Argumentare Modelul Lui Toulmin

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Argumentare

Text of Argumentare Modelul Lui Toulmin

5 136 0 INTRODUCERE iN ARTA ARGUMENTARII la anumite aspecte partinitoare ale mass-media, la controlut guvernamental asupra mass-media, la legiiturile dintre massmedia si politica, precum si la unele aspecte daunatoare ale publicitdtii . Seria de publicatii Opposing viewpoints de la editura Greenhaven propune 0 largd varietate de antologii privitoare la controverse pe care le consideriim importante la momentul actual . Aceasta serie reprezinta 0 sursii excelenta pentru pregatirea anali zelor privitoare la chestiuni, precum si pentru a va face 0 idee despre cum se poate disputa terenul imaginar. Bibliografie Elmer-Dewitt, P. (1993,6 decembrie) , "First Nation in Cyberspace" , Time, pp. 62-64 . Fisher, W.R. , Sayles, E.M . (1966) , "The Nature and Functions of Argument", in G.R. MilIer si R. Nilsen (editori) , Perspectives on argumentation, Chicago, Scott , Foresman. Fraser, R.A.R. (1995, februarie/martie) , "How did Lincoln die" , American Heritage, 46, pp. 63-64, 66-70. Hancock, L. (1994, 24 octombrie) , "In Defiance of Darwin", Newsweek, p. 61. Levy, S. (1995, 27 februarie), "Technomania", Newsweek, pp. 25-29. Morganthau, T. (1994, 24 octombrie), "IQ Battle" , Newsweek , pp. 52-54 . Morganthau , T. (1995, 13 februarie), "What Colour is Black? " , Newsweek, pp. 63-65 . Peterson , J. L. (1994), The Road to 2015: Profiles of the Future, Corte Madera, CA, Waite Group Press. Rescher, N. (1969), Introduction to Value Theory, Englewood Cliffs, NJ, Prentice-Hall. Sproule , J.M . (1980) , Argument : Language and Its Influence, New York, McGraw-HilI. Warnick, B. (1981), "Arguing Value Propositions" , Journal of the American Forensic Association, 18, pp. 109-119. Cum se creeaza 0 unitate de argumentare? in argumentare, controversa asupra unei motiuni se poarta in termeni de chestiuni. Chestiunile standard pentru motiun ile de natura faptica, de valoare ~ i de strategie va ajuta sa desco periti ideile importante pentru conceperea unui caz la prima vedere sau pentru respingerea unui astfel de caz. Utilizarea chestiunilor standard cu scopul de a identifica chestiunile propriu-zise va ofera ideile principale pentru organizarea de ansamblu a ideilor voastre. Fiecare dintre aceste idei principale trebuie sa fie expusa cu ajutorul unuia sau a mai multor argumente propriu-zise, care permit publicului sa Inteleaga cum anume si de ce acea idee principal a este probabil adevarata. Fiecare argument individual care expune 0 idee principala poate fi considerat 0 unitate de argumentare, un element constitutiv al constructiei de caz. De exemplu, intr-o perioada de la inceputul existentei voastre, se poate sa fi fost impl icati intr-o controversa in jurul rnotiunii de strategie : Ar trebui sii-ti mdninci legumele. Un caz la prima vedere care sustinea aceasta motiune includea p r o b ~ b i l ideea principala : .Legumele sint necesare ca sa crest: sanatos". Aceasta idee principala a fost probabil expusa cu ajutorul unor unitati de argumentare, avind drept titlu doua idei secundare privitoare la legatura dintre legume si sanatate: . Legumele contin vitamine si minerale" si .Vitaminele si mineralele sint indispensabile unei cresteri norrnale ". 138 !' o INTRODUCERE iN ARTA ARGUMENTARII Modelul de argument propus de Toulmin Indiferent care este tema de discutie pe care decideti sa 0 dezbateti, pozitia voastra ca pledant sau oponent apare sub forma unor serii de afirmatii, sustinute prin temeiuri si justificare, tenninologie creata de logicianul englez Stephen Toulmin (1958; Toulmin, Rieke si Janik, 1984) pentru a descrie partite constitutive ale unui argument. Exista multe interpretari despre cum se poate folosi conceptia lui Toulmin referitoare la structura unui argument. In acest capitol , interpretarea noastra este ca modelul ar putea fi utilizat ca un plan de executie al unei constructii pentru a va crea unitatile individuale de argumentare. Va recomandarn sa va concepeti cazurile din postura de pledanti si oponenti etichetind chestiunile ce urmeaza sa fie sustinute drept contentii (tennen specializat din domeniul argumentarii, care desemneaza 0 idee principala) si, folosindu-va de modelul lui Toulmin, sa creati una sau mai multe unitati de argumentare care sa dovedeasca adevarul probabil al fiecarei contentii. Afirmatiile, Argumentarea debuteaza cind un pledant face una sau mai multe afirrnatii. a afirmatie reprezinta propria voastra opinie, concluzia pe care 0 trageti din informatiile pe care Ie aveti cu privire la terna. Telul vostru este ca publicul sa lnteleaga ~ i sa va accepte concluziile ca fiind credibile. a afirmatie e 0 concluzie care nu poate exista independent ~ i ceva cu care ascultatorul sau cititorul poate in ultima instanta sa fie sau nu de acord . In aceasta acceptiune, se poate spune ca afirrnatiile se afla atit la inceputul, cit si la sfirsitul procesului de argumentare . Afirmatiile initiaza procesul , aratind care este punctul referitor la care pledantul a adoptat 0 pozitie. Tot afirmatiile sint cele ce incheie procesul, aratind ce anume se asteapta de CUM SE CREEAZA 0 UNITATE DE ARGUMENTARE ? 139 la ascultator sau de la cititor sa accepte drept adevarat sau probabil. Disputele privitoare la afirmatii se axeaza pe stabilirea faptului daca ele pot fi sustinute cu ajutorul dovezilor ~ i rationamentelor si daca se poate demonstra ca sint adevarateprobabile, respectiv neadevarate-improbabile. Exista patru categorii de afirrnatii , fiecare avind 0 functie diferita : afirmatii de natura fapticii - care pledeaza despre ceea ce a fost, este sau vafi ; afirmatii prin intermediul definitiilor - care pledeaui despre cum anume trebuie definite sau categorizata 0 notiune ; afirmatii de valoare - care pledeaza despre cum se evalueaza sau se emite 0 judecatd despre 0 notiune ; afirmatii de strategie - care pledeazd cii trebuie adoptat un anumit curs de actiune. Afirmatiile de naturii fapticii se asearnana cu motiunile de natura faptica prin aceea ca se preocupa de lucruri ce pot fi verificate. Ele se refera la fapte din trecut, prezent sau viitor. Pledantul sustine ca ceva a existat, exista sau va exista in viitor ~ i continua prin a oferi aceIe dovezi care pot fi gasite pentru a demonstra acest fapt. Teoretic, cea mai buna sustinere pentru afirmatiile de natura faptica deriva din experimentarea si observatia directa (Ehninger, 1974). Practic, fiecare dintre noi trebuie sa se bazeze pe surse de informatii electronice sau tiparite pentru a gas! materiale cu care sa-si demonstreze afirmatiilc de natura faptica, La ce tip de materiale ati face apel pentru a demonstra fiecare dintre afirmatiile de natura faptica de mai jos ? Incapacitatea de a rezolva criza ostaticilor a dus la infringerea in alegeri a presedintelui Carter in 1980. Statele Unite c i ~ t i g a razboiul pe care il due Impotriva drogurilor. Pina in 2010 se va fi descoperit un antidot impotriva cancerului . 140 o INTRODUCERE iN ARTA ARGUM ENT ARB Un al doilea tip de afirmatie frecvent intilnit in dezbateri este afirmatia prin intermediul definitiilor. Astfel de afirrnatil sint folosite atunci cind definirea precisa a unui tennen devine o chestiune contestata. Afirmatiile prin intennediul definitiilor privesc modul in care e definita 0 notiune, drept un tip ori 0 categorie de actiuni, de persoane, de obiecte sau de idei. Mai jos se afla citeva exemple de afirmatii prin intermediul definitiilor : De obicei, mass-media include (se presupune eli include) televiziunea, radioul, filmele , inregistrarile, revistele, ziarele ~ i cartile. Cunostintele elementare in utilizarea computerului reprezinta (pot fi definite drept) cunostintele de baza necesare pentru folosirea computerului . Invadarea statului Panama de catre Statele Unite in 1989 a reprezentat (ar trebui considerata drept) un caz de agresiune internationala. Intocmai ca motiunile de valoare cu care se aseamana, afirmatiile de valoare demonstreaza evaluarea sau judecata de valoare a pledantului . Afirmatiile de valoare exprima 0 atitudine fata de ceva anume ~ i sint identificate prin folosirea limbajului evaluativ. Mai jos puteti gasi citeva exemple de afirmatii de valoare : "Intoarcerea lui Jedi" are cele mai reusite efecte speciale dintre cele trei filme care compun trilogia "Riizboiul stelelor". Sistemul de asigurari socia Ie reprezinta un inlocuitor ineficient pentru un sistem planificat de pensionare eficient. Reclamele televizate sint mai eficiente decit cele care se publica in ziare. Afirmatia de strategie se aseamana cu motiunea de strategie. Acest tip de afirmatie sustine ca 0 anumita actiune f!i CUM SE CREEAZA 0 UNITATE DE ARGUMENTARE ? 141 trebuie intreprinsa sau ca un anumit comportament trebuie modificat. Deoarece afirmatiile de strategie pledeaza pentru o schimbare, ele vizeaza intotdeauna viitorul. Cele de mai jos reprezinta exemple de afirmatii de strategie : Ar trebui sa vii curata]] dintii 0 data pe zi . Ar trebui sii cumparati obligatiuni de economii americane. Ar trebui sii vii inscrieti pentru a vota, Atirmauite. indiferent de felul lor, dau rost dezbaterilor. Pentru ca