Armare Cu Plase Sudate

Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate __________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________ 5 - 1

5. PREVEDERI PRIVIND UTILIZAREA PLASELOR SUDATE LA

ELEMENTE DIN BETON ARMAT

5.1. Placi

5.1.1. Placi armate pe o directie

Placile armate pe o directie intra in alcatuirea planseelor realizate din

placi rezemate pe grinzi dispuse pe doua directii perpendiculare; grinzile sunt

denumite in functie de modul de transmitere al incarcarilor spre elementele

structurale verticale, grinzi secundare si grinzi principale.

Grinzile secundare preiau incarcarea de la placa si o transmit la grinzile

principale care la randul lor o transmit la elementele de rezistenta verticale.

Placile pot fi izolate sau continue, cu mai multe deschideri. In continuare

se va trata doar cazul placilor cu mai multe deschideri deoarece apare cel mai

des in practica inginereasca.

a) Armatura pe reazemele intermediare se va aseza cu barele de rezistenta

paralele cu latura scurta a placilor. Lungimea necesara a acestor bare se va

determina cu ajutorul diagramei de momente incovoietoare precum si cu

ajutorul lungimilor de ancorare cu care barele trebuie prelungite dincolo de

sectiunile de anulare a momentelor.

Plasele se pot aseza simetric fata de axul reazemului sau nesimetric

atunci cand grosimea placii este mai mare de 10 cm si aria de armatura

necesara este mai mare – fig.5.1.

Pe reazemele constituite de grinzi principale se vor prevedea, la partea

superioara, plase sudate cu diametrul minim Φ5/150 mm ; diametrul respectiv

va fi perpendicular pe directia reazemului - fig.5.2.


Pentru rezemele exterioare se recomanda detaliul din fig.5.3.

Fig.5.2 Armarea pe grinzile principale

Fig.5.1 Armarea pe reazemele interioare

Fig.5.3 Armarea pe reazemele exterioare

Pentru reazemele marginale, considerate in calcul drept reazeme simple,

vor fi armate constructiv respectand lungimea de ancorare necesara – fig.5.4.

__________________________________________________________________________ 5 - 2


sectiuni 1- 1 – sectiuni in care se anuleaza diagrama de momente incovoietoare bare notate cu ∗ - armaturi situate in zona comprimata

ls = la

Fig.5.4 Armarea pe reazemele marginale

Pe directia paralela reazemului barele plaselor sudate constituie armatura

de repartitie ce se va innadi conform prevederilor de la pct. 4.1.

b) Armatura din campul placilor este formata din plase sudate asezate cu barele

de rezistenta paralel cu directia scurta, avand pe directie perpendiculara

armaturi de repartitie.

Intreruperea si ancorarea plaselor se va face conform prevederilor de la

pct. 4.2 si fig.5.5.

__________________________________________________________________________

5 - 3

Fig. 5.5 Intreruperea si ancorarea plaselor sudate in camp


Plasele se vor innadi pe directiile barelor de rezistenta si de repartitie

conform prevederilor de la pct. 4.1.

5.1.2. Placi armate pe doua directii

Placile armate pe doua directii sunt caracterizate de un raport al laturilor

intre 0.5 si 2.

a) Pe reazemele placilor se vor prevedea la partea superioara plase sudate cu

barele de rezistenta dispuse perpendicular pe linia de rezemare.

Aceste bare vor avea lungimea stabilita in functie de pozitia sectiunilor

de anulare a momentelor incovoietoare precum si de lungimile de ancorare

dincolo de aceste sectiuni.

Pentru cazurile curente se admite, in mod aproximativ, ca sectiunile de

anulare a diagramei de momente incovoietoare se gasesc la distantele 0.2 lmin de

fiecare parte a reazemului considerat ( lmin este lungimea laturii scurte a

panoului respectiv de placa ) – fig.5.6.

Fig.5.6 Armarea pe reazeme cu o singura plasa sudata

In situatia utilizarii plaselor pe doua randuri, plasele de pe randul doi au

dimensiuni mai mici ; se poate utiliza aceeasi plasa ca si cea de pe randul intai

daca ele se aseaza decalat – fig.5.7.

Plasele asezate pe doua randuri simetric sau decalate urmaresc mai bine

reducerea cu 50% a diagramei momentelor incovoietoare pe portiunile dinspre

camp egale cu 0.1 lmin .

__________________________________________________________________________ 5 - 4


Fig.5.7 Armarea pe reazeme cu plase suprapuse

Fig.5.8 Armarea pe reazemele marginale

__________________________________________________________________________ 5 - 5


Pentru reazemele marginale ale placilor armate pe doua directii plasele

vor respecta conditiile de la reazemele intermediare si se vor ancora conform

prevederilor de la pct. 4.2. si fig.5.8.

Pe directie paralela cu liniile de rezemare, plasele se vor innadi conform

prevederilor de la pct. 4.1.

b) Armatura din camp va fi formata din plase cu bare de rezistenta dispuse dupa

ambele directii.

In cazurile curente, in care nu se efectueaza un calcul mai exact, se admit

urmatoarele aproximatii :

- momentul incovoietor din fasiile marginale se considera 50% din valoarea

momentului maxim din zonele centrale ;

- latimile fasiilor marginale sunt definite in fig.5.9.

Fig.5.9 Latimea fasiilor marginale

Pe fasiile marginale sectiunea de armatura se poate reduce si prin

utilizarea de plase suprapuse.

Determinarea dimensiunilor plaselor suplimentare din zona

centrala se face tinand cont de lungimile de ancorare cu care plasele trebuie

prelungite dincolo de sectiunile in care nu mai sunt necesare din calcul - pct.

4.2 si fig.5.10. Pe ambele directii plasele se vor innadi conform prevederilor de

la pct. 4.1.

__________________________________________________________________________ 5 - 6


Fig.5.10 Armarea cu plase suprapuse in camp

__________________________________________________________________________ 5 - 7

Documents

Armare Cu Plase Sudate