Audit Internat Bistrita(2)

AUDITUL ENERGETIC

1. ELEMENTE DE IDENTIFICARE ALE AUDITORULUI ENERGETIC

Nume şi prenume : CALDARE IOAN

Adresă: Sebes-Petresti;str.1 mai;nr.11

Telefon: 0730-542565

Documentul de atestare: Certificatului de Atestare pentru calitatea de AUDITOR

ENERGETIC pentru clădiri, gradul I, in specialitatea INSTALATI cu seria .....

nr. .....din ..........

2. SINTEZA RAPORTULUI DE EXPERTIZĂ clădirea internatului din Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Bistriţa, jud. Bistriţa-Năsăud, str. Alba Iulia Nr. 20 bis.2.1. Informaţii generale despre clădire

Clădirea: internatului din Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Bistriţa

Adresa: Bistriţa, jud. Bistriţa-Năsăud, str. Alba Iulia Nr. 20 bis

Proprietar: Consiliul Judeţean Bistriţa-NăsăsudDestinaţia principală: internatTipul clădirii: individualăAnul construirii: 1971Proiectant: I.P.S.C. ClujConstructor:Număr de unităţi locative:Structura constructivă: zidărie portantă

2.2 Informaţii de detaliu privind clădirea

Suprafaţă locuibilă: 469,00 m2

Suprafaţa utilă încălzită direct: 1624,96 m2

Suprafaţa utilă încălzită direct şi indirect : 1624,96 m2

Volumul util încălzit direct şi indirect: 5059,49 m3

Suprafaţa anvelopei: 2074,31 m2

Elementele anvelopei

Orientare

cardinală

Suprafaţă

m2

Rezistenţa termică unidirecţională

R (m2K/W)

Rezistenţa termică corectatăR’ (m2K/W)

Pereţi exteriori - 719,79 0,623 0,570

Zona vitrată Sud-

Vest

78.30 0,391 0,391

1

Nord-Est 53.00 0,391 0,391

Nord -

Vest

13.78 0,391 0,391

Sud –Est 13.78 0,391 0,391

Planşeu pod - 590,12 1,131 1,037

Placă pe sol - 584,72 1,137

Indice de compactitate: Aanvel. / Vanvel.= A/V : 2074,31 :

5059,49 =

0,4100 m-

Rezistenţa termică medie corectată pe ansamblul anvelopei.

R’M

0,864m2K/W

2.3 . Informaţii privind instalaţia de încălzire şi consumul de căldură necesar încălzirii

- Sursa de căldură: centrală termică

- Tipul sistemului de încălzire:

- Cu sisteme de automatizare şi termostatate

- Durata de încălzire: D12 = 224 zile

- Număr teoretic de grade zile: = 3850 K zile

- Număr de grade zile de calcul: = 3850 K zile

- Număr de grade ore de calcul: 24 x = = 92400 K ore

- Consumul normal anual de energie necesară încălzirii clădirii:

= 271481 kWh/an

- Consumul specific anual de energie necesară încălzirii clădirii raportat la volum:

= 53,66 kWh/(m3an)

- Consumul specific anual de energie necesară încălzirii raportat la aria utilă încălzită direct

= 167,07 kWh/(m2an)

- Indicele de consum anual de energie necesară încălzirii raportat la aria utilă încălzită direct şi indirect

= 167,07 kWh/(m2an)

2.4. Consumul anual de energie pentru clădirea de referinţă

2

112 607kWh/an

= 22,257 kWh/m3 an

)= 69,30 kWh/m2an

= 69,30 kWh/m2an

2.5. Comparaţia între clădirea expertizată şi clădirea de referinţă : privind consumul anual de căldură necesar încălzirii

Clădirea expertizată are consumul anual de căldură de:

- cca. 2,41 ori mai mare faţă de clădirea de referinţă

Urmarea situaţiei de mai sus se impune reabilitarea termică a anvelopei clădirii.

2.6. Ponderea pierderilor de căldură prin elementele anvelopei şi prin ventilarea necontrolată

- Prin transmisie termică directă: 60,84%,

din care: - prin zona opacă a pereţilor exteriori: 32,10%- prin zona vitrată: 10,70% - prin planşeul terasă : 12,98%- prin placa de pardoseală 3,73%

- Prin ventilarea necontrolată: 39,23%

3 PREZENTAREA SOLUŢIILOR DE REABILITARE TERMICĂ A ANVELOPEI CLĂDIRII

3.1 Orientare de principiu

Analizând ponderea pierderilor de căldură prin elementele anvelopei clădirii şi

comparând consumul anual de căldură al clădirii expertizate cu clădirea de referinţă

se desprind următoarele concluzii:

- reabilitarea termică trebuie orientată cu precădere spre zona opacă şi zona

vitrată a pereţilor exteriori şi spre planşeul terasă; placa de sol prezintă o

importanţă redusă, iar intervenţia asupra acesteia este practic imposibilă; se

poate interveni pe faţa exterioară a soclului;

- gradul de protecţie termică a clădirii după reabilitare ar trebui mai mult decât

dublat;

- ţinând seama de posibilităţile de intervenţie, atenţia trebuie orientată spre

zona opacă a pereţilor şi spre planşeul terasă, fără a neglija zona vitrată.

3

3.2 Soluţii pentru pereţii exteriori

A. Zona opacă a pereţilor exteriori se va placa la exterior cu polistiren de faţadă

cu grosimea de 10 cm, într-o variantă, şi de 15 cm în cea de a doua, conform

detaliilor de principiu din SC 007-2002, fig. E 6, a, c şi e, cu finisaj BAUMIT, KNAUF

sau CERESIT (mortar adeziv de 2-3 mm armat cu ţesătură din fibre de sticlă).

Suprafaţa tencuielii se repară şi se rectifică pentru a deveni plană.

Fixarea plăcilor de polistiren se face cu mortar adeziv şi cu dibluri din material

plastic cu rozetă.

Pe conturul ferestrelor plăcile de polistiren vor fi în formă de “L”.

B. Zona vitrată a pereţilor exteriori se va îmbunătăţi astfel:

- prin montarea pe cerceveaua interioară, a unei cercevele suplimentară mobilă

dintr-o ramă din lemn. Pe cerceveaua suplimentară, care poate fi deschisă

pentru curăţire şi dezaburire se montează un geam simplu de 3 mm grosime. Se

vor rectifica falţurile pentru o mai bună păsuire, se vor pune colţari la ferestre

pentru a mări rigiditatea acesteia şi se vor folosi garnituri de etanşare care să

limiteze schimbul de aer la 0,5 schimburi pe oră, necesare din condiţia de

calitate a aerului.

–ferestrele şi cele două uşi exterioare confecţionate din lemn se înlocuiesc cu

tâmplărie nouă termoizolant

3.3 Soluţii pentru planşeul terasă

Ţinând seama că straturile din care se compune planşeul terasă nu este umezită

şi afectată de condens structural, se propune ca aceste straturi să se păstreze.

Peste hidroizolaţia existentă se vor aşeza plăci rigide de vată minerală cu

grosimea de 15 cm într-o variantă şi de 20 cm în a doua variantă.

Peste plăcile de vată minerală, pe un carton Kraft se va executa şapa din mortar

de ciment M 100 cu grosimea de 3,5 cm.

3.4 Soluţii pentru zona de soclu

După repararea sau rectificarea tencuielii la soclu, , pe înălţimea soclului şi în

prelungirea sub nivelul trotuarului minim 30 cm, se aplică un strat de 6 cm de

polistiren rezistent la umiditate, peste care se va executa o tencuială impermeabilă

din mortar de ciment M 100, armat cu plasă rabiţ.

4. BREVIAR DE CALCUL TERMOTEHNIC ÎN CADRUL AUDITULUI

4

4.1 Caracteristici geometrice ale clădirii

Se păstrează cele din cadrul expertizei, deoarece prin audit nu se fac modificări

funcţionale, iar tratarea termică a clădirii nu modifică dimensiunile pe faţa interioară

a elementelor anvelopei.

Ca urmare:

-Zona opacă a pereţilor exteriori Ao,op.per.ext. = 719,79 m2

-Zona vitrată a pereţilor exteriori Ao,fer. = 165,28 m2

-Aria planşeului de pod Ao,pl. p. = 590,12 m2

-Aria plăcii pe sol Ao,pl. sol = 584,72 m2

-Aria anvelopei Ao = 2074,31 m2

-Volumul încălzit direct şi indirect Vo = 5059,49 m3

-Aria utilă încălzită direct Ao,u,d. = 1624,96 m2

-Aria utilă încălzită direct şi indirect Ao,u,d,i. = 1624,96 m2

-Perimetrul clădirii măsurat pe faţa

interioară

Po,int.p. = 109,72 m

Po,int.et.1 = 106,96 m

Po,int.et.2 = 106,96 m

-Perimetrul clădirii pe faţa exterioară

după reabilitare:

-cu adăugare a 10 cm polistiren pe faţadă

-cu adăugare a 15 cm polistiren pe faţadă

Po,ext.p.,1 = 114,19 m

Po,ext.et.1,1 = 110,53 m

Po,ext.et.2,1 = 110,53 m

Po,ext.p.,2 = 114,59 m

Po,ext.et.1,2 = 110,93 m

Po,ext.et.2,2 = 110,93 m

-Înălţimea clădirii de la cota 0,00 la intradosul planşeului terasă

Ho = 2.875+ 3.05 +2.675 = 8,60 m

Ao/Vo = 0,4100 m-1

4.2 Caracteristicile termotehnice ale clădirii

4.2.1. Caracteristicile termotehnice ale materialelor

5

Materialele care rămân în structura elementelor anvelopei sunt uscate. Ca urmare

nu este degradare din umezire şi din condens, rămânând degradarea din vechimea

clădirii.

Pentru materialele care se adaugă se utilizează caracteristicile de calcul din C 107/3-97 .

Ca urmare, aceste valori se redau în tabelul de mai jos:

Nr. crt.

Material vechi λnormat

W/mKVechime

aniCoef. de degrada

re

λcalcul

W/mK

1 Beton armat 1.74 - - 1,74

2 Zidărie cărămidă GVP 0,70 30 1,03 0,721

3 Mortar pentru şape şi tenc. 0,930,87

30 1,031,03

0,9580,896

Nr. crt.

Materiale noi λnormat

W/mK

- - λcalcul

W/mK

1 Vata minerală rigidă G 140 0,040 - - 0,044

2 Şapă din mortar de ciment 0,93 - - 0,93

NOTĂ: Deoarece la placa pe sol şi la pardoseala pe sol nu se fac intervenţii, caracteristicile termice ale materialelor respective şi rezistenţa termică a plăcii pe sol nu se modifică în cadrul auditului.

4.2.2 Lungimi de punţi termice liniare

Centuri perimetrale măsurate pe perimetrul exterior

LC = 114,59 m - parterLC = 110,93 m – etaj având în vedere diferenţa mică dintre lungimile în cele 2 variante se lucrează cu lungimea mare fiind mai dezavantajos

Buiandrugi peste golurile de ferestre şi de uşa de intrare

LB = 33,36 m

Şpaleţi şi glaf ferestre LF = 389,51 m

4.2.3 Rezistenţele termice unidirecţionale

Relaţia de calcul a rezistenţelor termice unidirecţionale:

[m2K/W]

6

În care R este rezistenţa termică a alcătuirii existente la care se adaugă

rezistenţa la permeabilitate termică a materialelor adăugate. Materialele care se

elimină se scad din rezistenţa R.

a) Zona opacă a pereţilor exteriori

Varianta 1 – cu 10 cm polistiren celular expandat (adezivul aport neglijabil)

m2K/W

Varianta 2 – cu 15 cm polistiren celular expandat

m2K/W

b) Zona vitrată

Varianta 1: - cu fereastra îmbunătăţită, ( se umblă la garnituri + ofaoie de

geam ) cu R’o,1 = 0,59 m2K/W

Varianta 2: - Fereastra nouă din profile PVC cu geam termoizolant cu o foaie

tratată LOW-E, ( SC 007-2002, fig. F 3 ) cu rezistenţa termică unidirecţională şi

corectată:

Ro= Ro’ = 0,67 m2K/W

c) Planşeu de pod

Din soluţia veche rămân toate straturile şi se adaugă straturile : VM G 140 - şi

şapa ciment – 3,5 cm.

Ca urmare, rezistenţa termică unidirecţională rezultă:

Varianta cu 15cm de vată minerală G 140 de plăci rigide:

m2K/W

Varianta cu 20 cm de vată minerală G 140 de plăci rigide:

m2K/W

d) Placa pe sol

Rămâne cu rezistenţa unidirecţională calculată în cadrul expertizei:

Ro = R = 1,369 m2K/W

7

4.2.4 Rezistenţe termice corectate

a). Pereţi exteriori

Relaţia de calcul din C107/3-97 este:

= ro x Ro m2K/W

Relaţia pentru calculul coeficientului de reducere a rezistenţei termice

unidirecţionale, particularizată pentru pereţi exteriori, devine (SC 007/2002, cap. 3.2)

[-]

- Ro – rezistenţa termică unidirecţională pe aria opacă a peretelui exterior:

Ro,1 = 2,896 m2K/W

Ro,2 = 4,032 m2K/W

-p – ponderea zonelor mai puţin izolate termic existente pe zona opacă a

pereţilor exteriori egală cu : [-]

Suprafeţele pentru pereţi exteriori, sunt:

-centuri + buiandrugi: :

Pext. x hc. = 225,52 x 0,25 = 56,38 m2 , p = 0,078

Lext.b x hb. = 208,41 x 0,30 = 62,52 m2 , p = 0,087

-buiandrugi: lb x hb = 33,36 m x 0,30 = 10,00 m2 , p = 0,014

∑Si = 128,90 m2 ∑pi = 0,179

-S – suprafaţa opacă a pereţilor exteriori = 719,79 m2

= [-]

- Rezistenţa termică unidirecţională în zona punţilor termice, în cele două variante

este:

Varianta 1: m2K/W

Varianta 2: m2K/W

8

- Transmitanţa termică pe zonele mai puţin izolate termic:

Varianta 1: W/(m2K)

Varianta 2: W/(m2K)

- Transmitanţa termică medie:

W/(m2K)

- Deoarece toate zonele au aceeaşi transmitanţă termică:(aceeaşi grosime în cadrul alcătuirii peretelui)

W/(m2K)

- Coeficientul

Coeficienţii ψoi – se extrag din SC 007-2002, tabelul 1 pentru detaliile E 6 a, c, e, T 9b,

P 4d

-Centura de b.a. planşeu curent cu izolaţie termică la exterior.

Ψoi= 0,040 W/mK; ∑lc x Ψoi =225,52 x 0,04 = 9,021 W/K

-Buiandrugi la ferestre şi uşa de intrare.

Ψoi = 0,40 W/mK; ∑lb x Ψoi =33,36 x 0,40 = 13,344 W/K

-Şpaleţi şi glafuri ferestre.

Ψoi = 0,19 W/mK; ∑lşp. x Ψoi =389,51 x 0,19 = 74,007W/K

-Centura la planşeul de pod.

Ψoi = 0,12 W/mK; ∑lc x Ψoi = 110,93 x 0,12 = 13,312 W/K

-Centura la placa pe sol.(izolăm soclul – f. bine, puntea termică)

Ψoi = -0,23 W/mK; ∑lc x Ψoi = 114,59 x (-0,23) = -26,356 W/K

∑li x Ψoi = 83,328 W/K

- ∑li = 873,91 ml

= W/(mK)

- Valoarea r0 rezultă:

- Transmitanţa termică pe zonele mai puţin izolate termic:

Varianta 1: =

9

= [-]

(rezistenţa termică unidirecţională se reduce cu aprox. 30% datorită punţilor termice) = 0,739 x 2,896 = 2,142 m2K/W

Varianta 2: =

= [-]

= 0,676 x 4,032 = 2,728 m2K/W

b). Planşeul de pod

= ro x Ro m2K/W

Ro – rezistenţa unidirecţională:

-varianta 1: Ro,1 = 4,579 m2K/W (15 cm vată minerală rigidă)

-varianta 2: Ro,2 = 5,715 m2K/W (20 cm vată minerală rigidă)

- Coeficientul ro – se calculează ca la pereţii exteriori:

- Suprafaţa de calcul a planşeului de pod reabilitat este:

Var. 1: So,1,pl.p. = 638,2520 m2 Var. 2: So,2,pl.p. = 643,6000 m2

Suprafaţa punţii termice este egală cu perimetrul exterior înmulţit cu lăţimea aticului.

S’p,1 = 110,53 x 0,125 = 13,82 m2

S’p,2 = 110,93 x 0,125 = 13,87 m2 (perimetrul este mai mare)

- Ponderea punţii termice în suprafaţa terasei:

Varianta 1: p1 = [-]

Varianta 2: p2 = [-]

- Rezistenţa termică pe zona punţii termice:

Zona punţii termice este alcătuită din:

1

-fâşii cu goluri de 19 cm grosime

-zidărie de cărămidă de 1,5+10+12,5+1,5+8+15 = 48,5 cm

1,5+10+12,5+1,5+8+20 = 53,5 cm = 0,70 pentru zidărie )

Ca urmare:

Rezistenţa termică unidirecţională pe zona de punte termică are valoarea de:

-varianta 1: R’p,1 = m2K/W ( = 0,70 pentru zidărie)

-varianta 2: R’p,2 = m2K/W

Ca urmare:

U’p,1 = W/(m2K)

U’p,2 = W/(m2K)

- Coeficienţii şi deoarece avem un singur tip de punte termică.

Coeficientul de transfer termic mediu ponderat pe zona punţilor termice este:

Coeficientul liniar de transfer termic pe tip de punte termică Ψoi – se extrage din

SC 007-2002, tab. 1 pentru detaliul A6d, unde Ψoi = 0,13 (termoizolaţie peste betonul

de pantă).

Ca urmare, coeficientul de reducere a rezistenţei termice unidirecţionale rezultă:

- varianta 1 (cu 15 cm de vată minerală)

=

= [-]

Rezistenţa termică corectată: = 0,845 x 4,579 = 3,867 m2K/W

- varianta 2 (cu 20 cm de vată minerală)

=

1

= [-]

Rezistenţa termică corectată: R’o,2 = ro,2 x Ro,2 = 0,815 x 5,715 = 4,658 m2K/W

c) Placa pe sol

Izolând soclul suplimentar cu 6 cm de polistiren rezistent la acţiunea apei,

protejat cu tencuială impermeabilă, cf. Tab. 1 din SC 007/2002, detaliul P 4d, rezultă

Ψo1= 0,29.

-Rezistenţa unidirecţională este Ro = 1,369 m2K/W

ro = (relaţie specifică simplificată pentru placa pe sol)

În variantele 1 şi 2 ro=

Ca urmare,

R’o,1,2 = ro,1,2 x Ro = 0,934 x 1,369= 1,279 m2K/W

d) Zona vitrată

Varianta

a)-cu fereastra îmbunătăţită, ( geam simplu 3 mm cu cercevea suplimentara) cu

R’o,1 = 0,59 m2K/W

b)-cu fereastră cu vitraj termoizolant, nouă, cu R’o,2 = 0,67 m2K/W

Numărul de schimburi de aer este de no = 0,5 h-1

4.2.5. Caracteristicile termo-energetice ale anvelopei clădirii înainte şi după reabilitare, pe pachete de programe

Nr. pach

et proiect

Conţinutul pachetului de proiect

Arie element anv,

Ao,i

m2

Rezist. termică corecta

tă înainte

de reabil.

R’(C)i

m2K/W

Rezist. termică corectată după reabil.

R’0,i

m2K/W

Coefic.

τo,i

-

Rezist. pe

anvelopă după aplic.

pachetului

R’0,M

m2K/W

Nr. de schim-

buriorare

h-1

Coef. globalGo,ef. după aplicarepachet

W/m3K

1 Izol. supliment. a zonei opace cu10 cm polistiren

719,7

9

0,570 2,142 1,00 1,422 0,9 0,594

2 Izol. 719,7 0,570 2,728 1,00 1,496 0,9 0,580

1

supliment. a zonei opace cu 15 cm polistiren

9

3 Izol. pl. de pod cu 15 cm vată min. rigidă

590,1

2

1,037 3,867 0,9 1,032 0,9 0,703

4 Izol. pl.de pod cu 20 cm vată min. rigidă

590,1

2

1,037 4,658 0,9 1,044 0,9 0,699

5 Îmbunăt. caract. tâmpl. existentă

179,6

8

0,391 0,59 1,00 0,928 0,5 0,612

6 Înloc. tâmpl. cu tâmpl. cu vitraj termoizolant din profile de PVC

179,6

8

0,391 0,67 1,00 0,946 0,5 0,603

7 Izolare soclu sol cu 6 cm polistiren

584,7

2

1,137 1,279 0,293 0,876 0,29

3

0,744

Rezistenţa termică medie corectată pe ansamblul anvelopei se calculează cu relaţia:

, ∑ Aoi = 2074,31 m2

În relaţia de mai sus, se introduc caracteristicile specifice fiecărui program de

reabilitare luat în considerare. Celelalte caracteristici rămân neschimbate.

Pachetul nr. 1 – Izolarea pereţilor de faţadă cu 10 cm de polistiren

Aop. pereţi ext.= 719,79 m2, R’o,i,1 = 2,142 m2K/W, τo,i = 1,00

Celelalte valori Ao,i şi R’o,i , rămân cele dinainte de reabilitare

Ca urmare:

R’o,M,1 =

= m2K/W

Coeficientul global :

1

V= 5059,49 m3, no = 0,9

W/(m3K)

Pachetul nr. 2 – Izolarea pereţilor de faţadă cu 15cm de polistiren

Aop. pereţi ext.= 719,79 m2, R’o,i,2 = 2,728 m2K/W, τo,i,2 = 1,00


Ca urmare:

R’o,M,2 = m2K/W

V= 5059,49 m3, no = 0,9

W/(m3K)

Pachetul nr. 3 – Izolarea planşeului de pod cu 15 cm vată minerală rigidă

Apl. p = 590,12 m2, R’o,i,3 = 3,867 m2K/W, τo,i,3 = 0,9

Celelalte valori Ao,i şi R’oi , rămân cele dinainte de reabilitare

Ca urmare:

R’o,M,3 =

= m2K/W

V= 5059,49 m3, no = 0,9

W/(m3K)

Pachetul nr. 4 – Izolarea planşeului de pod cu 15 cm vată minerală rigidă

Apl.p= 590,12 m2, R’o,i,4 =4,658 m2K/W, τo,i,4 = 0,9

Celelalte valori A0,i şi R’0,i , rămân cele dinainte de reabilitare

Ca urmare:

R’o,M,4 = m2K/W

W/(m3K)

Pachetul nr. 5 – Îmbunătăţirea tâmplăriei

Ao,i,5 = 179,68 m2, R’o,i,5 = 0,58 m2K/W, no,5 = 0,5 h-1


1

Ca urmare:

R’o,M,5 = m2K/W

W/(m3K)

Pachetul nr. 6 – Înlocuirea tâmplăriei cu tâmplărie din profile de PVC cu vitraj termoizolant

Ao,i,6 = 179,68 m2, R’o,i,6 = 0,67 m2K/W, no,6 = 0,5 h-1


Ca urmare:

R’o,M,6 = m2K/W

W/(m3K)

Pachetul nr. 7 – Izolarea soclului cu 6 cm polistiren

Ao,i,7 = 584,72 m2, R’o,i,7 = 1,279 m2K/W, no,7 = 0,9 h-1


Ca urmare:

R’o,M,7 = m2K/W

W/(m3K)

Pe lângă cele 7 pachete de proiecte se pot lua în considerare 2 pachete globale:

minimal, respectiv maximal:

Pachetul global minimal P8 – presupune îmbunătăţiri minime, şi anume:

-se izolează suplimentar zona opacă pereţi cu 10 cm polistiren, obţinând R ’o,8 = 2,142

m2K/W

-se îmbunătăţeşte tâmplăria, obţinând R’o,8 = 0,59 m2K/W

-se izol suplim. planşeul. de pod cu 15 cm vată min. rigidă, obţinând R’o,8 = 3,867 m2K/W

-se izolează soclul cu 6 cm polistiren, obţinând R’o,8 = 1,279 m2K/W

(R’o,i = rezistenţele corectate pe fiecare tip de element îmbunătăţit)1

Pentru pachetul global minimal nr. 8, avem:

R’o,M,8 = m2K/W

- no = 0,5 h-1

W/(m3K)

(0,18 este pierderea prin transmisie directă iar 0,17 prin ventilare)

Pachetul global maximal P9 – presupune îmbunătăţiri maxime, şi anume:

-se izolează suplimentar zona opacă pereţi cu 15 cm polistiren, obţinând R ’o,9

2,728m2K/W

-se înlocuieşte tâmplăria, obţinând R’o,9 = 0,67 m2K/W

-se izol suplim. planşeul. terasă cu 20 cm vată min. rigidă, obţinând R’o,9 = 4,658 m2K/W

-se izolează soclul cu 6 cm polistiren, obţinând R’o,9 = 1,279 m2K/W

Pentru pachetul global maximal nr. 9, avem:

R’o,M,9 = m2K/W m2K/W

R’o,M,9 = 2,659 m2K/W R’M =2,0 m2K/W – valoarea dată de NP 060 pentru soluţia

optimă)

- no = 0,5 h-1

W/(m3K)

4.2.6 Consumurile normale anuale de căldură după aplicarea pachetelor de proiecte de reabilitare termică şi economia anuală de energie ∆E [kWh/an] şi ∆EC [kWh/(m 2 an)]

Relaţia de calcul a consumului de energie necesară încălzirii:

. [kWh/an]

[kWh/(m3an)]

În relaţia: , nu se modifică:

C0,ef. –deoarece nu considerăm că se intervine asupra instalaţiilor,

Co,ef = = 0,875 [-]

1

– deoarece nu se fac modificări funcţionale care implică alte regimuri de

încălzire

= 3850 K zile

Qo,i – deoarece se păstrează destinaţia clădirii şi regimul de locuire

Qo,i = Qi(C) = 7 kWh/(m3an)

Qo,s – nu se modifică la pachetele 1, 2, 3, 4 şi 7.

Qo,s = Qs(C) = 2,461 kWh/(m3an)

Qo,s - se modifică la pachetele 5,6,8 şi 9 deoarece se fac intervenţii la geamuri.

Go,ef – se modifică la toate pachetele de proiecte.

- Economia de energie necesară încălzirii este:

∆E= [kWh/an]

= 271.138 kWh/an (pentru clădirea expertizată, reală)

Pentru pachetul nr. 1

= x 0,594 x 0,875 x 3850- (7 + 2,461) = 38,564 kWh/(m3an)

. = 38,564 kWh/(m3an) x 5059,49 m3 = 195.114 kWh/an

∆E1 = =271.138 – 195.114 = 76.024 kWh/an

∆EC,1 = = = 46,79 kWh/(m2an) (economie specifică)


= x 0,580 x 0,875 x 3850- (7 + 2,461) = 37,432 kWh/(m3an)

. = 37,432 x 5059,49 = 189.387 kWh/an

∆E2 = = 271.138 – 189.387 = 81.751 kWh/an

∆EC,2 = = = 50,31 kWh/(m2an)


= x 0,703 x 0,875 x 3850- (7 + 2,461) = 50,186 kWh/(m3an)

. = 50,186 x 5059,49 = 253.918 kWh/an

∆E3 = =271.138 – 253.918 = 17.220 kWh/an

1

∆EC,3 = = = 10,60 kWh/(m2an)


= x 0,699 x 0,875 x 3850- (7 + 2,461) = 49,901 kWh/(m3an)

. = 49,901 x 5059,49 = 252.473 kWh/an

∆E4 = = 271.138 –252.473 = 18.665 kWh/an

∆EC,4 = = = 11,486 kWh/(m2an)


Îmbunătăţirea ferestrelor modifică coeficientul gi – de penetrare a radiaţiei solare de

la 0,75 la 0,65.

Ca urmare:

=

= 0,40 x (4,303 +1,030) = 2,133 kWh/(m3an) ( decât 2,461 în sit 1)

Ca urmare:

= x 0,612 x 0,875 x 3850 - (7 + 2,133) = 40,347 kWh/(m3an)

. =40,347 x 5059,49 = 204.136 kWh/an

∆E5 = = 271.138 – 204.136 = 67.002 kWh/an

∆EC,5 = = = 41,233 kWh/(m2an)


Înlocuirea ferestrelor modifică coeficientul gi – de penetrare a radiaţiei solare de la 0,75 la 0,45. Ca urmare:

= 0,40 x (2,979 + 0,713) = 1,477 kWh/(m3an)

Ca urmare:

= x 0,603 x 0,875 x 3850 - (7 + 1,477) = 40,276 kWh/(m3an)

1

. = 40,276 x 5059,49 = 203.774 kWh/an

∆E6 = = 271.138 – 203.774 = 67.364 kWh/an

∆EC,6 = = = 41,455 kWh/(m2an)

Pentru pachetul nr. 7 (izolare soclu cu 6 cm polistiren)

= x 0,774 x 0,875 x 3850- (7 + 2,461) = 53,117 kWh/(m3an)

. = 53,117 x 5059,49 = 268.744 kWh/an

∆E7 = = 271.138 – 268.744 = 2394,0 kWh/an

∆EC,7 = = =1,473 kWh/(m2an)

Pentru pachetul nr. 8 (pachetul global minimal)

Presupune: - izol pereţi ext. cu 10 cm polistiren R’o,8 = 2,142 m2K/W

- izol. planşeu terasă cu 15 cm vată min. R’o,8 = 3,867 m2K/W

- îmbunătăţire ferestre R’o,8 = 0,59 m2K/W

- izolare soclu cu 6 cm polistiren R’o,8 = 1,279 m2K/W

Ca urmare:

R’o,M,8 = 2,274 m2K/W

Go,ef,8 = 0,346 W/(m3K)

Qo,s,8 = 2,133 kWh/(m3an)

= x 0,346 x 0,875 x 3850 - (7 + 2,133) = 18,841 kWh/(m3an)

Din punctul de vedere al instalatiilor de incalzire, este necesar sa se monteze

sisteme de reglare, avand in vedere faptul ca instalatia va deveni supradimensionata

dupa reabilitarea termica a anvelopei cladirii.

Va fi necesar, in centrala termica sa se monteze un cronotermostat performant,

iar pe corpurile de incalzire sa se monteze robineti termostatici si robineti de retur.

Instalatia electrica de iluminat este necesar sa se suplimenteze cu corpuri de

iluminat fluorescente.

4.2.6 Calculul consumului de energie pentru incalzire pentru pachetul 8 (minimal)

Necesarul de caldura pentru incalzire este:Qneci=Gef

cx(Θi -Θe)V=71 625 W1

Pentru perioada de incalzire, consumul total de energie al cladirii se calculeaza cu relatia:

Qf,inc=Qinc+Qth-Qf

Qf este caldura recuperata de la echipamentele auxiliare, instalatiile de incalzire si preparare a.c.m.In aceasta situatie se recupereaza pierderile pe reteaua de apa calda si la stocare, deci

Qf-= 10,61+0,344=10,954 MWh/an Qth reprezinta totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire.

Qth=Qem+Qd+Qs+Qg

Pierderile de caldura ale sistemului de transmisie va fi:

Qem= Qem str +Qememb +Qemc

Qem str =[(1-0,96)/0,96]Qh=3 972 kWh/an.Qememb=0Qemc=0

Qem = 3 972 kWh/anPierderile de caldura ale sistemului de distributie catre consumator se calculeaza cu relatia:

Qd=qdiLitH+qdeLetH=0Avand in vedere faptul ca sursa de alimentare cu caldura este centrala termica proprie amplasata la parterul imobilului, pierderile de caldura in interior sunt pierderi care contribuie la incalzirea cladirii si nu le vom lua in considerare(nu s-au luat in considerare nici la aporturi)Pierderile de caldura catre exterior nu exista, toata instalatia fiind amplasata in interiorul cladirii

Qth=Qem+Qd= 3 972 kWh/an

Consumul de energie pentru incalzire va fi:

Qf,h=Qh+Qth-Qf= 95 326 kWh/an+ 3 972 kWh/an-10.954kWh/an =88 344 kWh/an=88,344 MWh/an

qinc=88 344/1624,96 = 54,37 kWh/m2an

Bilantul energetic al obiectivului:

Relatia de calcul va fi urmatoarea:Qoutx+Qnrx=Qinx+WxQf,h,

relatie care devine

2

Qf,h=Qh+Qth

Eficienta energetica a instalatiei de incalzire va fi:

ηinc= Qh/Qf,h=95 326/88 344=1,079

. Consumul de energie necesar prepararii apei calde de consum

.1 Volumul necesar de apa calda de consum

Avand in vedere faptul ca internatul adaposteste un numar de 100 elevi, si luand un consum specific de apa calda de 50 l/pers va rezulta un necesar de 5000 l/zi pentru consumul elevilor.Adaugand consumul pentru personalul auxiliar de 100 l/zi, rezulta ca necesarul zilnic de apa calda va fi 5100 l/zi.

Necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum

Se calculeaza cu relatia

Qach=ρcVac(θac-θar)=983,2x4186x5,1x(60-10)=1049497 KJ/zi=291,5 KWh intr-o zi

Pentru un an scolar(40 de saptamani) vom avea urmatoarea desfasurare in timp:280 zilex291,5 KWh/zi+85 zilex80 Kwh/zi=88 420 KWh/anPe parcursul unui an necesarul de caldura pentru preparare a.c.c. va fi

Qac=88,42 MWh/an

Pierderile de caldura aferente instalatiei de alimentare cu apa calda de consum

Se calculeaza cu relatia:

Qac,p=Qac,c+Qac,d+Qac,s+ΣQac,g

Pierderile de caldura la consumator, datorita risipei de apa, se calculeaza cu relatia:

Qacc=ρcVacc(θac-θar)

Volumul de apa pierdut Vacc se calculeaza cu relatia:

Vacc Vac(f1f2-1)=5,1(1,10x1,10-1)=1,071 m3/h=390,91 m3/an

Pierderile de caldura la consumator vor fi:

Qacc=983,2x4186x390,91x(60-10)=80 443 956 KJ/an=22,346 MWh/an

Pierderile de caldura pe reteaua de distributie se calculeaza cu relatia

Qacd=αac,dxQac

2

In aceasta relatie, coeficientul de pondere αac,d va fi:

αac,d=0,05+0,005x(Lmed-6)+0,008xLani=0,05+0,005(20-6)+0,008x0=0,12

Qacd=0,12x88,42=10,61 MWh/an

Pierderile de caldura aferente sistemelor de acumulare si preparare a a.c.c. (Qac,s+ΣQac,g) sunt date de relatia:

Qac,b=[0,001SLatnhk(Өacb- Өamb)/(0,10+∂m/λm+∂iz/λiz)x12 luni=(0,001x5,65x600x22)/(0,10+0,005/50+0,10/0,04)x12=344,2 Kwh/an=0,344 MWh/anPierderile de caldura aferente instalatiei de alimentare cu apa calda de consum vor fi :

Qac,p=22,346+10,61+0,344=33,30 Mwh/an

Necesarul de energie pentru apa calda de consum, tinand cont si de pierderi va fi Qac+Qac,p=88,42 +33,30=121,72 Mwh/an

qacc=121 720/1764,96=67,77 Kwh/ m2 an

Consumul anual de energie electrica pentru iluminat

Puterea specifica consumata pentru iluminat se ia din Anexa II.4.A.1 « Valori recomandate privind puterea specifica consumata pentru iluminatul interior general in proiectarea sistemelor de iluminat »:Pentru dormitoare norma este 490 mpx4 W/mp=1960 WGrupuri sanitare 175 mpx4,5 W/mp=788 WHoluri 230 mpx3.8=874WInfirmerie, cab. Med 220 mpx15=3300 WBirouri 104mpx15=1560 WAteliere 140 mpx6=840 WCentrala termica, magazie 70x3=210 WTOTAL PUTERE INSTALATA ILUMINAT 9532 W

Relatia de calcul va fi;

Wilum=6A+(tuΣPn)/1000tu=(tDFDFO)+tNFO)=5000 ore

tD=3000 ore, tn=2000 ore, fD=1,0 fO=1,0Wilum=6x1624,96 m2+(5000x9532)/1000=57 410 Kwh/an=57,41 MWh/an

Calculul indicatorului LENI

LENI=Wilum/A=57 410/1624,96 =35,33Kwh/m2an

Indicele mediu de emisie de CO 2

Energia anuala consumata pentru internat se calculeaza cu relatia:

Qf,i= Qf,h,i +Qf,w,i +Qf,l,i=88,344+121,72+57,41=267,474 Mwh/an

2

Energia primara consumata se calculeaza cu relatia:

Ep =Qf,h,i x f pi +Qf,w,i x f pw +Qf,l,i x f pl =88,344x1,1+121,72x1,1+57,41x1,3=305,703 Mwh/an

Emisia de CO2 se calculeaza cu relatia:

ECO2 =Qf,h,i x f CO2i +Qf,w,i x fCO2w +Qf,l,i x f CO2l

=88,344x0,205+121,72x0,205+57,41x0,342=62,70 kg CO2/an

Notarea energetica a cladirii - Incalzire qinc= 54,37 kWh/m2an-scala energetica A- Apa calda de consum qacc=67,77 Kwh/ m2 an-scala energetica D- Iluminat qil=35,33 KWh/m2an - scala energetica A

TOTAL 157,47 Kwh/m2an scala energetica B

. = 18,841 x 5059,49 = 95.326 kWh/an

∆E8 = = 271.138 – 95.326 = 175.812 kWh/an

∆EC,8 = = = 108,195 kWh/(m2an)

Pentru pachetul nr. 9 (pachetul global maximal)

Presupune: - izol pereţi ext. cu 15 cm polistiren R’o,9 = 2,728 m2K/W

- izol. planşeu terasă cu 20 cm vată min. R’o,9 = 4,658 m2K/W

- înlocuire ferestre R’o,9 = 0,67 m2K/W

- izolare soclu cu 6 cm polistiren R’o,9 = 1,279 m2K/W

Ca urmare:

R’o,M,9 = 2,659 m2K/W

Go,ef,9 = 0,324 W/(m3K)

Qo,s,9 = 1,477 kWh/(m3an)

= x 0,324 x 0,875 x 3850 - (7 + 1,477) = 17,718 kWh/(m3an) (mai

mic decât cel normat pentru clădiri de locuit după 2005 = 20,25 pentru A/V =

0,4100– GP 058)

. = 17,718 x 5059,49 = 89.646 kWh/an

4.2.7Calculul consumului de energie pentru incalzire pentru pachetul 9 (maximal)

Necesarul de caldura pentru incalzire este:Qneci=Gef

cx(Θi -Θe)V=71 625 W

2

Pentru perioada de incalzire, consumul total de energie al cladirii se calculeaza cu relatia:

Qf,inc=Qinc+Qth-Qf

Qf este caldura recuperata de la echipamentele auxiliare, instalatiile de incalzire si preparare a.c.m.In aceasta situatie se recupereaza pierderile pe reteaua de apa calda si la stocare, deci

Qf-= 10,61+0,344=10,954 MWh/an Qth reprezinta totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire.

Qth=Qem+Qd+Qs+Qg

Pierderile de caldura ale sistemului de transmisie va fi:

Qem= Qem str +Qememb +Qemc

Qem str =[(1-0,96)/0,96]Qh=3 752 kWh/an.Qememb=0Qemc=0

Qem = 3 752 kWh/anPierderile de caldura ale sistemului de distributie catre consumator se calculeaza cu relatia:

Qd=qdiLitH+qdeLetH=0Avand in vedere faptul ca sursa de alimentare cu caldura este centrala termica proprie amplasata la parterul imobilului, pierderile de caldura in interior sunt pierderi care contribuie la incalzirea cladirii si nu le vom lua in considerare(nu s-au luat in considerare nici la aporturi)Pierderile de caldura catre exterior nu exista, toata instalatia fiind amplasata in interiorul cladirii

Qth=Qem+Qd= 3 752 kWh/an

Consumul de energie pentru incalzire va fi:

Qf,h=Qh+Qth-Qf= 89.646 kWh/an+ 3 752 kWh/an-10.954kWh/an =82 427 kWh/an=82,427 MWh/an

qinc=82 427/1624,96 = 50,73 kWh/m2an

Bilantul energetic al obiectivului:

Relatia de calcul va fi urmatoarea:Qoutx+Qnrx=Qinx+WxQf,h,

relatie care devine

2

Qf,h=Qh+Qth

Eficienta energetica a instalatiei de incalzire va fi:

ηinc= Qh/Qf,h=89 646/82 427=1,088

Consumul de energie necesar prepararii apei calde de consum

Volumul necesar de apa calda de consum

Avand in vedere faptul ca internatul adaposteste un numar de 100 elevi, si luand un consum specific de apa calda de 50 l/pers va rezulta un necesar de 5000 l/zi pentru consumul elevilor.Adaugand consumul pentru personalul auxiliar de 100 l/zi, rezulta ca necesarul zilnic de apa calda va fi 5100 l/zi.

Necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum

Se calculeaza cu relatia

Qach=ρcVac(θac-θar)=983,2x4186x5,1x(60-10)=1049497 KJ/zi=291,5 KWh intr-o zi

Pentru un an scolar(40 de saptamani) vom avea urmatoarea desfasurare in timp:280 zilex291,5 KWh/zi+85 zilex80 Kwh/zi=88 420 KWh/anPe parcursul unui an necesarul de caldura pentru preparare a.c.c. va fi

Qac=88,42 MWh/an

Pierderile de caldura aferente instalatiei de alimentare cu apa calda de consum

Se calculeaza cu relatia:

Qac,p=Qac,c+Qac,d+Qac,s+ΣQac,g

Pierderile de caldura la consumator, datorita risipei de apa, se calculeaza cu relatia:

Qacc=ρcVacc(θac-θar)

Volumul de apa pierdut Vacc se calculeaza cu relatia:

Vacc Vac(f1f2-1)=5,1(1,10x1,10-1)=1,071 m3/h=390,91 m3/an

Pierderile de caldura la consumator vor fi:

Qacc=983,2x4186x390,91x(60-10)=80 443 956 KJ/an=22,346 MWh/an

Pierderile de caldura pe reteaua de distributie se calculeaza cu relatia

Qacd=αac,dxQac

2

In aceasta relatie, coeficientul de pondere αac,d va fi:

αac,d=0,05+0,005x(Lmed-6)+0,008xLani=0,05+0,005(20-6)+0,008x0=0,12

Qacd=0,12x88,42=10,61 MWh/an

Pierderile de caldura aferente sistemelor de acumulare si preparare a a.c.c. (Qac,s+ΣQac,g) sunt date de relatia:

Qac,b=[0,001SLatnhk(Өacb- Өamb)/(0,10+∂m/λm+∂iz/λiz)x12 luni=(0,001x5,65x600x22)/(0,10+0,005/50+0,10/0,04)x12=344,2 Kwh/an=0,344 MWh/anPierderile de caldura aferente instalatiei de alimentare cu apa calda de consum vor fi :

Qac,p=22,346+10,61+0,344=33,30 Mwh/an

Necesarul de energie pentru apa calda de consum, tinand cont si de pierderi va fi Qac+Qac,p=88,42 +33,30=121,72 Mwh/an

qacc=121 720/1764,96=67,77 Kwh/ m2 an

Consumul anual de energie electrica pentru iluminat

Puterea specifica consumata pentru iluminat se ia din Anexa II.4.A.1 « Valori recomandate privind puterea specifica consumata pentru iluminatul interior general in proiectarea sistemelor de iluminat »:Pentru dormitoare norma este 490 mpx4 W/mp=1960 WGrupuri sanitare 175 mpx4,5 W/mp=788 WHoluri 230 mpx3.8=874WInfirmerie, cab. Med 220 mpx15=3300 WBirouri 104mpx15=1560 WAteliere 140 mpx6=840 WCentrala termica, magazie 70x3=210 WTOTAL PUTERE INSTALATA ILUMINAT 9532 W

Relatia de calcul va fi;

Wilum=6A+(tuΣPn)/1000tu=(tDFDFO)+tNFO)=5000 ore

tD=3000 ore, tn=2000 ore, fD=1,0 fO=1,0Wilum=6x1624,96 m2+(5000x9532)/1000=57 410 Kwh/an=57,41 MWh/an

Calculul indicatorului LENI

LENI=Wilum/A=57 410/1624,96 =35,33Kwh/m2an

Indicele mediu de emisie de CO 2

Energia anuala consumata pentru internat se calculeaza cu relatia:

Qf,i= Qf,h,i +Qf,w,i +Qf,l,i=82,427+121,72+57,41=261,557 Mwh/an

2

Energia primara consumata se calculeaza cu relatia:

Ep =Qf,h,i x f pi +Qf,w,i x f pw +Qf,l,i x f pl =82,427x1,1+121,72x1,1+57,41x1,3=299,195 Mwh/an

Emisia de CO2 se calculeaza cu relatia:

ECO2 =Qf,h,i x f CO2i +Qf,w,i x fCO2w +Qf,l,i x f CO2l

=82,427x0,205+121,72x0,205+57,41x0,342=61,49 kg CO2/an

Notarea energetica a cladirii - Incalzire qinc= 50,73 kWh/m2an-scala energetica A- Apa calda de consum qacc=67,77 Kwh/ m2 an-scala energetica D- Iluminat qil=35,33 KWh/m2an - scala energetica A

TOTAL 153,83 Kwh/m2an scala energetica B

∆E9 = = 271.138 – 89.646 = 181.492 kWh/an

∆EC,9 = = = 111,690 kWh/(m2an)

4.2.8 Compararea clădirii după reabilitare cu clădirea de referinţă şi cu consumul normat recomandat în GP 058-2000

Compararea se face pentru programul minimal de măsuri (P8) şi pentru

programul maximal de măsuri (P9).

Criteriul de comparaţie îl reprezintă consumul normal anual de căldură necesar

încălzirii raportat la volumul de încălzit direct şi indirect şi an.

= 23,445 kWh/(m3an)

= 18,841 kWh/(m3an)

= 17,718 kWh/(m3an)

= 20,25 kWh/(m3an)

se extrage din GP 058-2000 în funcţie de raportul A/V (pag. 76) pentru

perioada de după 01.01.2005.

Se observă că din punct de vedere al consumului normal anual de energie

necesară încălzirii, programul global maximal şi minimal sunt apropiate de

prevederile din GP 058-2000.

4.2.. Încadrarea pe grila de notare a clădirii după reabilitarea cu programul global minimal şi maximal

2

Pentru încadrarea pe grila de notare este necesar calculul consumului specific de

energie necesară încălzirii raportat la aria utilă încălzită direct şi an:

kWh/(m2an)

Pentru clădirea expertizată, de referinţă şi eficientă energetic, valorile , ,

, sunt calculate în partea de expertiză.

Pentru clădirea reabilitată cu programele P8 şi P9, valorile sunt cele de mai jos:

= = 58,66 kWh/(m2an)

= = 55,168 kWh/(m2an)

-Pentru clădirea expertizată: = 185,22 kWh/(m2an)

-Pentru clădirea de referinţă: = 72,998 kWh/(m2an)

Încadrarea pe grilă se face numai prin litere şi numai pentru energia necesară încălzirii clădirii.

Clădirea Consumul specific kWh/(m2an)

Litera de încadrare

Limitele literei

Clădirea expertizată 260,84 C

117-173

Clădirea de referinţă 172,40 B 70-117

Clădirea reabilitată cu P 8 157,47 A sub 70

Clădirea reabilitată cu P 9 153,83 A sub 70

Din tabel se observă că programul global minimal P8 şi maximal P9 aduce

clădirea în domeniul notat cu „A”, în Mc 001/3-2006.

5. INDICATORII DE ANALIZĂ TEHNICO-ECONOMICĂ CALCULAŢI PENTRU CELE 9 PACHETE DE MĂSURI DE REABILITARE TERMICĂ

5.1 Indicatorii tehnico-economici utilizaţi

Aceştia sunt următorii:

A. Durata de recuperare a investiţiei de reabilitare termică, NR, (ani)

NR = [ani]

2

în care:

Cinv. – costul investiţiei pentru fiecare pachet de măsuri [Euro]

∆E – economia de energie pentru fiecare pachet de măsuri, [kWh/an]

c – preţul energiei termice pentru încălzire

B. Costul energiei economisite pe durata de viaţă estimată a soluţiei de reabilitare termică a fiecărui pachet de măsuri

e = [Euro/kWh]

în care:

Ns – durata de viaţă estimată a soluţiei de reabilitare (se poate extrage din

normativul GE 032-97), [ani].

C. Economia de combustibil pe an pentru fiecare pachet de măsuri ∆Ccomb.

∆Ccomb = ∆E x pe, comb. [mcj, kg, etc.]

în care:

pe. – puterea energetică egală cu pe, comb =

qcomb – consumul specific de combustibil pentru a produce 1 kWh

D. Reducerea poluării mediului prin reducerea cantităţii de CO2, emis în atmosferă anual, pentru fiecare program [kg/kWh] sau [kg/an]

Notă: Durata Ns şi costul e se pot calcula şi pentru costul specific de investiţie

în [Euro/m2 de arie utilă direct încălzită]

e = în [kWh/m2], în care ∆Ec este economia specifică de energie

∆Ec = [kWh/(m2an)]

5.2 Mărimi preliminare pentru calculul indicatorilor tehnico-economici (necesare pentru calculul indicatorilor de la pct. 5.1)

a. Suprafeţele pe care se aplică programele de reabilitare

Pachetele P1 şi P2 se aplică pe zona opacă a pereţilor exteriori, inclusiv aticul,

faţa exterioară.

Spe= 719,79 + 109,73 x 0,80 = 808 m2

Pachetele P3 şi P4 se aplică pe suprafaţa planşeului de pod , inclusiv pe faţa

interioară a aticului.

2

Spt = = 590,12+106,96 x 0,40 = 633 m2

Pachetele P5 şi P6 se aplică pe suprafaţa vitrată.

Svitr. = 179,68 m2

Pachetul P7 se aplică pe suprafaţa soclului.

Ss = Pext x hsoclu = 103,39 x 0,70 = 73 m2

Pachetele P8 şi P9 se aplică pe toată anvelopa clădirii.

Aanv. = 2074,31 m2

b. Costuri pe unitatea de suprafaţă pe pachetul de programe şi durata de viaţă (cf. GE 032-97)

Se stabilesc pe bază de deviz. În cazul dat: Ns [ani] (GE 032-97)

-pachetul P1 =808 x 23,9 Euro/m2+808x0,10x37,3 Euro/m3 = 22325 Euro

20 ani

-pachetul P2 = 808x23,9 Euro/m2+808x0,15x37,3 Euro/m3 = 23832 Euro

20 ani

-pachetul P3 = 633x10 Euro/m2+633x0,15x38 Euro/m3 = 9938 Euro

20 ani

-pachetul P4 = 633x10 Euro/m2+633x0,20x38 Euro/m3 = 11141 Euro

20 ani

-pachetul P5 = 179,68x35 Euro/m2 = 6289 Euro

15 ani

-pachetul P6 = 179,68x100 Euro/m2 = 17968 Euro

15 ani

-pachetul P7 = 73x23,8 Euro/m2+73 x0,06x105 Euro/m3 = 2197 Euro

20 ani

Pentru P8 şi P9, Ns se estimează global, la cca. 18 ani.

Preţul pahetelor P8 şi P9 se obţine prin însumarea costurilor pe pachetele combinate.

Instalatii de incalzire:

-Robineti cu cap termostatic 90 bucx 10 euro/buc=900 euro

-Cronotermostat 1 bucx50 euro=50 euro

Instalatii electrice:

-Lampi fluorescente 20 bucx40 euro/buc= 800 euro

c. Costul „C” al energiei în Euro/kWh

3

Costuri: 1 Gcal = 200 lei

1 MWh = = 171,97lei

1 kWh 0,172 lei/kW;

1 kWh = 0,0462 Euro/kWh

Pentru cursul de schimb de 1 Euro = 3,725 lei

Pentru indicatorii de mai sus, pe baza valorilor de mai sus şi a economisirii de energie ∆E, se întocmeşte

următorul tabel centralizator:

Indicatorii tehnico-economici pe pachete de măsuri de reabilitare termică

Pachetnr.

Supraf. de

aplicarem2

Preţ unitarEuro/

m2

m3

Cost deinvestiţie

Euro

Econ deenergie

∆EkWh/an

Econ. spec de

energ. ∆EC

kWh/m2

an

Durata estimată de viaţăNs ani

Dur. de recup. a invest.

Nr

ani

Costul energ

economisitee

Euro/kWh

Econ de combust.

∆CC

m3

Reducere cantitate de noxeKg CO2

1 808 23,9 37,

3

22.325 76.024 46,79 20 6,36 0,0147 7602,4 14.445

2 808 23,9 37,

3

23.832 81.751 50,31 20 6,31 0,0145 8175,1 15.533

3 633 10,0 38,

0

9.938 17.220 10,60 20 12,49 0,0289 1722,0 3.272

3

4 633 10,0 38,

0

11.141 18.665 11,486 20 12,92 0,0298 1866,5 3.546

5 179,68 35,0 - 6.289 67.002 41,233 15 2,03 0,0063 6700,2 12.730

6 179,68 100,

0

- 17.968 67.364 41,455 15 5,77 0,0178 6736,4 12.799

7 73 23,8 105 2.197 2.394 1,473 20 19,86 0,0459 239,4 455

8 P1+P3+P5+P7 40.749 175.812 108,195 18 5,02 0,0129 17581,2 33.404

9 P2+P4+P6+P7 55.138 181.492 111,690 18 6,58 0,0169 18149,2 34.483

Note:

- economia specifică de energie ∆EC, în kWh/(m2an) se calculează raportând economia ∆E la aria utilă încălzită direct- programul global minimal P8 se compune din P1+P3+P5+P7- programul global maximal P9 se compune din P2+P4+P6+P7- costul „e” este egal cu 0,0462 Euro/kWh- calculul s-a efectuat pentru combustibil de gaz-metan- puterea energetică 1kWh se produce cu 0,1 mc gaz-metan- la arderea unui mc de gaz metan se elimină 1,9 kg CO2 sau 0,19 kg CO2/kWh- indicatorii s-au calculat pentru varianta de autofinanţare din surse proprii cu plata integrală la data execuţiei.

3

6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Analizând rezultatele centralizate din tabelul de mai sus, rezultă următoarele

concluzii:

a.- Pachetul de măsuri P 9 este cel mai avantajos deoarece:

-aduce clădirea expertizată la un consum normal anual de energie raportat la

volumul încălzit =17,718 kWh/(m3an), mai mic decât cel recomandat în ghidul

GP 058-2000, care pentru clădiri cu raportul A/V = 0,4100 este egal cu cca. 20,25

kWh/(m3an).

-aduce o economie de energie necesară încălzirii clădirii egală cu 181.492 kWh/an, ceea ce raportat la energia necesară încălzirii clădirii înainte de reabilitare, egală cu = 271,138 kWh/an , reprezintă 67%.

-costul specific de investiţie pe metru pătrat de arie utilă încălzită direct este

Cs,înc = 55.138 Euro/1624,96 m2 = 33,93 Euro/m2 arie utilă încălzită direct, ceea

ce la un curs de schimb de 3,725 lei/1 Euro este suma de 126,38 lei.

-durata de recuperare a investiţiei Nr 7 ani; aceasta înseamnă că pe diferenţa

de timp între speranţa de viaţă a soluţiei de reabilitare care este de Ns =18 ani şi cea

de recuperare a investiţiei, egală cu ∆N = Ns – Nr = 18 – 7 = 11 ani, se realizează

economie de energie, iar factura de energie necesară încălzirii se reduce cu 67%.

-economia de gaz metan este de 18149 m3/an.

-cantitatea de CO2 care se elimina în atmosferă înainte de reabilitarea termică

era de 27.113,8 g/m3 x 1,9 kg/m3 = 51.516 kg/an, iar după reabilitare se reduce cu

34.516 kg, adică cu 67%.

b. Concluziile şi evaluările de mai sus justifică necesitatea reabilitării termice a

clădirii expertizate.

3

3

Documents

Audit Internat Bistrita(2)