Astm bronsic.doc

www.tocilar.ro

Cuprins

I.Notiuni de anatomie si fiziologie a plamanilor si cailor respiratorii.

II.Insuficienta respiratorie cronica. Generalitati. Definitie

A.Etiopatogenie. B.Tabloul clinic

C.Explorarea paraclinica

D.Diagnostic

E.Evolutie.complicatii

F.Tratament

III.Ingrijiri generaleEducatie pentru sanatate

V.Prezentare de cazuri BibliografieI.Notiuni de anatomie si fiziologie a plamanilor si cailor respiratorii.

Caile respiratorii Aparatul respirator este alcatuit din :- caile respiratorii -organe care au rol in vehicularea aerului ;cavitatea nazala si faringele formeaza caile respiratorii superioare, iar laringele trahea si bronhiile - caile respiratorii inferioare.- plamanii ,organe la nivelul carora au loc schimbul de gaze (oxigen si dioxid de carbon). CAILE RESPIRATORII CAVITATEA NAZALA primul segment al cailor respiratorii.Ea este divizata de septul nazal in doua cavitati simetrice numite fose nazale.Fosele nazale se afla partial in piramida nazala care are rol estetic si de protectie. FARINGELE,al doilea organ al cailor respiratorii,este un organ cu dubla functie, respiratorie si digestiva. LARINGELE,este situat in partea anterioara a gatului,sub osul hioid,deasupra traheei,proeminand sub piele.Are un schelet cartilaginos,format din trei cartilaje neperechi (cartilajul tiroid,cricoid,epiglotic) si trei perechi (cartilajele aritonoide,corniculate si cuneiforme) unite intre ele prin ligamente sau articulatii.La interior este captusit de o mucoasa care determina in cavitatea laringelui,patru plici numite corzi vocale,doua superioare si doua inferioare. TRAHEEA este un conduct fibro cartilaginos,intins de la marginea anterioara a laringelui pana la bifurcarea ei in cele doua bronhii principale.Este situata anterior de esofag.Are doua segmente;cervical si toracal.Inelele bifrocartilaginoase sunt incomplete posterior,unde se afla o membrana musculabifroelastica care permite dilatarea esofagului si inaintarea bolului alimentar in timpul deglutitiei.La exterior se afla tesut conjunctiv,iar la interior mucoasa traheala,formata dintr-un epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat,avand si celule care secreta mucus. BRONHIILE PRINCIPALE.Sunt doua conducte fibrocartilaginoase,rezultate din bifurcarea traheei la locul de bifurcare,in interiorul traheei se afla pintenele traheeal.Bron-hiile principale ajung la lobul pulmonar prin care patrund in plaman ,ramnificandu-se si formand astfel arborele bronsic.Structura bronhiilor este aceiasi cu a traheei. PLAMANII Plamanii reprezinta principalele organe ale aparatului respirator si sunt situati in cavitatea toracica,deasupra diafragmului.Au forma unor jumatati de con sectionat de la virf spre baza,masa medie a celor doi plamani este de 1300g. Plamanii prezinta;baza usor concava asezata pe diafragma si care,prin inter-mediul difragmului,la dreapta este in raport cu lobul drept al ficatului,iar la stanga cu lobul stang al ficatului,cu fundul stomacului si cu splina;- varful depaseste prima coasta si ajunge la baza gatului- - fata externa (coastele),vine in raport cu coastele si spatiile intercostale si prezinta la plamanul drept doua fisuri;una oblica si alta orizontala,iar plamanul stang numai fisura oblica;- fata interna mediastinala este plana si prezinta hilul plamanului care este locul de intrare si iesire al elementelor pediculului pulmonar(adica bronhia principala,artera si venele pulmonare,arterele si venele bronsice,nervii vegetativi si vase limfatice). STRUCTURA PLAMANULUI este cea a unei glande tubuloacinoase, fiind formate dintr-un sistem de canale aeriene si dintr-o multitudine de saci. Lobii plamanului drept(superior,mijlociu,inferior)sunt delimitati de doua fisuri,in timp ce lobii plamanului stang(superior si inferior),sunt delimitati de o fisura.Fiecare lob este alcatuit din segmente,care reprezinta unitatiile anatomice,functionale si clinice ale plamanului.Fiecare segment este format din lobul,unitatiile morfofunctionale ale plamanilor care au forma piramidei,cu baza spre suprafata plamanilor,iar varful suspendat de o bronhie supra- lobulara,indreptat spre hil.In jurul lobului se afla tesut conjunctiv bogat in fibre elastice,celule conjunctive si celule macrofage. ARBORELE BRONSIC. Dupa patrunderea bronhiilor principale prin hil in plaman ele se ramifica in bronhii lobare,care la randul lor se ramifica in bronhii segmentare.Bronhiile segmentare se divid de mai multe ori si dau nastere la bronhiile supralobulare care patrund prin varful lobului pulmonar in interiorul lobului,devenind bronhiile intralobilare.Bronhiile intra lobilare se ramifica,lal randul lor dind nastere bronhiilor terminale,numite astfel deoarece sunt ultimile ramificatii ale arborelui bronsic,cu rol de a conduce aerul.Bronhiile terminale dau nastere bronhiilor respiratorii (acinoase) care se continua cu canalele alveolare,ai caror pereti reprezinta dilatatii in forma de saci alveolari,in care se deschid alveolele.Totalitatea elementelor care continua o bronhiala terminala formeaza acinul pulmonar. Epiteliul alveolar,membrana bazala a alveolei,tesuturile conjunctive de sub ea ,membrana bazala a capilarului si endoteliului capilar formeaza bariera hematoaeriana care este strabatuta de oxigen si dioxid de carbon. VASCULARUZATIA PLAMANILOR,plamanul are o dubla vasculariza-tie ; functionale si nutritive. VASCULARIZATIA FUNCTIONALA realizeaza schimburile gazoase si este reprezentata de trunchiul pulmonar si venele pulmonare care alcatuiesc mica circulatie. Trunchiul pulmonar incepe cu ventriculul drept,se imparte in artera pulmonara stanga si dreapta care patrund in plamani prin hilul pulmonar.Ajunsa in plamin artera urmareste ramificatiile arborelui bronsic;patrunzand in lobul pulmonar si se capilarizeaza in jurul alveolelor pulmonare.La nivelul acestei retele capilare dioxidul de carbon este cedat alveolelor si din alveole patrunde oxigenul care este preluat de venele pulmonare.Aceste vene parasesc plaminul prin hilul pulmonar si duc sangele cu oxigen in atriul stang,de unde va trece in ventriculul stang care il va impinge prin aorta in tot organismul. Vascularizatia nutritiva face parte din marea circulatie si este reprezentata de artarele si venele bronsice.Arterele bronsice provin prin aorta toracala ,iar venele bronsice se deschid in sistemul azyges. Pleura este o membrana seroasa formata din doua foite dintre care una inveleste plamanii la exterior,patrunde in fisuri,iar cealalta captuseste peretii cutiei toracice.Cele doua foite se continua una cu cealalta la nivelul pediculului pulmonar.Intre cele doua foite se afla cavitatea pleurala spatiuvirtual,in care exista presiune negativa cu rol important in mecanica respiratiei.Intre cele doua foite se gaseste foarte putin lichid seros,care mentine umeda suprafata lor ,usu- rind alunecarea plaminului in timpul miscarilor respiratorii. Cavitatea pleurala poate devenii reala cand in cazuri de boala contine aer (pneumotorax) sange (hemotorax) sau puroi (piotorax). MEDIASTINUL este o regiune topografica limitata lateral de fetele interne ale celor doi plamani,inferior si diafragm,anterior de stern iar posterior de coloana vertebrala toracala si de catre extremitatiile posterioare ale coastelor.In mediastine se gasesc;inima invelita de pericard , vasele mari ; venele cave superioare si inferioare,cele patru vene pulmonare,artera aorta ,trunchiul pulmo-nar cu ramurile lui,traheea si cele doua bronhii principale. RESPIRATIA RESPIRATIA reprezinta una din functiile esentiale ale organismelor vii in general,functie prin care se realizeaza raportul de oxigen din aerul ambiant pana la nivelul celular,in paralel cu eliminarea in atmosfera a dioxidului de carbon,realizat din metabolismul celular.Aceasta functie complexa se realizeaza cu participarea unor sisteme morfofunctionale in mai multe etape strans corelate,intr-o stricta succesiune,acestea sunt : ventilatie pulmonara,difuziunea si schimbul de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare,transportul gazelor in sange si respiratie celulara. VENTILATIA PULMONARA Este procesul prin care se realizeaza circulatia alternativa a aerului intre mediu ambiant si alveolele pulmonare,antrenand astfel patrunderea aerului bogat in oxigen catre alveole si eliminarea dioxidului de carbon catre exterior. MISCARILE VENTILATORII Circulatia altrenativa a aerului se realizeaza ca urmare a variatiilor ciclice ale volumului cutiei toracice urmate fidel de miscarea in acelasi sens a plamanului care este solidarizat de aceasta prin intermediul foitelor pleurale.Variatiile ciclice ale volumului aparatului toraco-pulmonar se realizea-za in cursul a doua miscari de sens opus,definite ca miscarea inspiratorie si miscarea expiratorie. In timpul miscarii inspiratorii are loc cresterea volumului cutiei toracice si o crestere a volumului pulmonar.Cresterea volumului cutiei toracice se realizeaza ca o consecinta a cresterii celor trei diametre ale sale anteroposterior,longitudi-nal si transversal. O data cu cresterea volumului cutiei toracice are loc o expansiune a plama-nilor,favorizata de bogatia fibrelor elastice din structura parenchimului pulmonar si determinata de existenta unei aderente functionale intre cutia toracica si plaman. Expansiunea plamanilor si cresterea volumului lor in cursul inspiratiei au drept consecinte o scadere a presiunii aerului din interiorul plamanului sub presiune atmosferica (aproximativ cu 2-3 mm Hg) realizandu-se astfel un gradient de presiune datorita caruia aerul atmosferic patrunde in interiorul plamanilor.Punerea in miscare a aparatului toracopulmonar ca fortele ce iau nastere prin contractia muschilor respiratorii sa depaseasca o serie de forte opozante de sens contrar,generator de insasi particularitatile structurale ale aparatului toraco-pulmonar. Dintre fortele opozante o deosebita semnificatie functionala o prezinta fortele elastice,vascoase,inertiale. Miscarea expiratorie (expiratia) reprezinta miscarea de sens contrar inspiratiei,in cursul careia are loc revenirea la volumul initial al cutiei toracice si al plamanului.In conditii de repaus,expiratia este un act pasiv ce nu necesita contractia musculaturii respiratorii.Revenirea cutiei toracice si a plamanului la volumul initial este consecinta refractiei tesuturilor elastice ale aparatului toraco-pulmonar care au fost desprinse in cursul inspiratiei si care elibereaza sub forma de energie cinetica,energia potentiala acumulata.Ca urmare a scaderii volumului pulmonar in cursul respiratiei,presiunea aerului va creste peste presiunea atmosferica (cu 2-3 mm Hg),ceea ce are drept consecinta crearea unui gradient de presiune de-a lungul careia aerul din plamani iese catre exterior. VOLUMELE SI CAPACIATIILE PULMONAREIn cursul miscarilor ventilatorii,patrund si ies din plamani cantitati de aer a caror marime este in functie de talia persoanei de varsta,de sex,de postura,etc. si a caror cuantificare poate aduce informatii asupra integritatii aparatului toraco-pulmonar.Evaluarea volumelor se face prin spirometrie si mai ales prin spirografie.Spirometria se efectueaza cu ajutorul spirometrelor.Spirometrele sunt de mai multe feluri : spirometre cu apa si spirometre uscate. Metoda spirografica utilizeaza spirograful,un aparat care permite inregistra-rea grafica a volumelor expirate si efectuarea unor succesiuni de miscari inspiratorii si expiratorii.In alcatuirea spirografului exista o serie de sisteme:- sistemul inscriptor este reprezentat de o pernita care conectata cu clopotul,per-mite inregistrarea variatiilor de pozitie ale acestuia in functie de variatia volumului de aer introdus.- sistemul de pompe ce dirijeaza aerul in sens unic prin spirograf,permitand efectuarea succesiva a mai multor miscarii respiratorii,fara ca subiectul sa inspire sau sa expire atmosfera ambianta.- sistemul de absortie a dioxidului de carbon expirat reprezentat de o substanta absorbanta a dioxidului de carbon.In consecinta aerul pe care il respira subiectul va avea o compozitie relativ constanta evitandu-se acumularea dioxidului de carbon in exces.- sistemul de introducere sub clopot al oxigenului cu un debit constant inlocuind astfel oxigenul consumat.Se poate observa ca drept urmare a ventilatiei volumului de aer curent,penita sistemului inscriptional va trasa un grafic in linii ascendente (inspir) si descendente (expir).Prin inspirarea unui volum de aer maximal,la sfarsitul unei inspiratii de repaus va inregistra volumul de rezerva inspiratorie,iar prin efectuarea unei expiratii maximale la sfarsitul unei expiratii de repaus vom inregistra volumul de rezerva expiratorie. Volumul curent (VT) reprezinta volumul de aer care patrunde in plamani,in cursul unei inspiratii si unei expiratii de repaus,valoarea lui medie la persoanele adulte este de 500 ml. Volumul inspirator de rezerva (VIR),reprezinta volumul maxim de aer ce poate fi inspirat la sfarsitul unei inspiratii de repaus. Valoarea lui medie la adulti este de 3000 ml. ceea ce reprezinta 60% din capacitatea vitala. Volumul expirator de rezerva (VER) reprezinta volumul maxim de aer care poate fi expirat la sfarsitul unei expiratii de repaus.Valoarea lui medie la adulti este de 1200ml.,adica aproximativ 25% din capacitatea vitala. Volumul rezidual (VR) reprezinta volumul de aer care ramane in plaman la sfarsitul unei expiratii maximale.Valoarea lui medie la adulti este de 1300ml. ceea ce reprezinta aproximativ 25% din capacitatea vitala. Capacitatiile pulmonare reprezinta valoarea sumei a doua ori mai multe volume pulmonare astfel :- capacitatea pulmonara totala (CPT),reprezinta volumul de aer cuprins in plaman la sfarsitul unei inspiratii maxime,insumand toate volumele pulmonare mentionate.Valoarea ei variaza in functie de talie sex,varsta,in medie luandu-se in consideratie o valoare de 6000ml. Capacitatea vitala (CV) reprezinta volumul de aer ce poate fi scos din plaman printr-o expiratie fortata efectuata dupa o inspiratie maxima.Ea este egala cu suma a trei volume pulmonare (VRI) + (VER) +(VT) si are in medie o valoare de aproximativ 4700ml. reprezentand in jur de 75% din CPT;- Capacitatea reziduala functionala (CRF) reprezinta volumul de aer care ramane in plaman la sfarsitul unei expiratii de repaus.Valoarea ei,se poate obtine prin insumarea VER + VR ,ea reprezentand aproximativ 50% din CPT;- Capacitatea inspiratorie (CI) reprezinta volumul de aer ce poate fi introdus in plaman printr-o inspiratie maxima care incepe la sfarsitul unei expiratii de repaus.Valoarea ei este echivalenta cu suma dintre VT si VER si reprezinta 50% din CPT. DEBITELE VENTILATORII. Daca masurarea volumelor pulmonare confera o serie de parametrii statici ce caracterizeaza aparatul toraco-pulmonar,pentru obtinerea unei informatii legate de functia ventilatorie se utilizeaza masura debitelor ventilatorii. Debitul ventilator de repaus (V) reprezinta cantitatea de aer ventilat in timp de un minut in conditii de repaus si poate fi obtinut prin produsul dintre volumul curent si frecventa oscilatiei. Debitul ventilator maxim (Vmax) reprezinta cantitatea de aer maxima ce poate fi ventilata ca urmare a cresterii maximale a frecventei si amplitudinii respiratorii,el poate atinge valori de pana la 1501 /min. la persoanele antrenate. VENTILATIA ALVEOLARA. La sfarsitul unei respiratii de repaus,in interiorul plamanilor se afla aproximativ 2500 ml. aer din acestia doar in jur de 2350 ml.participa la schimbul de gaze,aflindu-se in interiorul alveolelor (aer alveolar) restul de aproximativ 150 ml. este condus in caile respiratorii la nivelul carora nu au loc schimburi de gaze,fapt pentru care acest spatiu a fost numit spatiu mort anatomic. Din cei 500 ml. ce patrund in plamani in cursul unei inspiratii de repaus,150ml. vor primeni aerul din spatiul mort anatomic,iar restul de 350 ml.se adauga aerului alveolar.Cu alte cuvinte ventilatia alveolara (Va) va exprima cantitatea de aer care patrunde in plamani dupa scaderea volumului spatiului mort anatomic (Vsma) in timp de un minut.Va = V Vsma x fDIFUZIUNEA SI SCHIMBARILE DE GAZE DE LA NIVELUL MEMBRANEI ALVEOLO-CAPILARE. La nivelul plamanului are loc, in permanenta, un schimb de gaze intre aerul din alveole si gazele dizolvate in sangele venos ce ajunge la acest nivel pe calea vaselor capilare.Schimbul de gaze se realizeaza la nmivelul membranei alveolo-capilare prin procesul de difuziune; acest proces defineste tendinta unui gaz de a se deplasa dintr-o zona in care concentratia lor este mai mare catre o zona in care concentratia este mai mica, pina in momentul in care concentratia gazului se uniformizeaza in ambele zone. Viteza cu care are loc procesul de difuziune a dioxidului de carbon si oxigenului la nivelul plaminului este conditionata de o serie de factori :- Gradientul de presiune partiala a gazelor din aerul alveolar si din singele capilarelor venoase.- Suprafata de difuziune este reprezentata de marimea suprafetei prin care aerul vine in contact cu membrana alveolo-capilara si este direct proportionala cu viteza de difuziune.- Distanta de difuziune, foarte mica, pe care o au de parcurs gazele favorizeaza procesul de difuziune crescindu-I viteza.- Coeficientul de difuziune este o valoare constanta care depinde de solubilitatea gazului si de greutatea lui moleculara.TRANSPORTUL GAZELOR IN SANGE TRANSPORTUL OXIGENULUI. Oxigenul este transportat in sange sub doua forme :- dizolvat in plasma; desi in cantitatea mica,oxigenul transportat subb aceasta forma are un rol functional deosebit, reprezentindforma intermediara obligatorie in transferul de oxigen intre aerul alveolar si hemoglobina din eritrocit sau intre hemoglobina eritrocitara si celulele catre care oxigenul este eliberat. - legat de hemoglobina; reprezinta forma principala de transport a oxigenului, sub aceasta forma sunt transportati aproximativ 20 ml. oxigen in fiecare ml. de plasma, fiecare gram de hemoglobina legind 1,34 ml. oxigen. La fiecare atom de Fe din structura moleculei de hemoglobina se leaga labil cite o molecula de oxigen. Capacitatea hemoglobinei de a lega oxigenul este conditionata nu numai de presiunea partiala a oxigenului dizolvat ci si de concentratia ionilor de hidrogen din plasma si de temperatura.Cresterea temperaturii si a concentratiei ionilor de hidrogen scade capacitatea hemoglobinei de a lega oxigenul care este cedat tesuturilor. TRANSPORTUL DIOXIDULUI DE CARBON. Dioxidul de carbon format la nivelul tesuturilor este transportat in diferite moduri; - dizolvat in plasma, ca si in cazul oxigenului, o parte din dioxidul de carbon, care difuzeaza dinspre tesuturi prin lichidul interstitial, in singe este transportat dizolvat in plasma.- legat de anumite grupuri ale anumitor proteine o cantitate de aproximativ de dioxidd de carbon la 100ml.singe se leaga la nivel unor grupari ale proteinelor plasmatice, inclusiv la nivelul hemoglobinei, fiind transportat sub aceasta forma.- sub forma de bicarbonat; sub aceasta forma se transporta restul de dioxid de carbon din singe.Dioxidul de carbon difuzat de la nivelul tesuturilor in plasma, patrunde in interiorul eritrocitelor unde sub influienta unor enzime anhidraza carbonica, se hidrateaza dind nastere acidului carbonic. Acidul carbonic disociaza rapid iar anionul bicarbonic rezultat difuzeaza din nou, in cea mai mare parte in plasma unde leaga ionul Na pozitiv cu care formeaza bicarbonatul de sodiu.RESPIRATIA CELULARA Suma proceselor prin care oxigenul transportat in singe este cedat la nivelul capilarelor din tesuturi catre sistemele enzimatice celulare unde este utilizat si prin care dioxidul de carbon este produs in celula, ca urmare a proceselor metabolice poarta denumirea de respiratie celulara. Transportul oxigenului din singele capilar catre intracelulare de utilizare are loc printr-un proces de difuziune.Difuziunea gazelor prin endoteliul capilar si prin membranele celulare depinde de aceiasi factori care conditioneaza difuza-rea gazelor la nivelul plaminului. Pentru a se uni cu oxigenul, reactie in urma careia se formeaza apa, ionii de hidrogen proveniti din degradarea diferitelor substraturi sunt in prealabil activati, proces care se realizeaza in cursul unui sir de reactii de ozidoreducere ce se desfasoara in mitocondrii, cunoscute sub denumirea de lant respirator.In absenta oxigenului reactiile de oxidoreducere ale lantului respirator nu mai au loc si in consecinta, este anulata si producerea de energie, ceea ce face ca procesele vitale sa nnu mai poata continua. Dioxidul de carbon,care trece din tesuturi in sange,provine din reactiile de degradare a substraturilor (reactii de carbonizare) ,el reprezentand alaturi de apa unul din produsii finali ai reactiilor metabolice din organism.

II.Insuficienta respiratorie cronica. Generalitati.Insuficiena respiratorie este o afeciune a aparatului respirator extern, unde mecanismul de respiraie se deterioreaz astfel nct, alveolele pulmonare devin subaerate i prin asta se provoac o micorare a schimbului de gaze la nivelul plmnilor.Terapiainsuficienei respiratorii cronice se axeaz n primul plan pe combaterea afeciunilor de sntate ce pot genera sau accentuasimptomelede insuficien, cum ar fi: pneumoconioz (boala legat deinhalarefrecvent depraf),astm bronic,adipozitateexagerat (stare de ngrare), pleuraempiem (toraxempiem) care este o afeciunepost-pneumoniesau urmare a uneiaccidentrin zonatoracic. Deasemeni terapia urmrete i eliminarea factorilor (externi) de expunere care pot provoca simptome de insuficien n respiraie.Definitie

Insuficienta respiratorie cronica (I.R.C.) este o insuficienta respiratorie permanenta ce rezulta din evolutia a numeroase afectiuni respiratorii.

Adesea incepe dupa o infectie a partii de sus a aparatului respirator (o infectie a nasului si a gatului). Cand se intampla aceasta, simptomele incep dupa doua sau trei zile deracealasau de durere a gatului. A.Etiopatogenie

Dupa etapa respiratiei pulmonare afectate, se deosebesc urmatoarele:

Insuficienta respiratorie prin tulburarea ventilatiei,cea mai obisnuita forma. Tulburarile care apar se numescdisfunctii ventilatoriisi se caracterizeaza prin scaderea debitului respirator maxim pe secunda (ventilatia maxima). Se cunosc trei tipuri:

-disfunctia obstructiva,in care ventilatia maxima este micsorata prin scaderea volumului expirator maxim pe secunda. Apare in tulburari de permeabilitate bronsica si de elasticitate alveolara (emfizem pulmonar obstructiv, astm bronsic, bronsite cronice);

-disfunctia restrictiva,in care ventilatia maxima scade prin amputarea capacitatii vitale. Se intalneste in fibroze pulmonare, simfize pleurale, rezectii pulmonare, toracoplastii, pleurezii intinse, pneumotorax;

-disfunctia mixta:forma obstructiva si cea mixta contribuie mult mai frecvent la instalarea insuficientei respiratorii.

Insuficienta respiratorie prin tulburarea distributiei aerului inspirat:scaderea oxigenului se datoreaza faptului ca o parte dintre alveole sunt hipoventilate. Se intilneste in astm bronsic, procese bronsice sclerozante, emfizem pulmonar, neoplasme pulmonare.

Insuficienta respiratorie prin tulburarea difuziunii gazelor prin membrana alveolo-capilara:apare in fibroze tuberculoase, pneumoconioze, emfizem sau astm bronsic grav.

Insuficienta respiratorie prin amestecul sangelui arterial cu cel venos:in mod obisnuit, insuficienta respiratorie nu apare in forme pure: de obicei intervin mai multe mecanisme care se intrica. Dupa cum hipoventilatia intereseaza numai o parte sau toate alveolele, se deosebesc o insuficientapartialasi unaglobala.Cand hipoxemia apare numai in eforturi fizice, insuficienta estelatenta;cand apare si in repaus estemanifesta.Simptomatologiaeste dominata de tulburarile provocate de scaderea O2 si cresterea CO2 in sange, care se grefeaza peB.Tabloul clinic Manifestarile clinice cele mai frecvente cuprind:-febra- tuse seaca sau productiva (cu sau fara expectoratie)- respiratie superficiala-durere toracicade tip pleuritic (cu caracter de junghi toracic).C.Explorarea paraclinica La examenul fizic se pot evidentiaraluripulmonare (zgomote anormale ale respiratiei in cazul afectiunilor bronho-pulmonare) cu matitate la percutie (sunete mate la percutarea toracelui) siegofonie(la auscultarea custetoscopula vocii transmise prin peretele toracic "i" se aude ca "ei").

La examenul radiologic se pot observa infiltratii pulmonare cu sau faralichid pleural(pleurele sunt foitele care invelesc plamanii, iar lichidul pleural este lichidul care se afla intre cele 2 foite pleurale). Bolnavii pot avea doar unele din aceste caracteristici, in principal cei foarte tineri sau varstnicii sau cei cu alte afectiuni cronice coexistente. In plus, aceste caracteristici sunt nespecifice, si alte diagnostice ar trebui luate in considerare.La copii,tahipneea(accelerarea ritmului de respiratie) este cel mai important semn fizic si justifica indicarea unui examen radiologic chiar si in absenta ralurilor si a altor semne patologice la examenul fizic.D.Diagnostic Diagnosticul se bazeaza pe:- examenul fizic- examenul radiologic (fata si profil)- anamneza.Examenul fizic, poate fi imprecis (chiar si pentru pneumologi, medici specialisti in aparatul respirator). In cazul in care exista dubii trebuie facuta o radiografie. Aspectul radiologic (lobar - pe bucati sau difuz - larg raspandit) nu diferentiaza cu certitudine pneumonia tipica de cea atipica.E.Evolutie.complicatii Evolutia initiala in primele 3-5 zile este esentiala pentru a aprecia eficienta antibioticului.Evolutia favorabila presupune disparitia simptomelor in primele zile, urmata de normalizarea leucocitelor in prima saptamana si ulterior rezolutia radiologica in cateva saptamani - o luna. Rareori evolutia este nefavorabila: antibiotic ineficient, microorganism agresiv, imunitate scazuta sau diagnostic gresit F.Tratament Tratamentul se face in functie de mai multi factori, dar nu in functie de aspectul radiologic.Saturatia arteriala in O 2 se obtine cu ajutorulpulsoximetrului. Analiza gazelor sangvine are ca scop stabilirea necesitatii ventilatiei la pacientii care au o saturatie in O 2 scazuta sau sunt dispneici (cu respiratie dificila), cianotici (de culoare vinetie), datorita scaderii nivelului de oxigen din sange, etc.Pentru pacientii din ambulator (nespitalizati) asteptarea rezultatelor examenului microbiologic al sputei nu este eficienta din punct de vedere al timpului sau al costului. Pentru pacientii spitalizati, asteptarea rezultatelor este justificata pentru identificarea etiologiei, dar agentul etiologic (cauzator) este identificat doar la 50% din pacienti, chiar in cazul evaluarii extensive. Astfel ca tratamentul nu ar trebui amanat in timp ce se asteapta rezultatele. Analiza sputei cu coloratia Gram poate fi utila, dar trebuie tinut cont de frecventa rezultatelor fals positive sau fals negative (in special in cazul Streptococului pneumoniae).Culturile din sputa pot fi si ele imprecise, de asemenea.Hemoculturilesunt obligatorii si sunt frecvent pozitive in pneumonia cu pneumococ (Streptococul pneumoniae). O toracocenteza diagnostica este indicata in cazul in care este prezent lichidul pleural. Antigenul urinar al Legionellei, anticorpii anti-Mycoplasma, si alte teste specifice pentru identificarea agentului patogen pot fi utile.Optiuni de medicamente

Terapia antimicrobiana se bazeaza pe rezultatul examenului de cultura atunci cand este posibil. Terapia empirica (terapia care tine cont de tratamentul bolilor numai pe baza experientei si cazurilor medicale antecedente) se bazeaza pe rezultatele aparute in populatia regionala de pacienti. Exista si cazuri particulare (ca de exemplu bolnavii cu imunosupresie) care necesita o atentie deosebita.Antibioticeleadministrate intravenos pot fi inlocuite cu agenti orali dupa 24-48 ore dupa ameliorarea tabloului clinic. Acesti bolnavi (in timpul tratamentului) pot continua sa aiba febra inca 3 zile de la inceperea tratamentului, chiar si pana la 7 zile in infectiile cubaciligram-negativi sau cu afectiuni comorbide (boli coexistente care ingreuneaza tratamentul). De aceea, schimbarile in tratament nu sunt indicate decat daca starea pacientului se inrautateste.Aspectulradiografiei toracicese poate modifica dupa ameliorarea simptomelor clinice, dar o schimbare in terapie nu este indicata daca pacientul este stabil. Rezolutia modificarilor radiologice va fi evidenta la un procent de 73% la 6 saptamani de la inceperea tratamentului si de 94% la 24 saptamani. Conduita terapeutica in cazul pacientilor care nu raspund la terapia initiala

Daca starea pacientului se deterioreaza, se recomanda continuarea investigatiilor si schimbarea tratamentului.Se iau in considerare agenti bacterieni rezistenti la tratament, precum Staphylococcus aureus,Haemophilus influenzae, agenti atipici (Legionella,Chlamydia). De asemenea, se ia in considerare pneumonia virala determinata de virusul Influenza A and B al carei tratament este altul decat al pneumoniilor bacteriene.Trebuie luati considerare agenti bacterieni neobisnuiti.Histoplasmoza, coccidioidomicoza, psittacoza in cazul contactului cu pasari Trebuie luate in considerare, de asemenea, cauze noninfectioase sugerate de imaginea radiologica de infiltrate unifocale (intr-un singur loc) sau multifocale (larg raspandite).III.Ingrijiri generale

- Internarea bolnavului

Internarea n spital constituie un eveniment important n via bolnavului; el se desparte de mediul sau obinuit i este nevoit s recurg la ajutorul unor oameni strini.

Internarea se face pe baza biletelor de trimitere de la medicul de familie. Bolnavii internai sunt nscrii la Biroul serviciului de primire n registrul de internri, unde se completeaz i foaia de observaie clinic cu datele de identitate ale bolnavului.

Bolnavii vor fi examinai la internare de medicul de garda, care va culege datele anamnetice de la bolnav sau nsoitor i le va not n foaia de observaie, stabilind diagnosticul prezumtiv necesar i din punctul de vedere al dirijrii bonavului n seciile de spital. n vederea examinrii clinice, efectuat de medicul de garda, asisten medical ajut bolnavul s se dezbrace.

Dup stabilirea diagnosticului prezumtiv i repartizarea bolnavului n secie, asisten medical nsoete bolnavul la baie, l ajut s se dezbrace, observ tegumentele i fanerele (la nevoie deparaziteaz bolnavul), l ajut s-i fac baie (dac acesta nu poate), apoi l conduce n camera de mbrcare unde l ajut s se mbrace cu hainele de spital (pijama, ciorapi, papuci, halat).

Hainele bolnavului vor fi preluate i nregistrate cu grij n vederea nmagazinrii, eliberndu-se bolnavului sau nsoitorului un bon de preluri (la nevoie i hainele vor fi supuse deparazitrii).

Astfel pregtit, asisten conduce bolnavul la salon unde l prezint celorlali pacieni, l informeaz asupra regulamentului de ordine interioar a spitalului i l ajut s se aeze n patul pregtit cu lenjerie curat.

Dup ce a fost culcat bolnavul n pat, asisten medical ntocmete foaia de temperatura, determina greutatea bolnavului, msoar T0, pulsul, T.A., iar datele obinute le noteaz n foaie de observaie.

Asisten medical va liniti i membrii familiei pacientului, asigurndu-i asupra ngrijirii de calitate de care bolnavul va beneficia n spital, comunicandu-le numrul salonului n care a fost internat bolnavul i orarul vizitelor.

Primirea bolnavilor n secie i iniierea lor n obiceiurile seciei, reprezint un moment hotrtor n ctigarea ncrederii bolnavului n personalul medico-sanitar.

- Asigurarea conditiilor de mediu

-Confortul

Regimul terapeutic de protecie urmrete s creeze condiii de spitalizare care s le asigure bolnavilor maximum de confort, de bunstare psihic i fizic. Seciile cu paturi, cu ceea ce intr n dotarea lor: saloane, coridoare, trebuie s aib un aspect plcut. Salonul bolnavilor, va ndeplini pe lng cerinele de igien, cerinele estetice i de confort.

Orientarea camerelor de spital este indicat s se fac spre sud-est, sud sau sud-vest. Paturile distantate, astfel c bolnavii s nu se deranjeze unii pe alii.

-Aerisirea

Se face prin deschiderea ferestrelor diminea dup toalet bolnavului, dup tratamente, vizit medicului, dup mese, vizitatori i ori de cte ori este cazul. Pentru confortul olfactiv se vor pulveriza substane odorizante.

Umidificarea aerului din ncpere, ntr-un procent de 55-60%, este absolut obligatoriu s se fac, pentru c o atmosfera prea uscat, irit cile respiratorii superioare.

Iluminatul natural este asigurat de ferestre largi, care trebuie s prezinte cel puin din suprafa salonului.

nclzirea se realizeaz prin nclzire central. Temperatura se controleaz continuu cu termometre de camera, pentru a se realiza: n saloanele de aduli o temperatura de 18-19 C i n saloanele de copii 20-23 C.

Linitea este o alt condiie care trebuie asigurat bolnavilor internai, pentru c pacientul poate fi iritat cu uurin de zgomot. Somnul este un factor terapeutic foarte important, trebuind s fie profund i mai ndelungat, dect cel obinuit.

-Asigurarea igienei

Toaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza, adica din ingrijirile acordate de asistenta medicala cu scopul de a asigura confortul si igiena bolnavului.

Const n meninerea pielii n stare de curenie perfect i n prevenirea apariiei leziunilor cutanate, fiind o condiie esenial a vindecrii .

Toalet pacientului poate fi :

- zilnic pe regiuni ;

- sptmnal sau baia general

n funcie de tipul pacientului acesta :

- nu are nevoie de ajutor ;

- are nevoie de sprijin fizic i psihic ;

- are nevoie de ajutor parial ;

- necesit ajutor complet .

Obiective :

ndeprtarea de pe suprafa pielii a stratului cornos descuamat i impregnat cu secreiile glandelor sebacee i sudoripare;

deschiderea orificilor de escretie ale glandelor pielii ;

nviorarea circulaiei cutanate i a ntregului organism ;

producerea unei hiperemii active a pieli, care favorizeaz mobilizarea anticorpilor ;

linitirea bolnavului, crearea unei stri plcute de confort ;

se verific temperatura ambiana, pentru a evita rcirea bolnavului ;

se evita cureni de aer prin nchiderea geamurilor i a uilor

se izoleaz bolnavul de anturajul sau ;

se pregtesc n apropriere materialele necesare toaletei, schimbrii lenjeriei, a patului i a bolnavului pentru a preveni escarele ;

bolnavul va fi dezbrcat complet i se va acoperi cu cearaf i ptur ;

se descoper progresiv numai partea care se va spal ;

se stoarce corect buretele sau mnu de baie, pentru a nu se scurge ap n pat sau pe bolnav ;

se spunete i se cltete cu o mna ferm, fr brutalitate pentru a favoriza circulaia sanguin ;

ap cald trebuie s fie din abunden, schimbat ori de cte ori este nevoie, fr a se las spunul n ap ;

se insist la pliuri, sub sni, la mini i n spaiile interdigitale, la coate i axile

se imobilizeaz articulaiile n toat amplitudinea lor i se maseaz zonele predispuse escarelor;

ordinea n care se face toalet pe regiuni: splat, cltit, uscat ;

se mut musamaua i alez de protecie n funcie de regiunea pe care o splm .

-Alimentatia bolnavului

Regimul alimentar va fi nceput numai cu lichid, apoi de consistent moale pentru a putea fi nghiit de bolnav, adesea el avnd probleme de deglutitie i de masticaie. n funcie de starea bolnavului ,alimentarea lui se face:

activ

pasiv

Alimentaia pasiv

se aeaz pacientul n poziie semisezand cu ajutorul rezematorului de pat sau n decubit dorsal cu capul uor ridicat i aplecat nainte pentru a uura deglutitia;

i se protejeaz lenjeria cu un prosop curat ;

se aranjeaz un prosop n jurul gtului ;

se adapteaz msu la pat i i se aeaz mncarea astfel nct s vad ce i se introduce n gur ;

asisten se aeaz n dreapta pacientului i i ridic uor capul cu pern ;

verific temperatura alimentelor ;

i servete sup cu lingur sau din can cu cioc, taie alimentele solide ;

supravegheaz debitul lichidului pentru a evita ncrcarea peste puterile de deglutitie ale pacientului ;

este ters la gur, i se aranjeaz patul ;

se ndeprteaz eventualele resturi alimetare care ajunse sub bolnav pot contribui la eventualele escare ;

acoper pacientul i aerisete salonul;

-Pregtirea bolnavului pentru explorri

-Pregtirea psihic a bolnavului:

Atitudinea fa de bolnav trebuie s reflecte dorina permanent de a-l ajut; crearea climatului favorabil; atitudinea apropiat constituie factorii importani ai unei bune pregtiri psihice.

n preajma examinrilor de orice natur, asisten medical trebuie s lmureasc bolnavul asupra caracterului inofensiv al examinrilor, cutnd s reduc la minimum durerile.

Bolnavul nu trebuie indus niciodat n eroare, cci altfel i va pierde ncrederea n noi.

Dezbrcarea i mbrcarea pacientului:

Bolnavul nu trebuie s stea complet dezvelit n fa oricrei examinri, ns dezvelirea parial a suprafeelor de examinat prin tragerea i rsucirea cmii la gtul bolnavului nu trebuie practicat cci aceast poate ascunde o serie de simptome importante.

Dup terminarea examenului clinic bolnavul trebuie mbrcat n lenjeria de spital. mbrcarea i dezbrcarea trebuie efectuate cu foarte mult tact i finee pentru a nu provoca dureri.

-Supravegherea bolnavului-asisten va vizit bolnavul ct mai des, chiar fr solicitare;

-va urmri i not manifestrile patologice cum sunt: hemoragii, manifestri de comportament, contracii sau convulsii i le va raporta medicului;

-va not volumetric eliminrile de lichide;

-asisten va determina densitatea fiecrei emisii de urin i o va not n F.O.;

-va urmrii TA, P, R, T, iar n cazurile de constipaie va face clism evacuatoare.

-Administrarea tratamentului

Administrarea tratamentului se face respectnd condiiile de igien, doz recomandat de medic i orarul. Pentru o administrare lejer se utilizeaz calea intravenoas cu ajutorul unei branule,aceast scutind pacientul de multiple nepturi.De asemenea,asisten medical va educa pacientul s evite automedicaia.

Monitorizarea funciilor vitale i vegetativea. PulsulPoate fi luat pe orice arter accesibil palprii care poate fi comprimat pe un plan osos(arter radial,temporal,carotid,femural,humeral,pedioasa posterioar).

Pacientul va fi n repaus fizic i psihic timp de 10-15 minute nainte de numrare.Se repereaz anul radial la extremitatea distal a antebraului n continuarea policelui.

Palparea pulsului se face cu vrful degetelor index,mediu i inelar de la mn dreapta. Se execut o uoar presiune asupra peretelui arterial cu cele trei degete pn la perceperea zvicniturilor pline ale pulsului.Fixarea degetelor se realizeaz cu ajutorul policelui care mbrieaz antebraul la nivelul respectiv.Numrarea se face timp de un minut cu ajutorul unui ceas cu secundar.

Notarea n foaia de temperatura se face cu pix rou, pentru fiecare linie orizontal socotindu-se patru pulsaii.

Valorile normale la adult fiind ntre 60-80 pulsaii/minut.

b. Tensiunea arterialPentru msurarea tensiunii arteriale pacientul va fi pregtit fizic i psihic.

Se aplic manet sprijinit i n extensie cu braul,se fixeaz membran stetoscopului pe arter humeral sub marginea interioar a mansetei.Se introduc olivele stetoscopului n urechi, se pompeaz aer n manet pneumatic cu ajutorul parei de cauciuc pn la dispariia zgomotelor pulsatile. Se decomprim progresiv aerul din manet prin deschiderea supapei pn cnd se percepe primul zgomot arterial care reprezint valoarea tensiunii arteriale maxime. Se reine valoarea indicat de coloana de mercur sau acul manometrului pentru a fi consemnat. Se continu decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice, se reine valoarea indicat de coloana de mercur sau de acul manometrului n momentul n care zgomotele dispar,aceast valoare reprezentnd tensiunea arterial minim.

Se noteaz n foaia de temperatura valorile obinute cu linie orizontal de culoare roie,socotind pentru fiecare linie a foii o unitate de coloana de mercur. Se unesc liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat.

Valorile normale la adult fiind de: tensiune arterial maxim 115-140 mmHg iar tensiunea arterial minim 75-90 mmHg.

c. Respiraian timpul msurrii respiraiei pacientul va fi aezat n decubit dorsal fr a explic tehnic ce urmeaz s fie efectuat cu palm minii pe suprafa palmar pe torace.Se numr inspiraiile timp de un minut.Aprecierea respiraiei se poate face prin simpl observare a micrilor respiratorii prin ridicarea i revenirea toracelui la normal.

Pe foaia de temperatura se noteaz cu verde,fiecare linie orizontal reprezentnd dou respiraii.

Valorile normale la adult: sear 20 respiraii/minut, diminea 18 respiraii/minut.

d. DiurezaPentru determinarea cantitii de urin emis n 24 de ore se va instrui pacientul s urineze numai n urinar timp de 24 de ore..Vasele cilindrice gradate vor fi bine acoperite i inute la rcoare pentru a mpiedic procesele de fermentaie.

Alturi de nregistrarea valorii diurezei se va not i cantitatea de lichide ingerate.Raportul dintre cantitatea de lichide ingerate i cele eliminate reflect bilanul circulaiei apei n organism.

Valoarea normal este circa 1500 ml/24 de ore.La brbai este de 1200-1800 ml/24 de ore, la femei 1000-1400 ml/24 de ore.

Externarea pacientului

Pentru asistentul medical specialist, externarea bolnavului din spital, trebuie s fie o preocupare, aa cum s-a artat c trebuie s fie i primirea acestuia.

Un segment mare al bolnavilor nu ridic probleme la externare, ei cunosc dat externrii, se pot deplasa singuri ns cu dificultate din cauza parezelor a diferite poriuni ale corpului.

n aceste situaii, asistentul medical specialist trebuie s se ocupe c formele de externare efectuate de medic s ajung la bolnavi la timp, s dea unele lmuriri suplimentare, dac bolnavul nu a neles perfect lmuririle date i scrise de medic i, prin atitudinea s, s arate bolnavului preocuparea pe care o are fa de el pn n momentul cnd acesta prsete spitalul.

Educatie pentru sanatate-Mentinerea igienei corporale

Factorii patogeni se pot transmite atat prin aer (tuse, stranut etc.), cat si prin intermediul obiectelor pe care le atingem. Virusurile si bacteriile intrate in contact cu mainile isi pastreaza caracterul contagios pana la 6 ore. Se recomanda spalarea frecventa a mainilor.

Intarirea sistemului imunitarPrin alimentatie si suplimente (cure cu polivitamine, vitamina C, oligoelemente etc.). Se poate apela, de asemenea, la tratamente imunostimulatoare ce se pot efectua la inceputul perioadei reci sau la solutiile oferite de homeopatie sau fitoterapie.Mentinerea umiditatii aeruluiAerul uscat din interiorul incaperilor irita mucoasele, cu atat mai mult daca exista in incapere o sursa de caldura. Pentru a remedia aceasta problema, este suficienta pastrarea unui vas cu apa pe calorifer. Gradul de umiditate necesar este de 50-60%.V.Prezentare de cazuriGRILA PENTRU CULEGEREA DATELORCaz 1.Surse de informare:

Familia (mama);

Echipa de ngrijire;

Dosarul anterior;

Literatura de specialitate;

Buletinele de analiz anatomo-patologice.

Date fixe:

Nume si prenume: M.B.;

Nationalitate: roman;

Vrsta: 15 ani;

Grupa sanguin: B(III);

Sexul: feminin.

Date variabile:

Domiciliu: Craiova, judetul Dolj;

Condiii de locuit: corespunztoare, apartament 3 camere.

Data internrii: 20 03 2013;

Data externrii: 25 03 2013;

Numrul zilelor de spitalizare: 5 zile;Diagnosticul la internare: Rinoadenoidit acut;

Insuficienta respiratorie cronicaDiagnosticul la externare: Rinoadenoidit acut.

Pneumonie virala

Motivele internrii: obstrucie nazal, tuse seac,agitaie, refuzul alimentaiei.Anamnez:

AHC: fr importan;

Condiii de via bune.Locuin corespunztoare.

Istoricul bolii:

Din afirmaiile mamei, boala a debutat brusc, n urm cu o zi cu obstrucie nazal, strnut, tuse, refuzul alimentaiei. Pentru aceste motive s-a adresat medicului i a fost internat pentru investigatiiAntecedente heredo-colaterale: aparintorii neag TBC

mama: 58 ani profesoar;

tata: 40 ani analist programator.

Antecedente personale: Traumatism cranio cerebral in urma cu 3 ani in urma unui accident rutierAntecedente personale patologice: 2 rinofaringite tratate prin medicul de familie;

Examen clinic obiectiv:

Stare general influenat;

Talie 160 cm;

Greutate: 62 kg;

Stare de nutriie: bun;

Tegumente i mucoase: calde, moderat cianoza;

Pliu cutanat elastic;

esut adipos subcutanat: normal reprezentat;

Sistem ganglionar: nepalpabil;

Sistem osteo-articular: integru morfo-funcional;

Aparat respirator:

- obstrucie nazal, tuse seac, tiraj intercostal;

torace normal conformat;

vibbrii vocale diminuat transmise;

respiraie aspr;

ronchusuri bilateral.

Frecvena respiratorie: 25 r/minut.

Aparat cardio-vascular:

aria precordial de aspect normal;

mritate cardiac n limite normale;

oc apexian n spaiul VI i.c. stg. pe l.m.c.;

zgomote cardiace ritmice, clare;

nu se percep zgomote supraadugate.Frecvena cardiac = 100 b/min.

Aparat digestiv:

hiperemie faringian:

abdomen suplu, elastic, nedureros, mobil cu micrile respiratorii.Tranzit intestinal prezent.Ficat, splin n limite normale.

Aparat uro-genital:

loji renale libere, nedureroase, miciuni spontane;

organe genitale externe de aspect normal;

Otic: normal;

SNC: reflexul MORO prezent;

Anamneza asistentei medicale

1.Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie:

Pacienta prezint obstrucie nazal, tuse tiraj intercostal. R=25 r/min, P=100b/min;

2.Nevoia de amnca i a bea:

Pacienta refuz alimentaia din cauza obstruciei nazale, este inapetent.

3.Nevoia de a elimina:

Pacienta nu prezint diureza n limite normale, prezint 1 scaun pe zi normal.

4.Nevoia de a se mica i a avea o bun postur:

Pacienta prezint stare general alterat, cu diminuarea micrilor active.

5.Nevoia de a dormi i de a se odihni:

Pacienta se trezete din cauz c nu poate respira pe nas, nu prezint un somn odihnitor.

6.Nevoia de a se mbrca i dezbrca:

Din cauza durerii, pacientaa este ajutat de mam s se mbrace.

7.Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale:

Pacienta prezint febr 38 grade C, tegumentele sunt calde.

8.Nevoia de a pstra tegumentele curate i intacte:

Pacienta prezint hiperemie faringian, tegumentele sunt calde, igiene fiind asigurat de ctre mam.

9.Nevoia de a evita pericolele:

Datorit durerii si depresiei pacienta este predispus la pericole10.Nevoia de a comunica:

Pacienta prezint jen fa de personalul medical, este speriat i ca atare comunic puin.

11.Nevoia de a se realiza:

Din cauza afectiunii va fi ajutat de mam s se realizeze.

12.Nevoia de a aciona conform propriilor credine:

Pacienta este de religie ortodox 13.Nevoia de a se recreea:

Pacienta prezint disconfort din cauza bolii.

14.Nevoia de a nva cum s-i pstreze sntatea:

Cunotine insuficiente ale mamei.

Identificarea datelor:

Nevoia de a respira;

Nevoia de a mnca si de a bea;

Nevoia de a-i menine temperatura in limite normale;

Nevoia de a evita pericolul;

Nevoia de a elimina;

Nevoia de a se mica;

Nevoia de a comunica;

Nevoia de a se recrea;

Nevoia de a se odihni;

Nevoia de a nva.

PLAN DE NGRIJIRENume i prenume: M.B.

Diagnostic: insuficienta respiratorieDATADIAGNOSTING DE NURSINGOBIECTIVEINTERVENIIEVALUARE

20.03.2013ImobilitateCauza

Hipertermie

Manifestri

Diminuarea micrilor normalePacienta s aib tonusul muscular i fora muscular pstrate-am efectuat un program de exer-ciii fizice n funcie de cauza imo-bilizrii i de capacitatea pacientei

(exerciii fizice de extensie, flexie,

rotaie, ncruciarea membrelor superioare i inferioare, de ridicare i coborre a copilului n ezut, apoi culcat pe spate);

-am schimbat poziia pacientei la

fiecare 2 ore punnd-o ntr-o pos-

tur adecvat;

-am educat mama ca n afar de masaj i exerciii fizice, clirea or-

ganizmului este important pentru

ntrirea rezistenei lui,realizndu-se cu ajutorul factorilor naturali: aer, soare. -mama a neles impor-tana efecturii progra-

mului de exerciii;

-pacienta ncepe s aib tonusul muscular adecvat, dar nc mai are nevoie de ajutor din partea personalului medical dar i al mamei.

20.03.2013HipertermieCauza

Sindrom febril

Manifestri

Tegumente i mucoa-se uscate, inapeten,

facies vultuosPacienta s-i meni-n temperatura cor-pului n limite fiziologi-

ce, s fie echilibrat

hidroelectrolitic i s

aib o stare de bine

fizic i psihic.-am aerisit ncperea;-am asigurat lenjerie lejer, a-

decvat pentru a permite schim-

burile de cldur cu mediul exterior;

-am aplicat comprese reci i

mpachetri reci;

-am administrat medicamente

prescrise de medic: antitermice

i antibiotice;

-am administrat pacientei canti-tate mare de lichide pentru a-i

asigura echilibrul hidroelectroli-

tic;

-am schimbat des lenjeria de

pat i de corp pentru meninerea

igienei tegumentelor;

-am nregistrat temperatura n F.O.Pacienta nc mai pre-zint febr,valoarea

temperaturii scznd la

37,9 grade C.

20.03.2013Eliminare urinar inadecvat cantitativ

i calitativ

Cauza

Proces infecios

Manifestri

Urina n cantitate micPacienta s fie echili-brat hidroelectrolitic i acido-bazic, s nu prezinte complicaii urinare, diureza s fie n limite normale i s fie echilibrat psihic.-am efectuat zilnic bilanul hidriccorectnd dezechilibrul acido-

bazic n funcie de rezerva alcalin, la indicaia medicului;

-am cntrit zilnic pacienta;

-am asigurat igiena corporal,

schimbnd lenjeria de pat i de

corp ori de cte ori este nevoie;

-am notat diureza n F.O.-urina pacientei este de culoare galben,dar

cantitatea nu este n limite normale.

20.03.2013Dificultate n respi-raie

Cauza

prezena secreiilor nazale i traheobron-

ice

Manifestri

obstrucie nazal, ri-

noree, tuse, cianoz

perioro-nazal i puls

tahicardic.Pacienta s respire li-ber, pe nas; s pre-

zinte mucoase respi-

ratorii umede i inte-

gre, s nghit fr di-

ficultate, s prezinte ci permeabile i o

bun respiraie, s fie bine hidratat pentru a i se fluidifica secre-

iile, s nu devin sur-s de infecie i s fie echilibrat psihic.-am umezit aerul din ncpere cu ajutorul vaselor cu ap puse pe calorifer sau cu ap alcooli-zat;

-am administrat profilactic n pri-

ma zi oxigen naintea sevirii me-

selor i dup mese;

-am supravegheat n permanen- respiraia sugarului pentru depistarea unor complicaii res-piratorii;

-am dezobstrurat cile respirato-

rii superioare prin instilaii naza-

le cu ser fiziologic;

-am efectuat pacientei gimnas-

tica respiratorie;

-am instituit PEV conform indi-catiilor medicului, pentru a reali-za hidratarea copilului;

-am educat mama pentru a folo-si batista de unic folosin pen-

tru evitarea mprtierii secreii-lor nazale.Pacienta respir mai bine, dar nc mai pre-zint tuse, rinoree, se-creii nazale, tahicardie, iar ritmul respirator se apropie de valori normale.

20.03.2013Dificultate de a se odihniCauza

Obstrucie nazal,tu-se,mediul spitalicesc.

Manifestri

Calitatea somnului

Somn agitatPacienta s prezinte un somn corespunz-tor cantitativ i calita-tiv corespunztor vr-stei-am aerisit salonul pentru ren-prosptarea aerului nainte de culcare i am efectuat exercitii respiratorii;-am asigurat linitea i am nl-

turat sursele luminoase pe tim-pul nopii;

-am efectuat pacientei o baie cald nainte de culcare;

-am observat i am notat toate

schimbrile care survin n starea

pacientei;

-am observat somnul, calitatea acestuia, raportul dintre starea

de veghe i somn.Pacienta are un somnlinititor, dormind 4 ore, dar nc mai prezint

treziri repetate n timpul

nopii

20.03.2013Dificultate n alimen-taieCauza

Lipsa poftei de mncare, disfagie

Manifestri

Refuz alimentaiaPaicenta s-i reia a-petitul, s nghit frdificultate i s fie echilibrat hidroelec-trolitic, nutriional i psihic-am explorat preferinele pacien-tei asupra alimentelor, lsnd-o s aleag dup gusturile sale, respectnd contraindicaia regi-mului,n vederea nlocuirii unui

aliment cu altul;

-am administrat tratamentul pre-scris de madic;

-am administrat regim hidroza-harat;

-am administrat lichide (ceaiuri) la temperatura camerei, n canti-tate mic, la intervale egale de

timp;

-am alimentat pacienta cu lingu-

ria,stimulnd-o s mnnce;

-am asigurat pacientei un climat cald si confortabil;

-educ mama cum trebuie s continue alimentarea pacientei.Pacienta a primit bine tratamentul i regimul igieno-dietetic, dar nc mai prezint dificultate n a se alimenta prin lipsa poftei de mncare

20.03.2013Vulnerabilitate fa de pericoleCauza

Vrsta mic

Manifestri

Predispoziie la accidente, rniri, cderi si infecii.Pacienta s benefici-eze de un mediu de siguran, fr acci-dente si infcii i s fie echilibrat psihic.-am asigurat condiii de mediu adecvat pentru a evita pericolele;

-am plasat pacienta n salon n funcie de starea sa, afeciune i

receptivitate;

-am luat msuri sporite de evita-

re a transmiterii infeciilor n ca-zul mbolnvirilor cu boli trans-misibile;

-prin izolarea pacientei respec-tnd circuitele, msurile de igie-n spitaliceti (sterilizare, cur-enie, dezinfecie);

-am favorizat adaptarea pacien-

tului cu noul mediu.Pacienta este n siguran, find supravegheat permanent de mam.

20.03.2013Comunicare inefici-entCauza

Speriat, prezint tea-m fa de personalul medical.

Manifestri

Comunic puinPcienta s poat folosi mijloacele de comu-nicare adecvate strii

i vrstei sale, s co-munice ct mai mult cu personalul medical

i s fie bine echilibra-t psihic si fizic.-am familiarizat pacienta cu me-diul sau ambiant;-am asigurat un mediu de secu-ritate linitit;

-am administrat tratamentul pre-scris de medic;

-am cercetat posibilitatea de co-municare cu pacienta, furnizn-du-i mijloacele de comunicare, avnd o atitudine prietenoas, abordnd-o in diferite jocuri;

-am nvat mama s utilizeze mijloacele de comunicare con-form posibilitii copilului.Pacienta nu mai este speriat, nu mai prezint team fa de personalul medical, devenind prie-tenoas i comunic cu acesta.

20.03.2013Dificultate de a nde-plini activiti recre-ative

Cauza

Oboseal,slbiciune

Manifestri

InactivitatePacienta s prezinte o stare de bun dispozi-ie i s-i amelioreze condiiile fizice.-am explorat ce activiti recreative i produc plcere pacientei;-am analizat i am stabilit dac acestea sunt n concordan cu starea sa fizic i psihic adec-vat vrstei;

-am organizat activiti recreati-ve specifice pacientei care s nu o suprasolicite, s nu o obo-seasc, ci s-i creeze o stare de buna dispoziie;

-am notat reaciile i manifestrile pacientei cu referire la sta-rea de plictiseal i tristee.Pacienta s-a antrenat n activitile recreative, buna dispoziie revenin-du-i i captnd ncrederea n personalul medi-cal, ct i a persoanelor din jurul su.


Hipertermie

Manifestri

Diminuarea micrilor normalePacienta s aib to-nusul muscular i for-a muscular pstrate-am efectuat un program de exerciii fizice n funcie de cau-za imobilizarii i de capacitatea pacientei(exerciii fizice de ex-tensie flexie, rotaie, ncrucia-rea membrelor superioare i in-ferioare, de ridicare i coborre a copilului n ezut, apoi culcat pe spate);-am schimbat poziia pacientei la fiecare 2h punnd-o ntr-o postur adecvat;

-am educat mama ca n afar de masaj i exerciii fizice cli-rea organismului este importan-t pentru ntrirea rezistenei lui, realizndu-se cu ajutorul factorilor naturali: aer, soare.-mama a neles importana efecturii progra-mului de exerciii;-pacienta ncepe s aib tonusul muscular i fora muscular adecvat.


Sindrom febril

Manifestri





aib o stare de bine





mpachetri reci;



i antibiotice;

-am administrat pacientei cantitate mare de lichide pentru a-i


tic;






37,8 grade C.


i calitativ

Cauza

Proces infecios

Manifestri







-am notat diureza n F.O.-urina pacientei este de culoare galben,diureza fiind la valori normale.


Cauza


ice

Manifestri


noree, tuse, cianoz


tahicardic.Pacienta s respire liber, pe nas; s pre-zinte mucoase respi-


gre, s nghit fr di-






selor i dup mese;






tica respiratorie;



tru evitarea mprtierii secreii-lor nazale.Pacienta respir mai bine, dar nc mai pre-zint tuse, secreii nazale, tahicardie, iar ritmul respirator se apropie de valori normale.

21.03.2013

Dificultate de a se odihniCauza


Manifestri

Calitatea somnului






pacientei;

-am administrat tratamentul indi-cat de medic, observnd efectul

acestuia;




nopii

21.03.2013

Dificultate n alimen-taieCauza


Manifestri


aliment cu altul;




timp;




-educ mama cum trebuie s continue alimentarea pacientei.Pacienta a primit bine tratamentul i regimul igieno-dietetic i se poa-te alimenta calitativ i cantitativ corespunztor.


Sindrom febril

Manifestri





aib o stare de bine





mpachetri reci;



i antibiotice;



tic;




-am nregistrat temperatura n F.O.Pacienta nu mai prezint febr, temperatura cor-pului fiind la valori nor-male.


Cauza


ice

Manifestri


noree, tuse, cianoz





gre, s nghit fr di-






selor i dup mese;






tica respiratorie;



tru evitarea mprtierii secreii-lor nazale.Pacienta respir mai bine, dar nc mai pre-zint tuse, iar ritmul res-pirator se apropie de valori normale.



Manifestri

Calitatea somnului






pacientei;


acestuia;



treziri repetate.


Cauza


ice

Manifestri


noree, tuse, cianoz





gre, s nghit fr di-






selor i dup mese;






tica respiratorie;



tru evitarea mprtierii secreii-lor nazale.Pacienta respir mai bine, dar nc mai pre-zint tuse, iar ritmul res-pirator se apropie de valori normale.



Manifestri

Calitatea somnului






pacientei;


acestuia;


de veghe i somn.Pacienta are un somn li-nititor, fr treziri repetate.


Cauza


ice

Manifestri


noree, tuse, cianoz





gre, s nghit fr di-






selor i dup mese;






tica respiratorie;



tru evitarea mprtierii secreii-lor nazale.Pacienta respir bine,iar ritmul respirator are va-lori normale.

24.03.2013Cunotine insufici-enteCauza

Inaccesibilitatea la in-formaie privind boala

Manifestri

lipsa de cunotine,

cerere de informaiiMama s acumuleze cunotine despre boala, tratament i re-gim.-am comunicat mamei noiuniledespre boal, tratament medical

(prescris de medic),ngrijirile ne-cesare,msurile preventive, re-gimul igieno-dietetic i activiti-le recomandate n covalescen.Mama coopereaz i a acumulat ct mai multe cunotinte despre boal,tratament i regimul igieno-dietetic i a ne-les importana acordrii unei atenii deosebite fa de copil.

ROLUL DELEGAT

Pacient: M.B.

Diagnostic: Pneumonie viralaDataFunc;iile vitaleAnalizeAlte investigaiiTratament

RealeNormale

20.032009PRTTestarea 2 UI PPDOxigenoterapie; Ampicili- n 250mg i.m.1fl/6ore;Oxacilin 250mg i.m.1fl/12ore;Fenobarbital cp 0.015 lcp/zi; Glucoz 33% 1 f per os; Paraceta-mol 125 mg2x1 sup/zi;

Bromhexin sol. 5 pic*3/zi;

Ser fiziologic: instilaii nazale

120b/min35r/minD:37.9CS:38.1C

21.032009128b/min38r/minD:37.6CS:37.8CHb=12.86g%Nt:39%

L:8500/mmNS:63%NN:3%

E:2% M:3%

Ly:29%T=230

000/mmCalcemie:9.1Ca

ionicVSH:12/30

mm Examen de urin:ph acid Leucocite:rare Celule epiteliale

:rare12-15g%37-47%

4000-8000/

mm 50-70%

1-3% 1-4%

4-8%20-30%

150000-300000/mm9-11% 7-14mm

rareRadiografie pulmonar:Hipertrofie

timic

Opaciti

interstiiale

bronho-vasculare

hilare i infrahilareOxigenoterapie; Ampicili- n 250mg i.m.1fl/6ore;Oxacilin 250mg i.m.1fl/12ore;Fenobarbital cp 0.015 lcp/zi; Glucoz 33%1 f per os; Paraceta-mol 125 mg 2x1 sup/zi;



22.032009126b/min40r/minD:36.6CS:36.7CCoproparazitar:negativnegativAmpicilin 250mg i.m. 1fl/6ore;Oxacilin 250mgi.m. 1fl/12ore;Fenobarbi-tal cp 0.015 1cp/zi;Gluco-z 33% 1f per os;Parace-

tamol 125 mg 2x1sup/zi;

Bromhexin sol.5picx3/zi;

Ser fiziologic:instilaii nazale

22.032009120b/min42r/minD:36CS:36.4CIDR:0mmOxigenoterapie; Ampicili- n 250mg i.m.1fl/6ore;Oxacilin 250mg i.m.1fl/12ore;Fenobarbital cp 0.015 lcp/zi; Glucoz 33%1 f per os; Paraceta-mol 125 mg 2x1 sup/zi;



24.302009112b/min34r/minD:36.5CS:36.9COxigenoterapie; Ampicili- n 250mg i.m.1fl/6ore;Oxacilin 250mg i.m.1fl/12ore;Fenobarbital cp 0.015 lcp/zi; Glucoz 33%1 f per os; Paraceta-mol 125 mg 2x1 sup/zi;



Caz 2.Date pacient:

Nume si prenume: C.I.;

Nationalitate: roman;

Vrsta: 17 ani;

Grupa sanguin: B(III);

Sexul: feminin.

Date variabile:

Domiciliu: BUCURESTI Condiii de locuit: corespunztoare,

Data internrii: 25 03 2013;

Data externrii: 30 03 2013;

Numrul zilelor de spitalizare: 5 zile;Diagnosticul la internare: Insuficienta respiratorie/ Pneumonie viral.Motivele internrii: obstrucie nazal, tuse seac,agitaie, refuzul alimentaiei.Anamnez:

AHC: fr importan;

Condiii de via bune.Locuin corespunztoare.

Istoricul bolii:

Din afirmaiile mamei, boala a debutat brusc, n urm cu 3 ZILE cu obstrucie nazal, strnut, tuse, refuzul alimentaiei. Pentru aceste motive s-a adresat medicului i a fost internat pentru investigatiiAntecedente personale patologice: 2 rinofaringite tratate prin medicul de familie;

Examen clinic obiectiv:

Stare general influenat;

Talie 155 cm;

Greutate: 48 kg;

Stare de nutriie: bun;

Tegumente i mucoase: calde, moderat cianoza;

Pliu cutanat elastic;

esut adipos subcutanat: normal reprezentat;

Sistem ganglionar: nepalpabil;

Sistem osteo-articular: integru morfo-funcional;

Aparat respirator:

- obstrucie nazal, tuse seac, tiraj intercostal;

torace normal conformat;

vibbrii vocale diminuat transmise;

respiraie aspr;

ronchusuri bilateral.

Frecvena respiratorie: 20 r/minut.

Aparat cardio-vascular:

aria precordial de aspect normal;

mritate cardiac n limite normale;

oc apexian n spaiul VI i.c. stg. pe l.m.c.;

zgomote cardiace ritmice, clare;

nu se percep zgomote supraadugate.Frecvena cardiac = 88 b/min.

Aparat digestiv:

hiperemie faringian:

abdomen suplu, elastic, nedureros, mobil cu micrile respiratorii.Tranzit intestinal prezent.Ficat, splin n limite normale.

Aparat uro-genital:

loji renale libere, nedureroase, miciuni spontane;

organe genitale externe de aspect normal;

Otic: normal;

SNC: reflexul MORO prezent;

Anamneza asistentei medicale

1.Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie:

Pacienta prezint obstrucie nazal, tuse tiraj intercostal. R=25 r/min, P=100b/min;

2.Nevoia de amnca i a bea:

Pacienta refuz alimentaia din cauza obstruciei nazale, este inapetent.

3.Nevoia de a elimina:

Pacienta nu prezint diureza n limite normale, prezint 1 scaun pe zi normal.

4.Nevoia de a se mica i a avea o bun postur:

Pacienta prezint stare general alterat, cu diminuarea micrilor active.

5.Nevoia de a dormi i de a se odihni:

Pacienta se trezete din cauz c nu poate respira pe nas, nu prezint un somn odihnitor.

6.Nevoia de a se mbrca i dezbrca:

Din cauza durerii, pacientaa este ajutat de mam s se mbrace.

7.Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale:

Pacienta prezint febr 38 grade C, tegumentele sunt calde.

8.Nevoia de a pstra tegumentele curate i intacte:

Pacienta prezint hiperemie faringian, tegumentele sunt calde, igiene fiind asigurat de ctre mam.

9.Nevoia de a evita pericolele:

Datorit durerii si depresiei pacienta este predispus la pericole10.Nevoia de a comunica:

Pacienta prezint jen fa de personalul medical, este speriat i ca atare comunic puin.

11.Nevoia de a se realiza:

Din cauza afectiunii va fi ajutat de mam s se realizeze.

12.Nevoia de a aciona conform propriilor credine:

Pacienta este de religie ortodox 13.Nevoia de a se recreea:

Pacienta prezint disconfort din cauza bolii.

14.Nevoia de a nva cum s-i pstreze sntatea:

Cunotine insuficiente ale mamei.

Identificarea datelor:

Nevoia de a respira;

Nevoia de a mnca si de a bea;

Nevoia de a-i menine temperatura in limite normale;

Nevoia de a evita pericolul;

Nevoia de a elimina;

Nevoia de a se mica;

Nevoia de a comunica;

Nevoia de a se recrea;

Nevoia de a se odihni;

Nevoia de a nva.

PLAN DE NGRIJIRENume i prenume: C.I.

Diagnostic: Pneumonie acut

DATADIAGNOSTING DE NURSINGOBIECTIVEINTERVENIIEVALUARE


Hipertermie

Manifestri

Diminuarea micrilor normalePacienta s aib tonusul muscular i fora muscular pstrate-am efectuat un program de exer-ciii fizice n funcie de cauza imo-bilizrii i de capacitatea pacientei

(exerciii fizice de extensie, flexie,

rotaie, ncruciarea membrelor superioare i inferioare, de ridicare i coborre a copilului n ezut, apoi culcat pe spate);

-am schimbat poziia pacientei la

fiecare 2 ore punnd-o ntr-o pos-

tur adecvat;

-am educat mama ca n afar de masaj i exerciii fizice, clirea or-

ganizmului este important pentru

ntrirea rezistenei lui,realizndu-se cu ajutorul factorilor naturali: aer, soare. -mama a neles impor-tana efecturii progra-

mului de exerciii;

-pacienta ncepe s aib tonusul muscular adecvat, dar nc mai are nevoie de ajutor din partea personalului medical dar i al mamei.


Sindrom febril

Manifestri





aib o stare de bine





mpachetri reci;



i antibiotice;



tic;






37,9 grade C.


i calitativ

Cauza

Proces infecios

Manifestri







-am notat diureza n F.O.-urina pacientei este de culoare galben,dar

cantitatea nu este n limite normale.


Cauza


ice

Manifestri


noree, tuse, cianoz





gre, s nghit fr di-






selor i dup mese;






tica respiratorie;



tru evitarea mprtierii secreii-lor nazale.Pacienta respir mai bine, dar nc mai pre-zint tuse, rinoree, se-creii nazale, tahicardie, iar ritmul respirator se apropie de valori normale.



Manifestri

Calitatea somnului






pacientei;




nopii

20.03.2013Dificultate n alimen-taieCauza


Manifestri


aliment cu altul;




timp;




-educ mama cum trebuie s continue alimentarea pacientei.Pacienta a primit bine tratamentul i regimul igieno-dietetic, dar nc mai prezint dificultate n a se alimenta prin lipsa poftei de mncare

20.03.2013Vulnerabilitate fa de pericoleCauza

Vrsta mic

Manifestri

Predispoziie la accidente, rniri, cderi si infecii.Pacienta s benefici-eze de un mediu de siguran, fr acci-dente si infcii i s fie echilibrat psihic.-am asigurat condiii de mediu adecvat pentru a evita pericolele;

-am plasat pacienta n salon n funcie de starea sa, afeciune i

receptivitate;

-am luat msuri sporite de evita-

re a transmiterii infeciilor n ca-zul mbolnvirilor cu boli trans-misibile;

-prin izolarea pacientei respec-tnd circuitele, msurile de igie-n spitaliceti (sterilizare, cur-enie, dezinfecie);

-am favorizat adaptarea pacien-

tului cu noul mediu.Pacienta este n siguran, find supravegheat permanent de mam.

20.03.2013Comunicare inefici-entCauza

Speriat, prezint tea-m fa de personalul medical.

Manifestri

Comunic puinPcienta s poat folosi mijloacele de comu-nicare adecvate strii

i vrstei sale, s co-munice ct mai mult cu personalul medical

i s fie bine echilibra-t psihic si fizic.-am familiarizat pacienta cu me-diul sau ambiant;-am asigurat un mediu de secu-ritate linitit;

-am administrat tratamentul pre-scris de medic;

-am cercetat posibilitatea de co-municare cu pacienta, furnizn-du-i mijloacele de comunicare, avnd o atitudine prietenoas, abordnd-o in diferite jocuri;

-am nvat mama s utilizeze mijloacele de comunicare con-form posibilitii copilului.Pacienta nu mai este speriat, nu mai prezint team fa de personalul medical, devenind prie-tenoas i comunic cu acesta.

20.03.2013Dificultate de a nde-plini activiti recre-ative

Cauza

Oboseal,slbiciune

Manifestri

InactivitatePacienta s prezinte o stare de bun dispozi-ie i s-i amelioreze condiiile fizice.-am explorat ce activiti recreative i produc plcere pacientei;-am analizat i am stabilit dac acestea sunt n concordan cu starea sa fizic i psihic adec-vat vrstei;

-am organizat activiti recreati-ve specifice pacientei care s nu o suprasolicite, s nu o obo-seasc, ci s-i creeze o stare de buna dispoziie;

-am notat reaciile i manifestrile pacientei cu referire la sta-rea de plictiseal i tristee.Pacienta s-a antrenat n activitile recreative, buna dispoziie revenin-du-i i captnd ncrederea n personalul medi-cal, ct i a persoanelor din jurul su.


Hipertermie

Manifestri

Diminuarea micrilor normalePacienta s aib to-nusul muscular i for-a muscular pstrate-am efectuat un program de exerciii fizice n funcie de cau-za imobilizarii i de capacitatea pacientei(exerciii fizice de ex-tensie flexie, rotaie, ncrucia-rea membrelor superioare i in-ferioare, de ridicare i coborre a copilului n ezut, apoi culcat pe spate);-am schimbat poziia pacientei la fiecare 2h punnd-o ntr-o postur adecvat;

-am educat mama ca n afar de masaj i exerciii fizice cli-rea organismului este importan-t pentru ntrirea rezistenei lui, realizndu-se cu ajutorul factorilor naturali: aer, soare.-mama a neles importana efecturii progra-mului de exerciii;-pacienta ncepe s aib tonusul muscular i fora muscular adecvat.


Sindrom febril

Manifestri





aib o stare de bine





mpachetri reci;



i antibiotice;

-am administrat pacientei cantitate mare de lichide pentru a-i


tic;






37,8 grade C.


i calitativ

Cauza

Proces infecios

Manifestri







-am notat diureza n F.O.-urina pacientei este de culoare galben,diureza fiind la valori normale.


Cauza


ice

Manifestri


noree, tuse, cianoz


tahicardic.Pacienta s respire liber, pe nas; s pre-zinte mucoase respi-


gre, s nghit fr di-






selor i dup mese;






tica respiratorie;



tru evitarea mprtierii secreii-lor nazale.Pacienta respir mai bine, dar nc mai pre-zint tuse, secreii nazale, tahicardie, iar ritmul respirator se apropie de valori normale.

21.03.2013

Dificultate de a se odihniCauza


Manifestri

Calitatea somnului






pacientei;


acestuia;




nopii

21.03.2013

Dificultate n alimen-taieCauza


Manifestri


aliment cu altul;




timp;




-educ mama cum trebuie s continue alimentarea pacientei.Pacienta a primit bine tratamentul i regimul igieno-dietetic i se poa-te alimenta calitativ i cantitativ corespunztor.


Sindrom febril

Manifestri





aib o stare de bine





mpachetri reci;



i antibiotice;



tic;




-am nregistrat temperatura n F.O.Pacienta nu mai prezint febr, temperatura cor-pului fiind la valori nor-male.


Cauza


ice

Manifestri


noree, tuse, cianoz





gre, s nghit fr di-


bun respiraie, s fie bine hidratat pentru a i se fluidifica se

Documents

Astm bronsic.doc