AMENAJAREA UNUI

ATELIER AUTO

FURNICA BOGDAN

AMENAJAREA UNUI ATELIER AUTO

În contextul economic actual, industrial şi administrativ, previziunea este un atribut

managerial, care bine executat, conduce la asigurarea viitorului unei întreprinderi ţinând cont

de resursele umane şi materiale ale acesteia. Un manager care îşi exercită corect capacităţile

previzionale, conduce întreprinderea spre succes. În întreprinderile care au un volum mare de

prelucrare informaţională este indispensabilă o planificare raţională a activităţii, flexibilă şi

adaptată pieţei concurenţiale. Atelierele de Service Auto se caracterizează prin lucrări curente

şi lucrări temporare. Lucrările curente sunt caracteristice service-urilor specializate pe

întreţineri generale şi repararea şi întreţinerea numai a anumitor componente (motor, frâne,

direcţie, caroserie, părţi electrice, etc.), şi acestea numai pentru un anumit tip de marcă auto.

Principiul de baza al unui atelier auto este de a face reparaţii complexe, de bună

calitate, cu cât mai puţin personal, la cele mai mici costuri şi pentru un număr cit mai mare de

clienţi.

Fiecare service auto din teritoriu are câte 5-6 angajaţi care efectuează reparaţii auto.

Acestia trebuie să recepţioneze de la clienţi comenzile ferme. De regulă angajatul discută cu

clienţii (comunică) de la care află simptomele autovehicului şi evoluţia premergătoare în timp

a acestuia până la apariţia defecţiunii. Aceste informaţii sunt culese de la persoane în marea

lor majoritate nespecialişti în domeniul mecanicii auto. Mecanicul auto poate să nu fie nici el

specialist în sistemul componentei auto semnalat defect.

Diagnoza corectă a stării de sănătate a unui autovehicul este determinantă pentru

scurtarea timpului de intervenţie şi a costurilor de staţionare în service. Pe baza diagnosticului

se face lista cu necesarul de furnituri.

Schema generală a unui service

Personalul angajat în sistemul atelierului de service auto este repartizat la fiecare

compartiment după specificul acestuia. Sistemul expert trebuie să gestioneze atât comenzile

cât şi disponibilul de forţă de muncă şi resursele tehnice şi tehnologice posibile. Un model

posibil al unui atelier auto ar fi acesta:

Schema de organizare a unui service auto

La un moment dat un angajat poate să se găsească în una din situaţiile

următoare:

- Execută o intervenţie auto;

- Disponibil (în aşteptarea unei intervenţii auto);

- Concediu medical sau de odihnă;

- Activitate administrativă comandată de şeful service-ului.

Prin contractul de muncă angajatul are precizate elementele de baza ale serviciului

cum ar fi: durata contractului de muncă, profesiunea, calificarea, competente, programul de

muncă, etc. Toate acestea determină salariul şi implicit tariful orar al manoperei prestate.

Contractul de muncă mai prevede şi alte condiţii negociate între părţi care sunt cu

caracter opţional:

- Acceptarea de intervenţii în zilele de sărbatoare şi week-end;

- Acceptarea lucrului în schimb de noapte;

- Acceptarea de intervenţii în deplasare la alte service-uri ale reţelei.

Aceste disponibilităţi suplimentare sunt acceptate de cca 20 % din personal. Toate

modificările contractului de muncă, sau intenţia de acceptare a modificărilor sunt adresate

agenţiei locale a reprezentanţei service şi sunt transmise la centrul reţelei.

Fiecare service trebuie să-şi cunoască activitatea curentă, să-şi planifice activităţile

viitoare, să înregistreze comenzi pentru care are utilaje disponibile dar fară personal

specializat, personal în aşteptare de comenzi, stocuri de piese de schimb, furnituri de

aprovizionat, etc.

În momentul în care apare un client care face o solicitare, service-ul analizează propria

disponibilitate la zi, programează intervenţia în viitor sau deplasează intervenţia la cel mai

apropiat service sau caută şi programează personal calificat disponibil din alte service-uri

pentru munca în deplasare sau face alte combinaţii posibile cu scopul de a deservi clientul cât

mai operativ şi la cel mai mic preţ. Furniturile sunt programate pentru achiziţie, dacă nu există

în magazia proprie, sau costă prea mult transferul de la un alt service al subansamblului

necesar.

Activitatea fiecărui salariat este contabilizată la locul desfăşurării intervenţiei şi

centralizată la sediul reţelei pentru toţi angajaţii. În figura de mai jos este prezentat un model

de raport saptamanal de activitate. Această activitate este postfactum şi serveşte mai ales

pentru stabilirea salariului muncitorilor dar şi pentru optimizarea încărcării posturilor.

Planificarea strategică presupune nu numai relevarea stării în care se vor găsi muncitorii în

viitorul apropiat ci şi o prognoză de intervenţii, care are la bază contracte ferme cu clienţii,

combinată cu o previziune euristică pe baza intervenţiilor statistic determinate pentru etapele

din aceeaşi perioadă calendaristică a anilor precedenţi.

RAPORT DE ACTIVITATE SAPTAMANALA

Activitatea pe saptamina de la 03 oct. 2011 la 8 oct. 2011Domeniul: ElectroAtelierul: Atelier ElectroCalificarea ELECTR. AUTO Codul E52

Numele Marca Activitatea Motivarea deplasarii OBS (specializarea)Gh. Marin 102 Sist. de pornire Cerere client Electrician auto............. ........ .................... ........................... .......................................... ........ .................... ........................... ..............................

Raport săptămânal de activitate

In organizarea atelierului de reparatii trebuie sa se tina cont de faptul ca acesta sa fie

suficient de mare pentru a putea lucra la autovehicul si pentru a putea fi ferit de precipitate si

intemperii. Instalatiile de ventilatie generala si locala din halele si incaperile destinate

lucrarilor de intretinere si reparare a autovehiculelor vor fi in buna stare, urmarindu-se in

permanenta functionarea lor la parametrii proiectati.

Persoanele fizice sau juridice vor asigura afisarea instructiunilor tehnice si de

exploatare privind instalatiile de ventilatie, precizand programul de functionare al acestora

precum si obligatiile referitoare la reviziile tehnice si verificarile periodice.

Utilajele din hala si ateliere vor fi bine fixate, legate la pamant, dotate cu dispozitivele

de protectie in buna stare.

Lucratorii trebuie sa poarte echipament de lucru si echipamentul de lucru

corespunzator lucrarilor pe care le executa cu instalatiile si utilajele din dotare.

Sculele vor fi asezate pe suporturi speciale, amplasate in locuri corespunzatoare si la

inaltimi accesibile. Dupa terminarea lucrului sculele vor fi curatate si inchise in dulapuri.

Dotarea atelierului de reparatii

Atelierul de reparatii trebuie sa fie dotat cu scule si dispozitive pentru repararea

autovehiculelor cum ar fi:

- girafa pentru ridicarea motorului,

- cricuri pentru ridicarea masini,

- compresor pentru suflarea piesei,

- groapa de lucru,

- menghina pentru nivelarea pieselor,

- borne de lucru,

- dulap de scule,

- lampa portabila,

- stingator,

- autogen

- aparat de sudura, etc.

Desfasurarea activitatilor de reparatie

Autovehiculele trebuie sa fie introduse in hala cu motorul in functiune, avand in

rezervor o cantitate de carburant de cel mult 10% din capacitatea acestuia, necesara deplasarii

autonome de la un punct de lucru la altul.

Canalul de revizie trebuie mentinut in stare curata, asigurandu-se scurgerea apei,

uleiurilor si combustibililor. Introducerea autovehiculelor se va face cu maxim 5 km/h,

dirijate din fata de catre conducatorul locului de munca.

Standul unde se face verificarea bunei functionari a sistemului de rulare si a motorului

trebuie sa aiba montat grilajul de protectie

La diagnosticarea motorului in timpul functionarii se va avea in vedere sa se evite

asezarea lucratorului in dreptul paletelor ventilatorului si sa se asigure evacuarea gazelor arse

folosindu-se in acest scop tubulatura de evacuare si sistemul de ventilatie.

Demontarea partilor componente ale instalatiei electrice se va face numai dupa

decuplarea bateriei. Demontarea subansamblelor de sub cadru sau caroserie se va executa

numai cu autovehiculul asezat pe capre metalice prevazuta in partea superioara cu pene de

lemn astfel incat sa asigure stabilitatea autovehiculului.

Se interzice desfundarea conductelor de benzina sau motorina prin suflarea cu gura.

Spalarea si degresarea pieselor mici se va face numai cu detergenti in cuve speciale,

amplasate in locuri corespunzatoare

Pentru lucrarile absolute necesare sub autovehicul, cand inaltimea de suspendare nu

permite o pozitie de lucru in picioare, lucratorii vor folosi paturi rulante adiacente.

Se interzice incercarea franelor cu autovehiculul in mers, in hale si ateliere. Proba

franelor se va face numai la standul de incercat sau in locuri special amenajate.

Se interzice scoaterea din hala a autovehiculelor la care nu s-a efectuat un control al

sistemelor de siguranta rutiera (directie,frana,semnalizare luminoasa).

La montarea si demontarea arcurilor se vor folosi clesti sau scule speciale. Se interzice

folosirea aparatelor de sudura la locurile de montare a auto-vehiculelor atata timp cat acestea

sunt in lucru.

Inainte de pornirea motorului, pentru verificarea finala, teava de esapament a

autovehiculului va fi conectata la instalatia de evacuare a gazelor de esapament.

In locurile pentru umflarea pneurilor trebuie sa se afiseze la loc vizibil tabelul cu

presiunile admise pe tipuri de automobile, precum si intructiunile specifice de protectia

muncii

Iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa se asigure o buna vizibilitate

la locul de munca. Corpurile de iluminat trebuie sa fie curatate periodic. De asemenea se vor

face masuratori periodice asupra iluminarii, precum si verificarea instalatiilor de iluminat.

Principalele pericole existente în desfăşurarea activităţii din interiorul unui

service de maşini

Pericol de electrocutare: Rănile cauzate de şocurile electrice au loc de obicei datorită

instalaţiilor electrice neadecvate, echipamentului necorespunzător cât şi proastei întreţinere a

utilajelor. Pericolul de electrocutare poate apărea în toate secţiunile din interiorul unui service

auto şi poate duce la un şoc electric ce poate fi fatal celor care angrenează utilajele sau poate

deveni o sursă de aprindere (scânteie) provocând astfel incendiu sau explozie.

Pericol mecanic. Aceste tipuri de pericole se referă la folosirea echipamentului

mecanic, şi pot apărea în timpul unor operaţiuni cum ar fi ridicarea, măsurarea geometriei

roţilor sau echilibrarea acestora, tăiere şi sudură sau folosirea aerului comprimat.

Lucrul în rampă este de asemenea inclus în această categorie de pericole.

Pericolul chimic. Acesta se referă la: (a) produsele utilizate în interiorul unui service

auto cum ar fi: vopseluri, diluanţi, chit auto si agenţi de întărire, benzina, uleiul rezidual de

motor, solvenţi de curăţare şi (b) agenţii chimici ce sunt eliberaţi în aer în timpul diferitelor

activităţi, cum ar fi motoare aflate în funcţiune (gaze de eşapament), sudură, încărcarea

bateriilor (hidrogen), vopsirea cu compresor (izocianuri), montarea cablurilor de la sistemul

de frânare şi ambreiaj (azbest). Expunerea îndelungată la astfel de pericole chimice poate

afecta sănătatea muncitorului putând avea efecte de scurtă sau lungă durată. Reducerea

riscului de pericol chimic se va face printr-un sistem eficient de ventilare, implementarea

procedurilor de siguranţă în manevrarea produselor chimice cât şi folosirea echipamentului de

protecţie. Pe lângă efectele dăunătoare sănătăţii, acumularea vaporilor proveniţi din folosirea

diferitelor produse poate duce la o acumulare de gaze, în timp ce alte produse precum benzina

şi uleiul de motor sunt inflamabile. Prezenţa surselor de aprindere în aceste cazuri poate

conduce la explozii şi incendii. De aceea este necesară implementarea măsurilor speciale de

siguranţă.

Zgomot şi vibraţii. Ambele reprezintă pericole mari de sănătate. Zgomotul este un

pericol prezent în majoritatea secţiilor din interiorul unui service auto în timp ce vibraţiile

afectează în special muncitorii din secţia de asamblare a caroseriei. Atât zgomotul cât şi

vibraţiile pot fi reduse cu ajutorul instalaţiilor corespunzătoare, o buna întreţinere şi folosire a

echipamentelor.

Radiaţiile electromagnetice. Acest pericol este prezent în timpul tăierii cu flacără

deschisă şi în procedeele de sudură.

Alte pericole. Aceste pericole sunt asociate cu mediul general de lucru. Încălcarea

unor norme precum curăţenia, igiena şi confortul la locul de muncă precum şi o iluminare

necorespunzătoare pot afecta în timp atât siguranţa cât şi sănătatea muncitorului.

Explozii şi combaterea incendiilor. Majoritatea agenţilor chimici care se găsesc într-

un service auto, precum benzina, uleiul de motor, vopseluri, solvenţi, hidrogenul sunt pe de o

parte inflamabile iar pe de altă parte pot crea o acumulare de gaze cu risc exploziv. În acelaşi

timp prezenţa surselor de aprindere precum scânteile, electricitatea statică, emisia de gaze de

eşapament, duc la necesitatea stabilirii de norme de siguranţă împotriva exploziilor şi

prevenirea incendiilor.

Respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii in incinta unui atelier

auto

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională,

care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea principalelor activităţi din

economia naţională în condiţii de securitate a muncii.

Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă persoanele juridice sau fizice de

răspunderea ce le revine pentru prevenirea şi asigurarea oricăror altor măsuri de securitate a

muncii, adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii respective.

Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de

reglementari privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, sistem compus din:

norme generale de protecţie a muncii, care cuprind prevederi de securitate şi medicină

a muncii general valabile pentru orice activitate;

norme specifice de securitate a muncii, care cuprind prevederi de securitate a muncii

specifice unor anumite activităţi sau grupe de activităţi, detaliind prin acestea

prevederile normelor generale de protecţie a muncii.

Prevederile tuturor acestor norme specifice se aplică cumulativ şi au valabilitate

naţională indiferent de forma de organizare sau proprietate în care se desfăşoară activitatea pe

care o reglementează.

Printre normele specifice activităţilor de întreţinere şi reparare se numără şi

următoarele reguli:

Autovehiculele trebuie să fie introduse în hală cu motorul în funcţiune, având în rezervor

o cantitate de carburant de cel mult 10% din capacitatea acestuia, necesară deplasării

autonome de la un punct de lucru la altul. Fac excepţie autovehiculele care sunt introduse

în hală numai pentru reviziile tehnice periodice.

Autovehiculele trebuie să fie introduse pe linia de întreţinere şi reparare numai după ce

sunt spălate.

Canalul de revizie trebuie menţinut în stare curată, asigurându-se scurgerea apei, a

uleiurilor şi a combustibililor. Introducerea autovehiculelor pe canal se va face cu viteza

de maximum 5 km/h, dirijate din faţă, de la sol, de către conducătorul locului de muncă.

Pentru fiecare tip de autovehicul, verificarea presiunii în pneuri şi ridicarea acesteia la

valorile stabilite (faţă sau spate) trebuie să se facă potrivit prevederilor din tabelul

cuprinzând presiunea admisă. Acest tabel trebuie să fie afişat la locul de muncă.

La umflarea pneurilor se va folosi în mod obligatoriu dispozitivul de protecţie împotriva

săririi cercului de la jantă. În cazul jantelor monobloc sau din mai multe bucăţi nu se

utilizează dispozitiv de protecţie. Compresorul folosit la umflarea pneurilor va fi în stare

bună de funcţionare, dotat şi inscripţionat corespunzător.

Lucrătorul de la rampă care efectuează verificarea trebuie să fie instruit şi autorizat

asupra cunoaşterii caracteristicilor tehnice, funcţionale ale compresoarelor. Mişcarea

autovehiculelor pe rampă trebuie să se facă numai dirijată de persoane cu atribuţii de

serviciu şi numai după ce acestea s-au convins că echipa a ieşit din canalul de revizie şi s-

a îndepărtat de autovehicule, iar sculele şi piesele au fost îndepărtate.

Demontarea autovehiculelor în vederea reparării se va executa în sectoare şi pe posturi de

lucru specializate pentru aceste operaţii.

Subansamblurile rezultate de la demontarea autovehiculelor trebuie depozitate în spaţii

special destinate acestui scop.

Uneltele de lucru utilizate de către muncitori precum şi instalaţiile de ridicat (cricuri,

macarale etc.) vor fi controlate înainte de începerea lucrului.

Se interzice folosirea sculelor decalibrate sau defecte.

Se interzice executarea operaţiilor de demontare a părţilor din autovehicul când acestea

sunt prinse sau / şi susţinute de mijlocul de ridicat.

La demontarea arcurilor se vor folosi cleşti sau scule speciale.

Depresarea bucşelor, inelelor de rulmenţi, cămăşilor etc. se va face numai cu prese şi

dispozitive speciale.

Transportul subansamblurilor demontate, grele sau voluminoase se va face cu mijloace de

transport pe care se va asigura stabilitate acestora în timpul transportului.

La demontarea îmbinărilor nituite trebuie folosite paravane metalice de protecţie

împotriva proiectării de metal sau a aşchiilor de metal rezultate în timpul lucrului.

Demontarea părţilor componente ale instalaţiei electrice de pe autovehicul se va face

numai după decuplarea bateriei de acumulatoare.

Demontarea subansamblurilor de sub cadrul sau caroseria autovehiculului, pe locuri

staţionare, se va executa numai cu autovehiculul aşezat pe capre metalice prevăzute la

partea superioară cu pene de lemn, în bună stare, încât să asigure stabilitate

autovehiculului.

Se interzice desfundarea conductelor de benzină, motorină, încercarea conductelor pentru

aer etc. prin suflare cu gura.

Lucrătorii care fac probe sub presiune vor verifica buna funcţionare a manometrelor de

control, precum şi integritatea garniturilor de etanşare.

Spălarea şi degresarea pieselor mici se va face numai cu detergenţi, în cuve speciale,

amplasate în locuri corespunzătoare (cu avizul organelor P.S.I. din unitate).