Săptămânal teologic, bisericesc și de atitudine al Arhiepiscopiei Argeșului și MusceluluiAnul XII nr. 605 Iunie 2014 8 pagini

În perioada Postului Mare, mai

ales, rugăciunea cea mai des folosită, în

cadrul slujbei Pavecerniței Mari, este:

“Doamne și Stăpânul vieții mele,

duhul trândăviei, al grijii de multe, al

iubirii de stăpânire și al grăirii în

deșert, nu mi-l da mie. Iar duhul

curăției, al gândului smerit, al

răbdării și al dragostei dăruiește-l

mie, slugii Tale. Așa, Doamne

Împărate, dăruiește-mi ca să-mi văd

greșelile mele și să nu osândesc pe

fratele meu, că binecuvântat ești în

vecii vecilor. Amin”.

Această unică rugăciune, ca

un program duhovnicesc de urmat,

de fiecare dintre noi, a fost alcătuită

sub inspirația Duhului Sfânt de către

Efrem Sirianul (cca. 306-373). Acest

sfânt s-a născut în Nisibis (Siria). S-a

botezat în anul 324, intrând în școala

Catedralei din locul său de naștere. În

anul 363 s-a călugărit, trăind într-o

peșteră din apropierea Edesei, unde a

scris exegeze și imnuri care au fost

încorporate în Sfânta Liturghie și traduse

în câteva limbi străine.

Marea bucurie din anul 370 a fost,

când Sfântul Vasile cel Mare îl cheamă pe

nume pe Sfântul Efrem Sirul, el fiind, ca

oricare creștin la slujbă, după care l-a

hirotonit întru diacon. Mare iubitor de

oameni, în perioada foametei din 372, a

organizat o mare acțiune de a aduna

milostenii pentru cei înfometați.

scrisul său este curat, plin de

puterea Duhului Sfânt, iar rugăciunea-

program, Doamne și Stăpânul vieții mele,

trebuie să fie programul fiecăruia dintre

noi, pe tot parcursul vieții.

Vom face câteva referiri la fiecare

parte din rugăciune pentru a ne fi mai ușor

să înțelegem bucuria duhovnicească, din

care trebuie să ne împărtășim.

Când rostim, plini de evlavie:

Doamne și Stăpânul vieții mele, ne

adresăm lui Dumnezeu, recunoscându-L

drept Creatorul nostru, Părintele nostru

ceresc întru gândirea Sa am fost, precum

și în voința și iubirea Sa de a ne întrupa

aici pe Pământ. Asupra fiecăruia dintre

noi, harul și purtarea de grijă a Sfintei

Treimi se revarsă cu multă înbelșugare.

Pentru această stare unică, investiția lui

Dumnezeu – purtarea Sa de grijă

–noi trebuie să devenim conștienți,

cu toată puterea de pricepere,

astfel, recunoscând o realitate de

fapt.

De îndată ce putem ajunge la

această bucurie, de a recunoaște

lucrarea dumnezeiască în viața

noastră, gândul și inima ne

îndeamnă să recunoaștem pe

Dumnezeu nu doar ca și Ziditor al

nostru, ci și mai mult, ca Stăpân al

vieții noastre.

Așadar, dintru începutul

rugăciunii noi ne adresăm

Creatorului nostru considerând că

nu avem alt Stăpân al vieții noastre,

divino-umane, decât pe Dumnezeu,

de Care să ascultăm, împlinind

poruncile dumnezeiești, mai presus

decât de cele omenești, imperfecte,

dacă nu au ca miez de viață, seva

binefăcătoare a Evangheliei lui Hristos.

Orice creștin ortodox din lume, pe

lângă rugăciunile pe care le face în mod

obișnuit, să adauge, cu dragoste, și

rugăciunea Sfântului Efrem Sirul.

Doamne și Stăpânul vieții meleDoamne și Stăpânul vieții mele

Argesul Ortodox

2

Colegiul de redacțieFONDATOR:

† Înalt Preasfinþitul Arhiepiscop CAlINICal Argeșului și Muscelului

Adresa: Strada Țepeș Vodă nr. 17 Tel/fax: 0248/217629 e-mail: argesulortodox@yahoo.com

Editor:Preot Daniel Gligore - consilier cultural

Redactor șef:Pr. dr. Napoleon Dabu

Redacția:preot prof. Cornel Dragoș,preot Florin Iordache,diacon prof. Gabriel Firuțã,asist. univ. drd. Gabriela Safta.Pagină web: preot Gabriel Grecu

Colaboratori:Dr. Ioan Gheorghe Rotaru, prof. AlexandruBrichiuș, pr. prof. Andrei Cănuță, pr. prof. Roberto-Cristian Vișan, Roxana Dragoș,Amalia Cornățeanu, Amalia Constantinescu,Iuliana Popa.

Art designer: ing. Bogdan Nicolae Ciocîrlan ISSN: 1583-2643Responsabilitatea fiecãrui articol publicat îi revine autorului

Vineri, 6 iunie a.c., de Odovania prazniculuiÎnălţării Domnului, slujitorii şi dreptmăritorii creştiniargeşeni, musceleni şi nu numai, au venit de dimineaţăla Curtea de Argeş pentru a fi părtaşi, în Catedrala

Arhiepiscopală din Cetatea Basarabilor, lacomuniunea euharistică şi pentru a ura “La mulţiani!” Ierarhului lor, Părintelui Arhiepiscop Calinic, laîmplinirea a 70 de ani de bunăviețuire în frumusețeaacestei lumi văzute.

După cuvântul Scripturii, “bine este să fie fraţiiîmpreună“, Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic,Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului, înconjurat desute de preoţi, diaconi, stareţi, stareţe, monahi,monahii şi binecredincioşi, a săvârşit Sfânta Liturghieîn baldachinul din faţa ctitoriei domnitorului sfântNeagoe Vodă Basarab, fiind în comuniune cuPreabunul Dumnezeu şi cu obştea încredinţată sprearhipăstorire.

În cuvântul de învăţătură adresat, PărinteleArhiepiscop Calinic a subliniat bucuria comuniunii cuHristos, garanţia bucuriei veşnice: “Este o marebucurie să avem această comuniune euharistică.Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, rămâneîntotdeauna împreună cu noi, în chipul cel minunatal pâinii şi al vinului care se prefac în Trupul şiSângele Său. Să ne apropiem de acest medicamentmântuitor cu osârdie, cu nădejde şi îndreptare.

“Pe cel ce vine la Mine nu-l voi da afară.”Îmi fac curaj cu acest verset. Chiar dacă nu

avem pregătirea, pentru că nici un om de pe pământnu este îndeajuns pregătit, trebuie neapărat săîndrăznim, cler şi popor, la medicamentul

dumnezeiesc, Sfânta Împărtăşanie. Dumnezeu neîndeamnă să îndrăznim, căci Hristos a biruit lumea,iar Împărăţia lui Dumnezeu se ia cu multăosteneală!

Să ne apropiem curajoşi de Sfânta Biserică, săne bucurăm de Sfintele Taine, în special de TainaSfintei Spovedanii şi a Sfintei Împărtăşanii, să venimla Masa Stăpânului. Cine mănâncă Trupul şiSângele Meu are viaţă veşnică, spune Mântuitorullumii. Să ne împărtăşim mereu, să îndrăznimpermanent la Împăratul, la Hristos. Să-l avempermanent prieten pe Iisus!

Vă mulţumim pentru comuniunea euharisticăortodoxă şi românească. Cu acestea au biruit moşii şistrămoşii noştri în Biserica slavei lui Dumnezeu. Să-L avem pe Hristos drept Prieten în viaţa, traiul,lucrul, scrisul şi în toate activităţile noastre.

Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul! Această rugăciune să ne fieca un borangic al sufletului nostru.

T u t u r o rpărinţilor dinA r h i e p i s c o p i aArgeşului şiM u s c e l u l u i ,tuturor celor cesunteţi aici, de 6iunie 2014, vămulţumesc pentruc o m u n i u n e ,pentru dragosteaşi lucrarea pe careo săvârşiţi înBiserica Slavei luiDumnezeu. Săaveţi grijă des ă n ă t a t e asufletească şit r u p e a s c ă ,darurile luiDumnezeu pe careni le-a dat. Dumnezeu să vă binecuvânteze!”

După oficierea Sfintei Liturghii soborul de preoţiși credincioși prezent au mers în procesiune sprePalatul Arhiepiscopal, locul unde ÎnaltpreasfinţitulPărinte Calinic a avut bucuria de a fi gazdă pentru toţicei care au venit să transmită Înaltpreasfinţiei Sale celemai frumoase urări în această zi binecuvântată deDumnezeu.

Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Calinic s-anăscut în Cracăul-Negru la 6 iunie 1944, din părinţi

ortodocși români: Elena siHaralambie, numindu-se din botezConstantin.

A studiat la Seminarul Teologicdin Mănăstirea Neamţ (1959-1964)şi la Institutul Teologic Universitardin Sibiu (1964-1968).

A slujit ca preot în parohiileTioltiur şi Inău din Transilvania(1964-1971), s-a călugărit la

Mănăstirea Căldăruşani în decembrie 1971, primindnumele Calinic.

A îndeplinit ascultările de muzeograf şi secretar almănăstirii de metanie (1972-1974), apoi a fosttransferat la Mănăstirea Cernica (1974-1977).

A fost numit stareţ al Mănăstirii Sinaia (1977-1981), apoi al mănăstirii Cernica (1981-1985),arhiereu vicar al eparhiei Râmnicului şi Argeşului, cutitlul Argeşeanul şi cu reşedinţa la mănăstirea Curteade Argeş.

În această demnitate a fost hirotonit şi instalat la17 noiembrie 1985. La 12 februarie 1990 SfântulSinod a decis reînfiinţarea Episcopiei Argeşului, cujurisdicţie peste judeţele Argeş şi Teleorman.

Ca locţiitor de episcop, la 4 aprilie 1990, a fostnumit arhiereul vicar Calinic Argatu Argeşeanul, alesepiscop eparhiot în 27 septembrie 1990 şi înscăunat la18 noiembrie 1990.

Truda în propovăduirea Sfintei Evanghelii, petărâm cultural-misionar şiadministrativ, afăcut ca SfântulSinod al BisericiiOrtodoxe Române,sub preşedinţiaPrea FericituluiPărinte PatriarhDaniel, să ridice, înanul 2009,E p i s c o p i aArgeşului şiMuscelului latreapta deArhiepiscopie, iarPrea Sfinţia Sa săfie numitArhiepiscop alArgeşului şiMuscelului.

Cu bucuria odovaniei praznicului ÎnălţăriiDomnului, care deschide perspectiva PogorâriiDuhului Sfânt şi a aniversării a şapte decenii debunăvieţuire a Părintelui Arhiepiscop CalinicArgeşeanul, cler şi popor dreptmăritor îi mulţumimPreabunului Dumnezeu pentru darurile Sale celebogate, rugându-L să ne binecuvânteze în continuareprin persoana şi lucrarea Arhiereului Său pe care ni l-a rânduit cu dărnicie în această vatră religioasă,culturală şi socială din “România de la Argeş“.

Întotdeauna când sufletul primează în faţa unui eveniment, acesta dobândeştevalenţe speciale, menite să ne poarte într-o lume de poveste. Dincolo de harul liric, pe careîl primeşte în dar fiecare om al condeiului, Dumnezeu îi oferă – în scurta viaţă de aici – şiclipe de înălţare spirituală. Graţie acestora se naşte în noi înşine, vibraţia incandescentă acuvântului şi puterea sa de a fi pus în slujba spiritulităţii creştine.

O lecţie de nobleţe, de dăruire pentru semeni, din preaplinul sufletesc, ne-a oferitşi Î.P.S. Calinic Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, cu prilejul manifestărilor, menite semarcheze ziua de naştere a Sfinţiei Sale. Astfel, în data de 5 iunie, a anului curent, a fost

sărbătorit demembrii U.S.R. –Filiala Piteşti.Domniile lor,alături dePreşedintele U.S.R.– F.P. prof. univ. dr.Nicolae Oprea şi deredactorul şef alRevistei Argeş,scriitorul DumitruAugustin Doman,au fost invitaţi înSala Manole aP a l a t u l u iArhiepiscopal dinCurtea de Argeş, să

trăiască împreună bucuria împlinirii celor 70 de ani, ai Arhiepiscopului. Î.P.S. Sa i-a purtatpe aceştia într-o lume de basm, amintindu-le că pe lângă păstor al sufletelor, le este şi colegde condei. Cele trei bisericuţe, din incinta Palatului Arhiepiscopal, restaurate de Î.P.S. Sa şimunca şi veghea neobosită din toţi aceşti ani, le-a oferit scriitorilor prilejul de a-l percepeîntr-o altă lumină, necunoscută domniilor lor până în acea clipă. Bucuria intens trăită, încadrul acestui eveniment de suflet, a avut puterea de-a încetinii timpul, din graba treceriisale, determinându-l parcă să se oprească – fie şi în iluzia unei singure clipe – vibrând latoate frumuseţile, care-şi îmbinau subtil, forţa spiritualităţii lor latente.

Scriitorii impresionaţi i-au urat Î.P.S. Calinic ani mulţi şi rodnici, primind, la rânduldomniilor lor, din partea Sfinţiei Sale, puterea binecuvântării de a-şi purta, în continuare,condeiul „printre stele” în „Toată vremea care-şi are vreme”... „Omul este bucuria luiDumnezeu.

Dorul lui Dumnezeu s-a „prăvălit” peste noi prin Întruparea lui Iisus. De atunciIisus umple bătăile inimii noastre, iar inima a devenit „ceasul” lui Dumnezeu, care numărăsecundele în veşnicie” (Mersul printre stele, Calinic Episcopul, Editura Eparhiei Argeşuluişi Muscelului, Curtea de Argeş, 2009).

Drd. Amalia Elena CONSTANTINESCU

În pragul celor 7 decenii de viaţă,Părintele Arhiepiscop CALINIC sărbătorit de scriitorii argeşeni

Ceas de aniversare a şapte decenii de bunăvieţuire aPărintelui Arhiepiscop Calinic Argeşeanul. Întru mulți șifericiți ani Înaltpreasfințite Părinte Arhiepiscop Calinic!

3

Argesul Ortodox

„Să cinstiţi pe cei ce se ostenesc între voi, care sunt mai-marii voştri înDomnul şi vă povăţuiesc şi pentru lucrarea lor, să-i socotiţi pe ei vrednici dedragoste prisositoare.” (Epistola către Filipeni 4, 12-13)

C u v i n t e l eSfântului ApostolPavel, inspirate deDuhul Sfânt, suntr e z u m a t u le v e n i m e n t e l o rcare se petrec laacest început decireşar 2014.Slujitori şid r e p t m ă r i t o r icreștini argeşenişi musceleni auvenit, cu mic cumare, din CetateaBasarabilor înC e t a t e a

Muşatinilor, pentru a-şi cinsti vrednicul Arhiereu, rânduit de PreabunulDumnezeu ca să-i înveţe, să-i conducă şi să-i sfinţească. Au venit înpreafrumoasa zonă a Neamţului, binecuvântată cu plaiuri paradiziace şioameni harnici şi credincioşi, pentru a fi părtaşi la bucuria aniversăriiÎnaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului.Este aniversarea multor ani de trudă, de suferinţe şi zbucium în împlinireaCuvântului Evangheliei lui Hristos.Crâmpeie din viaţa Arhiepiscopului Calinic, unele consemnate în cartea“Toată vremea-şi are vreme”(primele trei volume), altele mărturisite în

premieră de autor, cu farmecul binecunoscut, au umplut inimileparticipanţilor prezenţi la manifestările cultural-religioase dedicateîmplinirii a 7 decenii de bunăvieţuire a Părintelui Arhiepiscop Calinic înaceastă frumuseţe a lumii văzute.Manifestările au început luni, 2 iunie 2014, orele 17.00, la BibliotecaJudeţeană „G. T. Kirileanu” din Piatra Neamţ, continuându-se, de la orele18.00, la „Teatrul Tineretului”. Personalităţi naţionale şi locale, dascăli aiPărintelui Arhiepiscop Calinic şi alte persoane care l-au cunoscutîndeaproape au evocat diferite aspecte din viaţa Ierarhului. Pasaje hazlii dincartea autobiografică au fost ascultate în lectura autorului, fiind comentate şicompletate cu naturaleţea şi dulceaţa caracteristică urmaşilor lui Creangă.În dimineaţa zilei de marţi s-a săvârşit slujba de parastas în memoriapărinţilor trupeşti, Haralambie şi Elana, şi a vrednicilor înaintaşi aiIerarhului Calinic, la mormintele din satul natal, Cracăul Negru.Rugăciunile, tămâia care se înălţa spre tronul lui Dumnezeu, razele delumină care se pogorau, păsările cerului care zburau libere arătând parcă

detaşarea faţă de grijile lumeşti, cântecele urmaşilor lui Ştefan, veniţi încostume naţionale împreună cu dascălii, turlele care se înălţau, precumvârfurile munţilor, în tăriile cerului, toate făceau simţită prezenţa comuniuniiBisericii luptătoare cu Biserica triumfătoare sub aripa Duhului Sfânt.După amiaza, arc peste timp, în Biserica Seminarului Teologic „VeniaminCostachi” de la Neamţ, Arhiepiscopul Calinic, înconjurat de părinţii slujitori,de actualii profesori, de slujitorii argeşeni, musceleni şi moldoveni, de eleviiseminarului şi de credincioşii veniţi s-au rugat pentru luminoşii profesori,

trecuţi la Domnul, care au predat şi care au semănat în sufleteleseminariştilor Mănăstirii Neamţ credinţa, nădejdea şi dragostea deDumnezeu şi semeni.După roadele lor îi veţi cunoaşte!, spune Sfânta Scriptură. Analizând dupăacest criteriu, se cuvine să avem recunoştinţă şi cinstire faţă de părinţiitrupeşti şi sufleteşti ai Părintelui Arhiepiscop Calinic şi faţă de persoanaÎnaltpreasfinţiei Sale, avându-l model şi Părinte duhovnicesc.Lucrarea Harului lui Dumnezeu se continuă până la sfârşitul veacurilor prinoameni aleşi. Da! Îţi mulţumim, Preabunului Doamne, pentru darul Tău,Arhiepiscopul Calinic, pe care l-a chemat din preafrumoasele ţinuturimușatine în Grădina Maicii Domnului, în „România de la Argeş”, pentru a

face ca Cetatea Basarabilor, prima reşedinţă a Mitropoliei Ţării Româneşti,să fie un centru al mărturiei credinţei creştine prin restaurări şi zidiri de noibiserici, prin instituţii de învăţământ teologic, prin tipărirea de cărţi deteologie, de cultură şi de istorie esenţiale pentru Neamul Românesc, într-uncuvânt, prin împlinirea Cuvântului Evangheliei lui Hristos.

Bucurie în țara Basarabilor și a Mușatinilor,Bucurie în țara Basarabilor și a Mușatinilor,Arhiepiscopul Calinic la 7 decenii în frumusețeaArhiepiscopul Calinic la 7 decenii în frumusețea

acestei lumi văzuteacestei lumi văzute

4

Argesul Ortodox

În ediţiile mai noi ale DumnezeieştilorLiturghii există prevederi amănunţite despre SfântaLiturghie săvârşită în sobor, care bine ar fi să fieţinute cu exactitate pentru a se evita neorânduiala şimicile amărăciuni şi neînţelegeri omeneşti dintrepreoţii slujitori.

În special pentru ecfonise, cred că nu existănicio problemă, deoarece prevederile tipiconalerespective sunt clare. Astfel, după aceste îndrumăridin cărţile noastre de cult, finalurile doxologice alerugăciunilor se spun în mod succesiv de către preoţiiîmpreună slujitori şi în funcţie de numărul lor.

Regula este că protosul îşi păstreazăecfonisele cele mai importante. În mod particular, elzice ecfonisul primei rugăciuni aantifonului întâi („Că Ţie se cuvine...”), alrugăciunii trisaghionului („Că sfânt...”), alrugăciunii ecteniei întreite („Cămilostiv...”), al rugăciunii a doua acredincioşilor („Ca sub stăpânirea Ta...”),toate ecfonisele rugăciunii sfintei anaforale(„Harul...” etc., „Luaţi, mâncaţi...”, „Beţidintru acesta toţi...”, „Mai ales...”, „Întâipomeneşte...”, „Şi ne dă nouă...”), afară de„Cântarea de biruinţă...” şi de „Ale Taledintru ale Tale...”, care se spun, potrivitrânduielii vechi şi corecte, de al doileapreot, de „Sfintele Sfinţilor” şi „Mântuieşte,Doamne, poporul Tău...” de dupăDumnezeiasca Împărtăşanie şi de„Totdeauna, acum şi pururea...”. Învremurile din urmă, dintr-o înţelegeregreşită a sensului şi poziţiei gramaticale şisintactice a ecfonisului „Ale Tale dintru aleTale...”, există tendinţa ca şi acesta să fiespus de către protos. Cred că nu în modcorect.

Cum se procedează în cazulbinecuvântărilor?

Acum, în ceea ce priveşte binecuvântările,acestea se dau de regulă de către protos, care esteslujitorul prin excelenţă. La soboarele arhiereşti

însă, se obişnuieşte ca frăţeşte şi cu politeţe să sefacă o distribuire a binecuvântărilor între preoţii

slujitori, şi acest lucru, cred, foarte bine este că seface. Prin analogie, bine este că se face acest lucru

şi la Liturghiile în sobor. Protosul, însă, ţinebinecuvântările cele mai importante, nu deoarecevrea ca prin aceasta să arate superioritatea sa faţăde preoţii împreună slujitori cu el sau cu intenţia

de a-i subestima. Astfel, protosul, în afară debinecuvântările pe care le-am cuprins la

enumerarea ecfoniselor protosului, pe care amfăcut-o mai sus („Harul...” de dinaintea rugăciuniianaforalei şi „Mântuieşte, Dumnezeule, poporul

Tău...” de după Dumnezeiasca Împărtăşanie) şi de„Binecuvântată este împărăţia...” de la începutulDumnezeieştii Liturghii, care şi ea este un fel de

binecuvântare, binecuvintează neapărat şi intrarea(„Binecuvântată este intrarea sfinţilor Tăi...”),

scaunul cel de sus („Binecuvântat eşti Cel de pescaunul slavei...”) şi binecuvintează poporul

înainte de Evanghelie şi la „Şi să fie milele...” şi laapolis („Binecuvântarea Domnului... Hristos

adevăratul...”). Celelalte binecuvântăriintermediare este bine să fie împărţite celorlalţi

preoţi slujitori.

Temeiuri pentru împărţirea ecfoniselorşi a binecuvântărilor

Tradiţia noastră bisericească ne dăposibilitatea să căutăm şi să găsim oarece suportpentru sprijinirea acestei iniţiative de o acrivie

îndoielnică, adică a împărţirii binecuvântărilor întrepreoţii co-slujitori, ca să nu se creadă că acest lucruse întâmplă din raţiuni emoţionale sau „pseudo-democratice”. Sfântul Simeon al Tesalonicului,foarte acrivic în legătură cu rânduiala şi tradiţialiturgică, ne dă următoarea informaţie extrem deinteresantă pentru cazul nostru. La Liturghiaarhierească arhiereul binecuvintează poporul princuvintele „Pace tuturor” înainte de pericopaevanghelică, precum şi pe diaconul binevestitorînainte de citirea Evangheliei şi după aceasta. Pecititorul pericopei apostolice, înainte şi după citire,îl binecuvintează nu arhiereul, ci fie al doileaarhiereu - dacă este cumva un sobor de arhierei - fieprimul între preoţi, de vreme ce - se subînţelege -aceştia iau mai întâi „binecuvântare” pentru aceastade la arhiereu. Adăugăm pasajul deoarece este

important atât în ceea ce priveşte rânduiala pe careacesta o reţine în mod autentic, cât şi pentrujustificarea teologică pe care o oferă. Dacă acestlucru este valabil la Liturghia cu arhiereu, cu atâtmai mult este valabil pentru Liturghia în sobor depreoţi. Arhiereul «celui ce a citit mai înaintegraiurile apostoleşti îi zice „Pace şi binecuvântare”,însă nu zice oricine „Pace” când sunt şi alţii, cinumai arhiereul care va fi mai mare întru dânşii, saupreotul, căci şi aceştia se socotesc în loculApostolilor, iar cel mai mare, arhiereul, este în locullui Hristos. Drept aceea, el zice: „Pace celui ce acitit Evanghelia”, ca cel ce are chipul lui Hristos,ceilalţi mai mici zic „Pace” celui ce a cititApostolul, ca cei ce sunt în chipul Apostolilor, şinici aceasta nu fac de la dânşii, ci zic „Pace” luândbinecuvântare» (Dialog, cap. 98).

Cele trei moduri de citire a rugăciunilor

Dimpotrivă, pentru citirea rugăciunilor încazul Liturghiei în sobor de preoţi, din câte ştiu nuexistă prevederi vechi care să definească modul încare trebuie procedat. Sunt trei posibilităţi: fieprotosul citeşte numai el rugăciunile în auzulpreoţilor co-liturghisitori, fie le citesc în paralel toţiîn taină, fie sunt împărţite aproape ca şi ecfoniseleîntre preoţii co-slujitori. În practica de astăzi seîntâlnesc toate cele trei variante de mai sus.

Însă, din câte putem concluziona dinLiturghia arhierească, după modelul căreia se face

şi Liturghia în sobor de preoţi, este corect carugăciunile să fie spuse numai de către protos înauzul preoţilor împreună slujitori. La Liturghia

arhierească arhiereul zice numai el rugăciunile, iarecfonisele fie le spune tot el, fie le împarte la

preoţi. El zice şi rugăciunile antifoanelor, deşi seaflă afară, în scaunul împărătesc sau în mijloculbisericii, ale căror ecfonise sunt spuse, după cum

se ştie, întotdeauna de către preoţii co-liturghisitori.

Rugăciunea amvonului- temei înfavoarea împărţirii rugăciunilor între slujitori

În favoarea împărţirii rugăciunilor întrepreoţii co-liturghisitori s-ar putea adăuga caargument, tot de la Liturghia arhierească, precum şidin rânduiala soborului preoţesc, faptul cărugăciunea amvonului nu este spusă de arhiereu,nici de protos la Liturghiile în sobor. Prin urmare, dece, prin analogie, să nu se împartă şi celelalterugăciuni? Răspunsul ni-l dă tot Sfântul Simeon al

Tesalonicului, care mărturiseştefaptul că arhiereul zice toaterugăciunile, chiar şi pe cea aamvonului, în taină „înăuntru”(adică în altar), în timp ce preotul,după ce a luat binecuvântare, ozice în auzul poporului şi înmijlocul poporului. Astfel,referindu-se la preotul abiahirotonit, el scrie: «iar preotul celhirotonit atunci zice aceastărugăciune către Dumnezeu, careeste cea mai de pe urmă şi care senumeşte şi „a amvonului”, „cea dedupă amvon”... După ce citeşterugăciunea, iarăşi estebinecuvântat de arhiereu» (Dialog,cap. 184). În altă parte este maiamănunţit şi dă şi motivaţia şijustificarea teologică a acesteipractici. Este vorba despre odescriere a rânduielii Liturghieiarhiereşti: «Iar al doilea dintrepreoţi spune în auzul poporului şiîn afara Sfântului Altar rugăciunea

„de după amvon” pentru popor (în altă parte zice căpreotul zice rugăciunea amvonului «de după amvonîn mijlocul bisericii, ca toţi să o audă şi prin aceastasă se roage împreună înaintea lui Dumnezeu pentrutot poporul» (Dialog, cap. 355), înălţând aceastăultimă rugăciune pentru popor, făcând lucrularhiereului; că şi începuturile rugăciunilor şi sfâşitulsunt lucrul lui. Însă şi arhiereul înalţă cătreDumnezeu această rugăciune în taină, în lăuntrul[altarului]. Deci, de aceea şi apropiindu-se îlpecetluieşte (îl binecuvintează n.n.) pe preot după cea spus această rugăciune» (Dialog, cap. 99).

Concluzii

Conform celor de mai sus şi prin analogieputem să tragem concluzia că practica cea maipotrivită şi mai conformă cu tradiţia, din dovezile pecare le deţinem, este ca rugăciunile în timpulLiturghiilor în sobor de preoţi să fie spuse numai deprotos, în afară de rugăciunea amvonului, care estespusă de cel de-al doilea în cinste. În cazulîmpărţirii rugăciunilor între preoţii co-liturghisitori,fapt care, conform celor de mai sus, trebuie socotitca nepotrivit, protosul trebuie neapărat să spunărugăciunea intrării, rugăciunea trisaghionului, rugă -ciunea imnului heruvic („Nimeni nu estevrednic...”, rugăciunea anaforalei - de la „Harul...”până la „Şi să fie milele...”, rugăciunea înălţăriiSfântului Agneţ (,Ia aminte, Doamne...” - „SfinteleSfinţilor”) şi binecuvântarea - rugăciunea de apolis(„Binecuvântarea Domnului... Hristosadevăratul...”) (apud Ioannis Foundoulis, DialoguriLiturgice, vol. V, p. 263- 267).

Diacon Prof. Gabriel FIRUŢĂ

Când se săvârşeşte liturghia în sobor,rugăciunile se spun de protos sau se împart

între preoţii împreună slujitori?

5

Argesul Ortodox

Actuala biserică, ctitoria Sfântului Neagoe Basarab, cel care s-a dedicatcâştigării împărăţiei cereşti, după cum mărturiseşte în pisania scrisă pe piatrabisericii „Adusu-mi-am aminte domnia mea, cum că mulţi împăraţi întruîmpărăţiile acestea s-au sălăşluit, ci puţini pe cea cerească o aumoştenit…”,2 este „un prilej de uimire ... este fără pereche între mănăstiriledin această ţară” (Paul de Alep); „cea dintâi din România” (AlexandruPelimon); „o adevărată Sfânta Sofia munteană“ (W. Derblich) şi „pentru acuprinde totul într-un singur cuvânt, această biserică este un giuvaier“ (Paulde Alep).

A r h i e p i s c o p u lCalinic al Argeşului şiMuscelului, mărturiseştedespre bucuria de a fi laArgeş: „Sunt peste 20 deani de când sunt la Argeş şide câte ori intru pe poartăşi văd Catedrala, amaceeaşi emoţie pe care amîncercat-o prima dată! Defiecare dată, aşadar, estepentru prima dată! Cred căaşa va fi şi în Împărăţialuminii, a lui Dumnezeu:mereu pentru prima datăîntru frumuseţi şi bucuriinesfârşite! Da, aici laArgeş vii mereu pentruprima dată! Îţi este dormereu!”

Catedrala lui NeagoeBasarab, Biserica Sfântul Nicolae Domnesc, cea mai mare din sud-estulEuropei din secolul al XIV-lea, precum şi alte locaşuri de cult suntcapodopere cu valoare universală. Din toate punctele de vedere consider cămerită să facă parte din volumele dedicate creştinismului, artei religioase etc.editate de prestigioase edituri din lume. M-aş fi aşteptat să regăsesc acestecapodopere în paginile recentului volum Ars Sacra: Christian Art andArchitecture of the Western World from the very beginning up until today,3

pe care l-am consultat prin bunăvoinţa Domnului Profesor univ. dr. RaduŞtefan Vergatti, în biblioteca personală a Domniei Sale, pentru care îimulţumesc.

Întemeietorii În prima jumătate a secolului al XV-lea, Vlad Drăculea (1436-1442

şi 1443-1446), fiul lui Mircea cel Mare, a ridicat o nouă bisericămitropolitană sau a rectitorit o biserică mai veche, cu hramul AdormireaMaicii Domnului, la aproximativ 2 km. de oraşul Curtea de Argeş (pe moşiaFlămânzeşti) între anii 1438-1439.

Ctitoria sa a fost sfinţită probabil pe 15 august 1439. Atunci domnulera la Curtea de Argeş, după cum reiese din cele două scrisori inedite, dinarhivele din Budapesta, adresate braşovenilor, prin care nu mai permiteatrecerea cailor furaţi din Ţara Românească în Transilvania, scrise în limbalatină, în 5 şi 9 august 14394 şi din hrisovul de întărirea a MănăstirilorTismana şi Vodiţa, emis în 2 august 6947 (1439) scris la „Argiş” degrămăticul Coica.5 În acea perioadă Vlad Drăculea nu a avut războaie,aşadar s-a putut ocupa de zidirea bisericii. Finalizarea bisericii şi sfinţirea la15 august 1439, de hramul bisericii – Adormirea Maicii Domnului,6 o

deducem din faptul că domnul se afla în acea perioadă la Argeş, de undeemitea actele oficiale ale ţării. Se ocupa probabil de finalizarea lucrărilor şide pregătirea sfinţirii bisericii de rang aulic pe care o dorea necropolădomnească a Drăculeştilor, sediu mitropolitan al Ţării Româneşti şi centruspiritual al luptei antiotomane.7

Reîntoarcerea la Argeş a lui Vlad Drăculea, format la şcoala politicăoccidentală,8 învăţat să judece rapid şi precis,9 nu a surprins pentru că depuţin timp se mutase capitala la Târgovişte, datorită ponderii economice,1 şinu dispăruse caracterul itinerant al domniei.1 Prin revitalizarea primeireşedinţe domneşti şi mitropolitane, simbol al biruinţei primilor Basarabi,

Vlad Drăculea urmărea oschimbare radicală faţă dementalitatea predecesorilor.Dorea să urmeze Basarabilorluptători pentru neatârnare şi dinacest motiv a părăsit caleamedierii şi a supunerii,considerată de unii istorici„călugărească şi nudomnească”.1

1 Episcopul Grigorie al Argeşului,Comorile Argeşului, Craiova,1937, p. 7.2 Gheorghe Mihăilă, DanZamfirescu, Literatura românăveche, (1402-1647), vol. I,Bucureşti, Editura Tineretului,1969, p. 160.3 Rainer Warland, Harald Wolter-

von dem Knesebeck, Uwe Geese, Bruno Klein, Barbara Borngässer, Pablode la Riestra, Maria-Christina Boerner, Bruno Boerner, Rolf Toman (Editor),Achim Bednorz (Photographer), Ars Sacra: Christian Art and Architectureof the Western World from the very beginning up until today, Publisherh.f.ullmann, 2010, ISBN 978-0841672239. 4 A. S. Budapesta, ds. 24, f. 21.5 D.R.H., B. Ţara Românească, vol. I, ed. cit., p. 155-156.6 Gheorghe Mihăilă, Dan Zamfirescu, Literatura română veche, (1402-1647), vol. I, ed. cit., p. 160.7 Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Vol. I, ed. a II-a,Bucureşti, Editura I.B.M.B.O.R., 1991, p. 245.8 Radu Ştefan Ciobanu (Vergatti), Pe urmele lui Vlad Ţepeş, Bucureşti,Editura Sport-Turism, 1979, p. 25.9 Radu Ştefan Vergatti, „Curtea de Argeş în concepţia politică a lui VladDracul, în Studii şi comunicări, Curtea de Argeş, Muzeul Curtea de Argeş,1987, p. 41.1 Ponderea economică, în special comercială, se datora intensificăriilegăturilor cu Transilvania. Radu Manolescu, Comerţul Ţării Româneşti şiMoldova cu Braşovul (sec. XIV-XVI), Bucureşti, 1965, p. 26-27.1 Pavel Chihaia, Din cetăţile de scaun ale Ţării Româneşti, ed. cit., p. 64.1 P. P. Panaitescu, Contribuţii la istoria culturii române, Bucureşti, EdituraMinerva, 1971, p. 166.

Pr. Daniel GlIGOREconsilier cultural

Catedrala din Curtea de ArgeşCatedrala din Curtea de Argeş„Nu trebuie să fie român care să nu viziteze acest leagăn strămoşesc, aşa de preţuit de streini,

cari au trecut prin aceste părţi, în decursul vremurilor.”1

6

Argesul Ortodox

Ştim cu toţii că omul, copilul, este ununivers deschis, limitele acestui univers fiindaceleaşi dintotdeauna: abisurile tenebroase alecăderii, ale păcatului şi ale patimilor şi înălţimilesau piscurile senine ale virtuţilor. Păcatele,patimile, ca fiind isbucnirile cele mai violente şigrosiere ale energiilor şi resurselor umane, şivirtuţile, care constituie adevărata vocaţie şilucrare a omului, au fost aceleaşi de la început,deşi au fost numite diferit. Ceea ce s-a schimbatnu este atât modul lor de desfăşurare, cât mai alesintensitatea şi generalizarea lor – susţine PărinteleIoan Cristinel Teşu, în lucrarea sa „Omul – TainăTeologică„ - apărută la Editura ,,Christiana„ dinBucureşti, în anul 2001.

Când vorbim despre educaţie, nu trebuiesă uităm de latura sa religioasă. Scoatereaeducaţiei religioase din şcoală şi din societate arechivala cu imposibilitatea de a primi cuvinteleDomnului, cele care, aşa cum spune El, „suntduh“, adică vii şi, în acelaşi timp, aducătoare deviaţă veşnică. Mai mult, dacă cele învăţate prinştiinţe sunt temporare, cele învăţate prin educaţiereligioasă sunt veşnice, iar eliminarea acesteiaînseamnă oprirea accesului la comuniunea îniubire cu Dumnezeu.

Fiecare etapă din viaţa unui om areimportanţa ei, iar un sistem educativ va fi completnumai atunci când va cuprinde toate formele deinformare şi de formare, pentru toate nivelurile devârstă: preşcolar, şcolar, adolescent, tânăr. Altfelspus, pentru reuşita orei de Religie, sunt necesareo bună cunoaştere a particularităţilor etapelor dedezvoltare psihogenetică şi adaptarea la specificulacestora, aşa cum şi Sf. Ap. Pavel vorbeşte, înEpistola sa către Evrei, despre tratarea diferenţiatăa oamenilor în învăţare: „(...) Pentru cei taritrebuie hrană tare, pentru cei mici, lapte. Pentru căoricine se hrăneşte cu lapte este nepriceput încuvântul dreptăţii, de vreme ce este prunc. Iarhrana tare este pentru cei desăvârşiţi, care au prinobişnuinţă simţurile învăţate să deosebeascăbinele şi răul“.

Etapa adolescenţei este una dificilă şidelicată, tinerii fiind preocupaţi îndeosebi deorientarea profesională şi de alegerea unei cariere.De cele mai multe ori, în opţiunile lor, ei segândesc la o meserie bănoasă, ignorând laturaspirituală a vieţii şi importanţa acesteia. Oputernică influenţă asupra modului lor de gândireîl are societatea de astăzi, materialistă şi lipsită desentimentul onoarei, al cinstei, al dreptăţii.Evident, nu le putem contesta dreptul la stabilitatematerială, dar misiunea Profesorilor de Religieeste să-i înveţe să ceară ajutorul divin pentru

dobândirea mai întâi a bunurilor spirituale şi apoia celor pământeşti. Ca argument, avem verseteledin Predica de pe Munte (Matei 6, 33): „Căutaţimai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Luişi toate acestea se vor adăuga vouă“.

Aşadar, ieşit de sub „autoritatea“ familiei,adolescentul, spre deosebire de elevul şcolar, careîncearcă să imite comportamentul adulţilor, simtenevoia să fie distinct de ceilalţi, se află într-ocontinuă şi permanentă căutare, atât de ordin fizic,cât şi spiritual; tânărul se află în căutarea proprieiidentităţi. Din dorinţa de a fi unic, de a se faceremarcat, el acordă o grijă mai mare proprieipersoane şi încearcă să se evidenţieze ori de câteori are prilejul şi ocazia. Pe plan psihologic, apartensiuni, conflicte, dizarmonii. Fiecare tânăr înparte evoluează într-un anumit mod, sub influenţaunor factori precum anturajul, mediul socio-educaţional etc.

Profesorul de religie - model pentru„ucenicii“ săi şi posibil mediator pentru elevii

săiAdolescentul este la vârsta în care începe

să se întrebe cine este el şi ce rost are în lume, cineşi ce este Dumnezeu, dacă există viaţă veşnică. Încazul în care profesorul nu aduce argumentesolide în sprijinul afirmaţiilor sale şi nu-l trateazăpe elev cu respectul cuvenit unui partener egal dedialog, dacă îl ironizează sau îl face să se simtăvinovat, urmarea este catastrofală: pierdereaspirituală a acestuia. Ca urmare, adolescentul nuva mai fi preocupat de ora de Religie,considerând-o prea moralizatoare, şi va căuta alţiprofesori deschişi la dialog. Problema este căunora dintre dascălii formaţi în perioada„materialismului dialectic şi ştiinţific“ le lipseştecalitatea de bază: credinţa.

Vorbind despre acest lucru, nu putem să nusubliniem că, pentru a contura la alţii o culturăspirituală solidă, Profesorul de religie trebuie să odeţină el însuşi şi să o practice, devenind, astfel,un model pentru „ucenicii“ săi. Astfel, esteimperios necesar să-l determinăm pe tânăr să iaatitudine faţă de religie, să nu rămână într-o starede apatie şi indiferenţă la ceea ce se întâmplă înjurul său, să-i descoperim exemple morale şi unsistem de valori sănătos, pentru a nu mai fi tentatsă aleagă din exemplele negative despre care

citeşte în reviste/ziare sau pe care le vede latelevizor sau în anumite medii.

Având în vedere misiunea Profesorului dereligie, acesta joacă un rol de maximă importanţăîn formarea unei personalităţi armonioase aelevilor, prin atitudinile sale pozitive şi benefice,luminoase, prin încrederea acordată, îngăduinţa,toleranţa, îmbinată cu fermitatea, dialogul deschisşi prin acţiunile desfăşurate. El îşi poate puneamprenta pe cristalizarea şi cizelareapersonalităţii tânărului, pentru că este alături deacesta, ca factor educativ, din copilărie şi până lasfârşitul adolescenţei.

Metode pentru înlăturarea temeriloradolescentului

Împlinirea orei de Religie depinde destrategia didactică aleasă de profesor pentru a-ldetermina pe adolescent să-şi deschidă sufletul, detipul de relaţie stabilit cu elevul şi cu întreaga

clasă, astfel încâtdascălul să aibăs e n t i m e n t u lîmplinirii sufleteştişi satisfacţieiprofesionale. Înaceastă perioadă avieţii tinerilor,Profesorul dereligie îi poatepierde sau câştiga,prin credinţa pecare le-o insuflă.Rolul său, deîndrumător desuflete, demediator în viaţasa tumultuoasă,plină de întrebări,dileme şi angoaseexistenţiale, chiarşi în momente decriză şi tulburări decomportament sau

personalitate, este asemenea celui al preotului, iara doua sa Biserică o constituie Şcoala, undeîncearcă să-L aducă pe Dumnezeu. Pentru aceasta,atitudinea faţă de elevi nu trebuie să fie unaextremă: abandon şi neimplicare sau, dimpotrivă,exagerare în îndrumare.

Profesorii de religie trebuie să reuşească îndemersul lor de a înlătura temerile care apar laadolescenţi:- teama de a nu fi luat în seamă - prin angajareaelevului în îndeplinirea unor sarcini cu valoaresocială, responsabilizându-l în acest fel;sprijinirea iniţiativelor acestuia;- teama de a fi neînţeles, marginalizat,minimalizat şi ironizat - prin înţelegerea lui,asigurarea unor condiţii prielnice de dialog,asigurarea confidenţialităţii;- teama de a fi sancţionat pentru neîmplinireaaşteptărilor celor maturi - prin tact, răbdare,îngăduinţă, intervenţii delicate, de fineţe, aşa încâttânărul să nu se simtă lezat;- teama de a nu se cunoaşte destul de bine - prinoferirea modalităţilor de autocunoaştere şiconfruntarea propriei imagini despre sine cualteritatea;- teama de banal sau de obişnuit - prin stimulareacreativităţii şi a originalităţii.

Dr. Stelian GOMBOŞ

Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi

şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea…şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea…Moto: Prin diversele mijloace pe care le

are la îndemână, Profesorul de religie trebuie săreuşească în demersul lui să înlăture temerilecare îi frământă pe adolescenţi: teama de a nu filuat în seamă, teama de a fi neînţeles,marginalizat, minimalizat şi ironizat, teama de afi sancţionat pentru neîmplinirea aşteptărilorcelor maturi, teama de a nu se cunoaşte destulde bine sau teama de banal sau de obişnuit.Pentru a contura însă la alţii o culturăspirituală solidă, Profesorul de religie trebuiesă o deţină el însuşi şi să o practice, devenindastfel un model pentru „ucenicii“ săi…(Fragment dintr-un discurs al PatriarhuluiDaniel al BOR).

7

Argesul Ortodox

OrtosintezeOrtosintezeArhiepiscopia Argeșului și Muscelului a organizat astăzi a patra

etapă din anul 2014, în Protoieria Curtea de Argeș, a crosului sportiv“Campionii Bucuriei”.

Competiția s-a desfășurat în municipiul Curtea de Argeş și a adunatla start peste 400 de copii proveniți din școlile generale ale oraşuluii.

Evenimentul s-a desfășurat în prezența și cu binecuvântareaÎnaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic.

Ca și anul trecut, participanții s-au bucurat să revadă mari campioni aisportului românesc. Anul acesta au fost de față: Ivan Patzaikin, multiplucampion olimpic la caiac-canoe și Mihai Covaliu, campion la scrimă, care audăruit cu ocazia zilei de naștere a Întâistătătorului Eparhiei o vâslă și o sabiede paradă.

Startul competiției a fost dat de Înaltpreasfințitul Părinte ArhiepiscopCalinic la Stadionul Municipal. Distanța parcursă a fost de aproximativ 2 km.

Într-un cadru special amenajat, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului aoferit copiilor: medalii, diplome și premii în bani. De asemenea fiecareparticipant a primit gratuit un tricou inscripționat cu sigla Eparhiei.

Evenimentul sportiv desfășurat astăzi în Arhiepiscopia Argeșului șiMuscelului, a fost organizat prin implicarea directă a părintelui consilierCaliopie Cristian Ichim, coordonator al proiectului general ,,CampioniiBucuriei”. De asemenea în buna desfășurare a acestor activități sunt implicațipărinții protoierei și preoții din fiecare parohie.

Crosul sportiv Campionii Bucuriei va continua și în celelalte protoieriiale Eparhiei. Câștigătorii din fiecare protoierie se vor întrece în competițiafinală, care se va organiza la Curtea de Argeș în data de 26 septembrie, ziuade cinstire a Sfântului Neagoe Vodă Basarab.

Crosul sportiv "Campionii Bucuriei" la Curtea de Argeș

În această după-amiază, 1 iunie 2014, credincioșiiparohiei Tigveni I Vale din comuna Rătești, au avut bucuria deal avea în mijlocul lor pe Înaltpreasfințitul Părinte Calinic,Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului.

Cu această ocazie, Chiriarhul Eparhiei a oficiat slujba desfințire la temelia noii biserici care urmează a se construi în

localitate.În cuvântul de învățătură, Înaltpreasfinția Sa a mulțumit celor care s-au implicat,

amintind că este o lucrare deosebită să participi la construcția unei biserici.Acest proiect a fost gândit în anul 2009, după ce domnul Ungureanu Costel -

bibliotecar, a donat Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului un teren în suprafață de1200 mp.

Biserica satului fiind neîncăpătoare pentru numărul mare de enoriași, ConsiliulParohial a luat hotărârea de a construi o nouă biserică.

A fost ales hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe (23 aprilie) în amintireaprofesorului universitar Gheorghe Brătianu (1898-1953) - istoric și om politic.

Fundația a fost turnată la sfârșitul anului 2013, lucrările fiind continuate până laradier. Un ajutor foarte important a venit din partea Consiliului Local din comunaRătești, urmând ca în viitor parohia să primească fonduri și din partea ConsiliuluiJudețean Argeș.

O nouă biserică pentrucredincioșii din Tigveni I Vale

comuna Rătești

În Duminica a VII-a după praznicul Învierii Domnului nostruIisus Hristos, credincioșii Parohiei Sfântul Stelian - Pediatrie dinmunicipiul Pitești, au avut bucuria de a participa la Sfânta LiturghieArhierească oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic,Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului.

Cu acestă ocazie, Chiriarhul Eparhiei a amintit celor prezenți îndemnulMântuitorului Iisus Hristos pentru unitatea Bisericii Sale, fiecare având datoriade a pomeni în rugăciune pe ceilalți și de a mărturisi cu toată convingereacredința că Iisus Hristos este cu adevărat Fiul lui Dumnezeu.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului, după oficierea Sfintei Liturghii,Înaltpreasfinția Sa a vizitat o parte din saloanele Spitalului de Pediatrie dinmunicipiul Pitești, oferind copiilor internați diferite daruri.

Biserica de lemn din incinta Spitalului de Pediatrie, construită în stilmaramureșean, a fost sfințită în ziua de 22 decembrie a anului 2009. Ocontribuție însemnată a avut părintele Mirea Dan Marian, care a fost hirotonitpreot pentru acest sfânt lăcaș de rugăciune.

Biserica a fost ridicată în perioada 2008-2009 de o echipă de meșteri dincomuna argeșeană Rucăr.

Sfânta Liturghie Arhierească laSpitalul de Pediatrie din Pitești

OrtosintezeOrtosintezeArgesul Ortodox

8

În Protoieria Pitești, la Biserica Sfântul Apostol Toma,s-a desfășurat astăzi etapa a III-a, socială, aproiectuluigeneral social-filantropic și educativ“Campionii Bucuriei“ inițiat la nivelul ArhiepiscopieiArgeșului și Muscelului, conform hotărârii PermanențeiEparhiale și cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului PărinteArhiepiscop Calinic.

Această acțiune a fost pusă în practică de parohiile din “Cercul 7 pastoral” - Pitești, beneficiarii fiind aleși în urma unor anchete sociale.În prezența Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, a Părintelui Arhid. Caliopie Cristian

Ichim și a Părintelui Protopop Ciprian-Constantin Vuțan, darurile au fost împărțite astăziunui număr de 21 de familii cu copii mulți și probleme financiare, fiind de față și preoțiidin parohiile angajate în organizarea acestei acțiuni social-filantropice.

Au fost urmărite cazurile cu venituri foarte mici, dar și problemele de sănătate foartegrave. O atenție deosebită au primit bătrânii, bolnavii fără familie și pruncii pentru careexistă riscul abandonului școlar.

Conform programului stabilit în ședința Permanenței Eparhiale, în protoieria Pitești,acțiunea socială va continua în fiecare lună a anului curent.

Proiectul se adresează credincioșilor din cuprinsul Eparhiei, care sunt chemați săaducă bucurie în casele celor sărmani.

Din încredințarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic, toate activitățilesocial-filantropice din cadrul proiectului “Campionii Bucuriei”, precum și cele sportive șiculturale, ce sunt organizate în acest an, sunt coordonate de Părintele Arhid. CaliopieCristian Ichim, consilier responsabil de sectoarele economic-financiar și construcțiibisericești.

Credincioşii parohiei Sfânta Treime din municipiul Piteşti au avut astăzibucuria să participe la Sfânta Liturghie Arhierească oficiată deÎnaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului,împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.

Cu această ocazie, Chiriarhul Eparhiei a adresat celor prezenţi un cuvântde învăţătură, amintind de importanța acestui Praznic Împărătesc, și deînvățătura de credință despre Sfânta Treime: Dumnezeu este unul după fiinţaLui, dar în trei persoane sau ipostasuri, Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh. Aceştiatrei sunt una, nu unul, după cuvântul: “Eu şi Tatăl Meu una suntem”, unadupă unitatea fiinţei, nu după unitatea numărului.

Biserica Sfânta Treime din Piteşti, monument istoric din secolul XVII,cunoscută şi cu denumirea de Schitul Beştelei sau Biserica de pe Scoroboaia,uitată de timp şi redescoperită de oameni îşi recapătă încet locul întremonumentele istorice reprezentative ale Judeţului Argeş.

Biserica Sfânta Treime se înscrie în arhitectura din timpul domnitorilorMatei Basarab şi Şerban Cantacuzino (1678-1688), fiind construită dincărămidă, cu ziduri groase de un metru.

Construcţia bisericii prezintă mai multe etape:Etapa 1679-1684, originară, se compune din altar, naos şi pronaos

(legate spaţial). Intrarea în biserică se făcea prin partea de vest a pronaosului,

se pare fără pridvor, printr-un superb portal din Piatră de Albeşti.Etapa 1862, când în fața pronaosului s-a construit o extindere a acestuia.Etapa sec. XX (după 1975), când în faţa bisericii a fost demolat vechiul

pridvor şi a fost zidit altul, mult mai spaţios (2,45 x 5,30), având în faţă patrustâlpi de piatră.

În Eparhia Argeșului și Muscelului s-adesfășurat vizita de lucru a Domnului RemusPricopie - Ministrul Educației Naționale, care afost întâmpinat la Centrul Eparhial deÎnaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic.

S-au analizat, la fața locului, condițiile încare se desfășoară învățământul teologic înEparhie. A fost prezentată posibilitatea accesăriide fonduri europene pentru îmbunătățireaprocesului de învățământ.

În prezența autorităților locale, s-au făcutrecomandări cu privire la noi oportunități deextindere a spațiului în care-și desfășoarăactivitatea Seminarul Teologic Neagoe VodăBasarab din Curtea de Argeș, care a fost înființatîn anul 1836, fiind reînființat după 1989 deChiriarhul Argeșului și Muscelului. Între anii1991-1992 a funcționat la Pitești, și apoi laCurtea de Argeș - Liceul Tehnologic “Ferdinand

I” - 1992-1996.În perioada 1996-2014, Seminarul a funcționat în

clădirea, monument istoric, de la Liceul Tehnologic“Constantin Dobrescu” din Curtea de Argeș, care prin grijaPrimăriei, astăzi, se află într-un proces de reabilitare.

Domnul Ministru Remus Pricopie și ÎnaltpreasfințitulPărinte Arhiepiscop Calinic, au vizitat Liceul Tehnologic„Constantin Dobrescu” și Liceul Tehnologic Forestier,locul unde-și desfășoară activitatea Seminarul Teologic“Neagoe Vodă Basarab”, precum și Palatul Arhiepiscopal.

Din delegație au făcut parte: domnul deputat MirceaDrăghici, arhidiacon Caliopie Ichim - consilier eparhial,Moșoiu Romeo - consilier ministru, Octavian Perpelea -consilier ministru, Nicolae Diaconu - primarulMunicipiului Curtea de Argeș, Dumitru Tudosoiu -Inspector Școlar Județean Argeș, Dincă Gheorghe -inspector școlar teritorial Religie și Management, domnulPopa Gheorghe - directorul Liceului Tehnologic Forestier șipreot Stancu Sabin - directorul Seminarului Teologic“Neagoe Vodă Basarab”.

Acțiune social-filantropică la Biserica Sf.Ap. Toma. "Campionii Bucuriei" în Protoieria

Pitești, etapa a III-a

Parohia Sfânta Treime din Pitești și-a sărbătorit Hramul

Ministrul Educației Naționale în Cetatea Basarabilor