SISTEMUL ENDOCRIN

• Glandele endocrine sau glandele cu secreție internă sunt organe specializate în secreția unor substanțe cu acțiune specifică, denumite hormoni, pe care îi varsă direct în sânge.

• Glandele endocrine sunt: - hipofiza, - epifiza, - tiroida, - paratiroidele, - timusul, - suprarenalele, - partea endocrină a pancreasului și a glandelor genitale.

Are formă ovoidă, mărimea unui bob de fasole, cântărește aprox.0,5gr.și este formată din trei lobi (anterior=adenofipofiza, intermediar, și posterior=neurohipofiza.

Hipofiza – sau creierul endocrin, are un rol important în reglarea funcțiilor metabolice ale organismului, atât prin legăturile sale intime cu SNC, cât și prin interrelațiile cu majoritatea celorlalte glande endocrine.Este situată în cutia craniană, la baza diencefalului, într-o lojă formată de șaua turcească a osului sfenoid și de duramater, legată de baza hipotalamusului prin tija pituitară.

2. Lobul intermediar – lamă subțire de țesut epitelial glandular, ce aderă de lobul anterior și de hipofiză, reprezintă 2 % din masa hipofizei. Secretă hormonul stimulator al melanocitelor (MSH, care provoacă pigmentarea pielii).

1. Adenohipofiza (lobul anterior) – reprezintă partea secretorie a glandei și cuprinde aprox.75% din masa glandulară, alcătuită din cordoane celulare neregulate, ce vin în relație strânsă cu rețeaua de capilare sinusoide dintre ele. Produsul de secreție al fiecărui tip de celulă este un hormon specific, numit hormon trop, și sunt: somatotrop (STH – influențează creșterea și metabolismul glucidic), tirotropina (TSH – stimulează secreția tiroidiană), corticotropina (ACTH – stimulează secreția corticosuprarenalei), gonadotropinele (reglează activitatea gonadelor la femeie și bărbat).

3. Neurohipofiza (lobulposterior) – alcătuită dintr-o stromă conjunctiv vasculară, fibre nervoase provenite din tractul hipotalamo-hipofizar, celule gliale și celule din ceilalți lobi hipofizari. Produsul de neurosecreție este reprezentat de hormonul antidiuretic (ADH, acțiune principală de conservare a apei în organism prin scăderea eliminărilor hidrice renale) și ocitocina (rol în contracția celulelor microepiteliale din pereții canalelor galactofore, urmată de ejecția laptelui; provoacă contracția musculaturii netede a uterului).

Epifiza (glanda pineală) – are formă conică, situată în partea posterioră a diencefalului, constituită dintr-o stromă, în care se găsesc celule nevroglice cu caracter secretor și numeroase fibre nervoase simpatice. Produsul de secreție – melatonină – hormon activ al glandei, ce exercită efecte inhibitoare asupra eliberării hormonilor gonadotropi hipofizari. Fibrele simpatice influențate de retină controlează secreția epifizară, în funcție de intensitatea luminii (lumina puternică scade sinteza, întunericul are efecte stimulatoare).

Lobulii sunt alcătuiți din vezicule sau foliculii tiroidieni. În cavitatea foliculului se găsește o substanță gelatinoasă, omogenă (coloid), care reprezintă un depozit de hormoni. În coloidul tiroidian se găsesc mai multe proteine, principală fiind tiroglobulina sintetizată de celulele foliculare. Prin iodarea aminoacidului tirozină din structura tiroglobulinei, se produc hormonii tiroidieni – tiroxina și triiodotironina.

Glanda tiroidă – situată în partea antero-laterală a gâtului, în loja tiroidiană, pe fața anterioară a laringelui și traheei. Are forma literei H, prezintă 2lobi laterali (stâng și drept) uniți printr-un țesut glandular – istm. La exterior prezintă o capsulă fibroasă, ce împarte parenchimul tiroidian în lobuli. În structura unui lobul se găsește țesut conjunctiv (stroma conjunctivă) și țesut glandular propriu-zis (parenchimul glandular).

Glandele paratiroide – 4 formațiuni mici, ovoidale, cu diametrul de 0,5cm., de culoare galben-brună, așezate perchi pe fața posterioară a lobilor glandei tiroide, în afara capsulei acesteia. La exterior sunt învelite de o capsulă fibroasă proprie, ce trimite în interior septuri conjunctive, care împart glanda în lobuli.Sunt esențiale pentru viață, ele secretă parathormonul – stimulează resorbția intestinală a calciului, acționând în strânsă corelație cu vitamina D, scade eliminările urinare de calciu, stimulând eliminările de fosfați și K.

Timusul – organ cu funcție limfoidă și endocrină, situat în etajul superior al mediastinului anterior, retrosternal. Se dezvoltă începând cu săptămâna a 6 a vieții intrauterine, crește până la pubertate, apoi involuează, transformându-se în cea mai mare parte într-o masă de țesut adipos.

La naștere, are o lungime de 5-6 cm. și o greutate de 10-15 gr., alcătuit din 2 lobi (drept și stâng), uniți între ei pe linia mediană și acoperiți de o capsulă conjunctivă, care trimite în interior prelungiri delimitând lobuli.

Lobul timic este constituit dintr-o rețea, în ochiurile căreia se găsesc numeroase celule – timocite, care migrează în circulația generală, populează organele limfoide periferice (limfocite), contribuind la imunitatea celulară a organismului.

Timusul, pe lângă funcția imunitară, influențează creșterea și maturarea sexuală.

Pancreasul endocrin – alcătuit din insulele de celule răspândite în interiorul lobulilor pancreasului exocrin, numite celulele Langerhans – alcătuite din cordoane celulare care se anastomozează, formând o rețea în ochiurile căruia se găsesc capilare sanguine. Cordoanele glandulare se compun din celule alfa (25% ce secretă glucagonul) și celule beta (75% secretă insulina).

- medulosuprarenala – formată din cordoane celulare scurte ce reprezintă neuronii simpatici postganglionari, care nu mai prezintă axoni, dobândind proprietăți secretorii - adrenalina (activează metabolismul energetic) și noradrenalina (acțiuni vasculare intense).

Glandele suprarenale – 2 mase mici (10-12gr.), de formă triunghiulară, situate deasupra polului superior al rinichiului, de care sunt separate printr-un sept conjunctiv. Este alcătuită din două porțiuni:- corticosuprarenala – parenchimul este format din celule epiteliale, dispuse

în cordoane separate prin sinusuri venoase, se disting 3 zone:a. Glomerulară – secretă hormoni mineralocorticoizi (aldosteronul);b. Fasciculată – secretă hormonii glucocorticoizi (cortizolul);c. Reticulată – secretă hormonii 17 (cetosteroizi - androgeni și estrogeni).

Glandele sexuale – ovarul endocrin – reprezentat de celulele tecii interne a foliculilor ovarieni, care secretă hormoni estrogeni – foliculina, și de celulele corpului galben, care secretă progesteronul sau luteina.

Testiculul endocrin – reprezentat de celulele interstițiale Leydig, care se găsesc în țesutul conjunctiv dintre tubii seminiferi contorți. Totalitatea celulelor interstițiale secretă testosteronul.