1

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM "ION MINCU" BUCUREŞTI

ŞCOALA DE STUDII AVANSATE

TEZA DE DOCTORAT Rezumat

Titlu:

Arhitectura contemporana in Yemen experienta personala in definirea

relatiei traditie si prospectare tehnologica

Indrumator Prof. Dr.arh. RADU TANASOIU

Arhitect doctorand

FAISAL AHMED SAEED AWDHA

Bucuresti, 2010

2

Cuprins

Introducere……………………………………………………………………………………06 Generalitati……………………………………………………………………………………08

A. Partea I…………………………………………………………………………………….13

Arhitectura traditionala………………………………………………………13

A. Captiolul I ………………………………………………………………………………......15

Orasul sana,a…………………………………………………………………………...15 1. Structura urbana a orasului Sana,a……………………………………..16

2. Spatii urbane caracteristice orasului Sana,a………………………...17

Orasul Shibam Hadramout……………………………………………………...19 1. Structura urbana a orasului Shibam din Hadramawt……………19

A. Capitol II …………………………………………………………………………………….24

Functinalitatea din arhitectura traditionala…………………………...24

1. Functiunea caselor din Sana,a………………………………………………….24

2. Functiunea caselor din Shibam Hadramowt ……………………………28

A. Capitol III …………………………………………………………………………………….31

Caracteristicile si specificul arhitecturii traditionale Yemenite…………………………………………………………………………………………31

1. Realizarea intimitati………………………………………………………………….31

2. Al Dewan şi( Al Mafrag) in Sana,a sau Almruah în Hadramout……31

3. Expresia organică a elementelor arhitecturale………………………......32

4. Contrastul dintre spaţiile închise şi deschise……………………………..32

5. Expresia architecturala a elementelor structurale……………………..32

6. Orientarea ……………………………………………………………………………….33

7. Orientarea către interior (Curte interioara) ………………………………35

8. Integrarea spatile……………………………………………………………………..35

9. Decoratii ………………………………………………………………………………….35

10. Solutii climatice………………………………………………………………………36

11. Construcţia cu mai multe etaje (clădirea de altitudine) ……………36

3

12. Formaţiunile estetice ……………………………………………………………..36

13. Armonia în compoziţia architecturala……………………………………..36

A. Capitol IV ……………………………………………………………………………………37

Elementele arhitecturale şi decorative……………………………….37

1. Elementele arhitecturale……………………………………………………………37

• Golurile si ferestrele………………………………………………………....38

• Tipuri de ferestrelor in Sana,a…………………………………………..41

• Tipuri de ferestrelor in Shibam[ Hadramowt] …………………..43

2. Elementele decorative……………………………………………………………….46

• Principiile elementelor decorative…………………………………...46

• Clasificarea decoratiilor…………………………………………………...47

A. Capitol V………………………………………………………………………………….53

PosibilităŃile tehnice in arhitectura tradiŃionala…………………53

1. Constructi de pamant in Shibam( Haramowt ) …………………….53 2. Constructi de piatra din Sana.a……………………………………....59

• Metode constructive……………………………………………………..59 • Avantajul pietrelor………………………………………………………..60 • Dezavantajul pietrelor…………………………………………………..60 • Clasificarea pietrelor……………………………………………………..61 • Instrumente si unelte folosite la prelucrarea pietrelor…...64

3. Materialele traditionale………………………………………………………….65 4. Metoda de fabricarea a vitraliu ( Qamaria )……………………………..70

Vizunea estetica si artistica……………………………………………….72 Concluzia……………………………………………………………………………74

B.Partea II…………………………………………………………………………………75

Arhitectura contemporana……………………………………………….75

B.Captiolul I……………………………………………………………………………………..77

4

Factorii care influenteza relatia dintre arhitectura contemporana si traditie ………………………………………………………….77

1. Factorii interna………………………………………………………………….77 • Criza intelictoale……………………………………………………………77

• Starea invatamantului deficitara……………………………………89

• Lipsa de constientizare arhitecturale si sociala……………….81

• Deficiente in practicarea sistemului legislative……………….82

• Lipsa industriei………………………………………………………………82

2. Factorii externa…………………………………………………………………..83 • globalizarea……………………………………………………………………83 • modernizmul…………………………………………………………………84

B. Captiolul II ……………………………………………………………………………………88

Problemele in modul de abordare a traditiei in arhitectura contemporana Yemenita………………………………………………………......88

1. Conceptul tradional si patrimonial ………………………………..........88 2. Problemele in mod de abordare a traditie………………………………...89

• Lipsa intimidate……………………………………………………………..90

• Problemele utilizarii formale ale arcadelor si ferestrelor…93

• Problemele utilizarii elementele decorative…………………….95

• Problemele utilizarii posibilitati tehnice traditionale……….97

B. Captiolul III ……………………………………………………………………………………98

Problemele in modul de abordare a posibilitatilor tehnologie moderne……………………………………………………….............................................98

Problemele estetice si vizuale ………………………………………………….103

Concluzia……………………………………………………………………………………105

C.Partea III………………………………………………………………………………….106

Arhitectura post-traditionala…………………………………………….106

C. Captiolul I ……………………………………………………………………………………106

Tendinte in abordarea traditiiei…………………………………………………….106 1. Tendinte post-moderna…………………………………………………..106

5

2. Tendinte Araba……………………………………………………………….110

C. Captiolul II……………………………………………………………………………………….112

Puncte de vedere personal privind :……………………………………………112 1. Relatia dintre arhitectura contemporan si traditia…………..112

2. Conceptie dualism contemporana si traditia……………………113

3. Traditia………………………………………………………………………….114

4. Tehnologia moderna………………………………………………………116

5. Tehnologia traditionala…………………………………………………..117

C. Captiolul III………………………………………………………………………………………119

Analiza unor proiecte din arhitectura internationala…………………..119

1. Proiectul moschie de president, Ali Abdullah Saleh din

Sana,a…………………………………………………………………………….119

2. Proiectul banca nationala din Sana,a………………………………..122 3. Proiectul Biblioteca din Alexandrea ( Eighpt ) …………………123

4. Proiectul Institutul Lumii Arabe din Paris………………………..127

C. Captiolul IV…………………………………………………………………….........................133

Analiza unor proiecte din experienta personala………………………….133

1. Proiectul Moschia President, Ali Abdullah Saleh din Sana,a.133

2. Proiectul Centru Commercial si Administrative al Companiei

Nationale de Ciment din Sana,a……………………………………………138

3. Proiectul Muzeului de Monede din Sana,a…………………………143

4. Proiectul Institutul tehnic din Aden………………………………….148

5. Proiecte de locuinte (Tip apartamente si tip vila ) …………….150

Cateva ganduri in incheiare………………………………………………………….158 Concluzie……………………………………………………………………………………….158 Propuneri si recomandari…………………………………………………………….159

Lista proiectelor importante din experientapersonala………………..160 Note de final…………………………………………………………………………………..185 Bibliografie…………………………………………………………………………………….192

6

Introducere

“Modernizarea pe care noi o dorim nu înseamnǎ respingerea sau ruperea de patrimoniu, ci renovarea şi renaşterea tradiŃiei pânǎ ajungem sǎ o ridicǎm la nivelul numit de noi “contemporan”, Ńinând pasul cu progresele înregistrate la nivel global.” (Al Gabri) In secolul in care traim observam ca toate transformarile majore sociale, culturale, tehnologice, estetice duc la confruntarea cu fenomenul de nastere a unei noi civilizatii, total diferita de tot ce cunoastem pana in prezent. Civilizatia in care inovatiile si creativitatea stiintifica au uimit omul, ne fac sa credem ca traim intr-o epoca diferita de epocile anterioare. Pot spune ca este o noua era a indrumarii sprituale condusa de noi forte. Aceste forte sunt de fapt: tehnologia, cultura, economia si factorul social In cazul arhitecturii se observa ca manifestarile cele mai proeminente ale acestei renasteri culturale sunt de fapt parte a unei mari si importante aspecte ce explica istoria natiunilor si identitatea lor. De altfel in ea sa reflecta calatoria socieatatii de-a lungul secolelor si modul in care individul si societatea s-au modificat in functie de aceste miscari. In cazul arhitecturii yemenite contemporane ,afectata in special de

transformarile culturale si globale se confrunta cu provocari importante impuse de

natura transformarilor in toate arile politice, cultrale, economice si sociale din

perspectiva arhitecturala.

Ca urmare a acestor modificari in aspectul arhitectural contemporan au aparut

mai multe proiecte importante in Yemen. Multe dintre acestea sunt confuze si

nedefinite tocmai din cauza modului de abordare al tehnologiei moderne in raport cu

traditia si istoria Yemenului.

Influneta acestor schimbari a aparut foarte clar in arhitectura contemporana,

osciland intre traditie si modernism, fara sa aiba o forma arhitecturala definita.

Obiectivele de cercetare ale acestui doctorat sunt:

Definirea relatii dintre arhitectura contemporan si traditia , bazate pe

urmatoarele conceptia :

- Evidentierea partii integrate dintre arhitectura contemporana si traditie. Pentru realizarea unei conexiuni este necesara o relatie intre conceptele

complementare si nu intr-o viziune antagonista in prezent.

- Viziunea limitata si ingusta a traditiei este principala cauza de practicare gresita in folosirea traditiei in arhitectura contemporana.

- Folosirea tehnologiei moderne in ilustratea traditiei este echivalenta cu reinoirea si intoarcerea traditionalului in favoarea refolosirii in

arhitectura contemporana

Acestea sunt obiectivele principale, dar pe langa ele, mai exista si obiectivele

secundare, si anume:

- Infiintarea unei scoli de arhitectura - Incercarea de a demonstra rolul creativitatii si inovatiei in valorificarea

patrimoniului.

- Punerea in lumina a celor mai mari probleme in arhitectura contemporana si solutionarea lor.

- Demonstrarea rolului tehnologiei in arhitectura traiditionale. Pentru a defini aceste obiective am studiat urmatoarele subiecte;

7

GeneralitǎŃi Yemen, oficial Republicǎ Yemen, este o Ńarǎ în Orientul Mijlociu şituatǎ în Peninsula Arabǎ, sud – estul Aşiei. Cu o populaŃie de circǎ douǎzeci de milioane, Yemen este mǎrginitǎ de Arabia Sauditǎ la nord , Marea Roşie la vest, Marea Arabǎ şi Golful Aden la sud şi Oman la est.

Istorie Studiile geologice au demonstrat cǎ aici au existat condiŃii propice pentru o dezvoltare a comunitǎŃilor umane încǎ din cele mai vechi timpuri (cu 10.000 ani i.e.n ) .

115 î.Hr.). -650 î.Hr.) şi Sabaean (750-isǎ ) dateazǎ de la Minaean (1200Istoria Yemenului( scr Sabaean reprezentau una dintre cele mai vechi naŃiuni de arabi puri care au trăit în Yemen. Săpăturile arheologice de Ia Or au scos la lumină dovezi ale existenŃei lor cu douăzeci şi cinci de secole înainte de Hristos. CivilizaŃia lor era înfloritoare şi dominaŃia lor s-a manifestat timp de unsprezece secole î.Hr.

Republicǎ Yemen a fost stabilita pe 22 mai 1990, când Yemenul pro-occidental şi Republicǎ Araba Yemen au fuzionat, dupa 300 de ani de separare , pentru a forma o noua naŃiune. Sărăcia şi declinul sovietic s-a făcut. simŃit în partea de sud şi a fost un stimulet major pentru fuziune. Noul preşedinte, Ali Abdullah Saleh, a fost ales de către parlamentele ambelor Ńări. ( 9 )

Clima

Depresiunile de coastǎ au parte de vreme caldǎ şi secetoasǎ. Spre interiorul regiunilor muntoase vremea este mai rǎcoroasǎ şi mai umedǎ, în special în munŃii în care precipitaŃiile ating 100 cm în perioada martie-septembrie. In interior, temperaturile de varǎ depǎşesc 50°C. La Aden media este de 25°C în ianuarie şi 35°C în iulie, cantitatea totalǎ de precipitaŃii fiind de 2,3 cm pe an. Cifrele pentru Sanaa sunt 14°C, 21°C şi 50 cm.

Teritoriul Yemen poate fi împǎrŃit în patru regiuni în mod natural: • Fîşia joasǎ – Tihama - este o zonǎ aridǎ semideşerticǎ, în lungul coastei Mǎrii Roşii; are o

clima fierbinte şi umedǎ, cu temperaturi care adesea ating 50 grade celsius. • A doua regiune este îndepǎrtatǎ de la mare, muntoasǎ, şi are un climat blând. • Regiunea înaltǎ atinge între 2200-3000 m deasupra nivelului mǎrii şi este situatǎ la

estul munŃilor, are un sol format din rocǎ vulcanicǎ. • Mult mai departe în est este prezent un lanŃ jos de munŃi ce separǎ regiunea în alta de deşert,

care se aflǎ la poalele munŃilor, unde se întind regiunile Hadramout, Jawf şi Marib. (13)

8

A. Partea I

Arhitectura tradiŃionalǎ Arhitectura traditionala din Yemen este bogata in modele de arhitectura , care variaza de la o zona la alta .Materialele de baza care se folosesc in constructii sint locale (piatra, lutul , lemnul);iar datorita calificarii meseriasilor yemeniti in prelucrarea lor a rezultat o arhitectura unica,intr-o strinsa relatie cu mediul inconjurator rezolvind variatiile de mediu si sociale . Arhitectura traditionala , delimitata de zone geografice , de conditile naturale si culturale

foarte variate din yemen , este diferita de la un loc la altul. Tehnologia folosita in arhitectura

din zona precum si materialele si metodele de tehnologie utilizate fac diferenta in forma de

arhitectura . Dar numitorul lor comun este ca acestea sint primitive , existind de la inceputul

civilizatiei omului apoi au evoluat cu acesta dupa multe erori si incercari pina au ajuns la

forma actuala.

Bazele arhitecturii in yemen este derivata din originalitatia mediului ,din comunitatea

yemenita cu traditile si obiceiurile sale proprii.Rezultatul este o cultura arhitecturala

constienta de procesul de interactiune al omului cu mediul inconjurator iar acest lucru se

reflecta in toate artele si in special in arhitectura . Această parte se va concentra pe studiul arhitecturii tradiŃionale în Yemen, axându-se pe cele mai importante caracteristici ale acesteia din punct de vedere architectural şi tehnic îndeosebi în oraşul Shibam, Hadramout şi Sana’a care are un caracter distinctiv şi unic, fiind cel mai rǎspândit în Yemen.

A. Capitolul I:

Oraşul Sana’a

Orasul Sanaa (sau San'a) este învǎluit în legenda. Se spune astfel cǎ Sem, fiul cel mare al biblicului Noe, a vǎzut, stând la poalele Muntelui Aibau, o pasǎre care purta în cioc o crenguŃǎ

pentru a-şi face cuib. A întrezǎrit în acest fapt un semn de la Dumnezeu şi a urmǎrit pasǎrea care

a lǎsat crenguŃa sǎ cada undeva, în apropierea muntelui Jebel Nugum, înalt de 2892 metri. ( 20 )

Hotǎrât sǎ se stabileascǎ aici, Sem şi-a construit o casa în jurul cǎreia s-a ridicat aşezarea, având

iniŃial numele lui, numitǎ în secolul I Azel şi în cele din urmǎ San'a.

1. Structura urbanǎ a oraşului Sanaa

Vechiul oraş Sanaa, mǎrginit la est şi la vest de doi versanti, protejat de cadrul natural, are ca principale repere citadela şi palatul, acestea fiind repere pǎstrate din perioada anticǎ. Se află în apropierea versantului vestic, pe o zona fertilǎ, favorabilǎ agriculturii, cele mai bune terenuri fiind consacrate mai târziu grǎdinilor publice. (27 ) Extinderea s-a fǎcut în etape, în prima etapǎ de extindere a oraşului Sanaa realizându-se pânǎ la cursul de apǎ Saila. ( 28 ) Amplasamentul era foarte valoros din punct de vedere strategic, având în componenŃǎ protecŃie naturalǎ la est şi vest (munŃi şi curs de apă) şi fortificaŃii care constituiau o protecŃie artificialǎ destul de puternicǎ. Ca urmare, aici a continuat sǎ se dezvolte activitatea comercialǎ,

9

apǎrând numeroase pieŃe sezoniere sau sǎptǎmânale, care la rândul lor au generat necesitatea construirii de hanuri De asemenea, s-au construit moschee, grǎdini, bǎi publice şi pieŃe. Incet încet, fortficaŃiile şi-au pierdut rolul şi orasul s-a extins extra muros, tot spre partea de vest, înglobând unele aşezǎri suburbane (de exemplu, cartierul evreiesc, care iniŃial fusese un sat în care se stabiliserǎ evreii alungaŃi din regiune). Inglobarea satului evreiesc sub formǎ de cartier al oraşului Sanaa a avut loc în jurul anului 1679. Cartierul poartǎ şi astǎzi numele de cartier evreiesc, iar locuinŃele de aici sunt diferite de casele turn din zona veche a oraşului Sanaa. (31) - SpaŃii urbane caracteristice oraşului Sanaa

1. Grǎdina sau spaŃiul natural verde 2. PiaŃa sau spaŃiul civic (Saraha) 3. Drumul sau spaŃiul de circulaŃie 4. LocuinŃe sau spaŃiul construit 5. Dotǎrile de apǎrare – ziduri şi porŃi

2. Orasul istoric al Shibam Haramout

Oraşul Shibam este un oraş dinstictiv situat pe un platou stâncos în mijlocul unei vǎi Wadi Hadramout, construit pe ruinele oraşului vechi Shibam, care îi conferǎ un aspect ca de castel impunǎtor din depǎrtare, înconjurat cu un zid de apǎrare şi o şingurǎ poartǎ, cum a fost menŃionatǎ ultima datǎ în 1909. Oraşul este construit în stil vechi, aşa cǎ strǎzile sunt foarte înguste şi rǎsucite, cu case din pǎmânt, aproape egale în înǎlŃime, Oraşul este alcǎtuit din aproape 500 de case, de câte 8 etaje sau mai mult. Oraşul Shibam are o vechime de 600 de ani, denumit şi ‘’oraşul cu primele zgârâie-nori din lume’’ sau Manhattan din deşert, inclus în cele ‘’100 de minuni ale lumii’’. UNESCO a pus Shibam-ul pe lista sa de Patrimoniu al Omului şi în 1984, a anunŃat o companie internaŃionalǎ pentru a-l proteja. Shibam-ul este cel mai frumos oraş yemenit dupa Old Sana’a.

- Structura urbana a orasului Shibam ( Hadramout ) Faima oraşului Shibam se datoreazǎ arhitecturii sale distincte. Casele în Shibam sunt fǎcute din cǎrǎmizi din pǎmânt nears, aproximativ 500 dintre acestea sunt case ‘’turn’’, formate din 5-11 etaje, la fiecǎre etaj având una sau douǎ apartamente Shibam este unul dintre cele mai vechi şi cele mai bune exemple de planificare urbanǎ, bazat pe principiul de construcŃie pe verticalǎ. In scopul de a proteja clǎdirile de ploaie şi eroziune, faŃadele sunt des vopsite şi trebuie sǎ fie menŃinute şi frecvent renovate de locuitorii ei. Structura de cartier era prezentǎ în toate oraşele mari din Hadramawa. Fiecare cartier se dezvoltǎ ca o entitate organicǎ, având legi proprii de guvernare şi de apǎrare a intereselor. In Tarim, spre exemplu, cartierele erau administrate de un conducǎtor ales. Fiecare cartier avea de asemenea şi un conducǎtor spiritual. Cartierul era cunoscut datoritǎ disputelor pentru limitele teritoriale, precum şi din cauza altor conflicte. ( 39 ) Zidul oraşului Shibam era de asemenea construit din argilǎ nearsǎ şi era prevǎzut cu turnuri de strajǎ la colŃuri. Spre deosebire de Sanaa, oraşul Shibam dispunea de o singură poartǎ de acces. ( 42 )

10

A. Capitolul II:

FuncŃionalitatea din arhitectura tradiŃionalǎ

Ce poate vedea cǎ majoritatea caselor din oraşul vechi, sunt caracterizate printr-o multitudine de etaje. Fiecare etaj are un specific funcŃional, aceasta are legǎturi cu situaŃia socialǎ, culturalǎ, religioasǎ, de mediu din Yemen, care au jucat un rol important în metoda funcŃionalǎ, după cum urmează 1. FuncŃiunea caselor din Sana’a.

• Parterul: Parterul este caracterizat de pereŃii exteriori lipsiŃi de ferestre, de dimensiuni mari, putem vedea ferestre mici care se numesc (Al Shagus) care se afla în partea de sus a pereŃilor exteriori, aproape de tavan, cu rol de apǎrare. Sunt dedicate în general depozitǎrii lemnelor de foc, a animalelor crescute în casǎ, a morii pentru mǎcinat cereale.

• Etajul I: Este de fapt un mezanin, o continuare a parterului, un etaj de înǎlŃime micǎ, care are acelaşi rol de depozitare a cerealelor, a obiectelor de uz casnic. Aceste depozite de cereale sunt compartimentate în bazine în care se depozitează diferite tipuri de cereale pentru a avea provizii. Aceste depozite de cereale au gǎuri (ferestre mici) în pereŃi pentru o mai bunǎ ventilare şi pentru o mai bunǎ iluminare.

• Etajul II: Etajul II, denumit şi AL MAKSURA (apartament) este format dintr-o salǎ în centru, care este folositǎ ca loc de luat masa. Cu deschidere cǎtre aceastǎ salǎ sunt şi dormitoarele membrilor familei. Încǎ o camerǎ denumitǎ DEYWAN este folositǎ ca o camerǎ de zi şi de primirea a oaspeŃilor. Tot în acestǎ salǎ se aflǎ şi intrarea în baie şi bucǎtǎrie. Lângǎ bucǎtǎrie se aflǎ amplasat un orificiu din care se poate ridica apa din puŃul de la parter pânǎ la etaj.

• Etajul III: Acest etaj este denumit tot AL MAKSURA şi are aceleaşi caracteristici funcŃionale şi folosinŃă ca şi etajul II. Aceste apartamente (AL MAKSURA) sunt separate cu o uşǎ principalǎ de la intrare din scarǎ pentru a asigura o cǎt mai bunǎ intimitate. Atunci când unul din membrii familei se cǎsǎtoreşte (băiatul) i se oferǎ acest compartiment pentru a-şi întemeia o familie. In cazul în care casa este formatǎ din 5 etaje, etajul 4 este identic cu etajul 3. Cǎnd sunt numai 4 etaje, la etajul 4 se construieşte numai o cameră şi o baie, iar restul se foloseşte pe post de terasǎ. Peste camerǎ şi baie se mai construieşte un MANTHAR (cu vedere panoramicǎ). Acest MANTHAR este folosit de obicei de tatǎl familiei pentru primirea oaspeŃilor şi este înfrumuseŃat cu decoraŃii în interior. Pe faŃadele exterioare sunt prezente ferestre mari. 2. FuncŃiunea caselor din Shibam ( Hadramout).

Casele din oraşul Shibam sunt realizate integral din lut, cu o tehnicǎ de construcŃie specificǎ Yemenului. Planurile sunt în general rectangulare, ca şi cele ale caselor din alte oraşe din Hadramout şi din Yemen. ( 45 ) Casele din oraşul Shibam sunt caracterizate de şimplitatea care se reflectǎ în utilizarea materialelor de construcŃii locale (cum ar fi lutul) asociate cu multǎ tehnicǎ şi armonie esteticǎ.

11

Aşa cum a fost de asemenea asociatǎ cu simplitate şi multǎ cunoaştere a naturii, cu experienŃa în construcŃie, inginerie în dezvoltarea de noi modele pentru a asigura elemente destinate sǎ asigure nevoile legate de mediu şi condiŃii climatice, obiceiuri şi tradiŃii sociale. ( 46 ) Casele din Shibam sunt speciale faŃǎ de alte zone din punct de vedere al sistemului funcŃional, studiului faŃadelor, estetica lor şi materialelor de construcŃii. (47 )

• La parter: Parterul, de obicei, nu este locuibil. El conŃine o intrare îngustǎ care conduce la un vestibul mic numit Al DEHA cu deschiderea cǎtre stradǎ. Restul spaŃiului de la parter este astfel: depozitarea lemnelor de foc, a furajelor pentru animale, produselor alimentare, a cerealelor, grajduri pentru animale, bucǎtǎria şi casa scǎrilor. ( 48 )

• Etajul unu: Etajul unul este similar cu cel de la parter din punct de vedere funcŃional, utilizarea acestor douǎ etaje nefiind folositǎ pentru locuinŃă din cauza motivelor menŃionate mai sus. Acest model nu se aplicǎ la toate casele din Hadramout. ( 49 )

• Etajul doi şi trei: La aceste etaje se aflǎ camerele de primire pentru oaspeŃi şi desfǎşurarea activitǎŃilor sociale pentru bǎrbaŃi din punct de vedere al obiceiurilor şi tradiŃiilor. Aceste camere au un caracter distinctiv faŃǎ de restul camerelor prin decoraŃii interiore şi stâlpi din lemn sculptaŃi în mijlocul camerei, cu rol de sprijin al tavanului. ( 50 )

In interiorul acestor camere se gǎsesc şi alte camere de depozitare (numite AL MABARED) a unor obiecte, colecŃii, covoare, etc. ( 51 ). Este şi baie la acest etaj; acestea sunt, de obicei, orientate înspre nord. Dimensiunea camerelor este evaluatǎ dupǎ numǎrul de stâlpi. ( 52 )

• Etajul patru şi cinci: La etajul patru şi a cinci se aflǎ camera de primire a oaspeŃilor şi de desfǎşurare a activitǎŃilor sociale ale femeilor numit AL MURUAH. Acest etaj se numeşte AL TALIYAT. Existǎ şi baie la acest etaj şi bucǎtǎrie. Putem observa cǎ suprafaŃa baii se mǎreşte când urcǎm la etajele superioare. ( 53 )

A. Capitolul III

Caracteristicile şi specificitǎŃile arhitecturii tradiŃionale Ceea ce doresc sǎ spun prin caracteristici în arhitectura tradiŃionalǎ este cǎ aceste formaŃiuni sunt funcŃionale şi au structuri estetice care nu se învechesc odatǎ cu trecerea timpului şi care reprezintă o parte specificǎ nouǎ din punct de vedere religios, social, cultural şi de mediu. Trebuie să reamintim că arhitectura de-a lungul secolelor este ca o oglindă care reflectă elementele fundamentale de mediu şi culturale ale locuitorilor anumitor meleaguri în toate epocile, oricare ar fi fost latura socială sau culturalǎ, fizicǎ sau climaticǎ. Arhitectura a purtat în totalitatea ei numeroase detalii şi valori care s-au perpetuat de-a lungul secolelor, ea fiind una din elementele ce dau constanŃă şi specificitate patrimonială şi ca atare nu poate fi ignorată. ( 54 ) Acestei caracteristcile sunt :

1. Realizarea intimitǎŃii 2. Al Dewan şi Al Mafrag în Sana’a sau Almruah în Hadramout 3. Expresia organică a elementelor arhitecturale 4. Contrastul dintre spaŃiile închise şi deschise 5. Expreşia architecturalǎ a elementelor structurale 6. Orientarea 7. Orientarea către interior (Curte interioarǎ) 8. Integrarea spaŃiilor

12

9. DecoraŃii 10. SoluŃii climatice 11. ConstrucŃia cu mai multe etaje (clădirea de altitudine) 12. FormaŃiunile estetice 13. Armonia în compoziŃia architectural

1. Realizarea intimitǎŃii Se face printr-o divizare a spaŃiilor interioare într-o secŃiune a oaspeŃilor (bărbaŃi) şi o secŃiune a familiei (femei). Prin studiul orientării elementelor arhitecturale - de exemplu ferestrele cu motiv dantelat de lemn, care nu permit vederea din afară, ca sǎ păstreze inviolabilitatea casei şi de asemenea prin orientarea construcŃiei către interior (curtea interioarǎ), căci vorba lui ALAAH este aceasta: “VorbiŃi cu ele din spatele hejab-ului”.

2. Al Dewan Daivan este camera de relaxare (Al-Manzar şi Al Mafraj) care este specifică regiunii Sana’a. Daivan este un loc (o camerǎ) special în arhitectura tradiŃională, deoarece reprezintă spaŃiul în care se desfăşoară fenomenul interacŃiunii şi interdependenŃei între bărbaŃi, iar camera de relaxare ocupă locul cel mai important pentru stăpânii casei, fapt confirmat de o bine-cunoscută zicătoare în Alsnaanyen: “Am construit deasupra capului cocoşului o camerǎ de relaxare”. Este locul preferat de proprietarii casei, deoarece acolo pot să doarmă şi tot acolo pot să primească musafirii. Camera de relaxare se află la nivelul casei sau la ultimul etaj, fiind delimitat de aceasta. ( 55 )

3. Expresia organică a elementelor arhitecturale

Elementele arhitecturale reflectǎ compoziŃia de ansamblu a arhitecturii tradiŃionale, funcŃiile diferitelor component şi de aceea au apǎrut formaŃiuni arhitecturale într-o imagine organicǎ foarte clarǎ (de exemplu Qamaria). (58)

4. Contrastul dintre spaŃiile închise şi deschise Contrastul dintre suprafeŃele închise şi cele deschise apare în arhitectura tradiŃionalǎ atât din cauze naturale, cât şi ale metodelor de construcŃie care se bazeazǎ pe materiale de costrucŃii locale (piatrǎ şi cǎrǎmizi), realizând arce cu deschidere mare. ( 59 )

5. Expreşia architecturalǎ a elementelor structurale Expresia arhitecturalǎ a elementelor structurale apare evidentă în arhitectura

tradiŃionalǎ, în special la clǎdirile rezidenŃiale, din care se pot vedea pragurile ferestrelor în mod

clar. In acelaşi mod evident se vǎd şi grinzile (60 ).

6. Orientarea Importanţa caselor tradiţionale în Yemen este în raport direct cu orientarea lor. O veche zicǎtoare yemenitǎ spune: ( 61) .

Casa orientatǎ spre sud – o casǎ completǎ Casa orientatǎ spre est – o jumǎtate de casǎ Casa orientatǎ spre vest – un sfert de casǎ Casǎ orientatǎ spre nord – nu este cu adevǎrat o casǎ.

13

7. Curtea interioara Curtea interioarǎ este caracteristică arhitecturii tradiŃionale din cele mai vechi timpuri

ieşind în evidenŃǎ calităŃile utilitare care se conformează cu natura vieŃii sociale şi condiŃiilor climatice din regiunea noastră. Este reprezentativă pentru mişcarea principală a căminului şi nucleului său, deoarece deschide toate camerele casei către şine şi pe ea se clădeşte lumina, aerul, vitalitatea şi spiritul de circulaŃie al locatarilor; de asemenea, ea reprezintă şi contactul cu lumea exterioară formată din cer, soare, lună şi stelele aflate in libertate, fără teama de expunerea intimitǎŃii familiei către cartierul înconjurător. ( 62 )

8. Integrarea spaŃiilor: Integrarea spaŃiilor şi suprapunera lor este consideratǎ una dintre cele mai importante

valori în proiectele arhitecturii tradiŃionale. Aceastǎ relaŃie dintre spaŃii este legatǎ de interacŃiunea dintre etajul superior cu spaŃiile din etajele inferioare. Aceasta relaŃie este de asemenea confirmatǎ şi de tradiŃia surprinzǎtoare dintr-un spaŃiu îngust de la intrare pânǎ la cele mai mari spaŃii cuprinse în curŃile interioare. Acest fenomen are rolul de a absorbi, a evacua şi a împrospǎta aerul din interiorul clǎdirii. ( 63)

9. DecoraŃiile DecoraŃiile oferite de arhitectura tradiŃionalǎ apar sub forma unor formaŃiuni

geometrice în detalii arhitecturale minuŃioase din elementele arhitecturale mari. Aceste decoraŃii sunt strâns legate între ele şi sunt folosite în decorarea spaŃiilor deschise (ferestre) şi în spaŃiile închise (uşi interioare şi mobilǎ). ( 64 )

10. SoluŃii climatice Trǎsǎturile arhitecturale care au legǎturǎ cu condiŃiile climatice sunt curtea interioarǎ, spaŃiile deschise de lângă ferestre, mashrabiat şi în materialele de construcŃii ( pǎmânt ars şi nears, piatrǎ). ( 65 )

11. ConstrucŃia cu mai multe etaje Clădirile tradiŃionale se caracterizează prin multitudinea etajelor; acest tip de clădire se numeşte

clădire înaltǎ, de altitudine. Clădirea înaltă din Sana’a si Shibam sunt alcătuită din două părŃi care determinǎ ieşirea cu uşurinŃă în exterior.

12. FormaŃiunile estetice

Acestea stiluri estetice sunt în concordanŃă cu modelul de arhitectură islamică, în general, iar în particular, sunt în conformitate cu gustul local ( 67 )

13. Armonia în compoziŃia arhitecturalǎ

Armonia se consideră una din valorile clare, ce apare în expreşia arhitecturalǎ din punctul de vedere al faŃadelor, putând exista un ritm regulat cu un nivel diferit, sau putând exista acestǎ armonie într-un ritm neregulat. ( 68 )

14

A. Capitolul IV:

Elementele arhitecturale şi decorative

Elementele arhitecturale şi decorative erau opera unui şingur om. Acesta era aşa zisul meşter zidar, dar de fapt el poate fi comparat, datoritǎ mǎiestriei de care dǎdea dovadǎ, cu acei “artişti universali;apǎruŃi în Europa în vremea Renaşterii. El trasa planul casei pe pǎmânt, Ńinând cont de poşibilitǎŃile financiare ale proprietatilor, de cererile şi constrângerile tehnicilor constructive, de materialele disponibile, de dreptul vecinilor la aerişire, ventilaŃie şi peisaj, de tradiŃia mai veche de 2000 de ani în construcŃii. Aceasta este o muncǎ magnificǎ de arhitecturǎ şi decoraŃie fǎrǎ arhitect, executatǎ de cele mai multe ori fǎrǎ nici un plan executat în prealabil. (69) . InfluenŃa Islamului s-a fǎcut şimŃitǎ ca şi în celelalte Ńǎri arabe, atât pe plan arhitectural cât şi pe plan decorativ. Dar, cu toate cǎ arhitectura Yemenita a preluat aceste influenŃe, şi-a pǎstrat totuşi şi caracteristicile proprii. (70).

Elementele arhitecturale

In general, elementele arhitecturale în faŃadele casei Yemenite, se exprimǎ cu claritate funcŃiunea pe care le are construcŃia în interiorul ei (şinceritatea exprimǎrii funcŃiunii în faŃadǎ). Aceastǎ legǎturǎ între ele este realizatǎ în felul urmǎtor (71) :

• Omogenitate în forma faŃadelor prin legǎtura între elementele component (uşi, ferestre, vitralii, arcade şi decoraŃii,…etc).

• Varietatea acestor elemente care reflectǎ o unitate lipşitǎ de monotonie. (72). Elementele arhitecturale în succeşiunea acestor faŃade are o armonie şi un ritm neoboşitor, dând dinamism faŃadelelor. Din analizarea faŃadelor caselor putem vedem cǎ parterul are o faŃadǎ maşivǎ, agreşivǎ, defenşivǎ. Existǎ doar câteva goluri pentru iluminarea şi aerişirea depozitelor, dar de la etajul care conŃine diwan-ul(camerǎ de oaspeŃi) în sus, spaŃiul este marcat în faŃadǎ prin 5 sau 6 ferestre aliniate, bogat decorate cu tencuialǎ, lemn sau piatrǎ. SpaŃiile mai mici se marcheazǎ prin gruparea ferestrelor câte douǎ şi prin goluri mai mici pe faŃadǎ. Casa scǎrii se recunoaşte în faŃadǎ prin prezenŃa deschiderilor mici, traforate, grupate câte trei sau multiplu de trei (73).

• Golurile şi ferestrele • Tipuri de ferestre în Sana’a • Tipuri de ferestrele în Shibam[ Hadramowt]

Golurile şi ferestrele: Dintr-o multitudine de functii in casǎ tradiŃionale in Yemen, ferestrele şi spaŃiile deschise au luat o formǎ specialǎ în conformitate cu funcŃiile lor. Uşiile: In ceea ce priveşte tipurile de spaŃii în primul rând este uşa de la intrare, (conşiderat dintre cele mai importante elemente arhitecturale ale faŃadei principale), este o deschidere cu lǎŃime între 1,20-1,40 m şi înǎlŃime între 1,60-1,80 m (74) . La fiecare uşǎ se gǎsesc în colŃuri câte un pilon de fiecare parte care susŃin un arc de piatrǎ deasupra cǎruia se gǎsesc mici orificii care permit aerişirea şi aluminarea holului .

Tot la uşile de la intrare apar douǎ elemente importante: AL MADAKA şi AL MAGEAR (75).

• AL MADAKA este o piesǎ metalicǎ formatǎ din douǎ bucǎŃi, una fixǎ şi cealaltǎ mobilǎ. Este fixatǎ în partea de sus a uşii şi este ca o sonerie în casele moderne (76).

15

• AL MAGEAR este un şistem de deschidere a uşii principale format dintr-un orificiu deschis care trece prin toate etajele. Prin acest orificiu trece o sfoarǎ (funie) care activeazǎ un bolt de la închizǎtoarea uşii. Acest şistem este o soluŃie la dificultatea de a deschide uşa de la orice etaj (nivel) luând în conşiderare structura familialǎ Yemenitǎ, (formatǎ dintr-un numǎr mare de membri) şi la interconectarea socialǎ.

La casele yemenite , în special la uşa principalǎ care se afla într-o mişcare dinamicǎ tot timpul, acest AL MAGEAR a fost o soluŃie unicǎ de rezolvare a acestei probleme. Acest AL MAGEAR este asemǎnǎtor cu deschiderea automatǎ în şistemul modern.(77)

Uşa în arhitectura tradiŃionalǎ yemenitǎ are şi un rol superstiŃios la poporul Yemenit. De exemplu: când are loc o cǎsǎtorie, mireasa când trece pragul noii ei case trebuie sǎ calce pe ouǎ aşezate pe pragul uşii şi pe pumnalul ( jambia) bǎrbatului (78).

Uşa este şimbolizatǎ de poporul Yemenit ca pe o ”fata” sau “frontal“, cea care primea oaspeŃii cu bunǎvoinŃǎ şi se roagǎ pentru binele lor (79).

FaŃada frumoasǎ a uşii principale ascunde în spatele ei nişte norme stricte (80). Decorarea uşilor de la intrarea principalǎ în arhitectura tradiŃionalǎ este strâns legatǎ de

nivelul social al proprietarului. Ea confirmǎ locul lui în ierarhie şi alte privilegii. Decorarea începe de la şisteme şimple pânǎ la încrustaŃii cu fildeş şi alama (81).

Ferestre : Ferestrele sunt dintre cele mai importante elemente de faŃadǎ, ca urmare a diverşitǎŃii şi a varietǎŃii de mǎrimi şi poziŃii. Fereastra are un rol funcŃional şi decorativ important. De exemplu: ferestrele de la camerele de primire a oaspeŃiilor variazǎ în dimenşiuni faŃǎ de restul camerelor, fiind mai mici. Aici sunt reguli stricte stabilite pentru aceste rezolvǎri care se bazeazǎ pe ideea de intimitate (viaŃǎ privatǎ) a rezidenŃilor, ferite de privirile vecinilor (82). Aceastǎ intimitate a fost oferitǎ prin folosirea de ansambluri decorative din lemn, cu rol estetic care se închid sau se deschid în funcŃie de nevoi. Aceste trei elemente principale - vederea , iluminarea şi aerişirea - dau forma acestor spaŃii deschise în arhitectura tradiŃionalǎ (84). Dintre cele mai importante elemente care caracterizeazǎ acest tip de deschideri sunt spaŃiile deschise de la AL MAFRAG şituate la ultimul etaj în casele individuale. Ele reflectǎ starea materialǎ a propietarului prin bogǎŃia decorativǎ a acestor ferestre, devenind unul dintre principalele trǎsǎturi din arta arhitecturii tradiŃionale din Yemen (85).

Tipuri de ferestre în Sana’a : 1. Fereastre decorate cu VITRALIU semi-circularǎ . 2. Fereastre decorate cu VITRALIU dreptunghiularǎ . 3. Fereastre decorate cu doi VITRALI circulari .

4. Deschidere la terasǎ Special pentru intimitate 5. Apa refrigerate: Conceptul economic de răcire apă şi carne. 6. AL SHAGUS : care serveşte ca un ventilator şi rol de aspiraŃie a aerului viciat din camerǎ . 7. Mashrabia:( paravan) 8. Caseta de control:

16

Pentru a vă asigura ca slapper pe uşǎ (conceptul de securitate). 9. Intrarea peste ei deschidere mici de ventilaţie şi iluminat (89).

Tipuri de ferestre în Shibam Hadramout: Ferestrele din Hadramout sunt diferite de cele din Sana’a prin lipsa vitraliului. Altǎ caracteristicǎ a ferestrelor din Hadramout este unghiul de deschidere al ferestrelor care în Hadramout este în interior, iar din Sana’a în exterior . Ferestrele au fost fǎcute din gravarea unor structuri din lemn sculptate artistic din alabastru alb, cu desene geometrice montate în mod corespunzǎtor pentru a permite trecera de curenŃi de aer atunci când sunt închise. Imediat sub acoperiş sunt ferestre mici cu obloane care se închid şi se deschid de cǎtre rezidenŃi odatǎ cu schimbǎrile climatice. Acest lucru înseamnǎ cǎ ele rǎmân deschise, în fiecare sezon de varǎ a anului pentru scurgerea de aer cald şi modificarea condiŃiilor meteorologice în fiecare din aceste case. In timpul iernii, aceste ferestre rǎmân închise în scopul de a bloca afluxul de aer rece în timp ce aerul cald din interiorul camerelor rǎmâne neschimbat. Un alt specific al ferestrelor din Hadramout sunt decoraŃiile din lemn, bogat ornamentate, care se deschid în formǎ de potcoavǎ ( unul, douǎ, trei, patru sau diferite dimenşiuni ).

Pe lângǎ aceste ferestre, există şi o deschidere din care caracterizeazǎ faŃade ale clǎdiri tradiŃionale şi cele mai importante :

Mashrabia: Un element arhitectural care apǎrea pe faŃadǎ era “mashrabia”, un fel de bovindou traforat, aşezat la etajele superioare, care permite ventilaŃia şi unde se pǎstreazǎ apa şi alimentele pentru rǎcire. Mashrabia iese în consolǎ cu 30 sau 40 cm de la planul faŃadei şi este amplasatǎ la etajele superioare ale casei. De aici se şi poate privi fǎrǎ a fi observat de cǎtre strǎinii de afarǎ. Dimenşiunile elementului erau de 50 – 60cm (94).

Mashrabia are de fapt şase funcŃiuni, şi anume: • Oferirea sentimentului de intimitate (95). • Controlarea trecerii luminii. • Controlul fluxului de aer. • Scaderea temperaturii aerului care patrunde din exterior. • Ridicarea procentului de umiditate ( 96 ). • Estetica .

Elementele decorative • Principiile elementelor decorative

DecoraŃiile islamice sunt principalele elemente decorative în Yemen, urmate de reprezentǎri geometrice, ajungând sǎ facǎ corp comun cu zidurile, pardoseala, cupola şi spatiul interior. CompoziŃia decorativǎ are principii de bazǎ şimple, cum ar fi şimetria radialǎ, contrastul de culori, de texturi şi de materiale şi dezvoltarea modularǎ. Marea realizare a ornamentului este de a foloşi forma geometricǎ intr-un şistem liber, a carei ‘crestere’ pe toate directiile, cǎ aceea a unei flori, impune folosirea imaginatiei şi creativitatii artistului. Deşi se folosesc culori şi texturi contrastante, ansamblul ramane unitar, întreaga decoraŃie dezvoltandu-se uniform pe suprafetele mari ( 100 ) DecoraŃiile joacǎ un rol important in arhitectura tradiŃionalǎ, oferind o vitalitate esteticǎ pe fatade. Dacǎ privim la frumusetea arhitecturii tradiŃionale vom observa relatia dintre construcŃii şi decoraŃiuni, între functionalitati şi ideea arhitecturala (101 ) Elementele decoraţive au luat forme diferite in arhitectura tradiţionalǎ sub forma de linii decoraţive orizontale, verticǎle, sclupturi din piatra sau ipsos şi vitralii (Gamariat) ( 103 )

17

• Clasificarea decoraŃiilor - DecoraŃii organice - DecoraŃii anorganice

DecoraŃii organice: DecoraŃiile organice sunt legǎturi organice eterogene între structura de construcŃii şi decoraŃii. In arhitectura tradiŃionalǎ yemenitǎ, aceste decoraŃii organice se regǎsesc în vitralii (Gamaria), decoraŃiile orizontale şi verticale, folosite ca pereŃi de rezistenŃǎ. ( 104 )

Vitraliile (Qamaria): Vitraliul (Qameria) este un element architectural important, terminat într-un arc care are în special rol de iluminare, fiind de regulǎ acoperit cu o placǎ translucidǎ de alabastru – “vitralii” (Qamaria), de aici şi denumirea de “piatra lunii “. IniŃial, arcul este important ca element, fiind puternic vizibil pe faŃadǎ. Mai târziu, în loc de alabastru, pentru vitralii “qamaria” a început sǎ se foloseacǎ sticla (geamul colorat) fixat cu ipsos într-un ancadrament sculptat (interior şi exterior) cu o distanŃǎ de 15 cm între ele.. In acelaşi timp, pe mǎsura trecerii timpului, fereastra a devenit mai importantǎ, proporŃiile ei s-au schimbat, ducând la schimbarea raportului plin/gol pe faŃadǎ. ( 108 )

DecoraŃii anorganice: DecoraŃiile anorganice sunt ornamente care se adauga pe structura clǎdirii şi sunt utilizate pentru a îmbogǎŃi faŃadele exterioare subliniind în felul acesta statutul social al proprietarului. ( 109)

De asemenea, se mai folosea acest tip de decoraŃii cu scopul de accentuare şi identificare a spaŃiilor deschise.

Aceste tipuri de decoraŃii organice şi anorganice pot fi: • DecoraŃii florale. • DecoraŃii geometrice. • Textuale (caligrafice).

DecoraŃia florala este folosita la: • Traforuri pentru iluminarea şi pentru crearea de separǎri netranşante între spaŃii. • Bandouri şi suprafeŃe decorative pentru evidenŃierea acceselor (intrǎrilor), pentru decorarea

minaretelor, a mihraburilor (zonǎ destinatǎ Imamului în timpul rugǎciunii), a minbarurilor, a cupolelor şi a peretelui orientat spre Mecca.

• Mobilier şi pardosealǎ ( 110 )

DecoraŃii geometrice: • DecoraŃia geometricǎ se poate dezvolta în plan sau spaŃial.

DecoraŃia geometricǎ planǎ porneşte de la forme geometrice şimple (cerc, pǎtrat, triunghi, hexagon), care apoi se împarte şi se combinǎ cu alte forme şimple. Acest proces îndelung repetat şi elaborat a dus în cele din urma la modelele vizibile astǎzi, a cǎror unitate şi coerenŃǎ nu permite descifrarea uşoarǎ a bazei modelului. se poate exemplifica la piese de mobilier, la traforuri (masharabya), la pereŃii interiori şi exteriori ai dotǎrilor sociale (moschei, bǎi publice, şcoli, etc) şi la pardoseli. ( 111 )

• DecoraŃia geometricǎ spaŃialǎ este mai complexǎ, integrându-se de multe ori în structura constructivǎ. Multe elemente pur structurale au fost astfel tratate de cǎtre

18

constructorii islamici, în Yemen, cât şi pe toata întinderea lumii arabe, încǎt este greu sǎ se defineascǎ elementelel ca fiind formale sau structurale - ele joacǎ ambele roluri. Un element decorativ care a avut iniŃial un rol structural şi s-a dezvoltat apoi ca un şistem decorativ geometric specific sub formǎ de stalactite, este trompa de colŃ. Acesta este un element de trecere de la planul pǎtrat la planul circular care formeazǎ baza cupolei, şi este un element des întâlnit în arhitecturǎ, dar aici a evoluat într-un mod specific. Rolul sǎu decorativ a fost de a înfrumuseŃa faŃadele sau spaŃiile interioare, prin jocurile de luminǎ şi umbra. (113 ) De asemenea, este folosit la moschei, pentru cupole şi minarete. A apǎrut pentru prima datǎ în Iran şi apoi în Armenia, de unde s-a rǎspândit şi în alte zone ale lumii islamice. ( 114 )

DecoraŃii textuale (caligrafia): • Textele au fost pictate ca ornament pe pereŃi, mai ales în cadrul unor programe

arhitecturale specifice cu caracter social. Existau patru categorii de scrieri caligrafice. (116)

A. Capitolul V

PoşibilităŃile tehnice în arhitectura tradiŃionalǎ:

Arhitectura tradiŃionalǎ este bogatǎ în poşibilitǎŃi arhitecturale şi tehnice, variind de la o

regiune la alta pe întreg teritoriul Yemenului. Acest potenŃial este utilizat optim în materialele de construcŃii (pǎmânt, piatrǎ, lemn şi alte materiale disponibile în Yemen) în funcŃie de condiŃiile naturale şi de mediu din fiecare zonǎ.

De exemplu: în zonele muntoase, cu un climat rece, umed şi cu precipitaŃii abundente, cu poşibilitatea gǎşirii pietrei cu uşurinŃǎ în mediul natural, au fost utilizate piatra şi pǎmântul ars în construcŃii.

In zonele deşertice şi în vǎi, în zonele cǎlduroase şi cu climat uscat, fǎrǎ precipitaŃii, dar cu disponibilitatea gǎşirii argilei (pǎmânt)s-a utilizat pǎmântul în construcŃii.

Aceste modele de construcŃii nu au fost rezultatul unor prejudecǎŃi, ci expresia caracteristicilor profunde din diferitele regiuni ale Yemenului.

Aceste posibilităŃi tehnice pot fi clasificate astfel :

1. ConstrucŃii de pământ 2. Constructii din piatra

1. ConstrucŃiile de pământ în Shibam ( Hadramout ) InspiraŃia pentru acest tip de construcŃii vine din directa observare a locului,

mediului, tradiŃiilor şi înŃelepciunii locale. ( 117 ) ConstrucŃiile din pǎmânt ne-au trezit interesul printr-o arhitecturǎ prietenoasǎ, mai

blânda şi totodatǎ ecologicǎ, fiind caracterizatǎ printr-un mod de viaŃǎ sǎnǎtos, apropiat de naturǎ şi cu respect faŃǎ de mediu.

Materialul de baza este pǎmântul, rezultând un amestec 100% natural din pǎmânt lutos, apǎ, paie şi nisip, oferind un microclimat sǎnǎtos. Aceste construcŃii sunt nepoluante şi sunt prietenoase cu mediul înconjurǎtor. ( 118 )

Fiind orientate dupǎ soare, clǎdirile sunt foarte eficiente din punct de vedere termic, fiind rǎcoroase vara şi cǎlduroase iarna. Nu este nevoie, aşadar, de aer condiŃionat în timpul verii, în timp ce, datoritǎ masei termice a pǎmântului, încǎlzirea necesarǎ este minimalǎ în sezonul rece. Deoarece majoritatea materialelor necesare se gasesc chiar la faŃa locului, nu

19

neceşitǎ transport sau drumuri deosebite de acces. De asemenea, din punct de vedere financiar, construcŃiile din pǎmânt sunt foarte avantajoase. ( 119 )

Principalele construcŃii din pământ în Hadramout

Aceste construcŃii sunt realizate din blocuri de pǎmânt amestecate cu paie şi cu apă şi apoi uscate la soare; acest material a ajutat la construirea zidurilor groase (60 cm) pentru a oferi izolare termică adecvatǎ la exterior. Utilizarea de argilă în construcŃii este un bun exemplu de adaptare la mediu, datorită faptului că se profitǎ de posibilitatea de a livra temperaturǎ scăzutǎ, utilizând calcar disponibil în regiune la construirea de fundaŃii pentru aceste clǎdiri.

Metode constructive

- Fundatia Dupǎ curǎŃarea suprafaŃei construibile se începe forajul pânǎ la cel mai rezistent strat de

pǎmânt,de obicei ajungând la 1,60m sub nivelul solului şi o lǎŃime de 1,50m (dublul groşimii pereŃilor de la sol ).(127)

Dupa ce se finalizeazǎ forajul solului se pune un strat de îngrǎşǎminte animale cu o groşime de 3 cm peste care se aruncǎ un strat de sare cu o groşime de 8 cm pentru consolidarea solului, dupǎ care se aliniazǎ ramuri de la pomi de ALEP peste care se pune un strat de cenuşǎ. Pentru a nivela fundaŃia se pun resturi rǎmase de la spargerea pietrelor, apoi se începe procesul de construcŃie cu piatrǎ pentru a ridica temelia de la 0,50 la 1,00m. (128)

Stratul de cenuşǎ este folosit ca un ciment. In alte cazuri se poate foloşi şi pǎmânt. In ambele cazuri se tencuieşte partea exterioarǎ a pereŃilor cu var sau cenuşǎ. Trebuie menŃionat faptul cǎ groşimea fundaŃiei se micşoreazǎ treptat înspre interior pânǎ ajunge la groşimea peretelui din pǎmânt (cǎramida nearsǎ). (129)

- Peretii

PereŃii se construiesc din cǎramizi din pǎmânt nears numit AL MADAR (formatori), eventual combinate cu lemn (cadre, buiandrugi sau panouri de acoperire goluri – uşi şi ferestre ). PereŃii pot avea 5 dimenşiuni în funcŃie de etaj. La parter mǎrimea cǎrǎmizilor este 50,5cm × 32,7 cm.

• Cea de-a doua mǎrime poate fi de 30,5 cm × 32,5 cm. • La etajul 5 dimenşiunea cǎrǎmizilor din pǎmânt este de 23,0cm × 25,5cm.

Grosimea pereŃilor: • De la parter şi primul etaj este de 86cm. • La etajul doi ajunge la 69 cm. • Etajul trei este de 57 cm. • Etajul patru este de 46 cm. • Etajul cinci este de 34 cm. • Etajul şase este de 28,5 cm. • Etajul şapte este de 23 cm. (130)

In concluzie, putem observa micşorarea treptatǎ a groşimii pereŃilor care dau specificul de înclinaŃie înspre interior al clǎdirilor tradiŃionale yemenite.

- Tavanele

Tavanele au rolul de a proteja spaţiile din interiorul clǎdirii de factorii externi. Modul de construire al tavanului se numeşte AL AGED.

Dupǎ construirea pereţilor din cǎrǎmizi se pun ramuri de arbori sau trunchiuri de palmier.

20

Deoarece nu se gǎsesc ramuri cu lungimi mari se folosesc stâlpi şi grinzi care se fixeazǎ cu pietre numite SAFAN. (131 ).

- Al-Hamath Zidurile exterioare ale clǎdirilor se degradeazǎ în timp din cauza intemperiilor şi a

apropierii de canalizare. Aceasta este cauza pentru care în Hadramout, pentru a sprijini fundaŃia, în jurul pereŃilor de la parter au construit un zid de piatră numit AL Hamath cu o înǎlŃime de 1,50-2,00 m şi se prezintǎ sub forma unei secŃiuni dreptunghiulare. (132)

Aceste ziduri exterioare (AL Hamath) au rol de susŃinere şi protejare a fundaŃiei casei împotriva infiltrǎrii apei. (133).

- Tencuieli ( Al-Mahda ) Pentru a proteja pereŃii exteriori de diferiŃi factori naturali, poporul din Hadramout a

folosit un şistem de a tencui care se desfǎşoarǎ în douǎ etape: Primul etapa este tencuiala cu pǎmânt (în douǎ straturi). Primul strat se face dintr-un

amestec fin de pǎmânt cu paie (AL TEBL). Dupǎ ce se usucǎ primul strat urmeazǎ faza a doua a tencuielii formatǎ dintr-un amestec de pǎmânt şi o cantitate micǎ de nisip (NEIS). (134)

Etapa a doua are loc imediat dupǎ finalizarea celor douǎ faze ale tencuielii începute anterior şi constǎ în tencuirea cu var sau cenuşǎ (proces numit AL TARQA) de la etajul superior înspre parter.

Din cauza Ńevilor de canalizare care se aflǎ pe faŃadele din spatele clǎdirilor se foloseşte în tencuialǎ var şi cenuşǎ, pentru o mai bunǎ izolaŃie şi evitarea infiltrǎrii apei în faŃadǎ.

PereŃii din interiorul clǎdirii se tencuies (dupǎ aplicarea primului strat de pǎmânt) cu var, dupǎ care se şlefuiesc cu piatrǎ finǎ (numitǎ AL KADDA). Pentru a obŃine un luciu mai intens, în unele cazuri se foloseşte şi albuşul de ou. (135)

- Planseu la terase Pentru terasǎ se foloseşte aceeaşi pardosealǎ utilizatǎ la etajele inferioare, doar cǎ se adaugǎ

un amestec de var cu cenuşǎ care le conferǎ rezistenŃǎ la intemperii şi previne infiltrarea apei. (136 ) 2. ConstrucŃii din piatră Piatra este considerată una din cele mai vechi materiale de construcŃii utilizate de

civilizaŃia yemenitǎ la o scară largǎ. In construcŃiile vechi, unde a fost folositǎ piatra, putem observa starea impecabilǎ în care au rǎmas.

Multe din clǎdirile din Yemen, din oraşele mari cǎ Sana’a, Aden, Mukala, Taiz, Hodaida au ca material de construcŃii primar piatra.

Motivul pentru care este folositǎ piatra este uşurinŃa găsirii în naturǎ, preŃul scǎzut, rezistenŃa crescutǎ şi usurinŃa foloşirii de cǎtre muncitori. Prelucrarea pietrei este o parte componentǎ din patrimoniul arhitectural tradiŃional.

Piatra este unul dintre cele mai bune materiale tradiŃionale utilizate la nivel local, folosit în special pentru rezistenŃa la capriciile condiŃiilor climatice.

Utilizarea acestui material a devent o tradiŃie în lucrǎrile arhitecturale din Yemen şi folosirea din vechime a dus la perfecŃionarea tehnicǎ şi perfecŃionarea lucrǎtorilor calificaŃi.

Aceastǎ tehnologie este caracterizată prin faptul cǎ este larg răspândită din cele mai vechi timpuri, dar şi în lumea contemporană. In mare parte ne-a fost lăsată şi transmisă până în zilele noastre şi cel mai mare impact l-a avut asupra clădirilor.

Metoda folosită în construcŃii Construirea incepe prin realizarea de fundamente de piatra slefuita pe exterior si distribuit neregulat pe interior . Se aseaza pietrele pe doua randuri intre care stratul exterior se numeste Zihara si stratul interior se numeste Bitana sau Mathna si apoi se umplu dintre randuri cu pietre de mici dimensiuni care se leaga intre ele . Astfel se realizeaza pereti cu grosimea de 60 cm si la partea inferioara are 45 cm , pentru a avea un grad mare de resistenta .

21

Avantajul pietrelor (138) Avantajul foloşirii pietrei în arhitectura Yemenită este:

• Se găseşte în cantitǎŃi mari şi culori diferite. • Mâna de lucru locală este ieftină. • Costul pietrei este scǎzut de asemenea. • Efecte estetice deosebite. • Reprezintă şi reflectă stilul local. • RezistenŃa la agenŃii corozivi din aer şi sol, mai ales în zonele de la Ńărmul

mǎrii, rezistenŃa la coroziunea mecanică datorată vânturilor deşertice şi nisipurilor purtate de acestea.

• RezistenŃa mare la compreşiune, stabilitate mare, datoratǎ greutăŃii proprii mari. Dezavantajele pietrelor ( 139 )

• Dificultatea prelucrării (tăierea şi şlefuirea pietrei presupune calificare şi tradiŃie; poate tocmai existenŃa pietrei a făcut ca meşterii yemeniŃi să ajungă cei mai vestiŃi din zonă, deoarece au ajuns la un mare rafinament de prelucrare, după ani şi secole de experienŃǎ).

• Greutate mare, deci dificultăŃi la transport şi punere în operă. • Timpul de executie mare.

Claşificarea pietrelor de construcŃie în Yemen

Denumirile ştiinŃifice şi locale în urma testării de laborator (140)

Tabelul nr. 1 Nr.

Denumirea ştiinŃifică

Denumirea locală

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Veşicular basal Veşicular basal Tuf lapilli Tuf Rhyolitic Tuf Rhyolitic Grey tuff Tuf Andeşitic Tuf Verde Pumlce Tuf Galben Tuf Galben Marmoră Tuf Stratificǎt Tuf lapilli Andeşitic tuff Tuf Rhyolitic Tuf Galben

Habaş / Fugai Habaş / Ruhami Abaşiri Gaaidi Radai / Sabahi Manahii 1 Manahii 2 Manahii 3 Najrani / Kafaf Sa`adi Toualeb Al` Salu Al` Sarefa Thbra 1 Thbra 2 Sharman mauia Kaukabani

22

Instrumente şi unelte folosite la prelucrarea pietrelor:

Unelte de prelucrare a pietrelor:

• Ciocan de pavator (pentru nivelat) de diferite dimenşiuni cu dinŃii de 3mm, 5mm şi 7mm.

• Ciocan de pavator (pentru nivelat) de diferite dimenşiuni fără dinŃi. • Dalta • Buciarda • Ciocan de spart piatra • ColŃar

Materialele traditionale

3. Materialele tradiŃionale

Materialele de construcŃie tradiŃionale folosite în Yemen sunt: piatra, lutul, cărămidă, lemnul, ipsosul, varul, etc. Aceste materiale continuă să fie folosite ca material principal de construcŃie şi în perioada noastră datorită avantajelor pe care le oferă (în special piatra). Aceste materiale, ca şi tehnologiile utilizate, asigurau confortul termic şi acustic necesar, ca şi aspectul estetic. Anvelopanta groasǎ izoleazǎ interiorul construcŃiilor de căldura verii şi de frigul aspru al iernii, iar greutatea zidurilor le făceau greu penetrabile poluǎrii fonice.

Acestea sunt considerate ca fiind materialele arhitecturale ce sunt adaptabile mediului, cerinŃelor sociale, economice, culturale şi valorilor estetice tradiŃionale.

Caracteristici ale materialelor tradiŃionale:

• Materialele tradiŃionale au contribuit la edificarea unei arhitecturi adaptate mediului şi cerinŃelor sociale şi economice.

• Asigurau confortul termic şi acustic necesar. • Aceste materiale sunt locale. • Uşor de prelucrat de către constructorii şi meseriaşii locali. • Costul redus al acestor materiale. • Au valoare culturală şi estetică. • Original în ceea ce priveşte stilurile. • Anvelopanta groasǎ izola interiorul construcŃiilor de căldura verii şi de frigul iernii. • Greutatea şi grosimea zidurilor le făceau greu penetrabile la zgomot.

4. Fabricarea vitraliilor

Fabricarea vitraliilor este o parte a meşteşugurilor tradiŃionale, un spectru al esteticii din Yemen, un tezaur decorativ care a rǎmas specific arhitecturii yemenite. Dacǎ înainte era folositǎ „piatra lunii’’(o marmurǎ transparentǎ şlefuitǎ) acum, dupa spusele lui Ali Al Basa (specialist în fabricarea vitraliilor) s-a schimbat cu decoraŃii din ipsos şi sticlǎ coloratǎ rezultând un plus de frumuseŃe interioarǎ şi exterioarǎ adǎugat caselor Yemenite. (159)

Aceastǎ industrie a fabricǎrii de vitralii a cunoscut mai multe evoluŃii, pentru a putea face faŃǎ variaŃiilor în timp, odatǎ cu dezvoltarea arhitecturii moderne. (160)

Ali Al Basa recunoaşte cǎ: ”formele decorative sunt variate, dar cele mai frumoase sunt vechile formaŃiuni: Al Rmani, Al Yakoti şi Al Zingerii”. Cele mai bune tipuri de sticlǎ folosite în fabricarea vitraliilor sunt de origine germanǎ şi belgianǎ. (161)

23

Metoda de fabricarea a vitraliului (Qamaria)

Faza de preparare a panourilor de ipsos: Panourile se fac din pastǎ de ipsos în straturi cu grosime între 5 şi 6 cm. Aceste

panouri se prepară pe placaj din lemn, cu formǎ dreptunghiularǎ sau pătratǎ în funcŃie de forma la care trebuie ajuns.

Faza de formare şi sculptare simplă: Această fază se începe cu tipărirea formatului vitraliilor şi a decoraŃiunilor.

Aceste decoraŃii sunt desenate pe carton şi sunt perforate; după aceasta operaŃie se copiază desenele pe panouri de ipsos şi se sculptează cu un cuŃit special.

Faza de lipire a geamurilor colorate: Se taie sticla coloratǎ corespunzător formelor decorative, care sunt apoi sculptate pe panourile de ipsos.

După tăierea geamului colorat şi după aşezarea peste panourile perforate (decoraŃiuni), se toarnă pasta de ipsos peste panouri şi peste geamuri, apoi se lasă aceste panouri câteva ore până se întăreşte pasta de ipsos.

Faza de perforare (sculptare) peste geamurile colorate şi se lasă sticle conturate (încadrate) cu ipsos după formele decorului desenat.

Faza de dinainte de curăŃare a geamurilor colorate: se verificǎ dacă formele decorate sunt terminate.

In faza finală se pun panourile de vitralii la uscat la soare

Viziunea esteticǎ şi artisticǎ:

Când vom vedea clǎdirile din zonele vechi vom observa întodeauna simplitatea minunatǎ, regulile estetice, formaŃiunile, calitatea şi armonia, precum şi diferenŃele (antagonismele) existente. Acestǎ zonǎ tradiŃionalǎ, prin caracteristicile ei, este tot timpul interesantǎ şi se reînnoieşte permanent. (162) Arhitectul Albert Bush – Brown din SUA precizeazǎ în cartea sa de arhitectură a Americii că: “Arta tradiŃionalǎ este fondatǎ şi acceptatǎ de propria comunitate, cu propriul sǎu vocabular care provine din cerinŃele sale şi care reflectǎ nevoile şi capacitǎŃile financiare.” (163) Cu alte cuvinte, comunitata localǎ este conştientǎ de ceea ce a conceput, acceptând şi continuând acestǎ tradiŃie, dupǎ gustul estetic şi proporŃiile lor, cu posibilitǎŃiile lor de reînnoire şi inovare. De asemenea, vom gǎsi ferestre sau spaŃii deschise de o importanŃǎ majorǎ care influenŃeazǎ calitǎŃile optice ale faŃadei, luând o naturǎ dinamicǎ şi dǎruind un sentiment de libertate prin diversitatea şi bogǎŃia decoraŃiilor şi a coloritului, cât şi prin dimensiunile şi locaŃia ferestrelor. O altǎ deosebire esteticǎ şi plasticǎ o constituie contrastul dintre plinurile şi golurile faŃadelor (cu predominanŃa plinului din cauza climatului şi a principiului creǎrii de spaŃii private), între rezalite şi nişe, între materiale, între culori (de exemplu, contrastul între roşul cǎrǎmizii şi albul decoraŃiilor de ancadramente, cornişe şi brâuri, realizate prin tencuiala de ipsos). concluzia:

• Arhitectura tradiţionala este un izvor bogat de experienţe, unic în

diversitatea ei. • In opinia mea este excelent să ne inspirăm din trecut pentru ca este un izvor

nesecat de cunostinte. Este locul unde gasim rezolvarile tutoror problemelor

care au existat, si, daca reusim sa le adaptam corect rezulta o solutionare a

problemelor actuale .

24

B. Partea a II

Arhitectura contemporanǎ

GeneralitǎŃi In cazul arhitecturii Yemenite contemporane si in special in transformarile culturale globale si in dezvoltarea pe care o traverseaza Yemenul dupa unirea dintre sud si nord, se

confrunta cu provocari importante impuse de natura transformarilor in toate domenile

politice, economice, sociale, culturale, tehnologice, si nu in ultimul rand arhitecturale.

Ca urmare a acestor modificari in aspectul architectural contemporan au aparut multe

proiecte importante in Yemen (hoteluri, banci, mall-uri, biblioteci, cladiri rezidentiale) etc.

Multe dintre aceste proiecte arhitecturale sunt confuze si nedefinite cu modul de

abordare al tehnologiei moderne si traditiei societatii yemenite;

Daca observam modul de abordare din arhitectura contemporan cu elementele

traditionale gasim ca multe din lucrarile de arhitectura contemporana in yemen sustin ca au

o legatura cu traditia prin utilizarea unor elemente arhitecturale si decoratii patrimoniale cu

material si tehnologie traditional .

Aceste lucrari de arhitectura nu sunt in realitate decat niste reflectari

arhitecturale realizate intr-o viziune ingusta si limitata a patrimoniului, care la randul sau au

provocat o denaturare a valorii reale de identitate a patrimoniului si o devalorizare a

aspectului arhitecturii contemporane.

Aceste metode sunt gresite in modul de abordare al arhitecturii si au cauzat o

poluare vizuala la nivelul cladirilor in mod special si a orasului in general.

O alta problema ale arhitectura contemporana , utilizarea gresita a posibilitati

tehnice moderna .

Daca privim arhitectura contemporana si metodele tratarii fatadelor cu posibilitatile

tehnologice moderne, mai ales in timpul transformarii pe care o traverseaza lumea la nivel

economic, social, cultural si tehnologic, vom vedea ca aceste modificari au dus la aparitia

multor dificultati la nivelul situatiei generale.

Cauzele reale de nereusita constau in faptul ca nu am reusit sa ne acomodam acestor

modificari ce se petrec la nivel mondial. O alta problema este faptul ca imitam foarte mult

ceea ce vedem in tarile straine, acest lucru ducand la un dezechilibru arhitectural.

Cu toate aceastea putem spune ca arhitectura yemenita nu a scapat de anumite orientari

gresite cum ar fi globalizarea si modernismul.

Arhitectura contemporana nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor din cauza faptului ca a

ignorat aproape in totalitate conceptele bune din arhitectura traditionala, limitandu-se la a

copia anumite elemente, fara o incercare de solutionare a problemelor existente in arhitectura

traditionala. InfluenŃa acestor schimbări a apărut foarte clar în arhitectura contemporană, oscilind între tradiŃie şi modernism, fǎrǎ a avea o formă arhitecturală bine definită. Aceasta vedere îngustǎ dependentă de tradiŃie a produs în arhitectura contemporană o pierdere reală de identitate şi de patrimoniu confirmând un eşec în dezvoltarea arhitecturii. Pot să spun cǎ acest mod de gândire din arhitectura contemporană (în modul de abordare realaŃionând cu tradiŃia şi datorită posibilităŃilor tehnologice moderne), este rezultatul unei culturi înguste şi limitate, nereuşind să se despartă de această influenŃă, rezultând o arhitectură marginalizată, lipsită de personalitate. De asemenea a rezultat o arhitectură fǎrǎ o identitatea proprie valoroasă.

25

Pentru a clarifica motivele care au dus la dezordine în arhitectura Yemenită contemporană voi studia şi analiza urmǎtoarele probleme-cheie:

1. Factorii care influenŃează relaŃia dintre arhitectura contemporana şi tradiŃie. 2. Problema în modul de abordare a tradiŃiei. 3. Problema în modul de abordare a cerinŃelor civilizaŃiei contemporane (in special,

posibilităŃile tehnologiei moderne).

B. Capitolul I

1. Factorii care influenŃeazǎ relaŃia dintre arhitectura

contemporanǎ şi tradiŃie :

• Factorii interni • Factorii externi

• Factorii interni - Criza intelectualǎ - Starea învǎŃǎmântului deficitarǎ - Lipsa de conştientizare arhitecturalǎ şi social - DeficienŃe în practicarea sistemului legislative - Lipsa industriei

- Criza intelectualǎ Apariţia mai multor probleme arhitecturale în Yemen, este rezultatul unei vizuni

negative a existenţei prezente, printr-o copiere greşită a înaintaşilor noştri fara a lua în

considerare o viziune creativă şi inovatoare în relaţiile cu patrimoniul; aceeaşi viziune

limitată nu priveşte posibilitǎţile tehnologiei moderne, considerând cǎ aceasta este în

conflict cu tradiţia, fǎrǎ a lua în considerare posibilităţile pozitive ale tehnologiei moderne

care ar avea capacitatea sǎ ridice valoarea patrimoniului naţional.

- Starea de invatamant deficitara

- Starea de învăŃământ deficitară

InvăŃământul în yemen nu este independent, este un produs politic în primul rând; în orientările lui culturale şi chiar în metodele de producŃie, se loveşte de obligativitatea politicǎ care îngheaŃă gândirea şi-l împinge la consum. ( 183 ) Cu alte cuvinte, îl face pe om să trăiascǎ în liniştea obligatory, fǎrǎ să înceapă inovaŃia şi creaŃia, încurajarea de a forma o prevedere arhitecturală care cuprinde planul patrimonial ce depinde de posibilităŃile tehnologiei moderne. Problema reală care înconjoară manualele de învăŃământ şi metodele de educaŃie, este calea cea bună pentru întoarcerea naŃiunii şi realizarea scopurilor ei. Memoria este cea care trebuie să Ńină minte cunoştinŃele fǎrǎ să facǎ un efort pentru dezvoltarea gândirii, mai ales puterea reŃinerii – prima funcŃie a creierului uman. ( 184 ) Aici se află pericolul manualelor ce stagnează numai prin reŃinere şi imitaŃie, nu şi pe baza pregătirii şi a muncii, şi care consideră reŃinerea ca bază a muncii, considerate echilibrul reuşitei. ( 185 )

26

- Lipsa de conştientizare arhitecturală şi socială

Arhitectura în Yemen suferă de lipsa conceptului architectural şi social. Vom vedea cǎ există o dezordine în procesele arhitecturale, de o parte rezultând lipsa conceptului architectural şi a rolului adevărat în arhitectură şi pe de altă parte al civilizaŃiei şi al simŃului tehnic şi estetic. Acest lucru duce la diminuarea nivelului de penetrare a învăŃământului şi o mare problema din partea arhitecŃilor, care consideră cǎ au o meseire lipsită de folos. Pe de alta parte, produsul lor este ieftin şi nu există specialişti, iar acest lucru afectează produsul arhitectural. Vis-a-vis de acest lucru, o parte a specialiştilor existenŃi sunt slab pregătiŃi, neputând face faŃă normelor moderne de lucru şi neavând cultura arhitecturală necesară. Pe lângă arhitecŃi mai sunt proprietarul proiectului şi constructorul (contractorul). Încǎlcǎrile făcute de proprietarul care nu cunoaşte rolul arhitecturii contemporane a dus la pătarea onoarei arhitecturii. Datorită relaŃiei puternice dintre proprietar şi constructor, conform obiceiurilor din Yemen şi a gândirii lor comune s-a născut încrederea oarbă a patronului în constructor, iar constructorul înlocuieşte inginerul şi începe să intervină în cele mai mici probleme ale proiectului. Din cauza nivelului scǎzut de cunoştinŃe arhitecturale se ajunge într-un final la scǎderea calităŃii şi a nivelului estetic al clǎdirii. Proprietarul şi constructorul modificǎ planul după cum simt nevoia neluand in cǎlcul parerea arhitectului şi fǎrǎ cǎ acesta sa fie langa ei pentru a putea avea o discutie cu privire la urmarile pe care urmeaza sa le aiba aceste modificǎri din punct de vedere esthetic şi tehnic.

DeficienŃe în practicarea sistemului legislativ

legile a construcŃiilor nu a fost practicată de fapt şi în arhitectura contemporană. Datorită corupŃiei prezente din partea celor care excută legile există o problemă reală:

ridicarea nivelului tehnic şi estetic al clǎdirilor în general atâta timp cât legile rămân blocate şi fǎrǎ acces în aplicaŃiile practice.

- Lipsa industriei

Din cauza faptului cǎ piaŃa locală nu este pregatită pentru modernizare şi societatea yemenită este dependentă direct de produsele străine a făcut ca arhitectura în această zonă să fie haoticǎ, deoarece produsele străine nu corespund obiceiurilor culturale, sociale şi estetice ale zonei. De asemenea, inginerul local nu cunoaşte toate subtilităŃile industriei şi de aceea se cere ajutorul inginerului străin pentru ridicarea construcŃiilor noi. Din cauza lipsei inginerilor străini şi a cerinŃelor mediului arab, s-a ajuns la pierderea identităŃii şi distorsionarea relaŃiei dintre arhitectura contemporană şi tradiŃionalǎ.

• Factorii externi - Globalizarea

- Modernismul

Globalizarea După părerea unui critic al globalizarii “Globalizarea este un fenomen complex, uneori ambivalent, care a fost privit şi analizat în mod diferit de cǎtre cei ce şi-au asumat acest risc şi această răspundere. Dincolo de aceste analize, globalizarea rămâne un fapt real, concret, cu care trebuie să ne confruntăm independent de voinŃa sau opŃiunea noastră. Se consideră cǎ cel mai mare pericol (semnalat şi de cǎtre unii teoreticieni ai globalizării) pe care-l poate implica globalizarea este dezumanizarea unora dintre cei pe care valul ei îi înghite pur şi simplu”. ( 189)

27

Cultura tradiŃională a societăŃilor dispare sau se preface în spectacol şi marfă (McDonaldizarea), cultura umanistă este eliminată tot mai mult de tehno-ştiinŃa invadatoare şi transformată într-o pseudo-ştiinŃă. Omul mondial sau globalizat, omul centrat doar din punct de vedere economic, riscǎ să devină omul atomizat care trăieşte numai pentru producŃie şi consum, golit de cultură, politicǎ, sens, conştiinŃă, religie şi orice transcendenŃă. Probabil acesta este ultimul stadiu în evoluŃia umanităŃii sau “ultimul om“. In ciuda tuturor acestor avertismente nu putem evita sau elimina globalizarea. ( 190 ) Această valoare se poate sfârşi şi chiar poate să anuleze culturile naŃionale specifice prin forma directă sau indirectă a economiei, dar este saturat prin viziunea culturală care însoŃeşte instrumentele şi inovaŃiile ei. ( 194 ) Globalizarea se îndreaptă spre formarea unei culturi globale , care are standarde asemănătoare, iar valorile ei smulg unificarea gusturilor şi valorile estetice în scopul de desfacere a pieŃei consumatoare , care încearcǎ numărul consumatorilor şi consumarea lor cu aceeaşi marfa, ducând spre arhitecŃi arabi , care să imite exemplele internaŃionale în arhitectură, fǎrǎ să depindă de valorile cultural arabe sau de condiŃiile mediului în zona arabă. Astfel se pot vedea semnele globalizării asupra arhitecturii în zona arabă în general şi în Yemen în special. Arhitectura noastră contemporană a devenit o imitaŃie şi o transferare ce se produce fǎrǎ să ia in considerare valorile civilizaŃiei patrimoniale şi mediul zonei. Lumea a devenit un sat global în care lumea nu “mai are graniŃe”.

Modernismul

Modernismul este o mişcare culturală, artisticǎ şi ideologicǎ care include artele vizuale, arhitectura, muzica şi literatura progresivă care s-a conturat în circa trei decenii înainte de anii 1910 - 1940. Artiştii s-au revoltat împotriva tradiŃiilor academice şi istorice impuse şi considerate standard ale secolelor anterioare, începând cu cele ale secolului al XIV-lea şi culminând cu rigiditatea şi “osificarea”academismului secolului al XIX-lea. Moderniştii au crezut cǎ prin refuzarea tradiŃiei ar fi putut descoperi noi modalităŃi pentru a crea ‘’o altfel de artă’’. Aceştia au crezut cu tărie cǎ prin refuzarea reprezentărilor reale şi materiale, arta va trece de faza materialistă şi va intra într-una spiritual. ( 195 )

Caracteristicile arhitecturii moderne sunt: - Respingerea stilurilor istorice ca sursă a formei arhitecturale; - Adoptarea principiului conform cǎruia materialele şi funcŃia trebuie să

determine rezultatul; - Respingerea elementelor ornamentale; - Simplificarea formei prin eliminarea detaliilor lipsite de importanŃă; - Fiecare clădire trebuie să aibă o structură clară, bine definită (204)

Arhitectura yemenită nu a scǎpat de aceste orientări şi se poate observa acest lucru în mai multe lucrări arhitecturale (vezi capitolul III). A devenit o modă aplicată de mulŃi arhitecŃi, unde se poate observa produsul şcolilor din vest. ArhitecŃii care consideră că acest stil ar reprezenta dezvoltarea şi modernizarea uită cǎ mulŃi arhitecŃi internaŃionali criticǎ aceste orientări şi aceste practici. Cu această ocazie s-a îndepărtat viziunea arhitecturii moderne de cerinŃele mediului, culturii şi esteticii zonelor Ńării noastre. Aceste forme asemănătoare au dus la o slabă exprimare şi continuare a modernizării din punct de vedere al materialelor folosite şi a metodelor de construire. Arhitectura modernă s-a caracterizat printr-o repetare exagerată a formelor simple.

28

B . Capitolul II

2. Problema în modul de abordare a tradiŃiei in

arhitectura contemporana Yemenita

Atunci când arhitectura pare de neînŃeles în relaŃiile cu tradiŃia trebuie să fie o erore a arhitectului. De multe ori el sacrificǎ unele elemente de arhitectură tradiŃionalǎ pentru a-şi satisface idealurile personale, nereuşind să dezvolte o legătură cu tradiŃia prin păstrarea a ceea ce este benefic şi prin renunŃarea la ce este greşit ( 206 )

Din nefericire, în arhitectura noastră contemporană cele mai multe lucrări arhitecturale imită negativ patrimoniul şi tradiŃia, fǎrǎ să gaseascǎ calea spre inovaŃie şi creativitate. Acest lucru poate fi văzut prin ’’împopoŃonarea’’ clǎdirilor printr-un stil tradiŃional neestetic, sub deviza conservării patrimoniului şi păstrarea identităŃii. Aceste lucrării nu se ridicǎ la un înalt simŃ estetic, fǎrǎ să reprezinte în realitate aspiraŃiile şi identitatea noastră. Istoria confirmă cǎ atunci când societatea opreşte procesul de reînnoire stagnează din punct de vedere cultural, rămânând numai cu posibilitatea de a consuma trecutul cultural, fǎrǎ a se îndepărta de el.

Pentru a clarifica această situaţie vor fi studiate următoarele: - Lipsa intimităŃii - Problema utilizării formale a arcadelor şi ferestrelor - DificultăŃi în modul de abordare a elementelor decorative. - Probleme utilizarii posibilitati tehnice traditionale.

• Lipsa intimităŃii - Lipsa intimităŃii în sistemul funcŃional - Lipsa curŃilor interioare - Lipsa folosirii elementelor de parvan (MASHRABIA)

- Lipsa intimităŃii în mod funcŃional

Deoarece nu s-au conservat funcŃiile interne în conformitate cu cerinŃele sociale şi culturale (prin separarea locuinŃelor destinate bărbaŃilor de cele destinate femeilor) s-a produs o pierdere a celor mai importante caracteristici culturale şi religioase yemenite. Pierderea intimităŃii femeilor din cauza faptului cǎ schema funcŃională nu a fost gândită astfel încǎt să le protejeze intimitatea faŃă de bărbaŃii ce intră în casǎ. Concluzia este cǎ divizarea locuinŃei în zone pentru bărbaŃi şi zone pentru femei este un obicei care trebuie conservat şi care creşte în acelaşi timp valoarea civilizaŃie noastre.

- Lipsa curŃilor interioare

Lipsa curŃilor interioare în locuinŃele contemporane, (curŃi care erau centrul principal al casei şi din care se deschideau toate camerele casei, care asigurau iluminarea şi aerisirea, vitalitatea

29

şi libera circulaŃie a rezidenŃilor, legătura cu exteriorul prin vizibilitatea cerului, soarelui, lunii şi a stelelor, fǎrǎ teama de a fi privit din exterior) a dus la formarea curŃilor exterioare în jurul casei. Pentru a rezolva acestă problemă de intimitate a fost necesară adaugarea la gardurile propriu-zise ale curŃii a altor pereŃi de mare înǎlŃime (trei metri şi mai mult) formaŃi din table. Acest lucru a dus direct la reducerea spaŃiului de locuire şi a determinat ca aspectul psihologic al casei să fie unul de sufocare şi închidere într-o cutie ce nu reuşeşte să asigure aerisirea şi ventilarea naturalǎ. Acest lucru a avut ca efect izolarea locuitorilor de exterior, rezultând o locuinŃă care nu comunicǎ aproape deloc cu exteriorul, fiind izolată. Cel mai grav lucru este cǎ o dată cu apariŃia acestui fenomen s-a observat şi apariŃia unei generaŃii lipsite de comunicare şi izolate chiar şi fata de familie.

- Lipsa folosirii elementelor de paravan (MASHRABIA)

Nefolosirea acestui element deosebit în arhitectura contemporană a dus la pierderea valorilor estetice, de patrimoniu şi de identitate ale stilului yemenit. Este un lucru foarte grav care a fost semnalat şi anterior, şi anume cǎ arhitectura contemporană a înŃeles greşit realizarea intimităŃii, folosind ziduri foarte înalte care distrug estetica generală a clǎdirii şi nefolosind Masharbia.

• Problema utilizării formale ale arcadelor şi ferestrelor

Dacǎ ne uitam la modul cum sunt utilizate elementele arhitecturale (arcadele şi ferestrele), vom observa cǎ sunt lipşite de multe dintre caracteristicile functionale şi estetice. De asemenea, sunt lipsite şi de o viziune inovatoare îin relaŃiile cu specificul tradiŃional. Aceste probleme pot fi rezumate după cum urmează :

• Lipsa acestor stiluri arhitecturale a dus la pierdera contrastelor dintre plin şi gol, caracteristice arhitecturii tradiŃionale. • Pierderea acestor elemente arhitecturale (contrastul dintre plin şi gol) a dus la o

lipsa de armonie şi ritm în forma şi distribuŃia acestor ferestre şi arcade . • Totodatǎ, lipsa MASRABIA la ferestre a dus la pierderea intimităŃii, pe de o parte şi

valoarea esteticǎ oferită de aceasta pe de altă parte. Din perspectiva unei viziuni inovatoare şi creative nefolosirea acestor elemente tradiŃionale creează urmǎtoarele probleme:

• Repetarea plictisitoare a acestor elemente . • Forme tipice, fǎrǎ nici o încercare de reînnoire şi valoare esteticǎ.

Patrimoniul are de suferit din cauza cǎ este prezentă:

• Poluarea vizuală cu privire la nivelul clǎdirii în special şi a oraşului în general . • Distorsiunea valorii de patrimoniu. • Pierderea în arhitectura contemporană a valorilor patrimonului real.

Problema în modul de abordare a elementelor decorative. Modelele de decoraŃii în Yemen sunt variate şi diferite, (cum am arătat în studiul din prima parte) şi poate îmbogăŃi arhitectura contemporană, dacǎ s-ar aborda într-o vizune creativă şi reînnoită.

Dar ce se întâmplă în cele mai multe lucrări de arhitectură contemporană este foarte departe de îndeplinirea acestei viziuni. Modul în care sunt tratate aceste elemente în multe dintre lucrările arhitecturale contemporane yemenite este limitat şi îngust, lipsite de orice încercare de a se dezvolta.

30

Aceste greşeli se pot rezuma în felul urmǎtor: - Elementele decorative au fost utilizate în mod distorsionat şi plictisitor în

faŃadele şi chiar în toate clǎdirile rezidenŃiale, comerciale, administrative şi hoteluri fǎrǎ a se lua în seamă funcŃiunile diferite necesare şi modul diferit de abordarea a acestor elemente tradiŃionale.

- Repetarea nelimitată fǎrǎ a Ńine seama de impactul asupra celui care vizualizează (lipsa unui sentiment estetic).

- Pierderea armoniei, creativităŃii şi ritmului în abordarea acestor valorose elemente de patrimoniu arătând o faŃă denaturată a civilizaŃiei noastre.

- Metoda de distribuŃie în faŃade este lipsită de o viziune esteticǎ şi este foarte obositoare din punct de vedere vizual.

- Formelor lipsite de