Busuioc Elena

4.06.2014

Arta românească

în sec.XIX-XX

Arta românească în secolele XIX si XX ne dezvăluie

tranformările apărute datorită diverselor curente occidentale ce au adus aer modernist

în România.Artiștii încearcă să-și definească propriul stil,

îmbinând elemente ale modernismului cu cele ale

tradiționalismului.

Întroducere

Începutul secolului• majoritatea pictorilor provin din rândul

iconarilor sau al foștilor pictori de biserici • datorită influenței occidentale, în pictura

română predomină arta portretului• majoritatea lucrărilor din această perioadă

sunt anonime, autorii nu-și semnau operele• Reprezentanți: Constantin Daniel Rosenthal,

Ion Negulici, Eustanie Altini, Nicolae Polcovnicul e.t.c.

Secolul al XIX- lea

  România Revoluţionară de Constantin Daniel Rosenthal 1848

 Portret de bărbat de Ion Negulici

În România pătrunde stilul academic cu elemente de romantism si realism

Portretul ramâne o temă actualăReprezentanți: Gheorghe Tattarescu, Carol Popp de

Szathmarypune, Mișu Pop, Constantin Lecca etc.Un important pictor academist este român este

 Gheorghe Tattarescu ( realizează portrete, picturi murale bisericești, compoziții mitologice și religioase )

Carol Popp de Szathmarypune ( accent pe observarea directă a realității și realizează în picturile sale aspecte pline de pitoresc surprinse în târguri sau bâlciuri și oameni)

Mijlocul secolului (academismul)

Autoportret de Gheorghe Tattarescu1849

Alexandru Ioan Cuza de Carol Popp de Szathmary1865

Teodor Aman (1831-1891)

Studiază la București si la Paris

Intemiază primele scoli românesti de arte frumoase la Iași și București

Pictorul deseori aborda tema istorică in lucrările sale

A doua jumătate a secolului XIX

Bal mascat în atelier de Teodor Aman1885

Până la vârsta de 23 ani picta icoane și biserici

Primeste bursă de studii la ParisInițiază un nou mod de a gandi plastic

aproape de un grup de pictori peisagiști de la Barbizon

Pictează  "en plein-air„A fost convocat să însoțească armata română în calitate de "pictor de front"

Nicolae Grigorescu 1838-1907

Țărancă voioasă de Nicolae Grigorescu

Car cu boi de Nicolae Grigorescu

Ţărancă de Nicolae Grigorescu

Toamna la Fontainebleau de Nicolae Grigorescu

Andreescu la Barbizon de Nicolae Grigorescu

La Belle époque

este o trecere lină de la un secol la altul, cunoscută sub acest nume în toată Europa.

în aceasta perioadă urmărim confruntarea tradiționalismului cu modernismul.

tendințe primitiviste, foviste, expresioniste si chiar cubiste

apare problema “specificului național”

Secolul al XX-lea

Pictorul florilor și a oamenilorPictor de excepție care luptă împotriva academismului și artei oficialeSe inspira din pictura grigoresceanăAduce un aer de modernism de la Munchen și ParisDatorită lui Luchian pictura românească va trece treptat de la impresionism la postimpresionism Artistul nu vrea să renunțe la traditionalism

și încearca sa-l combine cu modernismul

Ștefan Luchian (1868-1916)

Flori de Ștefan Luchian

Laura Cocea de Ștefan Luchian

În perioada interbelică arta româna are 3 izvoare de plecare:

Lirismul grigoresceanEcourile curenturilor noiInterpretarea modernă a tradiției

populare

Perioada interbelica și a doua jumatate a secolului al XX-lea

interpret al "tristețelor luxuriant colorate”preea stilul lui Luchian, însă treptat vine cu cu

influențe din pictura modernă, cu accente decorative, creându-și propriul său stil

Tonitza are o operă vastă compusă din peisaje, portrete, naturi moarte, compoziții, interioare, sau nuduri ,toate exprimând un subtil lirism deseori, pictorul folosește forme aspre, colțuroase sugerând tragiculîn naturi moarte, Tonitza înfățișează obiecte de

artă populară și sporește luminozitatea culorilor

Nicolae Tonitza (1886-1940)

Coada la pâine de Nicolae Tonitza 1920

Clown de Nicolae Tonitza 1925

Noapte buna de Nicolae Tonitza

Fata pădurarului de Nicolae Tonitza

Trei frați de Nicolae Tonitza

a studiat la București, München și Parismembru fondator la înființarea grupării „Tinerimea

artistică”Petrașcu abordează în lucrările sale o atmosferă

sumbră, romantică, în care se folosește mult negru de aceea fiind numit „primul mare poet al nocturnului” din pictura românească

artistul abordează mai mult tema peisajul urban, negând elementul vegetal, iși indreaptă atenția spre ziduri.Petrașcu pictează și naturi moarte și interioare, însă acestea sunt alcătuite din lucruri vechi pe care și-a pus amprenta timpul

Gheorghe Petrașcu (1872-1949)

Natura statică cu cărți de Gheorghe Petrașcu

Interior din strada Zambaccian de Gheorghe Petrașcu

Casă de Gheorghe Petrașcu

inspirat de curentul expresionistlinii groase și unghiuri ascuțitecoloristică luminoasă, cu tentă exotică pictează țărani și tătari folosește multă pasta de culoare, astfel panzele capătă o textură deosebită

Iosif Iser (1881-1958)

A studiat la școlile de arte frumoase din București și Iași, apoi de la München și Paris

Camil Ressu este inspirat de lumea satului, realizând compoziții încărcate de pitoresc și sentimentalism

Cromatica lucrărilor este imprumutată din arta populară

Camil Ressu abordează și lumea citadină a intelectualilor și artiștilor

Camil Ressu (1880-1962)

Clacă de porumb de Camil Ressu

Portret de fată de Camil Ressu

La cules de țelină de Camil Ressu

Corneliu Baba este cel mai mare portretist român

A fost ucinicul lui TonitzaPictorul redescoperă chipul și universul țăranului român, conferindu-le simbolul permanențeiÎn portretele sale a acordat o atenție deosebită mâinilor, ca element cheie în caracterizarea personalității umane, exact ca Rembrandt și alți marii portretiști

Corneliu Baba (1906-1997)

Autoportret din tinerețe de Corneliu Baba

Autoportret de Corneliu Baba

Autoportret de Corneliu Baba

Autoportret de Corneliu Baba 1991

un desen concis compoziții geometrizatecontururi negrepaletă rafinată

Alexandru Ciucurencu (1903-1977)