Publicaţie gratuită a Consiliului Judeţean Braşov în colaborare cu Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului

Ziarul administraţiei publice braşovene Nr. 4 – 1–15 iunie 2013

În urma negocierilor purta-te între Consiliul Judeţeanşi Biserica EvanghelicăConsorţiul Apostolic, re-

prezentanţii Bisericii au ac-ceptat să vândă imobilul laun preţ convenit de evalua-torii ambelor părţi. pag. 4

Răscolind do cu men tele aco -pe rite de colbul igno ranțeiși al necu noaș terii, prezen-tăm, pe scurt, imaginea de

altădată a acestei așezăristrăvechi, care până la 1944s-a numit Piața Prundului șiapoi Piața Unirii. pag. 8

Vicepreşedintele ConsiliuluiJudeţean Braşov, Mihai Pas-cu a prezentat în Plenul Con-siliului Judeţean Braşov mo-

dalităţile de finanţare pen truasigurarea necesarului deaparatură pentru toate spita-lele publice. pag. 5

S-a rezolvat problema retrocedării Maternităţii Istoria Pieței UniriiAparatură de top pentru spitalele publice

Una dintre temele aborda-te „la zi” este regionalizareaRomâniei și stabilirea ca pi -ta lei regionale.

Brașovul are numeroase ar -gu mente pentru a obține acesttitlu. La această oră, Brașovuleste capitala nedeclarată a Re-giunii Centru, iar eforturilebrașovenilor, prin ministrulEnergiei Constantin Niță,președintele Consiliului Ju -de țean Aristotel Căncescu șitoți cei din Executiv nu vorrămâne fără efect.

Să nu uităm că s-a începutconstrucția aeroportului înacest an, iar autostrada Bu cu -rești – Brașov are termen definalizare 2016, că GuvernulPonta a dat 20 de milioane deeuro pentru centura ocolitoarea Brașovului, că s-a deblocatsituația critică de la spitalelebrașovene și s-a intrat în nor-mal, iar în urma negocierilorindicele de complexitate me-dicală pe baza căruia se facdecontările serviciilor medi-cale este superior.

Apoi, tot cu bani de la Gu -vern și de la Consiliul Ju de -țean vom dota în acest an toa-te spitalele publice cu apara-tură performantă, astfel încât

brașovenii să aibă parte deservicii de o înaltă calitate.

Apoi, nu trebuie omise niciinvestițiile care se vor face înjudeț prin intermediul Pro gra -mu lui Național de Dezvolta-re Locală, ministrul LiviuDragnea ne-a promis pentruacest an 12,5 milioane de lei.3,8 milioane de lei din aceștibani vor fi pentru finalizareainvestiției de apă-canal de laRoadeș și pentru asfaltareadrumului Roadeș – Bunești.Diferența de bani va fi aloca-tă pentru lucrările în curs, darși pentru începerea unor noiinvestiții, în special pentrudrumurile județene.

Nu am uitat nici așa-zisul„Drum al rușinii”, Hoghiz-Șercaia. Repararea integralăcostă 101 milioane de lei(con form Studiului de Fe za -bi litate și al Proiectului Teh-nic), iar în acest an ConsiliulJudețean va aloca pentru re -pa rațiile de strictă necesitate6 milioane de lei, cu care vomîncepe turnarea de covor as-faltic în interiorul tuturor lo -calităților traversate de acestdrum.

Nu trebuie omis nici rolulpe care județul Brașov îl areîn zonă. Consiliul Județean

s-a implicat în proiecte regio-nale care vizează atât infra -structura, cât și promovareacomună din punct de vedereturistic, de exemplu. În co -laborare cu Dâm bovița se varealiza cu fon duri europeneșoseaua Trans carpatica, cuSibiul cola borăm în privințasistemului de alimentare cuapă și ca na lizare a ȚăriiFăgărașului, există contactepentru promovarea cetățilorși a bisericilor for ti fi cate dinBrașov, Mureș și Sibiu, exis-tă negocieri de a dezvolta axaeconomică Bra șov – SfântuGheorghe – Odorheiul Se cu -iesc, prin Polul național decreștere economică Brașov.

O altă preocupare a noastrăeste refacerea cetăților și con-servarea monumentelor isto-rice. Este cunoscută im pli careapreședintelui Căn ces cupentru refacerea zidurilorși bastioanelor CetățiiBra șo vu lui. Am apro -bat alocarea de sumeimportante pentruce tatea Feldioareiși a celei de la Ru -pea și de la Fă gă -raș. Apoi, personalsus țin punerea la puncta unui proiect complex ce

vizează reabilitarea inte gra lăși introducerea în circuitulturistic a Cetății Fă gă ra -șu lui, printr-un partene-riat cu un investitor pri-vat, care are capacitateade a accesa fonduri eu-ropene (cel care a reabi-litat Cetatea Alba-Iulia).

Nu în ultimul rând,sprijinim funcționareagrupurilor de acțiunel o c a l ă ( G A L ) –formate din8-20 pri -m ă r i i ,d a r ș i

agenți economici, organismeagreate de UE pentru acce-sarea de fonduri europenepentru proiecte de impactpentru zonele respective. Pentru perioada 2014-2020GAL-urile au la dispozițiecirca 50 de milioane de euro.

Mihai POPAvicepreședinte

Consiliul JudețeanBrașov

Argumente pentrucapitală europeană

Conform statisticilor ofi -ciale, la nivel național, 1,4%dintre elevii din învăţămân-tul primar şi 1,7% dintre ele-vii din învăţământul gimna-zial au abandonat şcoala.

Aceste cifre alarmante aucrescut în ultimii ani într-uncontext socio-economic de-favorabil progresului, dez-voltării și bunăstării. Luândîn considerare în acest con-text și procentul copiilor carenu au frecventat niciodatăşcoala (3,68% în învăţămân-tul primar şi 3,75% în învă-ţământul gimnazial) existăun număr total de peste44.000 copii de vârsta învă-

ţământului primar şi peste48.000 copii de vârsta învă-ţământului gimnazial caresunt în afara sistemului deeducaţie.

În județul Brașov, con-form reprezentanților In-spectoratului Școlar al Jude-țului Brașov, absenteismulși rata abandonului școlar auînregistrat o ușoară scădereîn ultimii ani. Pentru a redu-ce la minim astfel de feno -mene, Federația Organi-zațiilor Neguvernamentalepentru Copil a lansat Plat-forma Națională Pentru Edu-cație. Proiectul este imple-mentat în parteneriat cu

Ministerul Educației Națio-nale, Ministerul Muncii,Familiei, Protecției Socialeși Persoanelor Vârstnice prinDirecția Protecția Copilului,Reprezentanța UNICEF înRomânia, Ambasada Franțeiîn România și OrganizațiaWorld Vision.

Pentru anul 2013, pro -iectul își propune creareaunui cadru optim de promo-vare a modelelor de bunăpractică din perspectivaabordării intersectoriale înve derea prevenirii și re du ce -rii fenomenelor de ne șco la -ri zare, absenteism și aban-don şcolar prin intermediul

Platformei Naţionale pentruEducaţie.

Pentru a-și atinge obiecti-vele în întreaga țară, Plat-forma Națională Pentru Edu-cație a fost lansată și laBrașov – joi, 6 iunie. Toți ceiimplicați în proiect au în fiin -țat un grup de lucru care îșipropune să realizeze hartaserviciilor socio-educativedin Brașov și să promovezemodelele de bune practici înreducerea absenteismului șia abandonului școlar.

Platforma Națională Pen -tru Educație poate fi acce-sată on-line pe adresawww.pentrueducatie.ro

Primarul Viorel Grusea are proiectede viitor pentru comuna ComănaDespre realizările pe careComuna Comăna cu celepatru sate (Comăna deSus, Comăna de Jos, Cri-halma şi Ticuşu Nou) le-aavut în mandatele pe caremi le-aţi încredinţat, fap-tele vorbesc de la sine. Înciuda dificultăţilor, niciundomeniu al vieţii sociale nua rămas neatins. Acum aşvrea să ne concentrăm şipe ceea ce ne propunem săfacem pentru viitor.

Doresc să vă aduc la cuno-ştiinţă câteva din proiectelede viitor pe care consider săle avem în vedere, după cumurmează:

1. Executarea canalizării;2. Asfaltarea tuturor dru -

mu rilor comunale (în cam-pania electorală din anul2008 spuneam cetăţenilorprintre altele că vom asfaltadrumul de la Comăna de Josspre Crihalma şi TicuşuNou, iar oamenii se uitau lamine şi nu-mi dădeau creza-re. După asfaltarea drumu-lui au început să mă ia în se-rios, iar când am spus cetă-ţenilor din satul Ticuşu Noucă vom asfalta cele douăstrăzi din sat, m-au crezut.De aceea vă rog să mă cre-deţi că tot ceea ce scriu acumca şi proiectele de viitor levom realiza deoarece am de-monstrat că: VREAU, ŞTIUŞI POT SĂ FAC toate lucru-rile pe care mi le propun, levisez cu ochii deschişi, levăd deja gata, iar dacă nu vi-sezi nu poţi să realizezi ni-mic.

3. Avem în derulare unproiect de regularizare aVăii Comănii, proiect finan-

ţat de UE în valoare de1.500.000 euro, proiect carepoate rezolva problemainun daţiilor când sunt ploiabundente.

4. Avem depus un pro-iect de împădurire cu sal-câm şi stejar pe o suprafa-ţă de 100 ha de teren de-gradat (unii pricepându-se

doar la tăiatul pădurilor, noine gândim şi să mai împădu-rim); primăria va primi 600mii euro pentru împădurireaacestor suprafeţe;

5. Avem în vedere îndi-guirea râului Olt la Crihal-ma, în zona Sârghina pen-tru a salva locul numit „Şe-sul” la revărsarea Oltului;

6. Avem un proiect departeneriat public-privatîn care vom monta pe o su-prafaţă de aproximativ 9ha panouri care vor pro-duce energie electrică,energie folosită de către toa-te instituţiile subordonatePrimăriei, pentru iluminatulpublic.

Reţeaua electrică aerianăva fi eliminată, urmând a fimontată subteran, ca şi ca-nalizarea, iar satele vor fi cape vremea bunicilor, fărăsârme, fără cabluri.

7. Dorim să extindem re-ţeaua de gaz metan în celedouă sate care momentan nubeneficiază de gaz şi anumeComăna de Sus şi TicuşuNou;

8. Susţinem şi vom susţi-ne tinerii fermieri în vede-rea dezvoltării lor, darîntr-un cadru legislativ co-rect şi bine elaborat care sănu lase loc de interpretări şisă creeze favoritisme;

9. Vom consilia şi încu-raja tinerii în vederea în-tocmirii de proiecte pentrua primi finanţări pentruconstruirea de pensiuniagroturistice deoareceDumne zeu ne-a binecuvân-tat cu locuri şi obiective tu-ristice minunate care trebu-iesc doar bine promovate şilucrurile vor începe să semişte;

10. Tot în sprijinul cetă-ţenilor comunei vom în -fiinţa un Birou de Eviden-ţa Populaţiei, pentru ca ce-tăţenii comunei şi nu numai,să nu mai fie nevoiţi sămeargă la Rupea pentru ac-tele de identitate. Vrem caproblemele să fie rezolvatepe plan local.

Acelaşi lucru dorim să îlfacem şi în ceea ce priveştelucrările ce ţin de Oficiul deCadastru; de ce să mergemsă dăm bani la OCPI Rupeacând putem rezolva lucruri-le în comuna noastră ajutândoamenii şi creând noi locuride muncă.

Doresc să vă spun tuturorlocuitorilor celor patru sateale comunei că mi-aţi făcuto mare cinste şi onoare de amă alege primar pe perioa-da 2008- 2012. Sunt astfelonorat să reprezint frumoa-sa comună Comăna şi sperdin tot sufletul că nu am de-zamăgit.

Mă deplasez des la Judeţşi constat cu mândrie şionoare faptul că oamenistrăini mă recunosc şi măopresc pe stradă, spunân-du-mi că au auzit doar lu-cruri frumoase şi bune des-pre comuna Comăna. Aces-te lucruri nu pot decât să măoblige şi mai mult şi să mămotiveze pentru a nu obosideloc în demersurile mele dea duce Comuna Comănaacolo unde îi este locul: săfie una dintre cele mai fru-moase comune din judeţulBraşov şi din ţară. Afirmaceasta deoarece potenţialavem, trebuie doar să îl dez-voltăm şi să îl valorificăm lamaxim.

Doresc în încheiere sămulţumesc tuturor angajaţi-lor Primăriei Comăna şi aicelor două societăţi aflate însubordinea Consiliului Lo-cal Comăna. Daţi-mi voie săcitez un frumos proverb chi-nezesc care spune: „Pentrua face o mie de paşi este ne-cesar să îl faci întâi pe pri-mul” Noi l-am făcut pe pri-mul în mandatul 2008-2012,cu ajutorul dumneavoastră îivom face şi pe următorii, de-oarece cu siguranţă suntempe drumul cel bun. Aşa săne ajute Dumnezeu!

Viorel Grusea, primarulcomunei Comăna

Primarul Viorel Grusea vorbeşte cu optimism despre planurile pe care le are pentru dezvoltarea comunei

Platforma Națională Pentru Educație a fost lansată la Brașov

Ziarul Astra2

Cristian, comuna undetrăiești „ca la oraș”Comuna Cristian s-a dezvol-tat foarte rapid în ultimii ani.Explicația nu este doarapropierea de Brașov, ci șifaptul că edilii au reușit atra-gerea investitorilor.

În timp ce majoritatea ad-ministrațiilor locale din Româ-nia se plâng de lipsa fondurilorpentru investiții, la Cristian selucrează cu resurse proprii. Înfiecare an sunt alocate fonduriimportante pentru dezvoltareainfrastructurii, se investește încultura locală, dar și pentruzone de agrement.

Apa și canalizarea,priorități pentru edili

Lipsurile și nemulțumirileoamenilor din anii trecuți îșigăsesc rezolvare. „La aceastăoră se lucrează la canalizareadin cartierul Tineretului.Vorbim despre o rețea de4,5 kilometri, pentru care amalocat suma de 1,7 milioanede euro. Lucrările sunt puținîn întârziere, din cauza vremii,dar preconizăm că le vom fi-naliza în septembrie-octom-brie. Apoi, din cauza secetelordin ultimii ani și având învedere că și 2013 se anunță unan cu probleme la acest capi-tol, am decis forarea a încădouă puțuri de mare adâncime(120 de metri), pentru a asigu-ra necesarul de apă pentrupopulație (nu și pentru consu-mul industrial), indiferent decapriciile vremii (32 de litri/secundă). Unul dintre puțuri

este aproape finalizat, maitrebuie adusă și montată doarstația de pompare. Atât pentrucanalizare, cât și pentru fora-je am asigurat fonduri de la bu-getul local”, ne-a declarat pri-marul Dragoş Serafim.

Nu a fost uitat niciagrementul

Unul dintre cele maiambițioase proiecte, care vaatrage mulți turiști dinlocalitățile învecinate, dar șidin țară, este amenajarea uneibaze sportive și a unei zone deagrement.

„Primăria are un teren deaproximativ 3,5 hectare la ve-chea unitate militară. Acolo,stadionul este deja în lucru,vom construi un ștrand și vomface un teren acoperit unde sepot practica activități sportiveîn cazul în care vremea estenefavorabilă. Avem la aceas-tă oră finalizate studiile defezabilitate și proiectele tehni-ce. Valoarea estimativă este decirca 3 milioane de lei. La sta-dion se va decoperta gazonul,se va nivela terenul și se vaînsămânța, se vor reface ve-stiarele, vor fi modernizate, cudușuri, cu apă caldă, așa cumeste civilizat, vom face douătribune, față în față, pentru su-porterii celor două echipe carevor juca, cu o capacitate de200 de locuri fiecare. În ceeace privește ștrandul, acesta vaavea o suprafață de 60x40 demetri, va avea dușuri, mobilie-rul necesar, în zonă va exista

și o unitate de alimentație pu-blică. De asemenea, tot înzonă, se va amenaja un com-plex de agrement, cu pistepentru bicicliști, un parc deskate-board cu aparaturanecesară unei asemeneadistracții și, nu în ultimul rând,un loc de joacă pentru copii,dotat și acesta cu aparaturăcare să prevină accidentareamicuților”, a precizat primarulSerafim. De asemenea, pri -marul din Cristian a ținut săamintească și de proiectul pe

care comuna îl are în co la -borare cu Consiliul JudețeanBrașov și Agenția Metropoli-tană, referitor la amenajareaunei piste de biciclete întreBrașov – Cristian – Râșnov:„Acum s-a stabilit aproxima-tiv traseul. Noi am organizatun concurs de ciclism, foartebine primit de cei peste 70 departicipanți, pe acest traseu, cuocazia sărbătoririi stejarilor se-culari din Cristian. De aceea,suntem hotărâți să ne im pli -căm în acest proiect”.

Cultura și sportul„înfloresc” la Cristian

La fel, cum stă bine uneicomunități bine conturate,unde din păcate sașii sunt totmai puțin reprezentați, obi -ceiurile și tradițiile nu suntlăsate de izbeliște, cum este„Roaina”, obicei săsesc reîn-viat de copiii din comună.

„Avem bani alocați pentrutoate obiceiurile și tradițiiledin Cristian. Cristolovenii știucă în 23 iunie vom avea ma-ialul de Rusalii, care va avealoc pe stadionul Tineretului(cu formații din comună, corulbisericii și invitat de seamătaragotistul Dumitru Fărcaș).Apoi, la sfârșitul lui august,începutul lui septembrie avem«Drumul Pâinii», când sărbă-torim Zilele Cristianului,eveniment finanțat prin pro-gramul european Regio, iar în

decembrie sărbătorile de iar-nă, cu pomul de Crăciun, cândvor primi cadouri toți copiiidin Cristian. Suntem implicațiși în construirea bisericii ortodoxe de pe strada Mihai Eminescu, în 2013 alocând900.000 de lei pentru acoperiș.În 10 iulie se va sfinți lăcașul,care va avea hramul «Pogorâ-rea Duhului Sfânt», eveni-ment la care va fi prezent Mi-tropolitul Ardealului, iar pânăla finalizare se vor oficia sluj-be într-un altar provizoriuamenajat la subsol”, spuneDragoș Serafim.

Finanțări primesc și echi -pele de fotbal și rugby, echipade cercetași, cele trei formațiide dansuri populare, printrecare și Junii Cris tia nu lui, darși cercul de pictură pe sticlă,care activează la Bibliotecacomunală.

Dragoș Serafim se laudă cu eficiența adminstrației locale

Primarul Dragoș Serafimexplică și secretul reușitelorde la Cristian: „Am reușit săformăm o echipă bine în-chegată. Este vorba de apa-ratul format din funcționariiPrimăriei, majoritatea tinericu studii superioare, dar șide faptul că majoritateaconsilierilor locali au înțelescă după terminarea alege-rilor și depunerea jurămân-tului trebuie să lucrezepentru interesul cetățenilor

care i-a trimis să ia deciziipentru viitorul comunității.Apoi, nu în ultimul rând, afost deschiderea totală cătreinvestitori. La această oră pu-tem să ne lăudăm că avemfoarte mulți investitori de ta-lie mare la noi, care contri-buie cu fonduri importantela bugetul comunei: InaSchaeffler, Hutchinson, Du-vernbeack, Lustic, Lubrifin,Terwa, Rolem, Transberg,Neplant sau Amigo”.

Nu poți să construiești dacă nu ai o echipă bine închegată

În perioada septembrie2010 – iunie 2013, înjudeţul Brașov s-a des-fășurat programul de for-mare „Împreună împotrivadrogurilor”.

Programul a fost im ple -men tat de Instituția Pre fec -tului – Județul Brașov înparteneriat cu InspectoratulȘcolar al Județului Brașov,Centrul de Prevenire, Eva -luare și Consiliere AntidrogBrașov și Casa CorpuluiDidactic.

Prin conținutul său pro -gramul răspunde cerințelorStrategiei Naționale Anti-drog, încadrându-se în ca -

pi tolul prevenirea în școală,obiectivul specific „Dez -vol ta rea unor atitudini șipractici la nivelul întregiipopulaţii aflată într-o for-mă de învăţământ, prin in-termediul programelor şco-lare şi de petrecere a tim-pului liber, în scopul adop -tării unui stil de viaţã sănă-tos, fără tutun, alcool şidroguri”.

Obiectivul principal alprogramului a fost conso-lidarea reţelei locale de pre-venire a consumului desubstanţe stupefiante înmediul preuniversitar, prinformarea într-un decurs de

3 ani şcolari, a unui forma-tor – cadru didactic, specia-lizat într-o abordare corec-tă a problematicii con-sumului de droguri.

Prin educație și sensibi-lizare s-a urmărit preve-nirea consumului de dro-guri în școală, în familie șiîn comunitate. Astfel a fostspecializat un număr de121 de cadre didactice din109 unități școlare dinjudețul Brașov având cabeneficiari direcți 6.050 deelevi.

În urma proiectelor, careau luat naștere în cadrulacestui program, au fost

create activități de care aubeneficiat 4000 de elevi,600 de cadre didactice și1000 de părinți.

Programul a avut un im-pact pozitiv asupra ele vi -lor, fiind responsabilizațicu privire la dreptul de a seinforma și de a lua deciziisănătoase referitoare laconsumul de droguri, de acomunica cu profesorii lorsau cu specialiștii Cen tru -lui de Prevenire, Evaluareși Consiliere Antidrog Bra -șov, de a-și valorifica câtmai bine timpul liber prinimplicarea în activitățieducative.

Amplu program de prevenire a consumului de droguri

Ziarul Astra 3

S-a rezolvat problemaretrocedării MaternităţiiLitigiul dintre BisericaEvanghelică ConsorţiulApostolic şi Consiliul Ju-deţean, referitor la clădi-rea şi terenul de la Spita-lul de Obstetrică şi Gine-cologie din Braşov a luatsfârşit.

„În urma negocierilor pur-tate am reuşit să ajungem laun punct de vedere comun,care este în avantajul comu-nităţii. Reprezentanţii Bi-sericii au fost înţelegători şiau acceptat să ne vândă im-obilul la un preţ convenit deevaluatorii ambelor părţi.Mai mult, vreau să anunţ şifaptul că am ajuns la o înţe-legere şi în privinţa muzee-lor de Artă şi de Etnografie,unde vom plăti o chirie re-zonabilă, dar deocamdatădespre acest subiect nu potda cifre, pentru că nu amprimit o ofertă fermă dinparte Bisericii”, ne-a decla-rat Mihai Pascu, vicepreşe-dintele Consiliului JudeţeanBraşov.

Clădirea şi terenul Mater-nităţii au fost evaluate la3.385.277 euro, din care

1.670.300 euro clădirea, iar1.714.977 terenul. Banii vorfi achitaţi în nouă rate ega-le, pe perioada a nouă ani,la cursul euro/leu de la momentul semnării con-tractului.

Ratele vor fi achitate înce-pând din 2014. Conformofertei, valoarea ratelor va fi

actualizată înainte de a fi plă-tită cu rata inflaţiei.

Muzeele de Artă şiEtnografie, în chirie la Biserica Evanghelică

Negocierile cu BisericaEvanghelică în ceea ce pri-veşte plata chiriei de cătreConsiliul Judeţean pentru

Muzeele de Artăşi Etnografie auajuns la un con-sens, după ce,iniţial, bisericasolicitase plataretroactivă a chi-riei pe ultimii pa-tru ani, rezultândo sumă exorbi-tantă de 700.000de euro.

Vicepreşedinte-le CJ Braşov, Mi-hai Pascu, a preci-zat că s-a ajuns laun acord prin careinstituţiile de cul-tură să plăteascăchirie doar de anulacesta, iar suma săfie una modică,respectiv să acope-re valoarea impo-

zitului pe care Biserica îl plă-teşte pentru respectivele clă-diri, dar şi asigurarea obliga-torie. Totodată, cele douămuzee vor încheia un parte-neriat cu Biserica Evanghe-lică, astfel ca împreună săpoată derula unele eveni-mente culturale în aceste lo-caţii.

Consilierii judeţeni au vo-tat, în şedinţa de astăzi, aso-cierea cu Primăria Braşov învederea amenajării unui pa-saj peste ocolitoare, la inter-secţia acesteia cu Drumul ju-deţean 103, care face legătu-ra între Braşov şi Sânpetru.

La solicitarea consilieru-lui judeţean Mihai Veştea,

autoritatea judeţeană va alo-ca 100.000 de lei, din buge-tul pe acest an, pentru reali-zarea studiului de fezabili-tate şi a proiectului tehnicpentru această investiţie. In-tersecţia nu este dirijată prinsemafor şi nici nu a fostamenajat un sens giratoriu,astfel că traficul se desfăşoa-

ră cu dificultate la orele devârf şi s-au petrecut şi o se-rie de accidente, unele foar-te grave. „Este o zonă încare s-au petrecut numeroa-se accidente, iar un astfel depasaj se impune în contex-tul în care şi tronsonul II dinocolitoare este proiectat a sedubla, astfel că riscurile suntşi mai mari. Să facem aces-te documente, anul acesta,şi să prindem la finanţare cufonduri europene investiţia,din tranşa ce se alocă înce-pând de anul viitor”, a spusVeştea.

Totodată, în şedinţa de as-tăzi, Consiliul Judeţean Bra-şov a decis să aloce un mi-lion de lei municipalităţiibraşovene, din excedentulbugetar, pentru realizarealucrărilor de întreţinere şireparare a drumurilor publi-ce judeţene şi comunaleaflate în intravilanul muni-cipiului.

Consilierii jude-ţeni au aprobat cum-părarea clădirii şi aterenului aferent dela Complexul Spor-tiv Olimpia.

În contextul în careClubul Sportiv „Socie-tatea de Patinaj” estela un pas de faliment,Consiliul Judeţeanavea şanse reduse dea-şi recupera creanţade 9.819.681 de lei(era creditorul majori-tar) şi reprezintă 89%din preţul stabilit în ra-portul de evaluare decătre Contfin Liquidation (so-cietatea care se ocupă de in-solvenţa Clubului Sportiv„Societatea de Patinaj”.

În acest context, consilieriijudeţeni au aprobat achiziţio-narea bazei sportive Olimpia,la preţul de 11.090.900 lei,practic rămânând de plătit di-ferenţa de 1.271.218 lei, iar

ulterior va fi înscris în nume-le judeţului la Oficiul de Ca-dastru şi Publicitate.

Consiliul Judeţean Bra-şov a devenit membru aso-ciat la Clubul Sportiv „So-cietatea de Patinaj” prinHCJ 231/5.07.2005. Clubula intrat în insolvenţă în datade 21 aprilie 2011. Planul

de reorganizare şi strategiade vânzare a imobilului afost aprobată de AdunareaGenerală Extraordinară aAsociaţilor în 27 mai 2013.

Şi Primăria Braşov rămâ-ne parte în baza sportivă dela Olimpia, terenul fiind în-scris la Cadastru pe nume-le oraşului.

Consiliul Judeţean Braşov cumpărăcomplexul sportiv de la Olimpia

Ziarul Astra4

Pasaj peste ocolitoarea Brașovului,la intersecţia cu drumul spre Sânpetru

Centru de informareturistică pentru ariileprotejate în Casa Sfatului

Primul punct de informa-re turistică pentru ariile pro-tejate din judeţul Braşov s-adeschis, miercuri, în incintaMuzeului Judeţean de Isto-rie. Cei interesaţi au la dis-poziţie broşuri şi hărţi gra-tuite despre ariile protejatedin judeţul Braşov furnizatede către administratorii saucustozii acestora.

Zilnic, în incinta punctu-lui de informare va fi o per-soană timp de două-trei ore,în jurul prânzului, care vaoferi informaţii suplimenta-re turiştilor. De asemenea,cei care doresc să viziteze oarie protejată au la dispozi-ţie, pe lângă broşuri, şi hărţiîn limbile română, englezăşi germană”, a declarat co-ordonatoarea proiectului,Andra Croitoru.

Pe teritoriul judeţului Bra-şov sunt declarate 63 de arii

protejate: 12 monumente alenaturii, 15 rezervaţii natura-le, două arii speciale de pro-tecţie, două parcuri şi o zonăumedă. Marea majoritate aariilor protejate existente înjudeţul nostru sunt cuprinseîn situri „Natura 2000”, cucâteva excepţii de tip speo-logic, geologic şi paleonto-logic. Doar şase localităţi nuau pe teritoriul lor situri „Na-tura 2000”.

Există şapte localităţi a că-ror suprafaţă este în întregi-me declarată sit „Natura2000”: Buneşti, Cincu, Ji-bert, Lisa, Recea, Şoarş şiTicuş. Acest fapt genereazăpentru orice construcţie sauprogram de dezvoltare foar-te multe probleme în ceea cepriveşte avizarea, studiile deimpact, studiile de biodiver-sitate, costurile documenta-ţiilor şi timpii de aşteptare.

Aparatură de toppentru spitalelepublice din Brașov

Specialiştii de la ConsiliulJudeţean Braşov, împreu-nă cu managerii spitalelordin judeţ, au făcut o anali-ză referitoare la necesarulde aparatură pentru toatespitalele publice până lasfârşitul anului.

„Am reuşit să obţinem fon-duri de la Ministerul Sănă-tăţii, iar noi, ca administra-ţie judeţeană, trebuie să co-finanţăm 20% din sumelenecesare. Am căutat şi găsitresursele necesare pentru aasigura aceşti bani”, le-a

precizat vicepreşedinteleConsiliului Judeţean Bra-şov, Mihai Pascu, celor dinsala de plen.

„Am găsit împreună cuMinisterul Sănătăţii, o moda-litate prin care să achiziţio-năm echipamentele medica-

le necesare unităţilor medi-cale din judeţ. La fiecare uni-tate, experţii au întocmit lis-tele cu necesarul şi ni le-autrimis nouă. Până la sfârşitulacestui an vor asigura 80%din echipamentele solicitatede spitale, iar restul le vorachiziţiona anul următor”, adeclarat vicepreşedinteleConsiliului Judeţean, MihaiPascu. Singurul care nu va fidotat integral până la sfârşi-tul anului este Spitalul de Psi-hiatrie şi Neurologie, pentrucare necesarul despăşeşte bu-getul pe acest an.

Astfel, cu unanimitate devoturi, consilierii judeţeniau votat alocarea următoa-relor sume: 400.000 de leipentru Spitalul municipal„Dr. Aurel Tulbure” din Fă-găraş, 450.060 lei – Spita-lul de Neurologie şi Psihia-trie Braşov, 1.998.640 de lei– Spitalul Clinic Judeţeande Urgenţă, 652.080 lei –Spitalul Clinic de Copii,270.070 de lei – Spitalul deObstetrică şi Ginecologie şi126.670 de lei – Spitalul dePneumoftiziologie. Sumelede bani includ TVA.

În data de 3 iunie au fostpremiați cei mai buni elevidin Brașov în cadrul uneicompetiții, aflată la cea de adoua ediție, intitulată „Așiicunoașterii”. Au participat1.817 elevi români, maghiarişi germani (de la claseleI-IV), din 20 de şcoli dinmunicipiul Braşov și 13 şcolidin judeţ.

Este vorba despre un con -curs de cultură generală și deverificare a competențelordobândite. Organizatorul afost Școala nr. 2 „DiaconuCoresi”, prin profesorul Ele-na Tălpău, cu sprijinul Con -siliului Județean și al Pri mă -riei Brașov.

Coordonatorii concur su-lui au fost: din partea Inspec toratului Școlar: Mi-haela Zugravu, insp. înv.primar, Eugenia Crețoi,

insp. înv. primar, de la Şcoa-la Nr. 2 „Diaconu Coresi”Braşov – Elena Tălpău,Cristina Dîrstariu, MariaPopa, de la Şcoala Nr. 5Braşov – Mirela Captar, iarde la Şcoala Nr. 19 Braşov– Oana Antonescu.

Rezultatele au fost pemăsură:⋄ Premiul I (99 p-100 p) cl. I

– 148 elevi, (98 p-100 p),cl. I-IV – 90 elevi

⋄ Premiul II (97 p-98 p) cl.I, (95 p-97 p), cl. I-IV –194 elevi

⋄ Premiul III (95 p-96 p) cl.I, (90 p-94 p), cl. I-IV –335 elevi

⋄ Menţiuni (90 p-94 p) cl. I,(85 p-89 p), cl. I-IV – 386elevi

Și în acest an, ConsiliulJudețean Brașov a susținut

financiar acest eveniment.„Acest concurs este bine -venit pentru a scoate înevidență elitele Brașovului,însă dorim ca la ediția vii-toare să se extindă la nivelultuturor șco li lor din județ.Sunt convinsă că în fiecareșcoală avem cel puțin un«As al cunoașterii». Pentruca să nu se simtă dis cri mi -nați, fac apel la primari săplătească taxa de par ticipareși transportul pentru eleviidin mediul rural, în mod spe-cial, care chiar dacă estemodică, poate fi un handicapși un motiv de renunțare dea participa la acest con cursde masă și dorim, firesc, catoți să aibă șanse egale”, ade cla rat consilierul ju de țeanMariana Câju (foto dreapta).

„Sunt multe concursuri lacare participă elevii noștri.

Eu și echipa cu care am co-laborat am vrut un altfel deconcurs, diferit ca mod dedesfășurare, de realizare aîntrebărilor, de evaluare și de

recompensare. «Așii cunoaș-terii» este un concurs care îșidorește să-i obișnuiască peelevi cu atmosfera de exa -men, desfășurându-se sâm -

bă tă, într-o singură locație:Șc. Gimnazială nr. 2 dinBrașov.

Anul acesta a avut loc ceade-a doua ediție și am reușitsă aducem la un loc elevide clasele I-IV traducândsu biectele și în limba ma -ghia ră și germană. Con cur -sul acesta este diferit și pen-tru că oferă diplome, me -dalii și premii câș ti gă to ri-lor. Dacă anul trecut eleviide premiul I și învățătoriilor au beneficiat de o excur-sie gratuită la Bran, în acestan toți cei 148 de elevi aflațipe locul I și învățătorii lorau fost premiați cu o după-amiază de relaxare la loculde joacă «Zao Planet».Așteptăm și anul viitor câtmai mulți copii care să îșidorească să devină «Ași»”,a precizat și Elena Tălpău.

Ziarul Astra 5

Au fost premiați „Așii cunoașterii” din Brașov

Consilierii județeni vor să rezolve definitiv problema aparaturii din spitalele brașovene

O inițiativă care poateaduce un plus de valoareBrașovului vine din parteaconsilierului județean IonelFliundra (foto), preșe-dintele Comisiei pentruturism și servicii, protecțiamediului, probleme ecolo-gice și silvicultură a Con-siliului Județean Brașov.

În contextul în careBrașovul nu mai are o gră-dină dendrologică, Fliundrapropune amenajarea uneia laSânpetru, în zona arieiprotejate a Dealului Lempeș.

„La următoarea ședință deplen voi cere abilitarea co-misiei de mediu să realizezeun parteneriat între ConsiliulJudețean, Consiliul Local șiPrimăria Sânpetru, Facul-tatea de Silvicultură, AgențiaMetropolitană, Romsilva șiAgenția pentru ProtecțiaMediului și Aria protejatăpentru amenajarea unui parcdendrologic și înființareaunei grădini botanice. Facul-tatea de Silvicultură va aveaun rol major, aici existând ofăzănărie unde studenții facpractică. Cu ajutorul lor și alcelorlalți parteneri se va

putea ușor amenaja, pentruînceput, un parc dendrolo-gic”, a declarat Ionel Fliun-dra.

El spune că materialuldendrologic poate fi obținutatât cu ajutorul Romsilva, câtși cu ajutorul administrațiilorlocale cu care municipiulBrașov și Consiliul Județeansunt înfrățite. Mai mult,copiii vor putea desfășuralecții în natură, Fliundradorind să fie amenajată și ogospodărie țărănească, undecopiii să vadă „pe viu” cumarată păsările și animaleledomestice.

„În privința construirii uneigrădini botanice, vom facedemersuri pentru a obținefinanțarea necesară fie de laFondul de Mediu, fie fondurieuropene. Tot dumneavoa-stră, presa, ați relatat că aniitrecuți s-au dat bani de la Gu-vern pentru amenajarea dezone verzi în diverse comu-ne. Cred că nu se pune pro-blema de a aduce foarte multeargumente în ceea ce priveșteoportunitatea realizării unuiasemenea obiectiv la Brașov”,a mai precizat Fliundra.

Parc dendrologic și grădinăbotanică la Brașov!

Fiind ceferist şi chiar „şăf”de echipă curăţitor macara, înstaţia Braşov, Mihai Moisicunoştea inventarul unităţiica pe propria-i gospodărie,casă, moşie etc. În plus, sebucura de credit din parteacolegilor şi a pasagerilor caretreceau zilnic pe lângă el.

Cu toate acestea, Moisi adat-o pe hoţii, iar debutul înactivitatea infracţională afost... demontarea oglinziidin biroul de mişcare, pe careşi-a însuşit-o. Mai apoi, pre-vizionând că va fi cercetat, afăcut-o cioburi şi a aruncat-o în câmp! Din nişte vagoa-ne aflate în staţia Braşov,

„toarşul” Mihai Moisi a sus-tras vreo 2 foi de tablă şi 5bidoane goale! În sfârşit,dintr-un vagon staţionat totacolo a demontat 4 oglinzi,care n-au mai putut ajunge ladomiciliul său.

Un cetăţean braşoveanager, dar cam turnător, l-a ob-servat de pe peron şi,dându-şi seama că era vorbade un hoţ în uniformă de che-ferist, a anunţat miliţia gării.Mai departe, lucrurile au fostsimple de înţeles, prima in-stanţă „răsplătindu-l” pe făp-taş cu 7 luni închisoare, sen-tinţă rămasă definitivă, prinretragerea recursului.

Un hoţ în uniformă

O veste lapidară, în stil jur-nalistic, era dată cam pe la în-ceputul lunii iunie 1978: „Azi,de pe banda de montaj a ieşittractorul cu numărul de ordi-nul 600.000”. Evenimentul sesitua, preciza autorul textului,Z. Alexandru, în preajma ani-versării a 30 de ani de la „na-ţionalizarea principalelor mij-loace de producţie” şi, totoda-tă, a prilejuit un „dialog retros-pectiv” cu câţiva din veteraniiuzinei „Tractorul” din Braşov.Ei au scris, printr-o „muncă în-frăţită”, primele file ale fabri-caţiei de tractoare româneşti,iar momentul sărbătoresc s-atransformat într-un „bilanţier”.

Astfel, pe 26 decembrie1946, de pe banda de montaj,dacă se poate spune astfel pen-tru acele vremuri, a ieşit trac-torul „I.A.R.-22”. În 1947 se

fabricau cca. 270 de tractoare. În 1978 producţia planifica-

tă a atins nivelul de 68.500 trac-toare! Aceste ascensiuni canti-tative îşi aveau corespondentullor pe planul calităţii, al conti-nuei perfecţionări constructiveşi tehnologice a fabricaţiei detractoare. În cele peste 3 dece-nii de producţie, gama tractoa-relor realizate la Braşov se în-tindea pe un larg registru sen-timental: între 35-360 CP, ajun-gând în 1978 la aprox. 30 de ti-puri în peste 300 de variante.

Pentru meritele deosebite„în înfăptuirea politicii eco-nomice a partidului”, colec-tivul întreprinderii braşove-ne a fost distins în 1954 cu„Ordinul Muncii” clasa I, în1975 cu „Steaua Republicii”clasa I, iar în 1977 cu „Ordi-nul Muncii” clasa a II-a.

Tractorul „600.000”

1 iunie 1970 Ziaristul Ştefan Banaruface un fel de istorie a mari-lor uzine braşovene, de la na-ţionalizarea din 11 iunie1948 şi până în iunie 1978.

Astfel, la fabrica „Schiel”,ulterior „Hidromecanica”-Braşov îşi amintea unul dinveteranii de aici, Fr. Matyas,„rulmenţii se băteau cu cio-canul!” În ce unitate s-ar pu-tea fixa distanţa dintre timpulcând la „Schiel” se fabricau„complicatele” prese de uleişi deceniile din urmă în careau apărut turbosuflantele pen-tru motoare numărând multemii de cai-putere, sau trans-misiile hidraulice, subansam-ble-cheie înglobate în insta-laţii de foraj medaliate la târ-guri şi expoziţii internaţiona-le? „Piesele primului tractorromânesc – IAR-22 au fostturnate în aer liber – naramaistrul Aurel Păştină. Să-pam gropi în pământ în carepuneam formele şi repetamturnarea de nenumărate oripână reuşeam!” Puneţi astăzi,alături de „bătrânul” şi rudi-mentarul tractor IAR-22, ul-timele creaţii ale uzinei„Tractorul”, tractoarele de180 şi 360 CP, veritabile uzi-ne pe roţi, cu mii de reperefiecare şi veţi avea o imagi-ne a devenirii industriale a ju-deţului Braşov de-a lungul a30 de ani. La puţine zile de lanaţionalizare, întreprinderea

„Astra” a primit numele de„Steagul roşu”, nume-simbolde care avea să se lege primamare performanţă a „harnici-lor muncitori de aici: realiza-rea, în 1954, a primului auto-camion românesc –S.R.101”. Înainte de aceastădată, toate autobasculantelece circulau în România se im-portau pe bani grei. „Deatunci, întreprinderea a fabri-cat aproape 500.000 de auto-camioane în zeci de tipuri şivariante constructive, pe carele întâlneşti, nu doar în trans-porturile interne, ci şi pe mul-te şosele ale lumii.

Dar Braşovul nu însemnadoar construcţia de maşini,astfel, la Făgăraş, în Combi-natul chimic, s-au fabricat,pentru prima oară în ţară, înanii de după 1948, îngrăşă-minte de azot; aici s-au defi-nitivat tehnologiile de obţi-nere a „maselor plastice fe-nolformaldehidice”; aici s-aconstruit „prima staţie-pilotpentru fibre sintetice” dinRomânia. Alături de vecinaei de sub munţi, din OraşulVictoria – care la rându-i arealizat o „remarcabilă ope-ră de pionierat în producţiarăşinilor ureoformaldehidiceşi a schimbătorilor de ioni”– cetatea, chimiei din Făgă-raş a fost o veritabilă deschi-zătoare de drumuri în indus-tria chimică autohtonă.

Marile uzine braşovene la 30 de ani de la naţionalizare

7 iunie 1978

10 iunie 1970

Tractorul cu remorca încăr-cată până la refuz cu fânultransportat la „mica înţelege-re” între Aurică Petroi, tracto-rist, detaşat la C.A.P. Dăişoa-ra, şi localnicul Gheorghe Stan-ciu, nu avea să intre în curte,la începutul lunii iunie 1975.

„Gata îl descarc aici”, aspus grăbit tovarăşul Petroi,vrând să scape mai repede demarfă. Numai că, gândeaGheorghe Stanciu, dacă tot aplătit transportul, barem să-şifavă fânul în curte, aşa cum

dorea. A început disputa, trac-toristul a cedat, s-a urcat la vo-lan, gospodarul dăişorean s-aplasat în spatele remorcii casă indice drumul, şi cu un hu-ruit mare, tractorul Pietroiu-lui a pornit înapoi... surprin-zându-l neplăcut pe Gheor-ghe Stanciu, şi chiar strivin-du-l ca pe o grisină de însăşipoarta frumoasei sale case!Ceea ce, pentru Aurică Petrois-a numit ucidere din culpă,aducând autorului o pedeap-să penală de 2 ani închisoare.

Transport clandestin cu urmări tragice8 iunie 1975

În această anchetă realiza-tă de 4 ziarişti, D. Rujan, Şt.Popescu, I. Coman şi I.Al.Barbu, cititorul era invitat săobserve două imagini, con-trastul fiind izbitor: într-unamărfuri din abundenţă, încealaltă rafturi goale, ele ex-primând extremele în limi-tele cărora pendula în iunie1970 aprovizionarea pieţe-lor braşovene.

Astfel, Piaţa Centrală aBraşovului arăta în data de9 iunie ca un „adevărat fur-nicar”; în rafturile magazi-nelor aparţinând I.L.F., Aso-ciaţiei intercooperatiste Bra-şov şi I.A.S., sortimente delegume şi fructe din belşug.Alături, tarabele rezervateproducătorilor individualierau, de asemenea, încărca-te. Fără putinţă de tăgadă,nici gospodina cea mai pre-tenţioasă n-ar fi putut găsinod în papură.

Într-un an, 1970, vitregitde marile inundaţii, abun-denţa de produse demons-tra „vitalitatea ogoarelornoastre, întreţinută de hăr-nicia lucrătorilor din agri-cultură şi capacitatea resur-

selor existente de a asigurao aprovizionare normală apopulaţiei”.

În schimb, în Piaţa demiercuri reporterii au avutghinionul să dea de nişte raf-turi goale, după cum se vedeşi în fotografie. Gestionarulunităţii I.L.F. nr. 23, TraianŞovar arunca vina pe condu-cerea depozitului central,care-l neglija, „onorându-i

comenzile la întâmplare”.Cei de la depozit îl suspec-tau de nepricepere şi lipsăde simţ comercial!

În Piaţa Traian, vizitatoruln-avea de ce să stea preamult. Devenită prin jocul în-tâmplării piaţă a cerealelor,producătorul individual ocam ocolea, aceasta fiind si-tuată cum nu se poate mai...nepotrivit. Pentru îndrepta-rea lucrurilor era necesară„conjugarea eforturilor, atâtde către întreprinderile an-gajate direct în comerţul cuproduse agroalimentare câtşi organele de resort aparţi-nând Consiliului popularmunicipal şi Direcţiei co-merciale judeţene”.

La ora dimineţii, prin pieţele Braşovului

2 iunie 1978

În Parcul Central din ora-şul Stalin, actualmente Par-cul Titulescu, a fost amena-jat în 1960 un frumos bazinpentru păstrăvi. Pe lângăodihna plăcută ce o oferea

acest colţ verde al oraşuluinostru, cetăţenii şi copiii ur-măreau cu mare interes înapa limpede a bazinului via-ţa păstrăvilor, peşti ai râuri-lor de munte.

Bazin pentru păstrăvi în Parcul Central

10 iunie 1960

Este vorba despre cartie-rul „Valea Cetăţii” sau „Ră-cădău” unde în primăvara lui1970 apăruse prima macara,preciza Ion Ciutacu. În iunie1970, celor dintâi blocuri delocuinţe dinaceastă Valea Cetăţii, carese anunţa unnou şi mo-dern cartier alBraşovului, lis-a semnat în-săşi recepţia. Două adresedeocamdată: blocurile A12Ccu 40 de apartamente şiA14A cu 20 de apartamen-te. Le vor fi urmat apoi alteadrese gen: A14C, A12A,A16A, A16C, C1.

În 1970, 160 de apartamen-te îşi vor fi primit noii loca-tari. Aici, în Răcădău, se va ri-dica un orăşel cu peste 5.000

de apartamente într-o primăfază, „în soluţii constructivecu imitaţii de şarpante, finisa-je de terasit, balcoane de cur-bură ş.a. (risipă de fantezie, pecare o dorim mereu mai pre-

zentă în activitatea tovarăşilorde la Proiect Braşov”

Aici, reporterul Ciutacu i-a întâlnit pe mozaicarul Ro-mulus Teodorescu, un omcare a lucrat la locuinţele dintoate cartierele noi ale Braşo-vului, pe dulgherul Andrei Ia-cob, care declara: „în 8 iunieam împlinit 30 de ani de cândsunt pe şantierele trustului”.

Adrese în cel mai tânăr cartier al Braşovului

10 iunie 1980

Iulian Cătălui

Ziarele Braşovului de altădatăBrașovul s-a impus drept capitală economică, socială și multiculturală în urmă cu mulți ani

Ziarul Astra6

Brassói Lapok 1970

Brassói Lapok 1928

În luna mai a anului 1910,s-au înregistrat următoareledate referitoare la circulaţiastrăinilor prin Braşov: un afri-can, 203 austrieci, un belgian,8 bulgari, 5 englezi, 6 francezi,3 greci, 43 germani, 2 elveţieni,9 italieni, un macedonean, 2olandezi, 298 români, un rus,11 sârbi, un suedez, 4 turci şi860 unguri. Dintre aceştia, 6

au locuit la Hotelul „Calulalb”, 245 la Hotelul „Central”,402 la Hotelul „Continental”,43 la Hotelul „Coroana”, 454la Hotelul „Europa”, 109 laHotelul „Grand”, 26 la „Mie-lul alb”, 7 la „Vila Kertsch”, 9la „Metropol”, 9 la „Predeal”iar restul în case private.

Deşteptarea, nr.21, 27 mai/9 iunie 1910, p.4

În anul 1368 Braşovul ob-ţine „dreptul de etapă” – celmai important drept comer-cial medieval, în virtutea că-ruia toţi negustorii străinierau obligaţi să-şi desfacămărfurile în piaţă.

Privilegiul dat de VlaicuVodă, confirmă de fapt ve-chile libertăţi acordate bra-şovenilor încă de primii Ba-sarabi. După un obicei ge-neral, medieval, târgul bra-şovean coincidea cu hramulcatedralei, când o mare mul-ţime venea în pelerinaj.

În toate cazurile iarmaroa-cele erau bâlciuri, numite şi„nedei” sau „chirvaiuri”.

Din anul 1556, Braşovul aprimit dreptul la un nou târganual. Acest nou iarmaroc seţinea la Rusalii (joia verde).În piaţa mare din jurul CaseiSfatului se vindeau cărţi lai-

ce, se improvizau spectaco-le şi se ţinea o paradă spon-tană a portului popular şi almodei din mai multe colţuriale Europei. „Aici la Braşovse adună toate popoarele caîntr-o hală comună de măr-furi şi se găsesc întotdeaunaturci, greci, moldoveni,munteni, secui şi alte ne a -muri”, scria în 1567 italianulGiovanandrea Gromo.

Braşovul şi-a păstrat loculde întâlnire a mai multor na-ţionalităţi şi în secolul tre-cut. Johann Michael Salzerscria în anul 1860: „Hurui-tul căruţelor greu încărcate,animaţia şi agitaţia de pestrăzi, mai ales într-o zi deiarmaroc, aminteşte pulsulde la Târgul din Lipsca.

Conglomeratul popoare-lor din est şi vest îl întâlneştiînsă greu în altă parte atât de

variat ca aici. Saşi şi ger-mani în frac francez, secuişi maghiari în cioarecii lorstrâmţi, boieri români cu gă-teală turcească, armeni încojoace, turci şi greci în por-tul lor pestriţ, ciobani ro-mâni cu căciulile lor lungi,evrei în caftan şi haine lungi,ţigani cu părul fluturat învânt ... se îmbulzesc claiepeste grămadă şi atrag aten-ţia asupra lor prin portul di-ferit, precum şi prin trăsătu-rile feţei lor.”

În zilele de târg, în PiaţaSfatului se agitau mulţi sal-timbanci, ursari, iar între casese întindea o frânghie pentruechilibrişti. În Braşov, celmai văratic şi cel mai frumosloc de plimbări era „DealulStrăjii” (Cetăţuia).

Dinainte de 1848, în fie-care duminică şi la sărbători

se ţinea aici, un fel de bâlcila care lua parte toată popu-laţia oraşului. Vedeai aicimic, mare, tânăr, bătrân,slujbaş, comerciant, indus-triaş, student, hamal, femei,fete, şi copii.

În curând îşi făceau apari-ţia vreo 50 de băieţi, flăcăiromâni, cu covrigi cu sareînşiraţi câte 100 pe beţelungi, iar alţii cu coşuri cucovrigi foarte buni şi gustoşi.Erau făcuţi din unt şi laptecurat şi erau atât de fragezi.Unii cumpărau câte un coşîntreg şi aruncau covrigi înpublic în toate părţile, alţiicumpărau câte 20-30 bucăţi,astfel că într-o oră nu maigăseai un covrig.

Binder, Pavel. Vechilebâlciuri şi serbările popula-re, în Astra, nr.4, 1971, p.15

Circulaţia străinilor în Braşov Bâlciuri la Braşov

Săptămâna copilului la Braşov

În urmă cu 9 ani, în 1919,după preluarea unei tipogra-fii mai vechi din Braşov,s-au pus bazele unei afacerinoi în România şi a luat fi-inţă primul institut cartogra-fic din ţară.

Institutul Cartografic„Unirea”, sub o conducereadecvată, s-a dezvoltat încei 9 ani şi se mută într-unsediu nou, aşezat pe o su-prafaţă de 1200 mp, pe str.Lungă nr.20.

Atelierele sunt împărţite pecele trei nivele ale unei clă-diri noi şi utilate cu maşinimoderne. La parter este si-tuată moderna maşină de ti-părit prin litografiere, careimprimă simultan în două cu-lori, un utilaj de bronzuire, oghilotină rapidă care execu-tă 46 de tăieturi pe minut şialte utilaje de tipărit. La eta-jul unu lucrează desenatoriişi cartografii, ei scrijelesc înpiatră, zinc şi cauciuc. Re-

cent a fost terminată cea maiprecisă hartă a României, lascara de 1:500000, care secompară cu hărţile institutu-lui cartografic Freytag&Brendt din Viena.

La tipografia de la etajuldoi sunt tipărite mai multeziare, iar depozitul de hâr-tie este la etajul trei. Pe lân-gă acestea Institutul deţineşi atelier de legătorie şi deambalaje. În curte se găsescbirouri elegante, iar spre

stradă este bogatul magazinde papetărie.

Institutul se află sub con-ducerea profesorului Con-stantin Teodorescu şi cei doifii ai lui, la rândul lor specia-lişti, iar partea comercialăeste condusă de directorulBodor Vilmos.

Brassóban dolgozik az or-szág egyetlen modern térké-pészeti intézete.

Brassói Lapok, an 34,nr.130, 11 iunie 1928, p.13

Modernul Institut Cartografic din Braşov este unic în ţară

Mihaela LUPU

Duminică, în salamare a PalatuluiCulturii (Reduta) aavut loc concertulinaugural al forma-ţiei de muzică po-pulară maghiară aFilarmonicii „Ghe-orghe Dima”. Pu-blicul a aşteptat cumare interes aceas-tă iniţiativă şi l-a răsplătitprin ropote de aplauze,chiar dacă din greşeală co-şul cu flori nu a ajuns latimp pe scenă.

Aprecieri deosebite îi re-vin regizorului spectacolu-lui, Junger Tibor, şi violo-nistului Filarmonicii LovászBéla. La reuşita evenimen-tului au contribuit şi inter-preţii Gábor Teréz, InczeJózsef, Hanke Kata, Tincu

Magda, Sebestyén János éuKovács Kató. Articolul lau-dă iniţitiva şi accentueazăimportanţa cultivării valo-rilor tradiţionale, dar aduceşi critică unui moment dinspectacol când au fost inter-pretate melodii comercialefără valoare artistică.

MAG Péter. Virágcsokorhelyett.

Brassói Lapok, an 2,nr. 22, 4 iunie 1970, p.6

În loc de buchet de flori

Dintre unităţile industria-le din Făgăraş, cel mai multa fost afectată de inundaţiiFabrica de Cărămidă. Timpde 12 zile, între 14 – 26 maia fost inundată de două ori.Apa a acoperit utilajele, ma-şinile, cuptoarele de ardereşi uscare, locuinţele din cur-tea fabricii.

Nivelul apei a fost de 1-1,5 m. După retragerea apeia fost nevoie de înlăturareaa 2000 de tone de mâl. Pagu-bele evaluate au fost în va-loare de 4,5 milioane de lei.Datorită muncii şi curajuluimuncitorilor din noaptea in-undaţiei, au reuşit printr-undig improvizat pătrundereaapei la cuptoare timp de 10ore, timp în care au stins fo-cul şi le-au răcit, astfel evi-

tând explozia lor. Dintre ceicare au muncit zi şi noapteîn condiţii grele, pentru a rea-duce fabrica pe linia de pro-ducţie, sunt menţionaţi: Con-stantin Filc, Nicolae Dumi-tru, Constantin Tînjală, Ger-gely György, Nicolae Buşe,Alexandru Ceapă, AndreiCîrstea, Balogh Péter sub în-drumarea lui Viorel Sica şiGheorghe Rădoi.

În 6 iunie deja funcţionacuptorul Hoffman şi cupto-rul de tip Zig-zag. Funcţio-nare fabricii la capacitatemaximă este prevăzută pen-tru sfârşitul lunii iunie.

Fogaras. Újra termel a té-glagyár.

Brassói Lapok, an 2,nr. 23, 11 iunie 1970, p.4

Fabrica de cărămidă şi-a reînceput producţia

Terenul Braşovia va figazda unui eveniment spor-tivi inedit în 17 iunie. Re-numiţii boxeri francezi, Da-vid şi Riond, respectivKöppel şi Müller din Ger-mania se vor confrunta înfaţa publicului braşovean.Ei au primit invitaţii dinmai multe oraşe din ţară,dar în afara Bucureştiului

au acceptat să susţină me-ciuri doar la Braşov. Parti-dele de box sunt o premie-ră pentru braşoveni şi austrânit interesul lumii spor-tive din ţară.

Nagy nemzetközi box-mérkőzés lesz Brassóban.

Brassói Lapok, an 34,nr. 132, 14 iunie 1928, p.7

Partidă de box cu sportivi străini la Braşov

Inundaţiile din primăvaraanului 1970 au afectat 19 lo-calităţi din judeţul Braşov.Au fost inundate 943 de case,10 unităţi de producţie şi 23000 ha de teren agricol. DarOltul, Homorodul şi Vulcă-niţa au mai ieşit din matcă şiîn anii precedenţi.

Ce e de făcut pentru a evitaaceste catastrofe? Întrebarea afost adresată lui TemistocleTheodorescu, inginer şef Di-recţia de Organizare Teritoria-lă şi Gospodărirea Apelor.

După opinia dânsului sin-gura soluţie viabilă este con-ceperea unui sistem de digui-re şi drenaj adecvat. Şi pentrujudeţul Braşov trebuie întoc-mit un program de apărare îm-potriva inundaţiilor. Lucrăriîn judeţ există, au fost con-struite diguri pe Olt între lo-

calităţile Sânpetru şi Racoşude Jos. Dar mai sunt necesarelucrări în zona unde se varsăRâul Negru în Olt. Trebuiesciniţiate lucrări de modificarea cursurilor râurilor şi de cu-răţare a albiilor.

În ţinutul Ţării Bârsei suntexecutate lucrări care asigurăprotecţia la inundaţii pe o su-prafaţa de 12 000 ha, iar înŢara Făgăraşului pentru11000 ha. Aici este necesarăo extindere a acestor lucrăripentru 30000 ha. Pe lângăacestea se impune şi colabo-rarea cu judeţele învecinatepentru a obţine un plan comunde prevenire a pagubelor pro-duse de inundaţii.

MADARAS Lázár. Hogy avíz ne pusztítson többé.

Brassói Lapok, an 2, nr. 23, 11 iunie 1970, p.4

Pentru prevenirea inundaţiilor

DINU Eva

DINU Eva

Societatea „Principele Mir-cea” filiala Braşov, condusăde Margareta Bleahu, a orga-nizat în 31 mai 1931, prima zide Rusalii, o festivitate dedi-cată copiilor. Pe locul din faţaliceului „Meşotă” (azi corpulT al Universităţii) au pornitspre defilare elevii şcolilor dinoraş, urmaţi de care alegoriceîmpodobite cu flori şi steaguri,care înfăţişau basmele copilă-riei „Albă ca Zăpada”, „Scu-fiţa roşie”, „Harap Alb” ori

alte teme precum: „Primăva-ra”, „Mama adevărată” sau„Ţara mea”. Toată demons-traţia s-a desfăşurat din Bule-vardul Ferdinand (azi B-dulEroilor), prin strada Carol,Piaţa Libertăţii, sfârşind custrada Voievodul Mihai. Dupăterminarea defilării la „CerculMilitar”, copiilor li s-au servitprăjituri din partea societăţiiorganizatoare.

Şcoala şi familia, nr.2,iunie 1931, p.23-24

Ziarul Astra 7

Având în față imaginea de azi aPieții Unirii și răscolind puțindocumentele acoperite de colbulignoranței și al necunoașterii,încercăm să prezentăm, pescurt, imaginea de altădată aacestei așezări străvechi, carepână la 1944 se numea PiațaPrundului și apoi Piața Unirii.

Piața Prundului își trage numelede la prundișul adus de apelecare cugeau de la Pietrile luiSolomon și formau prundiș înaceastă piață, sediul central alfostului sat Șchei, unde, pe vre-mea când apele care coborau dela Pietrele lui Solomon nu erauacoperite și adunau mereu alu -viuni și mai ales prundișul pie-tros care i-a fixat toponimul„Prund”.

Documentele veacului alXV-lea, confirmă ca locuitori aipieții între anii 1488-1519 Fu -ga rasch (Făgărășan?), pe dască-lul Stoian, Dalboi, Bratha (Bra-tu) negustorii Costea Furcă, Ioan,Cătană, Oancea. La 1535 CosteaFurcă și Bian. În 1581-1582Șoan, Stan Călcătare, Stan Popa(preot). În 1555-1558 popa Do-bre, popa Bratu, negustorii VladȘetrarul, Petre Pitiș, Găină, PanăFurcă, Vâlcul, Stan Stinghe ș.a.La 1562 e con sem na tă aici și casapreotului (Des popen Haus), Bra-tul Popa, Stan Stinghe.

În veacul al XVII-lea locuiau„la Prund”: Popa Staicu (1697),Maruloaie Dârstarul, DimitriePeligrad, Stan Șetrarul, StancaMunteanului, Făinăbună, PetruPitiș, Toica Linte, Mihail, fiulpreotului (Mihaille, PfaffenSohn). Maruloaie Darstarul,Dimitro Peligrad, Ștefan Duca,Maula Comșoaie, Barbu Du mi -trașcu, văduva lui Velican –cunoscute personalități ale tim-pului.

La 1674 în actele oficialenumele pieții este în limba ro-mână „La Prund”. La „moarade ulei” aflăm pe Radu Carne-grasă, Radu Tempea, Savu Mă-celar, Stoica Sibian, Pricu,Labeș.

În secolul al XVIII-lea aflămpe Preoteasa Paraschiva, VăsaiGrid, Ion Grid, Costantin Pos -tăvarul. În „străduța de la vale”găsim pe Dobrița Dușoiu, iar „înstrada de după biserică” (Die neb-stgass hinter der Kirchen) pe Dra-gomir, Goia, Pregul (la 1527),Gândac, Surdilă, Crăciun, Buri-lă (la 1590), Gheorghe Vătaf,Papistașul, Petru Popa,protopopul Costantin, Garlan,Bărbuță, Popa Stoica (1701 „laromâni” – Bay den Wallachen),Coliban, Turcul, Taurul (în 1611).În strada din jos de biserică (Dieneder Gase bey der Kirchen)Marușca și Stanca, Barbul Turculși Ion Raiosul (1511). În străduțaPrundului, la 1715 locuia popaStaicu, preoteasa Tempe, Ilie

Tempe, Petre Herț. Lângă și dinsus de biserica românească, în1689, numeroasele prăvălii, con-curate de is torica moară din Prundcon fir mă o densitate mare apopulației în această zonă.

Martori, până nu de mult încăîn viață, aminteau de prăvălia detextile „a lui Roland”, apoi celedouă măcelării ale epitropuluiSterie Stinghe. Cea mai vecheclădire din piață este Casa Barac(Piața Unirii nr. 3), ridicată înstilul tradițional al Şcheiului, cuevidente elemente de stil brân co -venesc, prezentă în stampelevechi alături de celebra moară.Aici a locuit o vreme si protopo-pul dr. Vasile Saftu. Deasupra in-trării de la pivniţă, pe grinda desus, sunt gravate iniţialele lui„H(agi) M(ihai) V(ilara), 1763”(probabil anul unei renovări),ceea ce confirmă apartenenţa eiacestui cunoscut negustor dinveacul al XVIII-lea.

Casa păstrează numele cunos-cutului poet iluminist al Ardea-lului, Ioan Barac (1776-1848),editorul primului periodic bra șo -vean („Foaia Duminicii” – 1837),traducătorul lui Shake speare, al„Halimei” și din 1803 „dascălmai mare, care știința filo -soficească deplin au să vâr și t-o”la școala din Şchei. După moar-tea sa, aici a locuit fiul său, pro-topopul Iosif Barac, apoi proto-popul Vasile Saftu, iar după 1844devine circă sanitară, pentru cadin 1967 să devină sediu albibliotecii și arhivei istorice dinȘcheii Brașovului.

În piață, pe locul unde acum seaflă un chioșc, până nu de mult otonetă de înghețată și de ziare, pevremuri se afla o moară de ulei,care în 1859 a ars și când proprie-tarul a vrut să o refacă, bisericas-a opus pe motiv că apa moriiproduce mari mizerii și chiargheață, împiedicând pe creștinisă vină la biserică.

Pentru a-și realiza scopul, bi-serica cumpără moara în anul1886, demolând la l897 coșul șiapoi toată moara, încât pe la 1910se mai vedeau doar bucăți de fierdin resturile morii.

În mijlocul pieții la 1813 s-afăcut o măcelărie a „veciniilor”,cunoscută sub numele de „LaRoată”, dar la 1925, pentru a selărgi piața, aceasta a fost des fiin -țată.

Lângă ea se afla troița căpita-nului Ilie Birt din anul 1738 (pecare am prezentat-o în numărultrecut). A fost reparată în 1780,iar în 1935 a fost „restaurată”pictura, greșindu-se inscripțiile,întru cât restauratorul nu cu noș teaalfabetul chirilic. Aici se fă cea pevremuri slujba Învierii și sfințireaApei Mari la Bobotează și prinanii 1910 se făcea aici și paradămilitară. Astăzi se face doar sluj-ba Învierii, iar parada militară seface de ziua Armatei.

În anul 1939 s-a ridicat aicide către Reuniunea femeilor ro-mâne statuia soldatului român,în memoria eroilor din PrimulRăzboi Mondial. Se mai păs trea -ză încă inscripția refăcută recent,căci cea originală a fostdevastată cu câțiva ani în urmă,având următorul text: „Re cu noș -tință dezrobitorilor de neam. Ri-dicată de Reuniunea FemeilorRomâne din Brașov – Șchei, cuajutorul Primăriei orașului.1939”.

Piața s-a mărit substanțialdupă ce Valea Tocilelor (careaducea apa de la Pietrele lui So-lomon) a fost acoperită, des fiin -țându-se și podul de peste ea,înlesnind astfel târgoveților să-șiexpună produsele lor (mai alesstuparii). Pentru a se evita aglo -me rația și producerea de mi zerie,dar și pentru a nu deranja servi-ciul religios, s-au stabilit ca zilede târg miercurea și sâmbăta,pentru ca din 1960 să se sta bi -lească piața doar pe tăpșanuldintre străzile Băilor și FântânaRoșie. De curând s-a creat unadevărat compromis în chi zân -du-se un spațiu, zis „piață”, pestrada Băilor.

Venind de pe strada Băilor șiintrând în Piața Prundului, pedreapta există un șir de case co-chete. Odată era aici casa epi-tropului Sterie Stinghe, tatăl cu-noscutului istoric dr. Sterie Stin-

ghe, devenită o măcelărie afraților Ardeleanu. Din curtealui Stinghe intrai în cârciuma lui,unde trecătorii veneau la un„rachiu de Vașarei” (Târgu Se -cuiesc) sau la un vinișor. La sub-sol erau alte camere, unde se în-tâlneau la un pahar de vin saubere „inteligența”, adică pro -fesori și fucționari. În locul ca-sei lui Stinghe, la nr. 17 s-aadaptat un magazin de carne, cași la nr. 18 (azi aprozar și ali-mentară). Urma prăvălia de tex-tile a lui Boland (Krothmar), de-venită magazin universal(alimentară) și la etaj Magazinde textile – tricotaje, astăzi res-taurantul „Casa Românească”.În 1935, negustorul Arsenie Ba-dea a ridicat aici în locul uneicârciumi „infecte” („La trei pă-duchi”), o casă mare cu câr ciu -mă și sală mare pentru nunți șibotezuri, transformată apoi înalimentara „Unirea” și azi res-taurantul amintit.

Lânga ea era brutăria Jellinek,în casă cu etaj (lipită de alimen-tară), cumpărată de tinichigiulRocker, unde locuia și pro fe so -rul de latină, Nicolae Pilțea, de laliceu. În 1959, pentru a se ușuracirculația autobuzelor, o parte dincasa lui Rocker și gră di na dinspatele ei, aparținând avocatuluiConstantin Moga au fostdesființate. Construindu-se după1970 cladirea nouă a alimentareiUnirea, casa veche a fostdemolată complet, spațiul fiindafectat aceluiași restaurant.

Peste drum, la nr.12 era restau-rantul cu popicărie „Finta”,devenit „Moșoiu”, după numelepoprietarului, doctorul bră nean debun renume Moșoiu (mort înGermania cu câțiva ani în urmă).De curând pe locul restaurantului(demolat) s-a instaurat o carman-gerie, reclădindu-se o bună partedin spațiu. Mai sus (la nr.11) estecasa fostului director al școlilorprimare de băieți Ștefan Popovici,iar în casa din colț locuia maistrultâmplar Iancu Coliban. Pestedrum, în casa care dă în PiațaPrundului este casa fostului epi-trop Dumitru Lupan, tatăl pro fe -

so rului șagunist cu același nume,care a realizat muzeul de științelenaturii de la Șaguna. Lângă el, lanr.8 locuia institutorul NicolaeStoicovici, care preda și muzicala școlile pri mare.

Tot în Piața Unirii, prima casă(la nr.9) era pe vremuri o băcă-nie a lui Teodor Simion, pe careînainte o avea vânzătorul de cărțiIon N. Navrea. Urma magazinullui Pelioniss (care își făcuse șidouă mori, dar a dat faliment),casa devenind băcănie a lui Sta-delmuller. Tot aici era pe la 1890frizeria lui Schmidt, vestit înȘchei pentru felul în care știa săscoată dinți și măsele bolnave.(Azi poștă, oficiul 4 și farmaciepe locul fostei librării). În parteacealaltă, peste drum de strada IlieBirt, în colț (la nr.5) era casa zi-darului antreprenor Ioan Leucă,unde până în 1957 era Miliția, iarprin 1900 una din cele douăfarmacii ale Șcheilor, a lui Gheor -ghe Popișor, azi un mic ma ga zinalimentar.

Într-o monografie a Bra șo vu -lui (Philippi , p. 48) se afirmă căla 1872 în Piața Prundului era ceadintâi farmacie a Șcheiului, deșise știe că în veacul al XVI-lea înCiocrac era o oficină în care afost tratat căpitanul Preda Buzes-cu al lui Mihai Viteazul, dupăluptele din Valea Teleajenului.În aceeași casă din PiațaPrundului a fost un oficiu poștal.În celălalt colț, care deschide stra-da Vasile Saftu era prăvălia luiDumitru Muntean, devenităproprietate a lui Con stan tinBucșa. După ce a fost folosită camagazin pentru le gu me și fructeși frizerie, astăzi fiind magazinde chimicale și brutărie. Alăturilocuiau părinții preotului IoanPrișcu, al cărui tată era măcelar,curtea devenind o adevărată mă-celărie. Până atunci vitele se tă-iau doar în Ciocrac, (azi stradaC-tin Lacea).

Cea mai impozantă clădire estePalatul Bisericii (Piața Uniriinr. 1), construită după pla nu rilearhi tec tului Gh. Dușoiu, pe lo culunde a fost casa Cepescu, de mo -lată în 1929. Între per so na litățilecare au locuit aici men țio nămfamilia de artiști Vasile Ga vri lescu(1910-1999) arhitect și Zoica n.Lăzărescu (1913-1977), artistplastic. Născut la Bu curești, Va-sile Ga vri lescu, după ce absolvăcursurile li ceu lui „Ioan Meșotă”din Brașov în 1928 și studiile uni-versitare la Academia de Arhi tec -tură din București, se căsătoreștecu Zoica, (născută tot la Bu cu -rești), se sta bi lește cu soția laBrașov, adu cându-și o deo sebităcon tri bu ție în domeniu arhitecto-

nic: proiectează casa Bredău dincartierul I.A R. în stil neoromâ-nesc, apoi casa Gavrilescu pe str.Dobrogeanu Gherea, biserica dinBu dila, a proiectat strada In de pen -denței din cartierul Tractorul și acontribuit la sistematizareacartierului Bartolomeu, cât și laridicarea teatrului din Brașov, capreședinte de șantier. Soția sa adeschis mai multe expoziții depictură la Brașov, după ce expu-sese la Salonul Oficial de Pic turădin București, participă la Brașovcu tablouri la numeroaseexpoziții, conduce cercul de artăplastică de la Uzina Tractorul, iarfiica lor dr. Valentina Ga vri lescu,locuind în aceeași casă, fiindprofessor de desen, a de ve nit șiea artist plastic, organizând în2003 la Muzeul de Artă dinBrașov o expoziție retro spectivăîn memoria mamei sale.

Din dreptul casei începe zidulde împrejmuire a cimitirului Bi-sericii Sf. Nicolae, care încă maipăstrează urmele unor icoanepictate, de care își mai aduc amin-te bătrânii. Azi se mai păstreazăcâteva icoane refăcute recent.

Vizavi se afla grădina negus-torului de pe vremuri Duca, cupivnița mare și boltită și cu came-re boltite. Într-una din camere semai păstrează o inscripţie petavan cu mențiunea că a fost clă-dită de Nicolae Duca la anul1699. Casa a aparținut fraţilorCiurculeț, ca şi casa din Prund,fiind cumpărată și aceasta de Bi-serica Sf. Nicolae la 1824 pentrua fi folosită ca școală, comple-mentară celei din curtea bi se ri cii,înființându-se aici și primagrădiniță „froebeliană”, având în-tre educatoare pe AugustaGlodariu, fiica profesorului șa gu -nist Vasile Glodariu și pe cum -nata istoricului Nicolae Iorga,Ecaterina Bogdan. Între anii1910-1915, trei clase diviziona-re ale Şcolii primare îşi ţineau cur-surile aici.

Am prezentat cititorilor noștridoar sumar câteva mărturii alePieței Prundului de altădată, ve -nind în întâmpinarea ne mul țu mi -rilor cauzate de im po si bi li ta teaaccesului civilizat al turiștilorveniți la Brașov pentru a vizitabiserica și școala românească –mo numente de mult re cu nos cu teinternațional și clasate în rândulcelor mai importante vestigii aleculturii și spiritualității ro mâ nești.S-a anulat definitiv posibilitateajunilor de a poposi în Piața Prun-dului, în văzul tuturor, în Dumi-nica Tomii pentru a se încolonapentru alaiul săr bă to resc sprecetatea bra șo vea nă.

Pr. prof. dr. Vasile Oltean

Așteptăm sugestiile Dumneavoastră la sediul Agenției de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov,str. Apullum nr. 3, tel. 0268/470.505, fax: 0268/470.504sau la adresa de e-mail: contact@addjb.ro

Ziarul Astra8

Istoria Pieței Unirii