Increngătura ArthropodaIncrengătura Arthropoda

( arthros = articulaţie; podos = ( arthros = articulaţie; podos = picior)picior)

Artropodele totalizează 2/3 din Artropodele totalizează 2/3 din fauna actuală, peste 900 000 specii.fauna actuală, peste 900 000 specii.

Sunt protostomieni cu simetrie Sunt protostomieni cu simetrie bilaterală, au corpul metamerizat, o bilaterală, au corpul metamerizat, o cuticulă chitinoasă şi apendice cuticulă chitinoasă şi apendice articulate.articulate.

Populează toate mediile de Populează toate mediile de viaţă: acvatic, terestru, aerian, viaţă: acvatic, terestru, aerian, numeroase specii fiind parazite.numeroase specii fiind parazite.

Morfologie externăMorfologie externă Corpul este format din acron, soma Corpul este format din acron, soma

metamerizată şi telson.metamerizată şi telson. Fiecărui segment îi corespund o Fiecărui segment îi corespund o

pereche de apendice articulate şi o pereche de apendice articulate şi o pereche de ganglioni nervoşi.pereche de ganglioni nervoşi.

Segmentaţia este heteronomă, corpul Segmentaţia este heteronomă, corpul diferenţiindu-se în cap, torace şi abdomen; diferenţiindu-se în cap, torace şi abdomen; primele două se contopesc într-un primele două se contopesc într-un cefalotorace la crustacei, iar la acarieni cefalotorace la crustacei, iar la acarieni sunt contopite toate cele trei regiuni.sunt contopite toate cele trei regiuni.

Apendicele sunt expansiuni tegumentare în Apendicele sunt expansiuni tegumentare în care pătrund cavitatea corpului, muşchi şi care pătrund cavitatea corpului, muşchi şi un nerv. Diferă de parapodele polichetelor un nerv. Diferă de parapodele polichetelor prin prezenţa articolelor şi prin capacitatea prin prezenţa articolelor şi prin capacitatea acestora de a se mişca independent în toate acestora de a se mişca independent în toate direcţiile. Ele se pot modifica în raport cu direcţiile. Ele se pot modifica în raport cu funcţia lor.funcţia lor.

Organizaţia internăOrganizaţia internă TegumentulTegumentul este format este format

dintr-un epiteliu unistratificat care dintr-un epiteliu unistratificat care secretă o cuticulă chitinoasă secretă o cuticulă chitinoasă (exoscheletul), impermeabilă şi (exoscheletul), impermeabilă şi rigidă, din care cauză năpârleşte în rigidă, din care cauză năpârleşte în timpul creşterii. timpul creşterii.

Cuticula se poate impregna cu Cuticula se poate impregna cu săruri de Ca la crustacei. Epiderma săruri de Ca la crustacei. Epiderma conţine şi celule glandulare, iar conţine şi celule glandulare, iar culoarea tegumentului este dată de culoarea tegumentului este dată de pigmenţi, cromatofori, prin pigmenţi, cromatofori, prin fenomene de interferenţă a luminii.fenomene de interferenţă a luminii.

MusculaturaMusculatura este striată, cea este striată, cea netedă fiind prezentă la nivelul netedă fiind prezentă la nivelul organelor interne. organelor interne.

Sistemul nervosSistemul nervos este scalariform şi cu un grad mare de este scalariform şi cu un grad mare de cefalizare. cefalizare.

Creierul este format din: Creierul este format din: a. protocerebron, inervează ochii şi are funcţie vizualăa. protocerebron, inervează ochii şi are funcţie vizuală b. deutocerebron, inervează antenele şi are funcţie b. deutocerebron, inervează antenele şi are funcţie

olfactivă; olfactivă; c. tritocerebron, inervează perechea a doua la crustacei, c. tritocerebron, inervează perechea a doua la crustacei,

labrul la insecte şi chelicerele la chelicerate; are funcţie labrul la insecte şi chelicerele la chelicerate; are funcţie gustativă şi în el îşi are originea sistemul nervos gustativă şi în el îşi are originea sistemul nervos simpatic.simpatic.

S-au evidenţiat celule neurosecretoare, hormonii S-au evidenţiat celule neurosecretoare, hormonii reglând năpârlirea, metamorfoza, homocromia etc.reglând năpârlirea, metamorfoza, homocromia etc.

Organele de simţOrganele de simţ sunt bine dezvoltate. sunt bine dezvoltate. Există peri tactili şi chemoreceptori frecvenţi Există peri tactili şi chemoreceptori frecvenţi pe antene şi piese bucale, ochi simpli (oceli) pe antene şi piese bucale, ochi simpli (oceli) şi compuşi (faţetaţi), statocişti etc.şi compuşi (faţetaţi), statocişti etc.

Ochii compuşiOchii compuşi sunt formaţi sunt formaţi din din omatidiiomatidii. . Omatidia este alcătuită Omatidia este alcătuită dintr-o dintr-o corneecornee, un , un con con cristalincristalin, , celule celule pigmentarepigmentare şi şi celule celule retinieneretiniene în care se produc în care se produc reacţii fotochimice. reacţii fotochimice. Celulele retiniene se Celulele retiniene se continuă cu fibre nervoase continuă cu fibre nervoase care alcătuiesc nervul care alcătuiesc nervul optic.optic.

După poziţia celulelor pigmentare şi modul de După poziţia celulelor pigmentare şi modul de funcţionare, se disting două tipuri de vedere:funcţionare, se disting două tipuri de vedere:

a. a. prin apoziţieprin apoziţie, când celulele pigmentare , când celulele pigmentare înconjură omatidia complet, izolând-o de înconjură omatidia complet, izolând-o de cele învecinate. Numărul imaginilor este egal cele învecinate. Numărul imaginilor este egal cu cel al omatidiilor.. Se întâneşte la cu cel al omatidiilor.. Se întâneşte la artropodele diurne. Imaginea este clară, dar artropodele diurne. Imaginea este clară, dar mai puţin luminoasă.mai puţin luminoasă.

b. b. prin superpoziţieprin superpoziţie, când pigmentul se , când pigmentul se concentrează la cele două capete ale concentrează la cele două capete ale omatidiei, astfel încât razele luminoase omatidiei, astfel încât razele luminoase traversează mai multe omatidii o dată. traversează mai multe omatidii o dată. Imaginile sunt luminoase, dar mai puţin Imaginile sunt luminoase, dar mai puţin clare. Este prezentă la artropodele clare. Este prezentă la artropodele crepusculare şi nocturne.crepusculare şi nocturne.

Sistemul digestivSistemul digestiv este format din este format din cele trei segmente: stomodeum, cele trei segmente: stomodeum, mezenteron şi proctodeum. mezenteron şi proctodeum.

Stomodeumul şi proctodeumul sunt Stomodeumul şi proctodeumul sunt ectodermice, iar mezenteronul este ectodermice, iar mezenteronul este endodermic. endodermic.

Gura, situată antero-ventral, este Gura, situată antero-ventral, este înconjurată de apendice modificate înconjurată de apendice modificate în piese bucale. Stomodeumul se în piese bucale. Stomodeumul se poate diferenţia în esofag cu guşă, poate diferenţia în esofag cu guşă, stomac triturator şi glandular, glande stomac triturator şi glandular, glande salivare.salivare.

Sistemul respiratorSistemul respirator Este Este branhial branhial la speciile acvatice, la speciile acvatice,

tegumentartegumentar la unele specii mici, iar la cele terestre la unele specii mici, iar la cele terestre este reprezentat prin este reprezentat prin plămâni şi traheiplămâni şi trahei..

Sistemul circulatorSistemul circulator este deschis. Inima este este deschis. Inima este tubulară, cu osteole metamerice şi înconjurată de tubulară, cu osteole metamerice şi înconjurată de pericard. Sistemul arterial este dezvoltat la speciile pericard. Sistemul arterial este dezvoltat la speciile acvatice şi redus la cele cu respiraţie traheală. acvatice şi redus la cele cu respiraţie traheală. Sângele conţine hemocianină, rar hemoglobină.Sângele conţine hemocianină, rar hemoglobină.

Cavitatea corpuluiCavitatea corpului este un mixocel: în este un mixocel: în dezvoltarea embrionară se diferenţiază saci dezvoltarea embrionară se diferenţiază saci celomici, care ulterior se dezorganizează, astfel celomici, care ulterior se dezorganizează, astfel încât cele două cavităţi, celomică şi blastoceliană încât cele două cavităţi, celomică şi blastoceliană confluează.confluează.

Sistemul excretorSistemul excretor este reprezentat prin este reprezentat prin metanefridii modificate: metanefridii modificate: glande coxaleglande coxale la la chelicerate, chelicerate, glande maxilareglande maxilare şi şi antenareantenare la la crustacei, crustacei, glande labiale şi maxilareglande labiale şi maxilare la miriapode, la miriapode, tuburi Malpighituburi Malpighi la traheate. la traheate.

Sistemul genitalSistemul genital Sexele sunt separate la majoritatea Sexele sunt separate la majoritatea

speciilor, adeseori cu dimorfism sexual.speciilor, adeseori cu dimorfism sexual.Reproducere şi dezvoltareReproducere şi dezvoltare

Fecundaţia este internă, rar externă. Fecundaţia este internă, rar externă. Oul este centrolecit, segmentaţia Oul este centrolecit, segmentaţia superficială. Dezvoltarea este directă sau superficială. Dezvoltarea este directă sau cu metamorfoză.cu metamorfoză.Sistematică:Sistematică:

A. Subâncrengătura TrilobitomorphaA. Subâncrengătura Trilobitomorpha B. Subâncrengătura ChelicerataB. Subâncrengătura Chelicerata C. Subâncrengătura Crustacea;C. Subâncrengătura Crustacea; D. Subâncrengătura UniramiaD. Subâncrengătura Uniramia

Subâncrengătura TrilobitomorphaSubâncrengătura Trilobitomorpha(trilobos=cu trei lobi; morphi=formă)(trilobos=cu trei lobi; morphi=formă)

Clasa TrilobitaClasa Trilobita Trilobiţii sunt artropode fosile, marine, majoritatea Trilobiţii sunt artropode fosile, marine, majoritatea

bentonice şi microfage.bentonice şi microfage.Morfologie externăMorfologie externă

Corpul este turtit dorso-ventral, cu o carapace. Corpul este turtit dorso-ventral, cu o carapace. Dimensiunile variază între 0,5-75cm lungime. Dorsal, două Dimensiunile variază între 0,5-75cm lungime. Dorsal, două şanţuri longitudinale împart carapacea în 3 lobi: şanţuri longitudinale împart carapacea în 3 lobi: În În dezvoltare, treceau prin mai multe stadii larvare, separate dezvoltare, treceau prin mai multe stadii larvare, separate prin năpârliri.prin năpârliri.

Ex: Ex: OlenoidesOlenoides

Subâncrengătura ChelicerataSubâncrengătura Chelicerata (Arachnomorpha)(Arachnomorpha)

(cheli = foarfece; keras = coarne, antenă; arachnos = (cheli = foarfece; keras = coarne, antenă; arachnos = păianjen; morphi = formă)păianjen; morphi = formă)

Sunt peste 77.000 de specii de artropode, acvatice şi Sunt peste 77.000 de specii de artropode, acvatice şi terestre, cu corpul diferenţiat în prosomă (cefalotorace) şi terestre, cu corpul diferenţiat în prosomă (cefalotorace) şi opistosomă (abdomen), ultima subâmpărţită, uneori, în mezosomă opistosomă (abdomen), ultima subâmpărţită, uneori, în mezosomă (preabdomen) şi metasomă (postabdomen). Nu au antene. (preabdomen) şi metasomă (postabdomen). Nu au antene.

Prima pereche de apendice, chelicerele, preorală, servesc la Prima pereche de apendice, chelicerele, preorală, servesc la hrănire şi sunt omoloage cu perechea a doua de antene de la hrănire şi sunt omoloage cu perechea a doua de antene de la crustacei.crustacei.

A doua pereche, pedipalpii, postorală, este simplă sau cu chelă şi A doua pereche, pedipalpii, postorală, este simplă sau cu chelă şi îndeplineşte funcţii diferite.îndeplineşte funcţii diferite.

Multă vreme s-a crezut că lipseşte deutoneuronul, care inervează Multă vreme s-a crezut că lipseşte deutoneuronul, care inervează antenele la diferite grupe de artropode. Studii recente de biologie antenele la diferite grupe de artropode. Studii recente de biologie celulară au demonstrat ca deutoneuronul nu dispare, ci este celulară au demonstrat ca deutoneuronul nu dispare, ci este încorporat în masa craniană, iar antenele miriapodelor şi încorporat în masa craniană, iar antenele miriapodelor şi insectelor sunt de fapt omoloage cu chelicerele.insectelor sunt de fapt omoloage cu chelicerele.

SistematicăSistematicăCuprind trei claseCuprind trei clase: Merostomata, Arachnida şi Pantopoda.: Merostomata, Arachnida şi Pantopoda.

Clasa MerostomataClasa Merostomata (meros = coapsă, coxă; stoma = gura)(meros = coapsă, coxă; stoma = gura)

Sunt chelicerate marine, primitive; au respiraţie branhială, prezintă ţep Sunt chelicerate marine, primitive; au respiraţie branhială, prezintă ţep codal, iar gura este înconjurată de coxele apendicelor cu rol masticator.codal, iar gura este înconjurată de coxele apendicelor cu rol masticator.

Cuprinde două subclase: Cuprinde două subclase: Xiphosura,Xiphosura, cu specii actuale şi cu specii actuale şi EurypteridaEurypterida, , fosile şi gigantice (aprox.2m).fosile şi gigantice (aprox.2m).

Subclasa XiphosuraSubclasa Xiphosura(xiphos = sabie; oura = coadă)(xiphos = sabie; oura = coadă)

Cuprinde 5 specii actuale, carnivore. Ţepul codal mobil seveşte la apărare Cuprinde 5 specii actuale, carnivore. Ţepul codal mobil seveşte la apărare şi la redresare, când cad pe spate. Au carnea veninoasă.şi la redresare, când cad pe spate. Au carnea veninoasă.

Corpul ajunge la 60 cm lungimeCorpul ajunge la 60 cm lungime ReprezentantReprezentant: Limulus polyphemus: Limulus polyphemus, în Atlanticul de Nord-Vest; fosilă , în Atlanticul de Nord-Vest; fosilă

vievie

Clasa Arachnida Clasa Arachnida (arachnos = păianjen)(arachnos = păianjen)

Cuprinde peste 70000 de specii Cuprinde peste 70000 de specii terestre, cu respiraţie pulmonară sau terestre, cu respiraţie pulmonară sau traheană, carnivore.traheană, carnivore.Morfologie externăMorfologie externă

Corpul este format din Corpul este format din prosomăprosomă şi şi opistosomăopistosomă, ultima subâmpărţită uneori, în , ultima subâmpărţită uneori, în mezosomă şi metasomă. Prosoma, de mezosomă şi metasomă. Prosoma, de obicei nesegmentată, rezultă din obicei nesegmentată, rezultă din contopirea acronului cu primele 6 contopirea acronului cu primele 6 segmente somatice. segmente somatice.

Opistosoma este segmentată, la Opistosoma este segmentată, la majoritatea ordinelormajoritatea ordinelor..

Apendicele prosomeiApendicele prosomei sunt în număr de 6 sunt în număr de 6 perechi, reprezentate prin: chelicere, perechi, reprezentate prin: chelicere, pedipalpi şi 4 perechi de apendice pedipalpi şi 4 perechi de apendice ambulatoare.ambulatoare.

Chelicerele,Chelicerele, în general scurte, sunt în general scurte, sunt alcătuite din 2-3 articole terminate cu chelă alcătuite din 2-3 articole terminate cu chelă sau subchelă, ca un cârlig mobil. sau subchelă, ca un cârlig mobil.

PedipalpiiPedipalpii au aspect de palp şi sunt au aspect de palp şi sunt formaţi din 6 articole: coxă, trohanter, formaţi din 6 articole: coxă, trohanter, femur, patelă, tibie şi tars. femur, patelă, tibie şi tars.

Picioarele ambulatoarePicioarele ambulatoare sunt, în general 4 sunt, în general 4 perechi, formate din 7 articole (plus un perechi, formate din 7 articole (plus un bazitars). La unele specii, numărul lor se bazitars). La unele specii, numărul lor se reduce la trei, două sau chiar o pereche. reduce la trei, două sau chiar o pereche. Servesc la locomoţie, dar şi la săpat, la Servesc la locomoţie, dar şi la săpat, la copulaţie, la ţesutul pânzei.copulaţie, la ţesutul pânzei.

Apendicele opistosomei sunt regresate Apendicele opistosomei sunt regresate şi reprezentate prin: opercul genital şi şi reprezentate prin: opercul genital şi piepteni, la scorpioni, filiere, la aranee.piepteni, la scorpioni, filiere, la aranee.

Organizaţia internăOrganizaţia internă EpidermaEpiderma secretă cuticula chitinoasă de secretă cuticula chitinoasă de

grosimi variate. grosimi variate. MusculaturaMusculatura striată este mai dezvoltată striată este mai dezvoltată

în prosomă, la nivelul apendicelor .în prosomă, la nivelul apendicelor . Sistemul nervosSistemul nervos. Creierul este legat . Creierul este legat

printr-un inel periesofagian de catena printr-un inel periesofagian de catena ganglionară ventrală, care prezintă diferite ganglionară ventrală, care prezintă diferite grade de condensare. grade de condensare.

Organele de simţOrganele de simţ sunt bine dezvoltate.. sunt bine dezvoltate.. Organele liriforme,Organele liriforme, specifice arachnidelor, specifice arachnidelor, sunt fante în care pătrund terminaţii sunt fante în care pătrund terminaţii senzitive. Sunt simple sau grupate, luând senzitive. Sunt simple sau grupate, luând aspect de liră şi au rol chemoreceptor. aspect de liră şi au rol chemoreceptor.

Sistemul digestivSistemul digestiv este adaptat la sugerea hranei. este adaptat la sugerea hranei. Sistemul respiratorSistemul respirator este reprezentat prin este reprezentat prin traheitrahei şi şi plămâni.plămâni. Speciile mici au respiraţie tegumentară.Speciile mici au respiraţie tegumentară.

Sistemul circulatorSistemul circulator este deschis, fiind constituit din este deschis, fiind constituit din inimă, vase şi sinusuri. Este redus la speciile cu inimă, vase şi sinusuri. Este redus la speciile cu respiraţie traheană. Sângele conţine hemocianină.respiraţie traheană. Sângele conţine hemocianină.

Sistemul excretorSistemul excretor este reprezentat prin glande este reprezentat prin glande coxale şi tuburile lui Malpighi, principalul produs de coxale şi tuburile lui Malpighi, principalul produs de excreţie fiind guanina.excreţie fiind guanina.

Sistemul genitalSistemul genital. Au sexe separate, cu dimorfism . Au sexe separate, cu dimorfism sexual accentuat la unele specii: ovipozitor la sexual accentuat la unele specii: ovipozitor la femelă, penis la mascul etc. Gonadele, pare sau femelă, penis la mascul etc. Gonadele, pare sau impare, sunt situate în opistosomă.impare, sunt situate în opistosomă.

Majoritatea arachnidelor sunt Majoritatea arachnidelor sunt ovipare, dar se cunosc şi cazuri de ovipare, dar se cunosc şi cazuri de ovoviviparie şi de viviparie. ovoviviparie şi de viviparie. Dezvoltarea este directă sau cu Dezvoltarea este directă sau cu metamorfoză.metamorfoză.

ClasificareClasificare. Majoritatea zoologilor . Majoritatea zoologilor împart arachnidele în 10 ordine: împart arachnidele în 10 ordine: Scorpiones,Scorpiones, Pseudoscorpiones, Pseudoscorpiones, Solifuge, Palpigradi, Uropygi, Solifuge, Palpigradi, Uropygi, Amblypigi, Araneae, Ricinulei,Amblypigi, Araneae, Ricinulei, Opiliones şi Acari.Opiliones şi Acari.

Ordinul ScorpionesOrdinul Scorpiones Cuprinde specii tropicale şi subtropicale, cu dimensiuni de Cuprinde specii tropicale şi subtropicale, cu dimensiuni de

până la 18 cm. Corpul este diferenţiat în prosomă, până la 18 cm. Corpul este diferenţiat în prosomă, mezosomă şi metasomă. Sunt vivipare, iar mama poartă un mezosomă şi metasomă. Sunt vivipare, iar mama poartă un timp puii pe spate. Trăiesc sub pietre, în galerii, în peşteri. timp puii pe spate. Trăiesc sub pietre, în galerii, în peşteri. Sunt specii veninoase.Sunt specii veninoase.

Pandinus imperatorPandinus imperator din Africa, este cel mai mare scorpion din Africa, este cel mai mare scorpion (18 cm)(18 cm)

Ordinul AraneaeOrdinul Araneae (aranea = păianjen) (aranea = păianjen) Cuprinde cca 40 000 de specii. Cuprinde cca 40 000 de specii.

Ajung la 7-8 cm lungime, prosoma şi Ajung la 7-8 cm lungime, prosoma şi opistosoma nesegmentate sunt unite opistosoma nesegmentate sunt unite printr-un peţiol. Chelicerele sunt în printr-un peţiol. Chelicerele sunt în legătură cu glandele cu venin, iar legătură cu glandele cu venin, iar picioarele ambulatoare păroase, au 3 picioarele ambulatoare păroase, au 3 gheare, din care două pectinate, cu rol gheare, din care două pectinate, cu rol în ţesutul pânzei. în ţesutul pânzei.

În partea posterioară a opistosomei se În partea posterioară a opistosomei se află 1-4 perechi de filiere, străbătute află 1-4 perechi de filiere, străbătute de tuburi fine prin care este filată de tuburi fine prin care este filată secreţia glandelor sericigene. secreţia glandelor sericigene.

Avicularia Avicularia (Mygale) (Mygale) aviculariaavicularia din din Brazilia, Brazilia, are 5 cm are 5 cm şi atacă şi atacă păsărele. păsărele.

Argyroneta Argyroneta aquaticaaquatica, , trăieşte în apă trăieşte în apă sub un clopot sub un clopot pe care şi-l pe care şi-l ţese şi unde ţese şi unde aduce aerul aduce aerul necesar necesar respiraţiei.respiraţiei.

Latrodectus Latrodectus tredecimguttatustredecimguttatus, , văduva neagră, văduva neagră, trăieşte ascuns în trăieşte ascuns în iarbă şi are iarbă şi are veninul mortal veninul mortal pentru animale. pentru animale.

Paianjen din AustraliaPaianjen din Australia

Ordinul AcariOrdinul Acari Cuprinde peste 50000 specii de 0,2-2mm, cu corpul diferit Cuprinde peste 50000 specii de 0,2-2mm, cu corpul diferit

conformat, metamerizat la formele primitive, dar cu conformat, metamerizat la formele primitive, dar cu prosoma şi opistosoma nesegmentate şi fuzionate la prosoma şi opistosoma nesegmentate şi fuzionate la speciile evoluate. Chelicerele se termină prin cleşti sau speciile evoluate. Chelicerele se termină prin cleşti sau gheare, sau iau formă de stileţi, în funcţie de regimul de gheare, sau iau formă de stileţi, în funcţie de regimul de hrană. Dezvoltarea este cu metamorfoză. Populează toate hrană. Dezvoltarea este cu metamorfoză. Populează toate mediile, fiind numeroase şi speciile parazite. Sunt mediile, fiind numeroase şi speciile parazite. Sunt carnivore, fitofage şi hematofage.carnivore, fitofage şi hematofage.

Demodex folliculorumDemodex folliculorum, trăieşte în foliculul părului , trăieşte în foliculul părului la om, producând o acnee; de asemenea, i se atribuie rol la om, producând o acnee; de asemenea, i se atribuie rol în transmiterea leprei.în transmiterea leprei.

Demodex folliculorumDemodex folliculorum

Sarcoptex scabiei, produce râiaTetranichus urticae,

specie polifagă extrem de dăunătoare ţn agricultură