Upload
marinela-gadea
View
216
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
bila
Citation preview
COLEGIUL ECONOMIC PETRE S. AURELIAN SLATINA
PROIECT PENTRU CERTIFICAREA COMPETENȚELOR PROFESIONALE ,NIVEL 3
CALIFICARE PROFESIONALA : Tehnician în activităţi de comerţ
Prof.Îndrumator : Tîlvănoiu Mihaela-Luissa Absolvent:Bălaşa Iuliana Maria
An școlar 2013-2014
2
COLEGIUL ECONOMIC PETRE S. AURELIAN SLATINA
TEMA :ASORTIMENTUL DE MĂRFURI LA MAGAZINUL BILLA
Prof.Îndrumator : Tîlvănoiu Mihaela-Luissa Absolvent :Bălaşa Iuliana Maria
An școlar 2013-2014
3
Cuprins :
CAPITOLUL 1 . NOŢIUNI INRODUCTIVE DESPRE ASORTIMENTUL DE MĂRFURI ........................................... 4
1.1.Definiţia asortimentului de mărfuri şi noţiuni introductive despre mărfuri ...................................... 4
1.2.Caracteristicile tipurilor de mărfuri .................................................................................................... 6
Capitolul 2.TIPURI DE ASORTIMENTE DE MĂRFURI ...................................................................................... 7
2.1.Clasificarea asortimentelor de marfuri ............................................................................................... 7
2.2.Tipuri de asortimente de mărfuri ....................................................................................................... 8
2.3.Caracteristicile asortimentului de mărfuri .......................................................................................... 9
CAPITOLUL 3.ASORTIMENTUL DE MARFURI LA MAGAZINUL BILLA ........................................................... 10
3.1.Istoricul magazinului Billa ................................................................................................................. 10
3.2.Tipuri de asortimente de mărfuri din magazinul Billa ...................................................................... 12
3.3.Caracteristicile asortimentului de mărfuri la magazinul Billa ........................................................... 14
Bibliografie .................................................................................................................................................. 16
4
CAPITOLUL 1 . NOŢIUNI INRODUCTIVE DESPRE ASORTIMENTUL
DE MĂRFURI
1.1.Definiţia asortimentului de mărfuri şi noţiuni introductive despre mărfuri
Asortimentul de mărfuri, sau ceea ce se vinde, în forma sa concretă de
bunuri materiale puse la dispoziţia clientelei unui punct de vânzare, ocupă un loc
dominant în politica comercială a unei firme.El se defineşte prin natura produselor
din care este constituit ţinând cont de segmentulde utilizatori căruia i se adresează
şi reprezentând măsura activităţii economice a punctului devânzare.În faţa
diversităţii nevoilor clienţilor,comerciantul stabileşte un asortiment printr-o
reuniune de produse particulare.În esenţă stabilirea asortimentului pune două mari
tipuri de probleme:
•pe de o parte, este vorba despre problemele politicii comerciale, care pot
fi rezolvate doar prin raportarea la piaţă. Oferta punctului de vânzare este rezultatul
unui proces complex de căutări pentru găsirea unui echilibru dinamic, permanent
între cerinţele clientelei şi limitele impuse de factori endogeni (îndeosebi
dimensiunile suprafeţei,mobilierul şi utilajele comerciale);
•pe de altă parte, există o serie de probleme legate de rentabilitatea
suprafeţei, care nu pot fi rezolvate decât prin cunoaşterea structurii detaliate a
ofertei.Strategia asortimentului urmăreşte stabilirea marilor linii ale politicii
comerciale,putându-se adopta:
-politica de imitare, care constă în a cuceri aceleaşi pieţe şi aceleaşi segmente-ţintă
ca şiconcurenţa, în a utiliza aceleaşi tehnici de vânzare şi a promova aceleaşi
servicii;
-politică de diferenţiere, care constă în consolidarea unei imagini specifice,
acţionându-se asupra modului de organizare interioară, a preţurilor, cât şi a
acţiunilor promoţionale.Aceste politici se corelează cu politica comercială a unui
magazin prin care sestabilesc obiectivele pe termen lung: procentul de creştere a
vânzărilor, creşterea cotei depiaţă, rentabilitatea capitalului investit, securitatea
financiară şi de personal, etc.Asortimentul este, prin definiţie, totalitatea
referinţelor pe care le oferă un raion, unmagazin.
Din punct de vedere contabil, mărfurile reprezintă bunurile pe care
unitatea patrimonială le cumpără în vederea revânzari lor, în scopul obţinerii unui
profit.
5
Conform dicţionarului limbii române, prin marfă se înţelege un produs al
muncii omeneşti care satisface o necesitate socială şi care este destinat schimbului
prin intermediul vânzarii – cumpărării.
Conform dicţionarului economic, prin marfă se înţelege un bun economic
care serveşte producţiei sau satisfacerii nevoilor oamenilor, destinat vânzarii –
cumpărării, satisfacerii, moneda, hârtii de valoare şi alte active financiare.Mărfurile
sunt reprezentate de bunuri achizitionate din afara unităţii pentru a fi vândute în
aceeaşi stare, fără vreo prelucrare suplimentară.
Mărfurile sunt bunuri cumpărate cu scopul expres de a fi vândute, en gross
sau en detail, fie că sunt depozitate,eventual prelucrate în prealabil, fie că nu.
Calitatea de marfă o capată şi alte bunuri din patrimoniul unei înteprinderi
care sunt vândute ca atare.În categoria märfurilor, care au o structurä eterogenä se
includ atât bunurile pe care agentul economic le cumpãra în vederea vänzarii în
starea în care au fost achiziţionate, cät şi produsele finite transferate de unitãţile
producãtoare în magazinele proprii de prezentare şi desfacere, precum şi acele
active circulante materiale de natura materiilor prime,materialelor consumabile,
obiectelor de inventar, ambalajelor s.a. devenite disponibile în cadrul patrimoniului
unitäţii economice şi care vãnd terţilor aşa cum au fost cumpãrate. Subdiviziunile
unui asortiment cuprind:
1 Produsul - un bun căutat şi obţinut de către consumator în vederea satisfacerii
unei nevoi. Produsul este vândut sub un nume care îi individualizează starea şi/sau
uneori calitatea. De exemplu: bluza, vin, cravata, televizor etc.
2 Categoria de produs - un ansamblu de produse susceptibile să răspunda unei
finalităţi globale identice, respectiv aceleaşi nevoi. De exemplu: cămăşi pentru
barbaţi; scaune de bucatarie.
3. Modelul - corespunde individualizării unui produs, în funcţie de materia primă,
de designul folosit. De exemplu: scaune de bucătărie fabricate din lemn sau rochii
clasice.
4. Referinţa - este veriga de analiză cea mai mica, pentru că ea identifică marca,
talia şi culoarea unui anumit model dintr-un produs.
5. Piesa sau articolul - răspunde unităţii de vânzare dintr-o referinţă particulară
dată.
6
1.2.Caracteristicile tipurilor de mărfuri
Caracteristicile (de calitate) sunt proprietăţile remarcabile ale unui
bun, cele care definesc suficient, faţă de o cerinţă precizată, bunul respectiv.
Această reprezentativitate a lor le conferă prioritate la descrierea
bunului în standarde, cărţi tehnice de produs, pliante şi materiale publicitare.
Faţă de folosirea nedelimitată a categoriilor “proprietăţi” şi
“caracteristici” în materiale ca cele menţionate mai sus,trebuie arătat că deşi acest
fapt produce ,ai mult derută decât comoditate, dovedit fie necunoaşterea
semnificaţiilor distincte ale termenilor, fie lipsă de rigoare, totuşi nu poate fi
considerat ca eroare, întrucât şi caracteristicile sunt tot proprietăţi.
Proprietăţile şi caracteristicile mărfurilor sunt elemente calitative
definitorii ale ofertei de mărfuri, strecurându-se şi dimensionându-se prin raportare
la cerinţele calitative, care sunt elemente constitutive ale cererii de mărfuri.
Ar fi imposibilă realizarea unui bun care, de exemplu, să prezinte
caracteristici fizice, chimice, tehnico-funcţionale la nivelul maxim dorit şi totodată
să prezinte noutate absolută, să fie original, ieftin etc.Gama largă a bunurilor-
mărfuri evidenţiază o mare varietate a caracteristicilor care le descriu şi, totodată, a
utilizării unor sinonime, cum sunt indicatorii, parametrii etc.Proprietăţile şi
caracteristicile sunt identice în esenţa lor, diferenţierile fiind
impuse de nivelul relevanţei în definirea (calităţii) mărfii.
Cu alte cuvinte,caracteristicile se selectează din rândul proprietăţilor, urmărind sati
-sfacerea următoarelor cerinţe:
- să definească cu suficientă exactitate însuşiri ale mărfii;- să fie cuantificabile sau
măsurabile;- să fie consacrate terminologic.
7
Capitolul 2.TIPURI DE ASORTIMENTE DE MĂRFURI
2.1.Clasificarea asortimentelor de marfuri
În funcţie de relaţia "consumator-produs' şi de strategiile promovate de
către o firmă, întreprindere comercială, tipologia bunurilor de consum care pot
constitui asortimentul unui punct de vanzare este:
Bunuri comparative (shopping goods) care, în raport cu consumatorul, se
caracterizează prin:
- eforturi de alegere şi de informare pentru a construi scala de preferinţă faţă de
actul de cumpărare;
- un risc legat de decizia de cumpărare;
- o frecvenţă de cumpărare slabă;
- o durată de consum medie.
În acest caz, comerciantul adoptă o strategie ofensivă sau de atracţie, cu asigurare
a asortimentului prin service pentru care se angajează, practicând cote de adaos
comercial convenabile.
Bunuri specifice (specially goods) pentru care consumatorul:
- are o scală de preferinţe deja formată;
- trebuie să facă un efort de alegere pentru a dobândi produsele înscrise în această
scală de preferinţe.
Comerciantul propune un asortiment profund şi practică adaosuri comerciale
ridicate (o strategie ofensivă şi de atracţie).
Bunuri de comoditate (convenience goods) caracterizate prin:
- frecvenţă ridicată de cumpărare, fără un efort deosebit în alegere din partea
consumatorului;
- preocuparea consumatorului pentru comparaţii "calitate/preţ' este
nesemnificativă, ceea ce determină un timp de alegere limitat;
- slaba cotă de service.
În cazul acestor bunuri, comerciantul poate să opteze pentru o strategie defensivă.
În contextul amenajării unui punct de vânzare este utilă şi următoarea clasificare a
asortimentului de mărfuri:
* colecţia de bază, formată din aşa-zisul asortiment standard (obligatoriu şi
permanent);
8
* colecţia selectivă, constituită din mărfuri de impuls, de "modă' şi "speciale';
* colecţia sezonieră, cuprinzând, alături de unele produse de bază, anumite
mărfuri cu destinaţie specială ce se vor comercializa în timpul campaniilor
promoţionale în puncte de vânzare organizate pentru acest scop.
2.2.Tipuri de asortimente de mărfuri
Diferitelor opţiuni strategice şi financiare ale punctului de vânzare le
corespund următoarele asortimente-tip:
a. Asortiment restrâns şi puţin profund: constituit din articole puţin numeroase,
care răspund câtorva nevoi bine definite. Acest tip de asortiment se regăseşte la
concesionarii care au exclusivitatea unei mărci, precum şi la magazinele discount.
b. Asortiment restrâns şi profund: este specific unui magazin specializat care oferă
o gamă de articole răspunzând unei nevoi precise. Alegerea bogată de articole
pentru aceleaşi nevoi şi competenţa vânzătorului constituie elementele atractive ale
magazinului specializat (de exemplu, magazin de produse dietetice, de
încălţăminte, de tricotaje etc.).
c. Asortiment larg şi puţin profund: gama articolelor este largă şi destinaţia sa
acoperă nevoile clientelei cu manifestările cele mai curente. Este specific tipului de
magazin care răspunde aşteptărilor consumatorului pentru o cumpărătură
nespecializată (supermagazin, magazin popular).
d. Asortiment larg şi profund: asigură o mare posibilitate de alegere a articolului
prezentat în game diferite. Asortimentul larg şi profund a luat naştere odată cu
creşterea suprafeţelor de vânzare, care au permis regruparea sub acelaşi acoperiş a
echivalentelor a numeroase magazine specializate, apărând noi tipuri de magazine
ca: hipermagazine, mari magazine.
9
2.3.Caracteristicile asortimentului de mărfuri
Un bun asortiment trebuie să posede trei caracteristici esenţiale:
1.Să corespundă nevoilor clienţilor din zona comercială a magazinului.
2.Să fie rentabil pentru distribuitor, printr-o combinaţie judicioasă între produsele
de apel, vândute cu un adaos scăzut şi produsele complementare, cu un adaos
important,după principiul compensării cotelor de adaos. Scopul este ca viteza de
rotaţie a stocurilor să fie cât mai mare, astfel încât costurile de stocaj să fie minime.
Produsele de apel sunt necesare pentru că, deşi produc un volum de adaos
comercial mic peprodus, conduc la un volum mare de venituri prin cantităţile
însemnate vândute şi printr-o viteză de rotaţie (rulaj) mare. Ele sunt produse cu o
cerere mare şi, deci, atrag clienţii, iar prin dispunerea lor pe rafturi lângă articolele
cu o cotă de adaos însemnat pot stimula cumpărarea acestora.
3.Să fie bine prezentat în magazin: în sistemul de vânzare cu autoservire, fiecare
produs are nevoie de un spaţiu minim de prezentare.Linearul minimal ce trebuie
acordat fiecărui produs este evaluat la 25cm.Sub acest nivel clientul nu percepe
fiecare referinţă, ţinând cont de viteza de circulaţie în magazin şi astfel articolul nu
se vinde.Un asortiment de mărfuri se caracterizează în general prin trei dimensiuni:
•lărgimea : corespunde numărului de diferite nevoi la care răspund categoriile
deproduse cuprinse în asortiment;
•profunzimea: se măsoară prin numărul de referinţe prezentate pentru fiecare
categoriede produse care răspunde nevoilor consumatorilor;
•coerenţa: măsoară omogenitatea produselor etalate având aceeaşi utilizare finală.
10
CAPITOLUL 3.ASORTIMENTUL DE MARFURI LA MAGAZINUL
BILLA
3.1.Istoricul magazinului Billa
În decembrie 1953 pianistul de numai 36 de ani Karl
Wlaschek deschidea în Viena primul magazin de produse
cosmetice în regim discount. Astfel, într-un spaţiu de
vânzare de numai 40 mp, clienţilor li se oferea posibilitatea
de a achiziţiona produse de marcă la preţuri extrem de
avantajoase. Această politică de preţuri s-a impus în scurt
timp, succesul avut ducând la deschiderea şi altor filiale în
Viena.
În 1960 numărul magazinelor ajunsese deja la 45, strategia de discount
fiind ulterior aplicată şi în sectorul alimentar. În 1961 firma primea numele
BILLA, însemnând în limba germană 'magazin ieftin' (Billiger Laden), strategia
clară a preţurilor avantajoase ducând la poziţia de cel mai de succes lanţ de
supermagazine în Austria de astăzi. De aceea, expansiunea a continuat într-un ritm
accelerat.Astăzi firma face parte din concernul german REWE, numărând în
Austria aproximativ 1000 de magazine, iar Eurobilla este prezentă în diverse ţări
precum Italia, Cehia, Slovacia, România, Croaţia, Ucraina, Bulgaria şi Rusia.
În România, EUROBILLA este reprezentată de lanţul de supermagazine
BILLA, lider al pieţei româneşti en detail de produse
alimentare şi de larg consum. Din februarie 1999, când
a avut loc deschiderea primului supermagazin în
Bucureşti, BILLA s-a străduit în permanenţă să
satisfacă cele mai exigente cerinţe ale clienţilor săi.
Prin utilizarea unei tehnologii moderne şi a unei
organizări riguroase, BILLA reuşeşte să atingă un
volum mare de vânzări, să îşi asigure în permanenţă o
bună cotă de piaţă şi să se dezvolte permanent.
11
În prezent reţeaua de supermagazine BILLA numără 36 filiale în
întreaga ţară. Fiecare supermagazin are o suprafaţă de vânzare între 1000 şi 2400
mp, între 100 şi 200 locuri de parcare, peste 10.000 de produse şi oferă locuitorilor
din Bucureşti, Ploieşti, Arad, Timişoara, Cluj, Deva, Constanţa, Galaţi, Craiova,
Iaşi, Brăila, Sf. Gheorghe, Satu Mare,Bacău, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare, Mediaş,
Giurgiu, Reghin, Sibiu, Slatina, Tulcea, Suceava şi Oneşti posibilitatea de a-şi face
cumpărăturile zilnice într-un supermagazin civilizat de talie europeană, la preţuri
foarte avantajoase.
Semnificaţia mărcii Billa reprezintă simbolul
cumpărăturilor de bună calitate la cel mai avantajos preţ, obiectivul
central al firmei fiind acela de a scădea în permanenţă preţurile,
astfel încat procurarea alimentelor şi bunurilor de larg consum să nu
mai constituie o problema pentru consumatorul român.
Politica BILLA este aceea de a satisface toate gusturile,
printr-o gamă variată de produse la preţuri fără concurenţă. Printr-o
organizare eficientă a muncii, precum şi datorită marii cantitati de
produse achiziţionate, BILLA este în măsură să ofere clienţilor săi o
mare diversitate de articole de marcă, produse proaspete şi toate articolele din
necesarul zilnic.
Unul din avantajele cu care BILLA înţelege să vină în
întâmpinarea dorinţelor clienţilor săi este prospeţimea articolelor. În
fiecare filială BILLA există raioane specializate menite a satisface
toate preferinţele şi exigenţele de calitate ale clienţilor nostri.Astfel,
în carmangeriile specializate, carnea proaspată, atent selecţionată de
la furnizori, este transată la faţa locului şi ambalată în condiţii de
maximă igienă.
La raionul Delicatese, clienţii vor găsi un sortiment
bogat de mezeluri, salate, branzeturi, mancaruri gata preparate sau
delicioase specialitati de panificatie. Nu in ultimul rand, raionul de
Legume&Fructe va intampina in fiecare filiala cu produse atat de
provenienta autohtona cat si de import, atributul comun fiind calitate la
cele mai bune preturi.
12
Calitate
Billa ofera atat articole ale unor marci binecunoscute, cat si articole marca proprie,
la fel de bine cotate din punct de vedere calitativ ca si cele ale
unor marci renumite.
Gama larga de servicii puse la dispozitia clientilor face din
BILLA locul unde cumparaturile zilnice pot deveni o adevarata
placere, de la carucioare pentru copii, pana la facilitatile oferite
clientilor pentru plata produselor achizitionate.
Marca proprie CLEVER, a fost creata pentru ca dumnevoastra sa va
puteti face cumparaturi la preturi extrem de avantajoase pentru o gama
variata de produse de larg consum.Pe langa cele mai mici preturi, va
garantam si o calitate excelenta a produselor, similara cu cea a marcilor
consacrate!
Marca proprie MY inseamna ingrijire personala de calitate,
la preturi mici!Cu MY body, MY hair, MY face si MY for
men descoperi calitatea de care ai nevoie pentru
intretinerea corpului tau!
Peste 70% din articolele prezente în sortimentul nostru, sunt produse în
România.
Implică-te și tu cumpărând produse românești!
3.2.Tipuri de asortimente de mărfuri din magazinul Billa
In contextul amenajării unui punct de vânzare este utilă şi următoarea
clasificare a asortimentului de mărfuri:
a) colecţia de bază, formată din aşa-zisul sortiment standard (obligatoriu şi
permanent);
b) colecţia selectivă, constituită din mărfuri de impuls, de „modă” şi „speciale”;
13
c) colecţia sezonieră cuprinzând, alături de unele produse de bază, unele mărfuri
cu destinaţie specială ce se vor comercializa, în timpul campaniilor promoţionale,
în puncte de vanzare în acest scop.
La raionul Delicatese din BILLA vizitatorul poate identifica o
bogată sortimentatie de mezeluri, branzeturi, salate, dar si mancaruri gata
preparate in regim de servire asistata. Pentru ca, clientii sa beneficieze intotdeauna
de produse proaspete si de cea mai buna calitate, BILLA a pus la punct un intreg
sistem de servicii si avantaje. La vitrina calda de la raionul Delicatese de asemenea
se pot gasi o mare varietate de mancaruri traditionale gata preparate de catre
bucatarii magazinului profesionisti.
Gama de produse existenta in supermarketul BILLA si principalii
reprezentanti:
- Apǎ mineralǎ: Dorna; Borsec; Izvorul Minunilor;
- Bǎuturi rǎcoritoare la sticlǎ: Coca cola; Pepsi cola; Prigat; Fanta; Timbark
- Bǎuturi rǎcoritoare la cutie: Santal; Prigat; Cappy;
- Bere: Skol; Bergenbier; Ursus; Becks; Carlsberg; Tuborg;
- Vin: Cotnari; Murfatlar; Angeli; Jidvei; Beciul Domnesc;
- Croissante: 7 days;
- Chipsuri: Krax; Star chips; Chio chips.
- Ciocolatǎ: Poiana; Kandia; Anidor; Milka; Heidi
- Cafea: Elite; Jacobs; Nescaffe;
- Ulei: Argus; Undelemn de la bunica; Floriol; Ulvex;
- Zahǎr: Cristal; Margaritar;
- Lactate: Albalact; Danone; Brenac; Hochland; Zuzu; La Dorna.
- Mezeluri si preparate carne: Aldis;Campofrio; Caroli; Cris-Tim;
- Cosmetice:Colgate-Palmolive; Dove; Nivea; Londa; Garnier;
- Produse de patiserie si panificatiedin productie proprie
- Hranǎ animale: Pedigree; Wiskas; Friskies;
14
- Inghetatǎ: Delta
- Detergenti: Lenor; Cocolino; Omo; Dero; Ariel; Bonux; Tide; Persil
- Produse curǎtat:Axion; Domestos; Cif; Cilit; Pur; Fairy
BILLA realizeaza de asemenea diverse activitati promotionale: in
incinta magazinului se desfasoara mai multe promotii in functie de perioada si
disponibilitatea anumitor firme.
3.3.Caracteristicile asortimentului de mărfuri la magazinul Billa
Stabilirea asortimentului de marfuri si servicii pune doua mari tipuri de
probleme: pe de o parte, este vorba de problemele politicii comerciale, care pot fi
rezolvate doar prin raportarea la piata, oferta punctului de vanzare este rezultatul
unui proces complex de cautari pentru gasirea echilibrului dinamic, permanent
intre cerintele clientelei si limitele impuse de factori endogeni, pe de alta parte,
exista o serie de probleme legate de rentabilitatea suprafetei care nu pot fi rezolvate
decat prin cunoasterea structuri detaliate a ofertei.
Strategia sortimentului urmareste stabilirea marilor linii ale politicii
comerciale,putandu-se accepta:
a) o politica de imitare, care consta in a cuceri aceleasi piete si aceleasi segmente
tinta ca ale concurentilor, in a utiliza aceleasi tehnici de vanzare si a promova
aceleasi servicii;
b) o politica de diferentiere care cauta sa consolideze o imagine specifica
actionandu-se asupra modului de organizare interioara a preturilor si politicilor
promotionale.Asortimentul de marfuri – in forma sa concreta, de bunuri materiale
puse la dispozitia clientelei unui punct de vanzare – ocupa un loc dominant in
politica comerciala a unui firme. El il defineste prin natura produselor din care
este constituit, segmentul de utilizatori caruia i se adreseaza si masura activitatii
economice a punctului de vanzare. In fata diversitatii nevoilor clientelei,
comerciantul stabileste un asortiment printr-o reunire de produse particulare.
Vocabularul curent folosit pentru descrierea subdiviziunilor unui
asortiment cuprinde:
15
• Produsul, care reprezinta un bun cautat si obtinut de catre consumator in vederea
satisfacerii unei nevoi. Produsul este vandut sub un nume care ii individualizeaza
starea si/sau uneori calitatea, de exemplu: bluza, cravata, televizor.
• Categoria de produs, care desemneaza un ansamblu de produse susceptibile sa
raspunda unei finalitati globale identice, respectiv acelasi nevoi, de exemplu:
camasi pentru barbati, scaune de bucatarie.
• Modelul, care corespunde individualizarii unui produs in functie de material
prima, de design-ul folosit, de exemplu: rochii clasice, sau scaunele de bucatarie
fabricate din lemn.
• Referinta, care este veriga de analiza cea mai mica pentru ca ea identifica marca,
talia si culoarea unui anumit model dintr-un produs.
• Piesa sau articolul, care raspunde unitatii de vanzare dintr-o referinta particulara
data. Urmatoarele bunuri de consum pot constitui asortimentul unui punct de
vanzare:
A. Bunuri comparative.Sunt bunuri care, in raport cu consumatorul, se
caracterizeaza prin: eforturi de alegere si de informare, un risc legat de decizia de
cumparare, o frecventa de cumparare slaba si o durata de consum medie. In acest
caz, comerciantul, adopta o strategie ofensiva sau de atractie, cu asigurarea
asortimentului prin service-ul pentru care se angajeaza practicand cote de adaos
comercial convenabile.
B. Bunuri specifice.Sunt bunuri pentru care consumatorul are o scala de
preferinte deja formata si trebuie sa faca un efort de alegere pentru a dobandi
produsele inscrise in aceasta scala de preferinte. Comerciantul propune un
asortiment profund si practica marje ridicate (o strategie ofensiva de atractie).
C. Bunuri de comoditate.Sunt bunuri care se caracterizeaza prin frecventa ridicata
de cumparare, fara un efort deosebit in alegere din partea consumatorului;
preocuparea consumatorului pentru comparatia „calitate/pret” este nesemnificativa,
ceea ce determina un tip de alegere limitat si slaba cota de service. In cazul acestor
bunuri, comerciantul poate sa apeleze fie pentru o strategie defensiva, fie pentru o
strategie de depanare.
16
Bibliografie
1. Stanciu I. “Bazele merceologiei” - Chişinău: Editura “Lumina” 1990
2. Bălănuţă V. “Analiza gestionării” - Chişinău: Editura “Biblioteca
Contabilului” 2003
3. Tudose C. „Tehnologia comercianului” – Bucureşti: Editura “Expert” 1998
4. Garelic M. A. “Organizarea comerţului cu mărfuri alimentare”- Chişinău:
Editura “Lumina” 1990
5. Mihut Ion “Comportamentul consumatorului”, editura Dacia ,Cluj-
Napoca,1996
6. www.billa.ro/