ARTA POLITICA

PETRE I. GHIATA

I.

.

rt

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA

fl

1'

it 4

_

www.dacoromanica.ro

A R T APOLITICAa aparuf in EdIfura IDEIA"in luna Marfle 1938

t.-

A

www.dacoromanica.ro

PETRE GHIATA

ARTA POLITICA

IDEIA" BUCURESTI, ARTEI 10

rra

e-,

4

11111111111111111 MIN

www.dacoromanica.ro

-

DIN ACEASTA CARTE S'AU TRAS 51

PUS IN VANZARE, PE LANGA EDITIAOBI5NUITA, 100 EXEMPLARE DE LUX,

NUMEROTATE dela 1-100, PURTANDSEMNAT URA AUTORULUL

2

. rm

'

(14

www.dacoromanica.ro

POLITICA

pliotica este stiinta al ca'rui obiect de cer-cetare il formeaza omul in raporturile cu mediulambiant; mediul organizat, insa, sub forma enti-tatii, Stat.

Studiind omul in aceasta ipostaza, politica sta-bileste contingence firesti cu geografia, antropolo-gia, economic, dreptul, psyholog-Ta.

Istoria politica -aduce contributmni utile, in ma-sura in care ne serveste pilde concrete, de actiunesi reacciune sociati, in imprejurari date, din imen-sul depozit de procese colective consumate, care senumeste trecutul popoarelor.

Materialul istoric complecteaza, pe cale indirectiiobservatiunile, pe care nemijlocit stiinta politica, leinregistreaza din desfasurarea fenomenelor contem-poraneitatii.

Politica ca orice stlinta, ,faral a avea rigurozi-tatea stiintelor exacte explica ceeace este, de-ducand cauzal succesiunea fenomenelor; desprinde,

"

.7

.

-1

www.dacoromanica.ro

8 PETRE GHIATA

hash, probabilitati pentru aspectul si desvoltarealor ulterioara.

Inregistreaza, deci, i explica.Nu formuleaza, n nici un chip, judecati de va-

loare, impietand domeniul etioei, asupra apa-ritiei i consecintelor faptelor sociale, condanmand,de pilda, o situatie data si conturand-o cum artrebui sk fie in conformitate ou ratiunea pura eaupostulatele superioare de ordin moral. In acest sens,stiinta politica nu pretuieste oligarhia sau detestademocratia si vice-versa; ea constata .modul lor deformatiune, rolul, traseaza normele dupa care evo-luiaza i neearcà sa le ,fixeze caraoteristicile, di-ferentiindu-le.

Partidele i oamenii politici apar cereetarilorstfintifice, ca simple instrumente, prm care viatapolitica ii exprima i nfaptueste imperativele.

Asupra acestor instrumente, in strict obiectivism,stiinta nu face nici un fel de aprecieri, favorabilesau nefavorabile, ci le subliniaza fizionomia, relic-fand-o cat mai exact.

Desprinzand fenomenele politice din cadrul so-cial general si cercetandu-le structura, 'genezafunctiunea dupA metoda stabilita mai sus,stiintapolitica poate formula o serie de principii calauzi-toare pentru cei care activeaza in 'mediul politico-social.

Aceste principii n'au rigiditatea i. valoarea prac-tied, pe care o contin legile, care guverneazii lumeastiintelor exacte; principiile politica sunt regizatede un accentuat relativism.

-

-

,

.

F;;Ji

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA

.411 ineat, mAnuirea kr in aplicatiunile vietiipractice, constitue o adevarala artA.

De aci, numele de arta politica.In esentA, ce urmare4te arta politicA?

desvolte la maximum insu.lirile individualein cadrul colectivitAtii i srt asigure un plus" debunk* stare- (sub toate raporturile, dar niv ales celeconomic) condifiunilor prezente.

9

. .

SA

..

www.dacoromanica.ro

DESPRE PARTIDE

partidele politice intermediare intre conser-vatorism 0 comunism, se diferentiaza, progra-matic, prin nuante imperceptibile, pe care masselele ignoreazii aproape in intregime. .

Ceeace stabileste limite precise intre particle0 o sesizeazii massele, pentruca o resimt directeste metodologia guvernarii, incadrata in triunghiulcelor trei fatete principale: competeng legalism,onestitate.

In perioada de agitatie purit, necesarä dobandiriiputerii, trebue ea pretuim entuziasmul i sa rtestraduim sa-1 degajam cat mai puternic, pentruciilucrul acesta este 0 posibil i. util.

In perioada guvernarii insa, cand se impart dem-nitatile i toti aoeapta sa se impartarasca dinbinefacerile morale sau materiale ale puterii,esteimprudent s faci apel la entuziasm, pentrucii aistriga pustiului.

In perioada aceasta se precizeazii neted, in toata

"

a

4.i 4 r

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA 11

josnicia kr, perfidia i la§itatea -omeneasea; luptaee deschide impotriva lor §i rare sunt abilitatile carele pot manui Lira sA le cadit victime.

Intelegeti de oe partidele sunt unitare i tari inopozitie perioada de agitatie i slabesc treptatprin destramare in perioada guvernarii.

Crizele in viata organismelor politice puterniceprilejuiesc purificarea necesarA i salutara a ca-drelor; organismelor slabs insa, le grabesc procesulde lichidare.

Aliatul cel mai sigur al inteleptilor este tint put;nici o grerala nu famine nesanctionata in scurge-rea vremii. Sub o forma sau alta, situatiile cele maiireductibile, deed sunt fundate pe falsa temelie,stint recluse la neant sau in cel ai fericit caz, lajuste proporcii, prin aqiunea fara gree, a desvol-tarii evenimentelor in limp.

Deaceea lozirrca inteleptilor: s afteptilml

Coeziunea unui partid, o'lputein pretui la justavaloare, dupà ce au trecut inceroarile unei se-rioase infrangeri.

Nu pe ohio permanentelor izbtmzzi se verifica.tows coeziunilorl"

4;..

---

_

* II

www.dacoromanica.ro

12 PETRE GHIATA

Organismele politice, a aror inchegare se fun-death numai pe juxta-punerea intereselor materiale,

sunt destinate sà se destrame la cel dintai prilej,in care aceste interese ar fi realmente compromisesau numai ar /Area eh' alunech pe calea compro-miterii.

Fara suflul idealist, nici o opera nu poate aveatrAinicie.

Epoci!e critice o afirm cu prisosinta si n viatanathmilor si n organizatia partidelor.

Pe minciunA i frauda se pot croi i dura efemercariere politice individuale, niciodata, nsà, n'auputut avea viabilitate partidele, care s'au intemeiatpe ele.

Proverbiala ignorantA i ngAduinta a rnultimiiare unele limite, verificate suficient de istoria

clack tolereaza dintr'o prosteascii simpatiefmecheria insului", nu iartà, fArA exceptie, in-selAciunea exercitata de colectivitatea-partid asu-pra intereselor i iluziilor ei.

Coeziunea trainica, care di organizatiunilor marisau mici forta atacului i rezistentei, se asigurA prineliminarea progresiva, dar promptA, a tuturor ele-mentelor centrifugale.

Compromisurile efemere intre membrii deosebitiradical si ca structurA spiritualA si ca aspiratii

aceasta-i solutia de predilectie a politicienilorcontemporani rod lent, dar sigur, organismelepolitice i distrugandu-le forta care le centreaza, le

4

. -

ci

po-litica:

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA 13

fac inapte s tree& intacte Incerarile grele aleluptei sociale.

Coeziunea puternia presupune permanenta.atenta purificare; compromisurile determia, maicurand sau mai tarziu, destramarea coeziunii si im-plicit istovirea fortei de actiune.

Partidele politico sunt organe exponente aleunei ideologu, care reprezinfa sinteza aspiratiilormajoritatii sau minoritatii masselor populare; par-tidele realizeaz4 aproximativ prin actiunea deguvernare programul, concretizat in perioadaopozitiei.

Ceeace face ins durabila existenta partidelorle di autoritate sa guverneze efectiv, este bazalor economica; fire aceastri armature materiala,care le de" putinta sá regleze functionarea structuriieconomice a insusi organismului social, partidelepolitice, chiar cele mai populare, au existenta efe-timed.

Deaceea forts realii, nu de suprafata, a organis-melor politice, se mamma, dupa substratul econo-mico-financiar ce comandA.

Reformele sociale, prin mijlocirea partidelor po-litice, sunt inainte de toate probleme de ordin moral.

E foarte greu sà desprinzi din comoditatea tra-ditiilor si a situatiilor astigate pe temeiul statelorde serviciu, elementele unui partid politic chiar a-tunci and ii amenintli descompunerea din pricina

§i

,

.

*

,

,

*

-

www.dacoromanica.ro

14 PETRE GHIATA

greselilor i prostiei conducatorilor; n genere, ase-menea elemente, chiar cAnd judecA obiectiv, nu Isepot misca pe planul epocii kr, intrucAt le mama-de picidare ghiuleaua inertiei. i atunci, de teamasituatiilor inedite i a riscurilor, pe care le profi-leazA viitorul politic, preferA sa naufragieze, °datacu tradiçiile, speculate de elanul celor interesati, cumentalitatea vetustA, cu metodele perimate, cu 1-deologia devenitA gitunoasii, etc., etc.- De aceia: nd Ipornesti o actiune politica, o ac-

%lune care angajeaza viitorul, nu te iMpiedica deproblema celor care te urmeaza din cadrek TeChi";ceeace intereseaza massele carora te adresezi ciasigura succesul unei actiuni, sta n conceptia po-litica ce o ncadreaza, in programul de Ulfaptuirisi in metoda de lupta.

Dacia acestea raspund unor reale nevoi ale vremiitale, este deajuns un manunchi de oameni, pentrucaactiunea sA se transforme in curent de masse, iarmAnunchiul initial sA devina mare organism politic.

Intr'o asemenea actiune, cadrele care traiesc subsemnul inertiei pot constitui, aproape intotdeauna,balast politic.

inovatorii, cAnd cred cu hotArAre, in utilitateadreptatea cauzei ce sustin, n'au nevoie de incer-

titudinile i dificultatile de &dire miscareelementelor balastiere.

Disciplina de partid este Mite numai intru atit,intrucat asigurA posibilitatea unei actiuni unitare,valorificAnd la maximum efortul comun. CAnd dis-

.

i.

cti

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA

ciplina este folosita insa spre a mentine anumiteprivilegii de clan sau spre a masca beneficiile ma-teriale care decurg din anumite situaçii, ce se vorperpetuate, devine primejdioasa coesiunii departid i slabeste pe nesimtite forte sa

Niciodata reunirile de forte politice, care s'auvrajmasit, n'au dat rezultate practice pentru gru-parile contopite, intrucat sudura sufleteasca esteaproape cu neputinta de realizat intre elementecare nu ii-au crutat acuzatiunile reciproce.

Iar opinia publica, chiar cand uita, pastreazagustul amar al incruciserilor de invective, schimbateintre adversarii de eri.

Simptomul descompunerii unui partid politic a-pare evident in momentul cAnd, la conducerea parti-dului, s'a instaurat domnia exclusive a unei caste,iar ,forta politica a partidului respectiv este utili-zata in slujba intereselor materiale de diverse ca-tegorii ale castei conducatoare.

Remediu: inlaturarea urgenta a fconducerii viciate,trecerea obiectivelor materiale pe un plan secundar,refacerea cadrelor si elaborarea unui program simetode de luptA, adecuate imprejurarilor.

Altfel, descompunerea nu poate fi

15

_

. .

l

politica.

evitata.

www.dacoromanica.ro

MASSELE POPULARE

urioasA compozitie are sufletul popular:doreste cu pasiune revolutionarà conducAtori in-zestrati cu caractere de bronz", dar nu-si precu-peteste admiratia pentru abilitatea impinsA pânla perfidie.

Masse le, preamarind suferinta celor obijduiti,proclam4 egalitatea i conducerea prin eleadica prin reprezentatiune cu elemente din sanullor, drept conditii primordiale ale amelioarii socialein regnn democratic.

totusi, lucru curios: se inclinA cu respect infata prestigiului, pe care avutia il clA reprezentan-tilor aristocratiei.

Massele doresc democratia, dar nu se pleacAinaintea elitei intelectualilor palicari, oricat desineera le-ar fi pasiunea acestora pentru nevoilemultimii.

vv.

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA 17

Masse le n'au avut niciodata vraja moralitatii, ainteligentii adevarate, a culturii, etc.

Ele au preferat din inclinatie organica, pare-seelasticismul etic, probitatii perfecte, sire-

tenia, perfidia, abilitatea, intelepciunii cahne si si-gure, farseurismul cultural, al agitatorului demeserie, in locul eruditiei, etc.. Pentru cA toateaceste exemplare inferioare stau mai aproape deintelegerea i pasiunile multimii; in ele multimeavede instrumente docile prin care ii atinge maiusor, obiectivele sale materialiste.

Cand invingi, oricat de patimasa i puternica arfi hula adversarilor, nu te preocupa sA justificisensul victoriei; cAnd esti infrAnt, toate argumenteletrebuesc concentrate spre a dovedi ratiunea starilordate si a lmicsora eat mai mutt proportiile infrAn-gerii.

Masse le sunt avide de izbanzi cu efecte plato-nice chiar; detesta insa pe cei

Sufletul popular prezintA o diagrama cu salturivertiginoase intre diversii poll negativi i pozitiviai vietii sOciale; nAzueste sä treacA in fapta perfec-tiunile, pe care crede cA le rezervii viitorul, pentrucaInfnptuindu-si aspiratiunile, care 1-au infiorat pimaazi, sa le uite binefacerile i sa-si indrepte pri-virile eatre trecutul ingropat, ale earui perfectiuniapuse le regreta.

Pe natura schimbAtoare a acestui suflet i totala

infrAnci...

*

jr

www.dacoromanica.ro

18 PETRE GHIATA

lui lipsA,' de Imemorie, isi iMemeiaz4 isansa, teoriitesociale abracadabrante.

Multimile se hottirAsc sit actioneze intr'un senseau altul nu pe calea convingerilor limpezi, formatede inchegarea silogistica a unui crez, ci sub vrajaverbului inflorit care, animAnd toate ispitele, ascutetoate poftele inferioare ale fondului ornenesc.

Prestigiul unuui orn politic se fundeaza pe im-pletirea simtamintelor de iubire pe carele trezeste la un moment dat, in ,masse'

Massele insa sunt uimitor de fragile in sirntimin-tele lor de iubire i Inclinä fulgerAtor let uite sieeeace le-a legat de idolul lor si jertfele acestitiapentru luna lor stare.

RAmAne insA trainic simtAmAntul de teamd, carepoate da idolului disgratiat destula autoritate saconducA multimea, destula forth s'o utilizeze intruimplinirea programului stiu. Bine inteles, dacA stieetA provoace si sit intretina acest sinitamant!

Pasa-mi-te, oamenii ascult4 mai curand de ceicare le inspirA teama.", deck de cei carer, se incovoaiein fata oscilatiilor capricioase ale simpatiei lor!...

Nu cunosc element mai versatil ca vointa popu-lard; iatia pentruce popularitatea nu poate da mew-data si nimAnui siguranta imperioasii unei actiuni. .commun.

L

\

r.

4.

. , .

i transit,

'

O

. ;

. SO

'6.1'

..

/www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA 19

Atitudinea masselor n politica 7-- e deter-minata nu de ceeace cred, ei de ceeace simt.

Intelectualii, fie de dreapta, fie de e tinga, cla-meaza cotidian indignarea impotriva rasturnarii va-lorilor individuale in politica. Inteun regim demo-cratic, al carui criterm unic este forta electoral,asemenea clamari sunt sau naivitati sau pledoariipro-dornio, nuantate de perfidie.

Nu poti cere- conglomeratului confuz care sechiama massa populara" mai multi constiinta inselectarea valorilor, deck manifesta chiar majorita-tea massei de intelectuali.

Oricat de mare ar fi opresiunea i nedreptatilecomise de clasele privilegiate, clasele asupritenu reactioneaza impotriva-le, decfit n momentuland dobandesc congiinfa propriei lor existente.

Elementul con§tiinp de clase le contureazafiinta i dinamizeaza insusirile de rezistenta i atac.

Masse le populare le stapfinesc realmente, nu ceice le atata poftele nesatioase prin himera impli-nirii kr integrale, ci cei care cuteaza sa le franezeinstinctele, prm sugestie

Cei care poarta ispita potolirii tuturor nevoilorsunt simpli agitatori, care iscia curente, dar care cadsub povara lor; ceilalti sunt cutezatorii care stavilese

. .

*

1

i intimidare.

www.dacoromanica.ro

20 PETRE GHIATA

curentele efemere sau le utilizeaze pe vadul cal-culelor precizate de interesele generale.

Multimea unneaza mai intotdeauna pe acei care,atataridu-i poftele i imboldindu-i nevoile, o facsa creada ea numat ei vor putea sa le potoleascachiar prin mijloace, tinAnd de domeniul miracolului;foarte rar Ii indreapta simpatiile cAtre politicianiicare, analizaridu-le obiectiv nevoile, dAdmuieseconditionea* satisfacerea lor prin incadrarea dreaptai,in ansamblul realelor posibilitati ale societatii.

Robite simtamintelor aprinse i imaginatiei fan-teziste, nu1timile prefera mirajul totului", in lo-cul sigurei infaptuiri fragmentare.

Pe aceasta trasatura esentiala a sufletului masseise fundeaza succesul propagandei demagogice sicariera electorilor tarta scrupul.

Dace' s'ar indruirra numai dupla postulatele ra-tiunii pure, viata politica s'ar osifica i ar gonielementul viu din maruntaele ei; viata politica, ca

viata in genere, se fundeaza pe un postamentneperitor : instinctul de conservare.

ei

www.dacoromanica.ro

OAMENII POLITIC!

F. uimitoare pasiunea oamenilor politici in adeghiza adevarul in formulele abilitatii, caleandu-kicu seninatate fagaduelile.

Omul de cuviint" reprezinta in politica un exem-plar rar, in fata caruia trebue sà te inclini cu sme-renie; tinuta" acestuia valoreaza mai mult deckun principiu programatie.

Grija de capetenie a majoritatii oamenilor politicieste sä para altfel de cum sunt in realitate; §i in-totdeauna, davit' se poate, mai malt.

Politica inseanma, in primul And, rise", risculsub toate aspectele sale; a§a se explicit preponde-renta celor care n'au alta insuire decal indrameala

apatia oamenilor mode§ti, oricAt de bine pregatitipentru viata

,

§ipolitica.

www.dacoromanica.ro

22 PETRE GHIATA

Dar de teama odor din utopia pentru necunoscuteleframantarilor sociale, profitii fiktora, confuza camoralitate, incompetents', etc., dar cutezkoare Paralimite in abidiatile demagogiei.

Capacitatile modeste au in schimh o armä pri-mejdioasA imPotriva criticimud,sprijinit pe toate postamentele Bolide ale culturiiprofesionale. i Inca ceva: dispretul suveran fatade vremelnicia situatiilor i valorilor politice.

Bernard Shaw spunea undeva: demacraria d pu-terea acelaia care POATE S'0

accentul cade sigur pe puterea de a o lua,pentrucii nu exist& situatie mai penibila ca aceeain care se gasesc agitatorii, care fac sti, *fleas&curente in numele democratiei, dar nu pot fi in-drumatorii acestor curente intr'un cadru pozitiv,pentrucA nu sunt in stare sit' le utilizeze, guverrthn'd.

Dana conduclitorii politici ar sti cu cat de simpleputin costisitoare atentiuni se tnAgulesc sufletele

si se intretin simpatiile, am avea mai putinioameni odiosi in vigil publia.

Politica este camp deschis tuturor surprizelor;in fata lor adevaratul orn politic nu se tangueste,penfruc Ii eastoarnA sau stanjeneste proectele, cile trece in randul necunoscutelor, care trebueserezolvate.

S. 1

politicianismului:

.

IA.

. -_.

_.

1

si

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA 23

Sunt oameni politici care n'au nici o opinie, fieya le au pe tbate, filed sa se decida pentru una dinele, fie oh pur i simplu nu pot Kali formeze vreuna:,sunt altii care au una singura si nimic nu-i poateabate din calea luptei pentru realizarea ei.

Pentru viata publica nu-s utili deal cei dincategoria ultimit; acestia sunt singurii care fillip-tuiesc; cei dinta formeaza scara gradata a profi-torilor.

Marii creatori in domeniul politico-social despicA,prin ideologia i atitudinea lor, in dona, intreagacontemporaneitate.

Deoparte rAmfine lumea de azi, care va deveni'lumea de en i apoi trecutul, de alta se !tidied, clap&conceptiunile i metodele creiatorului, incepand deazi, lumea de maine, viitorul.

Deoparte legiunile traditionalistilor, pentrucitceeace a fost este insgs conditia viabilitatii kr,de alta solii fanatizati ai unei lurni mai bune, maidrepte si mai ales mai recompensatoare ca ceade azi.

Intre cele douà legiuni lupta se angajeaza de-

Asa se explicit de ce marii conducatori grupeazain juru-le tot fanatismul celor dornici de immure

ridick toatà urgia exponentilor lu-rnii, care se name. Omul politic, amie al tuturor,este expresia compromisurifor de fiecare clipa, me-diocritatea aurita care nu poate da nici directive,

.

..

;

_.

1

impotriva-le4.

N.

I - .

U4

.

cisivA. ,

pi

www.dacoromanica.ro

24 PETRE GHIATA

nici indruma sau stApiini curentele protivnice.

Nu impart:a* niciodata coreligionarilor politicinici durerile nici bucuriile tale; se vor gasi mtot-deauna perfizi care sa-ti disprecuiasca indureritrile

invkliosi, care sa-ti pismuiasek satisfactiile i. sit

le socoteascA nemeritate.

Valoarea politica, a indivizilor nu este determinatitde capacitatea lor profesional inteunul din variiledomenii ale vietii sociale. avocati celebri, de Okla,profesori savanti, in mediul politic, insA sunt me-diocri conducatori neputand obtine cu rarisimeexceptii locurife de cornandit.

Ideal ar fi, Lira indoiala, ca temeinica re-gtire sA-i impunA intre indrumAtoriipolitici ai generatiei, careia apartin.

Numai c asemenea deziderate plutesc in do-meniul ipotetic al idealului, iar politica actioneaziprin excelentA in domeniul realitatilor.

Exemplarele acestea superbe ale conglomeratuluisocial au insA o consolare: nevalorificarea lor dinpunct de vedere politic este caracteristica demo-cratiilor in fasa.

Democratiile occidentale au infAptuit cu brio im-binarea strAlucirii profesionale cu cerintele ambian-tei politice.

Trista generatie, ai carei membri inlantuiti ispi-

MO.

...1,1,11,11 .11,1101

.

profesionara

ii

a

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA 25

tei tsituatiilor efemere nu cuteaza strige revoltajustificata, indicAnd fr inconjur i solutiunilevalabile pentru remedierea stArilor care le ascuterevolts!

Tineretul in viata partidelor politice nu-si justi-ficA existenta, arid nu-si valideaza, serios, preten-tiunile,daca prin efortul salt de gAndire nu adaogao notA nou i retail ideologiei generatiilor, care1-au precedat; si nu numai atat: dada, nu actioneazaspre a dovedi eficacitatea crezului sau.

Mare nenorocire pentru o tarA sau un partid deguvernAtnant daca in epocile de trial sunt condusede cunctatori" ; situatiile generale in asemenea epocicer solutii rapide spre a preintAmpina consecinte,uneori fatale, in viata unui popor sau unui partid.IntArzierile i dibuirile cu ninth de suprema abili-tate sunt mijloace care convin vremurilor de per-fecta Iinite i prosperitate in viata unei natiuni;sunt trucuri de lux, care poleesc lipsa de vointainsusirile sterse ale sefilor" improvizati.

Cunctatorii", in desfAsurarea crizelor adAzici alesocietatilor moderne, joaea rolul de ciocli, dacAnu-s svArliti de pe piedestalele ierarhiei politico-sociale, de reactiunea popularà.

Sunt specimene .politice, care masoarà valoareaindivizilor dupA greutatea pungii lor: atAta pretu.-iesti i deci reprezinti ca fortA cat impunecontinutul pungii.1,

r

*

si

11

r

sa-si

'

www.dacoromanica.ro

26 PETRE GHIATA

Talent, munch', constiinta, aunt insuviri superflue,dash', posezi pe cea esentialii; iar fArA aceasta dinurma, reprezinti simple divertismente care pot a-muza la festività i congrese, dar nu pot relineatentia oamenilor politici.

Prestigiul chimirului indopat trAieste incA 0 areprofunda inraurire in conducerea tuturor partidelor.

Cariera celor mai multi oameni politici izvorastemai ales din creditul larg, pe care li-I acordit sinepat:a

ignorano masselor, deck din valoarea lor per-sonaki.

Omul politic se formeaza in atmosfera de frit-main' tare, de lupta fara scrupul a vietii publice;conducatorul, feful" Irma trebuie sä paraseascA e-tapa agitatiei in ziva eland are raspunderea unuipartid, de pilda, i a-1 dirijeze neinfluentat de in-teresele personale, vremelnice, ale membrilor.

Pentru aceasta se impune izolarea voita a se-fului, pentruca solutionarea situatiilor politice s'opoata face independent de presiunile interesate alepartizanilor.

Numai *zolarea i da posibilitatea sa privWiprocesul politic- in justa-lni -desfAvurare.

Omul cel mai tare in politica este acela care, inizbAnda actiunii sale, nu conteazia deck pe pro-priile-i forte; conjuncturile, isvorite din aliante ina-vuabile sau proteguiri, fundate pe servilism, -- nupot fi decat temeiuri vubrede, vremelnice, inca-

I-

. . .

. .

.

.

414

. "

10.

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA 27

pabile s salveze un om i o aetiune in reale situatiicritice.

Ant compatimit intotdeauna exemplarele politice,care au cutezat i reusit sà ajunga culmile ierarhiei,sprijinindu-se pe asemenea conjuncturi.

Le-am compAtimit, pentruca, fard gres, le-a pan-dit vremelnicia gi le-a prabusit faa mild, de indatace suportul in afara de ele le-a pazasit. Istoriavietii politice si e aiurea si dela noi, abunda inpilde rasunatoare.

*

Cineva se exprima, odata, astfel despre parado-xele limbajului diplomatic: DA inseamnii poate;POATE inseamna nu; iar NU este inutilizabil.

Limbajul politic e mai simplificat: DA inseamna.NU; iar poate i nu au ckzut in desuetudine.

In politica intereseaza ceeace jac oamenii, nu cegfindesc.

Ref ormatorii politici stapanesc massele prin armafanatismului; aceasta stare sufleteasca presupune,la eel care o trezeste in masse, energia unei cre-dinte nesdruncinate, inspiratie intuitiva in solutii,sinceritate perfect& cu semenii.

Abilitatea, oportunismul, perfidia, etc., sunt mij-loace inferioare, care pot creia situatii personale,

-

'

*

,

r

-

www.dacoromanica.ro

28 PETRE GHIATA

dar nu pot sluji s cladesti durabil in inima vremii,relietand trasaturile adevaratei personalitati.

Cine infruptat ambitiunile din cielicille" si-tuatiilor inalte, nu se poate resemna; el va doriintotdeauna sa-si redobandeasca locul pe care 1-aavut, oricat de slabe i-ar fi insutitile i potrivniceimprejurarile.

Ispita demnitatilor obtinute prin activitateapolitica nu-si cruta deck in groapa, robii.

Cine n'a trait intens viata politica cu toate sco-borasurile ei adanci, mocirloase uneori i suisurileei itralucite, nu cunoaste realmente sufletnlomenesc.

Cine n'a indramit i n'a suferit in viata politicanu poate fi om de stat ice zic? n'are drtptulsa conduct' o colectivitate.

Temperamentele agita massele, entuziasmandu-leuneort pan& la revolta impotriva unui sistem politicde guvernare; numai inteligentele insa isbutescle guverneze realmente, canalizaridu-le actiunea in-tr'un sens pozitiv.

Nu cunosc ascensiune politica raj5idt i durabiddLira suportul de otel al generozitatii.

*

art

* 4

si-a

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA 29

In politica nu exist obstacole de neinvins pentruadevaratul om politic; eine da inapoi in feta perfi-diei sau coalitiel prostilor i invidioiIor, n'are cecalla in lupta sociala.

hnpotriva tuturor 'singura anna: tenacitatea.Nu cunosc retea de perfidie sau coalitie a pismei,

pe care sa n'o fi sarticat in cele din urma.

Omului politic nu-i e %Wait IsA ierte deck gre-salele fanaticilor; niciodata sa nu crute licheaua"care se tangue, implorand milostivire.

Iertarea din milostivire intotdeauna este fatalacelui care o acorda; in clipele de incercare, li-chelele dau asaltul, scuipand mana ingaduitoare iarfanaticii nu mai au indrazneala sa reziste valuluiingratitudinii.

Viata politica presupune miscare continua, flue-tuatiuni contrastante in configuratia situatiilor per-sonale si direetia curentelor sociale. Cine nu e aptsa-si dinamizeze permanent insusirile, adaptaridu-leacestei in4cAri tenace i surprinzatoare, cade jertfacelor dintai incercari.

Deaceea temperamentele statice sunt intotdeaunavictimele

Locurile sigure in ierarhia politica ti le da numaiafirmarea neintrerupta a propriei tale personalitati;utilitatea nedesmintita a acestei afirmari iti fixeazaindiscutabil rostul inteo organizatie

'

o

.

*

politicii.

;

.o

politica.

www.dacoromanica.ro

PETRE GMATA

LegatUri sentimentale, protectie, aprecieri mA-gulitoare de esenta platonica,sunt simple mijloacede parvenire vremekica.

Viata politica are un imperativ categoric: fiiJail!"

Transfugul *politic oricare i-ar fi justificareaactului inchide in suflet ceva din psihologia tra-datorului.

Valorile politice nu se pretuiesc dupa ceea ceintrinsec repreiinta, ci .dupA insusirile pe care leataseaza sau inventeaza credinta masselor.

.Daca urrnariti atent cariera politica, a celor carese casnesc ad fie bine" cu toath. lumea, yeti con-stata ca, in cele din soma, sfarsesc lamentabil: pierdsprijinul prietenilor i nu distiga deck indiferenta

adversarilor. Pehtrucl;in politica, comoditateao aria sigur i in mice caz, nu tdureaza deck

efemer. Viata politica pencluleaza hotarit intre doipoli: pasiunea admirativa a prietenilor i ura ad-versarilor.

Cine vrea sa se sustraga acestui joc simplu,- darrisca sa fie svArlit la marginea vietii

politice.

Pe frontispiciul fiecarui club politic ar trebuiincrustat: rabd4, rabda i afteaptii, pentructi, dace'

'30

.

silanu-i

inexplicabil,.

t

a

or

a

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA 31

realmente ai tnsuiri, ceasul va sunal"Este un preaviz crud, dar sincer, care lArnureste

pe cei ce intra neinitiati.

SA nu Ali surprindil, i cu atat mai putin sá nuvà descurajeze nedreptatea; nedreptatea este deesenta vietii, a politicii, in deosebi; criteriul echi-tAtii sufeng oscilatii grave chiar in domeniul obiectiv

rece al stiintei. Devierile lui sunt cu atat maiaccentuate in domeniul, in care prin excelentii do-mina pasiunile, in forma lor cea mai nestrunita,atingAnd maximum de intensitate. i nu uitati eftfoarte adeseori, imbecilii sunt aceia care hotanäscsoarta distribuirii locurilor de comanda, in insiruirealor ierarhioà.

totusi: n'am spune adevárul intreg, dacà n'amad4oga, di, pe deasupra vicisitudinilor, creiate deinechitate, sosesc periodic sanctiunile unei dreptaliimanente, care, -uneori, -asking- online,micile devieri de la linia ei de aspr i pura." recti-tudine.

heat, cu toate indurerarile personale, n'avetidreptul sä renuntati la inviorarile optimismului.

Ludovic al XV, care a pregatit, realmente, re-volutia francez:1, era caracterizat: Onull ultirneiimpresii". Dacä oamenii politici dela noi si deaiurea adAnci dezastroasa dorunie, ar evita sr4alunece pe panta capitalului s'au defect,si ar scutisi popoarele ce conduc i propriile lor organizatiunipolitice de convulsiunile dezagregArii.

*

$i

-

s

i-a`r

-

tau

-marile-

gi

s

www.dacoromanica.ro

CARACTERE SI DEVOTAMENT

uvanctul reasnoltinor trebuie scos din voca-bularul politic, pentrued practica vietii politico 1-asuprimat ca inutil.

Este extrem de imprudent sa-ti blagoslovestipanA la satietate prietenii politici; devin de indatàtoti personalitati' , gata sA-ti serveasca ritosin orice

lectii, pe care altfel n'ar fi cutezat nici sa, leingrtime.

Politica are un capitol bogat cu pilde de ingrati-tudine proverbial': rnizeri de odinioarA nu-si crutabinefiicatorii, oricate motive etice le-ar sta in cale.

Deci: rationalizarea blagosloveniilor, Wand in-totdeauna o margine apreciabila dependentii.

Atata vreme cat esti puternic, devotamenteleprieteniile curg; pentrucá oarnenii vor sà doban-

a

prilej,

(

si

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA 33

deasca intr'un chip sau altul satisfactii Materiale saumorale i pentru dobaridirea lor nu contenesc in

afirma spiritul de sacrificiu, atata vreme fireste,cat detinatorul situatiei politico n'are nevoe de niciun fel de jertfe.

De indata ce ca intotdeauna in politicasituatiile se schirnba i steaua puternicului de pimaeri Waite, prieteniile i devotamentele se sub-tiaza pana la disparitie; i ca in fenomenele depolarizare magnetica, prieteniile i devotamenteleindestructibile de eri se intetesc in jurul nouluipotentat.

Oamenii sunt gata sa-si dea viata, cu conditianu le-o ceri niciodata; iar daca imprudenta te in-deamna intr'o imprejurare protivnica, BA faci apella sacriiiciul lor, atunci apar asa cull/ taunt:tematori,

Deaceia, atat timp cat esti stapanul unei situatiipolitice, poti sa nu te nelinistesti nici de argutiiledevotatilor, nici a presupusilor adversari.

Gandeste-te ins& serios, la ziva cand vei fi silitea faci apel, reaLente, la sprijinul prietenilor:ziva aceoa e ihotaratoare pentru existents ta politica

oamenii cu rare exceptii sunt asa cumi-a croit natura i i-au desvoltat moravurile.

Ca ea poti realiza trainic, prefera intotdeaunaonestitatea prostului in locul inteligeii perfidului.

Fii Circumspect cu politicienii, care nu contenescsa faca parada de idealism; tintesc intotdeauna

-

a-0

--

sii

lasi,egoi§ti...

P11

s

s

www.dacoromanica.ro

34 PETRE GHIATA

anumite combinatii cu serios substrat material, pecare vor sa le sustraga atentiei celorlalti, spre a-sirezerva exclusivitatea epuizarii. lor.

Ce adorabil spectacol, s'auzi perorAnd asupraspiritului de jertfa, a datoriilor implinite eu oricerise, falanga celor imbuibati e urma benefi-ciilor veroase sau dobandite Lira truck"!

Valoarea devotamentelor reale se apreciazafunctie de omul sau ideea, care le-a trezit si le in-sufletese; Nide devotamente sau de suprafa01le masori dupa legaturile de ordin material care leechivaleaza.

Suspecteaza continuu pe adulatorii, care abdicade la orice opinie proprie, imbratistmd intotdeaunafat% rezerve pe a potentatului.

Cine, vlizand limpede o. situatie, amino impo-triva tuturor compromisurilor oportuniste, in-treg" n atitudinea sa politickisbuteste mai tdrziatdar isbuteste sigur, dominAnd farli conditii ansam-blul politic in momentul

Popoarele sunt indrumate, inteadeviar, pe calearealizarilor trainice de caractere nu de falcate.

Nu conta pe devotamentul acelora care, descope-rindu-ti toate insuvirile superioare, tagaduiesc celordin jurul tau once aptitudine; aoestia fac parte dinceata adulatorilor, al earor devotament se intinde

in

izbAnzii.

*

www.dacoromanica.ro

PETRE GHIATA 35

OM la marginea propriilor lor interese; i nevoindsa fie concurati spre a-si satisface interesele din plin,utilizeazä adulatia si defaimarea.

Politicianii, care-si afirrnà prea des onestitatea,ascund, farla indoiala, anumite pete",pe care, sprea le face invizibile, le tot imbraca in poleiala cu-vintelor.

Sufletele se incearca nu pe ulitele victoriei, cipe chile nelamurite ale luptei pentru izbanda cimai vartos, pe drumul cernit al infrangerii.

Cine si-a inchinat viata politicii, sa se prep."-teasca sa infrunte tot namolul calomniei; sa su-porte, Pita tremur, toata gama nerecumntintii

numere cu iscusita circumspectiune prietenii.Viata politic& ii are n domeniul caractereloro statistic& proprie, interesanta prin uniformi-

tatea ei in toate timpurile si la toate tipurile so-ciale de civilizatie.

Repartitia se desemneaza astfel: 800/0 lichele;100/0 profitori i lichele; 5.0/o lichele idealiste i 50/0oameni de caracter.

Abia 50/0 sunt elemente, care cred cu onestitatein realitatea binelui obstesc, pretuind corectitudi-nea, cultivand prietenia, detestAnd perfidia i toatemijloacele peiorative ale luptei file& scrupul.

Restul...

.*

,

pieg-pi

www.dacoromanica.ro

36 PETRE GHIATA

Gine a glisit rara avis un prieten in sbu-ciumul plin de surprize al politicii, sa-1 pastreze.ca pe un talisman si sik nu-1 sacrifice imperativeloroportuniste.

Un prieten devotat valoreaza in hnprejurari di-ficile mai mult deck toata liota adulatorilor dcocazie.

Nu cunosc specie mai detestabila de indivizi,decat aceea a oamenilor care, rating o eariera, in-cearea refaca una prin politica.

Oamenii acestia nu se dau inapoi de la nimicspre a le reusi incercarea.

Gradul devotamentelor in politica este in raportdirect proportional cu cuantumul nevoilor ce potisatisface.

In epocile de criza adanca in viata spirituala apopoarelor, pozitiile se castiga si se pastreaza prin,taria devotamentelor.

Abilitatile, oricat de subtile, nu pot rezista va-lului, provocat de framanari; abulitái1e i iscusitalor utilizare, aunt oportune numai in vremurile dclinistita desvoltare a vietii sociale.

Partidele politice care admit introducerea privile-giului pentru elementele care au tradat,incep sa alunece pe panta disolutiunii; in orice caz,incepe experienta aventurilor in functiune de ceiprivitegiati .

Unde lipseste criteriul unui minimum de mora-

.

-. sa-si

impuritatii

II

ni.

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA 37

litate, coeziunea cadrelor este primejdios amenin-lack, iar cea dint& lupta politica serioasa destramiiunitatea organismului respectiv.

Niciodata istoria politica n'a cunoscut gruparipolitice care sa dureze, n afara oricarui criteriuetic.

In politica, prietenii sunt asa de rani, oameniide convmgeri i atitudini asa de putin numerosi,fuck o actiune politica trebue s. se fundeze mai

pe un complex de interese i nizuinti comune,temeiuri sigure in inchegarea unui partid i desfa-vurarea cu sorti de izbAnda a unei lupte politice.

*No

ales

www.dacoromanica.ro

IDEOLOGIE $1 MORAVURI

Rostul ideologiei politice este sa justifice dinpunct de vedere logic rezultatele unei actiuni so-ciale, desfasurata de un partid politic, sau sadea siguranta serierii logice a unor consecinte vii-toare, avand geneza in actualitate.

*

Majoritatea oamenilor politici dela noi socotescauneitaare participarea intelectualilor dela sateinvatatori i preoti la viata politica activii.

Profunda eroarelOrice s'ar spune, invatatorimea i preotimea la-

man, .pentru Inca multa vreme de acum inainte,singurele elemente slinatoase si instruite, care potindruma massele Varldiesti in cadrul asezarii na-tionale, libertare, religioase si monarhice a statuluiromanesc.

Pot fi cazuri izolate, care sa denunte uncle ex-eeptii dela aceasta linie a intereselor de stat; acestea

"Irow,1

_

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA 39

Bunt asa de putin numeroase, cA nu deviaza intrunimic rolul covarsitor de insenmat, pe care il auintelectualii taranimii in opera de ridicare spiritualä

materiata a satelor.Ei pastreaza cu indaratnicie, impotriva tuturor

iniprejurAtilor protivnice, o doza de idealism, desinceritate si spirit de jertfA, surprinzatoare pentruepoca noastra.

Pe aceste insusiri rare se poate cladi de jos insus esafodajul unei RomAnii inoita ea spirit st. echi-tabil oranduita ca asezare materiata.

0 conducere ministerial:a a -Educatiei Nationale,lipsita de tendinte demagogice, indrAgostita onestde patura taraneasea si de slujitorii scolii i alta-rultu, poate castiga increderea invatatorimiipreotimii, cimentAndu-i coheziunea pentru realiza-rea unui efort comm i eficace in opera de refa-cere a neamului.

In clarificarea aspectului politic al acestei uriaseactiuni, rostul invAtAtorilor i preotilor, oriceargumente ar aduce detractorii kr, rArnane de-cisiv.

Deaceea: luminatorii satelor i asteapta condu-catorul care sa le galvanizeze stradania, centran-du-le nazuintele de creatie i progres in slujbaromanismului..

Inflorirea filosofiilor individualiste i succesul lorin formarea curentelor de opinie publicA, anuntidisolutiunea mediului politic; prestigiul societatiicu mijloacele ei de realizare in mecanismul-Statinseanma c s'a naruit, iar indivizii cauta numai

si

..

011

si

www.dacoromanica.ro

40 PETRE GHIATX

in propriile lor resurse sirea din impas.In asemenea odor.' de autoritate a colectivitiitii,

viata politica propriu-zisa agonizeaza,

Aristocratic", oligarhie"clemocratte ,,, so-cialism", etc. reprezinta tot atAtea delimitari con-ceptuale in guvernarea popoarelor; valoarea lorpractica in viata popoarelor se verified mai alesprin metodologia utilizata in aplicarea br i priniscusinta de a stabili imisonul intre conceptie qifondul sufletesc al societatilor respective.

Demagogia moderna este in fond metoda de agi-tatie politica, care utilizeazA toate mijloacele, fArAnici o preocupare etica, spre a satisface intereseleindividuale sau de partid; e reinvierea, intr'o formapeiorativa, a scoalei sofistice din antichitatea care,suprinrAnd orice diferentiere etioà, afirma sufrema-tia relativismului in toatii mecanica existentei =Lane.

Prezentul in viata tuturor popoarelor apare ca operioada criticA, indicând,- apropierea sigura demarginea catastrofei prin decadenta.

Pentru discreditarea lui, luptà scoala oficialli, careidealizeazä, farA rezerve, trecutul; acesteia se a-dauga contributia elitei culturale a epocii, crescutii

formatA la scoala traditionalismului.In viata politicA propriu-zisa, atacurile irnpotriva

prezentului le indreapta exponentii conceptiunilorfuturiste, cu toate armele agitatiei lor disolvante.

.

tsi

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA 41

Cei dintâi, tergand amintirile dureroase, fac sastialuceasea numai formele insorite ale vechiuluiregim; ceilalti, punand problematica viitorului, scotin evidenta trasaturile meliore ale regimului cetrebue sa vina.

La intersectia acestor proectiuni, prezentul a-pare intr'o lumina penibilA.

IncumbA sociologiei sa-1 explice i sA-I vido-rifice sub raport cauzal.

Ireductibilii adversari ai democratiei se recru-teaza din randurile personalitatilor proeminente, pecare le ofenseaza grandilocventa maseariciului e-lector.

Nimeni nu-i indispensabil vietii politice, aenuntat sententios unul din oamenii politici, careau ctitorit aceasta tara.

Formula contine intregul dispret al colectivitatiiacest moloh fara limite pentru -vietatea in-

dividualA.nici un protest n'a iiisunat din randurile in-

dividualistilor; traim epoca faptelor colectivenimeni nu mai cuteaza 86 se piece asupra tragis-mului existentii individuale.

Relativitatea raporturilor intre fenomenele subcare se manifesta existenta, a dovedit-o cu pri-sosinta stiinta si a confirmat-o pink' in ultimileconsecinte geniul lui Einstein. Nicairi, insa, ca in

.

si

(1

n

*i

www.dacoromanica.ro

42 PETRE GI-IIATA

politica, relativitatea nu apare mai dominanta.Oamenii i starile sociale se profileaza diferit,

dupa perspectiva din care-i cercetezi; alta este va-loarea i sensul nazuintelor lor, daca-i privesti eaopozant, alta valoarea i sensul, daca urmaresti ex-primarea acestor nazuinti, cand ii guvernezi.

Ceeace parea 0 just si realizabil in opozitie, estetemerar i uneori primejdios, daca n'ai struni,aflAndu-te la conducere.

Masse le populare n'au Inca pregatire ca ea in-teleaga antiteza guvern-opozitie, i de aci pro-cesul uniform, banal, dar ve§nic reiterat, al iluziiloropozitioniste, staramate rand pe rand de impera-tivele stringente ale guvernarn.

de aci toate indurerarile populare i toateclamlarile impotriva idolilor de eri.

In fond, un simplu aspect al relativismului, careregleaza societatea.

Intre nazuintele, nevoile colective i oamenii carele reprezinta, exista un contact intim: mediul co-lectiv ii faureste exponentii dinteo gruparesau alta politica din propriul sau aluat i el]propriile-i tipare.

Popoarele se conduc nu cu enuntari teoretice,care pot da este adevarat nimb de stralucireunor constructii programatice, menite sa cucereascasimpatii in perioada opozitionista a unui partid sauunei clase kripotriva altora, ci prin taria unuisistern, in care realizarile se succed, eficace, pentrucerintele categorice ale ansamblului colectiv.

.4111.6:-, 6.1., -

,

*

.

*

-

*i

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA 43

Ideologia abstract i declamatorie farAmitatadiverse versiuni dupla imperativele electorale, eulna pentru a pregati sub raportul psyhologic po-poarele in vederea schimbArilor de regim; atat,insa!

Abstractiunile teoretice nu rezolvA niciuna dinproblemele, pe care societatea le ridica spre a fisolutionate.

Marx a exagerat cand a pus accentul intreguluisitu sistem ideologic in aplicarea fenomenelor so-ciale pe factoral economic; i din aceasta exa-gerare a tras toate consecintele eronate, care i-aucOmpromis sistemul. Trebue à retinem, insa, caexageratia sa inchidea i o bunA parte de adevAr;nici o miscare transformista nu poate izbuti daca,initial, nu-si formeaza siesi materiale noui, cepreconizeaza pentru toata oranduirea sociala.

Teoreticianii, care se dovedesc inexperientiuneori pima la ridicul in politica, nu-si datorescslAbiciunea faptului ca sunt obiruiti sa planeze inlumea abstractiunilor, ci lipsei simtutuicare ea-i orienteze in complexitatea vigil colectivein continua devenire.

Speta aceasta de teoretician, planAnd mereu inlumea contemplatiei, poate explica, sigur, multedin fenomenele care s'au produs, urmArindu-le ge-neza pe intreaga ei o teoretizare postumitia evolutiei sociale, necesarii istoriei.

Exista insa si o alta spetA de teoreticiani, care

,

politic",

filiera:

I

in

www.dacoromanica.ro

44 PETRE GHIATA

traiese in plin framantarile vietii sociale, avandinsusirile active si institutioniste, de a surprindeevenimentele politice in germene, trasandu-le inamitt" flint consecintele. Contemplatia nu este cadrulvietii lor, ci o reculegere de o diva pentru a sesiza

sistematiza aspectele mediului ambiant.

Nota caracteristica a notiunii de autoritate esteprestigiul, nu brutalitatea.

In politica, ca i in razboiu, actiunile se judedinu dupa valoarea lor intrinseca, ci dupa" rezultatullor pozitiv.

Forta curentelor sociale se judeca nu dupa' efectulpolitic imediat, ci dupa rezistenta institutiunilorcreiate de ele.

Curentele sociale reale, ca i adevaratele perso-nalitati care le proveaca dirijeaza, se valorificaprin concretizarile de ordin colectiv, nu printuatiile ce creiaza incidental.

Este un adevar banal pe care experienta 1-atransformat in axioma: fondul sufletesc al popoare-lor trebue modelat pentru a marca cu plus" re-formele intr'un domeniu sau altul al activitatii

Nimeni nu contesta, e just, ca evolutia

si

*

isi-

nmane.sufle-

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA 45

teasca e mult mai inceata cleat organizarea so-ciala; dar ceeace uime§te, este indaratnicia politi-cianilor de a fauri norme legislative, fara a sepreocupa de creiarea continutului spiritual al na-tiunilor!

Dispretul majoritàii politicianilor pentru air-turArism" este indeajuns de notoriu, ca sa ne scu-teasca de a-1 mai evidentia cu exemple.

argumentul kr capital se fundeaza pe nevoiade a sesiza rapid qi exact realitatile, operatic co-varsitoare in mecamca politica.

Interpunand intre ei i fenomenele sociale, preanumeroase conceptiuni asimilate prin lectura ne-intrerupta, functionarea perceperii aproape intuitio-nista este ingreunata, iar uneori le deviaza justainterpretare cauzala a faptelor.

Eroare!Cultura, in domeniul stiintelor sociale, in deosebi,

deschide oamenilor politici perspective noui in pre-tuirea i explicarea complexului cauzal al mani-festarilor colective, dandu-le posibilitatea sa pri-veasca aceste manifestari sub acolada generalitatii,pe de alta parte perfectioneaza, prin aplicarea me-todologiei stiintifice in fiecare ramura de activitate,tehnica formularii principiilor, care precizeazafunctionarea organismului de Stat.

Stiinta politica se degaja tot mai mult din cadrulempirismului, afirma un obiectiv, a carui cam-plexitate merge accentandu-se; interventia meto-delor Odintifice apare, deci, tot mai necesara, pentru

II'

11

0-0

www.dacoromanica.ro

46 PETRE OPIATE

a surprinde firul conducAtor al complexului sociala-i clarifica i obArsia i sensul.Oamenii politici, dublati de carturari, devin pe zi

ce trece o conditie imperioasa pentru desvoltareanormala a vietii sociale.

In orice epocA de prefacere sociala, intfilnimideologia politico-culturalk etc., manifestand doubaspecte-tendinte fundamentale:

a) Ideologia traditionalista a reactionarilor, carejustifica cu toata cuirasa pregatirii i ndatinarliintelectuale, superioritatea trecutului, a anti linie.de conduita nu poate fi abandonata fara primejdui-rea existentii insas a organismului social;

b) Ideologia actiunii progresiste, care sintetizeaziiaspiratiile de innoire, sprijinindu-le, pe temeiulfaptelor, pe care le releva prezentul in permanentadevenire.

Ciocnirea intre cele dour' conceptiuni-evidentiazaaproape intotdeauna i pretutindeni, succesul teo-retie al ideologiei traditionaliste; i faptul aparefiresc, (lath- ne gAndim, cä toate elementele decultura apartin claselor dominante, iar formarealor &a facut la scoala trecutului. Ideologia progre-sismului de toate nuantele are de partea sainsä creatia, pe cale de gradata concretizare: o ne-intrerupta adaptare la procesul inovator, care seconsuma in insas realitatea sociala.

Fara prestigiul celei ideologia progresistii,infanta in domeniul teoretic, obtirie treptat, dardecisiv, victoria in domeniul practic.

Asa se exlplicii pentrU ce, partidele reactionareguverneaza tot mai rar i pe msurá ce pierd prize

.

1

dintAi,

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA 47

politica asupra societatii, se concentreaza in arcaneleculturii, careia ii dau strAlucirea ciudata, surprin-zatoare, a minunatelor apusuri de soare; iar parti-dele progresiste, in masura in care inthurirea asu-pra intregului social creste, guvernand tot mai dessi mai durabil, parasesc tarAmul justificarilorideologice i construesc esafodajul nouei societAti.

Drumul creatiei in politica porneste dela practiciila teorie si nu invers.

Marii constructori sociali au lost practicieni de-sAvarsiti si exceptional, iscusiti teoreticieni; in oricecaz, sistemul ideologic a venit ca o explicatie postfactum a operei sAvarsite.

Superioritatea unei organizatiuni politico-socialenu se obtine prin simpla schimbare a sistemuluide guvernOmAnt (de la aristocratic la democraticeau socialism, etc), ci prin creiarea unei structurisufletesti de facturA superioarA".

0 astfel de structura nu poate fi consecinta ime-diata a unei legislatii sau regirn politic; istoria emartora nedesmintita: opera aceasta rezultA dinmunca a serii de generatu in domeniul educativ,descoperind aptitudinile indMzilor i desvoltandu-letreptat, care intensitatea lor maxima.

Intelegem educatia sub toate aspectele si imbra-tisAnd toate tgramurile, pe care se manifestà acti-vitatea umana, in cadrul social, economic, religios,politic, biologic, etic, artistic, etc.

Fara desfAsurarea ampla a acestui proces educativ,care ascute, afinAnd facultatile celulei nervoase,superioritatea socialA rAmAne o iluzie.

_

-

'1

II I

www.dacoromanica.ro

48 PETRE GHIATA

Citeam, undeva, o notita, anuntand sentinta unuitribunal rusesc din tinutul Volgai: 85 de Omniau lost condumnqi 1}entru diverse infracfiuni, sersufere fiedeufisa loviturilor de cnut".

$apte dintre ei complecta notita au rnuritsub lovituri".

Faptul are deosebita semnificatie, pentruca sepetrece intr'o tara, al carui regim politic se fun-deaza pe cel mai larg exagerat de larg! uma-nitarism; acest regim a insemnat cea mai formida-bila sociala impotriva celui mai adios reac-tionarism al timpurilor moderne, tarismul.

Iata c.à, dupa mai bine de un deceniu de car-nmire, noul regim reinvie metodele salbatice,dar, probabil, necesare ale absolutismului apus.

Sentinta tribunalului de pe Volga sovieticaevidentiaza cu rprisosinta, cä e mai urr ea schimbiregimurile politice, deck sa ameliorezi moravurile.

Adevaratul om politic nu cunoaste in implinireaideologiei i nazuintelor programatice in oriceimprejurare potrivniea termenul prea tArziu".

and lupti cu gAndul de a invinge, evita tovarasiacelor bolnavi de pesimism.

and ai convingerea eä prograrnul ce urmaresti,poate aduce prosperitatea tuturor, treci pestecadavrele fricosilor i crucifiea pe stalpul infamieitot siragul specimenelor interesate.

Viata sociala releva in toate timpurile i peste tot,

m4eare

*

-

f

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA 49

douA spete bine distincte de politiciani: profitorii,ve§nien nemultumiti, care abdica de la denmitati in

ointeresul superior al partidului i tarii, obtinind inschimb satisfactii de ordin material. Acestia ope-reazA in umbra pe toata filiera subterana a afa-cerilor veroase, rotunjindu-si patrimoniul, secatuit

zice-se de jertfele prilejuite de actiunea par-tidului in opozitie. Alta categorie este aceea a po-liticianilor, \care voind sA detina deosebitele ranguriale angrenajului social, suporta cii resemnareprivatiunile de tot soiul, pe care le indica linia deconduita a corectitudinii.

Intre ambele spete, inlauntrul fiecArui partid,existA o luptA aura, uneori capatand forme evi-dente; este un proces insolubil de preponderenta,in care nu rareori, solutia favorabilA a inclinat departea profitorismului.

.Am spus insolubil, pentruca procesul va dura inorganica partidelor, atata vreme cat va dainuideosebirea radicala intre structura sufleteasca a celordoua spete.

Politica este arta de a guverna pOpearele ; tot dedomeniul artei inset tine i ascensiunea catre culmileierarhiei sociale, de unde le poti guverna.

antajul se pare ca are succes in dobandireapolitice; accentuez succes, entruca sub

raportul moral raman' e ceeace 1-a fixat condicapenala.: Jim delict.

Intr'adevAr: cunosc cazul unui politician, cu multa

ci

:0+4,

0

si-tuatiilor

e

www.dacoromanica.ro

50 PETRE GHIATA

popularitate pe vremuri, care a santajat pe sefulguvernului de atunci sa4 faca ministru, amenintan-du-1 cu inscrierea pe lista de candictati a milk dinpartidele adverse.

santagistul a fost ministru...

Marcia marilor averi acumulate prin practicaservind marile interese obstesti trebue

cantata on unde, afara de drumurile batatorite deosArdie si mum% ale moralei.

In tara in care libertatile nu sunt sanctificate dejertfa angelui, nu traeste constiinta revoltei, caresa le apere impotriva incercarilor de usurpare.

Imensa majoritate a celor care fac politica mili-tant& isi formuleaza judecati asupra oamenilor.partidelor, dupa cum le dicteaza cele o rule i unade interese personale.

Dad nu vrei sa -parasesti scirbit i fulgeratorviata politicà, stradueste-te sil descoperi i sa pre-tuesti in aglomeratia celor 95 aspecte ale lichens=mului uman, cele 50/0 insusiri bune ale sufletuluicoreligionarilor i adversarilor.

Daca nu isbutesti sit fad aceasta disectie, renuntatpoti mai devreme ea activezi politiceste: risti

sa fii strivit sub valul propriei desnadejdi i. amara-ciuni.

. .

*

politica,

,

cat

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA 51

Nu poate fi sef" eine n'are cutezanta unei ho-arari; imprejurarile ridica. uneori in situatiuni decomandament elemente care, formal, dau impre-siunea conducatorilor. Verificarea insusirilor realeinsa se face in clipa in care sansa imprejurarilordispare. In asemenea momente numai sefii con-sacrati pot domina organismele politice i 'Astrapozitiunile ce ocupg.

Improvizatia poate creia iluzii, care se risipescinsa de indata ce intervin dificultati serioase, carese cer rezolvate. Insusirile sefului", chemat saconduca forta politick, sortita sa' domine impre-jurarile dificile, aunt acestea: clar viziune, hotitrire,indritisneaki, rise fi generozitate.

*efii se nasc nu se improvizeaza, crick de priel-nice le-ar fi evenimentele la un moment dat.

,

Air

618

s

www.dacoromanica.ro

ADVERSARII POLITIC!

uccesul politic impotriva adversarilor sauinlituntrul organizatiei din care fad parte iMpunevidarea rapid4 intr'un fel sau altul a resentiMentelorde pima, eri, si calcularea cu minutiozitate a icon-secintelor viitoare, rezultAnd din izbanda initial&

Altfel, succesul poate fi inceputul unor greledezamagiri...

Justul simt politic impune neted: sau poti stt-tidistrugi adversarii sau neutralizezi, apropiin-du-i rapid.

Echivocurile creiaza media prielnic tuturor

Massele au memoria scurtft: formula recta unuldin adev&rurile elementare ale vietii publice.

Deaceea este nevoe sit le reamintesti mereubinefaclitoare si sit le cii in evidentli gre-

pri-rnejdiilor.

r.ea-lizàrile

a

sa-i

a

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA 53

salele (de bunk' sau rea credinta, nu importa!) aleadversarilor.

Ca mentie i s refaca incontinuu prizaasupra masselor, un partid nu se poate rnargini

Infaptuiased, ci trebue sit stie prezenta sub for-ma cea mai vie infaptuirile, atentiei populare.

Dar atilt nu-i deajuns: cum massele inclinauite Mai curand ceeace le-a satisfacut deck ceeacele-a vatarnat interesele activitatea daunatoare aadversarilor politici va fi colorata i creionataguros.

EVita intotdeauna chestiunile personale, care scaddin prestigiul oricarui om politic; cand esti totusi,silit Lira esire s angajezi lupta pe acestteren, inarmeaza-te cu toate dovezile i utilizeaza-lecu maximum de abilitate, pentruca adversarul sitfie zdrobit.

Numai astfel iti pastrezi autoritatea sub toateaspectele ei nestirbita i scotand definitiv dinlupta adversarul, produci timorarea acelora carear &mina sit mai provoace discutiuni de ordinpersonal.

Este un irnens eastig, plin insii de grele primejdii.

&Ali

sit

Vi-

0

ie+

11

sd

s

www.dacoromanica.ro

METODOLOGIE

n. epocile de criza, rand mizeria economickIbiciuind nevoile multimii, prilejuie§te germenii a-narhiei, numai solutiile radicale .si rapide potaseza oranduirea social datA.

Solutiile acestea trebue sk realizeze un dubluobiectiv: sk striveasca mice incercare de dezordineprin mAsuri drastice §i, in acela§ timp, sa food pro-pice linistea socialà, prin u§urarea sarcinilor finan-mare de toate categonile, care apasA massele popu-lare.

Asemenea mAsuri nu tolereaza eziari, nici nu sepot incadra conceptiunilor juridice si: economicecurente: ele tin de domeniul stkrilor exceptionale;cine nu poate rAspunde cu promptitudine acestuiimperativ, risa sa fie rAOuit de pe culmea rAs-punderii de valul revoltei, pe care o gala nesigu-rano, lipsa de hotarire §i toate solutiunile tran-zactionale.

Ceeace constituie esençialul unui regim politic in

,

:

X

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA 55

asenienea' imprejurari este evitarea dezagregarii;odatii trecuta perioada critica, viata econamica,isi varelua elanul in formele Maui, ivite prin lichidareavechilor tiparnite i periniarea vechilor conceptiuni,iar structura sociala va merge, transformandu-setreptat, dare cristalizarea durabilA.

Bismark obisnuia SA. Tuna, ca preocupaudecat evenimentele a carer desfasurare se efectuain Maximum dona luni; dincolo de acest termennu-1 helinistea .nimic.

Nu stint in ce masura afirmatiunea aceasta erasincera.

In secolul al XX-lea o asemenea perspectiva in-gusta se chiama miopie i6oliticd i descalifica ire-mediabil un politician, fie oa are cinismul s'o martu-riseasca, fie ca. a practica, fara s'o destainuiasca.

*

Nu desvalui niciodatil intreg gandul, care te animaactiune: pastreaza o rezervA" care sa lase

impresia ca inchide i mijloacele cele mai sigure siadevarata tinta.

In rezerva aceasta tainica, fiecare isi gaseste sa-tisfactia adecuata propriilor nazuinti.

*.

Nu.toate atitudinile care se justifica, convin into-reselor mari ale unei natiuni sau celor secundare, departid; si cum am subliniat-o intotdeauna, criteriul

&mina intreaga viata politica.Este valoare sub raport politic ceea ce slujeste

la un moment dat o soeietate.si un part:1:d,, indiferentde aspectul etic, elegant, al atitudinii.

Eticul trebue sa regleze oat mai perfect actiunea,care se circumscrie in limita intereselor

r"

nu-1

intr'o

utilitatii

e!

www.dacoromanica.ro

56 PETRE GHIATA

in fixarea directivelor, care carmuesc nevoile adAnciale colectivitatii, utilitarismul prevaleaza, iar con-stiinta finplinirii unui tel superior, permanent, sa-tisface cu prisosinta i elementul moral.

Atitudinile negative sunt cele mai detestabile inpolitica: distrug partidele care le adopt& si pot pro-duce uneori disolutiunea sociala.

Cand negi valoarea unei institutiuni, este nea-parata nevoe sa indici i solutia remedierii sau in-locuirii acelei institutii colective.

Pentruca se intAmpla deseori, ca institutia atacatasa e prabuseasca i mentinandu-te in purA negatie,

n'ai cu ce umple golul, i atunci inceputul rAs-turnarii s'a Lent.

Sau eVenfinentele, oprind sfArAmarea, impun sin-gure, in ciuda tuturor teoriilor negativiste,solutia.

De altfel, in atari situatiuni, partidul respectivapare intr'o precara oglindire, fiind mult della* deprocesul social.

Si in procesul politic, ca in toate procesele princare se afirma viata in genere, exista mai multesolutii cu aparenta de realitate; una singurA esteinsa valabilii i rezolva firesc procesul.

Marea arta politica rezida toemai in desprinde-rea limpede a acesteia.

Seful politic de rasa, interpretand just si anti-cipativ forma si sensul destasurarii evenimentelorsociale, pastreaza intotdeauna initiativa formulariiideologice si solutionarii practice a acestor eveni-

7:

sa

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA 57

mente. Marii conducAtori de state, partide, etc.,s'au impus ca atare mai alesam cuteza sA spunemnumai prin utilizarea suplA a initiativei, carele-a inlesnit sal apnea mereu in fata evenimentelor,gata SA le comande evolutia intr'un cadru anumepregAtit. Uneori le-au graft chiar evolutia, creindmediul prielnic desvoltArii lor.

In regimul monarhiilor absolute sau constitutio-nale a dAinuit intotdeauna o coterie (click, camarilA,etc.) care a inrAurit intr'o masurA apreciabilAdaett nu decisivA hotarArile auguste, determinandimplicit consecinte dAunAtoare sau binefeerttoare inmediul social.

Elemental band sau rea credintA fixa valoareaacestor consecinte.

Partidele politice au folosit permanent asemeneacoterii; istoria regimurilor monarhice de pretutin-deni, ne indritueste s afirmam, ea sefii politici deanvergura," au manevrat abil i marile insusiriale monarhilor i slabichmile lor, prin mijlocireacoteriilor, .. ale error slAbiciuni sub toate aspectele,

le-au cultivat cu un superior rafinament.Printr'o asemenea metodologie s'au creiat marile

partide politice, s'au consacrat ,§efii ilutri si au fostposibile infaptuirile durabile in materie socialA.

Fii atent in urmarirea ascensiunii tale politice sinu pune rezolvarea chestiunilor decisive' deeit inmomentul culminant al ascensiunii; le vei realizasigur, favorabil.

*

t

www.dacoromanica.ro

58 PETRE GHIATA

Orice incercare cu pretentie de decisiva, bzaintesau &frit punctul culminant, çi poate fi fatalii.

In oratorie, aceleasi lucruri pot produce efectedeosebite, pentruca esentialul consta in modul cumsunt prezentate auditorului.

Scepticismul nu-i recomandabil in politica, pen-truca prilejueste un mediu lipsit de entuziasmulnecesar actiunilor de creatie; se impune insa o do-zata prudenta in acceptarea prieteniilor, ce se oferaexagerat de larg.

Beneficiul de inventar, aplicat tuturor s entimen-telor, care se afirma sgornotos, este masque ceamai sigura pana la proba evidentii a valorii acestorsimtaminte.

Intr'o tara cu inclinatii accentuate spre tot soiulde satisfactii usoare, sobrietatea constitue unserios atou" pentru cei care, militand politiceste,nazuiesc sa." dea prestigiu i locurilor pe care le detinin organizatiile de partid i situatiilor ce ocupg pe-riodic In conducerea statului.

Intr'o democratie rea1ä, onestitatea poate constituidacia nu un titlu de glorie, sigur insa, o baza ne-sdruncinata pentru ascensiunea politica.

Impotriva personalitatilor oneste, i calom-nia ateasta primejdioasa arma a apasilor politicide pretutindeni este cilia sa tacit la un moment

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA 59

dat, de teama ridiculului, in care ar putea si alu-nece. i calomniatorii versati sunt prudenti...

Prea mult calcul in politica omnara avânturilegeneroase i prilejueoe inertia, ucigatoarea marilorinfaptuiri.

Pentru a domina situaiiIe, e nevoie sa cunosticat mai adanc complexul pasiunilor omenestisit le folosesti intr'un cadru practic de activitate;dernocratice, ea infloreste in societatile politice in-fond aceleasi.

*

Demagogia este in ordinea fireasca a evolutieidemoeratice, ea infloreste in societatile politice in-cepatoare.

A protesta impotriva-i este inutil, pentruca in-laturarea demagogiei nu se efectuiaza pe calea ar-gumentelor teoretice, oricat de puternice, ci prinseria experientelor dureroase, smgure in stare sitdea lectii de intelepciune popoarelor.

Politica ca i viata in genere = nu este gene-roasa in recompensarea virtutilor i pretuirea va-lorilor.

virtuosi/ i cei cu insusiri superioare trebueeu indrazneasca sa-0 smulga consacrarea; altfel ra-man sub obrocul indiferentei 0 al ironiei cinicilormasearicilor.

v.

I I

5i

www.dacoromanica.ro

PETRE GHIATA

Politica oficializeazA ceeace intelege cif nu poaterefuza, ffindcA i s'a impus.

Fii inzecit mai atent cu acei care, sub aparentaindolentii, ascund posibilitati de manevrA vohmtarli;acestia au intotdeauna succes pentrucA, surprinziindtoate asteptarile, deruteazA toate mijloacele dereactiune.

Reazimul guvernarilor serioase nu sta niciodatiimunimi in popularitate, element prin esentA eferner.

Intotdeauna minoritatile organizate au prevalatasupra majoritiitilor confuze.

flotaiArile repezi si decisive n'au iesit niciodatiidin conciliabule repetate cu participanti numerosi.

Tempereaza-ti entuziasmul, cand detii un postde comandA intr'un partid; altfel, risti sä fii socotitprea tAnar de cei maturi si bAtrani, prea aproapede ,factura" kr de cei tineri; "si inteun caz 0 incelAlalt, incepe sä ti se clatine prestigiul adecuatsituatiei ce ocupi.

Abilitatea poate fi o armit politick' utilizabila inepocile linistite, in care viata social& nu-Si pune sprerezolvare nici una din problemele grave ale exis-tentei ei; in epocile de crizA, abilitatea e ridiculA

I

LI

60.

*

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA 61

pentruca este insuficienta: crizele le doming numaipersonalitatile cu fanaticii credinta.

Cine stie ea dea lovituri, trebue ca in prealabilfi invatat sa le pareze sau, primindu-le, sa le su-porte Ufa murmur,

Intr'un regim democratic, modestia este odune cutezanta o insusire indispensabila, prudenfao calftate exceptionala.

Utilizarea mestesugit dozata a modestiei-cu-tezantei-productiei, asigura, lath inconjur, suc-cesul.

In politica loviturile nu se anunta; ele se pre-tuesc ca atare dupa ce s'au consumat.

Cand esti angajat intr'o Willie politic, renuntiisit convingi pe cei ezitanti de necesitatea luptei,treci peste considerentele potrivnice de ordin ma-runt, fii surd la sfatul binevoitor al prietenilorsceptici, desprinde-te din desfatarea argumentari-lor subtile, treci peste oportunisti i lasa-te stapanitde un singur gand i mica ambitie: sa invingicu mice chip!

Pentru omul al carui dinamism politic se fun-deaza pe taria unor credinte nesdruncinate, Ira-mantarea vietii publice, oricat de complexa, nupoate ridica stavilaruri de netrecut.

*

*.

,-

Ncl

.0

slabi-

eh

www.dacoromanica.ro

62 ARTA POLITICA

Credinta dublata de energie despica intotdeaunasi niciodata prea tarziu, drumul care biruinta.

Niciodata, oricat de glorios trecutul, organismelepolitice care n'au stint sau n'au putut sa se adap-teze ca ideologic si mentalitate transformarilor in-tervenite in mediul social, regenerandu-si cadrelede lupta, niciodata n'au putut sit reziste preamulta vreme ca forte politice; asemenea orgamsmeau starlit, dupa framântari launtrice, in descompu-nere i epuizare. Rolul lor social s'a incheiat inmomentul in care suprastructura dirignitoare s'aanchilozat, refuzand din miopie sau spirit decasta sà se irnprospateze pana la totala schimbare,cu elemente tOsnite din infrastructure partidelor.

Procesul permanentei adaptari a organismelorpolitice la conditiunile de viata ale societatii, tinede insasi putinta dainuirii lor; neputinta consumariiplumpte a acestui proces a dus fara gres, la pul-verizarea fortelor politice.

Istoria politica de pretutindeni si de totdeauna,evidentiat ca nici o grupare in ordinea politica nuscapa acestui implacabil destin.

Curentele politice de proportii, and ataca prinexponentii lor asezarea legala a unui stat, nu potfi impiedicate in desvoltarea fortei lor, deck pecloud cai: fie canalizaridu-le si epuizAndu-le caamploare, prin incadrarea in forma de guvernare,fie reprimandu-le fara crutare.

Orice incercare de metoda tranzactionala intreaceste doua solutii este plina de primejdii; iar re-zultatul este unul singur: curentele respective cresc

N,

.

a

-

Ar4

.

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA 63

plat la limita rasturnArii complecte a structuriide stat in fiinta.

In acest domeniu n'au ce ciiuta echivocurileezitarile: sau le distrugi lard rezerve sau le inte-grezi prin guvernare, organismului de stat, care,firesc, va suferi modificari in toatit aqezarea saerarhica i ritmul sau de vigil

Prin urmare: sau, sau.

fl

www.dacoromanica.ro

DEMOCRATIE

ricAte progrese War fi realizat aiurea hinumele unei absolute autoritati colective, care aredus la minimum posibilitatile iniiativei indivi-duale i libertatea de gandire si de actiune politicaa individului in ansamblul social, istoria politicade ieri si de totdeauna a evidentiat definitiv caracte-rul efemer al dictaturilor de toate nuantele. Faraindoiala cA primatul intereselor colective s'a totaccentuat in ultimele decenii si a devenit tot maiimperioasa nevoia integrarii actiunilor individualein ritmul i sistemul solutiunilor sociale.

Nu se poate lush' nega cA, clack eforturile reali-zàrii traiesc sub semnul imperativului social,pe planul inventivitatii si al creatiei economico-politice, spiritul individual si libertatea de mani-festare a acestuia, alcatuesc fermentii care dau du-rabilitate si scot din primejdiile aventurii institu-tiunile faurite de stradania colectiva.

Pe de alta parte, credem in utilitatea formelor

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA 65

de manifestare democratich ale vietii de stat. Ori-cat s'ar perora cu mai multh sau mai puling eru-ditie impotriva democratiei, un fapt thmâne ne-contestat: principiul selectiunii valorilor nu poatefunctiona in conditiuni firesti, deck prin sistemulpolitic, care, asiguthnd egalitatea punctului de ple-care membrilor tuturor categoriilor sociale, lashtermenele de ajungere la posibilithtile de munch siinstkirile personale ale fiedirui individ.

Sistemul acesta, ni-1 oferä cu prisosinth conceptiademocratich, conceptie care, aplicath cu sinceri-tate, da satisfactie acelei faimoase teorii, pe caresociologul italian Vilfredo Pareto a sintetizat-o informula circulafiei elitelor".

In procesul acesta de exprimare a vointei kolectivede jos in sus, prin filiera sistemului democratic,intAlnim criteriul care domina moli facultatea decreatie a naturii, unde fenomenul vegetatiei abun-dente, care rodeste si face eterna existenta, sefundeazh pe t:Asnirea din adhnctui a seveiprhstierea ci entre toate ramificatiile dornice de viatii.Spre deosebire de variatele conceptii dictatoriale,care, impunandu-si lath ingrAdiri vointa, anihileazatoate initiativele individuale i oprima orice posibi-litate de gandire obiectivh si control; criteriul dicta-torial aminteste prin procedura sa rnanifestkileintermitente ale trhsnetului care, pichnd din infiltimiduph jocul hazardului, uimeste dar distruge.

Ca democratia trece, atAt in statele care auadoptat-o recent, cht 0 in cele cu veche traditie

,

i hrf-

rk

www.dacoromanica.ro

66 PETRE GHIATA

democraticai, printr'o perioachi de midi, nimeni n'opoate contesta.

Cauzele acestei sari critice a sistemului de con-&were democratiCa sunt multiple; nu le vain hisiruiaci, intruca't_ nu-si au locul in voluMul de fata.AnallEa amid undta a acestor.cauze am expus-o inlucrarea noastrA Democrafia creiatoare". Ne mul-tumim sA enunpn di, in afar& de rilsturnarea ma-terialiti i rAvA0rea spirituala.produs6 in mod firescde conflictul sangeros intre popoare, de- acurn doulidecenii, criza democratiei se datoreqte neadato-u-Arii organelor ei esentiale, transformarilor inter-venite in societa tile contimporane:

autoritatea gavernamentaM a shibit,, in unclestate democratice, pang, la inexistenta;

parlamentul sau s'a desvoltat in atributii i in-famine asupra mecanismului de stat pink la hiper-trofiere,sau s'a transformat intr'un element docil,renuntAnd la exercitarea aproape totak a prero-gativelor.sale;

partidete politice, aceste organe de cristalizaredirectionare ale eurentelor i tendintelor de opiniepublica au degenerat, pierzandu-si elitele conduct-toare i energia unei actiuni continue;

presa, in sfArsit, menit sà dea expresie gandiriilibere i sA inregistreze nevoile maselor, a deviatdela rostul sau, alunecand pe panta licentei, a 'cri-ticii interesate, etc.

In asemenea conditiuni, era firesc ea regimuldemocratic, chiar in statele cu lung experientain acest domeniu, dar mai ales in statele cu demo-cratie incepiitoare, sii se resima de functionarea

tii

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA 67

insuficienta, anormalol, a elementelor esentiale dinorganica sa.

Pentruca democratia s poata dainui, este neapä-rata, nevoie de adaptarea institutiunilor democraticesi a ritmului lor functional la nevoile sociale aleprezentului. Acest proces de adaptare trebuie sA cu-prinda intiirirea autoritafii guvernamentale, refa-cerea partidelor desazate fi degenerate, afezarealiwianzentului n rolul precis de controlor lever attuturor actelor puterii executive, libertatea delitin4.t ies,ei, ncadraa insii in cercul unor ritspunderi sisanctionAri prompte pentru ziaristii care utilizeazàcalomnia, reaua credintg, santajul, etc., in exer-citarea profesiunii kr. .

Existenta i adaptarea acestor institutiuni suntde esenta posibiliatilor de rodnicii desvoltaredurabilitate a organizatiunilor sociale.

Intiirirea autoriWçii guvernamentale da sigurantrtinitiativelor i rapiditate realizArii acestor initiativein interes obstesc.

Ca actiunea guvernameñta1 si poarte peceteacreiatiei trainice, trebuie sa. se 'inspire din tendintelesi nevoile reale ale maselor.

Acest oficiu de informare i corespondentA, introactiunea guvernamentalA i toate categoriile sociale,ii implinesc partidele politice.

Asociatiunile cu acest caracter, ditch. li se fixeatäfAgasul in care-si pot desrasura activitatea, sta-bilindu-se rAspunderile conducerii, pot cristatzacu succes curentele de opinie publieti, indrumAndu-le

canalizandu-le in sensul efortului comtun.In acelas timp, in mijlocul i prin particle,- ele-

Mentele valoroase se pot releva i pe planul cu-

LI

P

si

www.dacoromanica.ro

68 PETRE GHIATA

getArii si n domeniul actiunii dinamice.Oricat de pozitiva opera de creiatie gaverna-

mentala, ori cat de izbutit implinita misiunea par-tidelor, erorile i deviatiunile raman posibile.

Pentru evitarea lor i sanctionarea lor in cazulcand n'au putut fi evitate, rostul parlamentuluiapare de o necontestata utilitate. Parlamentul ra-mane supapa de siguranp# impotriva abuzurilor,inechitatilor, samavolniciilor, etc.

Iar libertatea scrisului, dand expresie gandiriioneste i revoltei sincere a opiniei publics corn-pleteaza ansamblul structural al regimului de-mocratic.

Regimurile totalitare oricare ar fi strAlucireaformei exterioare si orieat de impresionante intap-tuirile sugrurnit gandirea liberà, fac cu nepu-tinta controlul, nesanetionind abuzul si nedreptatea.

Dar sistemul democratic releva o calitate excep-tionalA: este singurul regim politic care ingaduiesetecfionarea naturala: a elementelor de conducere,prin afirmarea insusirilor individuale.

Aceasta, afirmare da posibilitate factorului con-stitutional s4-§i recritteze colaboratorii operei deguvernare.

Guvernarea verifica elementele astfel recrutate,elhninand pe cele inapte, conservand i valorificandla maximum elementele dotate.

Prin acest ptroees de selectare, recrutare, elimi-nare, conservare, se formeaza pe incetul elitaconducatoare a unei societati. Temeiul acestui modde alcAtuire a elitei 1-am expus in cap. Teoriavalorilor sociale", din volumul Istoria doctrinelorpolitice".

A

I

www.dacoromanica.ro

LIBERALISMUL ROMANESC

Jiberalismul romAnesc a nthnas in cadrul prin-eipiilor esentiale ale liberalismului, yarasind insisau elasticizand acele formule practice ale conceptiei-clasice, care s'au dovedit perimate in contact ICUrealiatilc vii si transformarile progresive ale or-ganismului social romAnesc. Dominat de convin-gerea adâncel, ca politica pozitiva inseamnd in pri-mul rind infaptuiri pe toate fatetele complexuluieclectic, n'a ezitat si aci rezida marea vitali-tate a liberalismului romanesc n'a ezitat 154'

.punA fapta inaintea unei formule, oricat de sedu--c5toare.

Principiile clasice ale liberaliSmului isi au obarsiain frenezia idealist'," a unei genenatii de economisti,-care n'au foss deck rareori Onditori politici; puri-tatea acestui idealism i-a impins sit construiasciio ideologie, ale ciirei imperfectiuni in atingere cunevoile categorice ale vietii, au apArut treptat, inmitsura in care s'au tot multiplicat si complicat

-

www.dacoromanica.ro

70 PETRE GHIATA

functiunile sociale.Au elaborat, cum se spune in stiinta logicei,

principii normative.Liberalismul românesc a pastrat din aoeste ela-

borate, ceeace s'a validat esential i durabil, ketinandpentru metodologia luptei sale, latura idealistAdinamica, care a manat de atatea on i. generatiiletinere ale acestei tan pe drumnl jertfelor si al iz-banzilor. Dar idealului, formulat geometric de cla-sici, noi i-am adus corectivul necesar operei decreiatie: idealul liberalisnudui, l-am acceptat fi ammilitat in perspective lui, numai in mdsura in carerealitatea politico-economicd romitneascd a putut fitransformatd evolutiv temeinic, in lumina acestuiideal.

Concretizarea politica i economic& a principiilorliberale, le-a realizat in cadrul societatii romaneoi,partidul liberal.

Evolutia organismului nostru social a depit ins4.posibilitatile de acciune eficient i comandamentpolitic ale acestui partid.

Neputandu-se adapta transformarilor radicale, in-tervenite in spiritul i dinamica maselor romknestipartidul liberal, in structura directiva sa actuala,nu mai poate domina desfasurarea imprejurarilor

da soluçii pozitive mediului social.Numai printr'o radicalä prefacere a structurii sale

interne si prin 'adaptarea ideologica i programaticala nouile stari de fapt, va fi posibila diiinuirea li-beralismului.

Cadrul acestor transformari inexorabile i liniilefuridamentale ale orientarii ideologice i progra-matice, le-am fixat inca de acum doi ani de zile, In

El

0

i

fi

si

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA 71

lucrarea noastra Democrgia Creiatoare", uncle amexpus pe larg doctrina national-haOstA.

0 doctrina. fondata pe principiile libertatiiegalitatii, cu un accent national, care valorifidi po-sibilitaltile de ...mime ale elementului etnic ro-mitukeec in, toate ramurile vieii sociale.

a

ei

www.dacoromanica.ro

DESPRE REVOLUTIE

ack" am cerceta adAnc cauzele caredecursul istoriei au produs franiantOrile revo-lutionare, am descoperi intotdeauna, flied gre, unacapitala, cea economich.

Cei care vad in riisturnárile sociale din antichi-tate paua azi, alte justificari, realmente valabile,decAt cele 'de ordin economic, se tweak'. Rica In-doiaIä, transformarea ideologieg, operele literaretendentioase, speculatiunile politice brodate pe gre-calele unor regimuri in decadenta, nu stint ele-mente de dispretuit.

Ele nu determinit inca miqcarea socialO, inar-mai' cutezantele care culmea revoltei.

Rolul lor se limittazii in a pregliti atmosferaspiritualA pentru clipa supremii; intr'un cuviint,servesc ca accesorii in consumurea ad mai perfectiia procesulai organicei sociale.

Valoarea acestor elemente se reduce la secon-

1

6.

1

in-7

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA 73

darea cu brio" a crizei economicn-financiareplink cre§tere.

CAUSA CAUSARUM este insii conflictul mate-rial intre conducktorii unui regim ne-putincios; conflict acktat de grave divergente econo-mice intre Clasele alcatuitoare ale societatii la unmoment dat.

Chiar revolutia francezà, in pregairea careia s'autilizat cel mai savant si prodigios material ideolo-gic, n'a isbucnit cleat in vremea and cauzaeconornice a fost coapta.

lath' un pasagiu caracteristic al lui Pierre Gaxottedin faimoasa carte LA REVOLUTION FRAN-CAISE": patrons phng in "nairantaie de doctrinalaissez-faire, laissez-passer", guvernul decisese deodata in 1786 s rastoarne tradifionala sapolitica remold de protectiune si ftohib4ii, into-cuind-o cu un regim vecin culiberschimbismul. Tra-tatul de comerf, semnat cu Anglia, redusese la nimicaproape drepturile percepute laimport asupra -o-biectelor fabricate, ingaduind sit intre in Franta oMare cantitate de marfuri engleze. Din cauza acesteiinvaziuni, industria se dating.

Intreprinderile mai bine utilate, gruptd Normand,de pada, rezistara. Celelalte inChiserti porfileredusera producfia.

Ca o culme a nenorocirii, recoltele din 1787 01788 fora mediocre. In 1787 inundafide a.coPeriracgnipurile, putrezira semintele, provocara in multelocuri surpari de teren, care distrusera vii, 'pgguni,arbori. La 13 Julie 1788, and incepea seceriful,o ingrozitoare fortuna insofita de grinding se a-

in ',;

massir i

a /

r ;;;

fi-fi

,

,

,I,

I. .

t.

www.dacoromanica.ro

74 PETRE GH1ATA

blitu asupra Nordului Franfei, din Champagne pc-InaNormandia.

Dupti meirturia avocatului General Séguier, re-rolta ar fi fost in unele cantoane, e junicitatepierdatii.

La cele dintiii svonuri ale dezastrului, fdranii,de teama foametei, i§i ascunserei griinele iar halelese goitre'.

Sinistrele svonuri de acdparare i foamete do-&Indira prin aceasta o naafi

0 asemenea stare de ordin economic producerascoala masselor populare i rasturnarea regimuluipolitic in flinch',

Excesele i devierile de tot soiul, care urmariiprimei isbucniri, infra' in desvoltarea zigzagatii, a-marhic?a, a oricarei revolutii.0

ki

force...

www.dacoromanica.ro

PROBLEMA GENERATIEI TINERE

remea noastrA a pus cu o acuitate mica' i nteoform& originala, problema tinerei generatii; fiecareepoc& a avut n evolutia sa o lin care elemen-tele tinere au manifestat tendinta de a-§i asumar&spunderea unei orientiu- noui in viata socialà.

Niciodatrt ca acum land, generatia tiara nu 0-amanifestat tumultuos vointa de a-0 croi un drumpropriu in frAmfintarea spiritual& 0 material& carese consumA in viata tuturor popoarelor.

Pe drept sau pe nedrept, aceasta generatie refuelsA mai accepte normele de viata, cristalizate subtnirajul trecutului; privind cu neincredere i for-mulele ci oamenii acestui trecut. Tinta ei este sitdureze o aka viata sociatl, cu alt rittn alteforme de conducere.

Structural, generatia tanArA de pretutindeni secrede croia altfel cleat contemporanii i luxneacelor care au foot"; in consecinta, gAnde§te §isimte deosebit.

i

www.dacoromanica.ro

76 PETRE GHIATA

Generatia tAnara se proiecteazA in intregime, carealizare, numai in viitor i nurnai in cadrul acestuianazuievte inscrie eforturile.

Efortnrile acestea 0 le angajeazii in lumina unuiideal de innoiredacii se poate, totald a stArilor deazi, innoire privind gandirea, siintirea, formele deviatA, metodele de munch i creatie, structura ju-ridica a statului, organizatiunile politice, dinamicalor, etc.

Acestei opere uriace, cu perspectiva refacerii in-tegrale a Ivietii unui popor, generatia tariara vrea

dea ca suport o voinca tenace un efort ne-istovit, dandu-0 seama cli idealul sau, spre a selega de faptd, cere sacrificii neob4nuite, care mergpita la jertfa de sine.

Intr'un cuvAnt: generatia tAnArA nazuie§te sa-

punii pe veacul nostru pecetea propriei sale perso-nalitati; suI inceapA era naafi, chemata sA treachfaza critiea de azi, sub semnul ei.

Desigur, pretentiunile idealiste ale generatiei ti-nere contin exagerari, care tree dined() de marginileposibilului; un fapt rAmane insA necontestat: true-carea tineretului 0 dela noi 0 de aiurea, cu toiteincoerentele ei, infaticeaza o realitate socialäpolitica, ale earei gAnduri, simcdminte i putere devointa se cer integrate in procesul de indatoririraspunderi de conducere ale vremei noastre.

Am pus problema in forma 0 cu: datele starilorde fapt; ramAne s'o rezolve intelepciunea acelorcare au raspunderea indrumArii popoarelor.

cu toadi lipsa lor de experientA, andpornesc o actiune cu risipA de suflet i energie, nu

I t4-

,

ti

§i

6

t.1'

Tinerif,s

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA

grevesc, decat darn se gasesc batrani cu expe-rienta", care sa-i indrumeze din calcule mes-'chine pe ciii eronate.

De altfel, istoria ne sta Marturie: o generatie,rivita in ansamblul ei, nu poate gresi in viata

unui neam.Indivizii, prin fapte izolate, se acoperA, uneori,

de oprobiul actiunilor sau initiativelor, care dezono-reaza.

Generatia ca tot" nu cunos§te sminteli gravedin drumul, pc care il descrie destinul unui neamin mersul sAu inainte.

0 mi§care a generatiei tinere, nazuind s refacdstructura spirituala i materiald a mini popor, trebue

pAstreze, cu oricate riscuri, puritatea conceptieiideologice i compozitiei cadrelor.

Orice toleranta, care ar permite infiltrarea de-mentelor indoelnice, dornice de aventura, gatacroiasca un drum prin mijloacele tuturor indras-nelilor i a lipsei de scrupul, poate prabu§iprestigiul intregii mi§cari.

Dupii, cum mice echivoc sau deviere din liniaconceptiei de viata care a insufletit miscarea

dat putinta 'ea se desvolte, poate strecura insuflete indoiala, micsorand elanul luptatoriloramenintand sá rupa coeziunea sufleteasca intrecadre §i masele populare.

Cei care au raspunderea conducerii uneifondata pe energia i idealurile unei generatii, sänu piarda din vedere o clipd, nici comandamentelede orain moral, nici comandamentele de ordinideologic.

t*. r

77

sA-0

i-asi

miseAri,

Le

'I

'"

SA-0

www.dacoromanica.ro

78 PETRE GHIATA

Intotdeauna, cAnd 0. asemenea miscare devineo forth' politica puternicA i urea vizibil pre cul-mea birUir4ii, elementele sceptice ale lumii vechi,ratatii ambitiunilor nehnplinite aiurea, dau navalö

ingroase randurile, transformAndu-se in fanaticiai nouei miscari.

Nu exista primejdii mai grave pentru existentadurabilitatea unei actiuni de generatie, deck

prezenta acestor elemente incerte ca credinta, du-bioase ca etica, mai ales, cand 'se intamplii, sAparvinA in statul major al miscArii.

Asemenea elemente pot fi fatale intregii generatii;din randurile lor se recruteaza intotdeauna ciocliimiscArilor generoase.

sa

qi

www.dacoromanica.ro

"1.

ELITELE SOCIALE

evoia existentei elitelor politice se accen-tuiaza, mai ales, in epocile de crith economicAsociala; in asemenea imprejurari, terenul este priel-nic tuturor incerchrilor de aventura, fundate peatmosfera de *tare la revolta, creiatA de dema-gogia tuturor ispitelor si giratil de actele indritisneteale celor care, ratati ai profesiunilor, neisprAviti aiStudiului, neavttnd nimic de pierdut, ridie a". din fun-dul societatii toata pleava i drojdia, gata s loveascii

ucida, ea sii ajunga la posturile de comanda.asemenea specimene isbutese cAteodatA

abata din drumul firesc al desvoltarii lor, po-poarele care le cad pradA, rand nu intalnescrezistenta elitelor care, prin prestigiul lor, sa do-mine epoca de tranzitie a crizei si sii asigurecontinuitatea unei evolutii progresive.

Permanent, acolo unde a triumfat jocul final-mente catastrofal al aventurii, elitele sociale faufost in defect sau au lipsit pur i simplu. Grija do

_

elk

...si

si

sii

www.dacoromanica.ro

80 PETRE GHIATA

calpetethe a partidelor politice in sistemul demo-cratic, trebue sa se aplice creerii i intAririi, prinverificatA afirmare, a elementelor, care, selectate,incheaga elita conducerii.

inert: fiecare epocrt isi are elita sa, care, fatal,dispare prin consumarea rezistentei organice a in-divizilor care o akatuiesc; locul ei ii ocupa; in pro-cesul normal al evolutiei unui regim social, noua

formata prin filtrarea fortelor morale si in-telectuale, care pornesc, cele mai adeseori, dinsanul claselor rurale i burgheze.

Acest proces de succesiune a elitelor conduea-toare s'a numit in stiinta sociala circalatia elitelor;rostul complex al lor in organica societatii, conic-sitoarea br insemnatate, au subliniat-o cu o docu-mentare, frith' repros, sociologi i economisti ca:V. Pareto (Les systemes socialistes); Otto Ammon(L'ordre sociale); J. Novicow (Conscience et volontesociale).

Analizand structura regimurilor diriguitoare dinantichitate piân azi, autorii amintiti evidentiazadurabilitatea regimurilor in functiune de elitele,care le-au indrumat; si in acelas timp, degenerareaacestor elite si oprirea sau defectarea sistemului decirculatie au produs prabusirea regimurilor politico-economice, existente intr'a anumita epocrt.

ObservAnd componenta elitelor sociale roma,nesti actuale, constatam, ca imensa majoritate afruntasilor tuturor partidelor au provenienta ru-malt: fii de sateni in prima sau a doua generatie,fii de invatatori sau de preoti; clasa boereascA, dincare s'au recrutat pang acum trei decenii, elemen-tele de conducere, are astizi o contributie foarte

8i

cart,

,

^1_

Ak, °

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA 81

redusa in alcAtuirea elitei noastre diriguitoare. Dincauze (decadere economicA, degenereseenta fizica,etc.), pe care nu este locul sa le cercetAm in aceastalucrare de simple observatiuni,clasa aristocratick(pe cat am avut avem noi, o aristocratic romanea-scA) pierdut aproape in intreghne rostul poli-tic de intaietate, pe care 1-a avut odinioarA.

Orarle, prin mica burghezie, §1 mai putin prinmarea burghezie,au numerosi reprezentanti in e-lita sociala; chiar, multe din marile personalitati,care stapanesc marea finanta i industrie a centrelorork8ene8ti, au obAr8ie ruralA in prima, a doua tau atreia genera*.

0 statistica in acest domeniu constitue o confir-mare revelatorie pentru punctul acesta de vedere.

In u1tim i minutioasa analiza, masa ruralà apareazi ca rezervorul in plink abundentA, furnizandorganismului romanesc elementele cele mai dotate,care in toate ramurile de activitate sociala, formeazAelita conducAtoare. Dar contributia rurala la for-marea elitei are pentru societatea romaneaseaun alt aspect deosebit de insemuat: asezarea noa-strA geografieA, cu toate vicisitudinile ei, pe care s'auealcat rezultatele unor imprejurkri politice vitrege,pe care le Itimure§te istoria, ne sile§te sA con-vietuim cu aproape patru milioane de cetAteni ro-mini, a caror provementa etniek este alta deck cearomAneasca. A ignora valoarea elementelor de mamaintAia, produse de aceste masse minoritare, asacum vrea s'o indice tendinta unui internationalismexagerat, este tot asa de absurd, ca i pretentiaacelora, care emit, pentru circumstantele unui na-tionalism rvin i ocazional, teoria suprimfirii a-

.

si

S.

9

vi-a

www.dacoromanica.ro

82 PETRE GHIATA

cestor realitati etnice, chiar prin violentA.Neacceptand ca linie de conduith-niciuna din cele

done' cal exagerate, nu putem ea nu constatAm,egi ceeace dA fortA de creatie i autoritate politico-socials unui organism de stat este omogenitateaelitei. AceastA omogenitate nu se poate realiza cleatprin similitudinea ob4jiei etnice.

Pentru a da satisfactie acestui imperativ al mo-mentului istoric, pe care il straverseazA societatea ro-maneasort, preocuparile conducAtorilor trebue sAse indrepte, sub toate Tormele, cAtre massa ruralA,careia materialmente si spiritualmente 611'4 cremeconditiunile proprii i prielnice in consumarea Inte-gratil a procesului de formarea elementelor

Desavarsirea acestui proces nu insearma o luptade exterminare cu minoritAti.le etnioe convietuitoare,

nu! ci afirmarea, faptic, a pretenciei firesti dea asigura elementului roMAnesc primatul politic sisocial. Minima echitate justific4 tendinfele popula-fiei, covarfitor majoritare, de recruta din massaetnita proprie, elita social&

Orice mast'. rA, care ar incuraja, stimulAnd infelurite chipuri, aceasta afirmare de viatA propriea organismului romanesc prin patura ruralA,poate, oricAnd, dobAndi indreptAtirea in fata jude-cAtii istorice.

Prilejuind ambianta favorabila acestui proces deselectare, conducAtorii actualei societati romanesti,dau putinta fenomenului romAnesc sa evolueze incele mai propice imprejurari, si in moles timp facpermanents' existenta elitei sociale care, prin succe-siunea generatiunilor, Ii pastreazA caracterul autoh-ton nestirbit, i neistovitA energia.

.

.

elitei.

a-fi

ii

www.dacoromanica.ro

DESPRE ORATORIE

ricAt de gtea criza prin care trecem i ori-cat de rapide solutiile .ce se cer, faptic, imediate,puterea vrajei prin cuvknt, n'a fost smulsk de pesoclul admiratio.

CuvAntul continua sk-si pastreze prestigiul pecare istoria politico-socialk a tuturor popoarelor 1-ainregistrat nestirbit in desfrksurarea ei de milenii

Oratoria a cunoscut tact, totdeauna i pretutin-deni, deosebite genuri, ckrora le-au dat expresie, cunuantari personale, diferitele personalittiti care austipAnit tribuna publicI i parlamentark.

Cu toate diferentierele de nuance, oratorii se .

pot claia in data mari categorii: retori i

Retorul utileazA, ca srt impresioneze, verbal 'in-florit; ca a plasticizeze ândul, debiteazil solemn,tnetafore; comparatiunile sale, care vor sà faavie si usor accesibila descifrarea evenimentelor, cecritica sau aproha,, sunt eulese din domeniul litera-

-t

multimilor.

&dee-ticieni.

4:t3

www.dacoromanica.ro

84 PETRE GHIATA

turii; ca sa nu uzeze atentia auditorului, ii presara.proza cu jocuri de cuvinte, in care nu lipsestedeseori calamburul, inlocuind humorul sanatos .

sau conturarea masivA a situatiilor ridicule in careii oranduieste adversarul.

Retorica tine mai mult de creiatia literarA, care,de buna calitate, poate servi pagini de antologie: cb,antologie, a carei sure), real& in poetizarea sta-rilor politice, a oamenilor i moravurilor.

Cu rare exoeptii, retorii li pregatese discursurile-pima in cele mai midi amanunte, muncese fraza,ca sa-i dea forma literara eat mai desavarsita, iiordoneaza succesiunea perioadelor de efect,adecveaza textului gesturile i mimica, in fata oglin-zii, ca sa realizeze armonia intre miscare i debitutverbal.

In chipul acesta, ei devin la tribuna tenorii pro-priei kr partituri.

In intrimirile publice, acolo uncle auditorul estecempus in imensa majoritate din adepti politici,succesul retorismului este fere egal, mai ales candfactura literara a oratorului este de buna calitate.

In parlament *file', succesul retoricii devine totmai problematic, mai ales in atmosfera trepidanta,prilejuita de epocile de crize, cand adversitatile in-tre gruparile politice sunt tot mai ascutite, nervozi-tatea auditorului tot mai accentuat i gata sa-sipuna adversarul in delude', folosind intrerupereaviolenta 0 replica taioasa. In fata manifestatiilorostile ale adversarilor, retorul, pregatit sa-si reciteproza, migAlos cizelata, incearoa simtamantul dcpanica,iar acesta-i face greoaie strecurarea printremeandrele ripostelor; i deed., eumva, Memoria nu-i

n

/

.

0-0

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA 85

ramane fidel, riga. sit piarda suita frazelor i sitrateze discursul. Au observat atitudinea retorilor, latribunal Se asculta, vorbind, urmarind efectul dis-cursului prin ricotru asupra auditorului; neputan-du-se stabili direct fluidul de legatura intre orator 0astultatorii si, conditiile esentiale pentru re-purtarea succesului sunt doted: muzicalitateaverbului i distinct& fizicului.

Altfel, oricat de eleganta fraza i subtila gandi-rea, retorul last' impresia de gol i ;meat, artificial 0distant.

Pare-ea, daca tribuna publica Inca prime§te safie onorata de proza retorter', tribuna parlamentadidevine tot mai dificila acestui gen de oratorie.

Dialecticianul ramane i azi, ca ci in epoca destralucire a Horrid i Atenei, stapanul necontestatal marilor desbateri.

Pentru el, arma de predilectie, cAnd ataea convin-gerile adversarilor sau expune propriile sale cuvinte,este silogismul, minuit cu dexteritate in toate for-mele, pe care i le ingaduie logica. Ceeace dominain oratoria dialectiea, consta in prezentarea faptelorintr'o inlantuire cauzala, a carei interpretare justifier)o tezii i respinge teza sau tezele contrarii. Consideratiile teoretice i formulele literare nu apar, intematica discursului, cleat pe cale 'de accident, molt'evidentieze valabilitatea unui principiu in luminaatarilor de fapt sau sä demonstreze falsitatea unorafirmatii de principii ale adversarilor.

Pentru dialectician, pregatirea discursului se re-zuma la fixarea punctelor cardinale ale pozitiei ceapara sau combate; materialul documentar ii uti-lizeaza, ca sit dea prestigiu expunerii; restul: fraza,

www.dacoromanica.ro

86 PETRE GHIATA

gest, replica, ton,sunt elemente care se contureazain destalurarea expunerii, prind viata din polemica,ce se angajeaza.

Creind partea formala, care face expresiv dis-cursul, in atmosfera, care se degajeaza pe Masai%ce grupurile in lupta vorbim de parl;ment Iiprecizeaza atitudinea, dialecticianul stabilete delainceput contactul direct intre el si auditorul, care-iurmare$e evolutia expunerii.

Nefiind incorsetat in limitele textului memorizatlipsindu-i obsesia deficientelor de mernorie, dia-

lecticianul are in intregime liber, jocul aclimi-tizarii cuvantarii circumstantelor, irr care seincheaga pe nesimtite linia de dernarcOune intreadeptii unet conceptii i partasii punctelor de vedereopuse.

Preocupandu-1 numai logica sistemului de On-dire, care mcadreaza i fixeaza o atitudine, cu toateconsecintele ei politico-sociale, dialecticianul nupoate fi surprins de adversari pus in deruta prinrepetirea interventiilor, care deconcerteaza retorts-mul, intrerupandu-i expunerea minutios pregtita,

aplicandu-i uneori fisuri, care o pot rupe in

Replica dialecticianului imbraca, aci forma per-fidri. a ironiei, ridiculizand adversarii, aci formaviolenta, care da expresie revoltelor sincere, con-tinute. Succesul in asemenea desbateri, depinde maiputin de eleganta frazei, 0 mai mult de prompti-tudinea raspunsului, care tempereaza cutezanta ad-versarilor, strange tot mai vartos randurile priete-nilor; i verificand logica expunerii §i facand tot

/

'.

.

iibucAti.

t

6

0 0 A.

www.dacoromanica.ro

ARTA POLITICA 87

mai vizibil4 convingerea, care o insuflqeste,men-tine intact prestigiul oratorului.

Iata de ce, in sisternul ,democraliei parlamen-tare, dialecticienii sunt aii marilor desbateri; iarretorii, trambitasii intrunirilor publice.

40'

www.dacoromanica.ro

POST-SCRIPTUM

H IMAt

I I,

www.dacoromanica.ro

Cartea aceasta n'a urmarit sä prezinteteoretizarea artei politice in forma unui tratatscolastic.

Pretentia noastra a fost mai modesta si prinaceasta mai precisa : am voit sa infatisam di-versele aspecte ale vietii politice, conturand indeosebi dinamismul aspectelor.

Credem ea' am izbutit sa realizam intentianoastra, intrucat am spus cu o brutala since-ritate faptelor si oamenilor, care triesc §i semisca pe planul politic, pe adevaratul lor nume.

Pentru cei care au militat in domeniul po-litic, volumul acesta poate constitui o recapi-tulare de gandire si simtaminte ; pentru ceice vor si intre de acum inainte in lupta poll-tico-sociala, manualul" nostru slujote initieriilor in mecanismul complicat al functionariivietii publice.

'

4

.

,

-

. .L

'

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL

1

Ff

.r

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL :Paella

Politica 7Despre partide. 10

Massele populare 16

Oamenii politici 21

Caractere §i devotamente 32ldeologie i moravuri 38Adversarii politici 52Metodologie 54

Democratic 64Liberalismul romanesc . 69Despre revolutie . 72Problema generatiei tinere 75Elitele sociale 79Despre oratorie 83Post-scriptum 89

.

. . . ... .

. . 0. .

-

LI

a,

. .

. . . . . . .. .. . . . .......

www.dacoromanica.ro

T1PARUL EXECUTAT DECUVANTUL ROMANESV

C. $ T E FAN ES CUSTR. COBALCESCUBUCUR ESTI I

11

1

ft

9

1.1

II

www.dacoromanica.ro

IDEIA BUOURETI LEI 50

,

n

A

?

www.dacoromanica.ro