140

Assisi - Ghidul orasului

Embed Size (px)

DESCRIPTION

 

Citation preview

Page 1: Assisi - Ghidul orasului
Page 2: Assisi - Ghidul orasului
Page 3: Assisi - Ghidul orasului

ASSISISanctuarul Sfântului Francisc

Pr. Andrei Ficău OFM ConvPr. Silvestro Bejan OFM ConvPr. Ştefan Acatrinei OFM Conv

CASA EDITRICE FRANCESCANA - 06082 ASSISI - FRATI MINORI CONVENTUALIPRINTED IN INTALY: UMBRIAGRAF TERNI

S C

C. E. F. A.

ARTĂ SPIRITUALITATE ISTORIE

Page 4: Assisi - Ghidul orasului

2

Ass

isi -

Re

pe

re is

toric

e

«Trupul stigmatizat al Seraficului Sfânt Francisc,doarme de şapte veacuri în cripta cea grea a vremii,dar spiritul său trăieşte» (G. Călinescu).

«Rareori s-a întâmplat ca un peisaj să se fi asimi-lat cu un suflet, într-un chip mai desăvârșit decât su-fletul lui Francisc cu peisajul în care răsare Assisi,dulcea și rodnica vale umbriană» (T. Vianu).

«O nu! Doar Francisc nu vine în chip de prooroc,Și el nu aduce taine nouă necunoscute.E un biet om ca mine, ca oricare din noi...Însă are puterea mai mare ca oricine,Fiindcă nu se simte decât ca un biet om,Și pe oricine este ca dânsul îl iubește» (N. Iorga).

Page 5: Assisi - Ghidul orasului

3

Perugia

Terni

AASSSISISISI

Spoleto

Foligno

Città di Castello

NoceraUmbra

Gubbio

Norcia

Cascia

Narni

Orte

Acquasparta

Todi

MassaMartana

Orvieto

MontefalcoTrevi

GualdoTadino

Valdichiana

Castigliondel Lago

LagoTrasimeno

Lago diCorbara

Lago diPiediluco

Tevere

Tev

ere

Tev

ere

Nera

Ner

a

Umbertide Fossatodi Vico

Muccia

FANO - A14

ANCONA - A14

CIVITANOVA M.A14

ASCOLI P.A14

ROMA - A1

FIRENZE - A1

VITERBO

Chiascio

Ch

iasc

io

Topino

CESENA - A14

Nesto

re

Nes

tore

Paglia

Velino

RIETIPESCARA

A14

Page 6: Assisi - Ghidul orasului

AssisiRepereistorice

4

1. Originile oraşului Assisi se pierdîn negurile uneia dintre cele mai vechi civili-zaţii din peninsula italică. Numeroasele vestigiide monumente etrusce şi romane, templelecreştine din toate epocile, zidurile crestate şiporţile prevăzute cu turnuri sunt în măsură săevoce etapele importante din istoria Italiei: civi-lizaţia umbră, expansiunea etruscă, perioada ro-mană, încreştinarea ce a avut loc în secolul alIII-lea prin truda episcopului martir Rufin, in-vazia barbară a lui Totila (rege al ostrogoţilorîntre 541 şi 552), ocupaţia carolingă, anexareaoraşului la ducatul de Spoleto, epoca libertăţiicomunale din secolul al XII-lea, perioada apri-

Page 7: Assisi - Ghidul orasului

5

Ass

isi -

Re

pe

re is

toric

e

gelor lupte purtate împotriva oraşului Perugiaîn secolele XII-XIV, conflictul dintre SacrulImperiu Roman şi Biserică, încorporarea în Sta-tul Pontifical în secolul al XVI-lea, situaţie ce adurat până în 1860, atunci când şi Umbria afost anexată Italiei, care la acea dată începea săse configureze ca o nouă entitate politică şi spi-rituală. Actualmente, Assisi este reşedinţă epis-copală, face parte din Provincia Perugia şi nu-mără circa 30.000 de suflete, dintre care numai5000 sunt rezidenţi.

Chiar şi cu această bogată tradiţie şi nenumăra-tele sale monumente istorice, Assisi nu ar fi atât

de celebru, dacă nu l-ar avea pe Sfântul Fran-cisc. Bazilica construită pe locul unde el seodihneşte, învăluie întregul oraş cu spiritualita-tea franciscană ce creează o atmosferă specifi-că, îndrăgită de toţi oamenii, indiferent de rasăsau religie. Faima de care oraşul Assisi se bucu-ră şi astăzi în întreaga lume se datorează în pri-mul rând Sfântului Francisc, Sărăcuţul care aiubit toate creaturile, încercând să imite dragos-tea lu i Dumnezeu fa ţă de e le . Parfumulsfinţeniei emanat de Francisc se păstrează înaceastă Bazilică în care cei mai renumiţi pictoriitalieni au imortalizat „viaţa sa minunată”, ur-marea lui Cristos într-un mod cât mai perfect.

Page 8: Assisi - Ghidul orasului

6

Ass

isi -

Re

pe

re is

toric

e

Page 9: Assisi - Ghidul orasului
Page 10: Assisi - Ghidul orasului

8

Ass

isi -

Re

pe

re is

toric

e

G. Holmes, Scene din viața Sfântului Francisc.

2. Sfântul Francisc s-a născut la sfârşitulanului 1181, sau la începutul anului 1182, pevremea când Assisi, vechi oraş roman al Italieicentrale, aşezat pe versantul muntelui Subasio,constituia un punct de o mare importanţă politi-că şi strategică, deoarece se găsea pe linia limi-trofă dintre jurisdicţia imperială şi cea papală.Fiind un oraş liber, era angrenat în mecanismultransformărilor socio-economice, ce făceau tre-cerea de la sistemul feudal la cel burghez. Naşterea lui Francisc a avut loc într-o mică iesleimprovizată la parterul locuinţei părinteşti, locpe care, în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, s-a construit oratoriul „San Francesco Pic-colino”. Francisc era fiul negustorului PietroBernardone şi al doamnei Pica. Prin naştere,aparţinea noii clase emergente de meşteşugari şinegustori, care va forma mai târziu burgheziaoraşelor italiene. Cu toate acestea, temperamen-tul său cavaleresc era caracteristic ambientuluifeudal, asemenea trubadurilor, cântători ai aven-turilor şi virtuţilor cavalereşti aflate la mare cin-ste: politeţea, libertatea, loialitatea, compasiu-nea faţă de cei slabi şi neajutoraţi. Aceste valorinaturale, purificate şi transformate prin spiritulcredinţei, vor deveni premisele căii evanghelicepropuse de Sfântul Francisc.Toate izvoarele admit în unanimitate că SfântulFrancisc provenea dintr-o familie bogată, ceaparţinea clasei negustorilor oraşului Assisi. Ta-tăl său deţinea un magazin în Assisi şi se dedicaîn special comerţului cu stofe scumpe. Chiar da-că nu cunoaştem într-un mod detaliat aspectelespecifice acestei activităţi, importanţa sa esteindicată de faptul că Pietro Bernardone mergeadeseori în Franţa pentru afaceri: importa stofeluxoase, pe care apoi le vindea, obţinând unprofit destul de bun. Prin urmare, fiii săi, Fran-cisc şi Angelo, aveau posibilităţi financiare de-osebite, iar familia deţinea mai multe case.Acesta este şi motivul pentru care nu se reuşeşteidentificarea cu exactitate a casei în care s-anăscut Francisc. Cert este că aveau o bunăstarematerială considerabilă. Acest lucru constituie opremisă a cărei importanţă trebuie subliniată,pentru a se înţelege corect atât comportamentulsău din primii ani ai tinereţii, cât şi ulterioaraconvertire a lui Francisc, care va deveni piatraunghiulară a fraternităţii formate în jurul său.Pentru tatăl Sfântului Francisc, bunăstarea ma-terială era garantată de o căutare continuă de în-avuţire, prin producerea de cât mai mulţi bani.Această mentalitate va fi subliniată în conflictul

Page 11: Assisi - Ghidul orasului

9

Ass

isi -

Re

pe

re is

toric

e

dintre tată şi fiu, aducând lui Pietro Bernardone,din partea biografilor, dispreţ şi acuze: avea ini-ma împietrită şi era incapabil de a înţelege.Acestui mod de a înţelege viaţa trebuie să-i ficorespuns un anumit nivel de cultură a căreivastitate nu ne este cunoscută, dar care probabilincludea capacitatea de a citi, de a scrie şi de asocoti, însoţită de o cunoaştere, fie doar şi ele-mentară, a limbii latine. Toate aceste cunoştinţeîi erau indispensabile pentru a se putea mişca înmod eficace în ambientul comercial. Cu sigu-ranţă, călătoriile în interes de afaceri l-au con-strâns pe Pietro Bernardone să înveţe limbafranceză, iar de la el a putut să o înveţe şi Sfân-tul Francisc. Despre mâama lui Francisc avem puţine infor-maţii. Numele său, Pica, apare destul de târziu,dar nu în izvoarele cele mai sigure. Informaţiacă ar fi originară din Provence, regiunea meri-dională a Franţei, este şi mai târzie, ca de altfel,şi aceea că ar proveni din Lucca, oraş din Tos-cana. Este vorba despre nişte date care în sta-diul actual, din punct de vedere istoric, nu pot fiverificate. Putem constata numai ceea ce rezultădin izvoare: mama ne este prezentată de cătrebiografi într-o lumină destul de pozitivă. Uniculcare face excepţie este Toma de Celano, acestlucru datorându-se modului său de a prezentaîntreaga familie a Sfântului Francisc.Nu putem stabili cu precizie ziua în care s-anăscut Sfântul Francisc. De asemenea, anulnaşterii oscilează între 1181 şi 1182: acest an seobţine plecând de la anul morţii sale, 1226, dincare se scad anii de viaţă ce îi sunt atribuiţi. Seştie sigur că este întâiul născut al familiei şi că avenit pe lume în timp ce tatăl său se afla într-ocălătorie de afaceri în Franţa. La botez i-a fostdat numele de Giovanni, dar, la întoarcerea tată-lui său, a fost schimbat cu cel de Francesco. Pri-mele izvoare nu ne oferă informaţii cu privire lacopilăria sa, nici despre pregătirea şi educaţiaprimită. Cultura sa o putem cunoaşte parţialprin intermediul Scrierilor sale, care reflectă şiceea ce Francisc a învăţat ulterior. Cunoştinţelesale biblice par a fi mai degrabă rezultatul uneiatente şi intense participări la viaţa liturgică,participare ulterioară convertirii sale, decât alunei lecturi sistematice a Bibliei. Avea cu sigu-ranţă cunoştinţe de limba latină, conform nive-lului de cultură cerut unui negustor, însă încomparaţie cu un cleric bine pregătit, cu-noştinţele Sfântului Francisc erau consideratemodeste. Cam la acelaşi nivel trebuia să se gă-sească şi cunoaşterea limbii franceze: nu era

Page 12: Assisi - Ghidul orasului

10

Ass

isi -

Re

pe

re is

toric

evorba de o cunoaştere scolastică, ci de una prac-tică, legată de lumea afacerilor şi de aceea a dis-tracţiilor.Părinţii lui Francisc erau convinşi că într-o bunăzi fiul lor va prelua conducerea afacerilor fami-liei. Primele izvoare biografice îl prezintă ca peun activ şi abil colaborator al tatălui său, fiindun tânăr negustor bine format. În Evul Mediu,oamenii erau pregătiţi pentru viaţa politică, mi-litară şi de afaceri mult mai devreme decât as-tăzi. La douăzeci de ani erau consideraţi dejaoameni maturi în adevăratul sens al cuvântului,care practicau de mult timp propria profesie, şiîn acest mod se prezenta şi Sfântul Francisc înprăvălia tatălui său. Prin urmare, decizia sa nueste aceea a unui tinerel visător şi fantezist, carese îndrăgosteşte de Domniţa Sărăcie, ci deciziagândită şi meditată a unui om matur, a unui omde afaceri, care a simţit neliniştea sufletului săuîntr-un mod tot mai conştient, până când a ajunsla acea completă răsturnare de valori care se nu-meşte convertire.Convertirea lui Francisc, care a avut loc în jurulvârstei de douăzeci şi cinci de ani, între 1204 şi1208, se manifestă în comportamentul şi în fap-tele vieţii sale, astfel încât i se poate urmări atâtevoluţia, cât şi drumul obositor ce a fost străbă-tut în vederea identificării naturii acelei răvăşiriinterioare care l-a determinat să se consacre luiCristos în totalitate, convertire care va sta la ba-za fondării Ordinului Franciscan.Caracteristica convertirii lui Francisc, care ieseîn evidenţă imediat, este aceea a primatuluiini ţ ia t ivei lu i Dumnezeu. Francisc es teconştient de acest fapt: „Domnul mi-a îngăduitmie, fratele Francisc, să încep să fac pocăinţăastfel” (Test 1). Izvorul convertirii sale este în-suşi Dumnezeu. Francisc era o persoană gene-roasă şi amabilă. Odată, după ce a respins înmod brutal un sărac, faptă de care i-a părut răuimediat, „a luat hotărârea de a nu mai refuza ni-mic celui care i-ar fi cerut ceva în numele luiDumnezeu” (1Cel 17).Aşa cum s-a afirmat anterior, era suficient decult pentru a deveni un negustor de seamă şipentru a nutri dorinţa de a deveni cavaler. Deoa-rece nu aparţinea prin naştere clasei nobililor,suplinea lipsa acestui privilegiu social prin vi-vacitatea şi generozitatea spiritului său, capabilsă inventeze un nou stil de nobleţe, irosind bu-nurile paterne la cine fastuoase în companiaprietenilor, în abundenţa şi în luxul hainelor,astfel încât devenise adevăratul lider al tineretu-lui bogat din Assisi. G. Holmes, Scene din viața Sfântului Francisc.

Page 13: Assisi - Ghidul orasului

11

Ass

isi -

Re

pe

re is

toric

e

Decizia lui Francisc de a participa, în noiembrie1202, împreună cu alţi voluntari din Assisi, larăzboiul împotriva oraşului Perugia, a fost înconsonanţă cu sentimentele şi atitudinile salenobile şi cavalereşti. După bătălia de la Colle-strada, Francisc este făcut prizonier şi în-temniţat la Perugia timp de un an. Închisoareadin Perugia nu a reprezentat pentru el sfârşitulgloriei, deoarece condiţiile de detenţie l-au fă-cut să reflecteze asupra viitorului său.După întoarcerea sa la Assisi, în anul 1204, da-torită unei lungi convalescenţe şi, poate, a dis-ponibilităţii financiare a tatălui său, începe sămediteze asupra vieţii sale. Într-o anumită oca-zie generozitatea sa l-a determinat, din iubirefaţă de Cristos, să se dezbrace de hainele salebine îngrijite pentru a îmbrăca pe un cavaler să-rac care era aproape gol. În noaptea următoarei-a apărut în vis un castel splendid, plin cu totfelul de arme.Câteva luni mai târziu, spre sfârşitul anului1204 sau începutul anului 1205, fiind deja vin-decat de lunga sa boală, decide să însoţească peun cavaler din Assisi, care urma să se alăture,cu mica sa trupă de mercenari, lui Gualtiero deBrienne, în expediţia întreprinsă de acesta înPuglia. Francisc nutrea încă ambiţii cavalereşti

şi se visa glorios pe câmpul de bătălie.În timpul călătoriei, la Spoleto, în timp ce dor-mea, Francisc a auzit o voce care îl întreba cuinsistenţă unde intenţiona să meargă. În urmarăspunsului lui Francisc, vocea a insistat şi l-aîntrebat dacă socotea mai folositor să-l urmezepe stăpân sau pe servitor: „Pe stăpân”, a răspunsFrancisc prompt. „Atunci de ce îl cauţi pe servi-tor în locul stăpânului?”. Francisc rămâne în-mărmurit şi întreabă: „Ce vrei să fac?”. „Întoar-ce-te - auzi răspunsul - întrucât prin lucrareamea se va înfăptui viziunea ta în mod spiritual”.Copleşit de acest colocviu mai puţin obişnuit,decide să abandoneze proiectul său glorios şi seîntoarce acasă imediat.Aceste etape ale itinerarului spiritual al conver-tirii lui Francisc trebuie privite cu atenţie, dinperspectiva credinţei. În acea perioadă, lumeaacorda o deosebită atenţie anumitor semne, aşacum erau viziunile, visele, întâmplările semnifi-cative, ele fiind interpretate ca manifestări alerevelaţiei divine. De aceea, nu ne miră faptul cădrumul convertirii şi al vieţii lui Francisc a fostmarcat de evenimente măreţe.Aceste evenimente se prezintă analizei criticiimoderne ca experienţe subiective şi asumă osemnificaţie care cu greu poate fi supusă unuiexamen obiectiv. Ne găsim la limita dintre mo-dul obiectiv de acţiune a harului divin, care sefoloseşte de mijloace extraordinare, şi aspectulsubiectiv al receptării umane, cu toate profunzi-mile sale inefabile.Se poate afirma că în experienţa spirituală aSfântului Francisc fenomenele extraordinaresunt elementele unui dialog ce se desfăşoară în-tre el şi Dumnezeu. Acest fapt îl putem stabilicu o anumită siguranţă, căci ceea ce dă sensacestui dialog unic este credinţa.Reîntors la Assisi, Francisc începe să-şi contu-reze unele opţiuni. Anumite aspecte i se păreaudeja clare: lumea tatălui său, a negoţului şi a ba-nului, nu era pentru el şi dorea să o abandoneze;lumea distracţiilor, a banchetelor şi a seratelor,nu-l mai atrăgea şi nu voia să mai ştie de toateacestea. Într-o seară, ultima din această etapă avieţii sale, după o cină cu prietenii, Francisc la-să grupul să se îndepărteze, pentru a putea ră-mâne, în sfârşit, singur. Nu ştia prea bine înco-tro trebuie să se îndrepte, dar ştia cu siguranţăunde nu se va mai duce niciodată.În lungile sale plimbări prin împrejurimileoraşului Assisi, se oprea bucuros în diferite lo-curi pentru a se ruga, căutând îndrumare. Oda-tă, oprindu-se în bisericuţa San Damiano, care

Page 14: Assisi - Ghidul orasului

am arătat îndurare” (Test 1-2). În acel sărac,unul dintre cei mai săraci ai societăţii de atunci,l-a descoperit pe Cristos. Faptul de a-l fi întâlnitpe Mântuitorul prin intermediul leprosului, încare sărăcia este unită cu durerea şi umilinţa, vaorienta întreaga sa concepţie cu privire la urma-rea lui Cristos sărac şi în suferinţă, şi va marcadimensiunea spirituală a viitoarei sale fraterni-tăţi. O mărturie concisă, dar de o valoare imen-să, cu privire la schimbarea decisivă ce a avutloc în viaţa lui Francisc, provocată de acel primşi fundamental episod, găsim şi în Testamentulsău. În puţine rânduri este descris momentul de-terminant al unui proces spiritual ce va culminacu răsturnarea de valori provocată de întâlnireacu leprosul.Momentul central al convertirii lui Francisc aconstat în înţelegerea suferinţei sufletului şi atrupului ca o reflectare a patimilor lui Cristos şica o participare la ele. Această convertire, des-pre care Francisc vorbeşte într-un mod atât declar şi de semnificativ, constituie pentru el oschimbare interioară progresivă, un proces pro-fund spiritual. Nu esteposibilă urmărirea ge-

era aproape distrusă, a avut o viziune. Crucifi-xul din bisericuţă i-a vorbit spunându-i: „Fran-cisc, du-te şi repară casa mea, care, după cumvezi, este toată ruinată” (2Cel 10). Plin de uimi-re, şi-a arătat imediat disponibilitatea de a as-culta, concentrându-se cu toate forţele să răs-pundă acestei invitaţii.Francisc parcursese deja o etapă din drumul săuspiritual: renunţase la bani, la gloria acesteilumi, la admiraţia prietenilor săi, dar trebuia sămeargă mai departe. Ocazia s-a ivit imediat: întimp ce mergea călare în apropierea oraşuluiAssisi, întâlneşte un lepros, unul dintre aceioropsiţi faţă de care simţea o repulsie de neîn-vins. Primul său biograf, Toma de Celano, scrie:„A simţit o extraordinară repulsie şi dezgust,dar pentru a nu-şi încălca angajamentul promis,coboară de pe cal şi aleargă pentru a-l săruta pelepros. Iar acesta, care îi întinse mâna, în spe-ranţa de a obţine ceva, a primit în acelaşi timpatât bani, cât şi un sărut” (2Cel 9).Acest moment a fost unul crucial în viaţa sfân-tului. A fost un gest săvârşit cu o deosebită sim-plitate, dar care a necesitat o perioadă lungă şizbuciumată de maturizare interioară. Douăzecide ani mai târziu, dictând Testamentul, îşi vaaminti de acest eveniment decisiv: „Pe când eueram în păcate, nimic nu mi se părea mai dez-gustător decât să văd leproşii. Şi însuşi Dumne-zeu m-a condus printre ei, iar eu le-

Page 15: Assisi - Ghidul orasului

Vrea să renunţe la bunurile pământeşti, dar în-depărtarea de lume nu este scopul său suprem.El o consideră ca fiind doar o condiţie indispen-sabilă pentru a căuta voinţalu i Dumnezeu . Fugamundi înseamnă pen-tru el o îndepărtare

nezei sale în mod amănunţit, căci nimeni nupoate să-i precizeze detaliile. Rămâne doar fap-

tul în sine.Imediat după convertire,are loc şi manifestareaexterioară a deciziei careexprimă ceea ce s-a în-tâmplat în intimitateainimii. Francisc, conver-tit, decide pasul radical:„Şi apoi, am cugetat ovreme şi am părăsit lu-mea” (Test 4).

Page 16: Assisi - Ghidul orasului

14

Ass

isi -

Re

pe

re is

toric

etotală de acele valori care au în vedere plăceriletrupului, banii, propria voinţă, pentru a puteacăuta voinţa lui Dumnezeu. Vrea să confrunte înmod serios chemarea simţită în inimă cu realita-tea vieţii umane. Prin urmare, inspiraţiei divineîi corespunde căutarea sa umană.Însufleţit de entuziasmul convertirii, Franciscdecide să vândă câteva valuri de stofă din ma-gazinul tatălui său la Foligno, iar câştigul să-lducă preotului bisericuţei San Damiano, îm-preună cu banii obţinuţi din vânzarea calului, cucare mersese la Foligno. Tatăl său însă, înfuriat,îl cheamă la judecată. Francisc face apel ladreptatea episcopului, sub protecţia căruia sepune, eliberându-se astfel de autoritatea civilă.În faţa episcopului judecător şi a mulţimii cares-a adunat în piaţa centrală din Assisi, Franciscrestituie tatălui hainele sale şi punga cu bani, pecare preotul bisericuţei San Damiano nu a vrutsă o accepte. Astfel, dezbrăcat, dar cu demnita-tea şi cu bucuria celui care simte că renaşte pen-tru o nouă viaţă, exclamă: „De acum înainte,voi putea spune în mod liber: Tatăl nostru, careeşti în ceruri, şi nu tată Pietro Bernardone”(3Comp 19-20). Acest episod a avut loc în ia-nuarie-februarie 1206.Îmbrăcându-se cu zdrenţe, fuge în pădure „cân-tând laude lui Dumnezeu în franceză”, aşa cumpovesteşte Celano (cf. 1Cel 16). Este atacat de obandă de hoţi, care îl aruncă într-o groapă cuzăpadă, dar el le strigă fericit: „Sunt crainiculmarelui Rege; voi ştiţi acest lucru?” (1Cel 16).Merge din poartă în poartă, cerşind hrana nece-sară şi se mulţumeşte să mănânce ceea ce pri-meşte. Mai târziu, va căuta să-i încurajeze şi peînsoţitorii săi să se abandoneze cu totul Provi-denţei divine. Francisc se hotărăşte să rămână în oraşul său na-tal din mai multe motive: dorea să termine repa-rarea bisericuţei San Damiano, începută după vi-ziunea în care crucifixul i-a vorbit, voia să-i aju-te pe cei nevoiaşi şi, înainte de toate, deoarece sesimţea chemat să transmită vestea cea bună aconvertirii şi a milostivirii lui Dumnezeu conce-tăţenilor săi. Rămâne, aşadar, în preajmaoraşului Assisi, însă nu are încă ideea clară şiconcretă a drumului pe care trebuie să-l urmeze,dintre atâtea posibile: este încă în căutarea uneiforme concrete şi a unui stil de viaţă de pocăinţă.După ce a renunţat la bunurile pământeşti înfaţa episcopului, timp de doi ani Francisc mer-ge şi cerşeşte hrana indispensabilă vieţii şi ma-terialul necesar reparării bisericuţei San Da-miano, fiind adesea insultat şi chiar considerat

nebun. Într-o zi, probabil la 24 februarie 1208,ascultând pericopa evanghelică despre trimite-rea apostolilor, a urmat îndemnul pe care Isus l-a făcut apostolilor trimiţându-i să predice. Înacel moment simte că şi-a descoperit vocaţiadefinitivă. Conform mărturiei oferite de Leg-genda dei tre Compagni, Francisc exclamă:„Asta doresc să realizez cu toate puterile me-le!” (3Comp 25). Acea frază din Evanghelie afost pentru el iluminatoare, deoarece, conformizvoarelor, se pare că l-a pus pentru prima datăîntr-un mod atât de explicit în relaţie cu Evan-ghelia. Francisc era convins că forma de viaţă evanghe-lică era singura ce răspundea aspiraţiilor sale.Din ea derivau cel puţin două concluzii practice.Înainte de toate, Francisc găseşte o confirmareşi un sens pentru alegerea sa, care se va concre-tiza tot mai mult într-o viaţă săracă şi umilă,mergând pe urmele lui Cristos. De asemenea, avesti şi a face cunoscută generozitatea şi blân-deţea lui Dumnezeu, prin intermediul predicării,i se pare a fi un alt obiectiv ce trebuia realizat.Prin urmare, lasă haina de eremit, îmbracă o tu-nică zdrenţăroasă şi, desculţ, începe să vesteascăpocăinţa. Ca o consecinţă a convertirii se obser-vă această angajare apostolică de caritate, exer-citată printr-o sărăcie absolută, ca dăruire de si-ne aproapelui în Cristos. În aceasta constănoutatea formei sale de viaţă. Sfântul Fran-cisc, deşi se îndepărtează de această lume, nudoreşte să abandoneze societatea umană, civrea să lucreze în interiorul ei. PredicândVestea cea Bună, se adresează în mod directbărbaţilor şi femeilor timpului său, invitân-du-i să participe la milostivirea lui Dumne-zeu. Acest mod de trăire a Evangheliei îi va in-terpela îndeaproape pe mulţi dintre contempora-nii săi. Sfântul Francisc a ales viaţa evanghelicăde peregrin şi străin, găsind în ea un mod potri-vit pentru a-şi realiza profunda sa angajare spiri-tuală, aceea de a-l urma pe Isus Cristos sărac,umil şi răstignit, care a venit să-i slujească peoameni şi să-i mântuiască de păcatele lor.Cu acest obiectiv în inimă, Sfântul Francisc s-aadresat oamenilor, predicând cu fervoare mesa-jul evanghelic. La început, atitudinea sa a trezitadmiraţie în unele persoane, iar în altele perple-xitate, dar i-a convins pe toţi prin intermediulcarităţii: n-ar fi îndrăznit niciodată să aducă re-proşuri cuiva, deoarece se considera păcătosdoar pe sine. În câţiva ani de la convertirea sa areuşit să impresioneze cu mesajul său toate ca-tegoriile sociale, aprinzând în multe inimi flacă-

Page 17: Assisi - Ghidul orasului

15

Ass

isi -

Re

pe

re is

toric

e

ra iubirii evanghelice, educând pe cei orgolioşisă fie blânzi şi umili, propunând tuturor persoa-nelor şi popoarelor mesajul lui Cristos, rezumatîn salutul franciscan „Pace şi Bine!”. Într-ade-văr, deseori Francisc predica şi suspina dupăsingura pace dătătoare de bine. Puterea de con-vingere a învăţăturii sale, întărită de exemplulunei vieţi sărace, umile şi austere, plină în tota-litate de Dumnezeu, i-a determinat pe mulţi săia decizia curajoasă şi radicală de a merge peurmele lui Cristos, imitându-l pe el, pe frateleFrancisc.Aşadar, aceasta este epopeea franciscană, a că-rei principale episoade sunt mai emoţionantedecât orice doină sau baladă, care a început laRivotorto, leagănul Ordinul Franciscan, Or-din recunoscut de Biserică odată cu aprobareaverbală a Regulii de către papa Inocenţiu al III-lea în 1209-1210. A urmat apoi ciclul activi-tăţilor apostolice al căror focar a fost bisericuţaPorţiuncula, acolo unde Sfântul Francisc s-amutat împreună cu primii săi fraţi în 1211 (spredeosebire de ordinele monahale din Orient şichiar din Occident, Francisc a decis ca mem-brii ordinului său să nu fie numiţi monahisau călugări, ci fraţi minori, în conformitatecu practicarea în comun a vieţii evanghelice,aşa cum stabilea Regula franciscană: în sără-cie, ascultare şi castitate); aici în 1212 a luatfiinţă al doilea Ordin, al Clariselor, şi tot de aiciîn 1213-14 au plecat primii fraţi în misiune, iarîn 1216 s-a obţinut Indulgenţa Porţiunculei.După anul 1221, Sfântul Francisc s-a dedicat în-tr-un mod tot mai intens vieţii ascetice şi misti-ce, astfel încât, în 1224, cu doi ani înainte de amuri, a primit pe muntele La Verna sfintelestigmate ale Mântuitorului. Purtând pe trupsemnele vieţii de pocăinţă şi ale rănilor lui Cris-tos, în seara de 3 octombrie 1226, la Porţiun-cula, s-a reîntors în casa Tatălui veşnic.

3. Sanctuarul Sfântului Franciscdin Assisi este un complex arhitectonic ce în-sumează trei biserici suprapuse una peste alta.La baza complexului se află Bazilica inferioa-ră ce se prezintă ca o criptă imensă, cu văditelinii romanice, veşnic cufundată în penumbră,destinată cinstirii Sfântului Francisc ale căruioseminte au fost aşezate sub altarul principal.Este construită în forma literei T (Tau), unica li-teră comună celor două limbi biblice - ebraica şigreaca -, care de-a lungul secolelor a asumat şio anumită simbologie (în Vechiul Testament, T

Page 18: Assisi - Ghidul orasului

16

Ass

isi -

Re

pe

re is

toric

eBazilica inferioară a Sfântului Francisc

Intrarea în Bazilica inferioară

� Capela Relicvelor

� Cimitirul vechi al fraților

� Intrarea la Mormântul Sfântului Francisc

� Capela Sfântul Martin de Tours

� Capela Sfintei Maria Magdalena

� Maica Domnului și Sfântul Francisc (Cimabue)

� Altarul principal

� „Fecioara Apusurilor” (Lorenzetti)

Sacristia

� Curtea interioară Sixt al IV-lea și intrarea în Bazilicasuperioară

era semnul celor aleşi de Dum-nezeu). Deasupra se află Bazili-ca superioară care are arhitectu-ra unei enorme şi luminoase săligotice, împărţită în patru grupuride arcade cu un transept şi o ab-sidă poligonală. În sfârşit, subbazilica inferioară se află criptapropriu-zisă, sau MormântulSfântului Francisc. Întregulcomplex arhitectonic al Sanctua-rului din Assisi reprezintă o pri-mă formă a stilului gotic italian.

4. Istoria Sanctuarului.Ideea construirii unei bisericideosebite în cinstea SfântuluiFrancisc de Assisi a apărut întimp ce procesul său de canoni-zare era încă în curs de des-făşurare. Interesaţi de realizareaacestui obiectiv erau în primulrând fraţii minori franciscani, cevoiau să-l cinstească cum se cu-vine pe fondatorul lor sfânt. Deasemenea, oraşul Assisi dorea săatragă cât mai mulţi pelerini.Locul ales a fost acela situat înpartea occidentală a colineioraşului Assisi, unde aveau locexecuţiile capitale, numit „Coli-na Infernului”. Simone di Puc-ciarello, cetăţean al oraşului As-sisi, a dăruit fraţilor franciscaniîn martie 1227 un teren în afarazidurilor oraşului în vedereaconstruirii unei biserici care săadăpostească trupul SfântuluiFrancisc, iar fratele Elia l-a pri-mit în numele papei Grigore alIX-lea (franciscanii nu aveaudreptul de proprietate, decât cuacordul şi în numele papei).Anul următor, Monaldo di Leo-nardi a dăruit franciscanilor pă-durea ce acoperea partea de mia-ză-noapte a colinei. După câtevazile, mai exact la 16 iulie 1228,Grigore al IX-lea l-a canonizatpe Sfântul Francisc, iar în ziuaurmătoare a binecuvântat şi aaşezat piatra de temelie a bise-ricii ce urma să adăpostească

Page 19: Assisi - Ghidul orasului

17

Ass

isi -

Re

pe

re is

toric

e

Bazilica inferioară

Mormântul Sfântului

Bazilica superioară

Page 20: Assisi - Ghidul orasului

18

Ass

isi -

Re

pe

re is

toric

emoaştele Sfântului Francisc, schimbând totoda-tă şi numele acelui loc în „Colina Paradisu-lui”. După doi ani, la 25 mai 1230, trupul Sfân-tului Francisc a fost transferat în mod solemndin biserica Sfântul Gheorghe, unde fusese în-mormântat, în noua bazilică. Ceremonia a avutloc în prezenţa ministrului general GiovanniParenti şi a unei mulţimi impresionante. Cuocazia acestui eveniment s-a întâmplat un faptce l-a iritat pe suveranul pontif. După cemoaştele au fost transportate în noua bazilică,autorităţile civile ale oraşului Assisi, de teamăcă cineva ar putea să-i priveze de acel preţiostezaur, s-au închis în biserică şi, săpând sub al-tarul principal, au ascuns sicriul cu grijă. Papa a condamnat acel gest, iar cetăţenii oraşuluiAssisi au fost ameninţaţi cu excomunicarea. Prima fază a construcţiei s-a încheiat în doi ani,odată cu ceremonia transferării moaştelor Sfân-tului Francisc. În 1236 marele Crucifix, realizatde Giunta Pisano pentru bazilica superioară, eragata, iar în 1239 turnul ce adăposteşte clopoteleera finalizat. Un merit deosebit în finalizareaacestui obiectiv l-a avut fratele Elia, unul din-tre primii discipoli ai Sfântului Francisc, căruiaîi fusese şi vicar. El a fost arhitectul celor douăbiserici suprapuse şi a părţii celei mai vechi aconventului. Fiind ales ministru general al Ordi-nului în 1232, a făcut apel la toate provinciilefranciscane (Ordinul Franciscan era deja îm-părţit la acea dată în provincii, adică forme deorganizare jurisdicţională a Ordinului pe unanumit teritoriu) pentru a obţine fondurile nece-sare terminării măreţului Sanctuar, a cărui con-struire a fost voită de Papa Grigore al IX-leaşi de întreaga Biserică, pentru a onora sfinţeniaSărăcuţului. Metodele autoritare ale fratelui Eliaau generat nemulţumiri în rândul fraţilor, contri-buind la destituirea sa din slujirea de ministrugeneral în 1239, după cum menţionează Arnal-do de Serrant în Cronica sa din 1365-1369. Însăacest fapt s-a întâmplat, după cum relateazăacelaşi cronicar, numai „după ce a finalizat înAssisi lucrările acelei biserici duble cu clo-potniţă”. Consacrarea altarului şi sfinţirea Sanctuaru-lui a fost făcută de papa Inocenţiu al IV-leaîn ziua de 25 mai 1253, în prezenţa uneimulţimi imense de pelerini.

5. Aşadar, această primă capodoperă a arhi-tecturii gotice italiene este rezultatul geniuluiartistic al fratelui Elia. Ulterior, această realiza-re i-a fost imputată de unii franciscani ce o con-

siderau drept o trădare a idealului franciscan. Înrealitate, ea este un monument de pietate ridi-cat în cinstea Sărăcuţului ce doreşte să reflec-te într-o oarecare măsură, aici pe pământ, strălu-cirea cu care Dumnezeu l-a învrednicit în cer peslujitorul său umil. Nu este vorba despre o afir-maţie gratuită, căci fiii Sfântului Francisc,trăind la umbra acestui Sanctuar timp de aproa-pe opt secole, au fost întotdeauna aşa cum i-avrut fratele Elia: fii fideli ai Sfântului Franciscşi oaspeţi într-un edificiu ce aparţine Bisericiiromane (Bazilica Sfântului Francisc se află subjurisdicţie pontificală), slujitori umili ce prinactivitatea lor doresc să ofere splendoare cele-brărilor liturgice prin care întreaga Biserică do-reşte să-l cinstească pe Seraficul lor Părinte.

6. Valorile artistice, pe lângă cele spiri-tuale, cu care Bazilica este împodobită, aparţinunor pictori şi arhitecţi de prim rang. AcestSanctuar pare să fie o imensă pinacotecă: aicise păstrează cel mai complet decor mural dincâte s-au pictat în secolul al XIII-lea şi al XIV-lea în Italia. La efectuarea structurilor şi orna-mentelor arhitectonice şi-au dat concursul, pelângă fraţii franciscani înzestraţi cu calităţi ar-tistice, cei mai de seamă maeştri ai picturii cumar fi Giotto, Cimabue, Simone Martini, Pie-tro Lorenzetti, ca de altfel şi constructori valo-roşi şi tăietorii de piatră din zonă. Papa Incocenţiu al IV-lea a rămas în primăvaraşi vara anului 1253 la Sacro Convento (conven-tul, sau mănăstirea, de lângă bazilică). Văzândcă lucrările nu fuseseră terminate în mod cores-punzător, în ciuda opoziţiei ministrului generalal Ordinului şi a fraţilor din Assisi, făcând o de-rogare de la Constituţiunile Ordinului, l-a auto-rizat pe economul bazilicii, fratele Fillippo daCampello, să folosească pe o perioadă de 25 deani donaţiile oferite de pelerini pentru finisareabazilicii şi înfrumuseţarea ei cu opere semnifi-cative, urmând indicaţiile cardinalului protectorRinaldo da Segni. Acesta a sprijinit Ordinul încalitate de cardinal protector (a fost ales papă în1254 cu numele de Alexandru al IV-lea), a îm-podobit cu fresce bazilica inferioară şi cu vitra-lii bazilica superioară.Aceste fresce deschid un capitol important înistoria picturii italiene a secolului al XII-lea, ca-racterizată de confluenţa dintre tradiţia bizanti-nă şi noile forme gotice. Marea parte a deco-raţiunilor a fost realizată de aşa numitul „Maes-trul Sfântului Francisc”, un pictor anonim alcărui nume provine de la o icoană a Sfântului

Page 21: Assisi - Ghidul orasului

19

Ass

isi -

Re

pe

re is

toric

e

Francisc ce se găseşte însanctuarul de la Porţiuncula.Activitatea acestui pictor îndiferite biserici franciscanedin preajma oraşului Assisi şiinfluenţa sa asupra picturiidin regiunea Umbria aratăoriginea locală a pictorului,care a fost probabil un fratefranciscan de la Sacro Con-vento. Alături de el, la acestefresce şi-a adus contribuţia şi„Maestrul crucilor albastre”,a cărui operă poate fi recu-noscută după culoarea albas-tră a pânzei ce acoperă parţialtrupul lui Isus în scenele păti-mirii lui Cristos.

7. Conventul (mă-năstirea franciscană),ce se înalţă în partea meridio-nală şi în spatele Bazilicii, afost terminat şi el în mareparte odată cu cele două Ba-zilici, şi consta îndeosebi înPalatul Apostolic. Către anul1300 el a început să fie nu-mit Sacro Convento, acestafiind numele conferit şi as-tăzi. Structura originală con-cepută din trei părţi a fostmărită, tot în secolul al XIII-lea, cu o suprastructură solidăşi un portic cu arcade romaneşi gotice în aripa meridională.Ulterior s-a mai adăugat su-praetajarea în partea vestică,creându-se un nou patrulater,al cărui aspect actual e din se-colul al XVI-lea când, din bu-năvoinţa papei Sixt al IV-lea,a fost aranjată şi Curtea inte-rioară cea mare.

Portic din secolul al XIII-lea.

Page 22: Assisi - Ghidul orasului

VizitareaSanctuaruluiBazilica inferioara

20

Page 23: Assisi - Ghidul orasului

21

Bazil

ica

infe

rioa

ra

1. Arhitectura Bazilicii inferioare

Biserica inferioară, austeră, intimă, plină deumbre în care policromia ferestrelor şi a fresce-lor parcă se pierde fiind absorbită de aceasta,vorbeşte limbajul mistic al contemplaţiei, invi-tă persoana la rugăciune şi o introduce în ea,îndemnând-o să renunţe la zgomotul lumii şi săse angajeze în căutarea adevăratului bine, pecare Sfântul Francisc l-a dorit atât de mult: pa-cea şi bucuria sufletească. La stilul arhitectonical naosului principal, al celui transversal, al ab-sidei, care constituie corpul original al bisericii,au fost adaptate capelele laterale împreună cu

aripile vastului pronaos, ce au fost adăugate ul-terior, după 1270.După construirea bisericii au fost chemaţi ceimai buni artişti pentru pictarea ei. Tema pictu-rilor este o interpretare spirituală a vieţii Sfân-tului Francisc făcută de către papa Inocenţiu alIV-lea, care nu doar participase la funeraliileSfântului Francisc, ci avuse privilegiul de a ve-dea şi de a atinge stigmatele sale, îndeosebi ra-na din coastă care încă mai sângera. Astfel, peperetele sudic sunt reprezentate cinci episoadedin viaţa Sfântului Francisc, iar pe pereteledinspre nord sunt redate, în paralel, tot atâteascene din Pătimirea lui Cristos: 1) Cristos este

Page 24: Assisi - Ghidul orasului

22

Bazil

ica

infe

rioa

ra

dezbrăcat de hainele sale – Francisc renunţă labunurile părinteşti; 2) Cristos o încredinţeazăpe Preacurata Fecioara Maria, mama sa, Sfân-tului Ioan – Visul papei Inocenţiu al III-lea încare Francisc susţine Biserica pe punctul de ase dărâma; 3) Isus este luat jos de pe cruce –Francisc predică creaturilor; 4) Plângerea luiCristos – Primirea stigmatelor de către Fran-cisc; 5) Recunoaşterea lui Cristos de către uce-nicii din Emaus – Stigmatele rămân vizibile întrupul lui Francisc şi după moarte. Pentru multtimp această lucrare a fost atribuită lui GiuntaPisano, însă în cele din urmă criticii l-au numit„Maestrul Sfântului Francisc”.

Câţiva ani mai târziu, Cimabue a pictat-o înpartea dreaptă a naosului transversal pe Preas-fânta Fecioara Maria înconjurată de îngeri şiSfântul Francisc. Chiar dacă ucenicia lui Giot-to pe lângă Cimabue este considerată drept olegendă, multe trăsături ale acestei fresce suntîn favoarea acestei legende. Perioada inter-venţiei lui Giotto este incertă (unii critici de ar-tă neagă acest lucru, dar astăzi această idee esteacceptată în mod parţial pentru biserica infe-rioară) în Capela Mariei Magdalena, în parteadreaptă a naosului transversal şi în bolta de de-asupra altarului principal; se pare că în perioa-da 1310-1325 el ar fi intervenit de 3-4 ori; aşa

Portalul Bazilicii inferioare.

Page 25: Assisi - Ghidul orasului

23

Bazil

ica

infe

rioa

ra

se explică anumite diferenţe dintre diferitele ci-cluri de fresce.Aceste picturi, în intenţia celor care le-au con-ceput, aveau rolul de a-l însoţi pe pelerin îndrumul său de la intrare până la mormântulSfântului Francisc. Pe boltă, unde s-a pictat uncer înstelat pentru a simboliza Împărăţia ceru-lui, pictorul a introdus bucăţi de oglindă pentruaccentuarea unui efect iluzoriu. Figura simboli-că a stelelor poate fi găsită atât pe pardosealăcât şi la altar.

2. Piaţa inferioară

Cele două porticuri dimprejurul pieţii inferioa-re datează din secolul al XV-lea. Oratoriul Sfântului Bernardin (în faţa intrăriiîn Bazilica Inferioară): în arcada porticului estereprezentat Sfântul Bernardin de Siena întredoi îngeri (1488).Portalul Bazilicii inferioare, dublu, bogat înornamente multicolore din piatră şi marmură(din a doua jumătate a secolului al XIII-lea) areîn partea superioară o rozetă mare, mărginită dealte două mici, la stânga şi la dreapta. Arcul înstil renascentist susţinut de cele două coloanece protejează rozetele e opera lui Francesco diPietrasanta (1487); sculpturile de lemn aleuşilor din partea stângă sunt opera lui Ugoli-nuccio da Gubbio (circa 1550), iar cele din par-tea dreaptă aparţin unui artist necunoscut(1573); toate sculpturile reprezintă scene dinviaţa Sfântului Francisc, a Sfintei Clara, aSfântului Ludovic şi a Sfântului Anton. Poate fiadmirat şi bustul lui Benedict al XIV-lea, carese află sub arcul din partea stângă, papa care aconferit acestei biserici privilegiul de a fi Bazi-lică Patriarhală şi Capelă Papală (1754).

3. Pronaosul

Prima şi a treia parte a acestui lung pronaos aufost alipite de biserica originală către 1271, cecuprindea numai arcadele din naosul central şinaosul transversal.

4. Peretele din partea stângă

Capela Sfântului Sebastian: la altar se aflăSfântul Sebastian (opera lui Cesare Sermei,sec. al XVII-lea); în partea stângă Irina se în-

grijeşte de Sfântul Sebastian; în partea dreaptă,Sfântul Sebastian înaintea lui Domiţian (ambe-le opere aparţin pictorului Girolamo Martelli,în jurul anului 1646).În partea stângă a arcului capelei: Madonnadella salute (Fecioara protectoare a sănătăţii),Sfântul Anton Abate, Sfântul Francisc şi Sfân-tul Rufin episcop (opera lui Ottaviano Nelli,sec. al XV-lea).Tot în partea stângă este reprezentat SfântulCristofor (opera unui pictor ce aparţine şcoliiumbre, sec. al XIV-lea).

5. Peretele din partea dreaptă

În prima extensiune a arcului arcadei se aflăMonumentul funerar al lui Giovanni dei Cerchi(donatorul altarului), pe care se află un vas deporfir, dăruit de o regină cipriotă (la începutulanului 1300).În a doua extensiune putem admira: Tribuna(realizată de un artist local în sec. al XIV-lea),ornată în maiolică în 1458; parapetul e din sec.al XVII-lea; Monumentul funerar al lui Gio-vanni di Brienne (în partea de sus se află statu-ia Preasfintei Fecioare Maria, şi o femeie înco-ronată, aşezată în picioare pe un leu) e operaunui artist din familia Cosmati, din jurul anului1290. Spaţiul dintre prima şi a doua arcadă, pereţii şibolta celei de a treia arcade din pronaos au fostpictate de Cesare Semei (1645), ajutat fiind deMartelli, cu scene ce reprezintă Misterele Răs-cumpărării şi diferite chipuri de Profeţi şiSfinţi.

6. Capela Sfântului Anton Abate(În partea dreaptă a arcadei a treia).

În această capelă se află două monumente fune-rare: al lui Blasco Fernandez şi al fiului săuGarcia, ucişi în 1367 în timp ce se aflau într-ovizită în Ducatul de Spoleto (opera unui artistlocal, sec. al XIV-lea).

7. Cimitirul vechi al fraţilor

Aici se află curtea interioară cu cele două porti-curi suprapuse, realizată în sec. al XIV-lea şimărită în sec. al XV-lea, e învăluită într-o tăce-re umilă şi pace profundă. Din dreptul unei

Page 26: Assisi - Ghidul orasului

24

Bazil

ica

infe

rioa

ra

porţi de fier forjat poate fi admirată latura nor-dică a celor două biserici şi grădina noviciatu-lui. În luna septembrie a anului 1933 sfântulMaximilian Kolbe a fost oaspete în Sacro Con-vento. Mestrul de novici din în acea perioadă,fratele franciscan român Bonaventura Mo-rariu l-a rugat pe părintele Kolbe să binecu-vânteze o mică statuie a Neprihănitei Zămisliripe care a aşezat-o în grădina noviciatului. Peplaca memorială scrisă în latină se poate citi:„M-au pus aici să fiu protectoare. Maestrul denovici m-a vrut aici. Pr. Maximiliano Kolbe m-a binecuvântat. Anul Domnului 1933, în ziuade 6 septembrie”. (Cimitirul fraţilor şi grădinanoviciatului nu este deschisă vizitatorilor).

8. Capela Sfintei Ecaterina (după cese intră din cimitir în pronaos pe partea dreap-tă) a fost mărită şi pictată în totalitate în 1367prin generozitatea cardinalului Egidio Albor-noz (1367), iniţial înmormântat aici, iar ulteriordus la Toledo. Deasupra soclului de marmurăsunt opt fresce cu scene din viaţa Sfintei Ecate-rina (autorul lor este pictorul Andrea de Bar-toli, în jurul anului 1368) dispuse astfel: 1.

Convertirea Sfintei Ecaterina; 2. Sf. Ecaterinaînaintea împăratului Maxenţiu; 3. În prezenţaîmpăratului Maxenţiu, disputa Sfintei Ecaterinacu filozofii păgâni; 4. Filozofii sunt condam-naţi la moartea pe rug; 5. Împărăteasa Faustinaşi generalul Porfiriu o vizitează pe Sf. Ecateri-na; împărăteasa îngenuncheată se converteşte(puţin timp după aceea şi generalul Porfiriu îm-preună cu 200 de soldaţi se vor converti); întimpul detenţiei sfânta este condamnată la înfo-metare timp de 12 zile, dar este hrănită de doiîngeri; 6. Condamnarea la moarte a SfinteiEcaterina prin tragerea pe roată; sfânta se roa-gă, iar înfricoşătorul sistem de tortură este dis-trus de doi îngeri, spre edificarea celor pre-zenţi; 7. Martiriul şi decapitarea împărăteseiFaustina; 8. Decapitarea Sfintei Ecaterina şitransportarea miraculoasă a trupului ei pe mun-tele Sinai de către îngeri. Un eremit priveşteprocesiunea îngerilor (este eremitul din Rouendespre care vorbeşte Legenda Aurea: acesta arămas pe muntele Sinai timp de 7 ani ca să pri-vegheze trupul neînsufleţit al sfintei, iar la în-toarcerea în ţară va aduce ca relicvă un degetde-al ei). Edificiul de pe stâncă este BisericaSf. Ecaterina de pe Muntele Sinai, împreună cu

Pr. Bonaventura Morariu, împreună cu novicii. Anul 1933.

Page 27: Assisi - Ghidul orasului

25

Bazil

ica

infe

rioa

ra

mănăstirea fortificată deîmpăratul Iustinian întreanii 548 şi 565, pe loculunde Moise a vorbi t cuDumnezeu prezent în rugulaprins.Sunt reprezentaţi mai mulţisfinţi: Sfântul Blaziu, Sfân-tul Eugen, Sfântul Ludovic(în arcul din partea dreaptă)şi probabil Sfântul Rufin,Sfântul Clement, SfântulFrancisc (în partea stângă).Pictura a fost restaurată în1974. Vitraliile conţin im-agini de sfinţi; fereastracentrală (jumătatea secolu-lui al XIV-lea) e făcută deun artist din Assisi, numitGiovanni di Bonino.Pe altar se găseşte un cruci-fix de lemn (sec. al XV-lea,autor anonim).

În stânga altarului se aflăicoana Mariei, Mama luiDumnezeu, “Călăuzitoa-rea”.Icoana Maicii Domnuluicare îl indică pe Isus ca fi-ind Calea, Adevărul șiViaţa, este un dar al Co-muni taţ i i române d inProvincia de Perugia şi afost oferită Bazilicii Sfân-tului Francisc în ziua de19 aprilie 2009, cu ocazia Sărbătorii Paşteluiortodox. Pictată pe o placă mare de lemn (50 x80), este opera unei măicuţe ortodoxe de la mă-năstirea ortodoxă “Buna Vestire” din Mi-clăuşeni (Iaşi), după modelul canonic numitHodighitria (Călăuzitoarea, Cea care arată ca-lea). A fost aşezată în Capela Răstignitului, lân-gă ea fiind aprins un candelabru dăruit Baziliciide patriarhul Constantinopolului, Bartolomeu I,cu ocazia Zilei mondiale de rugăciune pentruPace, convocată de papa Ioan Paul al–II-lea laAssisi în data de 24 ianuarie 2004. Mama, careţine Pruncul pe braţul stâng şi îl indică cu mâna

dreaptă, este Maria din Nazaret. Este Mama luiDumnezeu, aşa cum este indicată de monogra-mele, MP ΘU (Mήτηρ Θεού, Mama lui Dum-nezeu, sau Theotokos, Născătoare de Dumne-zeu) apelativ devenit nume propriu al Marieiîncepând cu Conciliul din Efes (431). Maria es-te şi Pururea Fecioară (Aeirparthenos): virgini-tatea perpetuă a Mariei este simbolizată în ico-nografia bizantină prin văl, maphorion, şi decele trei stele care ornează fruntea şi umerii.Maria este şi Cea Toată Sfântă (Panaghia), ca-re îl ţine în braţe pe Cel Preasfânt. Maria îmbracă vălul (maphorion) de culoare

Icoana Mariei, Mama lui Dum-nezeu, “Călăuzitoarea”.

Page 28: Assisi - Ghidul orasului

26

Bazil

ica

infe

rioa

raroşie (culoarea suferinţei şi a iubirii) care îiacoperă capul, spatele, lăsându-i descoperitenumai faţa şi mâinile. Părul este complet aco-perit de un fel de acoperământ sub văl. Urechi-le se observă foarte puțin. Tunica de culoare al-bastru închis se poate vedea numai la mâneci.Vălul şi tunica sunt brodate cu galoane aurite.Faţa Mamei exprimă iubirea maternă; ochiimari, deschişi spre infinit, sunt îndreptaţi înacelaşi timp spre interior: privind-o, ne simţimîn inima Fecioarei.

Pruncul Isus are trăsături mature în expresiilefeţei, în gesturi şi îmbrăcăminte. El este Cu-vântul lui Dumnezeu întrupat; este Isus Cris-tos, cum este indicat de monograma IC XC(Іησούς Χριστός), scris pe partea dreaptă aicoanei; este Unul din Sfânta Treime, aşa cumeste indicat prin monograma O ΩN înscrisă înaureolă, având semnificaţia numelui lui Dum-nezeu revelat lui Moise pe Muntele Sinai. Eleste Învățătorul, la care face referinţă perga-mentul din mâna Sa stângă; este Salvatorul CelRăstignit, la care face referinţă Crucea inseratăîn nimb; este, în sfârşit, Sfântul și Mântuitorul,aşa cum indică mâna dreaptă ce binecuvântea-ză.

Icoana este o revelaţie în culori şi o invitaţiela rugăciune. Este o fereastră deschisă întrelumea noastră terestră şi cea divină, prin ca-re cele cereşti se înfăţişează lumii noastre: ofereastră aşadar, prin care noi putem întrevedeaunele trăsături ale realităţii divine supranatura-le. Prin intermediul icoanei sale, Maica luiDumnezeu a rămas mereu prezentă în mijloculcredincioşilor din toate Bisericile, ajutându-i şiîncurajându-i pe oameni să-şi trăiască propriavocaţie în urmarea lui Cristos, Calea, Adevărulşi Viaţa.Se poate afirma că spiritualitatea franciscană aluat naştere în faţa unei icoane care vorbeşte,aceea a Răstignitului din Sf. Damian, cu trăsă-turi tipic bizantine: braţe întinse în mod relaxat,ochi mari care îţi scrutează inima cu o imensăşi dezarmantă bunătate. Faţa Sa adresează o in-sistentă chemare silenţioasă. Francisc îngenun-chează pe treapta de piatră înaintea altarului şimurmură: “Dumnezeule Preaînalt şi Glorios,luminează întunericul inimii mele….”. O rugă-ciune care izvorăşte din inimă, repetată cu in-sistenţă şi cu încredere profundă, cu certitudi-nea că lumina celui Preaînalt va veni. O luminăcare-i va lumina nu numai inima, ci toată viaţa

sa, oferindu-i o orientare şi o direcţie sigură.Prin urmare, Francisc transmite fraţilor săi şifiecărui credincios următorul mesaj: viaţa lortrebuie să constituie o punere în practică aEvangheliei, intrând astfel în familia lui Isus:“Mama mea şi fraţii mei sunt aceia care ascultăcuvântul lui Dumnezeu şi-l pun în practică” (Lc8,21).

9. CriptaMormântul Sfântului Francisc

La jumătatea naosului se află două scări ce ducla mormântul Sfântului Francisc. Atmosferamistică pe care o emană acest mormânt binecu-vântat este o invitaţie continuă adresată tuturoracelora care, aflaţi pe cărările acestei vieţi atâtde agitate, sunt în căutarea păcii. În tăcereacriptei pare că Sfântului Francisc îşi întindemâinile stigmatizate către lumea întreagă şi re-petă tuturor creaturilor salutul său: „Pace şi Bi-ne!”. Sfântul Bonaventura l-a numit „vestitorulpăcii”, deoarece anunţa pacea în orice predică,o dorea celor pe care îi întâlnea şi o exprima înorice salut al său; deseori suspina după inefabi-la pace în momentele de contemplaţie.Aici, în criptă, într-un sarcofag grosolan de pia-tră, în pilastrul ridicat în centrul încăperii înformă de cruce, se află trupul sfânt al Sără-cuţului. În acest loc l-a ascuns fratele Elia în1230, făcând imposibil accesul la el.În 12 decembrie 1818, fraţii de la Sacro Con-vento, fiind autorizaţi de papa Pius al VII-lea,după 52 de nopţi de muncă, au reuşit să scoatăla lumină preţioasa comoară ce a fost închisăîntr-o urnă de bronz şi sigilată de SfântulScaun. Atunci s-a luat decizia de a face posibilaccesul la imensul sarcofag săpându-se o criptă– în realitate este o a treia biserică – sub altarulprincipal al Bazilicii inferioare; ea a fost conce-pută de arhitectul Giuseppe Brizzi într-o formăneoclasică şi inaugurată în 1820. Un secol maitârziu, cu ocazia celui de al VII-lea centenar almorţii Sfântului Francisc, a fost reorganizatspaţiul din criptă (între 1925 şi 1932), conformproiectului efectuat de Ugo Tarchi. În jurul sar-cofagului au fost amenajate mormintele a patrudintre discipolii săi: fratele Leon, fratele Mas-seu, fratele Rufin, fratele Angelo, care iniţialfuseseră înmormântaţi în Bazilica inferioară. Înpunctul de întâlnire al celor două scări ce ducspre criptă se găsesc rămăşiţele pământeşti ale

Page 29: Assisi - Ghidul orasului

27

Bazil

ica

infe

rioa

ra

nobilei doamne din Roma, Jacopa de’ Settesoli,o devotă binefăcătoare a Sfântului Francisc, pecare obişnuia să o numească frate Jacopa.În perioada 24 ianuarie – 04 martie 1978 a avutloc a doua deshumare a relicvelor SfântuluiFrancisc, autorizată de papa Paul al IV-lea.

10. Capela Sfântului Martin

Este prima capelă din partea stângă a naosuluicentral; ea poartă însemnele cardinalului fran-

ciscan Gentile Partino da Montefiore. În 1307cardinalul a fost trimis de papa Clement al V-lea în Ungaria, unde după asasinarea regeluiLadislau al IV-lea (11 iulie 1290) izbucnise unrăzboi de succesiune între nobilii maghiari şifiica regelui, Maria, soţia regelui de Napoli, ca-re revendica tronul pentru fiul ei. Misiunea car-dinalului a avut succes, astfel încât în 1308 afost uns ca rege al Ungariei Carol Robert deAnjou (cunoscut şi sub numele de Carol I alUngariei).După ce cardinalul Gentile şi-a încheiat misiu-

Mormântul Sfântului Francisc.

Page 30: Assisi - Ghidul orasului

28

Bazil

ica

infe

rioa

ra

nea în Ungaria (septembrie 1311), Papa Cle-ment al V-lea (1305-1314) l-a rechemat înapoiîn Italia, dându-i misiunea de a transfera tezau-rul papal la Avignon (sediul papilor a fost laAvignon între 1309 şi 1378). În martie 1312cardinalul se găsea la Assisi, unde în ziua de 30martie a oferit suma de 600 de florini de aurpentru capela pe care dorea să o construiască înBazilica Sfântului Francisc.Capela Sfântului Martin este o încăpere drep-tunghiulară cu boltă, închisă cu o absidă hexa-gonală pe care se află trei ferestre mari decora-te cu vitralii. Partea de jos a pereţilor este îm-brăcată cu ornamente din piatră de Assisi, pecare sunt aplicate emblemele donatorului. Em-

Capela Sf. Martin de Tours.

Vitraliu de Giovanni di Bonino (sec. XIV) în Capela Sf.Martin.

Page 31: Assisi - Ghidul orasului

29

Bazil

ica

infe

rioa

ra

blema cardinalului Gentilepoate fi văzută în mai multelocuri împrejurul ferestrelor,iar chipul său apare de douăori: în registrul de jos al fe-restrei centrale, îngenuncheatla picioarele Sfântului MartinI papă şi în scena pictată peperetele de deasupra uşii deintrare, unde întinde mânaSfântului Martin, episcop.Pereţii capelei sunt împărţiţiîn două registre în care estepictată viaţa Sfântului Martinde Tours în 10 episoade, în-cepând cu registrul inferior alperetelui estic: 1. Sf. Martinajută un sărac; 2. Visul Sfân-tului Martin; 3. Ceremoniaînvestiturii sale de cavaler; 4.Sf. Martin renunţă la arme şiînfruntă duşmanul înarmatnumai cu cruce; 5. Sf. Martinînvie un copil la Chartres; 6.Visul Sfântului Ambroziu; 7.Îngerii vin în ajutorul Sfântu-lui Martin; 8. Sf. Martin şiîmpăratul Valentinian; 9.Moartea Sfântului Martin;10. Înmormântarea SfântuluiMartin.Pe arcada de la intrarea în ca-pelă sunt pictaţi, începânddin partea stângă de sus: Sf.Ludovic rege şi Sf. Ludovicde Toulouse, Sf. Clara şi Sf.Elisabeta a Ungariei; în par-tea dreaptă, Sf. Anton de Pa-dova şi Sf. Francisc, MariaMagdalena şi Sf. Ecaterinade Alexandria.Această capelă a fost pictatăde S imone Mar t in i . E l areuşi t să lase la Assisiimagini de o frumuseţe rară,care pentru mult timp au fostde neegalat. Deosebita sa în-demânare în folosirea mode-lelor şi materialelor specificealtor tehnici i-au permis să

Capela Sf. Martin - Simone Mar-tini, Scene din viața Sf. Martin.

Page 32: Assisi - Ghidul orasului

30

Bazil

ica

infe

rioa

raî m b i n e m a c r o c o s m o s u lspaţiilor sigure şi măsurabileale şcoli lui Giotto cu micro-cosmosul lucrărilor în reliefale părţilor aurite. Arhitecturasa reprezintă triumful cate-dralelor gotice de dincolo deAlpi, reduse la dimensiunileunui tablou. El redă istoriaSfântului Martin în nuanţeleepopeii cavalereşti şi o îm-bracă în aureola de povestede la curtea regelui de Na-poli, frecventată de cardina-lul Gentile. Martini pare săcreeze un stil modern ce va fiadoptat de curţile aristocrati-ce europene şi care va aveaconsacrarea sa oficială atuncicând pictorul va fi chemat laAvignon. Iubitorii de artă nuau rezistat în faţa farmeculuic rea ţ i e i sa le , i a r p r in t reclienţii săi s-a numărat demai multe ori Napoleone Or-sini, protectorul lui Giotto şial lui Pietro Lorenzetti, cares-a lăsat pictat de artist (unportret al acestuia a fost lău-dat de Francesco Petrarca). Vitraliile capelei au fost reali-zate înainte de 1350 (proba-bil de Giovanni di Bonino)după schiţe ce proveneau totdin ambientul lui SimoneMartini.

Capela Sf. Martin - Simone Mar-tini, Sf. Clara.

Page 33: Assisi - Ghidul orasului

31

Bazil

ica

infe

rioa

ra

11. Naosul

Pereţii arcadelor şi bolta mai păstrează pictura originală, care estecea mai veche din toată Bazilica. Starea lor de conservare nu esteprea bună; întreruperile (lacunele) au fost cauzate îndeosebi în ju-rul anului 1270 cu ocazia deschiderii căilor de acces spre capelelece au fost construite ulterior. Naosul a fost restaurat în 1974.

Paretele din stânga - Maestrul Sf.Francisc, Francisc predică păsări-lor.Capela Sfinților Ștefan și Ludovic-Detaliu din vitraliul de GiovanniBonino (jos).

12. Capela Sfântului Ludovic rege sau al Sfân-tului Ştefan

(Vis-a-vis de capela Sfântului Martin): pe boltă sunt pictaţi 4 pro-feţi şi 4 sibile; pe pereţi este reprezentat Sf. Ştefan în sinagogă şiMartiriul Sfântului Ştefan (de Dono Doni, 1574). În cele patruvitralii sunt prezentate mai multe imagini de sfinţi.

13. Capela Sfântului Anton de Padova

Frescele redau scene din viaţa Sfântului: Sfântul predică înainteapapei Grigore al IX-lea şi Minunea cu măgarul (sunt opera luiSermei şi a discipolului său Martelli, realizate în jurul anului1610). Cele patru vitralii prezintă scene din viaţa Sfântului Anton(au fost realizate între 1300 şi 1350).

Page 34: Assisi - Ghidul orasului

32

Bazil

ica

infe

rioa

ra14. Capela Mariei Magdalena

(Se intră din capela Sfântului Anton). A fost pictată de Giotto înjurul anului 1300, prin generozitatea episcopului de Assisi Teo-baldo Pontano (a fost restaurată în 1967). Pe boltă sunt pictatemedalioanele lui Cristos, Lazăr, Magdalena şi Marta. Pe pereţiilaterali ai capelei, în partea de jos, sunt reprezentate de acelaşiautor diferite imagini de sfinţi şi sfinte. În partea de mijloc şi înzona superioară a pereţilor este reprezentată viaţa Mariei Magda-lena. Pe peretele din partea stângă sunt reprezentate două scenedin Evanghelie: 1. Cina fariseului; 2. Învierea lui Lazăr.Pe peretele din partea dreaptă sunt alte patru scene din Evanghe-lie: 1. Cristos înviat apare Mariei Magdalena; 2. Sfânta debarcăla Marsilia; 3. Sfânta în dialog cu îngerii; 4. Maria Magdalena şiPusnicul Zosimo. Pe peretele de la intrare este pictată Împăr-tăşirea Mariei Magdalena şi înălţarea sufletului său. Arcada dela intrare este împodobită cu 12 medalioane cu sfinţi şi sfinte. Vi-traliile conţin imagini ale lui Cristos, Maria Magdalena, Marta şiLazăr (sunt realizate după schiţe de provenienţă florentină, ase-mănătoare cu cele realizate de Şcoala Romană; sunt aproape con-temporane cu frescele).

Capela Sf. Maria Magdalena - Giotto, «Noli me tangere».

Page 35: Assisi - Ghidul orasului

33

Bazil

ica

infe

rioa

ra15. Capela Sfântului Nicolae din Bari,

se află în naosul transversal din partea dreaptă;a fost construită de cardinalul Nicolò Orsini alIII-lea în jurul anului 1270; picturile capelei aufost finanţate de nepoţii săi, Napoleon şi cardi-nalul Giangaetano Orsini (1239), al cărui mo-nument funerar poate fi văzut în spatele altaru-lui. Frescele de pe pereţi sunt atribuite unui ar-tist care l-a ajutat pe Giotto, cunoscut astăzi cuapelativul de „Maestrul Sfântului Nicolae”(picturile datează din primele decenii ale seco-lului al XIV-lea; calitatea foarte bună a picturiii-a făcut pe mulţi să creadă, că autorul lor esteGiotto). Pe lângă numeroasele imagini de sfinţidin zona inferioară a pereţilor, sub arcada de laintrare şi în luneta pereţilor de la intrare se păs-trează nouă medalioane cu scene din viaţaSfântului Nicolae de Bari. Pe suprafaţa conca-vă a arcadei, de sus în jos, în partea dreaptă,

sunt următoarele scene: 1. Sfântul Nicolae ofe-ră zestre la trei tinere; 2. O frescă deteriorată;3. Sfântul binecuvântează un penitent şi altepersonaje. În partea stângă: 4. Sf. Nicolae sal-vează trei condamnaţi la moarte; 5. O altă fres-că deteriorată; 6. Visul împăratului Constantin.În partea dreaptă, de sus în jos: 7. Sf. Nicolaeînvie un copil; 8. Eliberarea unui sclav; 9. Scla-vul este redat părinţilor săi. Pe peretele stâng,de sus în jos: 10. Un evreu în vârstă încearcă săzdrobească bustul de marmură al Sfântului. Dinpăcate, de-a lungul timpului 11-12 fresce s-audeteriorat. În spatele altarului sunt reprezentaţiSfânta Fecioara Maria, Sfântul Francisc şiSfântul Nicolae (restaurat în 1974). Cele şasevitralii reprezintă diferiţi sfinţi, pe cei doi fraţiOrsini şi stemele familiilor lor.

Capela Sf. Maria Magdalena - Giotto, Învierea lui Lazăr.

Page 36: Assisi - Ghidul orasului

34

Bazil

ica

infe

rioa

ra

Page 37: Assisi - Ghidul orasului

35

Bazil

ica

infe

rioa

ra

Page 38: Assisi - Ghidul orasului

36

Bazil

ica

infe

rioa

ra16. Naosul transversalTranseptul din partea dreaptă a fost restaurat în1968. Pe arcada ce duce spre Capela SfântuluiNicolae este reprezentată scena Bunei-Vestiri;pe boltă, în partea de sus spre altar, sunt pre-zentate următoarele scene: Vizita PreasfinteiFecioare Maria, Naşterea Mântuitorului, Ado-rarea Magilor, Prezentarea la templu, Răstig-nirea; pe partea opusă: Fuga în Egipt, Ucidereapruncilor nevinovaţi, Isus discută cu preoţii întemplu, Întoarcerea la Nazaret (toate fresceleau fost pictate de Giotto şi colaboratorii săi, ca-re au urmat indicaţiile şi planurile maestruluilor; frescele au fost realizate în jurul anului1315).Pe peretele din apropierea corului este repre-zentat Sf. Francisc care învie un copil, iar pelateralele arcadei ce permite accesul în Capela

Sfântului Nicolae este reprezentat un alt mira-col: un copil ucis de prăbuşirea unei case esteînviat de Sfânt. În partea dreaptă jos: Sf. Fran-cisc, Sf. Ludovic de Toulouse, Sf. Elisabeta aUngariei și Fericiții soți Delfina și Elzeario(realizate de Simone Martini). Sub scena răs-tignirii: Preasfânta Fecioară încoronată, Sf. Eli-sabeta şi Sf. Alois al IX-lea (de Simone Mar-tini). În partea laterală a uşii ce permite accesulspre Capela Mariei Magdalena este reprezentatFericitul Ioan Englezul (sec. al XV-lea) iar pegrilajul ce protejează mormintele câtorva din-tre primii însoţitori ai Sfântului Francisc, suntreprezentate chipurile lor, realizate de PietroLorenzetti.Deasupra frescei precedente se află PreasfântaFecioară aşezată pe tron cu Pruncul în braţe şiSf. Francisc (Cimabue, în jurul anului 1280);reprezentarea Preasfintei Fecioare este conside-

Transeptul din dreapta - Giotto, Nașterea Domnului.

Page 39: Assisi - Ghidul orasului

37

Bazil

ica

infe

rioa

ra

rată de unii critici de artă„cea mai ilustră Mater Dolo-rosa din toate t impuri le”(Ruskin); Sf. Francisc cores-punde foarte bine descrieriiprimului biograf, fratele To-ma de Celano. Culoarea s-aînchis cu trecerea timpului şia luat o nuanţă galben-rozie;măiestr ia şi profunzimeaacestei opere va atinge cotemult mai ridicate în fresceledin Bazilica superioară.

Transeptul din dreapta - Giotto,Adorarea magilor (sus); Fuga înEgipt (mijloc); Răstignirea (jos).

Page 40: Assisi - Ghidul orasului

38

Bazil

ica

infe

rioa

ra

Transeptul din dreapta - Cimabue, Preasfânta Fecioa-ră aşezată pe tron cu Pruncul în braţe şi Sf. Fran-cisc.

Transeptul din dreapta - Simone Martini, Sf. Elisabetași Sf. Francisc.

Page 41: Assisi - Ghidul orasului

39

Bazil

ica

infe

rioa

ra

Page 42: Assisi - Ghidul orasului

40

Bazil

ica

infe

rioa

ra

Page 43: Assisi - Ghidul orasului

41

Bazil

ica

infe

rioa

ra17. Arcada din faţa altarului prin-cipalAmvonul este opera unui artist anonim al fami-liei Cosmati, ce datează de la sfârşitul secoluluial XIII-lea. Pe acelaşi perete se află Încorona-rea Preasfintei Fecioare Maria (Puccio Capan-na de Assisi, jumătatea secolului al XIV-lea).Pe lăţimea arcadei sunt pictate trei scene: Mar-tiriul Sfântului Stanislau, Sf. Stanislau învie unmort (Puccio Capanna), şi Răstignirea.

18. Altarul principal (opera unui artistanonim din familia Cosmati, în jurul anului1250) are 20 de coloane împodobite cu orna-mente lucrate în mozaic, iar masa de altar estedintr-un singur bloc de marmură (3,80 x 1,80)şi probabil provine din Constantinopol.

19. Bolta de deasupra Altarului principal:sunt reprezentate în mod alegoric Sărăcia (înpartea dinspre naos), Castitatea (în parteadreaptă), Ascultarea (în partea stângă); în par-tea dinspre cor este reprezentat Sf. Francisc înglorie. Aceste fresce, putând fi analizate mai bi-ne după restaurarea lor din 1968, poartă emble-ma şcolii lui Giotto (1315-1320) şi, alături dedensitatea conţinutului teologic, se dovedesc afi rezultatul unei execuţii înalte din punct de ve-dere tehnic şi coloristic. Tradiţia consideră aces-te concepte alegorice ca fiind inspirate de unteolog, sau poate chiar de Jacopone de Todi.Adaptarea suprafeţei de pictat, care nu se preapotrivea cu spaţiul orizontal al scenografiei luiGiotto, a impus aici subţierea figurilor şi o oare-care simplificare a scenei; aceste consideraţii arfi în măsură să rezolve perplexitatea acelor cri-tici care atribuie lui Giotto aceste capodopere.

Bazilica inferioară - Altarul principal.

Page 44: Assisi - Ghidul orasului

în Domniţa Sărăcie, câinele de lângă el nu în-cetează să latre, iar celălalt copil îmbrăcat în al-bastru, cu ajutorul unui baston, împinge un mă-nunchi de spini spre picioarele goale ale Mire-sei; pe măsură ce spinii cresc, se transformă în-tr-o frumoasă ghirlandă de trandafiri şi crini,care este coroana Domniţei Sărăciei. În parteade sus, Tatăl ceresc primeşte bunurile pămân-teşti care au fost dăruite celor săraci în numelesău.

42

Bazil

ica

infe

rioa

ra20. Alegoria sărăciei.În centru este reprezentată căsătoria mistică aSfântului Francisc cu Domniţa Sărăcie, binecu-vântată de însuşi Mântuitorul, în prezenţa unorfrumoase cete de îngeri.În colţul stâng: un tânăr, care dăruieşte manta-ua sa preţioasă unui sărac, este invitat de un în-ger să se îndrepte către Domniţa Sărăcie. Încolţul opus, un alt înger adresează altor treipersonaje aceeaşi invitaţie; aceştia se îndepăr-tează luându-l pe înger în râs şi strângând lapiept bogăţiile lor.La centru, în partea de jos, este o imagine încare un copil îmbrăcat în roşu aruncă cu pietre

Page 45: Assisi - Ghidul orasului

43

Bazil

ica

infe

rioa

ra

21. Alegoria castităţii.

Votul Castităţii este simbolizat de o tânără îm-brăcată în alb şi cu mâinile împreunate, ce seaflă într-un turn de fildeş pe care flutură o fla-mură albă. Doi îngeri în zbor îi aduc un pal-mier şi o diademă, simbolul victoriei. Pe zidu-rile castelului, bine păzite de soldaţi, sunt re-prezentate Virtutea Purităţii şi Virtutea Tărieicare îi oferă tânărului purificat de îngeri unscut şi un steag. În partea dreaptă, Sf. Franciscajută trei persoane să urce către castelul Casti-tăţii; ele reprezintă cele trei Ordine înfiinţate deSfântul Francisc: o călugăriţă clarisă (ce repre-zintă Ordinul al II-lea franciscan, sau Ordinul

clariselor), care abia se distinge, fiind la stângafratelui franciscan ce se află în centru (repre-zentant al primului Ordin franciscan), iar înprimul plan se află un terţiar (poate Dante Ali-ghieri, cel mai ilustru reprezentant al Ordinuluial III-lea franciscan, sau Ordinul terţiarilor: eraun ordin înfiinţat pentru cei care doreau să tră-iască idealurile spiritualităţii franciscane înviaţa de familie). În colţul opus al picturii suntreprezentate trei virtuţi încoronate care suntajutate doar de virtutea Răbdării (una dintre eleare capul acoperit cu o glugă şi e puţin încovo-iată lăsând astfel să i se vadă spatele însângeratdin cauza loviturilor); ele reuşesc să respingădragostea imorală, moartea şi mizeria.

Page 46: Assisi - Ghidul orasului

44

Bazil

ica

infe

rioa

ra22. Alegoria ascultării. dorit realizarea acestei fresce); în partea stângă

se află Umilinţa cu un chip încântător; lângăea, un alt înger împiedică înaintarea Orgoliului,un personaj reprezentat ca fiind jumătate om,jumătate animal. În partea de sus, între doi în-geri, se află Sfântul Francisc cu jugul pe umerişi călăuzit de două mâini ce coboară din cer.

Votul Ascultării este reprezentat printr-o figurămonastică înaripată, care în timp ce cu o mânăinvită la tăcere, cu cealaltă aşează un jug peumerii unui frate franciscan îngenuncheat la pi-cioarele sale (poate fi admirată frumuseţea feţeiAscultării: este un chip serios şi senin în ace-laşi timp). Este asistată de două virtuţi: în par-tea dreaptă este Prudenţa, reprezentată cu o faţădublă, având în faţa ei un înger ce prezintă do-uă persoane evlavioase (probabil cei care au

Page 47: Assisi - Ghidul orasului

45

Bazil

ica

infe

rioa

ra

23. Sfântul Francisc în glorie. 24. Corul a fost realizat de Apollonio de Ri-patransone (a fost terminat în 1471): este for-mat din 50 de jilţuri aşezate în două rânduri cubraţele împodobite cu sculpturi de frunze, ani-male şi figuri umane, iar spătarele sunt decora-te cu motive specifice artei şcolii din Florenţa.

25. Absida.

În nişa semicirculară este reprezentată Judeca-ta Universală (opera lui Cesare Sermei, în jurul

Deasupra norilor, un cor de îngeri în sărbătoa-re, în ritm de dans şi în sunetul muzicii, încon-joară îngerii care ridică în zbor către cer tronulpreţios pe care se află aşezat Sf. Francisc învă-luit în lumină şi îmbrăcat cu o dalmatică impu-nătoare (dalmatica este haina liturgică, de ori-gine romană, îmbrăcată de diaconi în timpulceremoniilor religioase). De asemenea, poate fiadmirată gruparea armonioasă a îngerilor carescoate în evidenţă frumuseţea veşmintelor lor.

Page 48: Assisi - Ghidul orasului

46

Bazil

ica

infe

rioa

ra

anului 1623); pentru a crea spaţiul necesar realizării acestei sce-ne, a fost distrusă o frescă pictată de Puccio Capanna. Vitraliilesunt dintr-o perioadă recentă; dinspre stânga spre dreapta sunt re-prezentate: Sf. Clara, Sf. Francisc şi Sf. Elisabeta (Ludovic, Rozaşi Cecilia Caselli, 1921-1924).

26. Partea stângă a naosului transversal.

Frescele sunt opera lui Pietro Lorenzetti (datează din jurul anului1320). Stilul şi personalitatea tânărului pictor din Siena, care arecurajul de a alătura canoanelor estetice ale şcolii sale realismulpicturii lui Giotto, îl aduc cu acest ciclu de fresce în atenţia criti-cii şi îl aşează printre cei mai de seamă maeştri ai secolului alXIV-lea. Poate concura cu Giotto şi Simone Martini în ceea cepriveşte inspiraţia, echilibrul compoziţiei şi varietatea culorilor.Pe boltă şi pe pereţi au fost pictate scene ce redau Patima Dom-nului Nostru Isus Cristos (restaurat în 1963) în următoarea ordi-ne, începând din partea superioară a boltei: Intrarea în Ierusalim,

Transeptul din stânga - P. Loren-zetti, Isus este coborât de pe cruce.

Transeptul din stânga - P. Loren-zetti, Răstignirea.

Transeptul din stânga - P. Loren-zetti, Primirea stigmatelor.

Page 49: Assisi - Ghidul orasului

47

Bazil

ica

infe

rioa

ra

Page 50: Assisi - Ghidul orasului

48

Bazil

ica

infe

rioa

ra

Transeptul din stânga - P. Lorenzetti, „Cina cea de Taină”.

Transeptul din stânga - P. Loren-zetti, „Învierea”.

Spălarea picioarelor, Prinde-rea lui Isus în Grădina Măsli-nilor; în partea opusă: Biciui-rea şi Drumul spre Calvar.Sub scena Răstignirii e aşanumita frescă „La Madonnadei Tramonti” („FecioaraApusurilor”): Preasfânta Fe-cioară Maria cu Pruncul înbraţe, Sf. Francisc şi Sf. IoanEvanghelistul. Pe celălalt pe-rete, în partea stângă a arca-dei de la intrarea în CapelaSfântului Ioan Botezătorul, înpartea superioară, este repre-zentată Coborârea în Limb,iar dedesubt, Luarea lui Isusde pe Cruce; urmează SfântulNicolae, Sfânta Ecaterina,

Page 51: Assisi - Ghidul orasului

49

Bazil

ica

infe

rioa

ra

Sfânta Clara, Sfânta Tecla, iar pe peretele dindreapta Aşezarea lui Isus în mormânt; deasupraacesteia este reprezentată Învierea, Iuda sespânzură şi Stigmatele Sfântului Francisc.

27. Capela Sf. Ioan Botezătorul.

La altarul capelei sunt picturile Preasfintei Fe-cioare Maria, a Sfântului Francisc, şi a Sfântu-lui Ioan Botezătorul. Pe vitraliul ferestrei cen-trale sunt mai multe imagini de Sfinţi (dupădesene făcute de artistul anonim numit Maes-trul Sfântului Francisc, sau de Cimabue); vitra-liile ferestrelor laterale provin din localitateaSan Feliciano di Foligno (datează din sec. alXV-lea), cu excepţia vitraliului Sfântului Fran-cisc din partea stângă de sus (după un desen allui Cimabue) şi a părţilor de sus.

28. Sacristia.

Pe pereţii sacristiei se află următoarele picturi:Preasfânta Fecioară Maria cu Pruncul, SfântulFrancisc, Sfânta Clara şi îngerii (lucrărileaparţin Maestrului din Figline, în jurul anului1310). În Sacristia Relicvelor, în trei dulapurilucrate în relief (autorul lor este Lorenzo de Pe-rugia, în jurul anului 1629) se găsesc numeroa-se relicve. (Sacristia nu este deschisă vizitatori-lor).

29. Capela relicvelor şi Sala capi-tulului.

În această sală din secolul al XIII-lea, în carese află o frumoasă pictură realizată de PuccioCapanna ce reprezintă Răstignirea lui Isus, au

Transeptul din stânga - P. Lorenzetti, „Fecioara Apusurilor”.

Page 52: Assisi - Ghidul orasului

50

Bazil

ica

infe

rioa

ra

Page 53: Assisi - Ghidul orasului

51

Bazil

ica

infe

rioa

ra

Transeptul din stânga - P. Loren-zetti, „Fecioara Apusurilor”, deta-liu.

Regula Franciscană.

fost expuse cu ocazia celui de-al VIII-lea centenar al naşteriiSfântului Francisc (1982) cele mai importante relicve ale sale:Tunica şi capuciul său, Ciliciul, Sandalele, confecţionate de Sf.Clara pentru Sf. Francisc pe când acesta era bolnav, o bucată dePiele de capră care îi proteja rana din coastă, o Cămaşă albă, cea fost folosită de Sf. Francisc sub rasă în timpul ultimului său ande viaţă, Pânzele de in, dăruite de nobila doamnă Jacopa de Sette-soli, care au fost folosite când Sf. Francisc se afla în agonie, Poti-rul folosit de Sf. Francisc la celebrările euharistice în calitate dediacon, Cornul de fildeş dăruit de sultanul Egiptului, Malek elKamel.Printre aceste relicve se remarcă, datorită importanţei lor istoriceşi spirituale, Regula Franciscană, aprobată de papa Honoriu alIII-lea în 1223, considerată drept Magna charta a întregii mişcărifranciscane, şi Pergamentul ce conţine două dintre Scrierile auto-grafe ale Sfântului Francisc: Binecuvântarea dată fratelui Leon şiLaudele aduse lui Dumnezeu Cel Preaînalt. Aceste obiectepreţioase sunt o mărturie a vieţii sale religioase (Regula), a apar-

Page 54: Assisi - Ghidul orasului

52

Bazil

ica

infe

rioa

ra

tenenţei sale sociale (rasa deculoare gri, haina folosită depersoanele cele mai umile şisărace din timpul său), a uneivieţi itinerante (sandalele) şia caracterului său ecumenic(cornul de fildeş).

Tunica Sf. Francisc.

Pergamentul ce conţine două dintre Scrierile autografe ale Sf. Francisc: Bine-cuvântarea dată fratelui Leon şi Laudele aduse lui Dumnezeu Cel Preaînalt.

Page 55: Assisi - Ghidul orasului

53

Bazil

ica

infe

rioa

ra

nii înainte de sistematizarea realizată de PapaSixt al IV-lea (1471-1484), cel care l-a numitpe voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt, dupălupta de la Podul Înalt (1475), „ un adevăratatlet al credinţei creştine”. De-a lungul ziduri-lor celor două terase pot fi văzute fragmente defresce din viaţa Sfântului Francisc (opera luiDono Doni, din jurul anului 1574).

30. Curtea interioară.

Accesul spre Bazilica superioară se poate faceprin cele două scări din naosul transversal alBazilicii inferioare. Curtea interioară Sixt alIV-lea, numită astfel datorită pontifului care s-aîngrijit de realizarea terasei superioare (autoruleste arhitectul Gasparino de Lugano, între 1474şi 1476). Terasa inferioară, în jurul căreia a fostconstruit conventul conceput de fratele Elia, afost amenajată în forma actuală cu câteva dece-

Curtea interioară, Sixt al IV-lea.

Page 56: Assisi - Ghidul orasului

Bazilica superioara 54

Bazil

ica

su

pe

rioa

ra

Page 57: Assisi - Ghidul orasului

1. Îmbinare armonioasă dintre ar-tă şi credinţăBazilica superioară, în contrast cu cea inferioa-ră, este foarte luminoasă. Stilul ei gotic are oputernică amprentă a arhitecturii italiene: ar-monia, ritmul şi echilibrul sunt însoţite de uncalm şi o seninătate specific franciscană şi re-giunii Umbria. Aici, splendoarea religiozităţiişi a artei se întâlnesc într-o armonie perfectă,generând artă autentică.Când au fost terminate lucrările de finisaj, fraţiiau încredinţat pictarea naosului transversal luiCimabue, care între 1280 şi 1283 a realizat mai

55

Bazil

ica

su

pe

rioa

ra

multe opere: în aripa stângă, a pictat Scene dinApocalips şi Răstignirea; în aripa dreaptă, suntreprezentate scene din Faptele Apostolilor şi oaltă scenă a Răstignirii, iar pe bolta de deasu-pra altarului sunt pictaţi în mod alegoric cei 4evanghelişti. Aproximativ în aceeaşi perioadă,diferiţi pictori, aparţinând şcolii romane, aupictat bolta şi partea superioară a pereţilor cuscene biblice, în primele două arcade ale nao-sului. Pentru autorii picturilor din acest spaţius-au vehiculat mai multe nume: Torriti, Carval-lini, Rusuti, Giotto şi Cimabue; cert este faptulcă frescele realizate de aceştia poartă în modvădit urmele influenţei lui Cimabue. De aseme-

Page 58: Assisi - Ghidul orasului

56

Bazil

ica

su

pe

rioa

ranea, cu greu s-ar putea nega intervenţia luiGiotto în frescele arcadei a treia şi a patra. Atunci când erau executate picturile în a patraarcadă, între 1296 şi 1298, Giotto picta parteainferioară a pereţilor naosului cu scene dinviaţa Sfântului Francisc. Aceste 28 de frescedin Assisi încheie perioada secolului al XIII-lea a picturii italiene, şi constituie, pentruitinerariul multisecular al dezvoltării artei, opiatră de hotar, fiind sfârşitul, apogeul şi re-zumatul unei perioade, punând totodată ba-zele artei moderne, a cărei cale o deschidea.Dacă aici se remarcă o îndepărtare graduală, odiferenţiere progresivă faţă de viziunea medie-vală a naturii, de formele bizantine, de curente-le stilistice romane şi gotice, acest lucru nu în-seamnă negarea şi nici refuzul lor, ci mai de-

grabă fuzionarea acelor valori în diferitele cu-rente medievale. Cei doi mari maeştri ai seco-lului al XIII-lea, Giotto şi Cimabue ca de altfelşi discipolii lor, trebuie să fie consideraţi canişte „traducători” ai pictorilor bizantini în lim-bajul occidental pe care ei îl vorbeau, limbaj ceera emanaţia unei gândiri seculare.

2. Naosul transversal

Aripa dreaptă (numai partea inferioară a fostpictată de Cimabue, între 1280 şi 1283): în par-tea inferioară sunt redate scene din FapteleApostolilor, Petru şi Paul (dinspre dreapta sprestânga: Vindecarea paraliticului, Vindecareamai multor bolnavi, Căderea lui Simon Magul,Răstignirea Sfântului Petru, Decapitarea Sfân-tului Paul). În spatele altarului mic, în parteade jos, se află o scenă a Răstignirii.În partea superioară este reprezentată Schimba-rea la faţă a lui Isus, iar în partea opusă Cristosîn slavă. În celelalte spaţii pot fi văzute imaginiale Îngerilor, Apostolilor şi diferite ornamente.Aceste fresce din registrul superior, care diferăde celelalte din naosul transversal prin tonalita-tea dominantă a culorilor, sunt realizate de aşanumitul Maestru englez anonim, care a pictatînaintea lui Cimabue. Vitraliile sunt opera unui artist ce aparţine şco-lii romane (spre sfârşitul secolului al XIII-lea);în ele se întrevede amprenta bizantină, în ciuda

Page 59: Assisi - Ghidul orasului

57

Bazil

ica

su

pe

rioa

ra

Page 60: Assisi - Ghidul orasului

58

Bazil

ica

su

pe

rioa

ra

Page 61: Assisi - Ghidul orasului
Page 62: Assisi - Ghidul orasului

60

Bazil

ica

su

pe

rioa

ra

puternicilor trăsături romanice: pe bifora din partea stângă (feres-tră despărţită pe jumătate de o coloană sau un pilastru, tipică sti-lului gotic sau primei perioade Renascentiste) sunt redate motivegeometrice, iar pe cea din dreapta personaje biblice. Absida a fost pictată în totalitate de Cimabue între 1280 şi 1283.Pe pereţi au fost pictate scene din viaţa Preasfintei Fecioare Ma-ria: 1. Ioachim primeşte vestea de la înger (în partea de sus a pe-retelui stâng); 2. Naşterea Preasfintei Fecioare Maria (în parteade sus dreapta); 3. Prezentarea la templu a Preasfintei FecioareMaria (sub prima pictură); 4. Căsătoria Preasfintei FecioareMaria (sub a doua pictură). În partea inferioară a pereţilor, de lastânga la dreapta: 5. Adormirea Maicii Domnului; 6. O altă pictu-ră cu aceeaşi tematică, Adormirea Maicii Domnului; 7. ÎnălţareaPreasfintei Fecioare Maria; 8. Glorificarea Preasfintei FecioareMaria.Vitraliile aparţin unui Anonim al şcolii germane de la sfârşitul se-colului al XIII-lea; scenele din partea stângă a ferestrelor prezintăimagini din viaţa lui Isus, iar cele din partea dreaptă sunt din Ve-chiul Testament.Corul din lemn a fost realizat de Domenico di Antonio Indovinidin San Severino (1491-1501), la cererea Generalului OrdinuluiFraţilor Minori Conventuali, P. M. F. Sansone: sunt 102 de jilţuri,

Cimabue, Răstignirea, detaliu.

Transeptul din stânga - Cimabue, Răstignirea.

Page 63: Assisi - Ghidul orasului

61

Bazil

ica

su

pe

rioa

ra

lucrate după schiţe în stil caracteristic zonei Marche din Italia, in-fluenţate de Crivelli; pe spătarele celor 38 de jilţuri din rândul desus sunt realizate imagini de fraţi franciscani ce s-au distins prinsfinţenie, doctrină şi activitate, iar pe primele două din ambelepărţi este reprezentată Buna-Vestire; pe jilţurile din rândul de jossunt realizate diferite forme şi stilizări foliacee. Realizarea aces-tei opere a costat la acea vreme 755 de ducaţi de aur. În spatele corului au fost aşezate fluierele orgii. Tronul papal afost realizat în jurul anului 1250.

Aripa stângă a fost pictată în întregime de Cimabue între 1280şi 1283 cu scene din Apocalips: Sfântul Mihai biruie balaurul(partea dreaptă sus); 2. Sfântul Apostol Ioan în insula Patmos; 3.Babilonul distrus; 4. Venirea lui Cristos ca Judecător; 5. ÎngeriiApocalipsei; 6. Mielul Mistic. În spatele altarului lateral se aflăscena Răstignirii, în care, prin plasticitatea figurilor şi efectulcromatic, pare că sentimentele personajelor îndurerate sunt înno-bilate în antiteză cu ura călăilor. Vitraliile ferestrelor sunt probabil opera unui artist anonim fran-cez din perioada ultimelor decenii ale secolului al XIII-lea, aşacum se poate deduce din delicateţea şi liniaritatea părţilor împo-dobite şi din rafinamentul policromiei.

Transeptul din dreapta - Domeni-co Indovini, Corul din lemn (1491-1501).

Page 64: Assisi - Ghidul orasului

62

Bazil

ica

su

pe

rioa

ra

Page 65: Assisi - Ghidul orasului

63

Bazil

ica

su

pe

rioa

ra

Pupitrul din stânga altarului,probabil opera lui Nicolò daBettone (1330-1347), este oimitaţie mai puţin reuşită aaltor capodopere din secolulal XIV-lea.Altarul este opera unui artistdin familia Cosmati, contem-poran cu evenimentul consa-crării Bazilicii superioare(1253).

3. Naosul

În zona superioară a pereţilorlaterali şi a peretelui intern alfaţadei sunt 34 de fresce, cu16 scene din Vechiul Testa-ment (peretele drept) şi 18din Noul Testament (pe cei-lalţi pereţi), realizate de di-feriţi autori. Sunt distribuitecâte două picturi de o parte şide alta a celor opt ferestre,plecând din zona altarului,mai întâi cu cele din registrulsuperior, urmate de cele dinregistrul inferior. În partea dejos a pereţilor, în spaţiul desub ferestre, sunt reprezenta-te 28 de scene din viaţa sfân-tului Francisc, realizate deGiotto (1296-1300).

Peretele drept, zona supe-rioară:Registrul superior: 1. CreareaLumii; 2. Crearea lui Adam;3. Crearea Evei; 4. PăcatulOriginal; 5. Frescă deteriora-tă; 7. Fragmente din Uciderealui Abel (toate aparţin şcoliiromane, sfârşitul sec. al XIII-lea).Registrul inferior: 1. Con-struirea arcei lui Noe; 2. In-troducerea animalelor în ar-

La stânga: vitraliu francez dintranseptul din stânga al Baziliciisuperioare (1270).

La dreapta: Bazilica superioară,Peretele stâng zona superioară -Giotto, Nașterea.

Page 66: Assisi - Ghidul orasului

64

Bazil

ica

su

pe

rioa

ra

Page 67: Assisi - Ghidul orasului

65

Bazil

ica

su

pe

rioa

ra

că; 3. Jertfa lui Isac; 4. Vizita îngerilor la Abraham (toate aparţinşcolii romane, sfârşitul sec. al XIII-lea); 5. Înşelăciunea lui Iacob(probabil Giotto, 1290-1295); 6. Essau revendică dreptul de în-tâi-născut (Giotto); 7. Vinderea lui Iosif de către fraţi săi (Giot-to); 8. Fraţi lui Iosif în Egipt (Giotto).

Peretele stâng, zona superioară:Registrul superior: 1. Buna-Vestire; 2. Fragmente din VizitaPreasfintei Fecioare Maria la Elisabeta; 3. Naşterea; 4. Adora-rea Magilor; 5. Prezentarea lui Isus în templu; 6. Câteva frag-mente din Fuga în Egipt; 7. Isus în templu; 8. Botezul lui Isus(şcoala romană şi influenţa lui Cimabue, în jurul anului 1290).Registrul inferior: 1. Nunta din Cana; 2. Urme din Învierea luiLazăr; 3. Prinderea lui Isus, 4. Isus înaintea lui Pilat (şcoala ro-mană şi influenţa lui Cimabue, în jurul anului 1290-1295); 5.Drumul spre Calvar (Giotto 1290-1295); 6. Răstignirea (Giotto

Peretele din dreapta partea supe-rioară - Giotto tânăr, Înşelăciu-nea lui Iacob (1292).

Peretele din stânga partea supe-rioară - Giotto, Sărutul lui Iuda.

Page 68: Assisi - Ghidul orasului

Bolta: a) pe arcada a patra sunt reprezentaţi 4doctori ai Bisericii (şcoala lui Giotto, în perioa-da anilor 1295-1296); b) pe a doua arcadă:Preasfânta Fecioara Maria, Mântuitorul, Sfân-tul Ioan Botezătorul, Sfântul Francisc (Turriri,în jurul anului 1290).

Vitraliile: a) Partea dreaptă: vitraliile ferestrelor din pri-mele două arcade, datorită modului în care aufost executate, par să fie opera unui artist fran-cez de la sfârşitul secolului al XIII-lea (dupăschiţele realizate de Maestrul Sfântului Fran-

66

Bazil

ica

su

pe

rioa

ra

şi Duccio); 7. Coborârea trupului lui Isus de pecruce (Giotto); 8. Femei la mormânt (Giotto).

Peretele intern al faţadei: în partea dreaptă seaflă Înălţarea (Giotto) iar în partea stângă Ru-saliile (Giotto). Deasupra intrării principale es-te reprezentată Preasfânta Fecioară Maria cuPruncul în braţe (Giotto, după 1296). Sub arca-da de lângă perete sunt reprezentanţi 16 sfinţi(şcoala lui Giotto, sfârşitul secolului al XIII-lea).Agheasmatarul a fost realizat la sfârşitul seco-lului al XIII-lea.

Boltă - Giotto, Patru Doctori ai Bisericii.

Page 69: Assisi - Ghidul orasului

67

Bazil

ica

su

pe

rioa

ra

Boltă - Giotto, Sfântul Augustin.

cisc); trăsăturile bizantine alevitraliilor din a treia arcadă,ca şi robusteţea celor din apatra arcadă, ne orienteazăcătre Şcoala romană de lasfârşitul secolului alx XIII-lea(după schiţele aceluiaşi Maes-tru al Sfântului Francisc). b) Partea stângă: vitraliile dinprimele două arcade, conformcaracteristicilor lor, poartătrăsăturile Şcolii romane de lasfârşitul secolului al XIII-lea;vitraliile ultimelor două fe-restre, cu imaginile apostoli-lor Simon şi Iuda Tadeul, Fi-lip şi Iacob cel Mic, în partesunt vechi, asemenea celor devizavi, în parte mai recente.

Bazilica superioară - Vitraliu, Stig-matele Sfântului Francisc.

Page 70: Assisi - Ghidul orasului

Giotto (1296-1300)Scene din ViataSfântului Francisc

68

Gio

tto (

1296

-130

0)

Page 71: Assisi - Ghidul orasului

Proiectul iconografic al Bazilicii superioare s-afinalizat prin realizarea celor 28 de scene dinviaţa Sfântului Francisc, aflate în partea infe-rioară a pereţilor naosului. Aceste fresce au ge-nerat un fenomen epocal în ceea ce priveşte ar-ta figurativă cu scop devoţional. Ele nu urmea-ză ordinea cronologică a vieţii Sfântului Fran-cisc, ci sunt în sintonie cu protagoniştii scene-lor biblice din partea superioară a pereţilor. Re-latarea începe cu prima scenă de pe pereteledrept din apropierea altarului principal. Pentru o mai bună înţelegere a imaginilor pre-zentate în paginile următoare, vom recurge latextele oferite de biografii Sfântului Francisc.

69

Gio

tto (

1296

-130

0)

Page 72: Assisi - Ghidul orasului

70

Gio

tto (

1296

-130

0)

1. Sfântul Francisc este omagiat de către un om simplu. „Un om simplu dinAssisi, inspirat de Dumnezeu, îl cinsteşte pe fericitul Francisc întinzându-şi haina înaintea lui pen-tru ca să treacă peste ea. El consideră că Francisc este vrednic de tot respectul pentru că urma săînfăptuiască în curând fapte măreţe, datorită cărora va fi cinstit de toată lumea”.

Page 73: Assisi - Ghidul orasului

71

Gio

tto (

1296

-130

0)

2. Francisc dăruieşte mantia sa unui cavaler sărac. Francisc întâlnind un ca-valer nobil, dar sărac şi prost îmbrăcat, i s-a făcut milă de el şi i-a oferit propria sa haină.

Page 74: Assisi - Ghidul orasului

72

Gio

tto (

1296

-130

0)

3. Visul palatului plin cu arme. Fericitul Francisc, pe când dormea, a văzut un palatminunat şi somptuos plin cu arme cavalereşti însemnate cu semnul crucii lui Cristos şi, întrebândale cui sunt, i s-a răspuns că toate vor aparţine lui şi cavalerilor săi.

Page 75: Assisi - Ghidul orasului

73

Gio

tto (

1296

-130

0)

4. Rugăciunea în faţa crucifixului din bisericuţa San Damiano. FericitulFrancisc rugându-se în faţa unui crucifix, a auzit o voce venind de la Cel Răstignit care i-a repetatde trei ori: „Francisc, mergi şi repară-mi casa care este toată în ruină”, făcând referinţă la Bisericaromană.

Page 76: Assisi - Ghidul orasului

74

Gio

tto (

1296

-130

0)

5. Renunţarea la bunurile părinteşti. După ce Francisc a restituit totul tatălui său şidupă ce s-a dezbrăcat de toate hainele în mod public, renunţând la bunurile părinteşti şi la cele pă-mânteşti, a afirmat: „De acum pot să spun cu toată siguranţa: Tatăl nostru care eşti în ceruri, pen-tru că Pietro Bernardone m-a repudiat”.

Page 77: Assisi - Ghidul orasului

75

Gio

tto (

1296

-130

0)

6. Visul papei Inocenţiu al III-lea. Papa a văzut într-un vis cum Bazilica SfântuluiIoan din Lateran era pe punctul de a se prăbuşi, iar un om sărac, fericitul Francisc, o sprijinea casă nu cadă.

Page 78: Assisi - Ghidul orasului

76

Gio

tto (

1296

-130

0)

7. Aprobarea Regulii. Papa Inocenţiu al III-lea a aprobat Regula pe care i-a prezentat-oSfântul Francisc şi i-a dat misiunea de a predica pocăinţa, iar fraţilor care îl însoţeau le-a permissă poarte tonsura clericală pentru a putea predica vestea cea bună a Cuvântului divin.

Page 79: Assisi - Ghidul orasului

77

Gio

tto (

1296

-130

0)

8. Francisc într-un car de foc. Fericitul Francisc, aflându-se odată în rugăciune într-unbordei din apropierea catedralei din Assisi, unde urma să predice ziua următoare deoarece era du-minică, a fost văzut în miezul nopţii de confraţii săi care locuiau la Rivotorto, intrând pe uşa încă-perii într-un car de foc foarte strălucitor cu care s-a învârtit de trei ori; fraţii care privegheau în ru-găciune au rămas înmărmuriţi, iar cei care dormeau s-au trezit datorită luminii strălucitoare.

Page 80: Assisi - Ghidul orasului

78

Gio

tto (

1296

-130

0)

9. Viziunea tronului ceresc. Unui confrate i-a fost dat harul să vadă într-o viziune maimulte tronuri în cer, dintre care unul se distingea de toate celelalte prin strălucire. Fratele a auzitun glas spunând: „acest tron era al unuia dintre îngerii care au căzut, iar acum este păstrat pentruumilul Francisc”.

Page 81: Assisi - Ghidul orasului

79

Gio

tto (

1296

-130

0)

10. Alungarea diavolilor din oraşul Arezzo. Francisc ajungând în Arezzo pe cândlocuitorii săi erau în război, a văzut deasupra oraşului o ceată de diavoli. Atunci i-a spus frateluiSilvestru, care era preot, să meargă la poarta oraşului şi, în numele lui Dumnezeu, să alunge dia-volii. Fratele Silvestru, ascultând de Francisc, a început să strige, iar demonii s-au risipit şi s-a res-tabilit pacea.

Page 82: Assisi - Ghidul orasului

80

Gio

tto (

1296

-130

0)

11. Credinţa lui Francisc înaintea sultanului. Francisc, pentru a-şi mărturisi cre-dinţa în Cristos înaintea sultanului, a cerut preoţilor acestuia să intre împreună cu el în foc, însănici unul nu a vrut să intre, şi au fugit toţi înspăimântaţi.

Page 83: Assisi - Ghidul orasului

81

Gio

tto (

1296

-130

0)

12. Francisc în extaz. În timp ce Francisc se ruga într-o zi cu multă fervoare, a fost văzutde confraţii săi cum se ridica de la pământ cu braţele ridicate în sus, învăluit într-un nor foartestrălucitor.

Page 84: Assisi - Ghidul orasului

82

Gio

tto (

1296

-130

0)

13. Ieslea din Greccio. Francisc, dorind să sărbătorească Naşterea lui Cristos, a cerut să ise pregătească o iesle cu paie, să i se aducă un bou şi un măgar şi, astfel, a început să predice des-pre naşterea Regelui Divin într-o nespusă sărăcie. În timp ce el se ruga, un cavaler l-a văzut pePruncul Isus în locul pruncului neînsufleţit adus de Francisc.

Page 85: Assisi - Ghidul orasului

83

Gio

tto (

1296

-130

0)

14. Minunea izvorului din stâncă. Francisc, datorită infirmităţii sale, s-a folosit odatăde măgarul unui om sărac pentru a putea urca pe munte. Deoarece stăpânul animalului striga cămoare de sete, Francisc se roagă şi, în mod miraculos, izvorăşte apă din stâncă.

Page 86: Assisi - Ghidul orasului

84

Gio

tto (

1296

-130

0)

15 Francisc predică păsărilor. Sfântul Francisc, mergând spre Bevagna, o localitateaflată la 15 km depărtare de oraşul Assisi, a început să predice păsărelelor; acestea băteau dinaripi cu bucurie, îşi mişcau capetele, îşi deschideau ciocurile şi-i atingeau rasa în timp ce însoţito-rii săi priveau la ceea ce se petrecea.

Page 87: Assisi - Ghidul orasului

85

Gio

tto (

1296

-130

0)

16. Moartea cavalerului din Celano. Francisc, fiind în oraşul Celano, în urma insis-tenţelor unui cavaler, acceptă să ia prânzul la el. Înainte de a se aşeza la masă, Francisc l-a sfătuitpe cavaler să se spovedească, spunându-i că el urma să ia masa în altă parte. Cavalerul a făcut în-tocmai, şi peste puţin timp, pe când ceilalţi se aşezau la masă, şi-a dat duhul.

Page 88: Assisi - Ghidul orasului

86

Gio

tto (

1296

-130

0)

17. Francisc predică în faţa papei. Sfântul Francisc predică în faţa papei Grigore alIX-lea şi a cardinalilor săi cu atâta zel şi ardoare, încât aceştia rămân uimiţi de cuvintele sale in-spirate de înţelepciunea divină.

Page 89: Assisi - Ghidul orasului

87

Gio

tto (

1296

-130

0)

18. Francisc apare fraţilor din Arles. În timp ce fraţii din Arles erau adunaţi în ca-pitul, iar fericitul Anton de Padova le predica despre inscripţia de pe crucea lui Cristos, SfântulFrancisc a apărut deodată în mijlocul lor, şi-a întins mâinile către ei în formă de cruce şi i-a bine-cuvântat.

Page 90: Assisi - Ghidul orasului

88

Gio

tto (

1296

-130

0)

19. Primirea stigmatelor. Sfântul Francisc obişnuia să se pregătească pentru sărbătoareaSfântului Arhanghel Mihai postind în perioada 15 august - 29 septembrie pe muntele Verna. În1224, probabil în ziua de 14 sau 15 septembrie, în timp ce se ruga, i-a apărut Cristos şi l-a însem-nat cu stigmatele sale.

Page 91: Assisi - Ghidul orasului

89

Gio

tto (

1296

-130

0)

20. Moartea Sfântului Francisc. În seara zilei de 3 octombrie 1226, la Porţiuncula,Sfântul Francisc a părăsit această lume, iar un confrate i-a văzut sufletul înălţându-se către cer,având forma unei stele foarte strălucitoare.

Page 92: Assisi - Ghidul orasului

90

Gio

tto (

1296

-130

0)

21. Viziunea fratelui Augustin şi a episcopului de Assisi. În clipa în careSfântul Francisc a murit, fratele Augustin, care era bolnav şi zăcea pe patul de moarte, a strigatspunând: „Aşteaptă-mă, părinte, vin şi eu cu tine”; în aceeaşi clipă a murit şi l-a urmat pe părinte-le său spiritual. Francisc i-a apărut şi episcopului de Assisi, căruia i-a spus: „iată, eu merg în cer”.

Page 93: Assisi - Ghidul orasului

91

Gio

tto (

1296

-130

0)

22. Confirmarea existenţei stigmatelor. Domnul Geronimo, un om erudit şi vestit,a pus mâna pe rănile stigmatelor Sfântului Francisc, al cărui trup neînsufleţit mai era la Porţiuncu-la, şi s-a convins de veridicitatea acestora.

Page 94: Assisi - Ghidul orasului

92

Gio

tto (

1296

-130

0)

23. Călugăriţele clarise îl plâng pe părintele lor spiritual. Cortegiul fune-rar, care plecase de la Porţiuncula spre Assisi, purtând în procesiune trupul Sfântului Francisc îm-podobit cu sfintele stigmate, s-a oprit la Sfântul Damian pentru ca Sfânta Clara şi cu surorile ei să-şi poată lua rămas bun de la el.

Page 95: Assisi - Ghidul orasului

93

Gio

tto (

1296

-130

0)

24. Canonizarea Sfântului Francisc. Papa Grigore al IX-lea în persoană a venit laAssisi în ziua de 16 iulie a anului 1228 atunci când, după ce în prealabil fuseseră cercetate cuatenţie minunile săvârşite de Sfântul Francisc, a fost ridicat la cinstea altarelor, declarându-l sfântpe Sărăcuţul din Assisi.

Page 96: Assisi - Ghidul orasului

94

Gio

tto (

1296

-130

0)

25. Îndoiala Papei Grigore al IX-lea. Suveranul Pontif, a cărui succesiune pe scau-nul Sfântului Petru fusese prezisă de Sfântul Francisc, având la un moment dat o îndoială cu privi-re la rana din coasta lui Francisc, a fost vizitat de acesta într-o viziune pe care papa a avut-o întimpul nopţii, înainte de canonizare. Ridicându-şi braţul drept, a arătat papei rana din coastă şi i-acerut o sticluţă pe care a umplut-o cu sângele ce-i curgea din rană.

Page 97: Assisi - Ghidul orasului

95

Gio

tto (

1296

-130

0)

26. Vindecarea unei persoane. Sfântul Francisc desface bandajele unei persoanei răni-te şi, atingându-i rănile cu blândeţe, o vindecă imediat; aceasta invocase ajutorul său în clipa încare fusese rănită.

Page 98: Assisi - Ghidul orasului

96

Gio

tto (

1296

-130

0)

27. Spovada unei femei. O femeie din Monte Marano, de lângă Benevento, care avuseseo evlavie deosebită faţă de Sfântul Francisc, a fost răpusă de boală şi a murit cu un păcat pe suflet.Înainte de a fi îngropată, pe când era înconjurată de rudele sale, prin mijlocirea Sfântului Francisci s-a permis să învie pentru a-şi spovedi păcatul; după ce şi-a mărturisit păcatul unui preot a muritdin nou liniştită.

Page 99: Assisi - Ghidul orasului

97

Gio

tto (

1296

-130

0)

28. Eliberarea ereticului căit. Un om pe nume Pietro, din localitatea Alife, fiind acuzatde erezie, a fost încredinţat episcopului de Tivoli. Fiind întemniţat, a postit în ajunul sărbătoriiSfântului Francisc şi cu lacrimi în ochi i s-a încredinţat mijlocirii sale; sfântul, văzând căinţa pri-zonierului, l-a eliberat. De notat turnul cel înalt din dreapta. Mulţi îl aseamănă cu Columna luiTraian de la Roma, atît de semnificativă pentru istoria şi identitatea poporului român.

Page 100: Assisi - Ghidul orasului

Muzeul BaziliciiColectia Perkins

98

Page 101: Assisi - Ghidul orasului

Mu

zeu

l Ba

zilic

ii

Muzeul Bazilicii, amenajat în Curtea interioarăSixt al IV-lea, a fost redeschis la 4 octombrie1977. Exponatele acestuia, aparţinând cu precă-dere perioadei dintre secolele al XII-lea şiXVIII, sunt o mărturie a vieţii religioase aSanctuarului care, fiind şi reşedinţă papală, afost de mai multe ori ţinta ghibelinilor (1320,1492-97, 1797) având consecinţe grave asuprapatrimoniului artistic al întregului complex.

Printre obiectele cele mai valoroase se numără:Fecioara cu Pruncul (o statuie lucrată în lemn);o cruce procesională din aramă aurită; Crucifi-xul „Vivus et Triumphans” (sec. al XII-lea); un

fragment dintr-un poliptic ce îl reprezintă peProfetul Isaia, realizat de „Maestrul SfântuluiFrancisc”; un Crucifix pictat pe lemn, opera„Maestrului Crucilor albastre”; o pictură pelemn ce-l reprezintă pe Sfântul Francisc şi pa-tru minuni; o bucată de frescă luată din Bazilicasuperioară ce reprezintă Chipul lui Dumnezeu;Fecioara cu Pruncul, operă lucrată în fildeş co-lorat de origine franceză; Missalul SfântuluiLudovic de Anjou; o bucată de frescă luatădintr-o capelă a Bazilicii ce-l reprezintă peSfântul Martin care renunţă la haina sa; un po-tir dăruit de papa Nicolae al IV-lea (sec. al XI-II-lea); o faţă de altar dăruită de papa Sixt al

99

Page 102: Assisi - Ghidul orasului

100

Mu

zeu

l Ba

zilic

iiIV-lea; un goblen cu arborelefranciscan (sec. al XV-lea).

Colecţia PerkinsCriticul de artă Federico Ma-son Perkins (1874-1955), dinmotive de recunoştinţă faţăde Italia şi într-un mod deose-bit faţă de Assisi (unde a pri-mit botezul în religia catolică,luând numele de Francisc) adăruit în mod definitiv mă-năstirii franciscane din Assisi,Sacro Convento, 57 de piesedin colecţia sa privată, reali-zate de artişti ce aparţin maimultor şcoli: Florenţa, Siena,Veneţia, Verona şi Emilia (se-colele XIV-XVI). Este vorbadespre piesele unor autori caPietro Lorenzetti, Angelico,Signorelli, Bartolomeo dellaGatta, Pier Francesco Fioren-tino, „Sassetta”, SebastianoMarinaredi, Sano di Pietro,Giovanni di Paolo, LorenzoMonaco, Masolino Panicale,Taddeo di Bartolo, etc.

Potir, Nicolò IV, opera lui Gucciodi Mannaia în argint aurit cu 32de miniaturi în smalț.

Masolino da Panicale, Maica Dom-nului cu Pruncul (la dreapta).

Epitaf, Sixt al IV-lea după desenullui Antonio del Pollaiolo (1472).

Page 103: Assisi - Ghidul orasului

101

Mu

zeu

l Ba

zilic

ii

Maestrul Sf. Francisc, Crucea al-bastră, a doua jumătate a secoluluial XIII-lea.

Page 104: Assisi - Ghidul orasului

102

Mu

zeu

l Ba

zilic

ii

Jacopo Torriti, Chipul Creatului (1290).

Giovanni di Pietro (Spagna),Maica Domnului cu Pruncul şiSfinţii (1516).

O pagina din liturghierul Sf.Ludovic d’Angiò (1260-1266).

Page 105: Assisi - Ghidul orasului

103

Mu

zeu

l Ba

zilic

ii

Tapiţerie dăruită de Papa Sixt a IV-lea (1479).

Page 106: Assisi - Ghidul orasului

Vizitarea orasuluisi a împrejurimilor

104

Page 107: Assisi - Ghidul orasului

105

Viz

itare

a o

rasu

lui s

i a îm

pre

jurim

ilor

De pe esplanada din faţa Bazilicii superioarepoate fi admirată valea regiunii Spoleto, desprecare Sfântul Francisc spunea că nu a văzut ni-mic care să o poată întrece în frumuseţe. Dintreobiectivele vizibile se poate distinge Santa Ma-ria degli Angeli cu cupola ei impunătoare, ceîncorporează bisericuţa Porţiuncula.În partea stângă, la o distanţă considerabilă,poate fi văzut Sanctuarul de la Rivotorto, ceadăposteşte bordeiul care a fost prima locuinţăfolosită de Francisc şi de fraţii săi; ulterior, s-aumutat definitiv la Porţiuncula.Urcând cu privirea către oraş, se vede PortaSan Giacomo (Poarta Sf. Iacob), iar mai sus,

turnul de pază al Cetăţii.Înainte de a vă îndrepta către Piazza del Comu-ne (Piaţa primăriei), deviind pe Via Merry delVal se ajunge la Porta San Giacomo; a fostconstruită în secolul al XII-lea şi restaurată deAlbornoz în jurul anului 1365. Deasupra porţiise vede chiparosul secular. Ieşind prin aceastăpoartă pot fi admirate colinele şi valea râuluiTescio. Urcând spre oraş, după 200 de metri, seajunge la biserica San Giacomo de Muro Rup-to, care a fost construită în 1080. Interiorul bi-sericii este în stil romanic, cu un singur naos cupereţi de piatră pe care pot fi văzute urme defresce din secolul al XV-lea.

Page 108: Assisi - Ghidul orasului

106

Viz

itare

a o

rasu

lui s

i a îm

pre

jurim

ilor

Ajunşi din nou în Piaţa din faţa Bazilicii, semerge pe Via San Francesco, care este arteracea mai importantă a oraşului. Pe partea dreaptă, la nr. 19, se află palatul Ber-nabei, conceput de arhitectul local GiacomoGiorgetti (secolul al XVII-lea). Nu a fost finali-zat.Puţin mai sus, pe partea stângă, la nr. 14, seaflă Casa dei Maestri Comacini cu emblemalor sculptată în piatră, datând din 1474. Este ocasă din secolul al XIII-lea, care a fost reame-najată în secolul al XV-lea, iar mai târziu i-afost adăugat turnul. La nr. 12 se află Palatul Vallemanni, construitde arhitectul Giorgetti în secolul al XVII-lea;tot el este şi autorul scenelor biblice şi mitolo-gice. La primul etaj se află Biblioteca Munici-pală, ce adăposteşte patrimoniul bibliotecii Sa-

cro Convento, bogat în preţioase codice, ma-nuscrise, cărţi vechi şi documente de arhivă. Puţin mai departe poate fi admirat Oratorio deiPellegrini. Sub streaşină se pot vedea câtevafragmente rămase din fresca realizată de PierAntonio Mezzastris (secolul al XV-lea) repre-zentându-l pe Mântuitorul în glorie înconjuratde îngeri şi sfinţi, şi pe cei doi sfinţi titulari:Sfântul Anton Abate şi Sfântul Iacob. În interiorse găsesc fresce din secolul al XV-lea aparţin-ând Şcolii Umbre. Pe peretele din faţă sunt maimulte picturi: Fecioara cu Pruncul între îngeri,cu instrumente muzicale, Sfântul Iacob şi Sfân-tul Anton Abate, Înger, împreună cu inscripţiace menţionează data (1468) şi semnătura auto-rului, Matteo da Gualdo, şi Buna-Vestire. Peperetele drept sunt Două scene ale unei minunifăcute de Sfântul Iacob. Pe peretele stâng pot fiadmirate Două scene din viaţa Sfântului AntonAbate (predică şi binecuvântează cămilele; aju-tă săracii). Pe boltă sunt reprezentaţi Cei patrudoctori ai Bisericii (operă realizată de Mazzas-tris). Pe peretele de la intrare se este reprezentatCristos care binecuvântează şi Sfântul AntonAbate, (opera lui Mazzastris); pictura SfântuluiIacob şi a Sfântului Ansano, de o calitate supe-rioară, au caracteristicile Şcolii din Perugia.La nr. 8, pe partea stângă, se află Palatul Bar-tocci, care datează din secolul al XVI-lea, con-struit de Giulio Danti peste alte construcţii dinsecolul al XIII-lea. Pe partea opusă se află Por-tico del monte Frumentario, construit în seco-lul al XIII-lea. Alături se află Fonte Oliviera,din secolul al XVI-lea.După ce se trece de Arco del Seminario, în par-tea dreaptă se află fostul Seminar Diecezan,construcţie ce datează din secolul al XIV-lea, încare es te înglobată ş i vechea mănăst i reSant’Angelo in Panzo. În partea stângă se aflăColegiul Fraților Minori Conventuali, “Francis-canum”, în care au studiat numeroşi fraţi fran-ciscani din România.La câţiva metri mai în faţă, o săgeată indică bi-serica Sfântului Ştefan din secolul al XII-lea,restructurată în secolul al XIII-lea. Interioruleste splendid, cu cinci compartimente şi absidesemicirculare. Tradiţia povesteşte că aceste clo-pote ar fi plâns agonia şi moartea SfântuluiFrancisc.Parcurgând Via del Seminario se ajunge înPiaţa Verdi, şi se coboară scările ce dau în ViaA. Cristofani. În faţă se află Oratorio di SanLeonardo, o bisericuţă numită San Francescuc-cio. Pe faţadă sunt reprezentate Faptele de mi-

Page 109: Assisi - Ghidul orasului

107

Viz

itare

a o

rasu

lui s

i a îm

pre

jurim

ilor

lostenie; în nişe sunt repre-zentate scene cu Instituireaiertării (toate sunt din a douajumătate a secolului al XV-lea).În interior, în spatele altaru-lui, se află scena Răstignirii,opera lui Giovanni di Corra-duccio (sfârşitul secolului alXIV-lea).Mergând pe Via Giotto ce du-ce spre Via Portica, aproapede sfârşitul urcuşului, pe par-tea stângă, se află Muzeul şiForul Roman. În încăpereade la intrare, unde sunt expu-s e m o n u m e n t e f u n e r a r eetrusce şi statui romane, seaflă ceea ce a rămas din sub-solul bisericii Sf. Nicolae dinsecolul al XI-lea.

Page 110: Assisi - Ghidul orasului

108

Viz

itare

a o

rasu

lui s

i a îm

pre

jurim

ilor

Piazza del Comune.În piaţa primăriei, pe partea stângă, se aflăTemplul zeiţei Minerva, din primul secol înain-te de Cristos; acum este transformată într-o bi-serică dedicată Preasfintei Fecioare Maria; lân-gă ea se află Turnul municipal, construit între1275 şi 1305. La baza turnului pot fi văzutemăsurile oficiale în vigoare la sfârşitul secolu-lui al XIII-lea; puţin spre dreapta poate fi ad-mirat Palatul Căpitanului Poporului, construitîntre 1212 şi 1282. În partea dreaptă a pieţii se

află Palatul Priorilor (în perioada comunalănumele de „prior” era acordat unora dintreconsulii oraşului); în zilele noastre este sediuladministraţiei municipale şi a Pinacotecii civi-ce (în interiorul său sunt picturi realizate deşcoala umbră, ce datează din secolele XII-XVII).Continuând itinerariul pe Corso Mazzini, pepartea dreaptă întâlnim un arc împodobit cu osplendidă ceramică policromă, ce te îmbie săcobori pe mica străduţă pentru a vizita Orato-rio di San Francesco Piccolino.

Page 111: Assisi - Ghidul orasului

109

Viz

itare

a o

rasu

lui s

i a îm

pre

jurim

ilor

San FrancescoPiccolino.

Acesta este locul în care sepresupune că s-ar fi născutSfântul Francisc. Puţin după1250, Ricardo, fiul lui Ange-lo şi nepotul Sfântului Fran-cisc, a transformat aceastăparte a casei lui Pietro Ber-nardone într-un oratoriu, iarîn 1281 l-a înfrumuseţat cuarcada exterioară. În primuldeceniu al secolului al XIV-lea s-a scris în latină pe uşagotică următoarea inscripţie:„Acesta este oratoriul – odi-nioară grajdul boului şi almăgarului – în care s-a năs-cut Sfântul Francisc, oglindalumii”. În interior, fresceledatează de la sfârşitul secolu-lui al XIII-lea şi din secolulal XV-lea. Aşa cum la naşte-re, povesteşte tradiţia, Fran-cisc a venit în această lumeîntr-un grajd umil, asemeneaPruncului din Betleem, totaşa, înainte de a muri, aseme-nea lui Cristos, a avut în tru-pul său cele cinci răni ale luiMântuitorului.Întorcându-ne spre Piazza delComune, în partea stângă în-tâlnim Chiesa Nuova. „Dupăridicarea marilor biserici însecolele XIV-XV, şi a unorcapele în secolul următor, înAssisi nu s-a mai construitnici un edificiu sacru în afarăde acesta, care a fost începutîn 1615 pe locul în care, con-form tradiţiei, se afla o altăcasă a lui Pietro Bernardone”(E. Zocca).

San Francesco Piccolino, locul un-de s-a născut Sfântul Francisc.

Sărbătoarea primăverii. Calendimaggio.

Page 112: Assisi - Ghidul orasului

110

Viz

itare

a o

rasu

lui s

i a îm

pre

jurim

ilor

San Rufino.

Din piaţă, mergând pe Via San Rufino, se ajun-ge la catedrala San Rufino. Construirea ei a în-ceput în 1140 şi a fost realizată în stil romanicde Giovanni da Gubbio. Faţada este împodobi-tă cu sculpturi simbolice, are trei rozete cu di-ferite ornamente, trei uşi la intrare şi un turn.Cu siguranţă, catedrala are una dintre cele maifrumoase faţade romane din Umbria. Interiorulei a fost renovat între 1571şi 1578 după proiec-tul lui G. Alesi. Plecând din partea dreaptă anaosului, pot fi admirate mai multe opere de ar-tă: 1. Baptisteriul (a fost luat din biserica SantaMaria Maggiore); în el au fost botezaţi SfântulFrancisc, primii săi discipoli, Sfânta Clara, etc.;2. Capela Preasfântului Sacrament, cu frescerealizate de Giorgetti, Carboni şi Ciro Ferri; 3.Altarul Preasfintei Fecioare Maria Îndurerate,cu o pânză pictată de Dono Doni; 4. Poate fiadmirat un Triptic cu sfinţi, opera lui NiccolòAlunno (secolul al XVI-lea); 5. La altarul late-ral din dreapta este reprezentată Coborârea luiIsus de pe cruce (Dono Doni, secolul al XVI-lea); 6. Picturile din sacristie nu sunt semnifi-cative din punct de vedere artistic; 7. Corul delemn a fost realizat de Gian Giacomo da S. Se-verino în 1520; 8. În partea stângă se află Ca-pela Mariei Magdalena, construită în 1894, cuo Pietà din lemn, realizată după criteriile arteigermane specifice secolului al XV-lea (în 1499

această Pietà a plâns); 9. Sub altarul principalse află Mormântul Sfântului Rufin. Spre ieşire,la baza turnului, pot fi observate vestigiile unuiRezervor Roman.În Muzeul Catedralei sunt expuse cărţi corale,argintărie din secolele XII-XV, picturi din se-colele XIII-XIV, un triptic ce a fost luat din SanRufinuccio, atribuit lui Stefano Fiorentino, untriptic al lui Nicolò Aluno, precum şi alte pic-turi realizate de artişti din Umbria. Criptaaparţine unei bazilici anterioare (pot fi văzuterămăşiţe ale unor fresce din secolul al XI-lea şiun Sarcofag roman sculptat, care a fost folositpentru păstrarea trupului Sfântului Rufin).Din Piaţa San Rufino, continuându-ne itinera-riul pe Via di Porta Perlici, ne îndreptăm spreRocca Maggiore, despre care avem informaţiiîncă din 1174. În 1198 a fost distrusă de locui-torii oraşului Assisi, care s-au revoltat împotri-va lui Corrado de Lutzen. Până în 1363-1367,când fortăreaţa a fost refăcută complet, s-auefectuat doar mici lucrări de reparaţii; ulterior,până în 1538, s-au făcut alte modificări.Din acest loc ne putem întoarce pe Via del Co-mune Vecchio (observaţi casele vechi din zonarespectivă) pentru a ajunge în Piazza Matteotti.De aici, după ce se parcurge o distanţă de 3 km,se ajunge la Eremo delle Carceri.

Catedrala Sfântul Rufino.

Page 113: Assisi - Ghidul orasului

111

Viz

itare

a o

rasu

lui s

i a îm

pre

jurim

ilor

Page 114: Assisi - Ghidul orasului

Fecioare, se ajunge la Grota în care SfântulFrancisc se retrăgea pentru reculegere. Astfelde grote, folosite şi de discipolii lui Francisc,pot fi văzute în pădurea din vecinătate. Laieşirea din Sihăstria Grotelor, la circa 100 de

112

Viz

itare

a o

rasu

lui s

i a îm

pre

jurim

ilor

Eremo delle Carceri(Sihăstria Grotelor)

Cuvântul „carceri” provine din termenul latin„carceres”, care înseamnă nu doar „temniţă”, cişi un loc solitar, izolat; în terminologia localădin timpul Sfântului Francisc cuvântul indicalocul în care o persoană se retrăgea (se „închi-dea”), aşa cum erau grotele în care se retrăgeaupentru meditaţie Francisc şi însoţitorii săi. Prinurmare, traducerea cea mai bună ar fi SihăstriaGrotelor. Această sihăstrie a aparţinut la înce-put călugărilor benedictini de pe Muntele Su-basio şi a fost dăruită Sfântului Francisc şi con-fraţilor săi ca loc pentru reculegere şi medi-taţie. Mănăstirea şi bisericuţa de lângă capelaoriginală, închinată Preasfintei Fecioare Maria,sunt opera Sfântului Bernardin de Siena, dupăce aceasta a fost cedată de Franciscanii Con-ventuali Franciscanilor Reformaţi, în secolul alXIV-lea. În curte se află fântâna din care a iz-vorât apă, conform tradiţiei, datorită rugăciuni-lor Sfântului Francisc. Trecând prin capelaSfântului Bernardin şi prin capela Preasfintei

Eremo delle Carceri.

Curte cu fântână.

Page 115: Assisi - Ghidul orasului

113

Viz

itare

a o

rasu

lui s

i a îm

pre

jurim

ilor

metri mai sus, pe partea dreaptă, se află o placămemorială pe care sunt scrise numele unor sol-daţi prizonieri români din armata austro-ungarăcare au împădurit zona cu copaci.

Bazilica Sfintei Clara.

Lucrările construirii acestei bazilici au începutîn 1257, la patru ani după moartea Sfintei Clara.Moaştele sfintei au fost depuse în mormântulactual în 1260. Cripta în care află mormântuluisău a fost realizată în 1850. Rozeta de pe faţadăşi vitraliile sunt imitaţii moderne ale unor lu-crări clasice. Frescele din aripa stângă a naosu-lui, cu Scene din Vechiul Testament, aparţin şco-lii lui Cimabue; Imaginile Sfintei Clara de pe

boltă (deasupra altarului principal), Scenele dinNoul Testament şi reprezentarea Morţii SfinteiClara din transeptul drept aparţin unui anonimal şcolii lui Giotto din secolul al XIV-lea, numitMaestrul expresionist al Sfintei Clara.Tot în partea dreaptă se află o pictură pe lemn ceo reprezintă pe Sfânta Clara cu 8 scene dinviaţa ei (operă realizată în 1284). Este conside-rată cea mai veche icoană a Sfintei Clara, atri-buită unui Maestru necunoscut din Umbria, cefoloseşte tehnici de pictură asemănătoare cu ce-le ale Maestrului Sfântului Francisc. Deasupraaltarului principal este suspendat un Crucifixpreţios, realizat poate de acelaşi artist, căruia ise atribuie şi realizarea picturii pe lemn de di-mensiuni mari, intitulată Maestà (Gloria), dintranseptul stâng. Tot aici poate fi admirată o

Bazilica Sfintei Clara.

Page 116: Assisi - Ghidul orasului

114

Viz

itare

a o

rasu

lui s

i a îm

pre

jurim

ilor

Page 117: Assisi - Ghidul orasului

115

Viz

itare

a o

rasu

lui s

i a îm

pre

jurim

ilor

frescă ce reprezintă Naşterea (secolul al XIV-lea), opera unui artist anonim al şcolii lui Giotto.Din naosul central se intră în Capela Crucifixu-lui, unde domină Crucifixul preţios care i-a vor-bit Sfântului Francisc (datează din secolul alXII-lea), iar în faţă sunt diferite Relicve ale

Sfintei Clara. Capela Preasfântului Sacramenteste fosta bisericuţă închinată Sfântului Gheor-ghe, unde Francisc a învăţat să citească, a fostînmormântat temporar (1226-1230) şi canonizat(1228). Pe peretele stâng se află un Triptic ceînfăţişează Răstignirea şi patru Sfinţi, realizat

Bazilica Sfintei Clara - Viața Sfin-tei Clara (1283)

Bazilica Sf. Clara - Crucea de laSan Damiano secolul al XII-lea.

Page 118: Assisi - Ghidul orasului

116

Viz

itare

a o

rasu

lui s

i a îm

pre

jurim

ilor

Page 119: Assisi - Ghidul orasului

117

Viz

itare

a o

rasu

lui s

i a îm

pre

jurim

ilor

de Maestrul Sfintei Clara, o pictură în relief cereprezintă Gloria şi Sfinţi, opera lui Puccio Ca-panna. Tot aici pot fi admirate picturile ce redauCoborârea lui Isus de pe Cruce şi Învierea şipunerea lui Isus în mormânt, realizate de unanonim al şcolii lui Giotto.Coborând pe Via Sant’Agnese, la o distanţă decirca 200 de metri se află Oratoriul SfântuluiCrispin, sediul unei vechi şi importante Con-fraternităţi cu acelaşi nume. Biserica, transfor-mată astăzi în garaj, mai păstrează încă vechiulacoperiş. Frescele, opera unui colaborator al luiGiotto, se găsesc astăzi la muzeul naţional dinBudapesta, iar cele din perioada mai recentă laPinacoteca Municipală. În sala capitulară semai văd încă urmele picturii şcolii lui Giotto.Continuând itinerariul nostru ajungem la Piaz-za del Vescovado, acolo unde Sfântul Francisc

a renunţat în mod definitiv la bunurile materia-le şi la moştenirea ce-i revenea, şi a restituit ta-tălui său până şi hainele pe care le îmbrăca.

Sfânta Maria Maggiore.Pa faţada bisericii se află o rozetă cu o in-scripţie din anul 1162 pe care se poate citi nu-mele „Johannes”; unii consideră că este vorbade Giovanni da Gubbio, arhitectul care a refă-cut faţada Catedralei Sfântului Rufino.Biserica a fost construită pe ruinele unui tem-plu paleocreştin care, la rândul său, fusese con-struit pe rămăşiţele unui templu păgân dedicatzeului Apollo. Săpăturile recente au adus la lu-mină rămăşiţele unor fresce romane. În interio-rul bisericii, prevăzut cu trei naosuri, se pot ve-dea urmele diferitelor intervenţii. Pe pereţi maisunt unele fresce de la sfârşitul secolului alXIV-lea şi din secolul al XV-lea. În criptă au

Sfânta Maria Maggiore.

Bazilica Sfintei Clara - Nașterea Domnului (detaliu). Se-colul al XIV-lea.

Page 120: Assisi - Ghidul orasului

lui român Eugen Drăguţescu (s-a născut la Iaşi în1914, şi a murit în 1993 la Roma), care a trăit laAssisi între anii 1949 şi 1959.Continuând coborârea, se ajunge la BisericaSfântului Petru, construită în 970 în stil roma-nic-gotic şi refăcută în secolul al XIII-lea.Faţada dreptunghiulară este prevăzută cu treiintrări şi trei rozete. Interiorul, restaurat în1954, are trei naosuri din piatră netencuită, cuprezbiteriul supraetajat, absidă semicirculară şicupolă. În lateralele uşii centrale sunt douămorminte din secolul al XIV-lea; alte patrumorminte se află în apropierea prezbiteriului.În unele locuri se mai pot vedea urme de frescedin diferite perioade (secolele XIV-XV). În ca-pela din transeptul stâng se află un tripticpreţios realizat de Matteo da Gualdo.

fost folosite capiteluri romane, ce provin pro-babil de la templul păgân, şi un sarcofag cu ocruce sculptată ce datează din secolul al IX-lea.Continuându-ne drumul spre stânga, pe Via S.Apollinare – Via Borgo S. Pietro, ajungem la Mă-năstirea Sfântului Iosif, care s-a format prin unireaa două mănăstiri, Sfântul Apolinar şi Sfântul Paul,împreună cu capelele lor, despărţite iniţial de o mi-că străduţă. În interiorul acestor biserici, transfor-mate în saloane, se mai pot vedea fragmente defresce preţioase, realizate de Puccio Capanna, aşacum este Răstignirea şi Buna-Vestire. O altă fres-că, Primirea stigmatelor de către Sfântul Fran-cisc, aparţine unui colaborator al lui Puccio, iarSfântul Apolinar este opera unui anonim al şcoliilui Giotto. Urcând mai sus de Mănăstirea SfântulApolinar, se poate vedea străduţa dedicată pictoru-

118

Viz

itare

a o

rasu

lui s

i a îm

pre

jurim

ilor

Biserica Sfântului Ştefan.

Page 121: Assisi - Ghidul orasului

119

Viz

itare

a o

rasu

lui s

i a îm

pre

jurim

ilor

Bisericuța San Damiano.

San Damiano, Corul de lemn al clariselor (sus).San Damiano, interiorul bisericii (jos).

La ieşirea din biserică, după ce se trece de Por-ta San Pietro, construită în secolul al XIV-lea,în intersecţia de lângă Institutul pentru orbi şisurdomuţi, strada din partea stângă duce sprebisericuţa San Damiano, aflată la o distanţă de2 km.

San Damiano este unul dintre cele mai sa-cre locuri ale primăverii franciscane. În aceastăbisericuţă, Crucifixul i-a vorbit Sfântului Fran-cisc. Tot aici, după ce a mărit mănăstirea, Fran-cisc a adus-o pe sora Clara şi pe primele măi-cuţe clarise în 1212.În faţa bisericuţei, în prima arcadă a porticuluidin partea dreaptă este pictată Prasfânta Fe-cioara Maria cu Pruncul, între Sfânta Clara şiSfântul Francisc, de un anonim din secolul alXIV-lea, ale cărui opere se găsesc şi în CapelaSfântului Gheorghe, în incinta mănăstirii Sfân-ta Clara. În a doua arcadă sunt mai multe pic-turi: Sfântul Francisc, Sfânta Clara, SfântulRocus şi Sfântul Sebastian, opere realizate însecolul al XV-lea. În partea laterală a faţadei, în Capela Sfântului

Page 122: Assisi - Ghidul orasului

unde este expus mobilierul original de pe tim-pul Sfintei Clara. Pe perete poate fi admirat untablou preţios: Preasfânta Fecioară cu Prunculşi fratele Conrad, opera unui artist al şcolii luiGiotto. În faţă este reprezentată Răstignirea,realizată de Mezzastris în secolul al XV-lea. Ur-când scările, poate fi vizitată Grădina SfinteiClara, Oratoriul ei, în care sunt mai multe re-licve (printre care un Breviar scris de frateleLeon) şi fresce din a doua jumătate a secoluluial XIV-lea, şi Dormitorul Clariselor. Coborândîn Curtea interioară, pot fi văzute două frescerealizate de Eusebio da San Giorgio, Buna-Ves-tire şi Stigmatele (1507), şi Sala de mese a Cla-riselor care, fără nici o îndoială, este unul dintrelocurile cele mai sugestive ale Sanctuarului:frescele de aici sunt opera lui Dono Doni (seco-lul al XVI-lea).În acest loc, în care se „respiră” o atmosferă despiritualitate profundă, vizitatorul poate admiradiferite forme de artă medievală şi renascentis-tă, dar mai ales poate să se lase interpelat demesajul pe care îl transmite modestia şi sărăcia,pocăinţa şi dragostea divină, virtuţi care timp de41 de ani au înnobilat viaţa Sfintei Clara şi a ce-lor care, împreună cu ea, l-au urmat pe Cristosdupă exemplul Sfântului Francisc.

120

Viz

itare

a o

rasu

lui s

i a îm

pre

jurim

ilor

Ieronim, protejată de o sticlă, se poate vedea ofrescă de Tiberio d’Assisi (1517), comandată de„Galeottus de Bistocchiis”. În mijloc se aflăPreasfânta Fecioara Maria aşezată pe tron cuPruncul în braţe; această pictură este încadratăde Sfântul Francisc, Sfânta Clara, Sfântul Ber-nardin şi Sfântul Ieronim. Pe peretele stâng suntreprezentaţi Sfântul Rocus şi Sfântul Sebastian,opere realizate de unul dintre elevii lui Tiberio(în jurul anului 1522). În interiorul bisericii, imediat pe partea dreaptă,sunt reprezentate două scene din viaţa SfântuluiFrancisc, care au avut loc la San Damiano: Pie-tro Bernardone furios îşi caută fiul (pe fundalse vede oraşul Assisi), şi Sfântul Francisc în ru-găciune înaintea crucifixului (fresca este atri-buită unui artist local al şcolii lui Giotto din se-colul al XIV-lea). În capela alăturată se aflăCrucifixul de lemn care a fost sculptat de frateleInnocenzo da Palermo (1637).În calota absidei, pe corul de lemn din secolul alXVI-lea, se află Preasfânta Fecioară cu Prun-cul, Sfântul Damian şi Sfântul Rufino. Aceastăfrescă din secolul al XIII-lea, deşi a avut multeretuşări, este foarte graţioasă.Trecând prin locul unde se află mormintele Cla-riselor, se ajunge la micul Cor al Sfintei Clara,

Curtea interioară San Damiano.

Page 123: Assisi - Ghidul orasului

121

Viz

itare

a o

rasu

lui s

i a îm

pre

jurim

ilor

Porțiuncula, Santa Maria degli Angeli.

Santa Maria degli Angeli.

Santa Maria degli Angeli(Sfânta Maria a Îngerilor).

Bazilica a fost construită în 1569, conform pro-iectului conceput de Alessi. Faţada, în stil ne-obaroc, a fost realizată de arhitectul Bazzani. Îninteriorul Bazilicii a rămas încorporată biseri-cuţa Porţiunculei. Numele ei vine de la bucatade pământ din jurul bisericii (în latină portiun-cula – porţiune, bucată) care fusese dăruită decălugării benedictini de pe muntele SubasioSfântului Francisc şi confraţilor săi, după ce aufost alungaţi de la Rivotorto. Acesta era loculunde se adunau, după ce se întorceau din călăto-riile lor apostolice. Dintre toate locurile pe undea peregrinat Sfântul Francisc, acesta a fost celmai îndrăgit. Deasupra altarului poate fi admira-

Page 124: Assisi - Ghidul orasului

fost dărâmată pentru a face loc actualei con-strucţii.Celelalte capele ale Bazilicii sunt împodobitecu fresce şi pânze, majoritatea aparţinândartiştilor din secolul al XVI-lea: Brozzini (Ca-pela Sfântului Anton), Mortti (Capela SfântuluiRufin), Ciburri (Capela Preasfintei FecioareMaria Regină), Sermei şi Giorgetti (CapelaStigmatelor şi Capela Sfântului Ioan Botezăto-

tă icoana realizată de Ilario da Viterbo (1393).În spatele bisericuţei, în actuala Bazilică, se aflăCappella del Transito, construită pe locul în ca-re Sfântul Francisc, în seara zilei de 3 octombrie1226, a trecut din această viaţă la cele veşnice(statuia este opera lui Andrea della Robbia).În 1968 s-au făcut săpături în spatele Porţiun-culei şi au fost descoperite vestigii din zidulvechiului convent şi al primei biserici, care a

122

Viz

itare

a o

rasu

lui s

i a îm

pre

jurim

ilor

Interiorul Porțiunculei, Santa Maria degli Angeli.

Page 125: Assisi - Ghidul orasului

123

Viz

itare

a o

rasu

lui s

i a îm

pre

jurim

ilor

rul), Cavallucci şi Garbi (Capela Sfântului Die-go), Pomarancio (Capela Sfintei Ana), Zuccarişi Baroccio (Capela Naşterii Mântuitorului),Guerrini (Capela Sfântului Petru de Alcantara).Din bazilică se poate merge către locul numitRoseto di San Francesco, acolo unde, conformtradiţiei, Francisc, având o ispită puternică, s-aaruncat între spini. După câţiva paşi putem ad-mira Capela Trandafirilor, pictată între 1506 şi1516 de Tiberio d’Assisi, cu scene ce redau Is-toria Indulgenţei, Sfinţii Ordinului Serafic şiSfântul Francisc şi primii 12 însoţitori.Cele mai prestigioase opere de artă sunt fărăîndoială cele păstrate în muzeu: un Crucifixrealizat de Giunta Pisano; o Icoană cu SfântulFrancisc, pictată de Maestrul Sfântului Fran-cisc; o altă Icoană cu Sfântul Francisc, realiza-tă de Cimabue; Preasfânta Fecioara Maria cuPruncul, opera lui Sano di Pietro (secolul alXIV-lea), şi o frescă a lui Mezzastris din seco-lul al XV-lea ce o reprezintă pe Preasfânta Fe-cioară Maria şi îngerii.În Curtea interioară sunt fresce realizate deFrancesco Providoni (secolul al XVII-lea). Încele două refectoare sunt picturi ce aparţin luiDono Doni (secolul al XVI-lea), Providoni şiPomarancio.Renumele de care se bucură acest sanctuar sedatorează în primul rând Indulgenţei Porţiun-culei, o indulgenţă ce este acordată de Biserica

Ceramică de Andrea del-la Robbia.

Catolică la 2 August. Preasfânta Fecioara Ma-ria însoţită de îngeri (de aici provine numeleSanctuarului) i-a apărut Sfântului Francisc în1216 şi, ascultând rugăciunile sale, a obţinut dela Dumnezeu indulcenţa plenară (iertarea pe-depselor datorate păcatelor, cu condiţia ca per-soana să-şi spovedească păcatele, să se împăr-tăşească, şi să recite anumite rugăciuni) pentrutoţi aceia care vor vizita bisericuţa. După ce afost ales ca succesor al lui Petru, papa Honoriual III-lea (1216-1227), care la acea dată aveareşedinţa la Perugia, a confirmat acordarea in-dulgenţei. În acea perioadă indulgenţa plenarăse putea obţine numai de cruciaţii care mergeauîn Ţara sfântă şi de pelerinii evlavioşi care vizi-tau mormintele Sfinţilor Petru şi Paul la Romaşi mormântul Sfântului Iacob la Compostella.De atunci şi până astăzi milioane de pelerini auputut obţine, datorită carităţii Sfântului Fran-cisc, iertarea pedepselor datorate păcatelor.În 1909, papa Piux al X-lea a proclamat şi acestsanctuar franciscan „caput et mater” al Ordinu-lui Franciscan şi i-a acordat titlul de BazilicăPatriarhală şi Capelă Papală, asemenea BaziliciiSfântului Francisc din Assisi, care de şapte se-cole se bucura de astfel de privilegii şi titluri. La numai doi kilometri distanţă, la Rivotorto,se află un alt sanctuar franciscan, „Il Tugurio diRivotorto” („Bordeiul din Rivotorto”).

Page 126: Assisi - Ghidul orasului

Sanctuarul din Rivotorto.Aici se află leagănul Ordinului Franciscan, aşacum indică şi cuvintele săpate în piatră deasu-pra intrării principale a Bazilicii: „Hic primor-dia Fratrum Minorum” – „Aici se află înce-puturile Fraţilor Minori”. În interiorul bisericii,care a fost reconstruită în întregime în stil ne-ogotic după cutremurul din 1854, la o adânci-me de 1,80 metri de la nivelul străzii, se află „iltugurio”, bordeiul unde Sfântul Francisc şi pri-mii săi fraţi au locuit timp de doi ani. Francisca venit aici în 1209 cu primii săi însoţitori, Ber-nardo da Quintavale şi Pietro Cattani, cărora lis-au alăturat destul de repede alţi nouă disci-poli. Împreună cu ei decide să trăiască Evan-

124

Viz

itare

a o

rasu

lui s

i a îm

pre

jurim

ilor

ghelia într-un mod radical şi într-o sărăcie ab-solută. Astfel, s-a maturizat ideea de a da unstatut juridic formei lor de viaţă şi s-a născutprima formă a Regulii. De aici, însoţit de toţiaceşti fraţi, Francisc s-a dus la Roma pentru aprezenta papei Inocenţiu al III-lea proiectulsău. După ce au primit aprobarea sa orală, s-auîntors şi au continuat să trăiască tot aici, „pro-curându-şi hrana – aşa cum menţionează Fran-cisc în Testamentul său – prin munca propriilormâini”. Prin urmare, acest loc păstrează aminti-rea primei aprobări orale a Regulii Francisca-ne, moment care marchează data oficială a fon-dării Ordinului Franciscan, care va deveni unadintre forţele cele mai operative ale Bisericii.

Page 127: Assisi - Ghidul orasului

125

Viz

itare

a o

rasu

lui s

i a îm

pre

jurim

ilor

Panoramă Rivotorto.

„Bordeiul din Rivotorto” (primalocuință a Sfântului Francisc și aprimilor frați) (1209-1211).

Triptic din bronz,detaliu. Opera ar-tistului RobertoJoppolo (2004).

Page 128: Assisi - Ghidul orasului

126

Viz

itare

a o

rasu

lui s

i a îm

pre

jurim

ilor

Semnul Tau“Avea o mare veneraţie şi afecţiune faţă de semnulTau. Îl recomanda deseori în cuvântările sale şi îlscria cu mâna sa la sfârşitul scrisorilor pe care le tri-mitea” (FF 1079).

Semnul Tau este ultima literă din alfabetul ebraic. Afost folosit cu valoare simbolică încă din Vechiul Tes-tament, pentru a indica mânuirea şi iubirea lui Dumne-zeu faţă de oameni. Îl întâlnim în Cartea profetuluiEzechiel, atunci când Dumnezeu îl trimite pe îngerulsău să scrie acest semn de mântuire pe frunţile slujito-rilor lui Dumnezeu: “Domnul a spus: mergi în mijloculoraşului, în mijlocul Ierusalimului, şi scrie un Tau pefruntea oamenilor care suspină şi plâng”. Aşadar, Taueste semn de mântuire. Este semnul exterior al noutăţiivieţii creştine, marcată profund în interiorul său de pe-cetea Duhului Sfânt pe care am primit-o în dar în ziuaBotezului nostru. Semnul Tau a fost preluat şi decreştini încă de la începutul Bisericii: îl găsim în cata-combele din Roma, forma sa amintind primilorcreştini de Crucea pe care Cristos s-a jertfit pentrumântuirea lumii. Tocmai datorită acestei asemănări,Sf. Francisc de Assisi a îndrăgit într-un mod specialsemnul Tau, acordându-i un loc important în viaţa sa.Vechiul semn profetic se actualizează în Francisc, re-capătă puterea sa mântuitoare, deoarece Sărăcuţul dinAssisi se consideră “ mântuit de iubirea şi milostivirealui Dumnezeu”. A iubit cu mare veneraţie Crucea luiIsus, imitându-I umilinţa, deoarece Crucea este semnulcel mai mare al iubirii Sale. De asemenea, pentruFrancisc simbolul literii Tau reprezenta semnul con-cret al mântuirii şi victoriei lui Cristos asupra răului.

Semnul Tau are în spatele său o puternică tradiţie bib-lică creştină. A fost preluat de Sf. Francisc din pers-pectiva valorii sale spirituale, iar Sfântul şi l-a făcutpropriu într-un mod atât de intens, încât a devenit elînsuşi, prin intermediul stigmatelor din trupul său, unTau viu, simbol pe care atât de des l-a contemplat,desenat, şi, mai ales, iubit. Tau, semn concret al de-voţiunii creştine, este mai ales semn al angajării în ur-marea lui Cristos. Prin urmare, semnul Tau trebuie săne amintească un mare adevăr al spiritualităţii creşti-ne: viaţa noastră, mântuită şi răscumpărată de iubirealui Cristos răstignit, trebuie să devină în fiecare zi, totmai mult, o viaţă nouă, viaţă dăruită pentru iubire.Purtând acest simbol, să-i trăim spiritualitatea, imitân-du-l pe Francisc.

Page 129: Assisi - Ghidul orasului

127

Viz

itare

a o

rasu

lui s

i a îm

pre

jurim

ilor

Salutarea virtuţilor[Salutatio Virtutum]

Bucură-te [ave], regină înțelepciune,Domnul să te ţină sănătoasă cu sfânta ta soră, curata simplitate.Sfântă doamnă sărăcie,Domnul să te ţină sănătoasăcu sora ta, sfânta umilință. Sfântă doamnă iubire, Domnul să te ţină sănătoasăcu sfânta ta soră, ascultarea.Preasfintelor virtuţi, Domnul de la Care veniţi şi ieşiţisă vă mântuie pe toate. Nu este om în toată lumea care să vă poată avea pe vreuna dintre voidacă nu va muri mai întâi. Cel care pe una o are şi celorlalte nu le face supărare,pe toate le are. Şi cel care pe una singură o supără,nu are pe nici una şi pe toate le supără.Fiecare din ele topeşte răutăţi şi păcate.Sfânta înţelepciune topeştepe Satan şi toate răutăţile lui.Curata şi sfânta simplitate topeştetoată înţelepciunea acestei lumi şi înţelepciunea trupului.Sfânta sărăcie topeştelăcomia şi zgârcenia şi grijile acestui veac. Sfânta umilitate topeştetrufia şi toţi oamenii care sunt în lumeaşijderea şi toate câte sunt în lume.Sfânta iubire topeşte toate ispitirile diavoleşti şi trupeştişi toate spaimele trupului. Sfânta ascultare topeştetoate dorinţele trupeşti şi îşi mortifică trupul săupentru ascultarea Duhuluişi pentru ascultarea fratelui său;iar el este supus şi plecattuturor oamenilor care sunt în lumeşi nu numai oamenilorci chiar şi tuturor fiarelor şi dobitoacelor,ca să poată face cu el orice ar vreadupă cum le va fi dat lor de sus de la Domnul.

Page 130: Assisi - Ghidul orasului

Salutare Preasfintei Fecioare Maria[Salutatio Beatae Mariae Virginis]

Bucură-te Doamnă, Sfântă Regină,Sfântă Maică a lui Dumnezeu, Marie,care eşti fecioară făcută bisericăşi aleasă de Preasfântul Tată Cel din ceruri, pe tine te-a sfinţit împreună cu Preasfântul şi Iubitul Său Fiuşi Sfântul Duh Mângâietorul,în tine a fost şi este toată plinătatea harului şi tot binele.Bucură-te palatul Lui; bucură-te cortul Lui; bucură-te casă a Lui; Bucură-te haină a Lui;bucură-te roaba Lui;bucură-te maica Lui,şi voi toate Sfintele Virtuţi,care prin harul şi luminarea Sfântului Duhaţi fost revărsate în inimile credincioşilor,ca din necredincioşi să faceţi credincioşi lui Dumnezeu.

Tălmăcire la Tatăl Nostru[Expositio in Pater Noster]

O Preasfinte Tată al nostru: Ziditor, Răscumpărător,Mângâietor şi Mântuitor al nostru.

Care eşti în ceruri: în Îngeri şi în Sfinţi;luminându-i spre cunoştinţă, fiindcă Tu, Doamne, eşti Lumină,care-i înflăcărezi spre Iubire, fiindcă Tu, Doamne, eşti Iubire;locuind în ei şi umplându-i de fericire,fiindcă Tu, Doamne, eşti Binele suprem şi veşnicde la care vine tot binele, şi fără de care nu este nici un bine.

Sfinţească-se Numele Tău.strălucească în noi cunoştinţa Ta,ca să cunoaştemcare e lăţimea binefacerilor Tale,lungimea făgăduinţelor Tale,înălţimea măreţiei Taleşi adâncimea judecăţilor Tale.

Vină împărăţia Ta:ca Tu să împărăţeşti în noi prin harşi să ne faci să ajungem în Împărăţia Ta,unde vederea Ta este vădită,iubirea de Tine desăvârşită,

128

Viz

itare

a o

rasu

lui s

i a îm

pre

jurim

ilor

Page 131: Assisi - Ghidul orasului

129

Viz

itare

a o

rasu

lui s

i a îm

pre

jurim

ilor

însoţirea cu Tine fericită,desfătarea de Tine veşnică.

Fie voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ:ca să Te iubim din toată inima, cugetând pururea la Tine,dorindu-Te pururea din tot sufletul,îndreptând spre Tine toată dorinţa noastră din tot cugetul,căutând în toate cinstea Taşi din răsputeri cheltuindu-ne toate puterile noastreşi simţirea sufletului şi a trupului în ascultarea faţă de iubirea Taşi nu în altceva;iar pe semenii noştri să-i iubim ca pe noi înşine,pe toţi trăgându-i după puterile noastre spre dragostea Ta,bucurându-ne de binele altora ca de al nostruşi împreună pătimind în cele releşi nefăcând supărare nimănui.

Pâinea noastră cea de toate zilele!pe Fiul Tău Iubit, pe Domnul nostru Iisus Cristos,dă-ne-o nouă astăzi: întru pomenirea, înţelegerea şi cinstirea iubiriipe care a avut-o pentru noişi a ceea ce a spus, a făcut şi a suferit pentru noi.

Şi ne lasă nouă datoriile noastre:pentru milostivirea Ta cea nespusăpentru puterea Patimii Iubitului Tău Fiuşi pentru meritele şi mijlocirilePreafericitei Fecioare şi ale tuturor aleşilor Tăi.

Precum şi noi lăsăm datornicilor noştri:şi ceea ce noi nu lăsăm deplinTu, Doamne, fă să ni se lase nouă pe deplinca pentru Tine să-i iubim pe vrăjmaşii noştri cu adevăratşi să mijlocim pentru ei la Tine cu devoţiune,nerăsplătind nimănui rău pentru răuşi în toate silindu-ne să fim de folos pentru Tine.

Şi nu ne duce pe noi în ispită:ascunsă sau arătată, neaşteptată ori neprevăzută.

Ci ne izbăveşte de răul:trecut, prezent şi viitor. Slavă Tatălui etc.

Page 132: Assisi - Ghidul orasului

Îndemn spre lauda lui Dumnezeu[Exhortatio ad laudem Dei]

Temeţi-vă de Domnul şi daţi-I cinste.Vrednic este Donmul să primească laudă şi cinste.Toţi cei ce vă temeţi de Domnul, lăudaţi-L pe El. Bucură-te, Marie, cea plină de har, Domnul este cu Tine.Lăudaţi-L pe El cerul şi pământul.Lăudaţi toate râurile pe Donmul. Binecuvântaţi fiii lui Dunmezeu pe Domnul.Aceasta este ziua pe care a făcut-o Donmul,să ne bucurăm şi să ne veselim într-însa.Aleluia, Aleluia, Aleluia! Împăratul lui Israel!Toată suflarea să laude pe Domnul. Lăudaţi pe Domnul că este bun;toţi cei care citiţi acestea, binecuvântaţi pe Domnul.Toate făpturile Lui binecuvântaţi pe Donmul. Toate păsările cerului lăudaţi pe Donmul. Toţi pruncii lăudaţi pe Domnul. Tinerii şi fecioarele lăudaţi pe Donmul.Vrednic este Mielul cel înjunghiat să primească laudă, slavă şi cinste. Binecuvântată fie Sfânta Treime şi nedespărţita Unime.Sfinte Arhanghele Mihaile, apără-ne pe noi în luptă.

Rugăciune în faţa crucifixului de la San Damiano[Oratio ante crucifixum]

Preaînalte şi măreţe Dumnezeule,luminează întunericul inimii mele,dă-mi credinţă dreaptă,speranţă sigură şi dragoste desăvârşită;dă-mi, o Doamne, umilinţă profundă,înţelepciune şi cunoştinţă, pentru ca să înţeleg şi să împlinesc,sfânta şi adevărata ta voinţă.

130

Viz

itare

a o

rasu

lui s

i a îm

pre

jurim

ilor

Page 133: Assisi - Ghidul orasului

131

Viz

itare

a o

rasu

lui s

i a îm

pre

jurim

ilor

Laude Dumnezeului Celui Preaînaltbilet dat fratelui Leon [chartula fr. Leoni data][Laudes Dei altissimi]

Tu eşti Sfânt Doamne, Singurul DumnezeuCare faci minuni. Tu eşti puternic, Tu eşti mare, Tu eşti preaînalt,Tu eşti împărat atotputernic,Tu Părinte sfinte, împăratul cerului şi al pământului.Tu eşti întreit şi unul Domnul Dumnezeul dumnezeilor,Tu eşti bun, tot binele, binele cel mai înalt,Domnul Dunmezeu viu şi adevărat.Tu eşti dragoste, iubire;Tu eşti înţelepciune,Tu eşti umilinţă,Tu eşti răbdare,Tu eşti frumuseţe,Tu eşti blândeţe;Tu eşti siguranţă,Tu eşti linişte,Tu eşti bucurie,Tu eşti nădejdea şi bucuria noastră,Tu eşti dreptate,Tu eşti cumpătare,Tu eşti toată bogăţia noastră prisositoare. Tu eşti frumuseţe,Tu eşti blândeţe,Tu eşti apărătorul,Tu eşti păzitorul şi apărătorul nosţru;Tu eşti putere,Tu eşti prospeţime.Tu eşti nădejdea noastră,Tu eşti credinţa noastră,Tu eşti dragostea noastră, Tu eşti toată dulceaţa noastră,Tu eşti viaţa noastră veşnică: Mare şi minunate Doamne,Dumnezeu atotputernic,Mântuitor preamilostiv.

Binecuvântare dată fratelui Leon[Benedictio fr. Leoni data]

Domnul să te binecuvânteze şi să te păzească;să-ţi arate faţa Sa şi să se milostivească de tine.Să-şi întoarcă fața Sa spre tineşi să-ţi dea ţie pace. Dumnezeu să te binecuvânteze pe tine, frate Leon.

Page 134: Assisi - Ghidul orasului

Cântecul fratelui Soare Prea sfânt atotputernic şi prea bun stăpân Ale tale sunt lauda şi mărirea şi binecuvântarea Numai la tine, preaînalte, ne mărturisim Însă nici un om nu-i demn să te pomenească Laudă ţie, Doamne al meu, tuturor dimpreună cu toate făpturile taleşi înainte de toate măritului frate soare prin care tu străluceşti, prin care dai lumină; el care e prea frumos şi împarte neasemuite luciri Şi despre tine preaînalte ne dă ştire Laudă ție, Doamne al meu, întru sora lună şi-ntru surorile stele Pe care tu le-ai creat pe cer şi le-ai aşezat acolo aşa de nepreţuite şi minunate Laudă ţie, Doamne al meu, întru fratele nostru vântul Şi întru aer şi întru nouri şi senin şi întru Tot timpul prin care făpturilor tale le dai Întremare Laudă ţie, Doamne al meu, întru a noastră soră apă Ea e aşa de trebuinţă şi umilă, nepreţuită şi castă Laudă ţie, Doamne al meu, Întru al nostru frate focul Prin care tu luminezi adânc în noapte Cel mult frumos şi neastâmpărat, vânjos şi puternic Laudă ţie, Doamne al meu, întru a noastră soră şi maică ţărâna, ea care ne ţine şi împărăţeşte rodind prea felurite frunze, mult colorate flori şi ierburi Laudă ţie, Doamne al meu, pentru cei care iartă iubindu-te Şi suportă nenorociri şi tulburări Fericiţi cei ce suportă în pace Şi de tine Preaînalte vor fi încoronaţi Laudă ţie, Doamne al meu, întru sora noastră moartea trupească Din care nici un om trăitor nu poate fugi Vai, celor care în păcate aşa de grele mor Fericiţi cei care vor fi găsiţi împlinind preasfintele porunci Cei care, în moartea din urmă, durere nu vor afla, Lăudaţi-L pe Domnul meu şi mulţumiţi-I De prea smeriţi supuşi cu mare umilinţă, Şi serviţi-I Lui cu mare umilinţă,

În româneşte de Adrian Popescu (Tânărul Francisc, Dacia, 1992)

132

Viz

itare

a o

rasu

lui s

i a îm

pre

jurim

ilor

Page 135: Assisi - Ghidul orasului

133

Viz

itare

a o

rasu

lui s

i a îm

pre

jurim

ilor

Îndemn pentru doamnele sărmaneAscultați, sărăcuţelor, de Domnul chemate,care din multe părţi şi regiuni aţi fost adunate:Totdeauna în adevăr să trăiţi ca în ascultare să muriţi.Nu priviţi la viaţa din lumecăci cea a duhului e mai bună.Eu vă rog cu mare dragostesă folosiţi cu grijă milosteniilepe care Domnul vi le dăruie.Cele care sunt cuprinse de boalăşi celelalte care pentru ele fac ostenealătoate acestea să le suportaţi în pace,căci foarte dragă vă va fi această obosealăcăci fiecare în cer va fi regină încoronatăîmpreună cu Maria Fecioara Preacurată.

Rugăciune pentru paceFă-mă, Doamne, un mic ajutor,Al păcii Tale mijlocitor:Unde-i ura, să aşez iubirea;Unde-i jignirea, să aduc iertarea,Nădejdea, unde-i disperarea;Unde-i întunericul, lumina să aprind.Bucuria, unde-i întristarea!Fă, Stăpâne, să cuprind:Să nu aştept mangâiat să fiuCi să mângâi eu mai bine;Decât înţeles să fiuSă înţeleg eu mai bine;Să iubesc în loc să fiu iubit!În Cel pururea ViuSă fi preamăritmereu prin mine.

Page 136: Assisi - Ghidul orasului

134

Viz

itare

a o

rasu

lui s

i a îm

pre

jurim

ilor

Page 137: Assisi - Ghidul orasului

135

Viz

itare

a o

rasu

lui s

i a îm

pre

jurim

ilor

1 - Basilica di S. Francesco e Sacro Convento 2 - Piazza del Comune e S. Maria sopra Minerva 3 - Luogo di nascita di S. Francesco 4 - Basilica di S. Chiara 5 - Cattedrale di S. Rufino 6 - Rocca Maggiore 7 - Eremo delle Carceri 8 - S. Maria Maggiore - Vescovado 9 - Pro Civitate Christiana10 - Abbazia di S. Pietro11 - S. Damiano12 - Rivotorto13 - Basilica di S. Maria degli Angeli

Page 138: Assisi - Ghidul orasului

136

Cuprins

Assisi - Repere istorice........................ p. 4

Vizitarea Sanctuarului ......................... p. 20

Bazilica inferioară ........................ p. 20

Bazilica superioară ....................... p. 54

Giotto (1296-1300) - Scene din Viaţa

Sfântului Francisc......................... p. 68

Muzeul Bazilicii - Colecţia Perkins...... p. 98

Vizitarea oraşului şi a împrejurimilor . p. 104

Semnul Tau.......................................... p. 126

Rugăciuni ............................................ p. 127

Page 139: Assisi - Ghidul orasului
Page 140: Assisi - Ghidul orasului