Atestat in Contabilitatea Datoriilor Si Creantelor Sociale

LUCRARE DE ATESTAT

CONTABILITATEA DATORIILOR SICREANTELOR SOCIALE

INDRUMATOR : ABSOLVENT :

Prof. TILINCA MARIA

CONTABILITATEA DATORIILOR SI CREANTELOR SOCIALE

Cuprins :

Cap І : Cadrul juridic al societăţii “ MARBO GRUP INVEST” S R L

1.1 Date privind cadrul juridic al constituirii şi funcţionării societatii ………………………………………………… 4

1.2 Obiectul activitatii de baza ……………………………… 51.3 Structura organizatorica a societatii …………………….. 6

Cap ІІ : Asigurarile sociale de stat

2.1 Notiuni privind asig sociale de stat ……………………… 8 2.2 Necesitatea si continutul asigurarilor sociale de stat …… 10 2.3 Sursele de formare a asigurarilor sociale ……………….. 10 2.4 Formele de ocrotire a cetatenilor prin asigurarile sociale .. 14

Cap ІІІ : Contabilitatea datoriilor si creantelor privind asigurarile sociale si protectia sociala

3.1 Sistemul de conturi utilizat pt evidenta contributiei la asigurari si protectie sociala ………………………………………. 19 3.2 Reflectarea in contabilitate a operatiilor referitoare la asigurari si protectie sociala ………………………………………… 22 3.3 Documente de evidenta a contributiei la asigurari si protectie sociala …………………………………………………….. 25

Cap IV : Monografia contabila privind asigurarile si protectia sociala la “ MARBO GRUP INVEST” S R L ……….. 26

BIBLIOGRAFIE ………………………………………………….... 32

Argument :

Prezenta lucrare expune prevederile si informatiile privind decontarile cu personalul , asigurarile si protectia sociala . Am ales aceasta lucrare cu convingerea ca vin in sprijinul celor care doresc sa invete , sa stie cum se tine evidenta contabila a operatiunilor privind decontarile cu personalul . Actual sistemul contabil constituie o realizare remarcablila in ceea ce priveste aigurarea informatiilor necesare in procesul managerial al entitatilor patrimoniale , precum si fiecare relatie dintre acestea cu bugetul statului si bugetul asigurarilor sociale . In acest contest ne exprimam increderea ca prin intermediul acestei lucrari , in care se imbina logic planul conceptual – teoretic cu aplicativ , de natura contabila si fiscala , se asigura o influenta benefica asupra calitatii informatiei contabile si implicit in ceea ce priveste realizarea ce-i revine contabilitatii financiare sub aspect teoretic si metodologic cat si practic .

Problematica abordata in cadrul lucrarii este complexa , surprinde toate aspectele ce privesc contabilitatea financiara a decontarilor cu personalul , asigurarile si protectia sociala incat corespunde succesiunii stabilite pentru clasele si grupele de conturi in planul de conturi general .

3

CAPITOLUL I

Cadrul juridic al societăţii “MARBO GRUP INVEST” S R L

1.1 Date privind cadrul juridic al constituirii şi funcţionării societăţii

Societatea SC “MARBO GRUP INVEST” S R L a fost infiintatain anul 1991 de catre 2 asociati, cu scopul de a desfasura o activitate de productie in domeniul prelucrarii lemnului. Societatea a fost constituita in luna mai 1991 in baza Legii Nr. 31/1991 de catre cei 2 asociati intocmindu-se un Statut precum si un Contract de Societate.Cei 2 asociati detineau cate 50% din capitalul societatii care era de 200 000 RON si anume fiecare cate 5 parti sociale cu o valoare unitara de 20 000 RON.In Contractul de Societate se mentioneaza ca forma juridica a societatii este cea de Societate cu Raspundere Limitata cu denumirea aleasa de SC “MARBO GRUP INVEST” S R L cu sediul in Tg-Mures str.Paltinis nr.23. Principalul obiect de activitate specificat in Contractul de Societate este cel de prelucrare a lemnului si comercializarea produselor obtinute –cod CAEN 2030 – la acesta ulterior sau mai adaugat si alte obiecte enumerate mai jos : - Proiectarea, productia si comercializarea obiectelor de larg consum si de artizanat, utilizand pentru aceasta orice materie prima. -Activitatea de export-import cu orice produse legal admise ; -Activitatea de consulting, reclama si publicitate in orice domeniu ; -Transportul de personae si marfuri pe rute interne si internationale ; - Producerea, intermedierea si comercializarea de produse agro-alimentare ; -Orice operatiuni sau activitati menite sa contribuie sau sa faciliteze realizarea integrala a obiectului de activitate. Capitalul social a fost de 200 000 RON care era divizat in 10 parti sociale cu o valoare nominala de 20 000 RON. La constituirea capitalului s-a varsat numerar 140 000 RON, iar restul de 60 000 RON s-a efectuat prin aport in natura.

4

Durata de functionare a societatii a fost stabilita “nelimitata” . In luna octombrie a anului 1994 la cererea sa, un asociat se retrage din societate si transmite cu titlu oneros cota parte a sa din societate celuilalt asociat, care astfel devine unic asociat si detine toate cele 10 parti sociale ale societatii.Astfel se intocmeste un nou statut al societatii in care se opereaza modificariile suferite in structura capitalului.De asemenea se hotaraste ca administratoru societatii este domnul Constantinescu Marius adica asociatul unic. Noul statut preia din cel vechi prevederiile referitoare la obiectul de activitate, modificare formei juridice, dizolvarea, lichidarea societatii si eventualele litigii. In luna martie 1998 asociatul unic decide majorarea capitalului social la 300 000 RON prin transformarea celor 10 parti de cate 20 000 RON in 15 parti cu o valoare nominala de 20 000 RON.Odata cu majorarea capitalului social se decide si adaugarea de noi activitati la cele inscrise in Statut precum si codificarea lor, inclusive a celei care reprezinta obiectul principal de activitate si functionare a societatii in cazul decesului asociatului unic.

1.2 Obiectul activitatii de baza Obiectul principal de activitate al societatii este cel de productie si anume prelucrarea lemnului in vederea fabricarii de usi si ferestre pentru constructii civile. Trebuie specificat ca numai din anul 1995 s-a ales aceasta directie de dezvoltare a productiei, pana atunci a avut loc o sondare a pietelor produselor lemnoase pentru a o gasi pe cea care corespunde cel mai bine intereselor societatii. Dupa anul 1995 asociatul unic a decis ca obiectul principal de activitate sa fie : producerea de tamplarie pentru constructii in serii cat mai mari si la dimensiune standardizabile. Aceasta decizie s-a bazat pe idea ca numai piata externa este cea care are nevoie de asemenea produse, piata interna din care cauza recesiunii economice si a perioadei de tranzitie nu cerea asemenea produse. In prezent in cadrul societatii se fabrica :

5

- Usi exterioare – 9 modele in diverse variante din cherestea de molid prin tehnologie de lipire, pri staratificarea lemnului cu izolatie termica superioara

- Usi interioare – 8 modele de usi interioare cu diverse variante tot din cherestea de molid.

- Ferestre – 3 modele din cherestea de molid obtinuta cu aceasi tehnologie ca si usile in marimi divere, cu geam termopan inclus sau fara, conform comenzilor partenerilor externiIn vederea fabricarii produselor mai sus amintite s-a inceput si o

inzestrare cu tehnologie de prelucrare si fabricare. La inceput s-au achizitionat utilize uzate mai mult moral decat fizic de la alte firme de profil care erau accesibile ca pret si astfel nu au fost necesare investitii noi relative scumpe pentru care ar fi trebuit apelat la credite bancare.Din autofinantare si credite pe termen scurt s-a reusit ca in anul 2004 sa existe un parc de mijloace fixe si utilaje moderne din care un procent de circa 50% sunt utilije noi. In acest interval de timp au avut loc dese schimbari de mijloace fixe prin achizitionare, vanzare, casare, dar si productie propri de utilaje specifice societatii in regie proprie.Avand in vedere cele de mai sus pe parcurs s-a impus necesitatea existentei unei evidente stricte a acestor mijloace fixe dar si calculul la zi a amortizarii lor pt a se putea stabilii momentul cand se ajunge la uzura lor morala sau fizica si inceperea inlocuirii lor.

1.3 Structura organizatorica a societatii

In cadrul societatii exista 4 compartimente subordonate asociatului unic a societatii.Aceste 4 compartimente sunt :

- Productie-proiectare condusa de directorul productiei- Desfacere-export condusa de directorul commercial- Financiar-contabil condusa de contabilul sef- Personal condusa de inspectorul de personal

Asociatul unic este organu de conducere al societatii care este totodata si administratorul societatii.El decide asupra intregii activitati a firmei, definind astfel politica economica si comerciala a societatii.

6

Toate deciziile importante care au impact in activitatea firmei se aproba de catre administrator care astfel raspunde pentru toate consecintele acestor decizii.In luarea deciziilor se consulta cu cele 4 cadre de conducere care raspund de : ● Productie-proiectare – activitatea de materializare efectiva a comenzilor primite de la partenerii externi care se finalizeaza cu receptia produselor comandate la termenele stabilite.In aceasta activitate este ajutat de maistru sef si maistru de productie care au la randul lor in subordine muncitorii care formeaza 2 grupe precum si de seful de deposit – gestionar care asigura aprovizionarea cu materialele necesare productiei.Directorul de productie colaboreaza cu directorul commercial, contabilul sef si inspectorul de personal. ● Desfacere-export – activitatea de preluare a comenzilor de la partenerii externi, urmarirea executarii lor la termenele stabilite si intocmirea formalitatilor de livrare a produselor la export, inclusiv contractarea transportului si predarea produselor la partenerii externi.Directorul comercial colaboreaza cu directorul de productie si cu contabilul sef. ● Financiar-contabil – activitatea de sintetizare privind situatia financiara si performantele financiare ale societatii. De asemenea asigura si efectueaza inregistrarea in contabilitate a tuturor operatiilor, miscarilor si fenomenelor ce au loc in cadrul firmei in ceea ce priveste patrimoniu firmei si activitatile pe care le desfasoara. In aceasta activitate contabilul sef conlucreaza cu directorul de productie, directorul comercial, inspectorul de personal, serviciul financiar si sef deposit – gestionar care furnizeaza documentele care stau la baza intocmirii balantei de verificare. ● Personal – activitatea prin care se asigura forta de munca necesara pentru functionarea in conditii optime a unitatii. Asigura angajarea, gestionarea si disponibilizarile de personal pe baza cerintelor si propunerilor transmise de directorul de productie, directorul de desfacere si de contabilul sef.

7

CAPITOLUL II

Asigurariile sociale de stat

2.1 Notiuni privind asigurarile sociale de stat

In categoria operatiilor de decontare privind asigurarile si protectia sociala sunt incluse atat obligatiile unitatii patrimoniale, cat si ale personalului pentru contributia la asigurarile sociale si la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj si a celui de asigurari sociale de sanatate, precum si indemnizatiile sau prestatiile cuvenite angajatilor asigurati si platite de catre angajator in contul asigurarilor sociale. Totodata, se are in vedere atat contributia angajatorului, cat si a angajatilor pentru constituirea asigurarilor sociale de sanatate. Contributia unitatii si, de asemenea, a personalului pentru asigurari si protectie sociala se determina in primul rand pentru angajatii cu contract individual de munca avandu-se in vedere salariile individuale brute realizate lunar de acestia, inclusiv sporurile si adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de munca, si cotele procentuale corespunzatoare unor conditii de munca normale sau deosebite (locuri de munca ce pot afecta esential capacitatea de munca a asiguratului datorita gradului de expunere la risc, stabilite prin hotarare a Guvernului) si respectiv speciale (locuri de munca in unitati miniere, pentru personalul care isi desfasoara activitatea in subteran cel putin 50% din timpul normal de munca, in activitati cu expunere la radiatii, in aviatia civila, pentru personalul navigant, etc,stabilite prin Legea nr. 19/2000) Contributia pentru asigurari sociale si protectie sociala se datoreaza, de asemenea, si in cazul persoanelor care :

8

a. desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului.

b. desfasoara activitati exclusive pe baza de conventii civile de prestari servicii la unul sau mai multi angajatori si care realizeaza, cumulate, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu 3 salarii medii brute pe economie.Pentru sumele care se situeaza sub sau peste acest nivel se efectueaza, anual, regularizarea de catre casa teritoriala de pensii, prin restituire in numerar sau prin compensare cu obligatii viitoare. Contributia datorata de asigurat se retine integral din salariu sau, dupa caz, din venitul brut lunar realizat de acesta si este platita de catre angajator, impreuna cu suma pe care el o datoreaza, la casa teritoriala de pensii in raza careia se afla sediul acestuia. Termenul de plata este stabilit la data cand se platesc drepturile salariale pentru luna in curs sau chenzina a 2-a, dupa caz, dar cel mai tarziu pana la data de 20 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza contributia respectiva.

In cadrul acelorasi termene se depune de angajator, la institutia amintita, Declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor de stat. Contributiile de asigurari sociale se gestioneaza de Casa Natioanala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (C.N.P.A.S) prin intermediul unitatilor teritoriale de profil din subordine si au ca destinatie atat plata tuturor categoriilor de pensii, cat si a altor drepturi sau prestatii de asigurari sociale ca : ▪ indemnizatia pentru incapacitate temporala de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii, boli profesionale si accidente de munca ; ▪ prestatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca ; ▪ indemnizatia pentru maternitate ; ▪ indemnizatia pentru cresterea copilului sau ingrijirea copilului bolnav ; ▪ ajutorul de deces.

9

2.2 Necesitatea si continutul asigurarilor de stat Asigurarile sociale au fost instituite ca modalitati de constituire a unor fonduri banesti din care sa se acorde pensi, indemnizatii si ajutoare unor persoane care datorita varstei, invaliditatii, bolilor, accidentelor sau maternitatii etc nu-si mai puteau asigura activitatea pentru a realize venituri din munca Prin asigurarile sociale se garanteaza mijloace de subzistenta persoanelor care si-au pierdut capacitatea de munca temporar sau definitiv, si dupa caz, famililor lor, si se finanteaza unele actiuni de prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii precum si unele cheltuieli pentru odihna si tratament. Asigurarile sociale constituie un sistem de relatii prin care se formeaza si repartizeaza fondurile sociale in vederea asigurarii materiale a salariatilor si altor persoane fizice, pentru toate cazurile de pierdere partiala sau totala, temporara sau definitiva a capacitatii lor de munca.

2.3 Sursele de formare a asigurariilor sociale A) Cheltuielile salariale suportate de angajator B) Retineriile salariale suportate de angajat

A) Cheltuielile salariale suportate de angajator

1) Fondul de salarii care reprezinta totalitatea salariilor brute suportate de angajator. Salariul brut cuprinde urmatoarele elemente :

a) Salariul de incadrare – care se stabileste prin negocieri colective sau individuale intre patronat si salariati sau reprezentatii acestora.

10 b) Sporurile si adaosurile – se acorda pentru :

● vechime in munca ; ● conditii de munca grele, periculoase, nocive, penibile, lucru in timpul noptii ; ● folosirea limbilor straine in timpul serviciului ; ● exercitare de functii suplimentare ; ● plata pentru munca suplimentara ; ● cota-parte din profit care se repartizeaza salariatilor ; ● indemnizatiile pentru conducere .

c) Indexarile – reprezinta suma rezultata din aplicarea unor procente la salariul de baza, ca urmare a cresterii preturilor

d) Indemnizatiile pentru concediile de odihna -Dreptul la concediul de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor.Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.

Cuantumul indemnizatiei se stabileste astfel : numar de zile lucratoare x salariul mediu zilnic din luna din concediu in care este efectuat cocediul Salariul mediu zilnic se calculeaza astfel: (salariul de incadrare + sporul de vechime + indemnizatia de conducere) : numarul de zile lucratoare din luna respectiva. Indemnizatia se achita cu cel putin 5 zile inaintea plecarii in concediu. e) Indemnizatiile pt incapacitate temporara de munca platite din fondul de salarii.

f) Avantajele in natura – constituie o parte a salariului stabilita sub forma de bunuri sau servicii.

11 2) C.A.S ( contributia unitaii la asigurarile sociale) – care, in functie de

ramura de activitate, se calculeaza in urmatoarele cote, luandu-se ca baza de calcul fondul de salarii realizat : ▪ 19,75% pentru conditii normale de munca ; ▪ 24,75% pentru conditii deosebite de munca ; ▪ 29.75% pentru conditii speciale de munca ; 3) C.F.S (contributia unitatii la fondul de somaj) – care se calculeaza in cota de 2%din fondul brut de salarii.

4) C.A.S.S (contributia unitatii la fondul de asigurari de sanatate) - calculata in cota de 7% din fondul de salarii realizat 5) Contributia pentru accidente de munca si boli profesionale - calculata in cota de 0,5% din fondul de salarii realizat, care se adauga la cota de C.A.S datorata de catre angajator.

6) Comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Munca (I.T.M) - calculat astfel: 0,75% din fondul de salarii realizat pentru completarea carnetelor de munca sau 0,25% din fondul de salarii realizat pentru verificarea si certificarea legalitatii inregistrariilor. Intreprinderile cu capital de stat sau privat pot efectua anual in limita unei cote de pana la 2% aplicata asupra fondului de salarii realizat anual, cheltuieli sociale care sunt deductibile fiscal, avand ca destinatii principale : ▪ Functionarea corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate in administrarea intreprinderilor, cum ar fi: gradinite, crese, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, scoli, dispensare, cabinete medicale. ▪ Acoperirea partiala a cheltuielilor ocazionate de cadourile in bani sau in natura acordate salariatilor sau copiilor salariatilor.

12

▪ Acoperirea partiala a cheltuielilor ocazionate de transportul salariatilor la si de la locul de munca ▪ Acoperirea partiala a cheltuielilor privind biletele de tratament si odihna pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora. ▪ Acordarea de ajutoare unor salariati care au suferit pierderi in gospodariile proprii, ca urmare a unor calamitati naturale. ▪ Acordarea de ajutoare pentru nastere, inmormantare sau pentru acoperirea unei parti din cheltuieli in cazul unor boli grave sau incurabile.

B) Retinerile salariale suportate de angajat

Angajatorii au obligatia legala de a retine din salariile datorate personalului angajat cu contract de munca urmatoarele sume: 1) C.A.S (contributia personalului la asigurari sociale) – se calculeaza in cota de 9,5% din salariul brut, in care se include salariul de incadrare si sporurile reglementate prin lege sau prevazute in Contractul colectiv de munca. Baza de calcul nu poate depasi 5 salarii medii brute pe economie.

2) C.F.S (contributia personalului la fondul de somaj) – se calculeaza in cota de 1% din salariu de incadrare. 3) C.A.S.S (contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate) – care se calculeaza in cota de 6,5% din salariu brut.Pentru persoanele care se afla in concediu medical, in concediu de maternitate si in concediu medical pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani, contributia se suporta de la bugetul asigurarilor sociale de stat in cota de 6,5% din valoarea a doua salarii minime brute pe economie.

13 4) Impozitul pe salarii – stabilit in cote progresive, avand ca baza de

calcul salariul impozabil.In prezent impozitul este de 16%

5) Alte retineri datorate tertilor: rate, chirii, imputatii amenzi, popriri, pensii alimentare etc; aceste retineri se efectueaza numai pe baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relatii contractuale. Achitarea drepturilor salariale se face de regula astfel: ▪ avansul (chenzina I), dupa data de 15 a lunii curente, in cota de 40-45% din salariul de incadrare; ▪ restul de plata (chenzina a II-a), dupa data de unu a lunii urmatoare

2.4 Formele de ocrotire a cetatenilor prin asigurariile sociale sunt :

I Indemnizatiile : 1) Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, este cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii, boli profesionale si accidente de munca. Durata de acordare a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca este de cel mult 180 de zile in interval de un an socotit din prima zi de imbolnavire. Incepand cu a 90-a zi, concediul medical se poate prelungi pana la 180 de zile, cu avizul medicului expert al asigurarilor sociale. In cazul unor boli speciale durata de acordare a indemnizatiei poate fi mai mare : un an cu prelungire pana la un an si jumatate in intervalul ultimilor 2 ani ( tuberculoza, cancer de or ice tip, boli cardiovasculare ) in functie de stadiul boli. In cazul in care incapacitatea temporala de munca este cauzata de un accident de munca sau boala profesionala, indemnizatia se acorda pe toata durata incapacitatii temporale de munca. 2) Prestatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca In scopul prevenirii imbolnavirilor si recuperarii capacitatii de munca, in sistemul public asiguratii pot beneficia de : a. indemnizatie pentru trecerea temporara in alta munca ; b. indemnizatie pentru reducerea timpului de munca ;

14 c. indemnizatie pentru carantina

d. ajutoare pentru procurarea de proteze, orteze si alte produse ortopedice, care nu sunt suportate de la asigurarile sociale de sanatate e. tratament balnear care nu este suportat de asigurari sociale de sanatate ; f. reabilitare profesionala ; g. bilete de odihna pentru asiguratii unitatilor in care nu este reglementata constituirea fondului social.

3) Indemnizatie de maternitate Asiguratele au dreptul, pe o perioada de 126 de zile calendaristice la concediu pentru sarcina si lauzie, perioada in care beneficiaza de indemnizatie de maternitate. Concediul pentru sarcina se acorda pe o perioada de 63 de zile inainte de nastere, iar concediul pentru lauzie pe o perioada de 63 de zile dupa nastere. Indemnizatia de maternitate se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de stat.

4) Indemnizatia pentru cresterea copilului sau ingrijirea copilului bolnav Asiguratii au dreptul la indemnizatie pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani, precum si de indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani, iar in cazul copilului cu handicap pana la implinirea varstei de 18 ani. Indemnizatile de mai sus se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de stat. 5) Ajutorul de deces In cazul decesului asiguratului sau a pensionarului beneficiaza de ajutor de deces o singura persoana care poate fi, dupa caz : sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, mostenitorul sau o alta persoana care dovedeste ca a suportat cheltuielile ocazionale de deces. Ajutorul de deces se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat si se acorda, la cerere, pe baza certificatului de deces in termen de 24 ore de la solicitare. El se achita de catre angajator in cazul decesului

15

asiguratului, de casa teritoriala de pensii in cazul decesului pensionarului sau asiguratilor fara contract de munca si, respectiv, de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, in cazul decesuli somerului sau al unui membru de familie al acestuia.

II Pensiile :

1) Pensia pentru limita de varsta Pensia pentru limita de varsta se acorda asiguratilor care indeplinesc cumulativ, la data pensionarii : ▪ conditiile privind varsta standard de pensionare ; ▪ stagiul minim de cotizare realizat in sistemul public

Varsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei (inainte era de 57 de ani, iar la cererea asiguratei de 55 ani) si 65 de ani la barbati (inainte era de 62 ani, iar la cererea asiguratului 60 ani). Atingerea varstei standard de pensionare se va realiza in termen de 13 ani incepand de la data de 1 aprilie 2001, prin cresterea treptata a varstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei si de la 62 de ani pentru barbati (conform esalonarii prevazute in anexa nr.3 a Legii nr. 19/2000). Stagiul minim de cotizare, atat pentru femei cat si pentru barbati, este de 15 ani (inainte era de 10 ani). Asiguratii care indeplinesc conditiile privind varsta standard de pensionare si stagiul de cotizare pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului. Asiguratii care si-au desfasurat activitatea, total sau partial, in conditii deosebite de munca au dreptul la pensie pentru limita de varsta, cu reducerea varstelor standard de pensionare. Varstele de pensionare reduse nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei si de 55 de ani pentru barbati.

2) Pensia anticipata Asiguratii care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 10 ani pot solicita pensia anticipata cu cel mult 5 ani inaintea varstelor standard de pensionare, cuantumul pensiei stabilindu-se in aceleasi conditii cu cele ale pensiei pentru limita de varsta. Cuantumul pensiei anticipate

16

partiale se stabileste din cuantumul pensiei pentru limita de varsta, prin diminuarea acestuia in raport cu stagiul de cotizare realizat si cu numarul de luni cu care s-a redus varsta standard de pensionare. Asiguratii care au desfasurat activitati in conditii deosebite sau in conditii speciale de munca, dar care nu se pot pensiona cu reducerea

varstei de pensionare pe aceasta baza, pot beneficia de pensie anticipata partiala. Reducerea varstei standard de pensionare nu poate fi mai mare de 5 ani si ea nu se aplica pentru numarul de luni (ani) cu care se reduce varsta standard de pensionare, datorita activitatii desfasurate in conditii deosebite si/sau speciale de munca, precum si in alte conditii de reducere a varstei standard de pensionare. La implinirea varstei standard de pensionare, pensia anticipata partiala devine pensie pentru limita de varsta.

3) Pensia de invaliditate Au dreptul la pensie de invaliditate asiguratii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca din cauza : ▪ accidentelor de munca ; ▪ bolilor profesionale si tuberculozei ; ▪ bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca. Beneficiaza de pensie de invaliditate si asiguratii care satisfac obligatii militare, elevii, ucenicii si studentii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca datorita accidentelor sau bolilor profesionale survenite in timpul si din cauza practicii profesionale. In raport cu cerintele locului de munca si cu gradul de reducere a capacitatii de munca, invaliditatea este : ▪ de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, de autoservire, de autoconductie sau de orientare spatiala, invalidul necesitand ingrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persone ; ▪ de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce si de a se orienta spatial, fara ajutorul altei personae ; ▪ de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, invalidul putand sa presteze o activitate profesionala.

17

Incadrarea sau neincadrarea intr-un grade de invaliditate se face prin decizie emisa de “medicul expert al asigurarilor sociale”. La stabilirea pensiei de invaliditate asiguratilor li se acorda un stagiu potential, determinat ca diferenta intre stagiul complet de cotizare si stagiul de cotizare realizat efectiv pana la data incadrarii intr-un grad de invaliditate. In cazul asiguratilor care au realizat cel putin jumatate din stagiul de cotizare necesar, stagiul potential se determina ca diferenta intre stagiul complet de cotizare si stagiul necesar de cotizare. Stagiul potential rezultat nu poate fi mai mare decat stagiul de cotizare pe care asiguratul ar fi putut sa il realizeze de la data ivirii invaliditatii pana la implinirea varstei standard de pensionare pentru limita de varsta. La implinirea varstei standard pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta beneficiarul pensiei de invaliditate poate opta pentru cea mai avantajoasa dintre pensii.

4) Pensia de urmas Au dreptul la pensie de urmas copiii si sotul supravietuitor, daca persoana decedata era pensionar sau indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii. Copiii au dreptul de pensie la urmas : ▪ pana la varsta de 16 ani ▪ pana la terminarea studiilor, daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant, fara a depasi varsta de 26 ani ; ▪ pe toata durata invaliditatii daca aceasta s-a ivit in perioada scolaritatii. Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indifferent de varsta. Cuantumul pensiei de urmas se stabileste prin aplicarea unui procent asupra pensiei pentru limita de varsta sau pensiei de invaliditate de gradul I, in functie de numarul urmasilor indreptatiti, astfel : ▪ pentru un singur urmas - 50% ▪ pentru 2 urmasi - 75% ▪ pentru 3 urmasi - 100%

18

CAPITOLUL III

Contabilitatea datoriilor si creantelor privind asigurariile sociale si protectia sociala

3.1 Sistemul de conturi utilizat pt evidenta contributiei la asigurari si protectie sociala.

Conturile utilizate in contabilitate pentru inregistrarea contributiei la asigurari sociale si protectie sociala sunt cele din Clasa 4 denumita “Conturi de terti” si anume grupa 43 denumita “Asigurari sociale, protectie sociala si conturi asimilate”. Aceasta grupa contine conturile : ● 431 “Asigurari sociale” – cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor privind contributia angajatorului si a personalului la asigurarile sociale si a contributiei pentru asigurararile sociale de sanatate.Acest cont cuprinde : ▪ 4311 “Contributia unitatii la asigurarile sociale” - este, dupa continutul economic, un cont de DATORII pe termen scurt, iar dupa functia contabila, un cont de PASIV. Se crediteaza cu contributia unitatii la asigurarile sociale Se debiteaza cu sumele virate bugetului de asigurari sociale si cu sumele datorate personalului, care se suporta din bugetul asigurarilor sociale. Soldul creditor reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale.Observatie : In cazul in care sumele datorate personalului depasesc contributia unitatii la bugetul asigurarilor sociale, diferenta urmand a fi recuperate de la acesta, soldul contului 4311 poate fi temporar debitor; in acest caz contul respectiv va functiona ca un cont bifunctional.

▪ 4312 “Contributia personalului la asigurarile sociale”- este, dupa continutul economic, un cont de DATORII pe termen

scurt, iar dupa functia contabila, un cont de PASIV.

19

Se crediteaza cu contributia personalului la asigurarile sociale. Se debiteaza cu sumele virate bugetului de asigurari sociale. Soldul creditor reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale.

▪ 4313 “Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate”

- este dupa continutul economic, un cont de DATORII pe termen scurt iar dupa functia contabila, un cont de PASIV.

Se crediteaza cu contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate. Se debiteaza cu sumele virate bugetului de asigurari sociale de sanatate. Soldul creditor reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale de sanatate. ▪ 4314 “Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate”

- este, dupa continutul economic, un cont de DATORII pe termen scurt, iar dupa functia contabila, un cont de PASIV.

Se crediteaza cu contributia angajatilor la asigurarile sociale de sanatate. Se debiteaza cu sumele virate bugetului de asigurari sociale de sanatate. Soldul creditor reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale de sanatate.

● 437 “Ajutor de somaj” – cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor privind ajutorul de somaj, datorat de angajator, precum si de personal, potrivit legii.Acesta cont cuprinde :

▪ 4371 “Contributia unitatii la fondul de somaj” - este, dupa continutul economic, un cont de DATORII pe termen scurt, iar dupa functia contabila, un cont de PASIV. Se crediteaza cu sumele datorate de unitate pentru constituirea fondului de somaj Se debiteaza cu sumele virate, reprezentand contributia unitatii la fondul de somaj. Soldul creditor constituie fondul de somaj datorat.

▪ 4372 “Contributia personalului la fondul de somaj” - este dupa continutul economic, un cont de DATORII pe termen scurt, iar dupa functia contabila, un cont de PASIV. Se crediteaza cu sumele datorate de personal pentru constituirea fondului

20

de somaj. Se debiteaza cu sumele virate, reprezentand contributia personalului la fondul de somaj. Soldul creditor constituie fondul de somaj datorat.

● 438 “Alte datorii si creante sociale” – cu ajutorul acestui cont se tine evidenta datoriilor de achitat sau a creantelor de incasat in contul asigurarilor sociale aferente exercitiului in curs, precum si plata acestora. Acest cont cuprinde :

▪ 4381 “Alte datorii sociale” - este dupa continutul economic, un cont de DATORII pe termen scurt, iar dupa functia contabila, un cont de pasiv. Se crediteaza cu sumele privind ajutoare materiale achitate in plus personalului Se debiteaza cu sumele virate asigurarilor sociale. Soldul creditor reprezinta alte datorii sociale.

▪ 4382 “Alte creante sociale” - este dupa continutul economic, un cont de CREANTE, iar dupa functia contabila, un cont de ACTIV. Se debiteaza cu sumele cuvenite personalului sub forma de ajutoare materiale, care urmeaza a se incasa de la bugetul de asigurari sociale. Se crediteaza cu sumele incasate de la bugetul de asigurari sociale. Soldul debitor reprezinta alte creante sociale.

21

3.2 Reflectarea in contabilitate a operatiilor referitoare la asigurari si protectie sociala 1) Operatiile efectuate cu cheltuielile suportate de angajator

▪ Contributia unitatii la asigurari sociale ( 19,75% ) : 6451 = 4311 (cheltuieli privind (contributia unitatii la contributia unitatii la asigurarile sociale) asigurarile sociale)

▪ Contributia unitatii la fondul de somaj ( 2% ) :

6452 = 4371 (cheltuieli privind (contributia unitatii la contributia unitatii pt fondul de somaj) ajutorul de somaj)

▪ Contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate ( 7% ) :

6453 = 4313 (cheltuieli privind (contributia angajatorului pentru contributia angajatorului asigurarile sociale de sanatate) pentru asigurarile sociale de sanatate)

▪ Contributia unitatii pentru accidente de munca si boli profesionale ( 0,5% )

635 = 447 (cheltuieli cu alte (fonduri speciale – taxe si impozite, taxe si varsaminte asimilate) varsaminte asimilate)

22

▪ Comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de munca (0,75%)

622 = 401 (cheltuieli privind (furnizori) comisioanele si onorariile) 2) Operatiile efectuate privind retinerile suportate de angajat

▪ Contributia personalului la asigurarile sociale (9,5%) : 421 = 4312 (personal – salarii (contributia personaluli la datorate) asigurarile sociale) ▪ Contributia personalului la fondul de somaj (1%) :

421 = 4372 (personal – salarii (contributia personalului la datorate) fondul de somaj)

▪ Contributia angajatilor la asigurarile sociale de sanatate (6,5%)

421 = 4314 (personal – salarii (contributia angajatilor pentru datorate) asigurarile sociale de sanatate)

3) Operatiile privind achitarea cheltuielilor suportate de unitate cu ordin de plata ▪ Achitarea contributiei unitatii la asigurarile sociale

4311 = 5121 (contributia unitatii (conturi la banci in lei) la asigurarile sociale)

23 ▪ Achitarea contributiei unitatii la fondul de somaj

4371 = 5121 (contributia unitatii (conturi in banca in lei) la fondul de somaj)

▪ Achitarea contributiei angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate

4313 = 5121 (contributia (conturi in banca in lei) angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate)

▪ Achitarea contributiei pentru accidente de munca si boli profesionale

447 = 5121 (fonduri speciale (conturi in banca in lei) taxe si varsaminte asimilate)

4) Operatiile privind achitarea retinerilor suportate de angajat cu ordin de plata ▪ Achitarea contributiei personalului la asigurarile sociale :

4312 = 5121 (contributia personalului (conturi in banca in lei) la asigurarile sociale)

▪ Achitarea contributiei personalului la fondul de somaj :

4372 = 5121 (contributia personalului (conturi in banca in lei) la fondul de somaj)

24

▪ Achitarea contributiei angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate

4314 = 5121 (contributia angajatilor (conturi in banca in lei) pentru asigurarile sociale de sanatate)

3.3 Documente de evidenta a contributiei la asigurari si protectie sociala

Documentele sunt acte scrise cuprinzand informatii letrice si numerice, in etalon valoric, natural, sau de munca, care se intocmesc la locul si in momentul infaptuirii operatiilor economice. Documentele de evidenta reprezinta unul din elementele componente ale metodei contabilitatii, in sensul ca inregistrarea operatiilor economice si financiare in conturi se face numai dupa ce acestea au fost consemnate in documente adecvate. Ele reflecta toate operatiile legate de existenta si miscarea mijloacelor, proceselor si surselor economice in cadrul ciclului de exploatare din inteprinderi relatiilor de drepturi si obligatii generale de aceste operatii, precum si rezultatele obtinute din activitatea desfasurata. Documentele folosite in contabilitate pentru inregistrarea operatiilor privind asigurarile sociale sunt : ▪ anexa 1.1 si 1.2 ▪ stat de plata ▪ ordin de plata ▪ fisa de cont analitica ▪ registrul jurnal ▪ nota de contabilitate etc

25

CAPITOLUL IV

Monografia contabila privind asigurarile si protectia sociala la “ MARBO GRUP INVEST” S R L

Societatea comerciala “ MARBO GRUP INVEST” S R L infintata in anul 1991 de catre 2 asociati, are ca domeniu principal de activitate prelucrarea lemnului si comercializarea produselor obtinute. Capitalul societati este de 200 000 RON impartit in 2 parti egale, fiecare dintre asociat detinand 5 parti sociale cu o valoare unitare de 20 000 RON. Angajatii firmei sunt in numar de 5, ocupand diferite functii in cadrul societati ca de exemplu de la maistru la muncitor. Lunar din salariul angajatilor se retine : CAS in cota de 9,5 %, CFS in cota de 1 % si CASS in cota de 6,5 %. De asemenea angajatorul este obligat sa plateasca dupa angajati institutiilor specializate urmatorele : CAS in cota de 19,75 %, CFS in cota de 2%, CASS in cota de 7% plus alte comisioane.

Situatia retinerilor pe luna martie 2006

Nr Numele Salariu CAS CFS CASS brut (9,5%) (1%) (6,5%) 1 Marian Ioan 400,00 38,00 4,00 26,00 2 Nistor Cornel 500,00 48,00 5,00 33,00 3 Bumbac Ioan 600,00 57,00 6,00 39,00 4 Nistor Claudiu 550,00 52,00 6,00 36,00 5 Matei Simona 450,00 43,00 5,00 29,00

TOTAL 2500,00 238,00 26,00 163,00

26 Nr Numele Salariu CAS CFS CASS brut (19,75%) (2%) (7%) 1 Marian Ioan 400,00 79,00 16,00 28,00

2 Nistor Cornel 500,00 99,00 10,00 35,00 3 Bumbac Ioan 600,00 119,00 12,00 42,00 4 Nistor Claudiu 550,00 109,00 11,00 39,00 5 Matei Simona 450,00 89,00 9,00 32,00

TOTAL 2500,00 495,00 58,00 176,00

Marian Ioan

1) Contributia personalului la asigurarile sociale (9,5%) : 421 = 4312 38,00 2) Contributia personalului la fondul de somaj (1%) :

421 = 4372 4,00 3) Contributia angajatului la asigurarile sociale de sanatate (6,5%)

421 = 4314 26,00

4) Contributia unitatii la asigurari sociale ( 19,75% ) : 6451 = 4311 79,00

5) Contributia unitatii la fondul de somaj ( 2% ) :

6452 = 4371 16,00 6) Contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate ( 7% ) :

6453 = 4313 28,00

27

Nistor Cornel

1) Contributia personalului la asigurarile sociale (9,5%) : 421 = 4312 48,00

2) Contributia personalului la fondul de somaj (1%) :

421 = 4372 5,00

3) Contributia angajatului la asigurarile sociale de sanatate (6,5%)

421 = 4314 33,00



6452 = 4371 10,00

6) Contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate ( 7% ) :

6453 = 4313 35,00

28

Bumbac Ioan



421 = 4372 6,00


421 = 4314 39,00



6452 = 4371 12,00


6453 = 4313 42,00

29

Nistor Claudiu



421 = 4372 6,00 3) Contributia angajatului la asigurarile sociale de sanatate (6,5%)

421 = 4314 36,00



6452 = 4371 11,00


6453 = 4313 39,00

30

Matei Simona



421 = 4372 5,00


421 = 4314 33,00



6452 = 4371 10,00


6453 = 4313 35,00

31

Bibliografie

● Viorel Beju - Asigurari si Protectie sociala, Targu-Mures, 2003, Editura “Dimitrie Cantemir”

● Octavian Bojian - Bazele Contabilitatii, Bucuresti, 1995

● Iacob Petru Pantea - Contabilitatea Romaneasca, Deva, si Gheorghe Bodea 2004, Editura Intelcredo

● Constantin Staicu - Contabilitate financiara, Bucuresti, 2002, Editura Ceccar

● Stefana Aghergheloaei - Legislatia de asigurari sociale, 2004, Bucuresti, Editura Legis

● Ordonante si hotarari ale Guvernului Romaniei

● Monitorul Oficial al Romaniei

32

Documents

Atestat in Contabilitatea Datoriilor Si Creantelor Sociale