Arta Romanica Si Gotica in Transilvania

7/18/2019 Arta Romanica Si Gotica in Transilvania

http://slidepdf.com/reader/full/arta-romanica-si-gotica-in-transilvania-56d5e75a4fec6 1/65

Arta medievală

din Transilvania

Suport de curs



Introducere• În tradiţia istoriografiei artei româneşti arta medievală şi premodernă a

regiunilor istorice care formează România sunt tratate separat.•

Transilvania de la sfârşitul secolului al I!lea făcea parte din Regatulmedieval al "ngariei până la destrămarea acestuia #$%&$'• Ţara Românească (şi câştigă independenţa (n anul $))* prin +ătălia de la

,osada contra -arol I. de Anou/ regele "ngariei • Principatul Moldovei se afirmă ca şi stat independent (n anul $)%0/ când

cneazul maramureşan 1ogdan vodă (l alungă pe urmaşii voievodului

2ragoş/ vasalii "ngariei/ de pe tronul 3oldovei• ,e lângă interferenţele culturale fireşti (ntre aceste regiuni au fost şi multeelemente distinctive4 Transilvania intrase (n sfera de influenţă acatolicismului şi a culturii occidentale/ 3oldova era 5prinsă6 (ntre influenţeleculturii occidentale #venite dinspre ,olonia şi "ngaria' şi +izantine #venitedinspre 7st şi Sud'/ iar 8ara Românească se situa la periferia nordică aculturii +izantine/ influenţată de Ser+ia respectiv 1ulgaria.

• -ele trei regiuni istorice #Transilvania/ 3oldova/ 8ara Românească' de faptse situau la zona de periferie şi de (ntâlnire a celor două arii culturaleimportante ale evului mediu european4 cel occidental #catolic' şi cel oriental#ortodo9'

• Situarea periferică a (nsemnat numeroase influenţe culturale dinspreoccident respectiv orient/ care determinau cultura acestor regiuni şi care s!au amestecat cu cultura auto:tonă



Ar:itectura romanică (n Transilvania ; cetăţidin secolele I!II.

•,rimele cetăţi medievale de pe teritoriul Transilvaniei s!auridicat (n secolele I!I./ erau cetăţi de pământ cu planneregulat/ cu sisteme defensive din şanţuri şi palisadă. Însecolul I. aceste cetăţi se foloseau ca şi centre alecomitatelor regale/ respectiv controlau e9tragerea

metalelor preţioase şi a sării (n regiunile de minerit.• 79emplele cele mai timpurii de cetăţi4 1i:area #lângă

<radea'/ -lu!3ănăştur/ 3oldoveneşti #Turda'/ 2ă+âca#lângă 2e' ; cetăţi de pământ/ respectiv Al+a Iulia #(n

acest caz se refolosea castrul roman (ncă (n picioare'.• În secolele I!II. s!au format şiruri de cetăţi de graniţă (nsudul şi estul Transilvaniei/ construite din pământ #de e9.=eldioara/ -odlea/ etc.'/ completate mai târziu cu ziduri de

piatră



-lu!3ănăştur/cetatea de pământ

#sec. I!I.' cu+iserica a+aţiei

+enedictine #sec. al

>!lea/ conventul dela -lu!3ănăştur'/ (naintea construiriicartierului modern

de +locuri



• -el mai important şi cel mai +ine cunoscut vestigiu dinaceastă perioadă este prima catedrală episcopalăromano-catolică de la Alba Iulia/ construită (n cursulsecolului al II!lea/ şi demolată la (nceputul secoluluiurmător/ cu ocazia construirii catedralei actuale/ fiind

cunoscută din cercetări ar:eologice.• "rmele catedralei au fost dezvelite (n interiorulcatedralei de astăzi/ fiind o +azilică cu trei nave şia+sidă de vest/ având o capelă laterală spre sud cu

navă circulară.• 2in catedrală s!au păstrat numeroase fragmente

sculptate/ cea mai importantă piesă este reliefulMaiestas Domini / de la sfârşitul secolului al II!lea/ (nzidită (n peretele sudic al catedralei actuale.

Ar:itectura ecleziastică din secolele I!II.



,rima catedrală de la Al+a!Iulia #sec. II.'.

"rmele primeicatedrale/

dezvelite (ninteriorul

catedralei deastăzi

Relieful Maiestas Domini / refolosit (ncatedrala de astăzi #sf. sec. II.'

=ragmente ar:itecturale din primacatedrală de la Al+a!Iulia



• ,e +aza cercetărilor ar:eologice rotonda de la Geoagiu de Jos #ud. ?unedoara' datează din urul anului $$** #pe +aza monezilor

găsite (n cimitirul (nconurător'/ care ar putea fi cel mai timpuriumonument medieval (n picioare din Transilvania. @u!i se cunoa teșcomanditarul sau func iunea e9actă a rotondei.ț

• ,e lângă prima catedrală episcopală cunoaştem două monumenteimportante de plan +azilical/ e9istente şi astăzi/ +isericile romanice dela Acâ #ud. Satu 3are' şi !erina #ud. 1istriţa'. Se pare că +isericile

original făceau parte din câte o mănăstire familială #familia Bos şiCacsics'.• 1isericile au plan +azilical cu a+sidă centrală semicirculară/ faţada

principală dispune de două turnuri monumentale/ clădirilemănăstireşti nu s!au păstrat. @avele sunt separate prin arcadesemicirculare/ la ?erina stâlpii prezintă forme decorative diferite

• În interior partea vestică este rezolvată mai preten ios/ nu este e9clusțcă aici era locul rezervat al comanditarului i al familiei saleș

• Amândouă clădiri au fost puternic restaurate la cumpăna secolelorI!.

Ar:itectura ecleziastică din secolele I!II.


http://slidepdf.com/reader/full/arta-romanica-si-gotica-in-transilvania-56d5e75a4fec6 8/65Rotonda din Deoagiu de Eos/ urul anului $$**



1iserica reformată de la Acâş



1iserica evang:elică de la ?erina



Ar:itectura secolului al III!lea• 7ste mult mai +ine reprezentată prin monumente/ care sunt

diversificate atât din punct de vedere stilistic cât şi al e9igenţei/ almărimii sau al comunităţii căruia i!au aparţinut

• Fi (n acest secol cel mai important şantier se află la catedralaepiscopală de la Alba Iulia/ care (n urul anului $G** (ncepe a fireconstruită pe un plan lărgit/ (n mărime mai monumentală/ (n stilromanic târziu. 1azilica (n sistem legat are două turnuri masive lavest/ dispune de o navă transversală cu capele semicirculare i unșcareu spre vest care era prelungită cu o a+sidă semicirculară.

• -atedrala era aproape terminată (n $G&$/ anul năvălirii tătarilor. În$GHH +iserica suferise un atac c:iar mai devastator din partea saşilordin sudul Transilvaniei/ (n urma cărora era necesară reconstruireatotală a corului şi reparaţii importante la partea vestică/ incluzândportalul vestic şi capitelurile stâlpilor de vest. În aceste lucrări dea (n

stil gotic clasic este important rolul meşterului cioplitor de piatrăfrancez/ Jean "iul lui T#no din $aint-%i& #orena'. "ltimele cercetăriarată faptul că (n secolul al >III!lea corul a fost reconstruit (ntotalitate din materialul original.

• ucrările de construcţie al catedralei s!au terminat (n totalitate (nmilocul secolului al I>!lea #+oltirea traveelor vestice ale navei

centrale'.



-atedrala romano!catolică de la Al+a!Iulia (n secolului al III!lea

-atedrala/ construcţii

romanice târzii din urul anului $G**



-atedrala/

construcţii goticedin anii $GJ*!$G0*

A :it t l i ti ă i ă l dif it l i i



Ar:itectura ecleziastică romanică ale diferitelor regiuni4!aţeg i !unedoara

• În zona ?aţegului cele mai importante monumente din aceastăperioadă sunt +isericile de la %ensu şi $ântămărie-'rlea.

• 1iserica ref. din $ântămărie-'rlea/ spaţioasă/ uninavată are uncor dreptung:iular +oltit/ s!a construit la milocul secolului alIII!lea. Turnul vestic a avut un coif piramidal acoperit cu plăcide piatră/ tipic stilului romanic târziu de inspiraţie renană.Intrarea vestică păstrează influenţele +isericii a+aţiale din EKB

#"ngaria'. 1iserica a servit ca şi model pentru numeroase clădiride cult din zona ?aţeg!?unedoara.• 1iserica de la %ensu/ care făcea parte dintr!o fostă mănăstire

ortodo9ă/ dispune de plan central având un turn central/ coifuleste asemănător celui de la Sântămărie!<rlea/ stâlpii şi

numeroase alte elemente sunt spolii romane/ se pare că s!aconstruit (n a doua umătate a secolului al III!lea/ cu lărgiri dinsecolul următor.

• Alte e9emple romanice din zonă4 $trei #+is. ort.'/ Petian #+is.ort.'/ Gurasada #+is. ort.'

• 1iserica de la Gurasada are pro+a+il planimetria cea maiinteresantă/ un cvadrilo+ alungit.



Sântămărie!<rlea/

+is. ref./ miloculsec. al III!lea



2ensuş/ fostămănăstireortodo9ă/ adoua umătate

a sec. al III!lea



Durasada/ +is.ortodo9ă/actuala formădupă $G0G

A :it t l i ti ă ă ă d til i



Ar:itectura ecleziastică săsească de stil romanic• 2iploma privilegiară denumită Andreanum/ emisă de

regele Andrei II. al "ngariei (n anul $GG&/ sta+ileşte

teritoriul viitoarelor scaune săseşti din sudul Transilvanieişi privilegiile saşilor.• Saşii/ care au fondat mai multe oraşe comerciale puternice

#Si+iu/ 1raşov/ Sig:işoara/ Se+eş!Al+a/ 1istriţa etc.' auavut o ar:itectură specifică din perioada romanicului/ cu+azilici spaţioase având cu turn central masiv la vest/ dotat

de multe ori cu tri+ună spre spaţiul navei/ a+sidăsemicirculară şi detalii plastice fine pe faţade. "n detaliutipic este portalul vestic cu plan trapezoidal #am+razurăevazată'/ cu feţele decorate printr!o succesiune decolonete angaate şi cu ar:ivoltă +ogat profilată

• -ele mai cunoscute e9emple sunt4 (isnădioara/(isnădie/ %ârlos/ )eldioara/ (ricău/ 'cna $ibiului/%răueni/ etc.

• "n episod interesant este prezen a ordinului german dețcavalerilor #Lcavalerii teutoni6' (n ara 1ârsei (ntre aniiȚ$G$$!$GG%/ care au construit mai multe cetă i #ț )eldioara*

Râ novș / etc.'



-isnădioara/ +is. evang:elică/ prima umătate a secolului al III!lea

-isnădie/ +is.evang:elică cufortificaţiile ulterioare/ din

!

- i ă +i f



-ricău/ +is. ref.

2răuşeni/ +is.ev. cufortificaţiile

ulterioare/ dinsec. >!>I.





-etatea de la =eldioara -etatea de la Râ novș

A :it t l i ti ă i ă ( t l



• Ar:itectura ecleziastică romanică din comitatele Transilvaniei

prezintă volumetrie şi elemente decorative mai simple faţă demonumentele săseşti.• ,rintre acestea găsim numeroase biserici săteti/ mai ales

pe valea Someşului #Fieu!<dor:ei/ @ima/ >iştea' şi a3ureşului #Sântana de 3ureş/ S(ntim+ru/ -etatea de 1altă'/

cu planimetrie simplă/ navă!sală ne+oltită/ cor dreptung:iularsau semicircular. a sfârşitul secolului al III!lea la elementedecorative apar dea influenţe gotice inspirate de la -ârţasau Al+a Iulia.

• Mănăstiri4 mănăstirea +enedictină de la (lu+-Mănătur #din

situl romanic se cunoaşte doar o capelă rotonda/ din dezveliriar:eologice/ având un plan e9terior circular/ iar interiorul (nşase lo+uri'/ mănăstirea premonstratensă #M' de laMănăstireni #ud. -lu'.

• 7ste important decorul plastic "igurativ #timpanul de la

Fieu!<dor:ei/ reliefurile u9uria şi Sf. 3i:ail de la3ănăstireni/ +ază de coloană de la -lu!3ănăştur/ etc.'

Ar:itectura ecleziastică romanică (n centrulTransilvaniei



1is. ref. din Sântana de 3ureş

1is. ref. din Sântim+ru/ portalul sudic

1is. ref. din -etatea

de 1altă



1is. ref. dinFieu!<dor:ei/e9terior/ reliefulde lunetă a

intrării nordice

1is. ref. din @ima/ interior/ capitel

1is. ref. din>iştea/ faţadavestică/ coruldreptung:iular/portalul vestic



3ănăstireni/ +is. ref.4 relief detimpan/ u9uria/ Sf. 3i:ail

-lu!3ănăştur/ +is.

rom!cat./ rotondadezvelită la nord de+iserica actuală şi+ază de colonetegemănate cureprezentare figurativă

nceputurile artei gotice4 mănăstirea cisterciană



nceputurile artei gotice4 mănăstirea cistercianăde la -ârţa I.

• 3ănăstirea fondată cu spriinul regelui Andrei II, #$G*%!$G)%'-istercienii transilvani sunt men iona i prima dată (n anulț ț ./0/mănăstirea de la -âr a (n mod concret (n anulț ..1/ fiind un metoc al mănăstirii de la Igriș #ud. Timi / mănăstirea nu mai e9istă/șcălugării au venit din a+a ia!mamă de laț Pontign#'. -oro+orând ișalte date istorice rezultă că data e9actă a fondării mănăstirii a avutloc (ntre anii ./2-./3.

•Se pare că mănăstirea de la (âr a

ț

#ud. Si+iu' a fost construită (ncepând de anii .1// după regulile ar:itecturii cisterciene/ un ordinmănăstiresc puternic centralizat. Ar:itectura cisterciană a fostinfluen ată de goticul timpuriu din urulț Parisului i de ar:itecturașburgundă/ evocând so+rietatea i severitatea ordinului4 nu au folositșturnuri/ erau interzise elementele decorative figurative i a+unden aș ț

ornamenticii. Se pare că invazia mongolă #$G&$' a (ntrerupt lucrărilede construc ie/ care s!au continuat după aniiț .3/.• În anul 040 mănăstirea a fost desfiinţată de către Matia (orvinul/

se pare că +iserica a fost transformată (n +iserică paro:ială/ la careau avut loc repara ii (ntreț 052-2/3. 3ănăstirea astăzi este ruinată/corul +isericii este folosit ca şi +iserică evang:elică.




nceputurile artei gotice4 mănăstirea cistercianăde la -ârţa II.

• 1iserica mănăstirii este o ba6ilică cu trei nave i transept/ cor poligonal/+oltite (n sistem legat. 7lemente de stil4 coloane angaate având capiteluri cucroşete/ console/ ferestre (n arc frânt i circulare cu decor polilo+at. -:eiașde +oltă a corului poartă imaginea =ecioarei #fiecare mănăstire cisterciană afost (nc:inată =ecioarei'

• 2in cvadrumul mănăstirii s!a păstrat o singură aripă etaată. 7lemente destil4 ferestre geminate (n arc frânt/ console/ colonete geminate cu capiteluricu cro ete/ c:ei de +oltă.ș

• ,e +aza săpăturilor i a rămă i elor poate fi reconstituită volumetriaș ș țcomple9ului i pot fi localizate principalele (ncăperi ale unei mănăstiri deșepocă4 refectoriul #sala de mese'/ sacristia/ sala capitlului/ dormitorul.

• ,rincipalele influenţe artistice care se manifestă la -âr a au venit dinspreț7al8enried #Sa9onia Inferioară/ prima fază' iș !eiligen8reu6 #Austria/ adoua fază'. 3omentul terminării a mănăstirii se pare că a fost realizarea

portalului vestic dea la sfârşitul secolului al III!lea.• -lădirea mănăstirii are un rol e9cep ional (n diseminarea stilului gotic (nțTransilvania. antierul de la -âr a a e9ercitat o influenţă puternică asupraȘ țar:itecturii transilvane din a doua umătate a secolului al III!lea. 3eşterii dela -ârţa au cola+orat la construirea a mai multor +iserici de pe domeniile lor#!ălmeag' dar şi (n afara acestuia4 9raov-9artolomeu #+is. ev.'/ Pre+mer

#+is. ev.'/ $ebe-Alba #+is. ev./ nava'/ $ic #+is. ref.'/ 9istriţa #mănăstireadominicană/ actuala +is. ort.'/ etc.



(ârţa/ mănăstireacisterciană/ plan/reconstituireaplanului/

reconstituireavolumetriei.



(ârţa/ mănăstireacisterciană astăzi +is. ev. .



(ârţa/ mănăstirea cisterciană/ ruinele clădirilormănăstire ti i detalii ar:itecturale




nceputurile artei gotice4 mănăstirea cistercianăde la -ârţa III.

• -lădirea mănăstirii are un rol e9cep ional (n diseminarea stilului goticț

(n Transilvania. antierul de la -âr a a e9ercitat o influenţă puternicăȘ țasupra ar:itecturii transilvane din a doua umătate a secolului al III!lea.

• 3eşterii de la -ârţa au cola+orat la construirea a mai multor +isericide pe domeniile lor #!ălmeag' dar şi (n afara acestuia4 9raov-

9artolomeu #+is. ev.'/ Pre+mer #+is. ev.'/ $ebe-Alba #+is. ev./nava'/ localită i situate mai ales (n sudul Transilvanieiț

• Influen ele de la -âr a au auns i (n centrul #ț ț ș $ic* ud. -lu/ +is. ref.'/respectiv nordul Transilvaniei #9istriţa* mănăstirea dominicană/actuala +is. ort.'/ etc.





?ălmeag/+is. ev.



1istriţa/ fosta mănăstiredominicană/ astăzi +is. ort.



Sic/ +is. ref.

Arta secolului al I> lea



Arta secolului al I>!lea• În anul $)*$ se stinge dinastia Arpadiană/ (n $)*% se urcă pe tronul "ngariei

-arol Ro+ert de Anou.• În secolul al I>!lea arta gotică se diversifică datorită a multiplelor influenţele

venite dinspre 7uropa -entrală #Dermania sudică/ Austria/ -e:ia' şi Italia. Stilulgotic clasic târ6iu :goticul ;ra#onnant<= din prima umătate a secolului este (nlocuit cu goticul interna ionalț / un stil format (n mediu flamand i francez/șauns la noi prin filieră ce:ă i germană #ș stilul molatic (n sculptură şi pictură'.

• Se formează trama stradală a principalelor centre ur+ane #(lu+/ Turda/ $ibiu/9raov/ $ig>ioara'/ se (ncepe dezvoltarea ar:itecturii civile/ la sfâr itulș

secolului apar primele cetăţi (n urul centrelor oraşelor #Si+iu/ -lu'.• În ar>itectura ecle6iastică locul +azilicilor #Si+iu' treptat este preluat de

bisericile->ală cu navele de (nălţime egală #Se+eş!Al+a/ -lu/ 1raşov'• 3ai ales din prima umătate a secolului avem pu ine opere ale sculpturii. În aț

doua umătate a secolului este deose+it de importantă activitatea sculptorilorMartin i G>eorg>eș din -lu.

• ,e lângă ar:itectura şi sculptura se afirmă pictura/ mai ales pictura murală (nspaţiul liturgic.

• ,rincipalele influenţe şi stiluri (n pictura murală4 stilul italo-bi6antin #dinspreItalia/ Austria şi zona adriatică/ (nceputul sec. I>.'/ stilul gotic linear #pornit din Anglia şi =ranţa/ auns prin filieră austriacă/ mil. sec. I>.'/ stilul trecento

#dinspre Italia/ cumpăna sec. I>!>.'/ stilul gotic interna ionalț prin influenţece:e #-e:ia/ cumpăna sec. I>!>.'

Doticul clasic târziu Si+iu +iserica Sf 3aria



Doticul clasic târziu ; Si+iu/ +iserica Sf. 3aria

Alte e9emple4 terminarea+oltirii navei principale acatedralei de la Alba Iulia/+iserica rom!cat. de la

)loreti/ etc.

Doticul interna ional central!european4 spaţii ecleziasticeț



Doticul interna ional central!european4 spaţii ecleziasticeț

de tip :ală de la sfâr itul secolului al I>!leaș

Se+eş!Al+a/ +iserica

evang:elică/ corul!:ală4anii $)J*.

1raşov/ 1iserica

@eagră/ corul!:ală4ultimele decenii alesec. I>.

-lu/ 1isericaSf. 3i:ail/cor!:alărezultat dinsc:im+area

Doticul central european4 spaţii ecleziastice de tip sală



Doticul central!european4 spaţii ecleziastice de tip sală

Turda/ +isericareformată/fosta mănăstireaugustiniană/

sfârşitul sec.

Târgu!3ureş/+iserica!cetate/ fostamănăstire

franciscană/sfâr itul sec.

Sculptura secolului al I>!lea ; monumente funerare



Sculptura secolului al I>!lea ; monumente funerare3onumentele funerare episcopale din Al+aIulia #Andrei SzNc:O/ $)%P/ 2ominicSzNc:O/ $)PJ/ 7meric -zudar/ $)J0'

3onument funerar dinperetele +isericiievang:elice din 1istriţa

#$)GHM'

Sculptura secolului al I>!lea ; 3artin şi D:eorg:e din -lu



Sculptura secolului al I> lea 3artin şi D:eorg:e din -lu

$",Mi>ail luptând cu

balaurul/ $)H)/ ,raga/?radcanOStatuia prezintă puterniceinfluen e ale artei trecento/țmai ales ale ora elor dinșnordul Italiei #<rvieto'.

Sculptorii au fost fiipictorului cluean @icolaus.

Sculptura secolului al I>!lea ; decorul +isericilor



-lu/ 1iserica Sf. 3i:ail/console (n cor anii $)H*!J*

Sculptura secolului al I> lea decorul +isericilor

Se+eş!Al+a/ statuile din interiorulcorului/ anii $)J*!$&**

,ictura secolului al I> lea4 stilul italo +izantin



,ictura secolului al I>!lea4 stilul italo!+izantin

Sântămărie!<rlea/ anul $)$$

>iştea/ anii $)&* D:elinţa/ anii $))*

,ictura secolului al I>!lea4 stilul linear



,ictura secolului al I>!lea4 stilul linear

D:elinţa/ milocul secolului alI>!lea/ egenda Sf. 7caterina

de Ale9andria

Al ina/ milocul secolului al I>!ț

lea/ @a terea lui Isusș

,ictura secolului al I>!lea4 influenţe trecento



,ictura secolului al I>!lea4 influenţe trecento

>la:a/ Isus pe -ruce/ @ăframa>eronicăi/ >ir dolorum/ apro9.

$&**-lu/ +iserica Sf. 3i:ail/ sfin i/țsfârşitul sec. al I>!lea

Sântana de 3ureş/ Sf. Ana/ 3aica 2omnuluicu Isus/ (n ur de $&**

,ictura de la cumpăna secolelor I>!>.4 influenţe din -e:ia



,ictura de la cumpăna secolelor I> >.4 influenţe din -e:ia

3ălâncrav/ corul

+isericii ev./ cumpănasecolelor I>!>.

3ediaş/ +iserica ev./

anii $&G*!$&)*

Arta secolului al > lea



Arta secolului al >!lea• stilistic vor+im despre continuarea răspândirii stilului

gotic interna ionalț (n prima umătate a secolului/ mai

ales prin filieră sud!germană/ austriacă i ce:ăș• (n a doua umătate a secolului dea putem vor+i desprestilul goticului tardiv/ iar (n ultimele decenii despreapari ia unor elemente aleț Rena teriiș

• (n marile ora e se continuă construirea +isericilorș

paro:iale4 -lu/ Si+iu/ 1ra ov/ Se+e !Al+aș ș• se finalizează cele mai cunoscute cetă i!castele/ de laț

9ran i de laș !unedoara• Aceste clădiri sunt (nzestrate cu statui i altareș

• În domeniul picturii pe lângă fresce se afirmă ișrealizarea altarelor poliptice/ cu contri+u ia a pictorilor/țsculptorilor/ tâmplarilor etc.

• Artele minore #mai ales orfevrăria' prezintă un progres

remarca+il (n perioadă

Ar:itectura de la (nceputul secolului al >!lea4 goticul



Ar:itectura de la (nceputul secolului al > lea4 goticulinternaţional

-lu/ +iserica Sf. 3i:ail/ nava!:ală/prima umătate a secolului al >!lea/ la

portalurile laterale din anii $&G*!)*influenţe de la Cosice

Ar:itectura de la (nceputul secolului al >!lea4 goticul



Ar:itectura de la (nceputul secolului al > lea4 goticulinternaţional

Sig:işoara/ nava

1isericii de pe 2eal/anii $&G* 1raşov/ nava1isericii @egre/ anii

$&)*!$&&*

Ar:itectura de la (nceputul secolului al >!lea4 +iserici mai



pmici

Ri+iţa/ +is. ort./$&*&!$&$&

Qlatna/ +is. ort./$&*&!$&$&

Suatu/ +is. unit./ (ncep. sec. >.

Ar:itectura de la milocul secolului al >!lea4 goticul



Ar:itectura de la milocul secolului al > lea4 goticulinternaţional

?unedoara/

castelul?unedoreştilor/ (n mai multe

faze (n anii$&)*!$&%*/

finalizată (n anii$&J* de către3atia -orvinul

Sculptura din prima umătate a secolului al >!lea



Sculptura din prima umătate a secolului al > lea

,ietK din Si+iu/anii $&$*

Sig:işoara/ Înc:inarea

magilor/ anii $&G*

1aia 3are/ Isus pe 3untelemăslinilor/ anii $&G*

1raşov/ =igurăde episcop/anii $&G*!)*

Sculptura din prima umătate a secolului al >!lea



Sculptura din prima umătate a secolului al > lea

Ric:iş/ timpanul portalului+isericii ev./ anii $&)*!&*

Si+iu/ Răstignirea/ ,etrusantregen/ $&$H

,ictura din prima umătate a secolului al >!lea



,ictura din prima umătate a secolului al > lea

-lu/ +is. Sf. 3i:ail/ scenele

Răstignirea şi Sacra-onversazione/ anii $&)*!&*

2âriu/ +is. unitariană/ scena uptaSfântului adislau cu cumanul/ anul

$&$0

,ictura din prima umătate a secolului al >!lea



c u a d p a u ă a e a seco u u a ea

Si+iu/ corul +is. evang:./ Răstignirea/

Eo:annes von Rosenau/ $&&%/ cunumeroase su ra ictări ulterioare

3ăl(ncrav/ +is. evang:./ altar poliptic/ anii$&&*!%*

<rfevrăria şi prelucrarea artistică a metalelor (n



ş pprima umătate a secolului al >!lea

3ediaş/ cristelniţă din +ronz de la

sfârşitul sec. I>./ atelier si+ian,otirul SuBO/ atelier cluean/ anii

$&&*!$&%*

Ar:itectura de la cumpăna secolelor >!>l 4 goticul târziu



Ar:itectura de la cumpăna secolelor > >l.4 goticul târziu

-lu/ +is. ref. de pe stradaCogălniceanu/ fosta mănăstire

franciscană/ $&0*!$%*)

Ar:itectura de la cumpăna secolelor >!>l.4 goticul târziu



p g2e/ +is. ref.1olta navei4

anii $%**!$%$*

Turda/ +is.rom!cat./ anii$&P*!$%$*




p g

=eleac/ +is. ortodo9ă/ fostă mănăstire ortodo9ă/ ctitorie a voievodului

Ftefan cel 3are/ terminată4 $%$P/




p g

1iertan/ +iserica!

cetate/ anii $&J*!$%G*Sig:işoara/ +oltanavei4 anii $&J*

Si+iu/ +iserica Sf. 3aria/+olţile tri+unei de sud/ anii

$&J*!$%$*

3ediaş/ +is. ev./ +olta

navei şi a corului/ anii$&0*!$%$*

Sculptura de la cumpăna secolelor >!>l.4 goticul târziu



g

Se+eş!Al+a/ +is.evang:./ amvon/

anii $&H*!J*

1istriţa/ casaparo:ială evang:./

Sf. @icolae/ anii $&J*

,ictura murală gotică târzie



Sig:işoara/ 1isericade pe 2eal./

Eaco+us Cendlinger#M'/ $&J)

3ediaş/ capelădin turnul 3ariei/

sf. sec. >.

Săvădisla/ +is. unit./ sf.sec. >.

2aia Secuiască/ +is.unit./ sf. sec. >.

Altare poliptice gotice târzii



1iertan/ +is.evang:./ altar

poliptic/ $&J)/ $%$%

3ediaş/ +is.evang:./ altar

poliptic/ $&J*!0*



Documents

Arta Romanica Si Gotica in Transilvania