trimis din Sânurile Sfintei Treimi. Iubirea lui Dumnezeu se va revãrsa asupra lumii prin trimiterea lui Iisus Hristos, Fiul Omului ºi Fiul lui Dumnezeu, deopotrivã: „Cãci Dumnezeu aºa a iubit lumea, încât pe Fiul Sãu Cel Unul-Nãscut L-a dat, ca oricine crede în El sã nu piarã, ci sã aibã viaþã veºnicã.” (Ioan 3, 16) ªi mai mult decât atât: „Cãci n-a trimis Dumnezeu pe Fiul Sãu în lume ca sã judece lumea, ci ca sã se mântuiascã, prin El, lumea.” (Ioan 3, 17) Pentru ca noi sã ne mântuim, trebuie sã avem gândul lui Iisus Hristos, cum ne îndeamnã Sfântul Apostol Pavel: „Gândul acesta sã fie în voi care era ºi în Hristos Iisus, Care Dumnezeu fiind în chip, n- a socotit o ºtirbire a fi El întocmai cu Dumnezeu. Cãci S-a coborât pe Sine, chip de rob luând, fãcându-Se asemenea oamenilor, ºi la înfãþiºare fãcându-Se ca un om. S-a smerit pe Sine, ascultãtor fãcându-Se pânã la moarte, ºi încã moarte pe Cruce. Pentru aceasta ºi Dumnezeu L-a preaînãlþat ºi I-a dãruit Lui nume care este mai presus de orice nume; Ca întru numele lui Iisus tot genunchiul sã se plece, al celor cereºti ºi al celor pãmânteºti ºi al celor de dedesubt. ªi sã mãrturiseascã toatã limba, cã Domn este Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu Tatãl.” (Filipeni 2, 5-11) Sã avem gândul lui Hristos, adicã sã înþelegem cã Iisus Hristos S-a coborât pe Sine pe pãmânt, aici la noi ºi a luat chip de rob, adicã chipul fiecãruia dintre noi, fãcându-se asemenea nouã în afarã de pãcat! El singur S-a smerit pe Sine! El singur S-a fãcut ascultãtor pânã la moarte ºi încã moarte pe Cruce. Doar Lui sã-I spunem Smeritul Cerului ºi al Pãmântului! Iubiþi credincioºi, De pe Crucea Golgotei, Sângele Sãu s-a revãrsat peste lume, rãscumpãrând omenirea din pãcatul lui Adam cel dintâi. Coborând la iad, Iisus Hristos a sfãrâmat porþile întunericului eliberând pe cei închiºi acolo. Dupã trei zile de lucrare prin adâncurile iadului, S-a întors pe pãmânt ºi luându-ºi trupul îndumnezeit, jertfit pentru rãscumpãrarea omenirii, l-a înviat a treia zi din mormânt, fãcându-Se începãtura mântuirii ºi învierii noastre. Atunci când suntem botezaþi în numele Sfintei Treimi se cântã: „Câþi în Hristos v-aþi botezat, în Hristos v-aþi ºi îmbrãcat” (Galateni 3, 27), mãrturisim cã toþi suntem fii ai lui Dumnezeu prin credinþa în Iisus Hristos ºi cã „nu mai este iudeu, nici elin, nu mai este nici rob, nici liber, nu mai este parte bãrbãteascã ºi nici parte femeiascã, pentru cã noi toþi una suntem în Iisus Hristos.” (Galateni 3, 26-28) - continuare în pagina 3 - Arhiepiscop al Argeºului ºi Muscelului CUVÂNT PASTORAL la Învierea Domnului nostru Iisus Hristos 201 0

Argesul Ortodox

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Anul IX nr. 450 25 martie - 7 aprilie 2010

Text of Argesul Ortodox

  • CMYK

    www.eparhiaargesului.ro/argesulortodox

    Sptmnal teologic, bisericesc i de atitudine al Arhiepiscopiei Argeului i Musceluluil Anul IX l nr. 450 l 25 martie - 7 aprilie 2010 l 8 pagini l pre: 1,6 RON

    Ascultai RADIO TTRRIINNIITTAASS (95,3 FM)

    Prin darul lui Dumnezeu, Calinic,

    Arhiepiscop al Argeului iMuscelului,

    Prea Cucernici Prini, slujitori ai SfintelorAltare,Preacuvios Cin Monahal,Dreptmritori Cretini i Cretine,

    Inima noastr este cuprins de nestvilitbucurie, c i anul acesta, din binecuvntarea luiDumnezeu, aici, n frumuseea aceasta a lumiivzute, pe pmntul care din veac este aternutpicioarelor Sale, prznuim cea mai nltoare zi nvierea Domnului nostru Iisus Hristos!Dac cea mai trist zi din istoria omenirii a fost

    i rmne, de-a pururi, Vinerea Mare ziuarstignirii Domnului Iisus , atunci, ziua nvieriiSale, Duminic dis-de-diminea, este ziua celeimai curate bucurii i a celei mai mari minuni, ziuacelei mai dulci mngieri i adnc tain: ziua pecare a fcut-o Domnul ca s ne bucurm i s neveselim ntr-nsa. (Psalmul 117, 24)Nu doar noi oamenii, zidirile binecuvntate de

    Dumnezeu, suntem chemai s ne bucurm i s neveselim, n cea mai mare zi din vistieriaUniversului, ci nsei puterile cereti particip,dimpreun cu noi, oamenii, atunci cnd cntm sse veseleasc cele cereti i s se bucure celepmnteti, c a fcut biruin cu glasul SuDomnul, stricat-a cu moartea pe moarte, Cel ntinscut din mori s-a fcut. Din pntecele iadului ne-a slobozit pe noi i a dat lumii mare mil.(Troparul nvierii, glasul III)Cnd rostim numele lui Dumnezeu, al Sfintei

    Treimi, al Sfinilor ngeri i al tuturor sfinilor,inima noastr ne rspunde c suntem iubii deDumnezeu. Nimic nu este mai sigur ca iubireaartat de Dumnezeu nou, oamenilor, i, deci,fiecruia dintre noi. S fim iubii de Dumnezeu, c-i cel mai sigur,

    urez mereu celor pe care i ntlnesc n cale! n Vechiul Testament, Prorocul Ieremia ne d de

    tire: Atunci mi S-a artat Domnul din deprtare imi-a zis: Cu iubire venic te-am iubit i de aceeaMi-am ntins spre tine bunvoina.(Ieremia 31,3)nelegem, plini de bucurie i fericire, c

    Dumnezeu nu numai c ne-a zidit, dar ne-a gnditdin venicie i fiind, aadar, iubii cu iubirevenic, ne-a fcut i pe noi coprtai la veniciaLui.Cum putem tlmci Cuvntul Domnului: i le

    voi da o inim i o cale, ca s se team de Mine ntoate zilele vieii spre binele lor i spre binelecopiilor lor dup ei. Voi ncheia cu ei legmntvenic, dup care Eu nu M voi mai ntoarce de laei, ci le voi face bine i voi pune frica Mea n inimalor, ca ei s nu se mai abat de la Mine. M voibucura s le fac bine i-i voi sdi tare n pmntulacesta, din toat inima Mea i din tot sufletul Meu(Ieremia 32, 39-41)?Nendoielnic, Dumnezeu nu poate uita investiia

    pe care a fcut-o, zidind Universul i pe noi, ca sne bucurm de lucrarea Lui. S vedem frumuseealumii vzute, s ncercm i s pricepem ceva i dinfrumuseea lumii nevzute. Iubii credincioi, Dac, uneori, nu pricepem anumite lucruri,

    Dumnezeu ne d ndemnul de a striga la El ca s nelumineze de ndat. Iari, cum vom putea nelegeCuvntul Domnului Dumnezeu: Aa grieteDomnul, Cel ce a fcut pmntul, Domnul Cel cel-a zidit i l-a ntrit, al Crui nume este Domnul:Strig ctre Mine, c Eu i voi rspunde i i voiarta lucruri mari i neptrunse pe care nu le tii.

    (Ieremia 33, 3)Cnd Sfntul Apostol Pavel ne ndeamn:

    Rugai-v nencetat! (I Tesaloniceni 5, 17),trebuie s nelegem c doar rugciunea custruin i strigare nalt adic n adnc tain ne poate deslui crarea i lumina credina pentru api pe drumul bucuriei. Am neles, c din cauza libertii dat de

    Dumnezeu omului, chiar din zorii creaiei, noi amales voia noastr, adic ascultarea de noi nine,lsnd la o parte ascultarea de Printele nostruziditor. Chiar i atunci cnd ne rugm luiDumnezeu, uneori, i cerem s ne asculte i s facvoia noastr grabnic!, dac nu, de ndat, neridicm glasul i pumnii ameninnd ctre ceruri. Deci tot voia noastr, mereu voia noastr s fie. Svrind abateri de la Legea Domnului, cu sau

    fr voia noastr, Dumnezeu vede neputina n carene zbatem i ne mngie cu bucurie, zicnd: i voicura de necredina lor, cu care au greit ei

    naintea Mea i le voi ierta toate frdelegile lor, cucare au pctuit ei naintea Mea i au czut de laMine. (Ieremia 33, 8)Pentru a svri curirea de pcate, a tuturor

    copiilor Si din lume, trebuia un trimis din SnurileSfintei Treimi. Iubirea lui Dumnezeu se va revrsaasupra lumii prin trimiterea lui Iisus Hristos, FiulOmului i Fiul lui Dumnezeu, deopotriv: CciDumnezeu aa a iubit lumea, nct pe Fiul Su CelUnul-Nscut L-a dat, ca oricine crede n El s nupiar, ci s aib via venic. (Ioan 3, 16)

    i mai mult dect att: Cci n-a trimisDumnezeu pe Fiul Su n lume ca s judece lumea,ci ca s se mntuiasc, prin El, lumea. (Ioan 3, 17)Pentru ca noi s ne mntuim, trebuie s avem

    gndul lui Iisus Hristos, cum ne ndeamn SfntulApostol Pavel: Gndul acesta s fie n voi care erai n Hristos Iisus, Care Dumnezeu fiind n chip, n-a socotit o tirbire a fi El ntocmai cu Dumnezeu.Cci S-a cobort pe Sine, chip de rob lund,fcndu-Se asemenea oamenilor, i la nfiarefcndu-Se ca un om. S-a smerit pe Sine, asculttorfcndu-Se pn la moarte, i nc moarte peCruce. Pentru aceasta i Dumnezeu L-a preanlati I-a druit Lui nume care este mai presus de oricenume; Ca ntru numele lui Iisus tot genunchiul sse plece, al celor cereti i al celor pmnteti i alcelor de dedesubt. i s mrturiseasc toat limba,c Domn este Iisus Hristos, ntru slava luiDumnezeu Tatl. (Filipeni 2, 5-11)S avem gndul lui Hristos, adic s nelegem

    c Iisus Hristos S-a cobort pe Sine pe pmnt, aicila noi i a luat chip de rob, adic chipul fiecruiadintre noi, fcndu-se asemenea nou n afar depcat! El singur S-a smerit pe Sine! El singur S-a fcut

    asculttor pn la moarte i nc moarte pe Cruce.Doar Lui s-I spunem Smeritul Cerului i alPmntului!Iubii credincioi, De pe Crucea Golgotei, Sngele Su s-a revrsat

    peste lume, rscumprnd omenirea din pcatul luiAdam cel dinti. Cobornd la iad, Iisus Hristos asfrmat porile ntunericului elibernd pe ceinchii acolo. Dup trei zile de lucrare prin adncurile iadului,

    S-a ntors pe pmnt i lundu-i trupulndumnezeit, jertfit pentru rscumprarea omenirii,l-a nviat a treia zi din mormnt, fcndu-Senceptura mntuirii i nvierii noastre. Atunci cnd suntem botezai n numele Sfintei

    Treimi se cnt: Ci n Hristos v-ai botezat, nHristos v-ai i mbrcat (Galateni 3, 27),mrturisim c toi suntem fii ai lui Dumnezeu princredina n Iisus Hristos i c nu mai este iudeu,nici elin, nu mai este nici rob, nici liber, nu mai esteparte brbteasc i nici parte femeiasc, pentru cnoi toi una suntem n Iisus Hristos. (Galateni 3,26-28)

    - continuare n pagina 3 -

    Arhiepiscop al Argeului i Muscelului

    CUVNT PASTORAL la nvierea Domnului nostru Iisus Hristos2010

  • a. O delimitare necesarCnd a creat animalele, Dumnezeu a spus: S miune

    apele de vieti. La fel i-a spus pmntului: S scoatpmntul fiine vii. i aa s-au fcut animalele. Cnd l-a fcut pe om, n-a mai procedat aa, ci mai

    nti i-a creat trupul, nu deodat viu ca la animale, ci dinrn, i ndat dup aceasta i-a dat sufletul. Aceasta cas se arate clar c sufletul omului este lucrat aparte, nu eca la animal o simpl scnteiere biologic ce se consumn limitele instinctelor, ci este artat superior nzestratraional, conductor responsabil de micarea ntregiifiine pe fgaul libertii. De altfel, i Moise, preocupat s evidenieze

    deosebirea aceasta i s atrag atenia c animalelenzestrate cu via nu sunt nzestrate i cu suflet ca omul,zice: Sngele animalului este sufletul animalului (Levitic17, 11). Numai n cazul omului se poate vorbi ndeplintatea sensului de suflet: netrupesc, nemuritor,mult superior trupului i att de deosebit de el pe ct enetrupescul de trupesc. Pentru ce ns a fost creat mai nti ceea ce este de mai

    puin pre, trupul, i mai apoi ceea ce este mai mare imai de pre, sufletul?Dup cum verdeaa care avea s slujeasc animalelor

    a fost fcut naintea lor; dup cum animalele care aveaua sluji omului au fost zidite naintea lui; tot aa i acum:e lucrat ceea ce trebuie stpnit, naintea a ceea ce vineprin superioritate cu stpnirea. Deci trupul e creatnainte pentru a servi sufletului care s-i arate alegerileprin micrile trupului!

    b. Sdirea Raiuluii a sdit Dumnezeu rai n Eden, ctre rsrit, i l-a

    pus acolo pe omul pe care l-a fcut (Facere 2, 8). Dupce Stpnul universului i-a artat iubirea fa de omgtind mai dinainte pe toate cte a adus la fiin pentru

    el, de acum ncepe ndat s reverse asupra luibinefacerile Sale. i i sdete rai n Eden. Moise a lsat n scris chiar i

    numele locului, ca s nu se nele cei care sunt ispitii aspune c raiul nu a fost zidit pe faa pmntului, ciabstract, n eter. Ori aici chiar Scriptura nu-l las pecititor s rtceasc. Sfntul Ioan Gur de Aur nu ezit a-i sanciona pe cei

    care vorbesc nu pentru a avea vreun folos dindumnezeietile Scripturi, ci ca s ncnte auzulasculttorilor cu ce le trece prin minte. A nu crede n cele

    scrise de Duhul n dumnezeiasca Scriptur, ci a introducealtele din mintea rtcit, aduce mare primejdie pe capulcelor care ndrznesc s-L corecteze pe Dumnezeu.

    c. Strmutarea omului n Raii a pus acolo pe omul pe care l-a fcut. Ct cinste i s-a dat acum omului! Cci a fost creat n

    afara raiului, dar ndat Dumnezeu l-a bgat n Rai, ca ssimt binefacerea i s mrturiseasc cinstea ducerii luin Rai. Pentru c i vederea Raiului i petrecerea acolos-i pricinuiasc negrit bucurie i s-l mboldeasc laa-I mulumi lui Dumnezeu, recunosctor, gndindu-sect bine a primit mutat fiind de pe pmntul comuntuturor celorlalte fpturi, n palatul Raiului destinatexclusiv luii.

    i a fcut Dumnezeu s rsar nc din pmnt totpomul frumos la vedere i bun la mncare i pomul vieiin mijlocul raiului i pomul cunotinei binelui i rului. Iat un alt chip de binefacere spre minunarea celui

    mbrcat deja cu atta cinste: s-a poruncit pmntuluigrdinii Eden s rsar felurii pomi, care n acelai timps ncnte cu nfiarea dar s fie i buni de rod spremncare. Cci tot pomul era frumos la vedere i bun lamncare.

    i pomul vieii n mijlocul raiului i pomul cunotineibinelui i rului.Stpnul cel iubitor de oameni cunotea mai dinainte

    vtmarea ce avea s i se ntmple omului odat cutrecerea timpului, din pricina tihnei lui din Rai. i ca snu fie ispitit de trndvie i spre a-i fi stimulat tinderea,micarea spre cele de sus, de aceea a pus n mijloculRaiului pomul vieii i pomul cunotinei binelui irului. Pentru aceea i Dumnezeu dup o vreme avea s-iporunceasc s nu mnnce din pomul cunotineibinelui i rului. Pentru a-i procura posibilitateaurcuului n merit, virtute i vrednicie.

    Pr. Prof. Andrei CNU

    Argeul Ortodox

    2

    Colegiul de redacieFONDATOR:

    nalt Preasfinitul Arhiepiscop CAliNiCal Argeului i Muscelului

    Adresa: Strada epe Vod nr. 17 Tel/fax: 0248/217629 e-mail: [email protected] Sptmnal tiprit de cotidianul ARGEUL

    Editor:Preot Daniel Gligore - consilier cultural

    Redactor ef:Pr. Prof. Cornel Drago

    Redacia:preot dr. Napoleon Dabu (secretar de redacie),preot Florin Iordache,diacon prof. Gabriel Firu,asist. univ. drd. Gabriela Safta.

    Colaboratori:prof. Alexandru Brichiu, pr. prof. Andrei Cnu, pr. prof. Roberto-Cristian Vian, LaureniuDumitru, Roxana Drago, Raluca Nicula,Amalia Corneanu, Amalia Constantinescu,Eduard Tomaziu, Iuliana Popa.

    Art designer: ing. Bogdan Ciocrlan ISSN: 1583-2643Responsabilitatea fiecrui articol publicat i revine autorului

    Sfntul Ioan Gur de Aur - Omilii la Facere (X)

    AAeezzaarreeaa oommuulluu ii nn RRaaii

    Dac ne uitm n Dicionarul limbii romne, ndreptul cuvntului deochi gsim urmtoareaexplicaie: Putere (magic) pe care superstiioiio atribuie unor oameni, de a mbolnvi pe ceiasupra crora i fixeaz privirea (cu rutate,invidie etc.); efectul privirii care deoache; boalpricinuit de aceast privire; deochetur. n crilede folclor ntlnim scris c este cunoscut demilenii, fiind cea mai rspndit boal de naturamagic. O definiie exhaustiv a deochiului ne-a lsat

    Iordache Golescu (1768-1848). Logoft aldreptii la 1829, Mare-vornic la 1840, boierulcrturar Iordache a fost un pasionat cunosctor altradiiilor populare romneti. Reproducem cuncntare asupra coninutului tematic dar i alimbajului vechi de doua secole, un fragment gsitntr-un foarte interesant studiu al lui Cornel DanNiculae: Daochez, nsemneaz c vatm cuochii, cu vederea, cu uittura. Adic uitndu-m laoarece, se vatm acel lucru att de ru iptimete att de mult, nct de este copil sau vreovit, pein se mbolnvete i moare. De estesticl, crap, plesnete. De este vas de pmnt sesfarm, se sparge. De este cas se prpdete. Deeste vie, se stric via cu totul, de nu mai d rod.i multe asemenea zic pentru daochiat, nct nu

    este de crezut; dar se ntmpl de multe ori mariboale, mari vtmturi i mari stricciuni, mai alesi mai ales la copii. i dup cum zic, cel ce areaceast patim, cnd daoache pe cineva, simte c-ldor ochii, simte o iuime, o usturime, o arsur la

    ochi. Are i mare i nfocat dragoste i plcerectre acel lucru ce vede, nct de-ar putea s-lnghit de viu. Dohtoria daocheatului nu este altadect, dup obiceiul vechi, cel ce daoache vreuncopil, s scuipe asupra copilului de trei ori sau sdea semn de la el nsui i cu acel semn s-lafume pe copil. Cel ce nu voiete s se daoache,scuip de trei ori n snul su. Ca s nu sedaoache copiii, obinuiesc doicile de atrn lacapul lor usturoiu sau un semn de postav rou,sau vreun ban mare de argint, de aur, sau sculefrumoase, care se zic semne de daocheat, ca,uitndu-se cel ce daoache la copil, s vad mainti acele semne. i, aa mergnd vederea,uittura ntiu la acele semne, se risipete peacolo veninul daochiului i scap copilul. Iarusturoiul n adevr este dohtorie mpotrivadaocheatului, c iuimea lui biruiete iuimeaochilor nveninai a celui daochietor.Tradiia popular romneasc definete

    deochiul ca fiind provocat printr-o simpl priviresau vorb. Evident c ambele, i privirea ivorba, cu un suport energetic fondat pe admiraiempins la invidie sau laud fals izvort din ur.n spaiul ebraic, deochiul era o arm temut

    cruia i se acorda o atenie deosebit n Talmud.Mai tranant dect n alte zone, aici ochiul-ru

    (cum mai este denumit deochiul) este corelatdirect cu invidia i pizma, cu nclinarea rea fa desemen i are o putere distructiv uluitoare.Talmudul confirm faptul c fora privirii poateavea efecte funeste, dar o recunoate, pentrudescurajare, preferenial doar rabinilor.Dup aceast introducere n care am ncercat

    s artm diferite moduri de interpretare adeochiului, n continuare vom arta c nMolitfelnic gsim o rugciune pentru durerile decap, de cele mai multe ori asociate cu deochiul. nrugciune, ne adresm lui Dumnezeu ca Stpni mprat al veacu rilor, ca Doctor i tmduitoral sufletelor noas tre, Cruia ne rugm cuumilin i cerem: deprteaz, nltur,izgonete toat lucrarea diavoleasc, toat calea itoat vrjmia satanei, privirea cea rea,nesioas i pizma a ochilor celor fctori derele a oame nilor pizmai, de la robul Tu (N).Mai departe n rugciune citim: i fie c, din fru -musee sau pentru putere, ori din ntmplare saudin pizm i rutate, i-a venit lui aceasta neputin,nsui, Iubitorule de oameni Stpne, tinde mnaTa cea tare i braul Tu cel atotputernic i nalt icerceteaz aceast zidire a Ta i-i trimite nger depace, stpnitor i pzitor sufletului i trupului,care s goneasc i s strpeasc de la ea tot sfatulru, toat pizma i deochiul fctor de stricciuneal oamenilor ri, ca, izbvit fiind cu puterea Ta,s-i cnte ie cu mulumire: Domnul esteajutorul meu, i nu m voi teme de ce-mi va facemie omul; () Aadar, chiar i mpotriva unorastfel de lucrri malefice, fie lucrate de diavol, fiede om, Biserica noastr drept mritoare a rnduita se svri rugciuni pentru izbvirea cretinilorcare sufer din pricina celor ri.

    Pr. Florin IORDACHE

    Molitfelnic tlcuit

    Rugciunea pentru durerea de cap (deochi)Ce este deochiul?

  • Argeul Ortodox

    3

    - continuare din pagina 1 -Cretinii din vremea Sfntului Apostol Pavel i se plngeau

    adeseori de suferinele pe care le ndurau din cauza prigoanelor.Apostolul Neamurilor le rspunde: Fr s v nfricoai ntrunimic de cei potrivnici, ceea ce pentru ei este un semn depierzare, iar pentru noi de mntuire i aceasta este de laDumnezeu. Cci nou ni s-a druit pentru Hristos nu numai scredem n El, ci s i ptimim pentru El. (Filipeni 1, 28-29)Miile i milioanele de martiri, pn astzi, stau drept dovad

    c piatra de temelie a cretinismului este sngele lui Hristos i acelor jertfii pentru mrturisirea credinei n Hristos, Fiul luiDumnezeu. Noi toi, din mila jertfei lui Iisus Hristos, suntem cei care ne

    bucurm i stm n bogia de har i binecuvntare a SfinteiTreimi. Ca nimeni altul n istoria lumii, Sfntul Apostol Pavel ne

    arat modelul pe care trebuie s-l folosim cu tot curajul: Dupateptarea i ndejdea mea c ntru nimic nu voi fi ruinat, ci,ntru toat ndrzneala, precum totdeauna, aa i acum, Hristosva fi preaslvit n trupul meu, fie prin via, fie prin moarte; ccipentru mine via este Hristos i moartea un ctig. (Filipeni 1,20-21)Cu mna sa, marele Apostol Pavel scria cu litere mari, iat c

    se tie aceasta (Galateni 6, 11): Iar mie s nu-mi fie a m ludadect numai n Crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin carelumea este rstignit pentru mine i eu pentru lume. (Galateni6, 14)ntreaga literatur religioas din lume i din toate timpurile

    se gsete n acest verset scris de Sfntul Apostol Pavel, chiarcu mna sa, subliniind aceast stare duhovniceasc pentru o maimare atenie asupra comportrii cretinilor.S te lauzi cu Crucea Domnului i s spui c ai reuit cele

    dou performane, care duc pe calea mntuirii: lumea n caretrim s fie rstignit pentru noi, nemaiavnd nicio putere denrobire i ispitire asupra noastr i mai mult, chiar rstignireanoastr pentru lume, adic orice ar fi s nu ne ispitim i

    mpctoim cu nimic n acest veacprdtor de sfinenie i cumsecdenie,este cu adevrat o chemare i obinecuvntare a lui Dumnezeu. Parc i azi auzim chemarea

    Sfntului Apostol Pavel: Cercetai-vpe voi niv dac suntei n credin;ncercai-v pe voi niv. Sau nu vcunoatei voi singuri bine c HristosIisus este ntru voi? (II Corinteni 13,5)Iubii credincioi, Iubitori ai nvierii lui Iisus

    Hristos,Creznd n nvierea Domnului

    nostru Iisus Hristos, credem nrscumprarea i nvierea noastr, Elfiind nceptura, zicnd i noi: TuNscutule, ai cunoscut moartea i nu dedeasupra ei ne-ai promis venicia, ciprin ea ai trecut, nvndu-ne i pe noi trecerea spre Sfntanviere!Hristos a nviat! aa cum ne salutm noi cnd ne ntlnim

    unii cu alii, nseamn mrturisirea de aproape dou mii de ania credinei nestrmutate n Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu iFiul Omului. Hristos a nviat! nseamn mrturisirea ferm c Dumnezeu

    exist, vzndu-I puterea Sa n Creaie i n tot ce ne nconjoar,n aceast frumusee a lumii vzute. nvierea lui Hristos ne ndreptete s credem c viaa este

    mai tare ca moartea, toate problemele vieii fiind dezlegate indejdile noastre ndreptite. Vedem n nvierea lui Hristos, dis-de-diminea, n cea dinti

    zi a sptmnii, Duminica, numit Ziua Domnului, mplinireatuturor prorociilor i nvturilor Sfintei Scripturi, iar lucrrileSfintei Biserici fiind mntuitoare.

    Hristos a nviat! este mrturisirea noastr c Iisus estelumin din lumin i Dumnezeu adevrat din Dumnezeuadevrat, fiind Patele nostru i bucuria ntregii cretinti i asfintei noastre Ortodoxii. ntreaga suflare romneasc, dintru nceputurile sale

    milenare i-a scldat sufletele n razele binefctoare de lumina nvierii lui Iisus Hristos. Aa au neles strmoii notri deveacuri s se bucure i s ne aduc pn azi mrturia credineilor nestrmutate, care trebuie aprat cu sfinenie.

    Neamul nostru romnesc nelege c sfntacredin n nvierea Mntuitorului estemngierea, ndejdea i bucuria nestrmutat,tiind c nvierea d sens i mreie vieiinoastre care capt sens i rost n a nelegetainele sfinte ale existenei, folosul tiinei, alfilosofiei, artei i culturii omenirii, alconvieuirii i salvrii noastre. Ce ne-am face noi fr Iisus Hristos cel

    nviat din tenebrele morii? Munca noastr imncarea ar avea gust slciu, cugetarea ispiritul de jertf ar fi atins de epuazdrniciei, iar idealurile noastre prbuite ngenune.Dar noi, fiecare dup puterile noastre,

    creznd n Hristos Cel nviat, a treia zi dupScripturi, i cerem s ne ajute ca s ne jertfiminstinctele, s ducem o via curat, s nedruiasc sntate cu spor binecuvntat,bucurndu-ne de Sfintele Taine aezate n

    Biseric, mprtite pentru mntuirea noastr.Din adncul inimii i cu sufletul mpcat, Doamne Iisuse

    Hristoase, Cel nviat din mormnt, primete mulumirile noastrepentru darul vieii de fiecare zi i c ne-ai ajutat i azi s nebucurm prznuind Ziua nvierii Tale!Pentru aceasta vom rosti mpreun:Hristos a nviat din mori! (Romani 6, 4)Adevrat a nviat! (Luca 24, 34)Cu moartea pre moarte clcndi celor din morminte via druindu-le!

    Arhiepiscop al Argeului i Muscelului

    CUVNT PASTORAL la nvierea Domnului nostru Iisus Hristos

    Se numr printre personajeleistorice ptrunse n Panteon ca un ales alntmplrii i totui, cu o aur aparte.Cu siguran c nici nu i-a trecut pringnd c datorit unui necunoscutreformator religios evreu, numele luiavea s devin celebru de-a lungulveacurilor. A aprut pentru scurt timpn episoadele dramei Patimilor i, cutoate acestea, de aproape dou milenii,an de an, o dat cu venirea SptmniiMari, numele i este rostit de milioane deoameni, n mii de biserici: Pilat dinPont

    Procurator sau prefect?Prin soia sa, Claudia Procula, nepoata lui

    Octavian August i fiica nelegitim a soiei luiTiberiu, Poniu Pilat obine n anul 26 numireade procurator al Iudeii. O inscripie descoperitn 1961 cu ocazia spturilor efectuate nCezareea Palestinei arat c titlul lui Pilat erade fapt de praefectus (prefect). Abia nvremea mpratului Claudiu (41-54 d. Hr.) s-aintrodus pentru guvernatorii romani aiprovinciilor de tipul Iudeii titlul ncetenit deprocurator. Noul demnitar este cnd slab iovielnic, cnd inflexibil, dur, arogant. Nu sed n lturi de la corupie, jaf sau violen. I seatribuie cruzimi insuportabile i jigniri gratuite.De la nceput, Pilat introduce la Ierusalim

    efigiile idoleti imperiale, excluse n relaiadintre August i iudei. Mai vicleni dect icredea, evreii se duc cu miile n Cezareea, gata

    s-i dea viaa pentru cauza lor i protesteaztimp de cinci zile. ovitorul roman cedeazparial. Insurecia este gata s se declanezedup civa ani, cnd intervine nsui mpratulspre a porunci nlturarea imaginilorpricinuitoare de revolt.Mai trziu, prefectul nu se sfiete s

    goleasc visteria Templului pentru a strnge,chipurile, fondul necesar construirii unuigrandios apeduct. Osta care nu se mpiedic descrupulul sacrilegiului, Pilat nbu n sngerscoala mnioilor evrei. Un alt episod crud aladministraiei romane se petrece n Templu(Luca 13, 1-2): sngele animalelor aduse jertfde preoi se amestec cu sngele rebeliloratacai de soldaii lui Pilat. Acesta este omul,acesta este politicianul: conductor care-ietaleaz puterea spre a trezi teama, profesionistal unui rzboi rece ntre crmuitor i supui,principe care i impune voina fr a seamesteca vreodat sau a le cunoate problemelecelor condui. Evreii rspund cu aceeaimoned: consider c pgnii nu au acces la undestin rezervat n exclusivitate urmailor luiAdam.

    Judector aspru sau suflet cretin?Pentru c evreii nu aveau dreptul de a

    condamna la moarte, Iisus este adus n faa luiPilat, aflat la Ierusalim, ca la fiecare celebrare aunui praznic, spre a preveni vreo eventualinsurecie. Procuratorul trebuia s confirmesentina Osnditorului. Dei auzise vorbindu-sede El, Pilat nu este sensibil nici la

    personalitatea, nici la mesajul Condamnatului.Totui este impresionat de tcerea, derspunsurile grave i sublime. Poate bnuieteexistena unei realiti care-l depete.Contrast uimitor ntre dou atitudini, aspiraiidiferite. Dei ar fi prea mult s spunem cuTertulian c Pilat avea suflet cretin,ncercarea sa de a-L salva pe Iisus este vrednicde laud. ns n contiina cretinilor nu s-aestompat faptul c Pilat putea s prentmpineRstignirea i nu a fcut-o din laitate ori dinconsiderente politice oportuniste. Au fost scriitori care au ncercat s

    rscumpere vina romanului. Mrturie st unadin aa-zisele scrisori ale lui Pilat adresate luiTiberiu, descoperite printre documentelearhivei din Liverpool i expertizate de Vaticanca apocrif din secolele IV-V. n versiuneaapologetic, Pilat ar face eforturi disperate dea-L salva pe Iisus implornd de dou ori Romai pe guvernatorul Siriei s-i trimit ntriri nfaa rsculailor care cereau Crucificarea. Poatec prin abilul document trebuia s se justificeincluderea n rndul sfinilor n calendarul copti etiopian la 25 iunie a Sfntului Pilat i aSfintei Procula, canonizat i n BisericaOrtodox.n literatura apocrif se mai remarc ciclul

    de apte rapoarte i patru scrisori ctrempraii Claudiu i Tiberiu. Unul dintre autoriianonimi povestete de interesul artat de Pilatneleptului Iisus, n faa Cruia chiar insemnele imperiale inute n mini de soldaiidin garda personal s-au nclinat repetat. O altcreaie din acelai ciclu susine c pe Hristos

    L-ar fi sprijinit nu numai Pilat i soia Lui, darchiar mpratul Tiberiu, adept al noii religii prinvindecarea sa minunat svrit de pioasaVeronica.Dincolo de incertitudinea datelor apocrife,

    cercettorii au confirmat ceea ce au consemnatdespre Pilat, Iosif Flavius i Filon dinAlexandria, care l-au denumit un om dur, venal,dispreuitor i crud fa de neciopliii barbaridin Iudeea.

    Splarea minilor sau a contiinei?Istoricul Filon remarca teama crescnd a

    lui Pilat ca nu cumva iudeii s trimit vreo soliela Roma pentru a denuna greelile i abuzurileprocuratorului. Marea sa vin este tocmainenfruntarea riscului. Ce a simit Pilat nmomentul n care ngduia s se comit cea maingrozitoare infamie a istoriei? Cedndpresiunii sinedritilor, ine s arate c nu-iasum responsabilitatea crimei judiciare i ispal minile Obiceiul foarte vechi cu acelaisimbolism att la iudei (Deuteronom 21, 6-7),ct i la romani (o arat mrturiile poeilorVirgiliu i Ovidiu). Tragicul compromis nu l-ascpat pe Pilat de ceea ce se temea. Pentruciva ani, un fals profet i va chema pesamariteni pe Muntele Garizim la inaugurareaerei mesianice. Procuratorul va trimite soldaii va condamna la moarte muli prizonieri.Prt la Vitelius, legatul Siriei, superiorul suierarhic. Este trimis la Roma, la anul 36, s deasocoteal. Ajunge tocmai cnd Tiberiu murise.Dup o tradiie, ar fi fost exilat la Vienne, nGalia. n Istoria bisericeasc, Eusebiu deCezareea afirm c, pn la urm, n vremea luiCaligula, Pilat s-a sinucis. S-l fi urmrit ncontiin culpa uciderii Celui nevinovat?ntrebare tulburtoare pentru cercettori iprofani.

    Pr. Prof. Cornel DRAGO

    Vinovat sau nevinovat?CCee nnuu ssee tt iiee ddeesspprree PPii llaa tt dd iinn PPoonntt??

  • DUMINICA FLORIILOR - Intrarea noastr n Ierusalim mpreun cu Domnul Biruinei

    Argeul Ortodox

    4

    Cu o sptmn nainte de Patimile Sale,Mntuitorul Iisus Hristos a intrat n Ierusalim,pe un asin nconjurat de cei doisprezeceApostoli. Mulimea, recunoscndu-L ca fiindadevratul Mntuitor, L-a ntmpinat curamuri de finic i cntri de bucurie. Acesteveniment din istoria mntuirii este retrit decredincioi an de an n Duminica Stlprilor,purtnd i ei, asemenea contemporanilorDomnului ramuri de ntmpinare pentru Fiullui Dumnezeu i cntndu-i Osana! Bine eticuvntat, Cel ce vii ntru numele Domnului!

    Smbta lui Lazr i Duminica Floriilor segsesc n afara perioadei Postului Mare, care sencheie n ziua de vineri, nainte de Florii, aacum amintesc cele dou tropare cunoscute,care se cnt la vecernia acestei zile i ncepamndou cu aceiai fraz: mplinind postulcel folositor de suflet... (prima stihir de la iacum..., de la Doamne, strigat-am...).

    Stlprile Duminicii FloriilorDin punct de vedere liturgic, din aceast zi

    ncepe Sptmna Patimilor, n amintireacrora n biserici se oficiaz n fiecare searDeniile, slujbe prin care credincioii l petrec peHristos pe drumul Crucii, pn la moarte inviere.O particularitate a acestei slujbe este aceea

    de a se mpri ramuri credincioilor prezeni lasfnta slujb, dup ce acestea au fostbinecuvntate de ctre preot. Timpul mpririiacestor semne vzute de ntmpinare a luiHristos Fiul lui David este diferit n practicfa de ceea ce prevd rnduielile tipiconale.Tipicul precizeaz c dup citirea

    Evangheliei Utreniei, nu se zice nvierea luiHristos... i nu se scoate Sfnta Evanghelie nmijlocul bisericii, ci ndat se citete Psalmul50, dup care preotul ia cadelnia, iese din altari tmiaz n chipul Crucii stlprile (slciile)aezate pe o mas n mijlocul bisericii. Apoicitete rugciunea de binecuvntare din Triod,ulterior mprindu-se slciile credincioilor. Oalt precizare este aceea c, n bisericile deenorie, aceste stlpri pot fi mprite dupDoxologia mare, cnd sunt mai muli

    credincioi n biseric.ntlnim totui i cazuri n care aceast

    binecuvntare i mprire are loc la finalulSfintei Liturghii. Este corect aceast practic?

    Tradiia liturgic ne descoperce scop teoretic i practicurmrete mprirearamurilorConform celei mai vechi tradiii liturgice, n

    Duminica Floriilor, nainte de DumnezeiascaLiturghie, se svrea o procesiune. Primelemrturii despre ea provin de la Ierusalim(Jurnalul Eteriei, 31. Canonarul ierusalimiteansec. IX-X), care pare s fie patria acesteiprocesiuni. Acolo se fcea ca locaie ncepndde pe Muntele Mslinilor ctre Bisericanvierii. n timpul slujbei pregtitoare peMuntele Mslinilor, dup citirea pericopeievanghelice respective, care amintete deintrarea triumftoare a Domnului n Ierusalim(Matei 21, 8-9), ncepea procesiunea, la careluau parte patriarhul, clerul i poporul, i toiineau ramuri de finic sau mslin ntrupomenirea exact a evenimentului pe care lsrbtoreau. Procesiunea se termina n Bisericanvierii din Ierusalim, unde se svrea

    Liturghia. Aproape aceeai rnduial estemrturisit i de Tipicul Bisericii nvierii dinanul 1122 (cod. Timiou Stavrou 43). Prinimitarea acestei procesiuni se fceau astfel deprocesiuni i n orae, n sate i n mnstiri.Conform Tipicului Sfintei Sofia dinConstantinopol din sec. IX-X (cod. TimiouStavrou 40, Patmos 466) la Constantinopolprocesiunea ncepea din biserica Sfinilor 40 deMucenici, unde patriarhul mprea ramuripreoilor i laicilor care erau acolo, i sesfrea n Biserica Sfintei Sofia pentrusvrirea Dumnezeietii Liturghii.Conform tipicelor monahale mai trzii

    (Triod, Tipicul Sfntului Sava) mprirearamurilor se fcea dup Evanghelia Utreniei, ntimpul cntrii Psalmului 50, n acelai timp cusrutarea Evangheliei de ctre frai (astziPsalmul se spune cursiv i nu se face srutareaEvangheliei n bisericile de parohie).Schimbarea s-a fcut cu siguran pentru camonahii s in ramurile nu numai n timpulprocesiunii i la Dumnezeiasca Liturghie, ci ila Utrenie. Dup Tipicul Bisericii celei Mari,adic tipicul n vigoare, mprirea s-a mutatdup exapostilaria Sfnt este DomnulDumnezeul nostru, cnd se citete rugciuneai se face mprirea n timp ce se cntLaudele. Mutarea s-a fcut probabil n analogiecu mutarea eotinalei Evangheliei, ca s fie defa mai muli oameni, iari avndu-se nvedere nceputul procesiunii care, dupanumite mrturi, ncepea la a treia idiomel aLaudelor: Ieii neamuri, ieii popoare...,dup cunoscuta asociere de idei cunoscut idin alte situaii.Aadar, mprirea se face pentru ca oamenii

    s in ramurile n timpul procesiunii i laDumnezeiasca Liturghie, sau fie numai laDumnezeiasca Liturghie, ntru pomenireaevenimentului prznuit. Imnografia vorbeteclar despre credincioii care poart semnelebiruinei i primesc iari pe mpratul slavei,pe Biruitorul morii, pe Domnul care vine. mprirea ramurilor la sfritul Liturghiei

    pgubete esenial acest act, deoarece nici cutradiia nu este conform, nici cu scopul i

    nelesul acestei mpriri. La sfritulLiturghiei este trziu.Dezlegare la pete n DuminicaFloriilor. Aspecte. Smbta i duminica praznicului mprtesc

    al Floriilor au caracter srbtoresc i debucurie, dar se afl, totui, n cadrul acesteiperioade a Postului. Aa cum tim, la Praznicilemprteti i la cele nchinate MaiciiDomnului, chiar dac ele cad n perioadaPostului Mare, ca de exemplu Bunavestire, saun zilele de post ale sptmnii (miercuri ivineri), se face dezlegare la pete. Tocmaiaceasta se ntmpl i n Duminica Floriilor.Tipicul Sfntului Sava i Triodul rnduiesc can Duminica Floriilor s se dea pete la masaclugrilor: Se face mare mngiere, frailor,cci mncm pete.Tipicele monahale, mai austere ns, interzic

    dezlegarea la pete n Duminica Floriilor ingduie dezlegarea doar la vin i untdelemn,lsnd dezlegarea la pete doar pentrusrbtoarea Bunei Vestiri. Aceasta oporuncesc: tipicul mnstirii Studion,Patriarhul Nicolae al Constantinopolului, nscrierile sale ctre Anastasie, egumenulmnstirii Sinai, i tipicele mnstirilor dinSfntul Munte. Ca motivaie a acesteiinterdicii la dezlegare la pete, aceste tipiceaduc faptul c Duminica Floriilor are uncaracter triumftor dar, n acelai timp,nseamn i nainte-prznuirea PatimilorDomnului. Sfntul Nicodim Aghioritul,urmnd acestor tipice, n Pidalionul suosndete mncarea de pete n DuminicaFloriilor i consider dispoziiile referitoare laacestea drept nscocirile cele noi ale ereticilordruii pntecelui.nc din epoca bizantin exista n aceste

    mnstiri o tradiie dubl, una mai elastic, cengduia dezlegarea la pete n DuminicaFloriilor i una mai auster, care o interzicea.Astzi, n general, n lume s-a impus dezlegareala pete, n timp ce la Sfntul Munte s-a pstrattipicul mai auster.

    Diacon Gabriel FIRU

    Liturgic

    Svritu-s-a (Ioan 19, 30)Aflndu-se rstignit pe cruce, Mntuitorul mplinea marea

    fapt a rscumprrii omenirii din robia pcatului strmoesc.Aceasta a fost vestit nc de la cderea lui Adam, apoi de toiproorocii. i nu doar aceast rscumprare a fost proorocit, cii toate suferinele Domnului ndurate pentru nfptuirea ei.Cnd a neles c i-a ndeplinit chemarea, c de la nceput ipn la sfrit a strbtut calea artat de Tatl ceresc i clucrarea Sa pentru a noastr mntuire s-a ncheiat pe pmnt,abia atunci Iisus Hristos mrturisea c a isprvit rostul ntrupriiSale n mijlocul oamenilor, rostind: Svritu-s-a, adic s-andeplinit, s-a ncheiat lucrarea de a-i ndrepta pe oameni pecalea mntuirii i de a-i nnobila n numele iubirii i al dreptii.Acesta este sensul cuvintelor Mntuitorului i, dei a fost

    spus n toiul durerilor, el rsun venic asemenea unui strigt debiruin. Suferina provocat de oameni nu L-a mpiedicat s-iduc la bun sfrit sfnta chemare. Dimpotriv, Hristos imn vasul mntuirii printre toate stncile de suferin cu careoamenii caut s-I presare calea Sa i s I-o nchid. Dar ei n-auputut schimba irul, ci Mntuitorul a urmat cu grij tot ce aveade fcut, iar atunci cnd a vzut c nu-I mai rmnea nimic i ctoate au fost bine ncheiate, atunci Domnul, ca o pecetluire deisprvenie, a strigat: Svritu-s-a (Arhim. I. Scriban).Cte raze de lumin i ce ndemn pentru noi fulger din

    aceast scurt glsuire! Iisus Hristos ne-a spus: Pild v-am dat,ca, precum Eu am fcut, i voi s facei (Ioan 13, 15). Fiecaredintre noi are o misiune n lume i un drum bine stabilit pentrucare Dumnezeu ne d nelepciunea de a le afla i puterea de aleurma. Noi trebuie doar s lum aminte la nvturile vestite deSfnta Evanghelie, n paginile creia se gsete secretulnemuritoarei fericiri ntru Domnul. Astfel, ajuni la captul acestei viei i privind napoi, s fim

    ndreptii a striga i noi ctre Dumnezeu: Svritu-s-a,adic, pe ct ne-am strduit, am ndeplinit vrerea Tatlui dinceruri. Deseori ne poticnim i cdem, ns privind ctre Domnul,iari ne vom ridica, urmndu-I calea. Iar El ne va rspunde

    astfel la nfricotoarea Judecat: Bine, slug bun icredincioas, peste puine ai fost credincioas, peste multe te voipune; intr ntru bucuria Domnului tu (Matei 25, 21).Referitor la aceast sacr glsuire, s ne amintim cuvintele

    Sfntului Apostol Pavel spuse de el spre sfritul vieii sale icare sunt adevrate mngieri pentru cei care au trit cuvrednicie: Lupta cea bun m-am luptat, cltoria am svrit,credina am pzit. De acum mi s-a gtit mie cununa dreptii pecare mi-o va da Domnul, Judectorul, Cel drept, i nu numaimie, ci tuturor celor ce au iubit artarea Lui (II Timotei 4, 7-8).Aa s ndjduiasc a putea rosti orice cretin care l iubete peHristos Dumnezeu i se nfioar pentru rstignirea Sa,cutremurndu-se la auzul acestor cuvinte.Printe, n minile Tale mi ncredinezDuhul Meu (Luca 23, 46)Ca Fiu supus, Domnul Hristos buse pn la fund paharul

    suferinelor. Pe Muntele Mslinilor, n grdina Ghetsimani, serugase n noaptea prinderii zicnd: Fie dup cum voieti Tu(Matei 26, 39), fie voia Ta (Luca 22, 42). i voia Tatlui s-andeplinit. Fiul Su a trecut prin greul lan al ptimirilor care s-ancheiat cu vorbele: n minile Tale mi ncredinez DuhulMeu.Dac primele ase glsuiri ale Mntuitorului de pe cruce ne

    ofer pilde pentru viata noastr, aceasta din urma ne ndeamns nvm a muri cu gndul la nvierea ntru venicie. Hristos incredina Duhul Printelui Ceresc. Cu ndejdea n El i cunchinarea ctre El, Iisus a ncheiat s lucreze spre a mergefrumos pe crarea cea ngust a vieii i spre a ne arta vrednici

    n clipa morii noastre!Unii se ntreab: pentru ce Mntuitorul strig: n minile

    Tale mi ncredinez Duhul Meu? Oare nu era El ntotdeauna cuTatl? i nu spusese El c este una cu Tatl, iar de ucenicii lprseau, Iisus nu era singur, fiindc Tatl rmnea cu El?Sfntul Atanasie cel Mare a rspuns la aceast ntrebare astfel:Nu numai sufletul Su l ncredineaz Tatlui, ci i sufletulfiecruia din noi. Toi vom muri la un moment dat, ns moartea nu va mai fi

    ceea ce este pentru cel fr credin i ndejde. La moarteanoastr nu se va cutremura pmntul, nici pietrele nu se vordespica, dar va fi un ochi veghetor i pentru noi. n clipa cea greaa despririi de lumea aceasta, vom avea ctre cine s strigm:Printe, miluiete pe robul Tu! Dac aceast posibilitate ni s-adat de dou milenii ncoace, ne revine datoria s ne ngrijim ncde pe acum de sufletul nostru, cci nu tim cte zile avem peacest pmnt. Din vreme s ne pregtim toate gndurile i toatefaptele, astfel nct pe temelia lor s ne putem nla inima i szicem: Printe, n minile Tale mi ncredinez Duhul! DeiDumnezeu primete i cea din urm cin, ca pe cea a tlharuluide pe cruce, totui s nu lsm pe ultimul plan lupta noastrpentru mntuire. Aceasta ne nva strigtul smerit al Mntuitorului i plecarea

    capului Su. Amintirea acestor sfinte cuvinte s ne nsoeascpas cu pas, deoarece omul nelept din vreme se ngrijete de alesale. Dumnezeu este Domnul i S-a artat nou; bine este

    cuvntat cel ce vine ntru numele Domnului!Amalia CORNEANU

    UUllttiimmeellee ccuuvviinnttee rroossttiittee ddee HHrriissttooss ddee ppee bbrraaeellee ccrruucciiii ((VVII--VVIIII))

  • Argeul Ortodox

    Pinea aceasta se refer la cea pe care omncm, la hrana variat pentru nevoile trupului,sau la pinea duhovniceasc, cea mai presus defire?La aceste ntrebri ne rspund purttorii de

    Dumnezeu, Prinii Bisericii noastre. Acestecuvinte, nseamn, ncredinarea grijilor demncare, pine i ap, doar pentru o zi, luiDumnezeu Tatl.Sfntul Grigorie de Nyssa, explic: Cerem n

    Rugciunea Domneasc pinea pentru astzi, nupentru mai multe zile, ca s ne ferim de mbuibarei s cultivm cumptarea, i avnd hran imbrcminte, cu acestea vom fi ndestulai.Pinea pe care o cerem nu este pinea mea, cipinea noastr, nu este doar pentru mine, cipentru toi oamenii, fraii mei. Astfel, cel careare, trebuie s devin slujitor i hrnitor al celorcare nu au. Belugul de pine va fibinecuvntarea lui Dumnezeu i mijloc demilostenie, pe cnd lipsa, foarte probabil, poates fie urmarea pcatului, a purtrii noastreindiferente.Deci, cretinul trebuie s cear cu smerenie

    pinea zilnic i s o atepte cu ncredere inndporuncile, cultivnd virtuile credinei, ndejdiii iubirii, participnd activ la Sfnta Jertf i laSfintele Taine.Cnd suntem urmtori Evangheliei, vom

    primi drept Pine spre fiin i dttoare de via,spre hrnirea sufletelor noastre i spre pstrareabunurilor duhovniceti druite, pe Fiul iCuvntul Care a propovduit: Eu sunt Pineacare s-a cobort din cer i d via lumii.Pinea Hristos devine totul pentru noi, prin

    intermediul nelepciunii i virtuii, conform cudisponibilitatea fiecrui credincios i sentrupeaz n moduri diferite n noi, precum tiei voiete Dumnezeu.Sfntul Chiril al Ierusalimului definete

    Pinea spre fiin, drept pinea Sfinteimprtanii, Trupul lui Hristos superior oricreimaterii, care nu merge n pntece, nici nu searunc afar, ci se mparte existenei noastre,pentru folosul sufletului i al trupului.O alt versiune propune formula Pinea

    noastr, ca rugciune a inimii. Aceasta nseamnc mintea iluminat, curat, intr n inim prinrugciunea minii, gust n afara simurilor i sehrnete mai presus de fire din Pinea spiritual,Iisus Hristos.Cuvntul evanghelistului ne ndeamn:

    Cerei i vi se va da Pinea cereasc,Apropiai-v de Dumnezeu i se va apropia i Elde voi. Pentru aceasta, ns, pocii-v, postii cusufletul i cu trupul, ascultai de voia divin,plngei pentru fiecare pcat, fii cumptai,rbdtori n ispite i Rugai-v nencetat toi,Silii-v s intrai pe poarta cea strmt, i n

    fiecare zi i n fiecare moment sturai-vduhovnicete, pn cnd auzii: Bine, slug buni credincioas, peste puin ai fost credincioas,peste multe te voi pune; intr ntru bucuriaDomnului Tu, ca s devenii fiii luminii ifiii zilei. Astfel, suferind n fiecare zi celedumnezeieti, nu ncetai s strigai ca i orbii depe drum: Iisuse, Fiul lui David, mntuiete-ne!Gustnd ns din Pinea cereasc, nu v

    amgii pe voi niv, aiurind i creznd c sunteiceva, n timp ce nu suntei nimic, dintre care euprimul! Aadar, Tatl nostru nu este o rugciunesimpl, ci cuprinde cereri nfricotoare i oferdaruri bogate, puteri duhovniceti nelimitate isensuri adnci. Dumnezeu s ne ajute s trimtoate acestea n viaa noastr!

    Un cretin din eparhie, cu puin tiin decarte, nu cunotea alte rugciuni i rosteacontinuu Tatl nostru. Avea astfel multbucurie, pace i linite n suflet i gseadezlegare la numeroasele probleme ale vieii. ntimp ce muli rosteau rugciunea DoamneIisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,miluiete-m, acesta repeta continuuRugciunea Domneasc. Trind n atmosferaacestei rugciuni, el rspndea iubire,buntate, milostenie i iertare fa de toi. ntr-unan ns, de ziua sfinilor Arhangheli, mnat deun imbold luntric, dup ce a spus rugciuneaTatl nostru, s-a rugat n continuare aa:Hristoase al meu, precum ne-ai iertat pe noi,nu-i ieri i pe diavoli, care sracii, cndva aufost ngeri buni i srbtoreau i ei, astzi,mpreun cu ceilali?

    Se pare ns, c rugciunea aceasta i-a iritat

    pe diavoli i, pe cnd ncepea s spun din nourugciunea Tatl nostru, toate pisicile dinvecini s-au adunat i au nceput s miaunenfiortor, s se arunce slbatic asupra ferestreilui care era la parter i s sperie toat lumea. Els-a tulburat dar i-a revenit repede, a luat ogleat cu ap, a aruncat-o pe ele i au disprutimediat. Dup aceea a venit la mine i m-antrebat de ce i s-au ntmplat acestea. I-amrspuns c demonii s-au pornit asupra lui,ntrtnd aceste animale. Era o dovad n plusc demonii nu se ciesc, nu vor acest lucru, dari un semn de la Dumnezeu pentru el, s nu semai roage pentru demoni, ci s se mulumeasc is se limiteze doar la rugciunile pe care le tia:Tatl nostru i Doamne miluiete.

    Sftuindu-l pe el, mi-am amintit de ontmplare asemntoare cu printele Paisie:

    Clugrii se roag mereu pentru cei vii ipentru cei mori, dar uneori i pentru demoni,care, din nefericire, dei au trecut mii de ani,merg din ru n mai ru.

    Cndva un clugr, dup o suferin mare,se ruga cu faa la pmnt i spuneaurmtoarele: Tu eti Dumnezeu i cndvoieti, poi gsi o modalitate s semntuiasc i nefericiii demoni, care lanceput aveau o slav aa de mare, iar acumsunt capabili de toat rutatea i viclenialumii, i dac nu ne-ai pzi Tu, ne-ar pierdepe toi. Pe cnd zicea aceste cuvinte,rugndu-se cu durere, a vzut un cap de cinecu limba scoas, care-l amenina. Se pare cDumnezeu a ngduit acest lucru, ca monahuls tie c El este gata s-i primeasc i pediavoli, dac acetia se pociesc, ns ei nuvor s se mntuiasc. Din aceast ntmplare

    se arat iubirea mare a monahilor (caredobndesc acest gen de iubire fr limite), dar imarea iubire a lui Dumnezeu, Care este pregtits-i mntuiasc i pe demoni, cu tot rul pe carel-au fcut, doar s se pociasc. Pentru aceasta,niciun pctos nu trebuie s dezndjduiascvreodat, ci este suficient s-i par ru pentru cpcatele lui sunt mai mici dect ale diavolului.Apoi are i circumstane atenuante: fiindplsmuit din pmnt, a alunecat i s-a ntinat dinneluare aminte.

    Protopresbiter StefanosANAGNOSTOPOULOS,

    Explicarea Dumnezeietii Liturghii cuajutorul unor evenimente i a unor experiene

    din vieile sfinilor, preoilor, monahilor icredincioilor, Editura Bizantin, Bucureti,

    2005, pag. 397-402.

    Explicarea Dumnezeietii LiturghiiExperiene din vieile sfinilor, preoilor, monahilor i credincioilor (LVI)Pinea noastr cea de toate zilele,

    d-ne-o nou astzi!

    Ce nseamnnelegerea

    neleapt a soilorunul fa de cellalt?Situaii ncordate ntre soi. Prilej de ceart.

    Greuti care dau buzna peste familiei Suprrii ncercri. Toate acestea nu sunt ngduite deDumnezeu pentru a conduce la destrmareafamiliei. Nu divorul, aflat la mare mod astzi,este soluia unor astfel de frmntri. Ccimireanul, ntocmai ca monahul, trebuie s aibi el lupta sa pentru mntuirea sufletului...

    n cazul apariei unor situaii ncordate nrelaiile dintre soi trebuie, mai nti de toate, caacetia s se roage. n fiecare situaie este necesarca soii s se conduc dup principiul aducerii unuifolos sau mcar al nernirii sufletului aproapelui.Legat de aceasta, exist multe modele decomportament, care depind de caracterul relaiilor,de msura adncimii duhovniceti a celor doupersoane .a., n unele cazuri trebuie s fii tare, fra face compromisuri i, datorit unei astfel de triii statornicii l poi ajuta pe cel de alturi s treacpeste atracia ctre pcat sau ctre diferiteneputine. n alte cazuri, pentru a nu-l ndeprta ia nu crea un zid ntre tine i aproapele, trebuie sdai dovad de o nelegere neleapt i, avnd grijde ce este mai important, s faci un miccompromis. n astfel de cazuri nu exist vreosoluie unic, pe care o pot aplica toi oamenii.Rugciunea i aducerea aminte de folosulsufletului aproapelui sunt doar dou dintre criterii.n viaa fiecrei familii exist greuti, cnd se

    pare c cei doi soi nu mai au nimic n comun.Astfel de perioade sunt o ispit aproape inevitabilcare viziteaz fiecare familie. Ca n cazuloricrei alte ispite, cel mai important este s nu telai n voia sentimentelor de moment. Omul arevoin, raiune i suflet i, de aceea, atunci cnduna dintre acestea este gata s cad, cealalt trebuies o ajute.Cu timpul, trebuie s ajungi la stadiul n care nu

    te mai ceri deloc cu soul sau soia. Certurile,suprrile, nenelegerile sunt lucruri prin caretrece orice familie, dar nu este corect a considerac anume aa trebuie s fie sau c aceasta se vantmpla pe tot parcursul vieii de familie. Cu attmai mult nu e bine s consideri aceasta ca fiind unlucru firesc, cci de aceea i exist familia, pentruntrajutorare, dragoste i lefuire reciproc. Dacvorbim despre probleme casnice, atunci n primiiani de csnicie soul i place chiar dac nu icur pantofii, iar peste cinci ani acest lucru teenerveaz la culme deja. Asta pn nu teobinuieti s curei chiar tu pantofii i s-i pui lalocul lor. i faci aceasta nu pentru c i se pare ce bine c soul nu i cur pantofii, ci pentru aacoperi cu dragostea ta lenea i slbiciunea lui. Laaa ceva trebuie s ajungem. Dar aceasta devineposibil dac eti sigur c perioada de cutremuren relaiile familiale trebuie s fie trecut cu bine.(Preot Maxim Kozlov, Familia, ultimul bastion.

    Rspunsuri la ntrebri ale tinerilor, Ed. Sophia,2009, pag. 127-129).

    Rubric realizat de Roxana DRAGO

    FFAAMMIILL IIAA bb ii sseerr ii ccaa dd iinn ccaass

    Pe 25 martie cretinii au prznuit Bunavestire. n aceast zi, aacum a consemnat n cea de-a treia Evanghelie Sfntul Apostol Luca,ngerul Darului a vestit Fecioarei Maria c a fost aleas deDumnezeu s-L aduc pe lume pe Mntuitorul. Srbtorim cea maibun veste auzit vreodat de oameni: venirea lui Dumnezeu nlume, i ndeosebi n vieile noastre, spre a birui pentru noi pcatuli moartea, spre a ne face fii ai lui Dumnezeu, motenitori aimpriei celei venice.Dac exist i o veste rea, despre o lume ce i-a pierdut minile

    i busola, nu dezndjdui, cci exist i vestea cea bun despre Celce poate s o aduc la sntate i n direcia cea fericit. Dac exist o veste rea despre pcatul, vinovia i frica omului,

    exist i vestea cea bun despre un Mntuitor iubitor Care spune:Pe cel ce vine la Mine nu l voi scoate afar!. Dac exist o veste rea despre slbiciunea omului i neputina de

    a-i mplini potenialul, exist i vestea cea bun despre puterea luiDumnezeu.Dac exist o veste rea despre suferina omului, exist i vestea

    cea bun despre un Dumnezeu Care ne iubete i ne poart de grij,un Dumnezeu ce vine spre a fi cu noi n suferinele noastre, spre ane ntri, a ne mngia i a ne sprijini. Nu te teme, cci cu tine sunt;nu te nela, c eu sunt Dumnezeul tu, Cel ce te-am ntrit pe tinei am ajutat ie i te-am ntemeiat cu dreapta dreptii Mele! (Isaia41, 10).Dac exist o veste rea despre moarte, exist i vestea cea bun

    despre Hristos cel nviat, cu moartea pe moarte clcnd spre a dacelor din morminte viaa venic.Iat cu adevrat cea mai bun veste din lume!

    C. D.

    Vitamine duhovniceti pentru ntrirea sufletului

    CCeeaa mmaaii bbuunn vveessttee ddiinn lluummee!!

    5

  • Argeul Ortodox

    Cci nu fac binele pe care lvoiesc, ci rul pe care nu-l voiesc,pe acela l svresc (Romani 7,19)

    Atitudinea lui Socrate cu privire lacunoaterea adevrului este ambivalent.Celebrul dicton tiu c nu tiu nimicexprim, pe de o parte, o atitudine raionalcu privire la contingena finitului, iar pe dealt parte, exprim un mod de gndire extremde interesant pentru acel timp cu privire laincognoscibilitatea absolutului n sine.Socrate este n realitate marele reformator alfilosofiei antice greceti. Contribuia sauria const n afirmarea caracteruluiobiectiv i real al raiunii, ca lege sau forimpersonal ce guverneaz lumea inteligibili sensibil. Socrate nfrnge relativismulgnoseologic, amoralismul i individualismuldizolvant al sofitilor. El i ndeamn petinerii atenieni s raporteze cunoaterea lor lao norm obiectiv i anume la Raiuneauniversal i s triasc n conformitate cunatura i sensurile binelui, fiindc binelensui este raional. Pentru Socrate binele esteraional, iar rul este iraional. Stabilind olegtur ntra raiune i bine, Socrate ajungela concluzia c este suficient s cunoti binelepentru a-l i svri n realitate. Acesta este iadevratul motiv pentru care a fost ucis.Contemporanii si, ca i contemporanii luiIisus Hristos, pstrnd proporiile, nu auacceptat ideea ca tinerii s cunoasc adevruladevrat i, cu att mai mult, s l isvreasc. Spre deosebire de nvtura lui Socrate cu

    privire la cunoatere, nvtura cretin estemai profund i mult mai nuanat. SfntulApostol Pavel arat c Legea a fost datpentru ca binele s se disting de ru ipcatul de virtute. ns raportndu-se la Legesau la porunci pcatul nu doar s-a distins debine sau de dreptate, ci s-a nmulit pestemsur.nmulindu-se peste msur prin

    raportarea sa la legea care este sfnt, dreapti bun, pcatul s-a dovedit peste msur depctos (Romani 7, 13). Legea sau poruncalui Dumnezeu sunt primite i acceptate de omn mod contient sau raional cu inima ipropuse spre mplinire la nivelul voinei. Dardac sunt contient de bine, l accept cu inimai vreau s-l svresc, dar cu toate acestea nusvresc binele pe care l voiesc, ci rul pecare nu-l voiesc, nseamn c exist n mine oalt lege, o lege a trupului. Deci, dac SfntulApostol Pavel cel convertit n chip miraculospe drumul Damascului, devenit apostol al luiHristos prin chemare de sus recunoateexistena omului trupesc sau a legii pcatuluineleas ca nclinaie spre pcat sauconcupiscen n om aceasta este cu adevrato problem teologic insuficient neleas iexplicat.Este extrem de important afirmaia

    Sfntului Apostol Pavel cu privire laexistena pcatului n om. Convertit fiind laHristos de ctre Hristos el este mort pcatuluivechi i nou sau nnoit n Hristos Iisus. IisusHristos n-a venit s strice Legea, ci s omplineasc (Matei 5, 17). Legea noudesvrete Legea veche i poruncile ei.Hristos ne d o lege nou i o porunc nou.Prin contiin, sentiment i voin, omulprimete, accept, iubete poruncile, doretes le mplineasc, ns svrete rul.Sfntul Apostol Pavel evideniaz adevrulc rul nu are existena sa exclusiv nlibertate, ci i n nclinaia spre pcat sauconcupiscena rmas ca potenialitate sauvirtualitate n om a pcatului strmoesc.

    Gsesc deci n mine, care voiesc s facbine, legea c rul este legat de mine(Romani 7, 21). Exist n viziunea SfntuluiApostol Pavel nvtura despre existenaomului luntric, a omului duhovnicesc. Omulluntric este omul minii, al locului cel maiprofund n interioritatea fiinei umane, acelloc (topos) unde mintea coboar n inim iunindu-se cu aceasta devine organulconductor. Legea omului interior sauduhovnicesc este legea minii sau a loculuiunde slluiete Hristos prin Duhul Sfnt,locul umplut de harul dumnezeiesc. DarSfntul Apostol Pavel vede n mdularelesale o alt lege care se lupt mpotriva legiiminii (Romani 7, 23). Aceast lege aomului exterior, neduhovnicesc este nviziunea Sfntului Apostol Pavel o nclinaiea trupului (mdularelor) spre lumea sensibila raionalitii incontiente legat deautomatismele naturii i de plcerilepctoase nscute din acestea. Att de graveste nclinaia (concupiscena) legat de om,dar mai ales de trupul su sau de mdularelesale nct l determin pe marele apostol sstrige, s exclame i s se ntrebe: Omnenorocit ce sunt! Cine m va izbvi detrupul morii acesteia? (Romani 7, 24). Esteatt de evident distincia pe care SfntulApostol Pavel o face ntre minte i trup nctnimic nu ne d voie s nu contientizmmarele pericol ce-l poate reprezenta pentrumntuirea noastr ignorarea propensiunii sprepcat omului exterior sau neduhovnicesc saua legii trupului existent n noi ca posibilitate.Izbvirea de trupul morii ne-a venit nou

    afirm marele apostol prin Iisus HristosDomnul nostru. Cu toate acestea ntr-o formde maxim luciditate i totodat dezarmantsinceritate, Sfntul Apostol Pavel afirm irecunoate tragismul existenial al si i altuturor oamenilor. Deci, dar, eu nsumi, cumintea mea, slujesc legii lui Dumnezeu, iarcu trupul, legii pcatului (Romani 7, 25). nmod real i obiectiv Hristos ne-a izbvit detrupul pcatului i al morii. Legea duhuluivieii n Hristos Iisus m-a eliberat de legeapcatului i a morii (Romani 8, 2), afirmmarele apostol, ns n mod personal sausubiectiv oamenii se pot elibera de duhulcrnii sau al pcatului care este n mdularelelor dac Duhul lui Dumnezeu locuiete n ei.Cine-L primete pe Hristos n el, princredin, prin fapte sau prin mplinireaporuncilor Lui, va scpa de trupul morii, vafi mort pentru pcat, pcatul nu va mai aveaputerea s se dezvolte i s lucreze nmdularele lui, cci spune marele apostol:Dar voi nu suntei n carne, ci n Duh, dacDuhul lui Dumnezeu locuiete n voi. Iar daccineva nu are Duhul lui Hristos, acela nu esteal Lui. Iar dac Hristos este n voi, trupul estemort pentru pcat; iar Duhul, viaa pentrudreptate (Romani 8, 9-10). Astfel, SfntulApostol Pavel nva ce trebuie s neleag,s doreasc i s lucreze toi cretinii. Printoate ei trebuie s lucreze pentru slluirealui Hristos prin Duhul Sfnt n ei i atunci sevor elibera de legea trupului, de legeapcatului i a morii i astfel vor deveni vii. nlegtur cu aceasta, sentina dat de SfntulApostol Pavel este fr echivoc i are oimportan covritoare pentru noi. Ea artrebui citit, neleas, explicat ipropovduit nencetat n Biseric: Ccidac vieuii dup trup, vei muri, iar dacucidei, cu Duhul, faptele trupului, vei fi vii(Romani 8, 13).

    Pr. Prof. Dr. Ion POPESCUFacultatea de Teologie Ortodox

    Sfnta Muceni Filoteia

    a. Scurt introducereExpunerea adevrurilor de credin ale

    Bisericii lui Hristos ntr-o form lapidar, cares satisfac nu att exigenele unei culturiiudeo-greco-romane, ct mai degrab nevoileinterne ale comunitii de credin, erastringent la trei secole de la ivireacretinismului.Este adevrat c un rol important n

    formularea sistematic a dogmelor cretine l-auavut i ereziile, fapt demonstrat de hotrrileSinoadelor Ecumenice. Totui, depindparadoxul relaiei eresului cu dogma, trebuie srmnem fermi n a sublinia faptul c orict demult ar fi determinat Biserica s-i cristalizezenvtura de credin, erezia rmne n eansi o ncercare nefast de coafare a credineicu diapazonul raiunii.Lucrul acesta l-au neles i cei 318 Sfini

    Prini adunai n cadrul Sinodului I Ecumenicde la Niceea, cnd au condamnat inepiileariene i au stabilit primele 8 articole ale

    Simbolului de credin, dar i cei 150 de SfiniPrini de la Sinodul al II-lea Ecumenic de laConstantinopol, cnd au condamnat pepnevmatomahii lui Macedonie i au formulatultimele 5 articole ale Simbolului de credincunoscut i sub numele de Simbolul Niceeo-Constantinopolitan.

    b. Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325)Aa cum istorisete episcopul Eusebiu de

    Cezareea Palestinei n lucrrile sale IstoriaBisericeasc i Viaa lui Constantin, n aceaperioad a nceputului de secol IV, Biserica luiHristos cunotea mari frmntri interne, ceaveau drept cauz disputele doctrinare nlegtur cu Sfnta Treime, ceea ce a dus laconturarea a trei mari direcii n acest sens:monarhianismul, subordinaionismul imodalismul.Cel care a dorit s pun capt acestor dispute

    a fost vrednicul de pomenire mpratConstantin cel Mare, despre care biograful suEusebiu spunea c se autointitula deDumnezeu aezat episcop al celor aflate nafara Bisericii (episkopos twn ektos)(Eusebiu de Cezareea, Viaa lui Constantin celMare, IV, 24 n PSB, vol. 14, pag. 168). Constantin a convocat Sinodul Ecumenic la

    Niceea (astzi Iznik n Turcia) la data de 20 mai325 i, pe durata a trei luni, Sfinii Priniprezeni au dezbtut probleme legate dedoctrin, moral i cult, cele mai importantefiind cele legate de condamnarea ereziei ariene,de formularea primelor 8 articole aleSimbolului de credin niceean i de fixareadatei Patelui n prima duminic cu lun plindup echinociul de primvar (despre

    convocarea Sinodului, despre lucrrile ihotrrile sale gsim bogate detalii n Viaa luiConstantin cel Mare de Eusebiu de Cezareeacartea a III-a, cap. 6-22).

    c. Simbolul niceeann Biserica lui Hristos din Egipt, mai exact

    n Alexandria, un preot colit i destul deinteligent, Arie, vrnd s pun de acordadevrul c Iisus Hristos este Fiul luiDumnezeu cu adevrul despre naterea Lui dinveci, iar pe de alt parte, deofiinimea cunaterea fr s ia o parte din Tatl (ameristoVgennisiV le-a tgduit pe amndou, pretinzndc a fost un timp cnd El nu era (hn pote oteouk hn), i c, prin formula deofiin, seintroduce mprirea fiinei divine n chipgnostic. Apoi el nva c Iisus Hristos a fostsupus voinei i hotrrii lui Dumnezeu, fiindcreatur i cea dinti fptur, prin care toates-au fcut. n sfrit, dup fire El esteschimbtor, dar, din pricina liberei strduine nbine, a devenit, din punct de vedere moral, prinvoina sa, neschimbtor i striccios. (Hr.Andruos, Simbolica, p. 44).Fa de aceast concepie greit, ierarhii de

    atunci ai Bisericii s-au grupat n trei tabere: 1.aprtorii credinei sntoase, n frunte cuAlexandru al Alexandriei, Eustaiu alAntiohiei, Osiu de Cordoba i diaconulAthanasie, cel care a luptat pentru introducereatermenului homoousios (deofiin),argumentnd c, dei nu este cuprins n SfntaScriptur, totui el se regsete n SfntaTradiie, n operele unor scriitori bisericeti iSfini Prini2. arienii: susintorii ferveni ai lui Arie,

    care aveau n frunte pe Secund al Ptolemaidei,Teonas de Marmarica i ali 20 de episcopi3. semi-arienii grupai n dou tabere: a. cei

    care susineau termenul homoiousios (dupfiin, adic Fiul este dup fiin cu Tatl), iaveau n frunte pe Eusebiu de Nicomidia, celcare l-a botezat pe Constantin cel Mare, iTeognis de Niceea; b. Semiarienii moderaicare aveau n frunte pe biograful lui Constantincel Mare, Eusebiu de Cezareea Palestinei, celcare avea s adopte nvtura Sinodului de laNiceea i despre care se spune c ar fi chiar celcare a compus Simbolul niceean n formaadoptat.Combtnd ambele tabere cu argumente din

    Sfnta Scriptur i Sfnta Tradiie, sprijinii deeforturile administrative ale vredniculuiConstantin cel Mare, care nu a lsat disputele sescaladeze masa dialogului, i susinui depatosul unui teolog acrivic, viitorul episcop alAlexandriei, Athanasie cel Mare, aprtoriidreptei credine au reuit s expun n 8 articolenvtura de credin, cunoscut i sub numelede Simbolul niceean:Credem ntr-Unul Dumnezeu, Tatl

    atotiitorul , fctorul tuturor celor vzute inevzute. i ntr-Unul Domn Iisus Hristos,Fiul lui Dumnezeu, nscut din Tatl, unulnscut, adic din fiina Tatlui, Dumnezeuadevrat din Dumnezeu adevrat, nscut, nufcut, de o fiin cu Tatl, prin care toate s-aufcut, att cele din cer, ct i cele de pepmnt; care pentru noi oamenii i pentru anoastr mntuire a cobort i s-a ntrupat is-a fcut om, a ptimit i a nviat a treia zi is-a urcat la ceruri i va veni s judece pe vii ipe mori; i n Sfntul Duh. Iar pe cei carespun c a fost un timp cnd El nu era i cmai nainte de a se nate n-a fost i c s-afcut din cele ce nu sunt sau zic c este dintr-oalt ipostaz ori fiin, ori c este zidit,schimbtor sau striccios Fiul lui Dumnezeu,Biserica universal i anatematizeaz(Ibidem, pag. 45).

    -va urma-Pr. Dr. Napoleon Nicolae DABU

    2010 - Anul Crezului Ortodox

    Simbolul niceeo-constantinopolitanLegea minii

    i Legea trupului

    6

  • Argeul Ortodox

    7

    Cnd slviii ucenici, la splareaCinei s-au luminat, Atunci Iuda cel ru credincios, cu

    iubirea de argini bolnvindu-se s-antunecat.i judectorilor celor fr de lege, pe

    Tine, judectorul cel drept Te-a dat.Vezi, iubitorul de avuii, pe cel ce

    pentru aceasta spnzurare i-a agonisit.Fugi de sufletul nesios, care a

    ndrznit unele ca acestea asupranvtoruluiCntarea din Sptmna Patimilor ne aduce

    naintea ochilor minii evenimentul biblic alvnzrii Celui nepreuit, svrit de ctre unuldintre cei de-ai Lui. Vnzarea nu poate s nustrneasc revolta noastr, a celor ceparticipm azi la cele petrecute n vremeaaceea. Iuda i atrage asupra sa blamareatuturor cretinilor de dup el. L-a trdat pe CelCare l iubea, pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu.ns habar nu avea ce face. De-ar fi tiut...CineL-ar fi trdat pe Acela prin Care toate s-aufcut i Care este mai nainte de veci? Iuda erabolnav, bolnav de necredin; se ntunecase deiubirea celor palpabile i orbecind, a rsturnatvalorile, a nlocuit Totul Absolut cu relativuldeert. A luat lumea material drept realitateultim i, ntr-o asemenea viziune, e firesc sfaci orice ca s-i fie bine. Vzuse minuni cot lacot cu ceilali apostoli, dar pesemne c nu l-auprea micat, pentru c atenia lui era canalizatpe o alt direcie, n care se mpietrise i nu semai uimea. Nu are nicio sfial n a se ntindeodat cu nvtorul spre blid i recurge la srutpentru a masca cu un act de iubire trdarea, cuun gest frumos, gndul urt.Cum s nu scandalizeze o astfel de purtare?

    Ar fi putut i Iuda, ca i ceilali apostoli, s-Liubeasc pe Hristos, s-I fie devotat. Uor despus, dar s ntorci spatele bunstrii materialepentru o idee, e lucru anevoios. Iar omul e plinde slbiciuni. ngrozindu-ne de fapta lui Iuda,s-ar cuveni s ne punem o problem, aceea a

    asemnrii dintre noi i acela, problema cexist posibilitatea ca noi nine s fim chipal lui, i n fiecare zi s svrim trdareaAceluiai vndut de Iuda cel ru credincios.S-ar putea s fim noi nine trdtorii luiDumnezeu. n ce fel? Prin vicleug; prinvicleugul din relaiile cu oamenii, prinvicleugul fa de propria contiin, prinvicleugul de la spovedanie, prin vicleuguldin rugciune.Din pricina necredinei urmm zilnic

    exemplul lui Iuda, cnd ntre vorbele igndurile noastre, ntre gnduri i fapte secas o prpastie, cnd nu ne plac oamenii,dei rdem la ei, cnd lucrm mpotriva lorn ascuns, cnd ne ntristeaz bucuria celorlali,cnd ne ncntm de necazul lor, fie i pentru oclip. Oare nu stm noi printre cei drepi, la felcum sttea Iuda printre apostoli? Oare nusuntem dintre aceia care inverseaz valorile inu-L pun pe Creator peste toate creaturile? Nucedm noi din cele cu valoare nealterabil, nfavoarea binelui imediat, material i deert? Nufacem de cele mai multe ori din viaa aceastaun scop n sine, pierznd din vedere venicia?Cu adevrat, Iuda poate fi regsit de ctrefiecare n el nsui, n mai mare sau mai micmsur. Suntem opaci unii pentru alii, trim nmod egocentrist, urmrind propriul bine, chiardac mplinirea acestuia presupune snchidem ochii n faa binelui obiectiv, signorm valorile morale, s facem din aliiobiecte de satisfacere personal. Ne lepdmuor de aceia dintre oameni care nu ne aducvreun beneficiu material; dac avem vreoapreciere fa de cineva, aceasta se gsetentotdeauna n vecintatea invidiei, care demulte ori ia locul celei dinti. i aa purtm cunoi neputina de a tri zilele cu senintate.Stm apoi naintea lui Dumnezeu la rugciune,netiind naintea cui stm, fiind nemicai deprivirea Cunosctorului de inimi, fiind frsfial n faa sacrului. Necredina ne meninetot n ale noastre, mintea rmne sub amprentacelor printre care a hoinrit ntreaga zi.

    Viclenia ne ajut s gsim motivaii raionalepentru relele svrite, iar pocina ne rmnestrin, cci n sinea noastr ne spunem cceilali greesc mai mult dect noi. i aa negsim n starea lui Iuda, de neparticipare prinatenie i voin la lucrarea dumnezeiasc dinviaa noastr i din lume, rmnnd formalprintre cei ai lui Hristos, dar aflndu-ne, defapt, pe dinafar. S nu abai inima mea spre cuvinte de

    vicleug, ca s dezvinovesc pcatele meleeste solicitarea ajutorului dumnezeiescadugat voinei mele, pentru c eu s m potpstra n naturalee, s rmn transparentpentru oameni i pentru Dumnezeu, cciacesta este modul de via n care pot s mmbuntesc cu adevrat, s dobndesc relaiiziditoare cu ceilali i s am ndrzneal nrugciune.

    Iuda avea o scuz ca s socoteasc lumeaaceasta drept realitate ultim i bunurile eidrept scopuri supreme, pentru c Hristos nunviase. ns dac noi ne-am asumat credinan Cel Care a nviat a treia zi, dupScripturi, am acceptat n mod automatcredina n propria nviere, n propriaexisten personal n eternitate. i astfelstnd lucrurile, perspectiva asupra lumii semodific, ea nemaiconstituind absolutul nvederea cruia este permis orice, ci devine

    mijloc al dobndirii unui bine nerelativ inetemporar, devine cadrul n care omul seajut de cele create pentru a ajunge la Creator.nelegnd acestea i nelegnd c Hristos,

    Raiunea Suprem, nu poate fi pclit de ctrenoi cei istei i ndrtnici, nesioi n plceridar greu mergnd spre virtute, vom cugeta

    mai mult la cele smerite despre noinine i vom fi mai cu bgare deseam n toate. i pentru cadevrul iubete Domnul (Psalm83), ca s depim condiia noastrde Iuda, ne putem confrunta cuadevrul despre noi nine,aezndu-ne la rugciune cu maimult credin i dorin de a nu nesitua pe dinafar ntre cei ai luiHristos, spunnd: Cearc-m,Doamne i cunoate inima mea,cearc-m i cunoate crrile mele.i vezi de este calea frdelegii nmine i m ndrepteaz pe calea ceavenic(Psalm 138).

    Iuliana Gabriela POPA

    Ar fi folositoare celor ce triesc astzi ontoarcere n trecut pentru a putea s ne dmseama cine suntem i la ce viitor avem dreptuls sperm. Luna martie este un astfel de prilejpentru c, n ziua a douzeci i asea, BisericaOrtodox Romn i srbtorete pe sfiniiMontanus i soia sa, Maxima, care au suferitmoarte martiric n localitatea Sirmium(Mitrovia) n anul 304.Edictele de persecuie ale cretinilor, de la

    nceputul sec. al IV-lea, prevedeau drmarealocaurilor de cult, interzicerea adunrilor,arderea crilor sfinte i distrugerea arhivelor,pierderea averii i funciilor n stat pe care ledeinuser credincioii, exilul i pedeapsa aspra clericilor care nu apostaziau de la credina nHristos.Dintre toate edictele de persecuie, cel dat de

    Diocleian (284-305) n ianuarie-februarie 304,emis la cererea lui Maximian Galeriu (286-305), era cel mai aspru, semnnd cu edictulmpratului Deciu, care declarase rzboigeneral cretinismului, pn la nimicirea luitotal. Prevederile acestui edict s-au aplicatcu cea mai mare strictee i n provinciiledunrene ale Imperiului Roman, numeroicretini i clerici cznd martiri n greauaprigoan dezlnuit mpotriva lor.Printre cetile prigonite se afla i cetatea

    Singidunum (Belgradul de azi), iar printremartirii acestei ceti s-au aflat i preotulMontanus, mpreun cu soia sa, Maxima.Martiriul lor s-a petrecut astfel: vzndpreotul Montanus prigoana ce se pornisempotriva cretinilor, a plecat dinSingidunum la Smirnum, reedinaprovinciei n care locuia, unde a fost prins deprigonitori i adus n faa lui Probus,guvernatorul Pannoniei Inferior. Acesta l-a

    judecat pe preotul Montanus, ndemnndu-l sse supun poruncilor mpratului i s aducjertf zeilor. Montanus a rspuns c cel cecinstete pe zei i nu pe Dumnezeu va fi smulsdin rdcin, dup cuvntul Scripturii.Ameninat cu chinuirea, Montanus a stat i maicurajos n faa guvernatorului, spunndu-i c sebucur de chinuiri, deoarece l fac prta laPatimile Domnului Iisus Hristos.

    Probius a poruncit deci ca Montanus s fiepus numaidect la cazne, iar n timpul acestoral ntreba dac va aduce jertf zeilor.Rspunsul a fost dat cu brbie: M aducjertf, prin chinurile acestea, Dnmnezeuluimeu, Cruia mereu I-am jertfit. Vzndaceast ndrjire, Probus a chemat pe Maxima,soia preotului, creznd c femeia, mai slab defire fiind, se va nduioa de chinurile soului,

    i-l va ndemna s jertfeasc zeilor. Spreuimirea pgnului ns, Maxima a cerut iea dus la chinuiri, spre a fi i ea prtaPatimilor Mntuitorului.Uluit de curajul celor doi, Probus a

    afirmat c: Voi, cretinii, suntei nebuni,nu preuii viaa, iar Sfntul Montanus,folosindu-se de cuvintele Sf. Ap. Pavel, i-arspuns c Dumnezeu i-a ales pe celenebune ale lumii, ca s ruineze pe ceinelepi (I Cor. 1, 27).Probus a intuit c nu are vreo ans s i

    fac pe cei doi soi s renune la credinacretin i atunci a dispus s fie aruncai nrul Sava, avnd legat, fiecare, cte opiatr de gt. Astfel, slujitorii pgneti i-au dus pe cei doi nenfricai fii ai Bisericiila malul rului Sava, unde le-au legat cteo piatr de gt, i i-au aruncat n apelenvolburate. Documentele spun c, nainte

    de a fi aruncat n albia rului, Montanusasemenea arhidiaconului tefan (Fapte 7, 55-56), a avut o viziune: Cu ochii minii vd,Doamne, cum n aceast latur de pmnt(vile Dunrii) se ridic un popor nou, carecheam numele Tu cel sfnt prin biserici, nlimba roman (in lingua romana clamatnomen Tuum sanctum per basilicas).Acestea s-au ntmplat n data de 26 martie

    a anului 304. Apele ns au scos la maltrupurile celor doi mucenici, astfel nctcredincioii le-au ridicat, n ascuns, i le-aupstrat cu scumptate, ca pe nite odoare demare pre, ca fiind ale celor ce au primitcununa de martiri ai Domnului nostru IisusHristos.La prima vedere, acest sinaxar ne prezint

    un martiriu fr vreo nsemntate special iarvedenia lui Montanus este doar o profeie pecare, fr ndoial, istoria a confirmat-o, pentruc, n aceast regiune, a aprut poporul romncare a devenit cretin i, n acelai timp, lslvete pe Dumnezeu n limba roman.Dac suntem ateni la istoria noastr, observmc, n ciuda tuturor vicisitudinilor i a lipsurilorevidente, am rmas, totui aici, pe un teritoriufoarte bogat. Oare, de ce? nainte de a dacuvntul istoricilor i oamenilor politici mirezerv dreptul s exprim o prere teologic:poporul romn a dinuit n istorie pentru cvocaia lui a fost una doxologic, depreamrire a lui Dumnezeu. Se cuvine s timc Montanus este socotit ca fiind primul preotdaco- roman cunoscut cu numele din istoriaBisericii noastre, ca si soia sa, amandoi avndnume latineti. S fie pomenirea lor din neamin neam!

    Pr. Asist. Univ. Dr. HoriaDUMITRESCU

    IIUUDDAAAi venit pe lume furnd un blestemntre moarte i via tragere la sori Ca un joc meschin de rulet ruseascLacrim de snge ntre Pine i Vin.

    Ai purtat pe tmple despletirea nopii,Focul din privirea Ochiului Divin

    Un tlhar de vorbe, un tlhar de vise;Numele tu Iuda piatr amgitoare,

    preschimbat suspin

    i-ai plecat cu Viaa, i-ai plecat cumoartea

    Departe n umbre i n flcri viiCnd Iisus pe Cruce veghea ateptnd,Un semn de la tine omenesc i stins: Chipul tu de rug luminat, cuprins, Lacrima amar, pasul cel nedemnRidicat n treang, blestem peste lume,Peste viei de nger un pgn totem.

    Amalia Elena COSTANTINESCU

    DUP CHIPUL LUI IUDA

    Sinaxar

    Preotul Montanus i soia sa, Maxima

  • Argeul OrtodoxCMYK

    n Arhiepiscopia Argeului i Muscelului s-a desfurat smbt, 20 martie, Faza judeeana Olimpiadei de Religie pentru clasele VII-XII. Concursul s-a desfurat la Liceul Ion Barbudin Piteti, n prezena naltpreasfinitului Calinic, Arhiepiscop al Argeului i Muscelului, i aunei comisii alctuit din cadre didactice. nainte de a intra n examen, candidaii au participat la o slujb de binecuvntare svrit de

    chiriarhul locului n Biserica Sfntul Apostol Toma din incinta liceului. .P.S. ArhiepiscopCalinic, inspector general adjunct prof. Marinela Roescu, vicepreedintele i un membru alcomisiei au distribuit apoi plicurile cu subiecte la fiecare sal de examen.Mai multe informaii cu privire la acest concurs de excelen ne-a oferit naltpreasfinitul

    Calinic, Arhiepiscop al Argeului i Muscelului: Nu are importan cine ia premiul sau cineeste selectat pentru Olimpiada de Religie. Trebuie s tim ntotdeauna c nsui gndul dea nva la Religie i de a te prezenta la acest concurs este cel mai important i iubit deDumnezeu. De aceea nu trebuie s se ntristeze niciodat cei care nu ctig concursulpentru a merge la celelalte etape. Iar cei care ajung mai departe s nu se mndreasc,deoarece este darul lui Dumnezeu. S avei bucuria i elevii i prinii i profesorii deReligie care ostenesc la aceast lucrare extraordinar i de mare formare duhovniceasc. La Faza judeean a Olimpiadei de Religie s-au calificat 95 de elevi provenii din toate colile

    generale i liceele eparhiei Argeului i Muscelului. Din totalul de 95 nscrii au fost prezeni 82de elevi. S-au calificat pentru etapa naional a Olimpiadei de Religie 2010 care va avea loc laSuceava, n perioada 6-10 aprilie, urmtorii elevi:

    Gmnu Iuliana - cls. a VII-a, C.N. Zinca Golescu PitetiDan Georgiana-Mdlina cls. a VIII-a, coala Davideti

    Petrescu Elena-Iuliana - cls. a IX-a, C.N. Vlaicu Vod Curtea de ArgeCuriman Denisa-Elena cls. a X-a, C.N. Zinca Golescu Piteti

    Andrei Alina-Ioana cls. a XI-a, C.N. Vlaicu Vod Curtea de ArgeCoriu Andreea-Cristiana cls. a XII-a, C.N. Dinicu Golescu C-lung

    Liceul Ion Barbu din Piteti a gzduitFaza judeean a Olimpiadei de Religie pentru clasele VII-XII

    Rezultatele premianilor Olimpiadei de ReligieClasa a VII-aGmnu Iuliana, C. N. Zinca Golescu, Piteti 9Turlea Teodora, c. 1, Cmpulung 8,7Oprescu tefania Luminia, c. uici 8,55Tic Teodora, C.N. Al. Odobescu, Piteti 8,5Dinc Elena Alexandra, c. 1, Cmpulung 8,2

    Clasa a VIII-aDan Georgiana Mdlina, coala cu clasele I-VIII, Davideti 9,55Miu Marinel Laureniu, coala Nr. 3, Piteti 9,25Corbu Alexandra Ionela, coala cu clasele I-VIII, Davideti 9,2Argeanu Iustin George, coala Nr. 12, Piteti 8,85Crea Irinel Octavian, coala cu clasele I-VIII, Davideti-Conesti 8, 65Stoica Alina Maria, C. N. Zinca Golescu, Piteti 8,5Ioni Ioana Valentina, C. N. Zinca Golescu, Piteti 8,2Grigore Patricia Ioana, coala Nr.15 Adrian Punescu, Piteti 8,1

    Clasa a IX-aPetrescu Elena Iuliana, C. N. Vlaicu Vod, Curtea de Arge 9, 15Mihai tefan Adrian, C. N. Al. Odobescu, Piteti 8,9Zinca Andreea Corina, C. N. Vlaicu Vod, Curtea de Arge 8,5Vasile Mihaela Elena, C. N. Zinca Golescu, Piteti 8,15

    Clasa a X-aCuriman Denisa Elena, C. N. Zinca Golescu, Piteti 9,8Postelnicu Oana Elena, C. N. Zinca Golescu, Piteti 9,45Punescu Ioana Alexandra, Colegiul Tehnic, Cmpulung 9,35Curea Maria Bianca, C. N. I. C. Brtianu, Piteti 8,95Nicolescu Teodora, C. N. I. C. Brtianu, Piteti 8,8

    Clasa a XI-aAndrei Alina Ioana, C. N. Vlaicu Vod, Curtea de Arge 10Marin Crinua Marilena, C. N. Zinca Golescu, Piteti 9,8Tia Bianca Cristina, C. N. Zinca Golescu, Piteti 9,55Alecu Andreea Maria, C. N. Al. Odobescu, Piteti 9,35Niulescu Alina, C. N. Al. Odobescu, Piteti 9,35Drghici Cristina Diana, C. N. Zinca Golescu, Piteti 8,85Nania Isabela, C. N. Pedagogic Carol I 8,8Dumitrache Cristina, C. N. Pedagogic Carol I, - 8,6Proca Diana Gabriela, C. N. Pedagogic Carol I , 8,6Angheloiu Elena Denisa, Gr. c. Ferdinand I, Curtea de Arge 8,2Maria Ctlina Andreea, C. N. Zinca Golescu, Piteti 8,2Vlcescu Roxana Elena, Gr. c. Ferdinand I, Curtea de Arge 8,2Tomescu Oana Mdlina, C. N. Dinicu Golescu, Cmpulung 8,1

    Clasa a XII-aCoriu Andreea Cristiana, C. N. Dinicu Golescu, Cmpulung 9,7Popovici Maria Mirabela, Gr. c. Ferdinand I, Curtea de Arge 8,65Mogoi Georgiana Lavinia, C. N. Al. Odobescu, Piteti 8,45Ionescu Claudiu Gabriel, C. N. Zinca Golescu, Piteti 8,4Coman Maria Laura, C. N. Al. Odobescu, Piteti 8,05Hodo Stanciu Priscila Maria, C. N. Al. Odobescu, Piteti 8,05

    Redacia