3
Astrofizica este partea astronomiei și, respectiv, a fizicii care se ocupă cu aplicarea legilor fizicii în cadrul fenomenelor observate de cătreastronomie. Poate fi împărțită în astrofizica teoretică și experimentală. Astrofizica este o ramură a astronomie care se ocupă cu fizica universului, în special cu natura corpurilor cerești, în loc să studieze poziția sau mișcarea lor în spațiu. Printre obiectele studiate se găsesc Soarele, alte stele, galaxii, planete extrasolare, mediul interstelar și radiațiile cosmice de fond. Emisiile acestora sunt examinate prin toate părțile spectrulul electromagnetic și printre proprietățile examinate se află lumina, densitatea, temperatura și compoziția chimică. Deoarece astrofizica este un subiect foarte larg, astrofizicienii aplică de obieci multe discipline ale fizicii, cum ar afi mecanica, electromagnetismul, termodinamica, mecanica cuantică, relativitatea, fizica nucleară si a particulelor, și fizica atomică și moleculară. În practică, cercetările astronomice moderne implică de multe ori muncă substanțială din domeniile fizicii observaționale si teoretice. Zone foarte evazive de studiu pentru astrofizicieni, care sunt de interes imens pentru public, includ încercările lor de a determina; proprietățile materiei negre, a energiei negre, și a găurilor negre; dacă e posibil sau nu sa călătorești în timp, dacă se pot forma găuri de vierme; originea și soarta finală a universului. Astronomia Observațională este o ramura a științei astronomice care se ocupă cu datele de înregistrare, în contrast cu astrofizica teoretică, care este în principal preocupată cu aflarea implicațiilor măsurabile de modele fizice. Este practica de a observa obiecte cerești cu ajutorul telescoapelor și alte aparate astronomice. Majoritatea observațiilor astrofizice se fac prin spectrul electromagnetic. Radio Astronomia studiază radiația cu o lungime de undă mai mare de câțiva milimetri. Exemple de zone de studiu sunt undele radio, de obicei emise de obiectele reci, cum ar fi nori de gaz și praf interstelar; radiația de fond de microunde cosmice care este lumina deplasată spre roșu de la Big Bang; pulsari, care au fost mai întâi detectate la frecvențe de microunde. Studiul acestor unde necesită telescoape radio foarte mari.

Astrofizica aplicata

Embed Size (px)

DESCRIPTION

astrofizica eneralitati

Citation preview

Astrofizicaeste parteaastronomieii, respectiv, afiziciicare se ocup cu aplicarea legilor fizicii n cadrul fenomenelor observate de ctreastronomie. Poate fi mprit n astrofizica teoretic i experimental.Astrofizica esteo ramur a astronomie care se ocup cu fizica universului, n special cu natura corpurilor cereti, n loc s studieze poziia sau micarea lor n spaiu. Printre obiectele studiate se gsesc Soarele, alte stele, galaxii, planete extrasolare, mediul interstelar i radiaiile cosmice de fond. Emisiile acestora sunt examinate prin toate prile spectrulul electromagnetic i printre proprietile examinate se afl lumina, densitatea, temperatura i compoziia chimic. Deoarece astrofizica este un subiect foarte larg, astrofizicienii aplic de obieci multe discipline ale fizicii, cum ar afi mecanica, electromagnetismul, termodinamica, mecanica cuantic, relativitatea, fizica nuclear si a particulelor, i fizica atomic i molecular.n practic, cercetrile astronomice moderne implic de multe ori munc substanial din domeniile fizicii observaionale si teoretice. Zone foarte evazive de studiu pentru astrofizicieni, care sunt de interes imens pentru public, includ ncercrile lor de a determina; proprietile materiei negre, a energiei negre, i a gurilor negre; dac e posibil sau nu sa cltoreti n timp, dac se pot forma guri de vierme; originea i soarta final a universului.

Astronomia Observaional este o ramura a tiinei astronomice care se ocup cu datele de nregistrare, n contrast cu astrofizica teoretic, care este n principal preocupat cu aflarea implicaiilor msurabile de modele fizice. Este practica de a observa obiecte cereti cu ajutorul telescoapelor i alte aparate astronomice. Majoritatea observaiilor astrofizice se fac prin spectrul electromagnetic.Radio Astronomia studiaz radiaia cu o lungime de und mai mare de civa milimetri. Exemple de zone de studiu sunt undele radio, de obicei emise de obiectele reci, cum ar fi nori de gaz i praf interstelar; radiaia de fond de microunde cosmice care este lumina deplasat spre rou de la Big Bang; pulsari, care au fost mai nti detectate la frecvene de microunde. Studiul acestor unde necesit telescoape radio foarte mari.Telescopul cu raze infraroii studiaz radiaia cu o lungime de und care este prea lung pentru a fi vizibil cu ochiul liber, dar este mai scurt dect undele radio. Observaiile infraroii sunt de obicei realizate cu telescoape similare cu telescoapele optice familiare. Obiectele mai reci dect stele (cum ar fi planete) sunt n mod normal studiate la frecvene infraroii.Astronomia optic este cel mai vechi tip de astronomie. Telescoapele asociate cu un dispozitiv cu cuplaj de sarcin sau spectroscopice sunt cele mai frecvente instrumentele utilizate. Atmosfera Pmntului interfereaz oarecum cu observaiile optice, aa c telescoapele optice adaptive i spaiale sunt utilizate pentru a obine imaginii calitative. n acest interval de lungimi de und, stelele sunt foarte vizibile, i multe spectre chimice pot fi observate pentru a studia compoziia chimic de stele, galaxii i nebuloase.Ultravioletele, razele X i astronomia gamma studiaz procese foarte energetice, cum ar fi pulsari binare, guri negre, magnetari, i multe altele. Aceste tipuri de radiaii nu ptrund bine atmosfera Pmntului. Exist dou metode de a observa aceast parte a spectrului electromagnetic: telescoape spaiale i telescoape terestre Cerenkov (IACT).Altele dect radiaiile electromagnetice, cteva lucruri mai pot fi observate de pe Pmnt care provin de la distane mari. Cteva observatoare ale undelor gravitaionale au fost construite, dar undele gravitaionale sunt extrem de dificil de detectat. Observatoare neutrino au fost de asemenea construite, n primul rnd, pentru a studia Soarele nostru. Razele cosmice constau din particule foarte mari de energie, care pot fi observate lovind atmosfera Pmntului.Observaiile pot varia, de asemenea pe scala timpului. Cele mai multe observaii optice dureaz minute sau ore, astfel fenomenele care se schimb mai repede dect aceasta nu poate fi uor observate. Cu toate acestea, date istorice asupra unor obiecte sunt disponibile si se ntind pe secole sau milenii. Pe de alt parte, observaiile radio se pot uita la evenimente la un interval de timp de milisecunde (pulsari milisecunde) sau combina ani de date (studii ale pulsarilor de decelerare).Studiul propriului nostru Soare are un loc aparte n astrofizica observaional. Datorit distanei imense a Pamantului de toate celelalte stele, Soarele poate fi observat mai detaliat decat orice alt stea. nelegerea noastr de Soarele nostru servete ca un ghid pentru ntelegerea noastra a altor stele.Subiectul de schimbare a stelelor, sau evoluie stelar, este adesea modelat prin plasarea tipurilor de stele n poziiile lor respective pe diagrama Hertzsprung-Russell, aceasta reprezentnd starea unui obiect stelar, de la natere pn la distrugere. Compoziia materialului obiectelor astronomice pot fi adesea examinat folosind: