Stiri 30 martie 2020, prima parte CURSUL DE SCHIMB 30.03.2020

1 EUR 4.8297

1 USD 4.3637

Prognoza meteo: Un val de aer polar ajunge în România. Cât de frig se anunţă, unde apar lapoviţa şi ninsorile 29 martie 2020, 08:08de Ionela Stănilă

FOTO Marian Iliescu/Adevărul Un nou val de aer polar pune stăpânire pe România. Meteorologii anunţă vreme rece în majoritatea regiunilor, începând de marţi, 31 martie. Maximele nu vor mai depăşi 10 grade în sud-estul ţării, iar ploile, lapoviţa şi ninsorile se vor semna în mai multe zone ale ţării.

Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie(ANM), duminică, 29 martie, în ţară, vremea se va menţine uşor mai caldă decât în mod obişnuit pentru sfârşitul lunii martie, astfel că temperaturile maxime se vor încadra între 11 şi 19 grade, iar cele minime între 0 şi 10 grade, uşor mai scăzute în depresiuni. Cerul va fi temporar noros şi pe arii restrânse va ploua, ziua cu o probabilitate mai mare în regiunile vestice şi sud-vestice precum şi în zonele montane aferente, iar spre sfârşitul intervalului în cele nord-vestice.

1

Ploile vor avea mai ales caracter de aversă şi posibil vor fi însoţite de descărcări electrice. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări trecătoare ziua la munte şi pe arii restrânse în estul ţării, iar de scurtă durată şi în timpul ploilor. Temperaturile maxime se vor încadra între 13 şi 18 grade, iar cele minime între -3 şi 7 grade, uşor mai ridicate pe litoral. În Bucureşti, valorile de temperatură se vor menţine uşor mai ridicate decât cele normale la această dată, cu o maximă de 16...17 grade şi o minimă de 5...6 grade. Cerul va fi temporar noros, iar vântul va sufla slab şi moderat.  

Se răceşte întâi în vest   Luni, 30 martie, valul de aer polar va ajunge în vest, centru şi nord, iar în restul teritoriului temperaturile, comparabile cu cele din ziua anterioară, vor continua să fie mai ridicate decât cele normale pentru această dată. Meteorologii spun că înnorările se vor accentua treptat şi temporar vor fi precipitaţii, local în regiunile din jumătatea nordică a ţării şi la munte, iar din a doua parte a intervalului pe arii restrânse şi în restul zonelor.

Va ploua, iar noaptea cu precădere în Maramureş, Transilvania şi în nordul Moldovei ploile se vor transforma la început în lapoviţă apoi în ninsoare. La munte, ziua precipitaţiile vor fi mixte, iar din a doua parte a intervalului va ninge. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări temporare ziua în vest şi nord-est, iar noaptea în sud-est. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 7 şi 19 grade, iar cele minime între -3 şi 8 grade. În Capitală, vremea va fi în continuare uşor mai caldă decât normal pentru sfârşitul lunii martie. Cerul va fi variabil, cu înnorări din a doua parte a intervalului când probabilitatea de apariţie a ploilor va fi în creştere. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 17...18 grade, iar cea minimă de 5...7 grade.  

Temperaturi mai scăzute decât normalul perioadei   Frigul ajunge marţi şi în sud şi sud-est, astfel că valorile de temperatură se vor situa sub cele normale în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în nord şi în centru. Cerul va fi noros, iar local şi temporar în vestul, sud-vestul, centrul şi nordul ţării se vor semnala precipitaţii. La munte, în Maramureş şi în nordul Moldovei va ninge, în Transilvania vor predomina ninsorile, iar în Banat, Crişana şi local în Oltenia vor fi ploi şi trecător lapoviţă şi ninsoare. Vântul va sufla slab şi moderat cu intensificări temporare ziua în sud-est.

Temperaturile maxime se vor încadra între 2 şi 11 grade, iar cele minime între -4 şi 5 grade, mai coborâte în depresiuni. În Bucureşti, vremea se va răci accentuat. Cerul va fi noros, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 9...10 grade, iar cea minimă de 2...4 grade.   

2

APIA si SUBVENTII

FĂRĂ SUBVENŢII?! Tu, fermierule român, ai putea să rezişti?Agroinfo 29 martie 2020 -

Pandemie avem, criză se anunţă, suport financiar pentru fermieri… doar în comunicate de presă şi anunţuri “de la centru”. În condiţiile în care nu avem o poziţie fermă, un mesaj clar, o strategie pentru domeniul agro-alimentar… grijile producătorilor noştri se înmulţesc. 

“Unii iau în calcul cea mai sumbră posibilitate: o criză alimentară în toata Europa. Tu, fermierule român, ai reuşi să rezişti pe piaţă FĂRĂ SUBVENŢII?”, a lansat întrebarea-provocare Laurenţiu Ichim în grupul Ferma de familie. Iată câteva răspunsuri!

Elena Rosan: Pai.. reuşim atâta vreme cât chiria la păşune scade, dar în conditiile în care plătim peste 25.000 lei chirie la primărie...

Lusi Stefan: Binenţeles că am rezista, nu dintotdeauna s-au primit subventii, aceasta a fost adevărata ciobănie. Şi mergem mai departe, numai să fim sănătoşi!

Niko Farm: Subvenţia este acordată pentru a fi mai mic preţul la raft. Nu ca şi ajutor social cum o percep alţii. Dacă dispare se va mări pretul alimentelor, alimente o să se cumpere chiar dacă vor fi mai scumpe. Oameni or renunţa la altele doar nu o să mănânce haine sau alte lucruri.

Zerestea Toma: Rezistăm cu un preţ corect şi aici o să se selecteze adevăraţi fermieri, care într-adevăr muncim şi punem suflet în ceea ce facem

Ghita Ionut: Rezistăm. Eu am parcele arendate pe care nu le-am băgat la APIA (nu se pot baga), deci nu iau subvenţie la ele.

Madalina Timofte: Daca se elimină subvenţiile vor rămâne cei care muncesc cu sufletul. Cei care doar încasau, vor disparea. Noi creştem animale dinainte de subvenţii şi dacă scapam vii, vom continua.

Nicu Lupsa: Acum se va vedea cine produce! Primari, unii angajaţi APIA şi unii de la consiliile judeţene vor mânca hărţi! Aia au produs cu protejaţi lor: hărti şi crotalii în pungă!

Nicolae Crisan: Problema producătorilor agricoli este desfacerea producţiei. Dacă aceştia vor avea unde să-şi desfacă producţia, s-ar putea rezista şi fără subvenţie.

Carmen Enache: Pai, dacă va fi criză, fermierul şi ţăranul român vor putea vinde la un preţ bun, în toata ţara. Importurile vor fi oprite pentru că toţi îşi

3

vor dori hrana pentru ţara lor. Şi vom fi ca în comunism. Produci ce mănânci. Daca reuşeşti să vinzi în afara ţării, poate reuşeşti să-ţi pui un preţ bun. Deci, trăin din ce muncim.

Maria Paraschiv: Bineînţeles, nu toţi fermierii ţin animalele pentru subvenţii, dacă nu te bazezi pe producţie atunci pierzi timpul degeaba. La fel şi cu terenul.

Foto: Lusi Stefan

Aceste subvenţii atât de trâmbiţate şi totodată atât de aşteptate… sunt totuşi un sprijin important pentru fermierii noştri. Este puţin probabil ca această ipoteză să devină realitate, dar ne bucură curajul şi pasiunea cu care producătorii noştri spun că ar merge mai departe. Până una-alta să rămânem sănătoşi şi să producem aşa cum şi cât putem pentru noi şi ai noştri!

4

Masura de criza, in sprijinul fermierilor! Avansul APIA, platit mai devreme In mart. 30, 2020

Plata avansului din subvențiile APIA pe 2020 ar putea fi făcută mai devreme de data de 16 octombrie, cum era programat inițial. Anunțul a fost făcut de secretatul de stat din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Emil Dumitru, într-un video pe pagina sa de facebook. Potrivit acestuia, măsura excepțională a fost deja adusă la cunoștința oficialilor de la Bruxelles, în Consiliul de Miniștri de miercurea trecută. 

De altfel, AGRO TV a anunțat în premieră intenția ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale de a cere permisiunea pentru plata mai devreme a avansului APIA, măsură aflată pe lista prezentată de șeful MADR în exclusivitate la AGRO TV.

”Pe 25 martie, la Consiliul de Miniștri, România a susținut în fața Comisiei Europene și în fața Comisarului european ca în regim de urgență să se acorde avansul din plățile directe mai devreme de 16 octombrie, știind că aveți nevoie de bani pentru a putea răspunde provocările din această perioadă”, le-a transmis Emil Dumitru agricultorilor.

Reamintim că activitatea agențiilor de plăți din domeniul agriculturii și nu numai, a fost parțial blocată, restricționându-se contactul direct cu publicul, ca măsură de prevenire a răspândirii noului coronavirus. Cu toate acestea, autoritățile dau asigurări că toți fermierii vor putea să depună cererile pentru anul 2020, astfel încât să poată beneficia de subvenții.

  Emil Dumitru, MADR: O nouă procedură pentru subvențiile APIA din acest an! agrointeligenta.ro - 29 martie 2020

O nouă procedură de lucru pentru Campania 2020 din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Secretarul de stat Emil Dumitru a anunțat în această seară că la nivelul Ministerului Agriculturii se lucrează la o procedură nouă pentru ca toți fermierii să poată să depună cererile unice în termen.

5

”Ministerul Agriculturii împreună cu APIA lucrează la o procedură prin care depunerea cererilor unice de plată să se facă online pentru a nu vă mai deplasa la centrele locale sau județene APIA și să reîncepem depunerea cererilor din începând din data de 6 aprilie, până când a fost suspendată. Vă dăm asigurări că niciun fermier nu va trebui să rămână cu cererea nedepusă. Este foarte foarte important ca toate cererile unice de plată să fie depuse”, le-a transmis fermierilor Emil Dumitru într-un mesaj video postat pe pagina sa de Facebook.

Pentru a se preveni răspânirea noului coronavirus, depunerea cererilor d eplată pentru subvențiile APIA din acest an a fost suspendată în intervalul 16 martie – 6 aprilie. Totodată, de la Comisia Europeană, România a primit undă verde să devanseze termenul-limită de depunere a cererilor până pe data de 15 iunie, cu o lună peste termenul inițial de 15 mai.

SUBVENȚII APIA 2020: Cum se depune online cererea unică pentru plata pe hectar și animale! agrointeligenta.ro - 29 martie 2020

Preluarea ”online” a cererilor pentru subvenții funcționează în această perioadă în care producătorii agricoli nu pot merge la centrele APIA pentru a depune documentele pentru banii europeni și naționali. Directorul APIA Caraș-Severin, Dumitru Stepănescu, spune că fermierii vor merge doar să semneze încheierea cererilor după ce APIA va ridica suspendarea depunerii acestora!

Pandemia de COVID-19 a afectat și depunerea cererilor APIA pentru subvenții. Cu toate că de la nivel central s-a anunțat suspendarea campaniei 2020 este suspendată până pe 6 aprilie, funcționarii APIA au găsit o metodă să nu supraîncarce activitatea de primirea a documentelor pentru subvenții atunci când fermierii vor avea liber să depună cererea unică.

Astfel, funcționarii APIA primesc documentaţiile aferente şi în format electronic. Prezenţa fermierului pentru semnătura finală rămâne obligatorie, dar se va putea face doar atunci când lucrurile vor reintra în normal şi se va relua programul cu publicul,

6

Directorul APIA Caraș-Severin, Dumitru Stepănescu, spune că funcționarii lucrează actualmente împreună cu Registrele Agricole de la primării care transmit adeverințele fermierilor, unde sunt stipulate blocurile fizice și parcelele pe care le dețin, precum și culturile care se găsesc pe aceste parcele.

”Ținând cont de aceste zile în care și la APIA activitatea cu fermierii a fost suspendată până pe 6 aprilie, dacă totul se va desfășura conform programului stabilit de către conducerea națională, fermierii vor putea să depună cereri fără nicio penalizare și după data de 15 mai. Noi lucrăm actualmente împreună cu Registrele Agricole de la primării care ne transmit adeverințele fermierilor, unde sunt stipulate blocurile fizice și parcelele pe care le dețin, precum și culturile care se găsesc pe aceste parcele. Actualizăm la fiecare fermier această bază de date ca atunci când vine la noi să nu mai piardă timp ci doar să semneze cererea împreună cu noi și dacă sunt modificări legate de cultură sau de amplasare în blocul fizic al parcelei, alea vor fi corectate și atât. Documentul se poate trimite și online, dar fermierul trebuie să vină să semneze personal, în fața operatorului, cererea. În momentul de față nu sunt semnate cererile, fermierul vine să semneze doar când se va da drumul”, a arătat Stepănescu pentru Radio Reșița.

Anterior și Adrian Oros, șeful de la Agricultură a precizat că în prezent depunerea cererilor unice se desfășoară ”online” fără ca funcționarii să intre în contact cu fermierii. Până pe 23 martie fuseseră preluate 537.000 de cereri pentru anul 2020.

”Noi am luat niște măsuri încă de săptămâna trecută înainte să înceapă starea de urgență, măsuri mai mult administrative, în ceea ce privește continuare plăților dar și accesarea și implementarea sprjinului prin AFIR. Și atât la nivelul APIA cât și AFIR s-au făcut programe speciale astfel încât ca activitatea să poată continua. Am obținut foarte repede acceptul Comisiei pentru prelungirea depunerii cererilor de subvenție până în 15 iunie dar dacă va fi cazul sigur că această dată va fi prelungită”, a precizat ministrul la emisiunea Agricultura la raport de la Agro Tv.

Acesta a dat și o veste bună fermierilor anunțând că funcționarii APIA preiau în prezent cererile pentru subvenții.

”Cei de la APIA lucrează și contactează telefonic fermierii. Prin interogatoriu și prin comparație cu ce s-a depus anul trecut acolo unde nu sunt modificări se procesează și acum cererile. Directorul APIA mi-a comunicat că până acum sunt procesate 2,5 milioane de hectare. Dacă au fost 138.000 de beneficiari cărora li s-au preluat cererile până în 13 martie, astăzi sunt 537.000 prin această modalitate online de primire a cererilor. De

7

asemenea primăriile trimit acele adeverințe către APIA, astfel că nu mai este nevoie ca beneficiarii să meargă la Primărie. Noi prin APIA trimitem adrese către Primării iar acestea ne eliberează acelea deverințe care sunt trimite către centrele APIA”, a mai arătat ministrul Oros.

AVANS APIA 2020: Prima tranșă din subvenții, plătită mai devreme ca măsură urgentă de sprijin! agrointeligenta.ro - 29 martie 2020

Un oficial din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că avansul din subvențiile APIA pe 2020 ar putea fi plătit mai devreme de data de 16 octombrie când era programat inițial. Măsura excepțională a fost deja adusă la cunoștința oficialilor de la Bruxelles, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Emil Dumitru.

”Pe 25 martie, la Consiliul de Miniștri, România a susținut în fața Comisiei Europene și în fața Comisarului european ca în regim de urgență să se acorde avansul din plățile directe mai devreme de 16 octombrie, știind că aveți nevoie de bani pentru a putea răspunde provocările dina ceastă perioadă”, le-a transmis fermierilor Emil Dumitru, printr-un mesaj video postat pe pagina sa de Facebook.

România, la fel ca restul statelor membre UE, se confruntă cu o epidemie de coronavirus. Activitatea agențiilor de plăți a fost semi-blocată odată cu instaurarea stării de urgență, fiind restricționat contactul direct cu publicul, cu fermierii. Pentru depunerea cererilor la APIA, emil Dumitru a anunțat că se va elabora o procedură nouă despre care puteți citi în articolul: Emil Dumitru, MADR: O nouă procedură pentru subvențiile APIA din acest an!

Alerta Agrointeligența a funcționat! O nouă variantă de sprijin cuplat, discutată mâine!agrointeligenta.ro - 29 martie 2020

Sursa foto: Solarii Bălești

Problemele fermierilor, mediatizate de Agrointeligenţa cu rezultate imediate! Subvenția care urma să fie tăiată drastic va fi salvată, ne-a

8

anunțat Aurel Tănase, președintele OIPA Legume-Fructe. După ce Agrointeligența – AGROINTEL.RO a prezentat în premieră proiectul de Hotărâre de Guvern cu plafoanele pentru Sprijinul Cuplat Vegetal, iar ulterior am publicat nemulțumirile fermierilor privind tăierea drastică de la culturile de legume în spații protejate, actul normativ a fost blocat și se organizează discuții cu producătorii pentru a se găsi o soluție de menținere a nivelului de plată la APIA pentru legumicultori.

”Anul acesta suprafețele la plată pentru sprijinul cuplat vegetal a crescut de la 1.151 de hectare la 1.412 hectare de solarii și sere. Nu am fost chemați la nicio discuție așa cum se întâmpla în alți ani. Primeam informații din teritoriu cu privire la alerte, ne cereau membri întâlniri la MADR, am mers la minister în urmă cu o lună. Când a venit vorba despre sprijinul cuplat ni s-a spus că cei de la APIA nu terminaseră calculele și nu exsită o situație finalizată”, ne-a declarat Aurel Popescu, președintele OIPA Legume-Fructe.

Așa cum Agrointeligența – AGORINTEL.RO a publicat în premieră, joi, pe 26 martie, Ministerul Agriculturii a postat proiectul de Hotărâre de Guvern cu plafoanele alocate pentru plata sprijinului cuplat vegetal. În actul normativ pus în dezbatere publică, sumele pentru legumele în sere și solarii au fost tăiate cu 70%, de la 8,8 milioane de euro la sub 3,5 milioane de euro.

”Am elaborat o scrisoare către ministrul Agriculturii, iar nemulțumirea noastră a fost mediatizată urgent, în aceeași zi, de către Agrointeligența – AGROINTEL.RO. Apoi, când am sunat la minister, mi s-a răspuns imediat și domnul secretar de stat Emil Dumitru ne-a chemat mâine la MADR să discutăm chestiunea plafonului la sprijinul cuplat, dar și cum pot fi ajutați fermierii să vândă producția în această perioadă„, ne-a explicat liderul OIPA Legume-Fructe.

În urma demersurilor Agrointeligența – AGROINTEL.RO, proiectul de HG a fost blocat pentru moment, ne-au confirmate și alte surse din legumicultură: ”În acest sens, MADR ne-a chemat la discuții pentru găsirea unei soluții și trimiterea către Bruxelles a unei notificări prin care vom cere revenirea la plafonul inițial pe care l-a avut România alocat pe fiecare an și anume aproximativ 13.300.000 Euro pe cele două forme de SCV Solar și sere”. Conform informațiilor Agrointeligența – AGROINTEL.RO, reprezentarea legumicultorilor la întâlnirea de mâine de la MADR va fi asigurată de președintele OIPA Legume-Fructe, Aurel Tănase.

”Mâine sper să facem o scrisoare către Bruxelles să rezolvăm. Dintre toate culturile, doar la noi s-a scăzut plafonul. La restul fie s-a menținut bugetul, fie a crescut”, ne-a mărturisit Aurel Tănase mandatul cu care merge mâine la Ministerul Agriculturii.

9

Programul Tomata 2020. Dacă numărul de fermieri rămâne același, subvenția va fi de 2.060 de euro!Ramona Dascălu - 29 martie 2020

Programul Tomata 2020 a fost îndelung așteptat de către legumicultori. Până în ultima clipă, fermierii au sperat că în forma finală va dispărea formularea prin care plata poate fi de până la 3.000 de euro și că toți producătorii vor beneficia de o plată fixă, stabilită prin Hotărârea de Guvern. Nu s-a întâmplat acest lucru, Guvernul fixând doar un plafon pentru banii ce vor fi împărțiți și care se ridică la circa 39,5 milioane de euro.

Claudiu Breazu, președintele Cooperativei Agricole Legume de Glodeanu Sărat și reprezentantul Bazinului legumicol Glodeanu Sărat, jud. Buzău, susține că beneficiarii programului Tomata pe anul 2020 nu vor primi o sumă mai mare de 2.060 de euro în cazul în care numărul celor care se vor înscrie va fi același ca și anul trecut.

Așa cum Agrointeligența – AGROINTEL.RO v-a anunțat zilele trecute, s-a dat drumul înscrierilor în programul Tomata.Potrivit ministerului Agriculturii, programul Tomata beneficiază în 2020 de suma de 39.477.000 euro. Resursele financiare alocate acestui program de minimis nu sunt însă mulțumitoare pentru fermieri.

Potrivit unui calcul realizat de fermierul Claudiu Breazu, dacă numărul celor care se vor înscrie anul acesta în programul Tomata va fi același cu numărul celor care s-au înscris anul trecut, suma care îi va reveni fiecărui beneficiar al programului de minimis va fi de 2.060 de euro, cu aproape 1.000 de euro mai puțin ca anul trecut.

”O să vă mai dau o veste proastă: S-a semnat ordonața de Guvern pentru programul Tomata și ce credeți? Au aprobat suma de 39.477 milioane de euro. Asta înseamnă că dacă va fi depus același număr de dosare ca în primăvara anului 2019, suma care ne revine este de 2.060 euro de proiect Dacă se vor depune toate dosarele din anul 2019 suma va fi de 1.655 euro de proiect”, susține Claudiu Breazu, președintele Cooperativei Agricole Legume de Glodeanu Sărat și reprezentantul Bazinului legumicol Glodeanu Sărat, jud. Buzău.

10

În anul 2019, numărul legumicultorilor care s-au înscris în ciclul I al programului Tomata a fost de 19.166. Pentru fiecare fermier, plata asigurată a fost de 3.000 de euro, iar spre deosebire de anul acesta, producătorii au putut accesa ajutorul de minimis și pentru tomatele cultivate în spații protejate în ciclul II de cultură.

Noutăţi de la MADR. Ce se întâmplă cu DEPUNEREA CERERILOR UNICE DE PLATĂ? Paula CIUPAG  30 martie 2020 - Încep să se mişte lucrurile pentru fermierii noştri. Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Emil-Florian Dumitru a anunţat într-o filmare pe pagina sa de Facebook că MADR şi APIA lucrează la un procedură prin care cererile pentru subvenţii să poată fi depuse on-line. 

“Lucrăm la o procedură prin care depunerea cererilor unice de plată să se poată face on-line pentru a nu vă mai deplasa la centrele locale sau judeţene APIA şi să reîncepem depunerea cererilor începând cu data de 6 aprilie, până când a fost suspendată”, declară Emil Dumitru.

VREM şi AVANSUL MAI DEVREME DE OCTOMBRIE!Secretarul de stat ne asigură că fermierii nu vor ajunge în situaţia de a nu-şi putea depune cererile. “Vă dăm asigurări că nu vor exista fermieri care să rămână cu cererea nedepusă. În 25 martie la Consiliul de Miniştri, România a susţinut în faţa Comisiei Europene şi în faţa comisarului European ca în regim de urgenţă să se acorde avansul din plăţile europene mai devreme de 16 octombrie, ştiind că aveţi nevoie de bani, pentru a putea să răspundeţi provocărilor din această perioadă”, precizează Emil-Florian Dumitru.

Rămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

 AFIR si FINANTARI

Încet-încet SCĂPĂM DE HÂRTII şi DRUMURI! Agroinfo 30 martie 2020 SE POATE ŞI ON-LINE. Achiziţiile publice pentru investiţiile derulate de autorităţile locale vor fi avizate de către AFIR on-line. Măsura se aplica din 27 martie 2020, anunţă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Astfel, AFIR va primi spre analiză şi avizare dosarele de achiziţii ale beneficiarilor publici de finanţare europeană nerambursabilă doar prin intermediul noului modul on-line destinat achiziţiilor pentru proiectele de investiţii publice finanţate prin PNDR 2020.

11

Cum funcţionează?Noile funcţionalităţi privind transmiterea dosarelor de achiziţii sunt disponibile pentru fiecare proiect în parte în cadrul platformei online de depunere proiecte.

Detalii privind paşii ce trebuie parcurşi pot fi regăsite în cadrul paginii de instrucţiuni pentru modulele on-line, pagină accesibilă la adresa https://online.afir.info/Help.Astfel, în relaţia cu AFIR, beneficiarii publici vor putea depune prin intermediul modulului on-line programul achiziţiilor pentru proiect, vor putea să încarce sau retrage dosarele de achiziţii şi să răspundă la solicitările de informaţii suplimentare ale AFIR. De asemenea, notificarea în urma verificării documentaţiei depuse on-line va fi primită tot prin sistemul informatic.

AFIR: Noi reguli pentru dosarele de achizitii In mart. 30, 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale va primi spre analiză și avizare dosarele de achiziții ale beneficiarilor publici de finanțare europeană nerambursabilă doar prin intermediul noului modul online destinat achizițiilor pentru proiectele de investiții publice finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Noile funcționalități privind transmiterea dosarelor de achiziții sunt disponibile pentru fiecare proiect în parte în cadrul platformei online de depunere proiecte. Detalii privind pașii ce trebuie parcurși pot fi regăsite în cadrul paginii de instrucțiuni pentru modulele on-line, pagină accesibilă la adresa https://online.afir.info/Help.

Astfel, în relația cu AFIR, beneficiarii publici vor putea depune prin intermediul modulului on-line programul achizițiilor pentru proiect, vor putea să încarce sau retrage dosarele de achiziții și să răspundă la solicitările de informații suplimentare ale AFIR. De asemenea, notificarea în urma verificării documentației depuse on-line va fi primită tot prin sistemul informatic.

Această nouă facilitate se aplică submăsurilor 4.3 – Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice, 7.2 – Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, 7.6 – Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural și beneficiarilor publici ai submăsurilor 19.2 – Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală și 19.3 – Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale GAL din PNDR 2020 și se referă la achizițiile specifice bunurilor, serviciilor și lucrărilor, derulate prin: achiziție directă, procedura simplificată și licitație deschisă.              

12

Reprezentanții AFIR precizează că achizițiile derulate prin negociere fără publicare prealabilă, precum și modificarea contractelor de achiziție sau contestațiile în urma deciziilor comunicate de Centrele Regionale, cu privire la verificarea unei achiziții se vor depune în continuare, în format letric (document imprimat pe un suport de hârtie, în format fizic).

Operaționalizarea comunicării între beneficiarii publici și AFIR privind depunerea și verificarea ex-ante a dosarelor de achiziție de către AFIR prin modulul on-line, vine să întregească digitizarea completă a procesului de implementare a măsurilor de investiții finanțate prin AFIR, achizițiile beneficiarilor privați putând fi derulate digital încă din cursul anului 2015.

Pentru toate instrucțiunile de utilizare a platformei online accesați AICI – INSTRUCTIUNI AFIR.

Este încă un pas pentru digitalizarea completă a fluxului de implementare pe care Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale l-a făcut pentru a veni în sprijinul beneficiarilor săi și care acum se dovedește crucial în condițiile pandemiei de Covid-19.

ALTELE

Presedintele Klaus Iohannis: “Vrem sa promovam producatorii romani!” In mart. 30, 2020

Klaus Iohannis a susținut o declarație de presă la finalul întâlnirii cu Ludovic Orban și ceilalți membri ai Guvernului, pe tema noilor măsuri introduse de autorități pentru a limita răspândirea coronavirusului.

Președintele a făcut apel la populație “să lase pensionarii să-și facă aprovizionarea între orele 11-13, pentru că noi avem restul zilei la dispoziție”.

Principalele declarații ale președintelui:

13

“Trebuie împreună să ne străduim mai mult ca să îngrădim răspândirea virusului. E nevoie să respectăm recomandările autorităților. Nu vă întâlniți cu alte persoane, evitați orice contact fizic, stați la distanță unii de alții. Trebuie să reușim împreună să limităm răspândirea virusului. Cei mai vulnerabili sunt cei de peste 65 de ani. Autoritățile și-au făcut treaba. Depinde de noi să respectăm recomandările. Haideți să-i protejăm pe pensionarii noștri.”

“Dragi români, să le lăsăm intervalul 11-13 doar lor pentru aprovizionare. Lăsați pensionarii să-și facă aprovizionarea în acest interval, vă rog.”

Președintele Klaus Iohannis a atras atenția că materialele de protecție se găsesc foarte greu, nu numai în România, ci în toată lumea, și că se depun eforturi uriașe pentru ca statul român să poată beneficia de ele.

“Am început deja să identificăm producători români de materiale medicale. Primele rezultate n-au întârziat să apară. Deja există producători care s-au reprofilat, care vor produce măști sau halate pentru medici.”

“Mă adresez antreprenorilor: Fiți proactivi. Veniți cu idei către guvernanți. Vrem să promovăm producătorii români. Este o oportunitate.” “Repet pentru toți: Să respectăm normele stabilite de autorități!”

MINISTRUL AGRICULTURII: O eventuală plafonare a preţurilor pe durata stării de urgenţă ar avea efecte negative D.F. Politică / 29 martie

Oeventuală plafonare a preţurilor pe durata stării de urgenţă ar putea avea efecte negative atât asupra consumatorilor, cât şi asupra producătorilor, spune ministrul Agriculturii, Adrian Oros la un post de televiziune. El adaugă că a fost înregistrată o creştere a preţurilor atunci când şi cererea a fost mare, când cumpărătorii intraţi în panică îşi făceau stocuri de alimente, dar că pentru produsele autohtone, cel puţin, preţurile şi-au revenit la normal.

14

"Plafonarea preţurilor la raft - dacă noi, statul, impunem doar o plafonare, creăm două efecte negative: încurajăm piaţa neagră şi dispar de pe piaţă cei mai slabi producători. Noi, ca şi stat, nu avem dreptul să-i vulnerabilizăm pe aceştia", a declarat Oros la Digi24.

El a precizat că, încă dinaintea stării de urgenţă, a fost discutată cu alte ţări care au impus restricţii de circulaţie formarea unor culoare verzi pentru transportul mărfurilor, în primul rând pentru alimente, furaje, medicamente şi dispozitive medicale.

Adrian Oros a adăugat că a cerut primarilor să nu închidă pieţele agro-alimentare pentru că acestea sunt mai sigure decât magazinele mici. În plus, acestea sunt locurile în care îşi vând produsele şi producătorii locali.

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a declarat la Digi24 că nu sunt creşteri mari şi uniforme în ceea ce priveşte alimentele şi că cele mai mari scumpiri s-au înregistrat pe zona de produse medicale şi sanitare - echipamente de protecţie, măşti, dezinfectanţi.

El adăugat că au fost înregistrate şi scăderi de preţuri, la anumite produse.

"Noi ne-am uitat din noiembrie-decembrie încoace. Faţă de noiembrie sau ianuarie, sunt situaţii în care avem preţuri mai mici acum, în martie. Deci, nu avem o tendinţă uniformă, să zicem că toate preţurile cresc şi cresc accelerat", a argumentat Chiriţoiu.

Ştefan Vlaston Un program Start-up Nation destinat agriculturii ar putea scoate România din criza economică globală post-pandemie 28 martie 2020, 08:03

La nivelul conducerii statului ar trebui să apară decizii şi scenarii pentru situaţia economică post-pandemie. Economia „globală” se va opri, pentru un timp mai lung sau mai scurt, acest lucru e clar. La un moment dat, fiecare ţară va fi pe cont propriu. Inclusiv pentru asigurarea hranei cetăţenilor săi. România are o oportunitate imensă, o agricultură cu 6 milioane de hectare nelucrate.

Merită un imbold financiar masiv din partea statului român, pentru ca apoi agricultura să asigure hrană populaţiei şi să contribuie masiv la creşterea PIB-ului nostru Avantajele de acum ale agricuturii româneşti Avem deja un număr de fermieri, cu afaceri mai mari sau mai mici, care n-au crescut afacerea pentru că România şi-a luat produse alimentare din exterior. Pentru că nu avem fabrici de prelucrare a materiei prime, altfel de bună calitate şi ecologică. Fermierii nu găseau forţă de muncă sezonieră, pentru că o parte

15

dintre muncitori plecau în alte ţări, pentru salarii mai bune. Cel puţin în următorul sezon agricol nu se mai pune problema să plece. Germania a şi anunţat că închide graniţele pentru muncitorii sezonieri. Au revenit în ţara câteva sute de mii de români, rămaşi fără slujbe în ţări din UE. Numărul acestora se va ridica spre un umilion, poate chiar mai mulţi. Nici în România nu au unde să se angajeze, aşa că se vor îndrepta spre agricultură. Şi românii rămaşi fără slujbe în România vor accepta angajări sezoniere, pe bani şi/sau produse alimentare. O altă parte din populaţie va face agricultură de subzistenţă, pe terenurile şi curţile lor sau ale rudelor din rural. Riscurile de propagare a coronavirusului este mic în rural.

„Depărtarea socială” este asigurată de distanţa dintre gospodării, şi lipsa motivelor pentru care s-ar întruni mai mult de 8 oameni. Până şi bisericile îşi reduc activitatea, conform dispoziţiilor Ordonanţelor militare de până acum. Şi imunizarea în masă se produce fără intervenţia sistemului medical, care în rural străluceşte prin absenţă. Aşa că oamenii contaminaţi fie se vindecă singuri, fie renunţă să mai ceară ajutor de la spitalele urbane, care pică unul după altul, după cum se vede deja. Agricultura are nevoie de o infuzie de capital rapidă şi cu birocraţie redusă Suntem la început de sezon în agricultură. Se pregătesc terenurile, se face rost de răsaduri şi seminţe pentru legumicultură. Încă mai avem aduse  în ţara suficiente produse pentru pregătirea solariilor, a grădinilor şi a lanurilor de cereale. Un program Start-up Nation, desfăşurat rapid şi cu birocraţie redusă, ar ajuta mult agricultura la acest moment. Statul să garanteze şi împrumuturile de la bănci, achitând acestora dobânda cerută fermierilor.

Forţa de muncă există, şi încă din belşug. Formată din românii care-şi pierd slujbele la oraş, şi cei care revin din alte ţări ale UE. Fermierii mai au o certitudine. Oamenii se pot lipsi de multe, dar de mâncare nu. În momentul când importurile de alimente vor scădea, din cauza blocării economiilor din ţări UE, şi din cauză că fermierii străini vor trebui să-şi hrănească mai întâii propriile populaţii, banii românilor destinaţi alimentelor se vor îndrepta către fermierii noştri. Şi nu puţini. De aici va veni al doilea imbold masiv pentru dezvoltarea agriculturii româneşti.

Cu sume mari de bani, garantate de stat, fermierii români ar putea: -Să achiziţioneze utilaje şi maşini agricole care acum le lipsesc; -Să cumpere răsaduri şi seminţe, inclusiv din alte ţări ale UE; -Să dezvolte şi amplifice spaţiile de depozitare, de prelucrare a produselor agricole; -Să iniţieze construcţia de mici făbricuţe dedicate prelucrării şi, mai ales, ambalării produselor noastre agricole; -Este absolut necesară apariţia unor firme care să se ocupe de colectarea

16

produselor agricole româneşti şi livrarea acestora către hipermarketuri. Chiar marile lanţuri de magazine vor pune în operă astfel de filiere de colectare; -Hipermarketurile au şi ele resurse şi specialişti să pună în funcţie mici spaţii de prelucrare şi ambalare a mărfurilor aduse de la producători; -Sunt posibile şi investiţii masive din alte ţări, de exemplu pe terenurile deja achiziţionate de străini, care vor intui ce surse de venituri le oferă actuala situaţie economică globală. Şi investitorii romani, care acum nu se ocupa de agricultură, vor intui avantajele banilor investiţi acum in afaceri legate de productia agrară; -Fermele din zootehnie se pot dezvolta rapid, prin achiziţionarea de utilaje şi angajarea de personal. Ele se califică primele pentru a primi sprijin financiar din partea statului; -Crescătorii de animale îşi pot dezvolta afacerile, cu ajutorul sumelor de bani primite sau împrumutate cu ajutorul statului.  

Agricultura României poate hrăni 80 de milioane de oameni. Depinde de statul român să înţeleagă această oportunitate şi să treacă imediat la acţiune pentru dezvoltarea acestui sector, puţin afectat de pandemia de coronavirus. Si ADS, Administraţia Domeniilor Statului, ar trebui să-şi reconsidere poziţia faţă de terenurile pe care le are, pentru a le introduce rapid in circuitul agricol.

Oros: Prețurile la majoritatea alimentelor au revenit la valorile inițiale SIMONA DAN 30 MARTIE 2020Marfa este din abundenţă şi majoritatea preţurilor au revenit la valorile iniţiale, cu excepţia produselor din import, a declarat, luni, la Digi 24, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.

„Deocamdată, nu este vorba despre o problemă de producţie sau probleme de aprovizionare. Discutăm despre o modificare a comportamentului cumpărătorului. Acum constatăm că marfa este din abundenţă şi majoritatea preţurilor au revenit la valorile iniţiale, cu excepţia produselor din import. Foarte mulţi dintre producătorii noştri mici, de legume, de fructe, de carne aveau ca beneficiar sistemul HoReCa. Stocuri sunt. Pe de o parte, sunt stocuri foarte mari la unele sortimente, pe de altă parte la ceea ce venea din import sunt probleme, pentru că nu sunt cantităţi suficiente, nu se asigură o anumită ritmicitate cu care eram obişnuiţi înainte de începerea crizei. Trebuie să ne obişnuim cu această criză şi să înţelegem că nu o să fie ca într-o perioadă normală, dar trebuie să facem eforturi să trecem cât mai uşor peste ea, fiecare dintre noi”, a spus Oros, potrivit Agerpres.

17

Ministrul de resort a subliniat, din nou, ideea că nu este benefic ca statul să plafoneze, în mod arbitrar, preţurile la raft, dar „dacă lucrurile se vor agrava şi dacă unii nu vor respecta aceste reguli, sigur că va fi nevoie şi de intervenţie”.

„Nu este benefic ca statul, în mod arbitrar, să plafoneze preţul la raft. Această plafonare a preţurilor ar trebui să fie consecinţa înţelegerii între producător, procesator şi comerciant în care fiecare inel al acestui lanţ trofic să negocieze marja de adaos sau marja de profit în aşa fel încât toţi să treacă peste această criză. Pe unele filiere de produs, acest lucru se întâmplă. Dacă lucrurile se vor agrava şi dacă unii nu vor respecta aceste reguli, sigur că va fi nevoie şi de intervenţia statului, dar până atunci Protecţia Consumatorului sau cei de la Consiliul Concurenţei pot să ia măsuri asupra celor care nu respectă aceste reguli de bun simţ. Nu aş vrea să se ajungă ca statul să impună nişte preţuri, pentru că acestea ar fi impuse arbitrar şi ar fi foarte, foarte greu de gestionat. Primii care ar pierde ar fi producătorii şi procesatorii mici, care de regulă sunt români. Cei mari ar rezista pe piaţă, au stocuri şi suficientă forţă”, a afirmat demnitarul.

Acesta a susţinut că fiecare stat membru va fi afectat de această criză într-o oarecare măsură şi contează foarte mult cât timp durează această problemă.

„Cu siguranţă, într-o oarecare măsură, fiecare stat membru va fi afectat de această criză şi contează foarte, foarte mult cât de mult durează această criză. Acest lucru depinde şi de noi. Toate măsurile care s-au luat şi trebuie luate pentru a diminua consecinţele acestei viroze care este destul de păcătoasă sigur că s-au răsfrânt în general asupra economiei, dar şi asupra agriculturii şi industriei alimentare, inclusiv a comerţului cu alimente. La videoconferinţa pe care am avut-o săptămâna trecută cu Uniunea Europeană, toţi miniştri Agriculturii am căzut de acord că trebuie să existe acele culoare verzi de transport pentru mărfuri şi pentru alimente, la fel cum trebuie să existe şi pentru medicamente şi pentru dispozitive medicale”, a explicat Adrian Oros.

Potrivit ministrului Agriculturii, pentru fructele care vin din alte zone decât Uniunea Europeană (UE) va fi o problemă în perioada crizei, ca urmare a faptului că transporturile vor fi mult îngreunate, însă în cazul fructelor produse în spaţiul comunitar „nu ar trebui să fie probleme foarte mari”.

„În Uniunea Europeană s-au creat conexiuni foarte complexe între agenţi economici din România şi alte state. Mulţi agenţi economici din România depind de inputuri din alte state, la fel cum foarte mulţi agenţi economici din

18

România exportă în alte state. De aceea, acest comerţ trebuie să funcţioneze, pentru că altfel se blochează întregi domenii. Unul dintre aceste domenii este şi agricultura, pentru că foarte multe premixuri, vitamino-minerale sau material genetic sau furaje, pesticide vin din afară şi avem nevoie ca aceste culoare de transport să existe. Cu siguranţă că, mai ales pentru fructele care vin din alte zone decât Uniunea Europeană, şi aici discutăm de fructe care nu se pot produce în Uniune (banane, fructe exotice), va fi o problemă în perioada aceasta a crizei. Transporturile vor fi mult îngreunate în acest domeniu, dar pentru fructele care sunt şi se produc în Uniunea Europeană nu ar trebui să fie probleme foarte mari. Cu siguranţă că transportul va fi îngreunat, dar nu se va opri niciodată în Uniunea Europeană”, a precizat ministrul.

Emil Dumitru, mesaj pentru legumicultori: Hipermarketurile va vor prelua marfa In mart. 30, 2020

Ministerul Agriculturii vine în sprijinul legumicultorilor care nu au unde să își vândă marfa! Secretarul de stat MADR, Emil Dumitru, le-a transmis producătorilor de legume că instituția pentru care lucrează inițiază un dialog cu hipermarketurile, să se deplaseze în bazinele legumicole și să preia marfa legumicultorilor. Acesta i-a îndemnat pe producători că pot să comunice cantitățile de legume pe care le au disponibile, completând un formular ce va fi publicat pe site-ul MADR în cursul acestei zile.

”Pe site-ul MADR vom avea postat un formular pe care vă încurajez să îl completați și scrieți acolo ce cantități de legume aveți disponibile și să încercăm să avem un dialog cu hipermarketurile să se deplaseze în bazinele legumicole să vă preia marfa. Țin să vă asigur că cu toții suntem conștienți de efortul pe care îl faceți în această perioadă pentru a asigura securitatea alimentară a românilor”, a precizat Emil Dumitru, într-un video postat pe pagina sa de facebook.

19

Secretarul de stat i-a mai îndemnat pe fermieri să respecte regulile impuse de autorități pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus.

”Vreau să vă rog în mod imperios să respectați cu sfințenie distanțarea socială și să vă asigurați că în activitatea din fermă toate regulile sunt respectate, regulile de igienă, să asigurați o rotație a celor care merg în câmp astfel încât să nu existe vreun blocaj odată cu apariția vreunui eventual focar de coronavirus”, a mai transmis Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

Ministerul Agriculturii anunță înființarea unei platforme online dedicată micilor producători de legume  SIMONA DAN 30 MARTIE 2020

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că, de astăzi, 30 martie 2020, pune la dispoziția micilor producători un portal pentru a completa cantitățile de legume disponibile în vederea facilitării unui dialog cu marile lanțuri de retail. Măsura are scopul de a identifica cele mai bune modalități de preluare a mărfii direct de la producători, se arată într-un comunicat al instituției.Astfel, pentru că este crucial ca în această perioadă fermierii să își desfășoare în continuare activitatea pentru a asigura securitatea alimentară a României, recomandăm micilor producători să încarce în platforma www.rndr.ro/legume cantitățile de legume de care dispun.

 ”Este foarte important să se înțeleagă că această platformă se dorește să vină în sprijinul producătorilor agricoli din sectorul vegetal, care în această perioadă trebuie să își continue munca în ferme, în solarii sau în câmp. De aceea a fost creată, pentru ca noi, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, să îi sprijinim în dialogul cu marile lanțuri de retail, pentru a găsi soluții ca aceste produse să ajungă pe masa consumatorilor”, a afirmat ministrul Adrian Oros.

20

Pentru a putea completa informațiile în portal, producătorii agricoli trebuie să se autentifice, prin crearea unui cont de utilizator. După completarea datelor, va fi transmis un e-mail de confirmare la adresa electronică indicată de producător. După crearea contului de utilizator se poate trece la completarea anunțului.

Adrian Radulescu: Productia interna poate sa asigure 20-25% din necesar la produsele de baza! Agrostandard | 30 March, 2020

Fostul secretar de stat in Ministerul Agriculturii, Adrian Radulescu, sustine ca productia interna nu poate sa asigure decat 20-25% din necesar la produsele de baza. In topul alimentelor deficitare se afla carnea de porc, ouale, legumele si fructele. Productia interna devine tot mai importanta in contextul actual, cand pandemia de coronavirus afecteaza toate sectoarele, inclusiv agricultura. Este momentul in care se poate vedea cu adevarat in ce masura producatorii romani pot sa sustina consumul, mai ales ca este foarte posibil sa apara probleme vizavi de aprovizionarea cu marfuri din import.

“Din pacate, fara sa alarmez, probabil ca doar 20-25% din produsele de baza pot fi asigurate de catre producatorii romani. Viticultura, apicultura si productia de cereale sunt sectoare care functioneaza bine. Avem un mare deficit, insa, la carne de porc, oua, peste, dar si la legume de baza precum cartof, ceapa sau produse sezoniere – rosii, ardei, castraveti, ridichi si alte tipuri de legume de sezon. Sa nu uitam de lipsa fructelor din toate categoriile, pentru ca doar 30% din piata fructelor care se pot produce in Romania este asigurata de la intern”, a declarat pentru FoodBiz Adrian Radulescu.

Carnea de porc este pe primul loc in topul importurilor de alimente in 2019 cu un volum de 288.417 tone, urmata de produsele de brutarie, patiserie si biscuiti, ciocolata și hrana pentru animale. Romania a inregistrat in 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro in comertul cu produse agroalimentare, in crestere cu peste 8% fata de 2018, potrivit MADR.

Cele mai mari probleme cu care se confrunta, in acest moment, producatorii indiferent de sectorul de activitate in care activeaza sunt lipsa capitalului de lucru, precum si dificultatile de aprovizionare cu ceea ce le trebuie pentru productie, deoarece totul vine din import. Ori daca vrem sa fim in continuare

21

prezenti pe piata, trebuie neaparat sa fie luate masuri de sustinere, sa fie sprijinite investitiile in domenii de importanta strategica precum zootehnia, procesarea, depozitarea si cel mai important, piata, sustine Adrian Radulescu.

Emil Dumitru: Vom avea un dialog cu hipermarketurile să preia producțiile din bazinele legumicole!agrointeligenta.ro - 29 martie 2020

Sursa foto: Adriana Ristici

Inițiem un dialog cu hipermarketurile să se deplaseze în bazinele legumicole să vă preia marfa, le-a transmis legumicultorilor secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Emil Dumitru. Acesta i-a înștiințat pe producători că pot să comunice cantitățile de legume pe care le au disponibile, completând un formular ce va fi publicat pe site-ul MADR.

”De mâine (30 martie – n.r.) pe site-ul MADR vom avea postat un formular pe care vă încurajez să îl completați și scrieți acolo ce cantități de legume aveți disponibile și să încercăm să avem un dialog cu hipermarketurile să se deplaseze în bazinele legumicole să vă preia marfa. Țin să vă asigur că cu toții suntem conștienți de efortul pe care îl faceți în această perioadă pentru a asigura securitatea alimentară a românilor. Vreau să vă rog în mod imperios să respectați cu sfințenie distanțarea socială și să vă asigurați că în activitatea din fermă toate regulile sunt respectate, regulile de igienă, să asigurați o rotație a celor care merg în câmp astfel încât să nu existe vreun blocaj odată cu apariția vreunui eventual focar de coronavirus”, le-a transmis fermierilor Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

Cum va arăta VIITORUL DUPĂ COVID-19? Agroinfo 28 martie 2020 - În trecerea lui devastatoare prin lume, CoVid-19, inamicul invizibil, va lăsa urme adânci. Obiceiurile alimentare, deprinderile de consum, comerţul, relaţiile sociale şi cele de muncă, transporturile şi multe altele se vor schimba. Când se va sfârşi criza generată de noul coronavirus nu ştim. Putem să bănuim, să calculăm, să sperăm... Acum, în plină pandemie,

22

vedem cum ne comportăm, cum răspunde economia, cum funcţionează tratatele între state, relaţiile politice, acţiunile umanitare sau cum acţionează guvernele. Din păcate, nu cum ne aşteptam!

Orice criză creează şi oportunităţiVa urma o criză economică în care unele afaceri vor dispărea şi, implicit, va creşte numărul şomerilor. Pe de altă parte, va exista o oportunitate pentru apariţia altor afaceri, a unor meserii noi şi a unor instrumente financiare la care acum poate nici nu ne gândim, dar care ar putea crea noi locuri de muncă.

Sectoare precum Sănătatea şi Agricultura vor fi în centrul atenţiei. Aici va fi nevoie de noi forme de sprijin şi va trebui creată o nouă structură de funcţionare pentru fiecare dintre sectoare. În domeniul agro-industriei va fi nevoie de o altă abordare din punct de vedere al investiţiilor şi al producţiei pe plan local.

Schimbări necesareCele trei mari direcţii de dezvoltare şi de schimbare a Uniunii Europene - Acordul Verde (Green Deal), Tranziţia Digitală şi Politica Agricolă Comună (PAC) - vor trebui să fie reconectate la realităţile post CoVid 19!

Mare parte din etapele acestor noi direcţii de dezvoltare vor fi accelerate. Realitatea acestor zile ne-a arătat că e nevoie de digitalizare în toate domeniile, de un grad foarte mare de interconectare a sectoarelor, a domeniilor, a tuturor aspectelor socio-economice.Obiectivul Comisiei Europene de a creşte bunăstarea cetăţenilor şi de a avea primul continent neutru din punct de vedere climatic devine mai greu de atins, dar nu imposibil. Pentru asta, trebuie revizuite politicile şi măsurile prin care vom ajunge la acest obiectiv, măsuri care vor veni pe fondul unei crize economice şi a scăderii drastice a veniturilor tuturor. Prin urmare, e de aşteptat reducerea gradului de implicare financiară a statelor membre, fapt care se va resimţi şi în domenii ca cercetarea şi inovarea, domenii considerate “motoarele” transformării Europei pentru un viitor curat şi prosper pentru o nouă generaţie.

În ceea ce priveşte singura politică cu adevărat comună – Politica Agricolă Comună, vor trebui găsite şi alte surse de finanţare pentru plăţile directe şi dezvoltarea rurală, în afara bugetului alocat. Noile schemele de finanţare vor defini segmente din agricultură care devin foarte importante, chiar strategice. Ţinând cont şi de importanţa socio-economică a agriculturii, e posibilă chiar o schimbare în “filosofia” subvenţiei: sprijin pe hectar sau pe forţa de muncă? În acest fel, se revine la o idee mai veche lansată în spaţiul agricol european.

23

Armonizarea PAC cu prevederile din Acordul Verde va trebui făcută mai repede şi într-o proporţie mai mare. Unele direcţii ale Acordului Verde vor fi generatoare de schimbări la nivelul PAC. Vremurile nu prea au fost de partea producătorilor de hrană. Reforma PAC din 2013 a fost decisă în plină recesiune economică, iar “bazele” pentru viitoarea PAC se arată a nu fi foarte solide.

Un impuls neaşteptat va primi şi propunerea privind Viitorul Europei. Colaborarea, decizia şi acţiunea la nivel european ne-au arătat că rezultatele nu au fost cele aşteptate. În aceste condiţii, structurile instituţiilor europene vor suferi modificări, iar resetarea funcţionării lor se va produce mult mai repede decât se gândeau promotorii acestei idei.

Să ne uităm şi în grădina noastrăÎn România ar trebui - încă de pe acum - constituit un grup de specialişti independenţi, care să analizeze “răspunsurile” economiei la situaţia de criză majoră şi reacţia din societatea românească în această perioadă. Grupul va propune măsuri de adaptare, de schimbare, în toate domeniile economiei, în educaţie, sănătate şi în societate. Ce mult ar fi ajutat în aceste momente flexibilitatea sistemului economic, rapiditatea aplicării deciziilor şi supleţea relaţiilor între instituţiile statului. Este o nevoie uriaşă de creştere a încrederii în instituţiile statului.

La nivelul relaţiilor economice, al funcţionării pieţei de la noi, am văzut o dependenţă aproape totală de „importuri”, de alte pieţe. Asta arată vulnerabilitatea sistemului care a funcţionat până acum.

Sectorul agricol cu al sau „potenţial uriaş, dar încă nevalorificat” va trebui regândit. Dimensiunea fermelor agricole, responsabilitatea lor în comunităţile în care activează, rolul fermelor de familie, mecanismele de piaţă funcţională, toate acestea ar trebui să facă obiectul unei analize post CoVid-19! Viitorul Plan Naţional Strategic de dezvoltare a agriculturii şi zonelor rurale va trebui aşezat pe alte coordonate, pe direcţii noi scoase la iveală de această criză majoră.

În aceste momente grele observăm cât de importantă este o reţea modernă de transport: calea ferată, infrastructura rutieră, transportul fluvial! Dunărea parcurge, de la intrarea în ţară şi până la vărsare, peste 1.000 km, cel mai lung traseu printr-o ţară riverană. Practic, curg banii pe Dunăre şi noi nu facem nimic, dar nimic!

Sper ca, până la urmă, vom fi învăţat ceva din tragedia CoVid-19!

Gabriel GHERGHESCUConsilier Cabinet Europarlamentar Dacian Cioloş

24

IOHANNIS, APEL CĂTRE PRODUCĂTORI: "Fiţi pro-activi, veniţi cu idei către guvernanţi, pentru că vrem să promovăm produse româneşti"M.A. Politică / 30 martie

Klaus Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a declart, astăzi, după şedinţa de la Palatul Cotroceni, alături de premierul Ludovic Orban şi mai mulţi miniştri, că problema materialelor de protecţie este una reală în toată lumea, adăugând că au fost identificaţi producători români care s-au reprofilat şi vor produce măşti, halate de protecţie, alţii ventilatoare pentru secţiile de urgenţă.

Klaus Iohannis a menţionat: "Am discutat cu premierul şi ceilalţi miniştri despre materiale de protecţie. E o problemă reală în toată lumea. Am început să identificăm producători români. Primele rezultate nu au întârziat să apară. Deja există producători care s-au reprofilat şi vor produce măşti, halate de protecţie, alţii ventilatoare pentru secţiile de urgenţă. Fiţi pro-activi, veniţi cu idei către guvernanţi, pentru că vrem să promovăm produse româneşti, avem nevoie de aceste material. Repet: haideţi să respectăm normele stabilite de autorităţi".

Şeful Statului a anunţat că, din păcate, azi avem aproape 2.000 de cazuri de infecţii cu coronavirus, precizând că e nevoie să respectăm mai bine şi mai mult indicaţiile autorităţilor.

"E foarte mult şi trebuie împreună să ne străduim mai mult, mai bine. Nu vă întâlniţi cu alte persoane, dar dacă e obligatoriu să vă întâlniţi, evitaţi contactul fizic, staţi la distanţă unii de alţii. Cei mai vulnerabili sunt persoanele peste 65 de ani. Autorităţile şi-au făcut treaba. Există norme în vigoare, depinde de noi să le respectăm. Haideţi să îi protejăm pe cei peste 65 de ani, pe pensionarii noştri. S-a stabilit ca în intervalul 11 - 13 cei peste 65 de ani să poată ieşi pentru aprovizionare, haideţi să îi lăsăm pe ei. Noi avem tot restul zilei la dispoziţie să facem aprovizionarea.", a afirmat preşedintele.

25

OPINIE. Politici agricole... în izoletă!Marian MUŞAT 29 martie 2020 - Izolat şi rupt de realitate, Ministerul Agriculturii, pare a fi pălit la cap de „virusul” indiferenţei sau al neputinţei de a gestiona situaţia din ţară!

"Nu este posibil ca într-o perioadă atât de grea, ca aceasta pe care o parcurgem, să nu vedem o apariţie publică a conducerii MADR cu mesaje clare pentru susţinerea financiară a fermierilor şi a procesatorilor", şi-a exprimat, zilele trecute nemulţumirea, Ion Păunel, unul dintre cei mai vocali lideri ai producătorilor agricoli români, cerând, totodată, demisia conducerii de la vârful ministerului.Faptul că există o degringoladă la instituţia din B-dul Carol I o constată, cumva acuzativ, şi comunicatul ASAS care susţine că au fost lăsate în plan secundar două domenii de importanţă capitală: Agricultura şi Alimentaţia, fundamentale pentru asigurarea macro şi micro-echilibrelor socio-economice.

Recentele declaraţii ale premierului Ludovic Orban, prin care solicită creşterea producţiei în sectorul agroalimentar sau îndemnul ministrului Adrian Oros ca fermierii să lucreze fiece bucată de pământ pentru că principala noastră sursă de hrană va fi producţia internă (?!), au inflamat agricultura românească, trezind revolta în rândul lucrătorilor ogoarelor. O vorbă înţeleaptă spune că înainte de a cere, trebuie să oferi! „A fost finanţată producţia? Că fermierii şi procesatorii acuză lipsa de lichidităţi.

Dar până acum ce v-a oprit să elaboraţi politici pentru sprijinirea sectorul agroalimentar? Cândva România va trebui să deconteze dependenţa de produsele alimentare importate. Se pare că deja a şi început! A fost o imensă greşeală făcută de guvernele care s-au perindat la putere că nu s-au preocupat de asigurarea necesarului de produse agroalimentare din producţia internă!     Marele păcat că e România dispune de un potenţial agricol uriaş şi nu este pus suficient în  valoare! Cu politici realiste, armonioase şi bine articulate, finanţate corespunzător, cu măsuri urgente şi adecvate pentru a menţine funcţiune unităţile de producţie agroalimentară (şi nu lăsate în cădere liberă să-şi reducă sau să-şi suspende activitatea!) s-ar putea asigura mult mai mult decât necesarul consumului alimentar intern.

Or, constatăm că încă se mai taie din subvenţii, aşa cum s-a întâmplat cu plafonul alocat în anul 2019 pentru Sprijinul Cuplat Vegetal în spaţii protejate (care s-a prăbuşit la 30%) sau reducerea resurselor financiare pentru Programul Tomata cu peste 155 milioane de lei, faţă de anul trecut.Aşadar, consumul alimentar se bazează, îndeosebi, pe importuri! În mod

26

eronat, politicile agricole româneşti posdecembriste s-au centrat pe produsul primar care nu poate constitui o bază pentru consumul intern.  

Are dreptate Marcel Cucu, fermier din judeţul Brăila, care sesizează că ne-am obişnuit să construim... recorduri în producţia agricolă primară şi să importăm făina, aluatul pentru pâine, majoritatea produselor animaliere, fructe şi legume, dezechilibrând, astfel, balanţa comercială a ţării.De asemenea, exportul de produse agricole primare nu poate şi nu trebuie să constituie o laudă pentru agricultura românească!De multă vreme fermierii aşteaptă altceva de la politicile româneşti pe agricultură!S-a mai făcut vreo referire la Planul Strategic Naţional al cărui draft trebuie finalizat luna viitoare? Sau a fost abandonat la vreme de pandemie? Acesta va trebui să cuprindă un set de măsuri care să ducă la eliminarea, în cinci ani, a deficitului balanţei comerciale în agricultură, care a depăşit un miliard de euro în 2019.

De asemenea, aşa cum declara cu emfază Adrian Oros, măsurile vor fi de sprijinire a mediului asociativ, a fermelor medii şi de familie, a sectorului de depozitare şi de procesare, astfel încât să nu se mai exporte materie primă, purtătoare de subvenţii, ci produse agricole şi alimentare procesate, cu o valoarea adăugată mare! Vacs! Cuvinte mari, găunoase, lipsite de miez!Un ordin semnat de ministrul Internelor, Marcel Vela, prevede difuzarea imnului naţional „Deşteaptă-te, române!” din maşinile Poliţiei, Poliţiei de Frontieră şi Jandarmeriei (de ce nu şi ale Pompierilor!) în zilele de sâmbătă şi duminică, la orele 17,00 şi 21,00, pe toată perioada stării de urgenţă. Mesajul destul de clar este adresat guvernanţilor: “Treziţi-vă! Că nu avem nevoie de strategii şi politici făcute în izoletă!”  Rămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

 Ordonanţa militară nr. 4/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, Ministerul Afacerilor Interne - MAI Publicat în Mof I nr. 257 din 29.03.2020. Va intra în vigoare la 01.04.2020

Ordinul nr. 1205/2018 pentru aprobarea Nominalizării arealelor viticole şi încadrării localităţilor pe regiuni viticole, podgorii şi centre viticole, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin

27

75/2020 la 27.03.2020

Ordinul nr. 487/2020 pentru aprobarea protocolului de tratament al infecţiei cu virusul SARS-Cov-2, Ministerul Sănătăţii - MS Modificat de Protocol 2020 la 27.03.2020

Ordinul nr. 503/2020 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 487/2020 pentru aprobarea protocolului de tratament al infecţiei cu virusul SARS-Cov-2, Ministerul Sănătăţii - MS Publicat în Mof I nr. 253 din 27.03.2020. A intrat în vigoare la 27.03.2020

Protocolul de tratament al infecţiei cu virusul SARS-Cov-2, din 26.03.2020, Ministerul Sănătăţii - MS Publicat în Mof I nr. 253 din 27.03.2020. A intrat în vigoare la 27.03.2020

Legislaţie europeană

Decizia nr. 450/2020 privind schema de ajutoare SA.29150 - 2010/C (ex 2010/NN) pusă în aplicare de Germania privind reportarea fiscală a pierderilor în cazul restructurării societăţilor aflate în dificultate (Sanierungsklausel) [notificată cu numărul C(2020) 254] (Numai textul în limba germană este autentic) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 94 din 27.03.2020. A intrat în vigoare la 27.03.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 449/2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1484/95 în ceea ce priveşte stabilirea preţurilor reprezentative în sectorul cărnii de pasăre şi în cel al ouălor, precum şi pentru ovalbumină, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 94 din 27.03.2020. A intrat în vigoare la 27.03.2020

………………….

INTERNE

Fermierii români afectați de secetă au nevoie de o decizie politică pentru a nu ajunge la faliment! Ramona Dascălu - 29 martie 2020

Așa cum v-am obișnuit, suntem alături de fermieri și ne implicăm pentru ca problemele acestora să fie auzite și soluționate de autorități în cel mai scurt timp. De această dată am primit pe adresa redacției un material care dezvăluie problemele cu care se confruntă fermierii din județul Brăila. Am decis să mediatizăm acest caz în speranța că autoritățile nu vor

28

mai sta cu mâinile în sân ci se vor implica și vor veni în sprijinul oamenilor.

Ștefan Gheorghiță este administratorul fermei Triagro și spune că în acest moment pe lângă coronavirus, seceta cu care se confruntă județele din SE României reprezintă o problemă gravă care mai devreme sau mai târziu va face diferența între a rămâne în activitate sau a închide porțile pentru mulți fermieri.”Asociaţia Producătorilor Agricoli (APA) din judeţul Braila, a înaintat autorităţilor judeţene un material cu constatări şi propuneri, prin care doreşte să spună tuturor, fermieri, decidenţi politici şi toţi cei care înţeleg importanţa agriculturii, că este timpul unor măsuri concrete, simple, de bun simţ, pentru a-i ajuta pe cei care cultivă terenurile şi care pun mâncare pe mesele românilor şi nu numai. Se încearcă prin acest material, atenţionarea tuturor, că pe lângă pandemie, totuşi mai sunt şi alte probleme grave, cum ar fi situaţia din agricultură, care lăsată în voia sorţii, s-ar putea mâine să aibe un impact şi mai puternic, deoarece aceste probleme se vor adauga la o societate care va ieşi foarte slăbită din această încercare a calamităţii ,,sanitare’’ şi care poate fi urmată de o calamitate ,,alimentară’’.

Problemele noastre actuale în agricultură, sau unele dintre ele, sunt legate de starea de secetă puternică şi extremă, care există deja de prea mult timp şi este aproape generalizată în judeţe precum BRĂILA, TULCEA, IALOMIŢA, BUZĂU şi pe mari suprafeţe în judeţele CONSTANŢA, CĂLĂRAŞI, VASLUI, IAŞI, BOTOŞANI, BRAŞOV, ALBA (vezi comunicat INMH din 23.03.2019). În cazul acestor judeţe, aprovizionarea cu apa prezintă ”valori deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă)”, în Dobrogea, pe suprafețe agricole extinse din Moldova și Muntenia, local în sudul, estul, izolat centrul și nord-vestul Transilvanei, sudul Olteniei și nordul Banatului – comunicat INMH din 23.03.2020), adică după o estimare proprie, cca 4,7 milioane de hectare sunt afectate de aceasta situaţie.

Mai mult, este de menţionat că în conformitate cu clasificarea INMH, seceta pedologică extremă este cel mai de jos palier al aprovizionării cu apă, iar persistenţa (şi pe 16.03.2020 INMH arata aceeaşi situaţie, chiar mai mult, situaţia s-a agravat şi în alte zone după această dată) acesteia duce la ofilirea

29

şi uscarea plantelor, fenomen care se manifestă din ce în ce mai pregnant la fermierii din aceste zone, pentru culturile de toamnă.

Astăzi, deja numeroşi fermieri din Brăila, au început să depună cereri pentru constituirea de comisii locale de calamitate, atât la Primării cât şi la sediul APA Brăila, dar din păcate aceste comisii nu au o bază legală de constituire datorită neglijenţei crase a autorităţilor, care ar fi trebuit să rezolve legislativ această situaţie, după ce au abrogat vechea L381 din 2002 privitoare la despăgubirea calamităţilor în agricultură şi care era singura unde se prevedea modul de constituire al comisiilor locale.

Mulţi fermieri, în lipsa altor prevederi legale concrete constatării calamităţilor în agricultură, au apelat la prevederile Ord 459/2019 privitoare la aprobarea ,,Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă și poluări marine în zona costieră, din 07.03.2019’’, dar care se referă doar la seceta hidrologică si care este definit ”seceta hidrologică – este un fenomen complex, generat de instalarea unui regim puternic deficitar la nivelul apelor de suprafață, apelor subterane, un volum insuficient în lacurile de acumulare, care determină imposibilitatea asigurării debitelor de apă pentru toți utilizatorii autorizați.’’, deci nu are legătură cu seceta din agricultură, ci se referă la aprovizionarea populaţiei sau a altor consumatori cu apă. Conform acestui regulament se poate vorbi cel mult de apa pentru irigaţii, dar nu de constatarea culturilor calamitate.

Mesajul APA Brăila pleacă de la următoarele situaţii existente şi anume se face o mare confuzie de către decidenţii politici şi foarte periculoasă pentru fermieri, între rolul asigurărilor agricole şi constatarea calamităţilor în agricultură, deoarece rolul acestora este total diferit, primul caz fiind pentru despăgubirea riscurilor, iar în al doilea caz comisiile de constatare a calamităţilor sunt necesare pentru certificarea existenţei evenimentelor de forță majoră în cadrul contractelor comerciale, în raport cu autorităţile statului (ANAF, AFIR, APIA etc.) sau în cazul altor întelegeri contractuale. Mai concret şi pe întelesul tuturor, putem lua situaţia din acest an în care culturile de toamnă pot fi (în unele zone deja sunt) calamitate din cauza secetei, iar dacă seceta continuă vom avea calamităţi şi la culturile de primăvară.

În acest caz toţi fermierii care au contracte futures pentru vanzarea de produse agricole la termen, sau alte tipuri de contracte comerciale, sunt obligaţi pentru a putea invoca starea de forţă majoră să prezinte un certificat

30

care să atestea acest lucru de la Camera de Comerţ a României. În general, formularea contractuală folsită este ceva de genul ”Partea care invocă forța majoră/cazul fortuit trebuie să prezinte actele doveditoare eliberate de Camera de Comerț și Industrie’.’

Doar că aceasta (Camera de Comerţ) la rândul ei solicită următoarele documente :

– cererea de emitere a avizului, semnată de reprezentantul legal;

– o copie a contractului afectat de evenimentul de forţă majoră, cuprinzând clauza de forţă majoră;

– atestări de la organele, autorităţile şi instituţiile abilitate, de la caz la caz (altele decât Camera de Comerţ şi Industrie a României), privind existenţa şi efectele evenimentului invocat, localizarea acestuia, momentul începerii şi încetării evenimentului;

– notificări adresate partenerului contractual în legătură cu apariţia evenimentului invocat şi efectele sale asupra derulării operaţiunilor contractuale.

Astfel, având în vedere cele de mai sus, înseamnă că dacă nu ai polită de asigurare pentru riscurile asigurate sau nu ai poliţă fiindcă RISCUL NU ESTE ASIGURAT DE NIMENI, ce facem? Înseamnă ca nu putem invoca forţa majoră, adică :

– suntem obligaţi să suportăm toate penalităţile contractuale pentru neonorarea acestora, care după cum ştim cu toţii nu sunt mici (în unele contracte ajunge până la 50% din valoarea produselor nelivrate). Poate firmele partenere vor să ne ajute, dar va fi imposibil deoarece şi ei au contracte pe care trebuie să le onoreze la rândul lor, caz în care au nevoie de documentele noastre de forţă majoră, ca la rândul lor să invoce acelaşi lucru. Dacă până acum am fost ajutaţi, s-a întâmplat datorită faptului că nu a fost un fenomen de masă, dar cand o firmă de trading cereale nu va primi 50-100.000 to, nu cred că cineva va fi iertat.

– In raport cu ANAF nu putem demonstra deductibilitatea costurilor şi eligibilitatea TVA aferent inputurilor pentru culturile calamitate, deoarece nu vom avea un document official care să ateste calamitatea. Toată lumea trebuie să ştie că în raport cu ANAF sarcina probei este a contribuabilului, adică fermierul trebuie să demonstreze ce spune. Nu vom putea dovedi calamitatea, atunci vom avea de plătit recalculări de taxe şi impozite pe profit.

31

– Riscăm să pierdem subvenţiile în parte sau în totalitate, dacă nu putem demonstra ca şi exemplu că am semănat înverzirea dar s-a calamitat ulterior, sau am semănat culturile dar nu au răsărit din cauza lipsei de apă din sol etc.

Pot fi multe alte situaţii în care noi fermierii să avem de suferit, dar ce trebuie să înţelegem cu toţii, este faptul că astfel de situaţii se întâmplă şi acum, dar nefiind pe o scară largă, cu toţii le trecem la ,,şi altele ‘’.

Dar ce vom face mâine dacă semnele actuale ale unui an foarte secetos se vor manifesta în continuare şi mă întreb ce le vor zice multe organizaţii profesionale sau decidenţi politici, fermierilor care poate îşi vor pierde munca de o viaţă din cauza nepăsării şi incompetenţei.

Sperăm că poate acum cineva va auzi şi aceste lucruri, care nu costă bani, ci doar decizie politică”, este mesajul transmis de fermierul brăilean către autorități.

Fermierii din Iași au cultivat câteva mii de hectare cu cereale Raluca Costin Publicat: 27 mart. 2020

Majoritatea cultivatorilor de cereale și leguminoase din județ au început însămânțarea de primăvară. Majoritatea dintre cei care lucrează în câmp sau în sere sunt legumicultorii. În total, până în prezent au fost însămânțate aproximativ 8.000 de hectare de teren agricol din cele peste 200.000 de hectare programate pentru acest an. Culturile care au fost însămânțate în proporții semnificative sunt ovăzul de primăvară, orzoaica de primavară, ceapa și usturoiul uscat, legumele din solarii, sfecla de zahăr sau mazărea boabe. Asfel, fermierii ieșeni au arat pământul și au însămânțat aproape 2.000 de hectare cu ovăzul de primăvară și câteva sute de hectare cu mazărea boabe. În jur de 1.000 de hectare au fost însămânțate cu sfecla de zahăr. Lucrările de primăvară au fost întârziate două săptămâni în acest an, însă fermierii se așteaptă să aibă producții bune.

32

Cultura porumbului, provocările momentului! agrointeligenta.ro - 29 martie 2020

Această primăvară este plină de provocări pentru bunul mers al lucrărilor agricole, atât în ceea ce privește amplitudinile foarte mari de temperatură (diferența zi-noapte, dar și variațiile de la o zi la cealaltă), cât și lipsa precipitațiilor care au creat o foarte slabă aprovizionare cu apă a solului. În foarte multe zone cu mare potențial agricol din sudul, sud-estul țării, precum și din vestul României, capacitatea pentru apă a solului este foarte apropiată de punctul de ofilire.

Practic, dacă în următoarele două săptămâni nu vor apărea precipitații consistente, culturile de toamnă, atât rapița, cât și cerealele, vor fi compromise, iar înființarea culturilor de primăvară va fi foarte dificil de realizat.

În aceste condiții, lucrările minime de conservare a apei În sol, precum și reducerea la minimum a numărului de treceri cu utilaje pentru pregătirea patului germinativ, sunt măsuri obligatorii pe care fermierii trebuie să le aibă în vedere.

Astefel că, acolo unde terenul a fost deja arat, ar fi fost de preferat ca patul germinativ să fie pregătit încă din toamnă, iar dacă acest lucru nu a fost realizabil, lucrările să fie efectuate cât mai timpuriu.

Din aceste motive, recomandăm fermierilor să renunțe la aceste lucrări “agresive” ale solului, deoarece principalul factor de limitare al producțiilor este lipsa precipitațiilor, iar prin lucrările agronomice executate trebuie luate toate acele măsuri care să permită conservarea apei în sol.

În aceste condiții, una dintre soluțiile la care trebuie să ne gândim din ce în ce mai mult, este tehnologia de cultură în sistem de “covor vegetal”, care permite protejarea solului, neexpunerea acestuia la intemperii  – vânt, radiație solară, eroziune datorată precipitațiilor, etc. și care ajută la reținerea

33

apei în sol. După niște studii făcute de colegii din USA, tehnologia de lucrare în covor vegetal poate aduce în sol până la 250 mm de apă anual.

De asemenea, trebuie acordată o atenție sporită în ceea ce privește folosirea erbicidelor cu acțiune prin sol (preemergente).

Lipsa umidității din sol va face ca aceste erbicide să nu funcționeze. De aceea, în sprijinul dvs., compania Corteva vă oferă cele mai bune soluții de combatere a buruienilor la cultura de porumb în post-emergență.  Dintre acestea de departe Principal® Plus este erbicidul “total” pentru cultura de porumb, căruia nu îi scapă nicio buruiana, fie ea mono sau dicotilă, perena sau anuală.

Suntem compania care recomandă semănatul timpuriu și avem în portofoliu hibrizi adaptați acestor tehnologii. Însă semănatul timpuriu trebuie să aibă loc la începutul perioadei optime de semănat.

Adică în momentul în care se ating în sol, la adâncimea de semănat, la ora 7 dimineața, minim 6 °C, timp de cel puțin 4 zile consecutiv, iar temperaturile prognozate sunt în creștere. Nu recomandăm semănatul atunci când prognoza meteo arată că vor urma temperaturi sub 0°C noaptea sau atunci când sunt prognozate ninsori. Porumbul nu poate fi semănat în orice condiții.

În acest moment, compania Corteva Agriscience are cel mai puternic portofoliu la cultura porumbului în ceea ce privește capacitatea hibrizilor de adaptare și toleranță la seceta, și apă. Practic, grupa hibrizilor Optimum® AQUAmax® a fost special creată pentru astfel de condiții. Această gamă cuprinde hibrizi “defensivi” care își pot adapta procesele fiziologice la schimbările climatice și factorii de stres cum ar fi reducerea intensității fotosintezei la temperaturi ridicate, închiderea stomatelor, randament foarte bun de folosire a apei și a elementelor nutritive etc. În același timp, acești hibrizi dezvoltă cel mai bun sistem radicular.

Astfel că, alături de cei mai bine vânduți hibrizi din România – P9903 sau P9911, compania Corteva completează gama cu o nouă generație de hibrizi Optimum® AQUAmax®  –  P9415, P9889 sau P0217, a căror productivitate depășește media vechii generații de hibrizi cu cel puțin 10%.

Mihai Valentin

Category Marketing Manager Porumb & Soia, Corteva Agriscience RO&MD

34

Chimagri va începe să livreze gratuit un produs pe bază de biocide pentru dezinfectarea fermelor! agrointeligenta.ro - 29 martie 2020

Unul din pionierii agribusiness-ului românesc, compania Chimagri, fondată în anul 2000 de către Irinel Plosca, a început o campanie de sprijin a fermierilor români pentru a trece cu bine de criza COVID-19. Obiectivul strategic al companiei Chimagri este de a oferi fermierilor și procesatorilor români o infrastructură tehnlogică, comercială și oprețională care să devină o reală alternativă de agribusiness eficientă, competitivă și sustenabilă.

Începând cu săptămâna viitoare, reprezentanții Chimagri vor începe să livreze gratis clienților un produs pe bază de biocide ce este fabricat în România de unul dintre cei mai buni cercetători în domeniu. Produsul va putea fi folosit pentru la dezinfecția fermelor (zona  de birouri și de depozitare a utilajelor). Inițiativa vine în continuarea strategiei Chimagri de a identifica punctele-cheie în agricultură, unde să se intervină cu soluții-cheie, care să facă diferența, pentru consolidarea lanțului alimentar fermier-procesator-consumator.

Clienții Chimagri au primit deja un mesaj din partea conducerii companiei: “În contextul actual de raspandire a pandemiei COVID-19 noi, CHIMAGRI, vă informăm că vom continua sa ne desfășurăm activitatea comercială în siguranță. Cu grijă și prudență față de Clienții, Partenerii și Angajații noștri, continuăm sub același motto: Garantul Recoltelor Dumneavoastră”.

Probleme mari pentru crescatorii de animale! Oros: ”Sunt intarzieri la furaje” In mart. 29, 2020

Vremuri grele pentru fermieri! Cantități mari de furaje sunt blocate în porturi, iar fermierii din fermele mari riscă să nu mai aibă cu ce să-și hrănească animalele. Ministrul Agriculturii Adrian Oros a precizat că, în acest moment, sunt semnalate probleme la aprovizionarea cu furaje a fermelor de animale din România.

35

Această situație este cauzată de faptul că porturile au un program de lucru redus, din cauza stării de urgență instituite în România, activitatea desfășunrându-se numai în intervalul orar 09-17.

Într-o intervenție la un post de televiziune , Adrian Oros a precizat că furnizarea furajelor nu este blocată, doar că există anumite probleme, mai ales întârzieri și că se caută o soluție pentru rezolvarea acestei probleme. Cele mai afectate sunt fermele mari de animale, care depind de importul de furaje.

”Activitatea în port a fost restricționată între orele 9 și 17. Acolo sunt ceva întârzieri la furajele pentru animale și am rugat Ministerul Transporturilor să flexibilizeze puțin activitatea.

Este vorba despre cantități mari, cantități care nu mai ajung ușor în fermele respective. În domeniul vegetal încă nu am sesizat întârzieri, cel puțin din ceea ce noi suntem informați oficial de către agenții economici”, a declarat ministrul Adrian Oros.

15 minute cu un antreprenor. Grigore Horoi, preşedintele Agricola: Ne-am dori să menţinem preţurile la acest nivel o perioadă lungă de timp, dar, totodată, avem datoria să menţinem viabilitatea businessului. „Nici noi şi nici alte companii din industrie nu am putut să onorăm toate comenzile“ Florentina Niţu 30.03.2020,

Grigore Horoi, preşedintele Agricola: Ar trebui ca rambursările de TVA şi plata ajutoarelor de stat să fie accelerate. În general, la noi lucrurile merg nefiresc de greu, dar măcar acum să fie altfel. La nivel declarativ, pare că înţeleg rolul economiei în ecuaţia vieţii noastre, dar să vedem dacă o pun şi în practică

36

Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola din Bacău, unul dintre cei mai mari producători de carne din România, consideră că în contextul evoluţiei noului coronavirus, producătorii din industria alimentară ar trebui să menţină preţurile la nivelul mediu din ultimele trei luni, o măsură necesară într-o astfel de criză.

„Mi-aş dori ca tot acest an să menţinem preţurile la nivelul la care sunt, deşi în perioada de iarnă nu se fac bani în industria noastră, pentru că marjele de adaos sunt mici şi cererea, la fel. (...) Înţelegem nevoile comunităţii şi ne-am dori să menţinem preţurile la acest nivel o perioadă lungă de timp, dar, totodată, avem datoria să menţinem viabilitatea businessului“, a spus Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola din Bacău, în cadrul emisiunii ZF Audio Special - 15 minute cu un antreprenor. Antreprenorul Grigore Horoi şi-a început activitatea în cadrul grupului Agricola din Bacău în 1997 ca vicepreşedinte al companiei, poziţie din care a coordonat partea economico-financiară, de marketing şi de vânzări a businessului, iar în 2009 a fost numit preşedinte al Agricola International Bacău, afacere ce a ajuns anul trecut la venituri de 162 de milioane de euro, în creştere cu 8% faţă de anul precedent.

 Agrobusiness. Micii producători care furnizau produse agroalimentare în HoReCa: Avem nevoie de sprijin din partea statului. Ne-au scăzut vânzările cu până la 90%. „Dacă înainte livram către 100 de restaurante, acum dăm în 10. Am rămas cu stocuri“Florentina Niţu 30.03.2020,

În agricultură sunt peste 21.000 de companii tip PFA, II sau IF şi 1.770 de companii de tip SRL, SA sau SRL-D, care au codul CAEN 0113, adică au activităţi de cultivare a legumelor şi a pepenilor, a rădăcinoaselor şi tuberculilor.

Ordonanţa militară privind suspendarea activităţii de servire şi consum a produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice, organizată de restaurante, hoteluri, cafenele sau alte localuri publice, dată în 18 martie, nu a afectat doar businessurile din sectorul HoReCa, ci şi pe furnizorii acestora, mici producători care au rămas cu marfa pe stocuri.

„Noi dădeam majoritatea producţiei în HoReCa, iar de când s-au închis restaurantele, vânzările ne-au scăzut cu 90%. Dacă înainte livram către 100

37

de restaurante, acum dăm în 10. Am rămas cu stocuri, căci colectăm şi distribuim fructe şi legume de la câteva zeci de producători români, am redus programul de lucru la jumătate, adică livrăm o dată la două zile, am trimis angajaţii în şomaj tehnic, iar din partea statului nu am primit niciun ajutor în perioada aceasta“, a spus pentru ZF Andreea Lupu, fondatoarea Fresh-Fruits Logistics.

MADR, intermediar între micii legumicultori și retail  Mihaela Prevenda Luni, 30 Martie 2020 15:21

Ministerul Agriculturii anunță că, de astăzi, 30 martie 2020, pune la dispoziția micilor producători de legume un portal pentru a completa cantitățile de legume disponibile în vederea facilitării unui dialog cu marile lanțuri de retail. „Măsura are scopul de a identifica cele mai bune modalități de preluare a mărfii direct de la producători. Astfel, pentru că este crucial ca în această perioadă fermierii să își desfășoare în continuare activitatea pentru a asigura securitatea alimentară a României, recomandăm micilor producători să încarce în platforma www.rndr.ro/legume cantitățile de legume de care dispun”. precizează un comunicat de presă al MADR.

Pentru a putea completa informațiile în portal, producătorii agricoli trebuie să se autentifice, prin crearea unui cont de utilizator. După completarea datelor va fi transmis un e-mail de confirmare la adresa electronică indicată de producător. După crearea contului de utilizator se poate trece la completarea anunțului.

„Este foarte important să se înțeleagă că această platformă se dorește să vină în sprijinul producătorilor agricoli din sectorul vegetal, care în această perioadă trebuie să își continue munca în ferme, în solarii sau în câmp. De aceea a fost creată, pentru ca noi, Ministerul Agriculturii, să îi sprijinim în dialogul cu marile lanțuri de retail, pentru a găsi soluții ca aceste produse să ajungă pe masa consumatorilor”, arată ministrul Adrian Oros.

  Veste bună pentru LEGUMICULTORI: Aveţi o ŞANSĂ! Paula CIUPAG  30 martie 2020 După ce v-aţi strigat disperarea pe toate căile posibile, după ce aţi reuşit să vindeţi câte ceva cu ajutorul presei mai mult, dragi legumicultori, aveţi o şansă! Iată ce mesaj a transmis Emil Florian Dimitru pentru dumneavoastră!

38

“Aş dori să transmit un mesaj special pentru legumicultori, care ne-au semnalat că rămân cu marfa nevândută datorită faptului că în pieţele agro-alimentare nu mai vin oamenii să-şi cumpere legumele produse în spaţiile protejate: De mâine (n.r. astăzi 30 martie) vom avea postat un formular pe care vă încurajez să îl completaţi şi să introduceţi acolo ce cantităţi de legume aveţi disponibile. Încercăm să avem un dialog cu hipermarketurile să se deplaseze în bazinele legumicole de unde sunteţi să vă preia marfa”, a declarat Emil-Florian Dumitru, secretar de stat la Ministerul Agriculturii.

“Ţin să vă asigur că suntem cu toţii conştienţi de efortul pe care-l faceţi în această perioadă pentru a asigura securitatea alimentară a românilor!”, a adăugat acesta.

Platforma poate fi accesată AICI!IMPORTANT!

Producătorii din sectorul legumicol pot publica oferte cu condiţia să aibe un atestat / certificat de producător valid. Legumicultorii îşi asumă responsabilitatea informaţiilor publicate în acest portal.

“Vreau să vă rog imperios să respectaţi distanţarea socială şi să vă asiguraţi că în fermă sunt respectate toate regulile de igienă, să asiguraţi o rotaţie a celor care merg în câmp, astfel încât să nu existe vreun blocaj odată cu apariţia vreunui focar de coronavirus”, a precizat la finalul mesajului, Emil Dumitru.

Ce înseamnă să vorbeşti şi să nu gândeşti  Revista Fermierului Luni, 30 Martie 2020 14:38

ŞTEFAN GHEORGHIŢĂ, FERMIER, ADMINISTRATOR TRIAGROEXIM – JUD. BRĂILA:Pe data de 16 martie 2020, ulterior în data de 23 martie şi apoi pe 27 martie, Administrația Națională de Meteorologie a transmis comunicate

39

însoţite şi de o hartă detaliată, în care arăta: ,,La data de 27 martie, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, prezintă valori scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă), în Dobrogea, pe suprafețe agricole extinse din Moldova și Muntenia, local în sud, est, izolat centrul și nord-vestul Transilvanei, sudul Olteniei și nordul Banatului”.După aprecierea mea simplă, de altfel de verificat, am identificat judeţele din harta ANM afectate de secetă pedologică puternică şi extremă și am adunat suprafețele agricole de la statistică şi a rezultat că suprafeţele totale (includ şi ogoarele, plantaţiile pomicole și viticole) afectate de secetă se ridică la circa 4,5-4,7 milioane de hectare şi noi încă dezbatem dacă este sau nu este secetă?Acum vreo două săptămâni şi eu am început să constat pe teren că la cultura de grâu a trecut faza de suferinţă datorată lipsei de apă și am ajuns la faza în care această cultură se usucă, iar astăzi procentul de ofilire ireversibilă a depăşit 30%.Am început să semnalez şi eu şi soţia, acest lucru colegilor, care în prima fază au privit cu scepticism informaţia şi situaţia au pus-o pe seama gerului, pe seama diferenţelor de temperatură, până gluma s-a îngroşat şi acum din păcate toţi au depuse adrese la Primării prin care solicită comisii de constatare a calamităţilor, lucru pe care l-am făcut şi eu de altfel, deoarece grâul şi celelalte culturi de toamnă se usucă văzând cu ochii, indiferent de genetică sau tehnologie.Demersuri am făcut peste tot, dar la început lumea doar că nu ne spunea, ,,doar voi aveţi secetă”, în condiţiile în care lângă noi apăreau alţi fermieri care spuneau ca totul este impecabil şi doar pe la ultimul rând ale interviurilor pe care le dădeau, rând pe care nu îl mai citeşte aproape nimeni, aminteau de secetă. În multe din cazurile unde situaţiile erau așa-zis bune, erau la fermieri care anul trecut au irigat sau au avut parte de ploi locale mai importante, iar în acest caz rezerva de apă din sol este un pic mai ridicată, dar în perioada următoare dacă nu va ploua vor fi în aceeaşi situaţie. Mă întreb când se prezintă situaţia la televizor sau în presă de ce nu se analizează şi aceste aspecte ? De ce nu se prezintă problema în adevăratul context, astfel încât alţi fermieri dar şi autorităţi care semnalează lucruri reale şi grave să nu fie „uşuiţi” deoarece li se ,„năzare” seceta?Aceeaşi neîncredere am întâmpinat-o şi pe la unele „uşi mai răsărite”, ale autorităţilor sau organizaţiilor profesionale de unde am aşteptat sprijin, dar aşteptările au fost înşelate de ultimele luări de pozitie publice, unde subiectele au fost altele, gen „soia și derivatele ei” sau „nivelul plafonului achiziţiilor prin licitaţiile SEAP”? Eu nu spun că subiectele nu sunt de

40

interes, dar acum în acest moment, noi despre asta vorbim? O putem realiza mâine sau astăzi ? Dar cu urgenţele care au apărut şi sunt specifice agriculturii cum facem?Dar la un moment ne-am întrebat, oare eram noi primii care semnalam aceste lucruri? Astfel am încercat să văd care era situaţia şi am constatat că primele semnale erau trase încă de la începutul acestui an, din ianuarie.Stau şi mă întreb, de ce oare nu continuăm (în cadrul organizaţiilor profesionale) luările de poziție pe care, de exemplu, le-a avut fostul lider LAPAR, Gheorghe Albu, care din ianuarie menționa: „Producția agricolă din acest an va fi cu cel puțin 30% mai mică decât ne așteptam. Semnalul de alarmă este tras de fermieri, în condițiile în care anomaliile meteorologice din ultimele luni au afectat culturile de orz, grâu, rapiță și floarea-soarelui. În 40 de ani de experiență nu am mai întâlnit o asemenea vreme iarna, cu plus 10 grade Celsius ziua și minus 4 grade noaptea”, declara la RFI, fermierul Gheorghe Albu, atunci președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România. El atrăgea atenția că, în lipsa precipitațiilor, culturile vor fi serios afectate. „Dacă sistemul de irigații ar fi fost dezvoltat la nivel național, altfel ar fi stat lucrurile”, afirma reprezentantul fermierilor pe 28 ianuarie 2020. Deci, dacă este un „fost preşedinte” înseamnă că nu mai ştie ce vorbeşte, sau i-a dispărut toată experienţa de până atunci? Oare mereu vom fi condamnaţi să vină noi presedinţi, cu noi programe şi din nou să căutăm „apa caldă” pe care nu o mai găsim de 30 de ani (mențiune importantă, nu îl cunosc personal pe Gheorghe Albu).Până şi ministrul actual al agriculturii recunoştea în ianuarie 2020 că este secetă puternică „Seceta care se înregistrează în România este o problemă gravă pentru agricultură, afirmă ministrul de resort, Adrian Oros. Aflat astăzi la Sibiu, el a declarat că, în acest an, se va încerca mărirea suprafeţelor irigate şi chiar experimentarea folosirii staţiilor antigrindină” (RADOR 30.01.2020). De atunci ne-a inundat ploaia şi chiar nu a văzut-o nimeni, fiindcă măsuri eu personal nu am văzut, afară de vechile metehne pompieristice prin care mereu am mai făcut ceva cu irigaţiile, dar nu le mai terminăm niciodată?Aşa cum spunea domnul Costică Măcelaru, fermier din Brăila, într-o intervenţie în presă: „De agricultură se mai ocupă careva? Știți că se usucă grâul din cauza secetei și a gerului? Oare ASAS ce face, de ce nu vine cu soluții? Ministerul Agriculturii ce face? Toată lumea nu vede decât coronavirus, dar ce mâncăm la anul?”, întreabă Costică Măcelaru, fermier din județul Brăila (Revista Fermierului www.revistafermierului.ro, 22.03.2020).

41

De ceva timp am început împreună cu colegii din Asociația Producătorilor Agricoli (APA) Brăila demersurile pe lângă autorităţi, alte organizaţii, partide politice, oricine am crezut că ne poate ajuta, din dorinţa de a atrage atenţia că seceta aduce în discuţie o problemă foarte grea pentru noi fermierii şi care blochează orice altă iniţiativă de ajutor viitoare - lipsa cadrului legislativ pentru constituirea comisiilor locale care să constate calamităţile în agricultură.Unii fruntaşi ai administratiilor locale ne-au contrazis invocand existenţa Ordinului 459/2019 privitor la aprobarea „Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă și poluări marine în zona costieră, din 07.03.2019”, dar care se referă doar la seceta hidrologică și care este definită ,,seceta hidrologică - este un fenomen complex, generat de instalarea unui regim puternic deficitar la nivelul apelor de suprafață, apelor subterane, un volum insuficient în lacurile de acumulare, care determină imposibilitatea asigurării debitelor de apă pentru toți utilizatorii autorizați”, deci nu are legătură cu seceta din agricultură, ci se referă la aprovizionarea populaţiei sau a altor consumatori cu apă.Fără aceste comisii locale nimeni nu va putea demonstra starea de forţă majoră nici în contractele „futures pentru produse agricole, nici în raport cu ANAF care s-ar putea să nu recunoască dreptul de rambursare al TVA pentru culturile calamitate, nici la APIA, care s-ar putea să nu recunoască înverzirea în cazul calamitării la mazăre, nici în cazul AFIR dacă nu vom avea bani să derulăm contractele cu fonduri europene.Propuneri APA BrăilaAPA Brăila a înaintat deja către autorităţile locale şi către LAPAR un material mai amplu cu unele din propunerile de rezolvare a situaţiei pentru reglementarea comisiilor locale, doar să ne asculte şi să ne ajute cineva şi, cine ştie, poate vom şi reuşi ceva, dacă nu, ca de obicei, doar Dumnezeu să ne ajute.Încercăm să gândim şi alte propuneri de care fermierii au nevoie să ştie că există şi că la un necaz le pot accesa sau îi vor apăra, cum ar fi:

Linii de credit de urgenţă garantate de stat pentru cei care înregistrează calamităţi naturale (asta dacă vom reuşii reglementarea comisiilor care să constate acest lucru);

Dobândă subvenţionată pentru liniile de credit de urgenţă;

42

Modificarea și adaptarea prevederilor legale privind invocarea evenimentelor de forţă majoră la contractele din agricultură, deoarece nimeni nu poate convoca o comisie ca în 3-5 zile să constate calamitaţile în agricultură şi să obţină apoi şi certificatul de la Camera de Comert;

Introducerea unui contract cadru de arendă, cu o durată minimă de 5 ani şi condiţii clare de derulare, inclusiv gestionarea calamităţilor agricole.

Dar când se va întampla acest lucru, adică calamitatea (ceea ce nu doresc nici celor care ar trebui sa facă ceva pentru a schimba acest lucru), să ne aducem aminte ce înseamnă să vorbeşti şi să nu gândeşti (popular se spune altfel).Mai jos mi-am permis un mic colaj cu declarații ale unor persoane care au semnalat seceta, unele încă din luna ianuarie anul curent, şi îmi cer scuze pentru alţi mulţi fermieri care au semnalat şi ei acest lucru dar nu i-am menţionat.Prin urmare, nu sunt singurul nebun care vede seceta!!! „Pentru agricultură, temperaturile mai ridicate de ceva vreme pot determina uşoare revigorări în ceea ce priveşte pornirea mult mai devreme în vegetaţie a culturilor însămânţate în toamnă sau înmugurirea la speciile cele mai timpurii, cais, piersic, care în general sunt sensibile la ferestrele calde din anotimpul de iarnă. La acest moment, vorbim pentru cele două decade de o cantitate medie de numai 2,8 l/mp, faţă de o normă climatologică de 33,6 l/mp. La un interval mare de ani, iată că vorbim de încă un record. Vom vedea cum vor evolua lucrurile. (…) Vom vedea cât de mult va ploua. Fenomenul de secetă e prezent pentru că şi toamna a fost foarte secetoasă.” - Elena Mateescu, director executiv al ANM (Fantik.ro – 29.01.2020)„Raportările Direcţiei Agricole Buzău indică, pentru luna ianuarie 2020, o cantitate de apă în sol de 7,8 litri/mp, adică de zece ori mai mică decât necesarul estimat de agricultori. Lipsa precipitaţiilor şi diferenţa mare dintre temperaturile diurne şi cele nocturne a dus la îngălbenirea grâului, în timp ce cultura de rapiţă este compromisă pe hectare întregi.” (Bursa – 24.01.2020)„Culturi de toamnă, precum grâul și rapița, sunt afectate de seceta prelungită. Cantitatea redusă de precipitații va reduce producțiile din 2020, așa cum s-a întâmplat și anul trecut. Fermierii se feresc, deocamdată, să avanseze cifre exacte, dar recunosc că există posibilitatea ca pierderile să se ridice la 25-30%, în absența precipitațiilor. Și culturile de primăvară, cum este cea de cartof, ar putea fi afectate, deoarece lipsa ploilor și a ninsorilor duce la secarea bazinelor subterane de apă din sol.” (Reporter Global 30.01.2020)

43

„Din punct de vedere al caracteristicilor agrometeorologice, conținutul de umiditate de la nivelul solului între 0 și 100 de centimetri va prezenta cele mai scăzute valori și sunt în continuă scădere. În privința culturilor de toamnă, acestea prezintă, de asemenea, cele mai scăzute valori, iar seceta pedologică ajunge la valori extreme și rezervele de apă din sol vor ajunge la o limită foarte scăzută. Ce instrumente are Comisia Europeană la îndemână pentru a veni  în sprijinul fermierilor care sunt afectați de seceta pedologică și cum ar putea să-și salveze fermierii culturile de toamnă?” - Daniel Buda, europarlamentar (interpelare Parlamentul European – 21.02.2020)„Din păcate, anul agricol nu a început prea bine, din cauza secetei care îşi face tot mai acut simţită prezenţa. Culturile de grâu înfiinţate în toamnă au început să sufere din cauza lipsei de apă din sol. Seceta provoacă deja probleme, iar pentru a o contracara este nevoie de irigaţii. Fermierii încă nu au început să irige, dar vor începe în curând. Pregătirile pentru irigaţii sunt în plină desfăşurare”, - Traian Cişmaş, directorul Direcţiei Agricole Brăila (Obiectiv Vocea Brailei – 27.03.2020)

Fermier din Galaţi: "Virusul nu are... drum cu prioritate la fermă. Am luat toate măsurile!” Marian MUŞAT 29 martie 2020 Discuţia cu crescătorul de vaci cu lapte Constantin Pintilie, din Ţigăneşti, comuna Munteni, judeţul Galaţi, a debutat… neaşteptat de bine! “Ce pandemie, la zootehnie nu există epidemie! Noi mergem înainte!”

Şi fermierul a adăugat: “În fermă este foarte bine. Animalele sunt sănătoase, eu sunt sănătos, am tot acelaşi efectiv de vreo câţiva ani pe care îl menţin, adică 60 de animale. Zilnic mulg în jur de 500 de litri pe zi pe care-l livrez unui procesator din Tecuci. Acesta vine şi-l ridică în fiecare zi”.

Ferma în care virusul nu are prioritate!Iată, mi-am zis, am întâlnit şi fermieri mulţumiţi de munca lor iar crescătorul de vaci gălăţean este unul dintre aceştia! Constantin Pintilie a susţinut că are exploataţia bine pusă la punct. Are noroc de o familie serioasă şi muncitoare care se ocupă de treburile curente ale fermei. Cei doi - soţ şi soţie, angajaţi cu carte de muncă, lucrează de ani buni în ferma de la Ţigăneşti.„Am luat măsurile de prevenţie menite să limiteze transmiterea infecţiei cu noul coronavirus (COVID-19) care, se spune, că are o viteză foarte rapidă de

44

răspândire. Ferma este închisă, nu primim pe nimeni din afară, doar autocisterna care vine să preia laptele, intră numai după ce a fost atent dezinfectată. Cu animalele ne purtăm... cu mănuşi! Şi la propriu, şi la figurat! Virusul nu are... drum cu prioritate la fermă!”, ne-a mărturisit Constantin Pintilie.

 Rămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

MULŢUMIM, Adelin Rădoi! Un colet cu dulceaţă şi sirop a plecat de la Novaci spre copiii de la Valea PlopuluiNicoleta Dragomir 28 martie 2020 Adelin Rădoi are o plantaţie de mur şi livadă în Siteşti, oraşul Novaci, judeţul Gorj. A răspuns apelului nostru umanitar şi a donat borcane cu dulceaţă pentru cei aproape 800 de copii abandonaţi de care se îngrijeşte părintele Tănase, la Valea Plopului, în Prahova.

"Le-am trimis copiilor borcane cu dulceaţă, să le îndulcim dimineaţa şi sirop de tei, care este foarte sănătos", ne-a spus tânărul producător din Gorj.

Adelin şi familia lui procesează legume şi fructe iar produsele sunt 100% bio: dulceţuri, zacuscă, murată, afinată, zmeurată, vin de mure, lichioruri, siropuri naturale şi alte bunătăţi. O bună parte din conservate le exportă în Italia, însă în această perioadă transportul nu mai este posibil. Din fericire, spune gorjeanul, pentru afacerea lor nu e o problemă dacă nu vor reuşi să vândă fructe proaspete, în caz că se prelungeşte pandemia. Totul poate fi procesat fără probleme, ori aceasta este o metodă foarte bună de valorificare a producţiei.

Mai multe despre plantaţia lui Adelin Rădoi citiţi AICI: CÂT DE RENTABIL E MURUL?

45

În urmă cu două săptămâni un grup de fermieri au donat alimente pentru copiii de la Valea Plopului. Detalii despre campanie AICI: FERMIERI CU SUFLET MARE. Au donat alimente pentru câteva sute de copii abandonaţi!Între timp şi alţi oameni cu suflet mare s-au alăturat demersului de suflet. Ne-a contactat şi brutăria Rania din Bucureşti care donează pâine şi produse de panificaţie din două în două zile pentru cei aproape 800 de copii. Am scris aici despre gestul nobil: PÂINE pentru COPIII DE LA VALEA PLOPULUI.Oameni cu suflet mare răspund apelului nostru!VĂ MULŢUMIM! Rămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

CLARIFICARI pentru fermieri! Care este distanta permisa pentru deplasari in timpul pandemiei? In mart. 30, 2020

Poliția Română a făcut mai multe clarificări în ceea ce privește deplasările producătorilor agricoli și a persoanelor care practică activități agricole, inclusiv cele de peste 65 de ani care sunt cele mai vulnerabile la noul coronavirus, în perioada pandemiei. Toți fermierii trebuie să respecte cu strictețe toate măsurile de izolare impuse de ordonanța militară, în caz contrar vor fi sancționați. Despre limitele exacte care trebuie să fie respectate în cazul deplasărilor Poliția Română a făcut precizări, în urma unei solicitări realizate de libertatea.ro.

Este permisă deplasarea, indiferent de distanţă? Un producător agricol din Suceava, de pildă, poate veni să vândă cartofi în Bucureşti?

46

Răspunsul Poliţiei Române: Legislația aflată în discuție nu impune o limită de distanță, dar logica acestor restricții este aceea de a evita cât mai mult contactul între persoane, tocmai pentru a limita răspândirea infectării cu noul tip de coronavirus. Astfel, deși nu este stabilită o limită de distanță, recomandăm producătorilor agricoli să se deplaseze pe distanțe cât mai scurte.

Pot ieşi din casă persoanele de peste 65 de ani, pentru activităţi agricole, şi în afara intervalului orar 11:00 – 13:00?

Răspunsul Poliţiei Române: Persoanele cu vârsta peste 65 de ani se pot deplasa în afara locuinței pentru activități agricole și în alt interval orar decât cel prevăzut, respectiv 11:00 – 13:00. Intervalul orar menționat se referă doar la deplasări din motive personale, nu profesionale.

Pot merge la serviciu, în această perioadă, şi persoanele care fac naveta? Care locuiesc în Ilfov, de pildă, şi muncesc în Bucureşti?

Răspunsul Poliţiei Române: Actul normativ stipulează că este permisă deplasarea între locuință și locul de muncă. Nu se face mențiunea că localitatea în care se desfășoară activitatea profesională trebuie să fie aceeași cu cea de domiciliu. În conformitate cu exemplul oferit de dumneavoastră, un cetățean care locuiește în Ilfov se poate deplasa la locul de muncă din București, cu condiția să aibă asupra sa documentele prevăzute la art. 4 al ordonanței menționate mai sus, respectiv legitimația de serviciu, adeverința eliberată de angajator sau o declarație pe propria răspundere, după caz.

ATENȚIE! Amenzile au fost înăsprite de Guvern! Prin urmare persoanele fizice care nu respectă măsurile vor fi sancționate cu sume cuprinse între 2.000 şi 20.000 de lei. În cazul persoanelor juridice, amenda va fi cuprinsă între 10.000 și 70.000 de lei.

FERMIERII, în prima linie de luptă pentru supravieţuirea noastră! Marian MUŞAT 28 martie 2020 Aşa cum personalul medical luptă în prima linie pentru a stopa pandemia de coronavirus şi-a limita efectele dezastrului şi agricultorul român devine unul dintre temerarii, eroii acestor vremuri dramatice de care avem nevoie.

Europarlamentarul Daniel Buda avea dreptate când afirma că supravieţuirea noastră depinde în mare măsură şi de capacitatea fermierilor de a furniza mai departe necesarul de alimente, la un preţ corect şi standarde ridicate.

47

În contextul pandemiei comunitare de coronavirus, comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a recunoscut şi apreciat eforturile fermierilor la recenta videoconferinţă cu miniştrilor agriculturii din UE: „Ne confruntăm cu o criză fără precedent şi le sunt tot mai recunoscător fermierilor şi producătorilor noştri pentru eforturile continue pe care le depun, în pofida dificultăţilor şi a presiunii crescânde. Aceste vremuri dificile au demonstrat rezilienţa lanţului nostru de aprovizionare cu alimente”.Încă de la începutul crizei, Comisia Europeană a făcut cunoscute măsurile adoptate menite să sprijine sectorul agroalimentar, subliinind că atunci când va fi necesar, vor fi luate măsuri suplimentare.  

În primul rând, trebuie menţionată că în această perioadă dificilă prelungirea cu o lună de zile a perioadei de depunere a cererilor de plată în cadrul PAC, termenul-limită fiind 15 iunie 2020 şi nu 15 mai.Apoi, ajutoare de stat mai mari. Conform noului Cadru temporar pentru ajutoare de stat, fermierii pot beneficia de un ajutor maxim de 100.000 euro/fermă, în timp ce societăţile de prelucrare şi de comercializare a alimentelor pot solicita un sprijin financiar de maximum 800.000 euro.De asemenea, aceste măsuri pot fi completate de ajutoare de minimis pentru agricultură acordate de guvernele naţionale, fără a fi abrobate de Comisia Europeană.  Plafonul acestora ajutoare naţionale a fost majorat la 20.000 euro, iar în unele cazuri până la pragul de 25 000 euro.Ca urmare, în temeiul cadrului temporar, sprijinul naţional total care poate fi acordat unei ferme se ridică la 120.000 euro sau 125 000 euro.

Este necesar ca Ministerul Agriculturii să elaboreze proiectele de acte normative cu normele de aplicare cât mai urgent, şi să fie aprobate de Executiv, dat fiind starea de urgenţă în care se află ţara şi agricultura românească.   “Comisia îşi coordonează îndeaproape deciziile cu cele ale statelor membre pentru a asigura funcţionarea pieţei unice a bunurilor prin crearea „culoarelor verzi”. Aceste culoare verzi, bazate pe punctele esenţiale desemnate de trecere a frontierelor, vor avea controale la trecerea frontierei care nu vor depăşi 15 minute. Acum se permite trecerea tuturor mărfurilor, inclusiv a produselor agroalimentare”, a postat Daniel Buda pe pagina de socializare.

Cătă Alb: Acesta este momentul în care cei care ne conduc o să vadă că fără noi ăştia mici, zonali, nu se poate! Paula CIUPAG 29 martie 2020 - Deşi e pandemie şi lumea e panicată şi izolată, Cătălin Alb, tânărul şi ambiţiosul fermier din Şeitin (judeţul Arad) nu face pasul înapoi, ci are

48

grijă personal de mica fermă de vaci pe care o dezvoltă permanent. Aşa cum fac toţi micii fermieri din ţara noastră în aceste momente.

Munceşte pentru el, pentru viitorul lui şi al copilului său, dar şi pentru noi, pentru consumatori, şi... are planuri mari. Pentru început, a schimbat macazul, respectiv... rasa. „Eu şi cu un angajat ne-am izolat în fermă şi aşteptăm să treacă nebunia asta. Momentan avem un efectiv de 30 de vaci şi vreau să mai cumpăr încă douăzeci. Treptat vreau să trec de la Bălţată la Holstein.”

„Întotdeauna a fost important să fim uniţi, dar acum e chiar vital”În această perioadă media de producţie de lapte în ferma sa este de 21 de litri pe zi pe vacă, iar laptele este vândut prin cooperativa din care face parte - TimLactAgro, un lucru excepţional de bun, mai ales în perioade ca aceasta. „Întotdeauna a fost important să fim uniţi, dar acum e chiar vital. Părerea mea este că cei uniţi vor trece mai uşor prin această perioada grea şi criza economică ce se prefigurează”, susţine fermierul arădean.

Acesta speră că, deşi nu era nevoie, pandemia şi criza vor deschide totuşi ochii autorităţilor, dar şi ai consumatorilor. „Poate acesta este momentul în care cei care ne conduc o să vadă că fără noi ăştia mici, zonali, nu se poate. Nu am nimic cu cei mari, dar la ei dacă se întâmplă ceva şi clachează, rămân şi foarte mulţi oameni fără loc de muncă sau mâncare... dar dacă e să se întâmple ceva cu un fermier mic, mai rămân zece, o sută, o mie în zonă şi consumatorul nu e atât de afectat. Cred ca acesta e un moment în care şi consumatorul şi-a dat seama de importanta produselor locale”, este de părere Cătă Alb.

Un pas în faţăMicul fermier a avut probleme cu garda de mediu pentru că nişte vecini „binevoitori” l-au reclamat în baza Ordimului Ministerului Sănătăţii 119, având drept pretext locaţia fermei şi distanţa faţă de spaţiul de locuit. „Credeau că pot să-mi facă rău, dar acum construiesc în câmp ferma în care voi lucra doar mecanizat, deci mi-au făcut un bine. Nu am făcut proiect din cauza birocraţiei, am investit doar din fonduri proprii: prima dată

49

am cumpărat pământul, apoil hala şi sala de muls şi acum aştept doar să ridic ferma”, mi-a mărturisit încrezător tânărul fermier. Rămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

 LANTULALIMENTAR  2020-03-30  

”Eu m-am dus la oi la vârsta de 8 ani. După ce am crescut, mi-am făcut turma mea. Din cauza răutății și invidiei unora, am fost nevoit să plec din sat, apoi m-au chemat înapoi că nu avea cine să aibă grijă de oile lor. Oamenii au îmbătrânit însă și acum au oi tot mai puține. Eu și fratele meu ținem 900 de oi. Stâna noastră e la 3 km de sat, pe o pășune închiriată de la composesorat”, povestește pentru Lantulalimentar.ro, Dorel Bora.

Dorel Bora

Mulți ani, laptele a fost livrat marelui procesator Napolact, dar de trei ani, relația contractuală a încetat, iar oierul din Sânpaul vinde laptele unui procesator din localitatea Copalnic Mănăștur, județul Maramureș.

50

”Avem două tancuri de răcire, unul de 660 l, altul de 120 l. Sunt ale noastre amândouă. Mașina firmei vine și ridică laptele la două-trei zile”, precizează Dorel Bora.

Desigur, pentru sătenii care i-au dat oile în îngrijire, Dorel prepară brânză telemea și caș. Din ferma din Sânpaul pleacă sute de miei și berbecuți care ajung în țările arabe. ”Intermediarii câștigă, noi primim prețul minim. Nu suntem liniștiți nici cu pășunea, fiindcă proprietarul, composesoratul, încheie contractul cu noi numai pentru un an-doi, ca să nu mai spun că subvențiile le încasează ei. Eu și fratele meu, Dan, care se ocupă și de o stupină și se pricepe la mecanică și la construcții, a ridicat cu mâna lui o casă cu trei niveluri, suntem ambițioși și hotărâți, deși munca la oi e foarte grea. Mi s-a întâmplat uneori ca în drum spre casă să trec prin fața cârciumii, mort de oboseală, și beneficiarii de ajutor social, stând pe terasă la o bere, să râdă de mine, că muncesc!”

Dorel Bora are cont pe facebook unde postează fotografii de la stână sau de la pășune. Prietenii lui pot vedea astfel în ce condiții muncește și care este punctul de pornire al laptelui de oaie, care este transformat în fabrica din Copalnic Mănăștur în brânzeturile care ajung pe rafturile magazinelor, apoi pe masa clienților.

Bogdan Chirițoiu, Consiliul Concurenței: ”Multe produse, cum sunt fructele și legumele, ne vin în perioada asta din Turcia!”Ramona Dascălu28 martie 2020

Multe produse, cum sunt fructele și legumele, ne vin în perioada asta a anului din Turcia, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, în cadrul ședinței de Guvern din această săptămână. Șeful de la Consiliul Concurenței că piața alimentelor este monitorizată, fiind demarată și o investigație privind majorări nejustificate de preț.

”Avem un proiect numit Monitorul Prețurilor, unde avem toate prețurile, la toate alimentele, din toate magazinele din lanțurile din toată țara. Deci, o bază de date imensă, cea mai amplă din țară. Unde nu stăm atât de bine? Nu avem date din piețe și din magazinele mici și asta am demarat împreună cu

51

ANPC-ul și cu ministerul Agriculturii, schimbăm date între noi ca să avem o imagine și despre ce se întâmplă în zona comerțului tradițional. Comerțul tradițional este undeva la 40% din piață, 60% sunt lanțurile de magazine de comercializare a alimentelor.

Evident că lucrurile nu merg atât de bine, deci prețurile nu sunt atât de mici precum erau acum câteva luni, deci sunt disfuncționalități în piață, dar nu este o disfuncționalitate generalizată, deci produse la care prețurile au scăzut, vedem produse la care prețurile rămân cumva constante și câteva la care avem creșteri de preț. Situația o monitorizăm, acolo unde vom avea suspiciuni de încălcare a legii vom interveni, avem deja o investigație în curs, pot fi și altele, dar repet, în momentul de față datele noastre nu arată o perturbare, o afectare masivă a întregii piețe.

Cred că într-adevăr e important să ne asigurăm că lanțul logistic funcționează bine, atât cel pe plan intern, cât și extern. Faptul că multe produse, cum sunt fructele și legumele, ne vin în perioada asta a anului din Turcia, cred că este foarte important să ne asigurăm că mărfurile ajung la timp în magazine. Altfel, piața pare să funcționeze bine în momentul de față pe partea de produse alimentare”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Pâinea trebuie să fie ambalată sau nu? ANPC spune că da, brutarii refuză să facă cheltuieli în plus! Lefter Angelica 29 martie 2020Pâinea este un aliment consumat de aproape toți românii, indiferent de sortimente, de modul în care este ambalat, deloc ambalat sau proaspăt scos din cuptor.

În această perioadă, în care se iau măsuri drastice de reducere a răspândirii noului coronavirus în țara noastră, autoritățile și cumpărătorii au o dilemă: trebuie sau nu ca pâinea să se găsească pe rafturi doar ambalată?

Directorul general al ANPC, Paul Anghel, a opinat că pâinea, un aliment de bază, care nu poate fi decontaminată după ce un infectat cu COVID-19 a tușit sau strănutat peste ea, ar trebui ambalată, potrivit ziare.com.“Pâinea neambalată ar trebui să se vândă ambalată sau în mod asistat de un vânzător care să aibă mănuși și toate celelalte echipamente de protecție (și care să îi pună omului pâine într-o pungă – n.red.). Noi, românii, avem și o meteahnă de a pune mâna pe pâine, așa cu mâna goală! Și după, ne răzgândim. Luăm alta pâine. Luăm o chiflă. Luăm o baghetă. Și așa mai departe…După părerea mea, fie se va vinde ambalat totul, fie, dacă nu se

52

poate vinde ambalat – să se vândă asistat de o persoană. Asta, la sectorul de bake off (unde există pâine proaspătă, care nu a fost ambalată deja de producator – n.red.) (….) În ceea ce privește cozonacul și orice altceva se va mai vinde în următoarea perioadă, tot așa ar fi mai bine sa fie înfoliat, în țiplă sau în orice altă formă, în așa fel încât mâna mea, a consumatorului, să nu ajungă în contact direct cu alimentul, fără mănușă”, a mai spus Paul Anghel.Încă de la data de 17 martie, în România – Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) din Argeș i-a informat pe producătorii din județ că “se impune ambalarea tututor produselor care pleaca spre comercializare către toți clienții (pâine, specialități de panificație, produse de patiserie).

Solicitarea i-a nemulțumit, însă, pe reprezentanții producătorilor.

Președintele patronatului Rompan, Aurel Popescu, a precizat că se opune impunerii obligației de a ambala toata pâinea și toate produsele de panificație. El consideră că sunt de ajuns măsurile de igienă care erau impuse înainte de apariția epidemiei și sustine ca așa vrea clientul, pâine caldă de la brutarie!

”Peste tot în lume e pâine care se vinde în stare proaspătă. La magazin, dacă e vânzare asistată, vânzătorul ia o pungă de hârtie și introduce pâinea în pungă de hârtie. Și o dă clientului. Dacă e cu autoservire, clientul își pune mănușa, își pune pâinea într-o pungă și pleacă. Așa e și în Franța, peste tot!”,  a explicat Aurel Popescu.Acesta susține că dacă s-ar fi pus problema ambalării pâinii, aproximativ 2.500 de agenți economici ar fi închis.

53

54

”Nu sunt pregătiți. Nu au acum mașini de ambalat (producătorii – n.red.). Iar totuși clienții vin la asemenea magazine de prezentare în special ale producătorilor pentru că acolo găsesc pâine proaspătă, chiar caldă, și de asta vin acolo. Că așa vrea clientul. (…) noi nu suntem de acord (cu ambalarea tuturor produselor de panificație)! Hai sa fim realiști! Dacă cineva strănută pe pâine – ca e ambalată, că nu e ambalată – e clar ca alea trebuie aruncate. Și cea ambalată. Că ai pus mâna pe ambalaj și ai pațit-o la fel”, a mai declarat Aurel Popescu pentru sursa citată.Unii producători nu s-au oprit la a avea o opinie în această privință, a produselor neambalate, ci au făcut demersuri și au reușit să dea înapoi deciziile autorităților locale, decizii luate pentru protejarea și siguranța populației.

Într-un document emis de Rompan se arata că, în cazul adreselor emise de DSVSA Argeș: “Rompan a discutat cu conducerea ANSVSA pe această temă. În acest moment conducerea ANSVSA a dat dispoziție în teritoriu sa fie retrase astfel de hotărâri”.

”În această perioadă imediat următoare se va elabora o procedură privind comercializarea produselor de panificație, avizată și de Rompan prin care să se stabilească anumite reguli în contextul actual al infectarii cu COVID-19. Fiecare unitate va trebui să respecte aceste reguli cu asumarea responsabilității punerii pe piață a produselor sigure din punct de vedere al siguranței alimentare. Vă rugăm să ne semnalați orice acțiune de acest gen pentru ca Rompan să poată interveni prompt acolo unde situația o impune”, a mai transmis Rompan.Astfel, președintele Rompan, Aurel Popescu, susține că în comerțul cu pâine nu trebuie să se schimbe nimic, în perioada imediat următoare.

Un punct de vedere a avut și președintele Autorității Naționale Sanitare-Veterinare și pentru Siguranța Aliemntelor (ANSVSA), Robert Chioveanu,

55

care a dezmințit informația că Direcții Sanitare Veterinare le-ar fi trimis producătorilor documente scrise prin care le-a cerut să ambaleze pâinea, susținând că “au fost niște discuții”.”Nu este adevărat. Nu mai încercați să denigrați! Nu există așa ceva. Au fost niște discuții cu anumiți producători, în anumite județe și atât. Noi am dat comunicat de presă, dacă va uitați pe site-ul ANSVSA, în care transmitem că nu există studii care să ateste că alimentele pot să transmită coronavirusul”, a explicat Robert Chioveanu.

Criza COVID-19: cumpărăturile făcute din panică, proviziile populaţiei şi rezervele strategice constituite de guverne, lipsa de forţă de muncă şi perturbările din transport vor scumpi mâncarea Bogdan Cojocaru 29.03.2020,

Kazahstanul, unul dintre cei mai mari exportatori de făină de grâu, a interzis exportul acestui produs, dar şi livrările de morcovi, zahăr, cartofi, ceapă şi altele. Vietnamul a suspendat contractele de export de orez nou, iar Serbia nu mai vinde în străinătate ulei de floarea-soarelui.

Sectorul agricol european s-ar putea confrunta cu o penurie severă de lucrători din cauza restricţiilor de circulaţie transfrontalieră implementate pentru limitarea răspândirii coronavirusului, ceea ce va produce efecte „devastatoare“, a avertizat asociaţia fermierilor COPA-COGECA.

Semnale de alarmă similare vin de peste tot în lume, inclusiv din cele mai populate ţări, cum sunt India şi China. Însă sectoarele agricole din anumite ţări din Uniunea Europeană sunt în special vulnerabile la restricţiile de circulaţie transfrontalieră deoarece sunt dependente de lucrători sezonieri din alte părţi. În această privinţă, Pekka Pesonen, secretarul general al COPA-COGECA, a menţionat Italia şi Spania, unii dintre cei mai mari producători de fructe şi legume şi ţări cu economiile paralizate acum de epidemia de coronavirus, scrie Euractiv. Potrivit organizaţiei fermierilor italieni Coldiretti, peste 25% din producţia de alimente din Italia se bazează pe cei peste 370.000 de lucrători sezonieri care vin din străinătate. Dintre aceştia, cei mai mulţi, circa 105.000, sunt români. Euractiv scrie că sectorul agricol francez este deja sub presiune deoarece fer-mierii din Franţa vor avea nevoie de peste 200.000 de lucrători sezonieri pentru recoltarea primelor fructe şi legume ale anului. Principala uniune agricolă a ţării a cerut deja ajutorul studenţilor, celor care muncesc part-time şi celor care lucrează pe cont propriu. De asemenea, Pesonen a menţionat şi Marea Britanie ca fiind „în special vulnerabilă“ deoarece are nevoie de 100.000 de muncitori

56

sezonieri în fiecare an pentru recoltare şi procesare. Fermele din Germania se ba-zează pe aproape 300.000 de muncitori sezonieri.

Financial Times notează că preţurile grâului au crescut pe pieţele internaţionale în condiţiile în care consumatorii casnici s-au îmbulzit să-şi facă provizii de făină, pâine congelată şi paste, guvernele se reped să-şi constituie rezerve strategice, iar virusul şi teama de restricţii în Rusia şi Ucraina, printre cei mai mari producătorii de grâu din lume, au lovit pieţele, preţurile crescând pe ambele maluri ale Atlanticului. Indicatorul cotaţiilor grâului de pe bursa din Chicago a urcat cu 12% într-o săptămână, iar cel al pieţei din Paris a crescut cu 8%. Analiştii au remarcat că în SUA preţurile au fost împinse în sus de achiziţiile mai mari făcute de firmele de morărit şi panificaţie, în timp ce în Franţa cumpărătorii s-au repezit să-şi facă provizii de baghete congelate, forţând unele brutării să raţionalizeze cel mai popular produs de panificaţie francez. În Marea Britanie, vânzările de paste făinoase au urcat cu 55% în ritm anualizat, potrivit datelor companiei de cercetare a pieţei Kantar. Multe magazine au fost golite de paste, tăiţei, pâine şi orez.

„De asemenea, preţurile au crescut şi din cauza eforturilor diferitelor guverne de a acumula stocuri strategice. Nord-africanii cumpără mult grâu. Cantităţi mari pleacă din Franţa pentru a ajunge în Algeria“, explică Abdolreza Abbassian, economist la ONU.

În plus, prăbuşirile unora dintre monedele emergente au reînviat amintiri din anul 2010, când seceta şi un declin puternic al rublei ruseşti au determinat Rusia, cel mai mare exportator de grâu al lumii, să interzică scoaterea grâ-ului din ţară timp de aproape un an. Săptămâna trecută pieţele au fost cutremurate de zvonuri că Moscova şi guvernul Ucrainei iau în considerare din nou o astfel de măsură.

Din Rusia vin veşti că epidemia de coronavirus este mai gravă decât lasă guvernul impresia că este, iar rubla reacţionează cu căderi la şocurile de pe piaţa petrolului. În ultimele zile, China a cumpărat 340.000 de tone de grâu de pe bursa din Chicago, tranzacţie care a contribuit la creşterea cotaţiilor. Rezervele strategice de mâncare constituite de guverne sunt de înţeles. „Fără surse de alimente, societăţile se vor destrăma“, spune un analist de la Chatham House. Însă o astfel de măsură poate crea probleme suplimentare în caz de criză dacă nu este luată în cadrul unui plan mai larg, coordonat la nivel internaţional, remarcă Bloomberg, care atrage atenţia că nu doar con-sumatorii de rând, ci şi ţările au început să-şi facă provizii de alimente, ceea ce ameninţă comerţul mondial.

Kazahstanul, unul dintre cei mai mari exportatori de făină de grâu, a interzis exportul acestui produs, dar şi livrările de morcovi, zahăr, cartofi, ceapă şi

57

altele. Vietnamul a suspendat contractele de export de orez nou, iar Serbia nu mai vinde în străinătate ulei de floarea- soarelui. Încă nu sunt semne ale unor interdicţii de export de amploare, însă criza coronavirus este abia la început. Deocamdată, deşi nu sunt probleme grave cu oferta de alimente, problemele de logistică fac mai greu ca produsele să ajungă acolo unde este nevoie de ele.

Multe guverne au impus măsuri sociale extreme pentru a frâna răspândirea coronavirusului, iar o strategie la fel de extremă ar putea fi folosită şi în ceea ce priveşte politicile pentru alimente, crede Ann Berg, trader agricol. „Ai putea vedea raţionalizări ca în război, preţuri controlate şi rezerve strategice.“

China a promis că va cumpăra orez mai mult ca niciodată din producţia internă.

Pentru unele materii prime alimentare, oferta este asigurată de doar câteva state. Perturbarea acestor exporturi poate avea ramificaţii globale majore. Spre exemplu, Rusia este un furnizor cheie de făină pentru Africa de nord. „Dacă guvernele nu lucrează împreună şi nu cooperează pentru a asigura o ofertă globală şi îşi pun propriile interese pe primul loc, poţi ajunge la o situaţie mai gravă“, spun strategii de la Chatham House. Ei au avertizat că frenezia cumpărăturilor dublată de politici protecţioniste poate duce la scumpirea alimentelor, un ciclu care în cele din urmă poate ajunge continuu. „Dacă cumperi împins de panică de pe piaţă recolta de anul viitor, preţurile se vor duce în sus, şi pe măsură ce alimentele se scumpesc, factorii de decizie se vor panica şi mai mult.“ Iar mâcarea mai scumpă poate avea ramificaţii majore. Preţurile pâinii sunt cunoscute ca scântei care pornesc perturbări sociale† şi instabilitate politică. Primăvara arabă a apărut pe fondul scumpirii alimentelor.

În măcelăria fermierului Paul Cristescu, prețurile au rămas neschimbate de 4 luni! Ramona Dascălu - 29 martie 2020

Criza generată de

58

pandemia COVID-19 îi fac pe mulți comercianți să ”coafeze” prețurile. Când ești însă și producător, și comerciant, strategia și, implicit, gândirea este cu totul alta. Nu alergi după ”tunuri”, ci rămâi onest față de clienți și față de munca ta. O regulă la care ține cu sfințenie fermierul Paul Cristescu, crescător de vaci de carne din rasa Angus și antreprenor cu acte în regulă prin măcelăria care îi poartă numele.

Imediat după primele cazuri de coronavirus confirmate în România, creșterea în vânzări din marile magazine s-a simțit și la Măcelăria Cristescu. ”Vânzările la magazin sunt ca înainte de Crăciun, de astăzi am început să facem și livrări pe o rază de 20 de kilometri de măcelărie. Măcelăria este în Făget, județul Timiș. Deci, facem livrări pe satele limitrofe pentru persoanele vârstnice, pentru cei care nu se pot deplasa, nu contează ce cantitate se comandă. Astfel, încercăm să prevenim un pic răspândirea virusului. Acesta este și mesajul nostru pe care l-am transmis oamenilor și prin intermediul paginii de Facebook a măcelăriei: ”Stați acasă că venim noi la voi”. Transportul este gratuit, indiferent de cantitate. Am luat această decizie pentru că lumea se îmbulzește în măcelărie și nu e normal în perioada asta. Noi suntem foarte expuși în măcelărie, cu toate că purtăm măști, mănuși. Vine lumea și se aprovizionează în continuare, dar așa am mai redus numărul lor”, a declarat Paul Cristescu, crescător de Angus, pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO. 

Chiar dacă măcelăria Cristescu se află chiar într-un supermarket, oamenii aleg să cumpere de la el pentru că sunt conștienți de calitatea și prospețimea cărnii: ”Eu am măcelăria într-un supermarket, în Penny, dar este separat. Cu toate că respectivul supermarket are și el carne, am văzut că vin direct la noi pentru că totul este proaspăt, e altă calitate, e altceva. Deci, nu vine carnea din America, pe vapor, două luni, congelată sau carcasă din Spania, care face cel puțin 3 zile, deci deja ai pierdut trei zile din savoarea cărnii”.

Fermierul ne-a spus că nu a umblat deloc la prețuri, chiar dacă cererea a crescut simțitor: ”Nu am crescut prețurile, avem aceleași prețuri de 4 luni de

59

zile. Prețul pe kilogram variază, pentru că avem și carne Angus, de la 20 de lei până la 130 de lei, cea maturată. Carnea normală CML este 20,5 lei pe kilogram, rasolul 21,5 lei, pulpa de vită 29,5 lei”.

Acesta explică că are și avantajul de a fi în același timp și producător și comerciant, deci marfa nu trece pe la intermediari până ajunge la clienți: ”La vită sunt direct producător, animalele mele merg la un abator autorizat cu mașina mea de transport, care este tot așa autorizată, de acolo vine carcasa tot cu mașina noastră. Noi tranșăm, noi facem mezelurile. Animalele le am la un kilometru de fermă, toate sunt aproape în același loc”.

Chiar dacă situația nu stă la fel și în cazul cărnii de porc, Paul Cristescu spune că alege să dea bani în plus și să cumpere numai porc românesc pentru că vrea ca în măcelăria să se regăsească numai produse românești: ”La porc însă sunt obligat să cumpăr, și eu am ales să cumpăr doar porc românesc, deci la mine la măcelărie totul este românesc, nu am absolut nimic străin pentru că și eu sunt fermier și dacă noi nu încurajăm producția noastră autohtonă, atunci cine? Deci prefer să cumpăr porc românesc chiar dacă este mai scump decât porcul de Spania, Olanda sau Ungaria, numai să avem în măcelărie produse 100% românești”.

În ceea ce privește stocurile de carne, fermierul face un apel la calm: ”Avem stocuri de carne, dar în limita a 10 zile, cum este în mod normal. Și după aceea nu este o problemă pentru că avem animale la îngrășat, deci nu trebuie să se creeze panică”.

Crescătorul Paul Cristescu îi îndeamnă pe toți fermierii români ca de acum încolo să nu mai facă aceleași greșeli și să dea animalele direct la export, cum s-a întâmplat până acum. Pentru ca acest lucru să fie însă posibil, fermierii trebuie să se încurajeze unii pe alții.

”Eu import foarte multe vaci din Irlanda, Danemarca, Anglia, Scoția și stiu că acolo sunt foarte multe magazine ale fermierilor, unde oamenii merg și cumpără totul numai de acolo. Foarte mulți fermieri români ce fac? Fată vaca crește vițelul până la 250-300 de kilograme, îl dăm la export, străinii îngrașă taurașii luați de la noi tot cu cerealele noastre, importate de la  noi, și ne livrează nouă carnea și mergem la supermarketuri și cumpărăm. Nu este normal așa ceva, și vă spun asta ca și crescător de vaci. Eu pe toți fermierii cu care colaborez îi îndemn să facă vițeii de 600-700 de kilograme și să nu-i mai dea la export pentru că îi cumpăr eu în carcasă. Deci, trebuie să încurajăm piața noastră, nu piața lor”, explică Paul Cristescu.

În ciuda tuturor problemelor care au venit odată cu această pandemie de coronavirus, administratorul fermei Angus România este de părere că nimeni

60

nu trebuie să renunțe la animale din cauza acestui virus. Ca drept exemplu, ferma sa își va mări zilele acestea efectivul de animele cu 50 de capete.

”Ferma merge în continuare, aștept acum un transport din Irlanda, măresc efectivul cu 47 de capete. Transportul era programat de dinainte să înceapă toată nebunia asta. Au fost ceva probleme, vreo trei transportatori m-au tot amânat și până la urmă au trimis banii înapoi în conturi și până la urmă am reușit să fac transportul din două bucăți, un transportator irlandez le-a dus până în Franța și de acolo animalele au fost preluate de un transportator român. Nu o să renunțăm acum din cauza virusului la animale. În fermă nu intră nimeni. Am un singur angajat care stă tot timpul acolo. În momentul ăsta am 100 de capete și cu cele care vin fac 150. Și mai am o fermă, dar în altă parte, în Caraș-Severin, de 500 de oi”, ne-a spus crescătorul Paul Cristescu.

ORDONANȚĂ MILITARĂ. Un fermier din Suceava poate merge cu cartofii în Bucureşti? Ce spun autoritățile! agrointeligenta.ro - 29 martie 2020

Noile reguli privind deplasările în afara domiciuliului au stârnit multe întrebări și în rândul fermierilor. Producătorii agricoli se întreabă dacă pe durata stării de urgență și în conformitate cu Ordonanța Militară nr.3/24.03.2020 se pot deplasa pe orice distanță atunci când transportă produsele agricole pe care le dau către comercializare directă sau indirectă.

Ziarul Libertatea a solicitat Poliţiei Române mai multe informații clare printre care și câteva puncte care îi vizează direct pe fermieri. Iată explicațiile oficiale.

Este permisă deplasarea, indiferent de distanţă? Un producător agricol din Suceava, de pildă, poate veni să vândă cartofi în Bucureşti?

Răspunsul Poliţiei Române: Legislația aflată în discuție nu impune o limită de distanță, dar logica acestor restricții este aceea de a evita cât mai mult contactul între persoane, tocmai pentru a limita răspândirea infectării cu noul tip de coronavirus. Astfel, deși nu este stabilită o limită de distanță, recomandăm producătorilor agricoli să se deplaseze pe distanțe cât mai scurte.

Pentru comercializarea, produselor agricole, fermierii trebuie să aibă în vedere că trebuie să se poată identifica prin cartea de identitate și trebuie să își poată justifica statutul de producător agricole. Acest lucru se poate face

61

având asupra dvs. fie actele societății agricole, fie atestatul de producător agricol, carnetul de comercializare.

Reamintim că Guvernul României a actualizat joi, 26 martie, modelul de Declarație pe propria răspundere. Noul format este unul cu casete, mai ușor de completat, iar pentru fermieri lasă spațiu să se indice activitățile agricole care justifică părăsirea domiciliului/gospodăriei.

Toți fermierii care se deplasează pentru efectuarea lucrărilor agricole în câmp sau în ferme trebuie să aibă asupra lor Declarația pe proprie răspundere completată în prealabil.

”De asemenea, documentul poate fi tipărit și completat olograf („de mână”) în câmpurile predefinite, necesitând totodată semnătura olografă a titularului. Totodată, reamintim faptul că declarația pe proprie răspundere poate fi redactată integral olograf, cu preluarea tuturor elementelor din modelul declarației pe proprie răspundere pus la dispoziție.

Precizăm faptul că orice alte inițiative de a dezvolta platforme electronice folosite pentru completarea declarațiilor pe proprie răspundere/adeverințe de angajator NU beneficiază de acordul autorităților guvernamentale și nu se realizează în colaborare cu acestea. În acest sens, avertizăm asupra riscului folosirii, în mod nejustificat, a unor astfel de instrumente electronice pentru prelucrarea și folosirea fără drept a datelor personale”, a transmis Grupul de Comunicare Strategică.

În privința prezentării declarației pe proprie răspundere/adeverinței eliberată de angajator personalului abilitat să verifice documentele, de pe dispozitive electronice (conform art. 4, alin 4, din Ordonanța Militară 3/2020), se precizează că aceasta se va realiza în sensul prezentării fotografiei documentului menționat, pe care trebuie să figureze semnătura olografă a titularului (declarația pe proprie răspundere) sau autentificarea angajatorului (adeverința angajator).

”Persoana va prezenta declarația pe proprie răspundere/adeverința de la angajator împreună cu actul de identitate, pe care personalul abilitat cu verificarea acestora le va putea fotografia”, a mai transmis Grupul de Comunicare Strategică.

ANALIZĂ ZF. Antreprenorii către guvern: Nu aşteptaţi să ajungem în situaţia Italiei. Suntem dispuşi să fabricăm orice produse consideră guvernul că este nevoie. „Statul ar trebui să comunice acum nevoile pe care le are şi nu are nicio scuză dacă nu face asta. Dacă Italia nu ştia ce să facă, noi ar trebui să ştim.“ Mădălina Panaete 30.03.2020,

62

Virgil Fira, director general şi acţionar al Moviplast din Craiova: Cred că statul ar trebui să comunice acum nevoile pe care le are şi nu are nicio scuză dacă nu face asta. Experienţa tristă a celorlalte state unde boala face ravagii este suficientă. Dacă Italia nu ştia ce să facă, noi ar trebui să ştim

Companiile antreprenoriale sunt dispuse să furnizeze spitalelor ce este nevoie pentru a lupta împotriva coronavirusului, dar şi să fabrice alte produse şi spun că statul ar trebui să comunice din timp dacă este nevoie de materiale, echipamente sau medicamente.

„Acest moment este unul ce marchează întreaga ţară şi noi ne dorim să susţinem valorile româneşti, iar sănătatea oamenilor este cea mai importantă dintre toate, deci, da, am fi dispuşi să ajutam statul cu orice ar fi nevoie, pornind de la produsele noastre până la fabricarea altor produse necesare“, a spus Claudia Burghelea, director de marketing în cadrul Dacia Plant din Braşov, unul dintre cei mai mari producători de suplimente alimentare. put la rândul lor să producă măşti.

Deja sunt producători care au început să realizeze şi alte produse faţă de cele din portofoliu. De exemplu, producătorul de canapele şi saltele Taparo a achiziţionat o linie de producţie a măştilor la solicitarea Ministerului Economiei, iar producătorul de lenjerie Uniconf şi cel de cămăşi Braiconf au înce SINDALIMENTA:"Susţinerea industriei alimentare autohtone trebuie să fie trecută pe lista de priorităţi a Guvernului"C.B. Miscellanea / 30 martieSusţinerea industriei alimentare autohtone trebuie să fie trecută pe lista de priorităţi a Guvernului, pentru că ea trebuie să lucreze la capacitate maximă în această perioadă, potrivit reprezentanţilor Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA) - Sindalimenta.

Aceştia solicită autorităţilor să ia măsuri rapide pentru sancţionarea fermă a speculanţilor, pentru protejarea producătorilor autohtoni, a angajaţilor din industria alimentară şi a populaţiei.

63

"Avem produse de strictă necesitate ale căror preţuri au crescut nejustificat. Preţul materiei prime, cu excepţia cărnii de porc încă nu a crescut, producătorii produc alimente la acelaşi preţ, iar preţurile la poarta fabricii sunt la fel ca acum o lună de zile. Dacă aceste creşteri apar în anumite magazine, acestea sunt cauzate, pe de o parte, de comerciant, iar pe de altă parte de aceşti interlopi care profită de situaţie şi împotriva cărora statul român nu a luat nicio măsură şi nici nu arată că ar fi interesat să ia", se menţionează într-un comunicat al Sindalimenta.

Conform sursei citate, sindicatele din industria alimentară a solicitat deja Guvernului adoptarea, în regim de urgenţă, a câtorva măsuri, printre care: eliminarea taxelor şi impozitelor pentru societăţile din industria alimentară pe o perioadă de 6 luni; scutirea de la plata taxelor pe salariu pentru o perioadă de 6 luni în cazul angajaţilor din industria alimentară; stoparea exporturilor de materie primă pentru industria alimentară şi încurajarea importurilor pentru acest sector; sprijinirea sectorului de procesare a cărnii prin acordarea de subvenţii pentru procesare.

Reprezentanţii federaţiei mai subliniază că agricultura românească are nevoie de sprijinul statului în această perioadă în care ar trebui să fie în plină desfăşurare campania de însămânţări şi atrag atenţia că blocarea activităţilor agricole va costa România foarte scump.

"Există pericolul ca, pe fondul crizei medicale, la nivel mondial să se înregistreze o scădere a producţiilor agricole, iar acest lucru va avea ca efect scumpirea tuturor produselor agricole, deci şi a importurilor. Tocmai de aceea, fermierii trebuie sprijiniţi în această perioadă. După mai bine de o săptămână de când Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA) - Sindalimenta cere Guvernului plafonarea preţurilor la energia electrică, termică, carburanţi şi apă, în sfârşit acesta a reuşit să înţeleagă necesitatea acestei măsuri, iar duminică seara, prin Ordonanţa militară 4, a pus-o în practică. Poate, într-un final, va pricepe şi ministrul Agriculturii că se impune şi plafonarea preţurilor la produsele alimentare", se mai precizează în comunicat.

De asemenea, Sindalimenta mai solicită Guvernului adoptarea, în regim de urgenţă, a unui plan de măsuri care să asigure creşterea performanţelor sectorului zootehnic de creştere a porcilor, asta şi în contextul în care România a pierdut, începând cu data de 23 martie, statutul de ţară liberă de pestă porcină clasică.

Totodată, reprezentanţii industriei alimentare susţin că Executivul trebuie să adopte rapid un plan de măsuri pentru sprijinirea legumicultorilor care în

64

perioada imediat următoare vor începe să apară în pieţe cu produse româneşti.

"Salvaţi agricultura şi industria alimentară din România. Avem potenţial şi trebuie să dovediţi că luarea măsurilor menite să dezvolte aceste sectoare de activitate reprezintă pentru dumneavoastră o prioritate. Nu neglijaţi activitate sectoarelor fără de care nu putem funcţiona - sectorul de distribuţie!", cer membrii Sindalimenta.

Gabriel Roceanu, Crama Oprișor: Să avem încredere în sinceritatea interioară a fiecăruia, ca oameni raționali! martie 30, 2020 Cezar Ioan

Plănuisem mai demult o “discuție despre 2020” cu Gabriel Roceanu, directorul general al Cramei Oprișor, despre segmentarea pieței pe paliere de preț. Între timp, realitatea din jurul nostru – nu doar cea de pe piața vinului – s-a schimbat din cauza pandemiei cu o repeziciune incredibilă, obligându-ne să mutăm focusul asupra “vinului în vreme de coronavirus”. În continuare, o discuție pe care aș încadra-o la categoria “CoviN-20” – din optimism personal că vinul va fi cu noi toți și anul acesta. 

Blocajul are o dată certă de început, dar nu și de sfârșit. Suntem sceptici că vinul va avea o cotă importantă de vânzări

– Gabi Roceanu, spune-mi te rog o privire despre vin în vremea Coronavirusului: despre cel internațional, despre cel românesc, despre cel al Cramei Oprișor. Care e situația acum? Cum a fost afectat vinul, cât de tare?În primul rând, interpretarea unei “radiografii” instant a situației actuale poate duce la un singur rezultat – incertitudine. Blocajul economic are o dată certă de început, însă nimeni, absolut nimeni, nu poate spune data calendaristică la care acest blocaj economic va înceta. Vinul este cumpărat de oamenii care au dorința delectării în anumite momente plăcute. Iar acest termen – “plăcut” – nu poate fi acum tradus coerent. Unde și când avem momente plăcute? Acasă? Poate da. Însă atmosfera de stress cu accente de isterie provocată de regulile stării de urgență, împreună cu mesaje cu tente apocaliptice, alimentează disconfortul izolării casnice. Noi suntem sceptici în privința unei cote semnificative de vânzare de vinuri în această perioadă.

65

Vinul are o vechime nedeslușită în istoria omenirii. După criză, își va reveni

– Se mai păstrează – mai contează – segmentarea vinurilor pe paliere de preț ca înainte, în noile realități? În ce fel se mai uită consumatorii la preț atunci când prioritățile și oportunitățile de consum s-au schimbat, prin închiderea restaurantelor? Se pot contura sau anticipa anumite tendințe?Este prea devreme să întreprindem analize cu atât de multă profunzime acum. Segmentarea are relevanță în conjucturi normale ale vieții zilnice. Astăzi, toate tiparele, toate regulile de definire a profilului consumatorilor nu mai au relevanță. Pot fi consumatori de vinuri premium care acum caută soluții drastice de economisire și, astfel, pot cumpăra și vinuri din zona “entry”. La fel de bine pot exista și clienți consumatori de vinuri fresh, clasice, entry, care acum caută să beneficieze de calitate, concomitent cu reducerea cantității de vin consumat lunar. Nu se pot contura, acum, tendințe sau previziuni, de nici un fel. Sunt voci în media online care prezic schimbarea TOTALĂ a vieții pe Pământ, însă nici acestea nu argumentează cum ar fi acest nou mod de viață. Noi, Crama Oprișor, avem încredere în setul esențial al valorilor umănității. Iar vinul nu este un produs nou apărut din sursele tehnologiei moderne și nici din invenții de marketing modern. Vinul are o vechime nedeslușită în istorie, a petrecut împreună cu omul mii de ani de evenimente, bucurii, crize, dezastre. Așa că după criză și piața vinului își va reveni, indiscutabil.

Livrările door-to-door, o oportunitate pentru orice nivel de preț

– Este vânzarea online, prin curier, o oportunitate de vânzare a vinului acum? Pentru care paliere de preț și ce profil de consumator?Da, cu siguranță. Orice vin poate fi comandat prin canale online și livrat door-to-door, orice tip de vin, la orice preț – singura regulă, de aur, este dictată de cerința clientului. Profilul consumatorului care comandă pentru acasă este clar unul al iubitorilor de vin. Avem speranța că există, încă, apetit gastronomic bine dezvoltat pentru mulți oameni care stau acasă zilele acestea.

– Ce se întâmplă acum cu oamenii voștri de vânzări HoReCa? Restaurantele încearcă să transforme ospătarii în livratori – la voi există posibilitatea asta, are vreun sens economic sau de fidelizare a clienților? Mai este posibilă această activitate? Da, colegii Regional Sales Manager (RSM) își reconfigurează agenda zilnică de activitate având în vedere Legile și regulile în vigoare și acționează cu procedurile la îndemână azi pentru satisfacerea clienților. Lucrează atât la distanță, prin parteneri, cât și prin deplasări fizice în persoană, în limitele regulilor în vigoare. Monitorizează stocurile, mențin

66

comunicarea cu clienții, identifică noi canale de livrare door-to-door, oferă feedback, dezvoltă acțiuni de informare, oferă consultanță telefonică și online către clienții din baza de date. Încurajează consumul responsabil de vin la domiciliu. Sugerează asocierile recomandate cu vin lângă gastronomia preparată acasă de către fiecare persoană care are pasiuni în acest domeniu

– Unde pot comanda clienții privați vinurile voastre?Clienții pot căuta vinurile Cramei Oprișor pe internet (magazine online existente și active), iar în cazul în care nu reușesc să găsească vinul dorit, atunci avem disponibilitatea de a fi contactați direct prin website-ul nostru, crama-oprisor.ro, sau pe contul nostru facebook.com/cramaoprisor, și vom gasi imediat soluția de livrare către client. Suntem pe recepție non-stop. Prețurile la magazinele online sunt afișate pe fiecare platformă. 

Ne dorim să nu lipsească nimănui vinul, în special în perioada următoare, când calendarul este plin de momente legate de vin și încărcate cu legături istorice și spirituale ale vinului cu viața umanității.

Gradul de apropiere a clienților față de gastronomie influențează percepția despre vin și prețul acestuia

– Dacă tot vorbim de paliere de preț, care sunt cele mai frecvente categorisiri în percepția publicului consumator: sunt vinurile ieftine văzute ca proaste? Sunt vinurile scumpe văzute ca bune? Ce crede consumatorul despre o cramă care oferă și vinuri de 15 lei și de 300 – are încredere că ambele capete ale scalei oferă calitate sau nu?Această întrebare ar fi perfect așezată într-un chestionar destinat publicului larg. Noi, ca producători, ne putem exprima o opinie rezultată din setul de feedback-uri pe care le-am cules din piață în ultimii 20 de ani. Sunt păreri extrem de eterogene în percepția consumatorilor despre legăturile dintre vin și prețul acestuia. Nivelul de apropiere al clienților de mediul gastronomic generează interesul sau dezinteresul pentru a disemina valorile pe care un vin ieftin le poartă, la fel de mult cum un vin scump are ce demonstra în justificarea prețului.

67

Noi, prin vinurile Cramei Oprișor, vrem să eliminăm temerea că vinul ieftin are calități scăzute

– Când se va termina criza, voi organiza un “masterclass fără ifose” – cu vinuri din gamele entry level îmbuteliate, pentru că eu cred că poți să-ți dai seama de valoarea unei crame la fel de bine văzând cele mai scumpe ca și cele mai ieftine vinuri. Crama Oprișor are curaj să participe? Dacă da, cu câte vinuri?Felicitări pentru inițiativă! Cu siguranță, Crama Oprișor e dornică să contribuie la eliminarea temerilor publicului consumator care raportează prețul scăzut al unui vin la înțelesul unei calității scăzute a acelui vin. Opinia aceasta este, de multe ori, dăunătoare interesului de a încerca vinurile ieftine. Noi îi îndemnăm de multe ori pe cei care în mod frecvent cumpără vinuri scumpe să încerce câteodată și vinurile din palierul 15-25 lei, în ceea ce ne privește (Oprișor) avem convingerea că nu vor regreta încercarea. La o astfel de acțiune – un “masterclass făra ifose” – avem măcar 6 vinuri pe care chiar le dorim gustate de public.

– Un sfat pentru consumatorii de vin în perioada asta tulbure?Să avem încredere în sinceritatea interioară a fiecăruia dintre noi ca ființe umane raționale, educate, inteligente și cu putere de discernământ.

VIDEO Raluca Baran, fondator Anagram, la Profit TV: Business cu bere artizanală românească pe o piață care crește ANTREPRENOR DE ROMANIA Profit.ro scris 22 feb 2020

Raluca Baran, fondator Anagram, la Profit TV: Business cu bere artizanală românească pe o piață care crește.

"Antreprenor de România" este un proiect media și de educație antreprenorială care identifică soluțiile pentru dezvoltarea ecosistemului antreprenorial românesc. Prin conceptul emisiunii "Antreprenor de România", publicul descoperă cum să gândească și să acționeze ca un antreprenor, direct de la fondatorii companiilor românești. Claudiu Vrînceanu descrie, pe baza studiilor de caz, procesele, strategia și

68

tacticile din culisele afacerilor lansate de fondatorii români, invitații emisiunii "Antreprenor de România".

https://www.profit.ro/antreprenor-de-romania/video-raluca-baran-fondator-anagram-la-profit-tv-business-cu-bere-artizanala-romaneasca-pe-o-piata-care-creste-19213428

Five Continents-Botoșani, în prima linie a producției, în prima linie a acțiunilor anti Covid-19  Ilie Stoian  30 martie 2020

Perioada dificilă pe care o traversăm forțează companiile să acționeze rapid, adaptându-se cerințelor de producție și de piață dar, în primul rând, de protejare a salariaților și, prin aceasta, a procesului de producție.

Un bun exemplu în reprezintă firma de lactate Five Continents din Botoșani, aceea despre care putem spune argumentat că se află, atât în prima linie a producției, cât și în prima linie a acțiunilor de prevenire a eventualelor disfuncționalități cauzate de Covid-19.

Pentru a avea o imagine cât mai corectă asupra activității de la Five Continents-Botoșani, ne-am adresat domnului George Grecu, acela care ne-a declarat că, până acum, activitatea se desfășoară normal, livrările și vânzările de lactate produse situându-se la nivelul de business prevăzut.

Mai important, însă, este faptul că la Five Continents-Botoșani s-au luat cele mai drastice măsuri de prevenție a efectelor SARS CoV-2 sau al Covid-19.

69

Astfel, la intrarea in fabrica, absolut toți salariații sunt verificați de personal de specialitate, pătrund în spațiile interioare doar după o dezinfectare a îmbrăcăminții.

Tot în scop de prevenție, compania a amenajat o cameră specială de neutralizare a agenților patogeni de pe hainele și echipamentele salariaților, cu raze ultraviolete, după ce aceștia se dezbracă în prealabil.

Altături de alte măsuri, tot sistemul conceput și pus în aplicare a determinat ca, până acum, compania să nu întâmpine nicio problemă, cunoscându-se uriașul pericol pe care l-ar avea prezența în interiorul fabricii a cel puțin unui salariat bolnav de Covid-19.

Ca urmare, conducerea companiei asigură toți beneficiarii și consumatorii de deplina siguranță alimentară a produselor finale și, desigur, a calității desăvârșite a acestora.

Diana SRL a donat Spitalului din Râmnicu Vâlcea 2000 de teste COVID-19  meatmilk  30 martie 2020

Compania Diana, din Râmnicu Vâlcea, prin vocea doamnei Adina Crăciunescu-Director de Marketing, transmite că “Împreună acționăm responsabil! Avem o responsabilitate față de oamenii care ne oferă atât de mult zi de zi, astfel că simțim nevoia să dăm înapoi comunității.  Ca urmare a acestei atitudini, Diana a donat către Spitalul Județean de Urgență Râmnicu Vâlcea 2000 de teste COVID-19 și 200 de halate.

De asemenea, anunţă că este alaturi de autoritatile locale, sustinând cu produse pentru peste 2500 pachete pentru persoanele aflate in izolare. Încercăm să nu ne oprim aici si să fim în continuare alături!

70

Într-o situatie de criza si de consum, compania Diana depune toate eforturile necesare pentru a-şi face treaba cat mai bine si a asigura continuitatea productiei si preparatelor din carne DIANA. Într-o situatie de criza e clar că reteaua de magazine DIANA TREBUIE sa ramana deschisa.

Măsuri de protecţie în sectorul de producţie

Fiind o companie cu peste 1300 de angajati, masurile si preventie au fost diverse, in functie de specificul activitatii. În unitatea de productie monitorizam constant starea sanatatii tuturor angajatilor nostri, carora li se verifica temperatura la accesul in fabrica/abator/sectii/depozite; monitorizam constatn personalul care a calatori in zone de risc si le imopunem auto-izolarea daca este nevoie.

Am limitat contactul angajatilor cu persoane din exteriorul companien, restrictionand accesul in unitate; am reorganizat turele astfel incat sa minimizam interactiunea si contactul intre angajati;am inmultit procedurile de igienizare si dezinfectie atat a spatiilor de productie, cat si a colegilor nostri.

În rețeaua de Magazine DIANA a fost implementat un set de reguli de siguranta pentru clientii  nostri, reguli deja binecunoscute: diminuarea programului de munca, limitarea unui nr de clienti in magazin, de pastrare a distantei, de incurajare a folosirii platii cu cardul, de cumparaturi cumpatate, de igienizare a mainilor, de igienizare a tuturor suprafetelor cu care intra oamenii in contct dar si o serie de dotari suplimentare pentru sporirea sigurantei pentru colegii nostri: panouri de protectie in zona caselor de marcat, manusi, masti, viziere, toate avand ca scop preventia si siguranta!”, a afirmat doamna Adina Crăciunescu, citată de Forbes.

Conferinţa Meat.Milk 2020 se amână pentru 24 şi 25 septembrie! meatmilk  30 martie 2020

Dragi prieteni, în condiţiile evoluţiei epidemiei de Covid-19 în România, agenţia infoGROUP, în calitate de organizatoare a Expo-Conferinţei Internaţionale Meat.Milk

71

2020, anunţă amânarea acesteia, evenimentul urmând să aibă loc în zilele de 24 şi 25 septembrie a.c. la Hotel Alpin din Poiana Braşov.Titlul conferinţei, „Realităţi şi perspective ale sectoarelor de carne şi lapte din România” rămâne neschimbat, însă, tematica va fi adaptată în funcţie de evoluţia afacerilor din agroindustrie, atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional.

Ne bucurăm să vă informăm că toate instituţiile statului, care au anunţat deja că îşi vor trimite reprezentanţi la evenimetul programat iniţial la începutul lunii mai, adică: MADR, ANSVSA, ANPC, APIA, Minsterul de Interne, şi-au păstrat interesul şi susţinerea şi pentru noile date de desfăşurare.

Totodată, suntem bucuroşi să vă anunţăm de întregul sprijin al asociaţiilor profesionale din domeniu şi al tuturor speaker-ilor care şi-au reconfirmat prezenta la eveniment: Romalimenta, ARC, APRIL, FCBR, APCPR, ACEBOP, APAR.

Referitor la cele de mai sus, din dialogurile avute cu oficiali ai autorităţilor sau cu preşedinţi ai asociaţiilor profesionale, cu toţii şi-au exprimat dorinţa de a ne reîntâlni NEAPĂRAT la viitoarea ediţie a Expo-Conferinţei Internaţionale Meat.Milk, pentru ca, în cel mai important punct de interes și moment de reîntâlnire al sectoarelor de carne şi lapte ale României, toţi actorii implicaţi să găsească soluţiile pentru a lua totul de la capăt, pentru a reconstrui totul pe baze noi, temeinice, viabile, sustenabile, pentru acum şi pentru generaţiile viitoare.

În același timp, ne folosim de acest prilej pentru a-i anunţa pe toţi colaboratorii, partenerii de afaceri, clienţii şi cititorii publicaţiilor editate în acest moment de infoGROUP, adică, Meat.Milk, infoFERMA Magazin, infoCONSTRUCT Magazin și infoALIMENT Magazin, că acestea îşi continuă activitatea în ritm normal, atât în variantele online, cât şi pe print.

Cât priveşte emisiunea TV Meat.Milk, ea poate fi urmărită pe postul Agro TV la fel ca şi până acum, în fiecare seară de vineri şi sâmbătă, între orele 19 şi 20, şi duminica, între orele 21 şi 22.

În privinţa ediţiilor print, acestea vor fi publicate la termenele prevăzute şi vor fi distribuite către clienţi şi cititori în condiţii absolut normale.

Dragi prieteni,

Cu toţii traversăm un moment dificil. Agenţia şi echipa infoGROUP îşi reafirmă prietenia faţă de întreaga agroindustrie românească, îşi reafirmă disponibilitatea de a sprijini cu toate forţele pe care le are la dispoziţie: informaţii la zi, oferte de promovare, intermedierea dialogului etc., toţi

72

fermierii, procesatorii şi specialiştii din domeniile adiacente, dar şi instituţiile statului, prin transmiterea exclusiv de informaţii oficiale, dovedindu-ne prin aceasta statutul de lideri ai presei de specialitate din România.

Dar, pentru a construi viitorul comun, vă întindem din nou mâna, pentru a rămâne pe mai departe uniţi.

SĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA ÎMPREUNĂ!

VENIŢI LA MEAT.MILK 2020, PE 24 ŞI 25 SEPTEMBRIE, LA HOTEL ALPIN DIN POIANA BRAŞOV!

... citeste si partea a doua .....

73