Asocierea consonanta Asocierea se dezvolta in general la elevii cu o bogata imaginatie, insotita in special de unvolum mare de cunostinte. Cu cat un elev are o memorie mai bogata cu atat are posibilitateade a realiza asociatii de idei. Factorul selectiv esential care provoaca asocierea esteconsonanta, definita ca efect si cauza de asemanare efect al asemanarii obiective exterioare,fizice si cauza a asemanarii subiective interioare, psihologice. In conformitate cu conceptiaconsonantista, in procesele de creatie fenomenul primordial este evocarea, iar cauza acesteiaeste similitudinea a carei intensitate este determinata de rezonanta (consonanta). Analogia si extrapolarea Analogia constituie o asociere partial consonanta, insa ca metoda de creativitate reprezinta otehnicaspeciala, deconsonanta cautata, untransfer deinsusiri, de launlucrulaaltul.Analogia conduce sub aspect practic la tehnica extrapolarii. Consonantavaficuatatmai puternica, cucat graduldecomplementaritateaelementelorcomponente va fi mai ridicat. Consonanta este, in acelasi timp, cauza element catalizator acautarilor si efect realizarea unei noi asamblari superioare, cu un inalt grad decomplementaritateaelementelorcomponente, cufunctii deansambluinalt consonantecuobiectul propus. Inversia Inversia reprezinta o tehnica de creatie care consta in abordarea inversa a unei probleme sau solutii eliminand in acest fel inertia psihologica, precum si parerile si conceptiile despre situatia in cauza. ehnica inversiei presupune folosirea intrebarilor!" Care sunt elementele contrare#" $e ce nu s"ar inlocui pozitivul cu negativul#" $e ce de %os in sus si nu de sus in %os" $e ce orizontal si nu vertical#" $e ce nu abordam problema de la final in loc sa o abordam de la inceput#" $e ce de la general la particular si nu invers# &mpatia &mpatia este un fenomen psihic complex, specific relatiilor interumane, dificil de abordat incomunicarea interpersonala, in relatia unui individ cu cei din %urul sau, dar si in constructiaunei proprii strategii de actiune in societate. &mpatia presupune o transpunere psihologica aeului unui individ in pshihologia interlocutorului sau. 'ullmer a elaborat un program de antrenament individual numit (Arta empatiei), structurat pesase etape si desfasurat in baza unui antrenament!*.+erceperea interpersonala,.-urse de eroare in cadrul perceptiei interpersonale../ecunoasterea emotiilor0./ecunoasterea sensurilor ascunse1.Cadrul perceptual pentru intelegerea altora2.&tapa cu caracter recapitulativ In inventica, prin analogie, tehnica empatiei consta in substituirea inventatorului cu obiectulcreatiei si analizarea temei si posibilitatilor de rezolvare din acest nou punct de vedere. In activitatea didactica, pentru profesor empatia presupune o transpunere in psihologiaelevului pentru a"l intelege mai bine. Asaltul de idei (brain storming)3rice problem4 complex4 de cercetare, orice tem4 de studiu ce prezint4 dificult45i derezolvare, poate fi abordat4 prin metoda asaltului de idei. Asaltul de idei este modalitatea de aelabora(crea) 6ngrup, 6nmodspontan7i 6nfluxcontinuu, anumiteidei, modele, solu5iiteoretice sau practice etc., cerute de rezolvarea unei teme sau probleme teoretice oripractice. 'rainstorming"ul este o metod4 de c4utare individual4 7i de elaborare (creativitate)6n grup. Aceastametodade stimulare a creativitatiiafost elaborata in *809de catre Alex 3sborn.:etoda are la origine o metoda similara folosita in India cu peste 0;; de ani in urma denumita)+rai 'arshana) ()+rai) < in afara de voi insiva, iar )'arshana) < problema) metoda care nuadmitea nici o critica la solutiiloe elaborate de catre un grup. Folosirea acesteia comport4 mai multe etape 7i anume!anun5area temei 7i a obiectivelor ei=emiterea de c4tre participan5i a numeroase idei, solu5ii etc., f4r4 nici orestric5ie.6nchiderea 7edin5ei dup4 ce s"a acumulat un num4r relativ suficient dedate=evaluarea ideilor 7i a solu5iilor propuse 7i stabilirea concluziilor cu privire laacestea=>edin5a de brainstorming este condus4 de c4tre profesor. +entru reu7ita 7edin5ei estebine ca la aceasta s4 particip4 elevi bine preg4ti5i 6n ceea ce prive7te tema abordat4. -e emitidei, solu5ii, ipoteze etc. f4r4restric5ii. -e pot continua ideile antevorbitorilor. &ste interzis4aprecierea critic4 imediat4. Aprecierea se face dup4 ce s"a terminat 7edin5a, de aceea metodaeste denumit4 7i ?evaluarea am@nat4?. Aceast4 strategie 6nl4tur4 inhibi5ia elevilor 7idinamizeaz4elaborareadeidei, date, solu5ii, algoritmi, 6nnum4rc@t maimare. C@ndestenecesar profesorul intervine 7i dinamizeaz4 elaborarea de noi date= dup4 7edin54 profesorulierarhizeaz4 ideile, solu5iile preconizate, clasific@ndu"le 6n! str4lucite " cele care servescrezolv4rii temei discutate= valoroase, cele care mai necesit4 prelucrare, utilizabilepentrurezolvareaaltor temeavute6neviden547ineutilizabile. Antimpul 7edin5ei 7i al evalu4riidatelor se folosesc opera5iile logice ale g@ndirii, ra5ionamentul inductiv, deductiv 7i analogic,dezbaterea, masa rotund4 etc. -e observ4 c4 6n aceast4 metod4, 6n faza ini5ial4 de rezolvare aproblemelor, se separ4 6n mod con7tient g@ndirea creativ4 de g@ndirea critic4= 6n felul acestase elimin4 frica de gre7eal4 7i de critic4 6n elaborarea ideilor, iar cursul liber al ideilor poate dana7tere la asocia5ii care s4 duc4 la intuirea unor solu5ii inspirate pentru rezolvarea problemei.$in aceste motive, indica5ia care se d4 participan5ilor este de a enun5a spontan c@t maimulte idei 7i p4reri, f4r4 a 6ncerca s4 le evalueze, r4m@n@nd ca ulterior toate ideile care au fostenun5ate (7i notate) s4 fie examinate critic , selec5ionate etc.Asaltul de idei este completat de variate ca! idea engineering i sinectica.IB.,.C. Ingineria ideilor (Idea engineering) se deosebe7te de asaltul de idei prin aceeac4 profesorii diri%eaz4 dezbaterile spre anumite obiective 7i probleme precise. Are avanta%ul c4activitatea elevilor este concentrat4 spre ceva precis, fapt care scurteaz4 eforturile intelectuale7i timpul de elaborare a ideilor 7i solu5iilor. Sinectica numita si metoda asocierii libere de idei sau metoda analogiilor este o metoda decreativitate ingrupcare a fost elaborata de catre profesorul Dilliams I. Eordonde laFniversitatea GarHard -FA in anul *82*. Sinectica 67i trage denumirea de la cuv@ntul grecesc ?-InectiJos?, care are semnifica5iile deunire, combinare, analogie f4r4 leg4tur4 evident4 6ntre componente.-inectica urm4re7te s4 6mbine 6n actul crea5iei situa5ii aparent eterogene 7i din diferite domeniia7a cum ar fi! trecerea de la concret la abstract 7i invers= trecerea de la sistemele biologice lacele tehnice= imaginarea unor solu5ii ce dep47esc limitele controlului ra5ional imediat etc. :etoda presupune parcurgerea urmatoarelor etape de baza!*.&nuntarea problemei in forma data=,.Analiza problemei=..-ugestii imediate sau )pur%are)=0.&nuntarea problemei asa cum asa a fost ea inteleasa=1.Cresterea )distantei metaforice) utilizand analogia directa, analogia personalasau conflictul condensat=2.&ventuala repetare a etapei 1 in alt context=C.Adaptarea fortata a fanteziei=9.Eenerarea unor solutii posibile In prima etapa, participantilor li se explica tema printr"o enuntare generala aproblemei, dupa care urmeaza o analiza a acesteia, pornind de la general la particular.+e timpul analizei persoana carea prezentat problema o va descrie si va raspunde la toateintrebarile care vor aparea in cursul detalierii. In timpul analizei pot aparea solutii imediate laproblema prezentata. In acest sens noile idei pot fi definite ca idei de principiu, ideifundamentale sau idei pilot.Aceasta etapa este tocmai cea de )purjare deoarece este destinata eliberarii mintiiparticipantilor de orice idei preconcepute care ar putea influenta in mod negativ gasirea desolutii originale"viabile. $upa aceasta etapa, problema poate fi redefinita dupa cum a fost ea inteleasa, conducatorulgrupului preluandsarcinadeao dirijacatreoexcursiecreativa undevapredominaanalogia, inversia, empatia, fantezia, metafora, precum si alte tehnici intuitive de creatie. +unandaccent petehnicaanalogiilordirecte, personalesauaconflictului condensat sevaproduce distantare de problema de fata, )fortand) in acest fel adaptarea fanteziei. -inectic4 folose7te dou4 idei de baz4!s4 faci ca un lucru ciudat s4"5i devin4 familiar=s4 faci ca obi7nuitul s4 devin4 ciudat=+rima opera5ie implic4 6n5elegerea problemei 6n esen54 ei, aceasta este faz4analitic4. Cea de a doua reprezint4 o orientare complet nou4, o privire total diferit4 asupraproblemei de rezolvat, 6nc@t s4 se ob5in4 o nou4 imagine din problema veche. An acest felapar idei noi, solu5ii mai elegante de rezolvare a problemelor, caracterizate printr"un 6nalt gradde utilitate 7i simplitate. Atat pentru a face straniul familiar, cat si familiarul straniu, este necesarautilizarea sistematica a analogiei. -e utilizeaza patru tipuri de analogii! personala, simbolica,directa, fantastica. Conformtehnicii analogiei personale, membrilorgrupului (inconditii practicelegate de viata) li se sugereaza sa incerce sa se simta ca parte a problemei considerate sau ca aobiectului implicat in problema= sa se substituie cu obiectul sau cu o componenta a problemei. Analogia simbolica utilizeaza imagini poetice si simbolice, inlocuiesteobiectulprintr"o imagine, comprima elementele problemei intr"un cuvant sau o fraza. Incazul analogiei directe estevorbadeinlocuireaobiectului problemacuunobiect analog. &ste vorba de cautare de procese comparabile intr"un domeniu. In analogia fantastica, magicul se substituie realului, se insista asupra indepliniriidorintelor, ignorandu"se legile naturii. Incadrul secventelordeinstruireaaelevilorbazatepesinectica, profesorul vaincura%aatitudineacreativaaacestora, inlaturandideilepreconcepute, carepot influientaprocesul de creatie. &tape!" enuntarea problemei de catre profesor K elev=" familiarizarea elevilor cu elementele cunoscute ale problemei=" detasarea temporara a elevilor de elementele problemei=" cautareadeliberataairelevantei aparente, fapt carepoategeneraconexiunisurprinzatoare, neobisnuite=" potrivirea fortata a materialului irelevant descoperit cu problema discutata=" inventarierea cailor posibile de relationare dintre ideile aparent irelevante sielementele date ale problemei, prin introducerea de idei noi. LLLLLLx-inectica este prin excelen54 o metod4 de grup, care admite asocia5ii de idei,continuarea ideilor altora, aprecierea critic4 a ideilor 7i solu5iilor elaborate 6n timpul 7edin5ei,fapt pentru care mai este denumit4 7i ?evaluarea critic4 imediat4?. -pre deosebire de asaltul deidei, care se limiteaz4 la folosirea imagina5iei 7i g@ndirii creatoare doar 6n 7edin54, sinecticarealizeaz4 7i alte etape, cum ar fi! elaborarea modelului, experimentarea 7i confruntarea cupractica, cu realitatea domeniului respectiv. Metoda Pilips !"! :etoda +hilips a fost eleborata de catre M. $onald +hilips de la Fniversitatea din :ichigan. Incadrul acestei metode, numarul de participanti este de sase, iar durata discutiilor este limitataladoar saseminute. :etoda+hilips2"2esteasemanatoarecubrainstorming"ul, respectivtehnica 2"."1, insa se deosebeste de acesta prin faptul ca discutia este limitata la 2 minute. 3biectivele principale ale metodei sunt!" abordarea mai multor aspecte ale unei probleme, intre"un timp limitat=" facilitarea comunicarii si exprimarii in grupe mari=" posibilitateacolectarii deciziilor,carereprezintadiversetendinteconturate,intr"un ansamblu, intr"un interval foarte scurt=" favorizareaconfruntarii perceptiilorsi creativitatii individualecumuncaingrup. :etoda +hilips 2"2 este menita sa consulte pe o problema data grupe eterogene mari (.;"0;persoane) careseimpart ingrupemici desasepersoanelaintamplare, structural saupeprofile. Fiecare subgrupa de sase persoane isi alege un lider. #esfasurarea metodei!*.-e constituie grupurile de 2 membri dintre care unul este liderul, iar altul va avea rolulde secretar. Niderul va diri%a dezbaterea si va prezenta concluziile, in timp ce secretarulva consemna ideile emise de catre membrii grupului.,.-e prezinta tema ce urmeaza a fi dezbatuta de catre fiecare grup de creatie, motivandimportanta acesteia...imp de sase minute au loc discutiile. Acestea pot fi libere, in care fiecare participantpropune o solutie, iar la sfarsitul sedintei sunt notate cele mai importante, sauprogresive, candfiecaremembrual grupului propuneosolutie,, esteanalizatasinotata, dupa care iau cuvantul ceilalti membri.0.Fiecare conducator de grup prezinta solutiile la care s"a a%uns, dupa care le inainteazacadrului didactic.1.+rofesorul va prezentasolutiilegrupurilor, iar in baza unordiscutiicolective sevaselecta solutia finala.2.Incheierea discutiei se va face cu prezentarea de catre profesor a concluziiloractivitatii de cretie. Metoda $risco :etoda are ca scop gasirea unor noi cai de solutionare simpla si eficienta in vederea rezolvariiunor probleme complexe si dificile. :embrii grupului de creatie vor aborda problema supusaanalizei dinmai multeperspective, %ucandfiecareperand, rolul conservatoristului, rolulexuberantului, rolul pesimistului si rolul optimistului. :etoda are la baza brainstormingulregizat solicitandgrupului decreatiecapacitati empatice, spirit critic, darsi capacitati destimulare a gandirii, a imaginatiei si a creativitatii. Incazul unei sedintedecreatie, esterecomandat caordineadeluareacuvantului safieinceputa cu traditionalistul urmat de exuberant, pesimist si apoi de catre optimist, urmand casedinta sa se desfasoare dupa o ordine generata de evolutia discutiei si a cautarilor. +entru orele de instruire ale elevilor, metoda Frisco presupune parcurgereaurmatoarelor etape!*.%tapa punerii problemei& +rofesorul seizeaza o situatie problema si o propune spreanaliza clasei.,.%tapaorganizarii colectivului& -estabilestecine%oacaroluriledeconservator, deexuberant, de pesimist si de optimist. /olurile pot fi abordate individual, sau in echipa(mai multi participanti pot %uca acelasi rol in acelasi timp)...%tapa dezbaterii colective.Fiecare membru interpreteaza rolul ales si sustine punctulde vedere in acord cu acesta.a. 'onservatorul sautraditionalistul arerolul dearbitruimpartial, apreciindmeritele solutiilor vechi, pronuntandu"se pentru mentinerea lor, dar nu excludeinsa posibilitatea unor eventuale imbunatatiri.b.%xuberantul priveste catre viitor si emite idei aparent imposibil de aplicat inpractica, asigurand astfel un cadru imaginativ"creativ, inovator si stimulandu"isi pe ceilalti participanti sa priveasca astfel lucrurile. -e bazeaza pe unfenomen de contagiune.c. Pesimistul este cel care nu are o parere buna despre ce se discuta, cenzurandideile si solutiile initiale propuse. &l releva aspectele nefaste ale oricarorimbunatatiri.d.(ptimistul lumineaza umbra lasata de pesimist, imbarbatand participantii sapriveasca lucrurile dintr"o perspectiva reala, corecta si realizabila. &l gasestefundamentari realiste posibilitatilor de realizare a solutiilor propuse deexuberant, stimuland participantii sa gandeasca pozitiv.0.%tapasistematizariiideiloremisesiaconcluzionariiasuprasolutiilorgasite& Inaceasta etapa, ideile emise vor fi sistematizate, iar cele considerate optime vor constituisolutii la problema data Conducatorul vacoordonagrupul decreatie, cautandsaasigureoparticipareactivasiechilibrata pentru toti membrii, dar si o pastrare riguroasa a rolului aumat de catre aceasta. I)&*&+& #iscu,iile -i dezbaterile Discuia reprezint4 una dintre cele mai active modalit45i de atragere direct4 a elevilorla examinarea 7i clarificarea 6n comun a unor no5iuni 7i idei, teorii 7i concep5ii, la analiza unuicaz, a unei solu5ii, la solu5ionarea unei probleme complexe, care comport4 mai multealternative, la cercetarea unor noi aspecte teoretice 7i practice etc.Dezbaterea are 6n5elesul unei discu5ii mailargi7i maiam4nun5ite a unorprobleme,adeseori, controversate 7i r4mase deschise, urm4rindu"se influen5area convingerilor,atitudinilor 7i conduitei elevilor.$iscu5ia, ca 7i dezbaterea, are semnifica5ia unui schimb reciproc, organizat 7i fructuosde informa5ii 7i idei, de p4reri critice etc., axate 6n %urul unui subiect sau chestiuni luate 6nstudiu, prin efort colectiv. Ambele imprim4 un impuls remarcabil dezvolt4rii capacit45ii deexprimare, puterii de asocia5ie a g@ndirii, flexibilit45ii g@ndirii, spiritului critic etc. &stenecesar ca to5i membrii grupului s4 prezinte interes pentru problema respectiv4, s4 fie binepreg4ti5i pebazaunui material anume. Atitudineafiec4rui elevtrebuies4fiedec4utare,receptivitatea la ideile altuia nu trebuie s4 duc4 la renun5area la punctul de vedere propriu.Antre variantele cele mai des utilizate se num4r4! discu5ia obi7nuit4 6n grup organizat,discu5ia seminar, discu5ia dialog de tipul consulta5iei, consulta5ia 6n grup= discu5ia (dezbaterea)de tipul ?mesei rotunde?, seminarul"dezbatere, discu5ia liber4, colocviul etc.Arta de a discuta nu se 6nva54 din re5ete. Aceasta constituie un indice al gradului deinteligen54 , de sensibilitate 7i cultur4 al participan5ilor, al experien5ei lor de via54, al tactuluide a conlucra.I)&*&./& Metod0 !"1"2 este o metod4 de creativitate 6n grup. Cifra 2 indic4 num4rulelevilordingrup. Fiecareelev 6mparte ofoaiedeh@rtie 6n treicoloane.+rofesorulenun54problema 7i fiecare elev din cei 7ase re5in trei idei, pe care le consider4 utile pentru rezolvareaproblemei 7i le 6nscriu 6n cele trei coloane. An etapa urm4toare fiecare elev transmite coleguluidin dreapta sa foaia 7i 6n acela7i timp o prime7te pe cea a colegului din st@nga. Fiecare reiacele trei idei emise ini5ial 7i le completeaz4, le 6mbun4t45e7te, le precizeaz4 diferite am4nunte,le modific4 sau 67i scrie p4rerea sa despre ele. Frmeaz4 o nou4 deplasare a foilor, apoi alta,p@n4 c@nd ideile ini5iale au trecut pe la to5i ceilal5i cinci elevi ai grupului. Na sf@r7itprofesorulstr@ngefoile, dup4carepoateurmaodiscu5ie, sau, pur7isimplu, acestalevafolosi pentru utilizarea ulterioar4 a ideilor. :etoda se nume7te 2"."1 pentru c4 primele . ideiale celor 7ase participan5i sunt preluate de alte cinci elevi .I)&*&..& #iscu,ia panel, const4 6n utilizarea unui grup restr@ns de elevi, bine preg4ti5i7i reprezentativi pentru studierea unei probleme, 6n timp ce restul elevilor ascult4 6n t4cere 7iintervin prin mesa%e scrise.Cinci sau7aseelevi constituindpanelul (grupul 6ncareseanga%eaz4discu5ia), sea7eaz4 6n %urul unei mese, sub conducereaprofesorului.Ceilal5i elevi se a7eaz4 6n semicerc6n%urulpanelului, form@ndauditoriul. &leviicareformeaz4auditoriulprimescfoimicideh@rtie, de culori diferite (pentru 6ntreb4ri, pentru exprimarea propriilor idei, pentrucompletarea informa5iei etc.). +rofesorul prezint4 succint scopul reuniunii, lanseaz4 discu5ia,iar membrii panelului schimb4 6ntre ei p4reri cu privire la tema propus4. Auditoriul r4m@net4cut, dar poate trimite mesa%e cu a%utorul buc45elelor de h@rtie, pentru a pune 6ntreb4ri, a"7iexprima impresiile, a da sugestii, a aduce informa5ii, a"7i exprima dezacordul etc. I)&*&.3& 4ocurile didacticeForm4de6nv45areprindescoperire, %ocuriledidacticereprezint4oactivitatecarecap4t4la clasele mici, o extindere tot mai mare. An afara faptului c4 transform4 6nv45area 6ntr"o activitate pl4cut4 7i antrenant4, %ocurile didactice 67i aduc contribu5ia la formarea elevilor,deoarece 6n descoperirea solu5iilor (pentru rezolvarea unor %ocuri) se mobilizeaz4 spiritul deini5iativ4, creativitatea, spontaneitatea, 6ndr4zneala, aten5ia, r4bdareaetc. Mocuriledidacticeantreneaz4inteligen5aelevilor pentru6n5elegereaunor noi rela5ii, familiarizeaz4elevii cuprincipiile pe care urmeaz4 s4 le cunoasc4 7i creeaz4 condi5ii pentru 6nsu7irea cuno7tin5elornoi. Na disciplinele reale dar 7i la cele tehnice 7i tehnologice, multe exerci5ii se pot face subforma %ocului didactic. +e aceast4 baz4 se poate u7ura asimilarea cuno7tin5elor privitoare lasimbolurile elementelor, la scrierea formulelor substan5elor compuse, la valen5a elementelor,la scrierea ecua5iilor chimice, la completarea straturilor 7i substraturilor cu electroni.ot subform4 de %oc se poate realiza aprofundarea cuno7tin5elor privind parteatehnologic4 a lec5iilor, cer@nd elevilor, de exemplu, s4 asambleze instala5iide laborator saumicropilot, dinp4r5ilecomponentedecupatedinmaterialegrafice(saudinaltemateriale),pentru fiecare elev , sau grupe de elevi.+entruverificarea7i fixareacuno7tin5elorprivinddenumireacompu7ilorchimici, adiferitor materii prime, componente electronice, utila%e si instala5ii, faze 7i procesetehnologice, putem folosi diferite integrame, inclusiv cele g@nditede elevi etc.An organizarea 7i conducerea acestor %ocuri, inventivitatea profesorului este esen5ial4.$e fiecare dat4 nu se va pierde din vedere a se sublinia, la un moment dat scopul cognitivurm4rit, printr"o 6ntrebare, o precizare, o concluzie etc., pentru ca acesta metod4 didactic4 s4nu r4m@n4 subordonat4 caracterului distractiv al %ocului.An felul acesta %ocurile didactice reprezint4 foarte bune exerci5ii de munc4 individual4saupegrupedeelevi, carea%ut4ladescoperireaunorrela5iilogice, aunornoiadev4ruri,precum 7i la o mai bun4 asimilare a cuno7tin5elor dob@ndite.