ARHEOLOGIA ECLEZIASTIC¤â€ MEDIEVAL¤â€ £N BAZINUL 4 Cuvinte cheie: Transilvania, colonizarea s¤’seasc¤’,

  • View
    0

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of ARHEOLOGIA ECLEZIASTIC¤â€ MEDIEVAL¤â€ £N BAZINUL 4 Cuvinte...

  • UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

    FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIO-UMANE

    ARHEOLOGIA ECLEZIASTICĂ MEDIEVALĂ ÎN

    BAZINUL HÂRTIBACIULUI (SECOLELE XIII-XIV)

    Rezumat al tezei de doctorat

    Coordonator științific:

    Prof. univ. dr. Zeno Karl PINTER

    Doctorand:

    Ioan-Cosmin IGNAT

    SIBIU, 2013

  • 2

    CUPRINS

    Abstract…3

    Introducere…5

    I. Metodologie și terminologie…7

    I.1. Metodologie…7

    I.2. Terminologie…8

    I.2.1. Arhitectura romanică…8

    I.2.2. Arhitectura gotică…13

    I.2.3. Necropolă și cimitir…17

    I.3. Delimitări cronologice…18

    I.4. Delimitări geografice…20

    II. Izvoare. Istoricul cercetărilor…25

    II.1. Izvoare…25

    II.2. Istoricul cercetărilor…26

    III. Contextul istoric și politic…37

    III.1. Contextul politic în Europa Centrală…38

    III.1.1. Europa, biserica şi comunitatea…42

    III.1.2. Premise ale mișcărilor de populație în secolele XII-XIII…44

    III.2. Colonizarea germană în sudul Transilvaniei…46

    III.2.1.Așezarea coloniștilor germani în bazinul Hârtibaciului…60

    III.2.2. Organizarea politico-religioasă a coloniştilor…62

    III.2.3. Rolul greavilor…67

    III.2.4. Viața economică…70

    III.3. Elemente de demografie…73

    III.3.1. Situația în Europa…74

    III.3.2. Situația din Transilvania…76

    III.3.3. Însemnătatea năvălirii tătare de la 1241…91

  • 3

    IV. Arhitectură ecleziastică medievală romanică în bazinul Hârtibaciului…96

    IV.1. Biserică și constructori…96

    IV.2. Referiri cu privire la hramul bisericilor…99

    IV.3. Planimetria bisericilor…102

    IV.4. Dimensiuni şi volumetrie…106

    IV.5. Elemente arhitectonice romanice cu funcție decorativă…112

    IV.5.1. Influența șantierului cistercian de la Cârța asupra construcțiilor din bazinul

    Hârtibaciului…114

    IV.5.2. Decorația bisericilor din bazinul Hârtibaciului…122

    V. Arheologia ecleziastică medievală în bazinul Hârtibaciului…125

    V.1. Cercetări arheologice la monumentele ecleziastice din bazinul Hârtibaciului…125

    V.2. Cimitire aparținând bisericilor…132

    V.2.1. Legătura între localitate și biserică…133

    V.2.2. Spațiul funerar…134

    V.2.3. Curtea bisericii…134

    VI. Repertoriul bisericilor din bazinul Hârtibaciului…138

    Concluzii…163

    Scurt glosar de termeni…166

    Abrevieri bibliografice…178

    Bibliografie…179

    Planșe…187

    Hărți…187

    Fotografii…189

    Elemente decorative…207

    Planuri…210

    Schițe…219

    „Cercetări realizate în cadrul proiectului POSDRU/ CPP107/DMI1.5/S/76851 cofinanţat din

    Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

    Umane 2007-2013”

  • 4

    Cuvinte cheie: Transilvania, colonizarea săsească, stil romanic, stil gotic, biserici

    fortificate, cistercieni, demografie, planimetria și volumetria bisericilor.

    Colonizarea germană în sudul Transilvaniei a însemnat, începând cu secolul al XII-

    lea un imbold imens dat acestei zone din punct de vedere economic și religios, în special.

    Am ales să vorbesc despre situația particulară a bazinului Hârtibaciului întrucât această

    zonă a reprezentat un spațiu unde s-au așezat primii coloniști și unde s-au construit primele

    bazilici romanice, multe dintre ele rămânând, din punct de vedere planimetric și

    arhitectural, neschimbate. Bineînțeles că moda vremurilor trecute au impus modificări ori

    adăugiri la aceste monumente însă, cele mai multe păstrează farmecul timpurilor și

    stilurilor în care au fost construite.

    Regiunea Hârtibaciului, traversată de râul care poartă același nume, a fost una

    izolată, fapt care poate fi constatat și în zilele noastre. Aceasta, în ciuda faptului că se află

    în vecinătatea unui oraș important, Sibiu. Cu o economie axată preponderent pe producția

    agrară, localitățile din această zonă au reușit, surprinzător, să se înfrumusețeze cu

    monumente de arhitectură splendide și, chiar mai mult, atunci când situația a necesitat, să

    le fortifice cu ziduri puternice care să apere membrii comunităților.

    Lucrarea de față și-a propus să adune la un loc informațiile referitoare la bisericile

    sașilor din bazinul Hârtibaciului și să aducă contribuții noi la cunoașterea istoriei acestora.

    Există într-adevăr multe referiri, în special în istoriografia germană, la aceste monumente,

    însă majoritatea abordează fenomenul bisericilor fortificate din sudul Transilvaniei per

    ansamblu, fără a analiza strict această zonă.

    Apoi, unul din țelurile mele a fost să arăt lacunele cercetării arheologice din

    Transilvania, ai căror reprezentanți s-au ocupat prea puțin de aceste monumente. Îmi

    exprim pe acestă cale convingerea că o atentă studiere din punct de vedere arheologic a

    acestora coroborată cu analize stilistice și arhitecturale ar compensa, întrucâtva, lipsa

    referirilor documentare pentru perioada de început a colonizării germane în acestă zonă,

    dar, mai ales, ar aduce informații foarte valoroase despre faza inițială de construcție a

    bisericilor.

    Partea cea mai importantă a lucrării aduce în discuție aspecte legate de biserică și

    constructori precum și de legătura dintre hramul bisericilor și orientarea acestora. Nu

  • 5

    lipsesc nici informații legate de dimensiuni și volumetrie, foarte importante în stabilirea

    unor date aproximative cu privire la numărul membrilor comunităților care au folosit

    bisericile.

    Am încercat să adun, de asemenea, toate datele referitoare la cercetările arheologice

    desfășurate în această zonă. Deși puține, acestea ajută la conturarea unei imagini care

    reflectă stadiul inițial al costrucției monumentelor dar și modificările suferite ulterior de

    acestea ca urmare a necesităților apărute din diverse motive: creșterea demografică ori

    luptele pentru apărarea comunităților. Bisericile s-au bucurat de atenția istoricilor care au

    facut cercetări minuțioase în zonă, însă, de cele mai multe ori investigațiile arheologice au

    lipsit. Unul dintre obiectivele acestei lucrări este chiar tragerea unui semnal de alarmă cu

    privire la acest aspect. Cercetările arheologice sunt, în viziunea mea, extrem de importante

    pentru că pot scoate la lumină rămășițe palpabile ale unor etape de construcție diferite de

    monumentele pe care noi le vedem astăzi. Multe dintre analizele istoricilor simpli ori ale

    istoricilor de artă se bazează, lăsând la o parte partea documentară (extrem de sărăcăcioasă

    pentru faza de început a construirii bisericilor), pe analogii care, cred, nu prezintă

    întotdeauna o garanție indubitabilă pentru o cercetare care se dorește exactă.

    Dar viitoarea, sper, cercetare arheologică trebuie să pornească de la niște analize

    minuțioase privitoare la amplasamentul geografic, istoria comunității, stil arhitectonic,

    măsurători preliminare etc. Cred că această lucrare poate să ofere o parte din informațiile

    necesare demarării unei cercetări de natură arheologică. Aceste cercetări se impun cu

    prisosință mai ales că în ultima perioadă, din fericire, mai multe monumente beneficiază de

    lucrări de renovare. Am constatat că, spre deosebire de anii trecuți, unele biserici au

    acoperișuri noi, altele sunt în plin proces de restaurare, iar altele își așteaptă rândul. Acest

    proces poate fi completat de munca arheologilor care, cu siguranță, ar rescrie istoria

    acestor monumente.

    Pentru elaborarea acestei teze de doctorat a fost necesară o intensă muncă de teren,

    materializată prin vizite la bisericile avute în atenție dar și consultarea unor documente și

    lucrări de specialitate. Vizitele au depășit, cum îmi place să cred, elementul specific unui

    turist și au constat în măsurători ale unor monumente, fotografii de ansamblu și de detaliu

    precum și o observare atentă a elementelor constitutive care ar fi putut proveni din etape

    mai vechi de construcție. De asemenea, am avut în vedere analiza terenului înconjurător

    bisericii și, în special, a cimitirului aferent, unde a fost cazul.

  • 6

    Lucrarea conține, de asemenea, și un mic repertoriu al tuturor localităților din bazinul

    Hârtibaciului. Stabilirea „granițelor” acestui teritoriu a provocat, adesea, dispute

    istoriografice. Am încercat să țin cont de argumentele evocate de fiecare dintre părți în

    conturarea propriei opinii. Detaliile legate de acest aspect pot fi consultate în teză. Totuși

    amintesc că nu am considerat oportună, spre exemplu, includerea localității Șelimbăr în

    arealul adus în discuție.

    Complexitatea lucrării poate să fi generat, în mod inevitabil, și unele lipsuri pe care