Auditului Serviciilor Sociale

O casă și o familiepentru fiecare copil

HHC RomâniaEditura

absolute return for kids

FFeebbrruuaarriiee 22001122

AAuuddiittuull SSeerrvviicciiiilloorr SSoocciiaalleeppeennttrruu

CCooppiiii ddiinn RRoommâânniiaa

RRaappoorrtt EExxeeccuuttiivv

2HHC România/ARK – Absolute Return for Kids Auditul Serviciilor Sociale pentru Copii din România

3Auditul Serviciilor Sociale pentru Copii din România HHC România/ARK – Absolute Return for Kids

CCUUPPRRIINNSS11.. MMUULLȚȚUUMMIIRRII 4

22.. GGLLOOSSAARR DDEE TTEERRMMEENNII 5

33.. SSUUMMAARR EEXXEECCUUTTIIVV 9Metodologie 9Structura raportului 11

44.. AANNAALLIIZZAA DDAATTEELLOORR 13Capacitatea organizațională a DGASPC-urilor 13

55.. IINNTTEERRVVIIUURRII PPAARRTTIICCIIPPAATTIIVVEE CCUU DDIIRREECCTTOORRIIII DDEE DDGGAASSPPCC--UURRII 18Colaborarea cu instituțiile statului 19Parteneriate cu ONG-uri 19Finanțări atrase de DGASPC-uri prin fonduri UE sau PIN-uri 20Percepția directorilor de DGASPC-uri asupra sistemuluide protecție copilului 20Perspectiva directorilor asupra centrelor de plasament existente 21

66.. SSIITTUUAAȚȚIIAA CCEENNTTRREELLOORR DDEE PPLLAASSAAMMEENNTT DDEE TTIIPP VVEECCHHII SSAAUU MMOODDUULLAATT 22Aspecte generale 22Intrări în centre de plasament 22Ieșiri din centre de plasament 23Sănătate 23Educație 23Alimentație 24Activități recreative 24Sărbătorirea zilelor de naștere 24Igiena și condiţiile de trai 24Respectarea dreptului copiilor la bunuri personale 25Menţinerea legăturii cu familia 25Copiii cu dizabilități 25Personalul din centrele de plasament 25

77.. OOPPIINNIIIILLEE CCOOPPIIIILLOORR DDIINN CCEENNTTRREE DDEE PPLLAASSAAMMEENNTT 27Bani 27Sănătate 27Îmbrăcăminte 27Relaţii de familie 27Școală și timp liber 27Relaţia copiilor cu membrii de personal și cu ceilalți copii 28Așteptări de la viaţă 28

88.. OOBBSSEERRVVAAŢŢIIII AALLEE EEVVAALLUUAATTOORRIILLOORR AASSUUPPRRAA CCEENNTTRREELLOORR DDEE PPLLAASSAAMMEENNTT 29

99.. AANNAALLIIZZAA DDAATTEELLOORR FFIINNAANNCCIIAARREE 30Metodologie 30

1100.. CCOONNCCLLUUZZIIII ȘȘII RREECCOOMMAANNDDĂĂRRII 33

1111.. CCIITTAATTEE RREELLEEVVAANNTTEE 40


11.. MMUULLȚȚUUMMIIRRII

Fundația Hope and Homes for Children România dorește să mulțumească di-rectorilor generali și adjuncți ai celor 45 de DGASPC-uri, șefilor centrelor deplasament și personalului acestora pentru timpul și disponibilitatea de care audat dovadă, precum și pentru calitatea informațiilor furnizate în cadrul audi -tului.

Dorim să mulțumim copiilor și tinerilor participanți, care ne-au împărtășit gân-durile și speranțele lor, oferindu-ne puncte de vedere unice și extrem de va- lo roase.

Extindem mulțumirile noastre echipei de experți și de auditori, pentru con-tribuția lor la colectarea, agregarea și prelucrarea datelor.

Nu în ultimul rând, mulțumim partenerilor noștri, pentru sprijinul acordat înacest demers:

Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale

ARK- Absolute Return for Kids

Hope and Homes for Children, UK

Secretariatul General al Guvernului - Compartimentul Înaltul Reprezentantpentru Protecţia și Îngrijirea Copilului

MULŢUMIRI SPECIALE:

Domnului Charles Abani, Managing Director, ARK - Absolute Return for KidsDoamnei Dr. Delia Pop, Director de Programe, Hope and Homes for Children,UKBaroanei Emma Nicholson de Winterbourne - Înaltul Reprezentant pentru Pro-tecţia și Îngrijirea Copilului

22.. GGLLOOSSAARR DDEE TTEERRMMEENNII


AAJJPPIISS

AAppaarrttaammeenntt ddee ttiipp ffaammiilliiaall --AATTFF

AAssiisstteenntt mmaatteerrnnaall

CCaassăă ddee ttiipp ffaammiilliiaall –– CCTTFF

CCeennttrruu ddee ccoonnssiilliieerree

CCeennttrruu ddee ppllaassaammeenntt ccllaassiicc

Agenția Județeană pentru Plăţi și InspecţieSocială

unitate rezidenţială aflată în apartament indi-vidual, în blocuri de locuinţă, cu cel mult 6-8rezidenţi, în funcție suprafața apartamentu-lui. Apartamentele de tip familial sunt com-partimentate după cum urmează:dormitoare, bucătărie, cameră de zi, baie. Înapartamentul de tip familial se pune accentpe dezvoltarea abilităților de trai indepen-dent, copiii fiind implicați activ în toate acti-vitățile gospodărești din casă.

Persoană fizică, atestată, care asigură prinactivitatea pe care o desfășoară la domiciliulsău, creșterea, îngrijirea și educarea, nece-sare dezvoltării armonioase a copiilor pecare îi primește în plasament.

(numită și centru de tip familial) - unitaterezidenţială organizată pe model familial, cuspațiu de zi, bucătărie și spații igienico-san-itare corespunzătoare. În casa de tip familialse pune accent pe dezvoltarea abilităților detrai independent, copiii fiind implicați activîn toate activitățile gospodărești din casă.

Este un serviciu de zi care are misiunea de asprijini și asista părinţii/potenţialii părinţipentru a face faţă dificultăţilor psiho-socialecare afectează relaţiile familiale, cu scopulde a dezvolta competenţele parentale și apreveni separarea copilului de familia sa.

unitate rezidenţială cu peste 12 copii/tinerirezidenţi, cu mai mult de 4 copii/tineri într-un dormitor, cu spații igienico-sanitare co-mune pentru copiii/tinerii care locuiesc lanivelul unui palier.


CCeennttrruu ddee ppllaassaammeenntt mmoodduu--llaatt

CCeennttrruu ddee pprriimmiirree îînn rreeggiimmddee uurrggeennțțăă

CCeennttrruu ddee rreeccuuppeerraarree

CCeennttrruu ddee zzii

CCeennttrruu mmaatteerrnnaall

unitate rezidențială cu peste 12 copii/tinerirezidenți, organizată în module. Un moduleste constituit de regulă din: dormitor, baieși cameră de zi.

serviciu de tip rezidenţial în care sunt găz-duiţi temporar copiii pe baza unei măsuri deprotecţie specială în cazul în care acesta esteabuzat sau neglijat de părinţi, precum și însituația copilului găsit sau a celui părăsit înunități sanitare.

serviciu care asigură sprijin pentru copiii cunevoi speciale; oferă intervenţie specializată,educaţie specială și terapie copiilor cu di-verse tipuri și grade de nevoi speciale.

serviciu pentru protecţia copilului, a căreimisiune este de a preveni abandonul și insti-tuţionalizarea copiilor, prin asigurarea, petimpul zilei, a unor activităţi de îngrijire, edu-caţie, recreere-socializare, consiliere, dez-voltarea deprinderilor de viaţăindependentă, orientare școlară și profesion-ală pentru copii, cât și a unor activităţi desprijin, consiliere, educare pentru părinţi saureprezentanţii legali, precum și pentru altepersoane care au în îngrijire copii.

serviciu de tip rezidenţial, care are dreptobiectiv principal prevenirea separăriicopilului de părinții săi, organizat pe modelfamilial. Misiunea centrului maternal esteaceea de formarea, menținerea și întărirealegăturilor familiale, precum și sprijinireafamiliei pentru asumarea responsabilitățilorparentale. Beneficiarii direcți sunt cuplurilemamă - copil precum și gravida în ultimultrimestru de sarcină, în situație de risc.


CCNNPP

CCoommppoorrttaammeenntt ddiiffiicciill

CCooppiill ccuu nneevvooii ssppeecciiaallee

DDGGAASSPPCC

PPllaassaammeenntt

SSeerrvviicciiii ddee ttiipp rreezziiddeennțțiiaall

SSeerrvviicciiii ddee zzii

SSeerrvviicciiii ddee iinnsseerrțțiiee ssoocciioo--pprrooffeessiioonnaallăă

Cod Numeric Personal

comportamentul de tip agresiv, autoagresiv,distructiv și/sau stereotipic care se manifestăcu o anumită frecvență și intensitate și careinterferează cu o bună funcționare.

copil care are nevoie de mai mult sprijin dinpartea celor din jur pentru a-și satisfacenevoile și pentru a-și atinge potențialul.Acest termen este folosit și preferat deFundația HHC România în locul termenuluide ”copil cu dizabilități”, sau ”cu handicap”.

Direcția Generală de Asistenţă Socială șiProtecția Copilului

măsură de protecţie specială a copilului, cucaracter temporar, care poate fi dispusă, încondiţiile legi, după caz, la o persoană saufamilie, un asistent maternal, un serviciu detip rezidenţial.

sunt acele servicii prin care se asigură pro-tecţia, creșterea și îngrijirea copilului sepa-rat, temporar sau definitiv, de părinţii săi, caurmare a stabilirii în condiţiile legii a măsuriiplasamentului. (Art.110 din Legea nr.272/2004 privind protecţia și promovareadrepturilor copilului).

servicii prin care se asigură menţinerea,refacerea și dezvoltarea capacităţilor copilu-lui și ale părinţilor săi, pentru depășirea situ-aţiilor care ar putea determina separareacopilului de familia sa.

oferă un complex de măsuri și intervenții(consiliere, orientare, asistare, mediere,monitorizare, etc.) destinate tinerilorproveniți din sistemul de protecție în


vederea integrării lor în comunitate și pepiața muncii.

asigură creșterea și îngrijirea copilului sepa-rat temporar sau definitiv de părinţi, la domi-ciliul unei persoane fizice sau familii (familieextinsă, asistent maternal, altă familie/per-soană).

Serviciul Public de Asistență Socială

este o măsură de ocrotire a unui minor decătre o altă persoană decât părinții săi.

Uniunea Europeană

Direcția Generală Protecția Copilului

Hotărâre de Guvern

Organizație non-guvernamentală

Organism Privat Autorizat

Ordonanță de Urgență a Guvernului

Program de Interes Național

SSeerrvviicciiii ddee ttiipp ffaammiilliiaall

SSPPAASS

TTuutteellaa

UUEE

DDGGPPCC

HHGG

OONNGG

PPAA

OOUUGG

PPIINN

33...SSUUMMAARR EEXXEECCUUTTIIVV

IInnttrroodduucceerree

Auditul serviciilor sociale pentru copii din România a fost propus MinisteruluiMuncii, Familiei şi Protecţiei Sociale de către Fundaţia Hope and Homes forChildren România şi s-a conturat, o dată cu semnarea în 06.05.2011, aMMeemmoorraanndduummuulluuii ddee ÎÎnnțțeelleeggeerree încheiat între cele două părţi.

Demersul se constituie în primul audit comprehensiv al serviciilor sociale dinRomânia și este unic prin modul de descriere, documentare și analiză a ser-viciilor oferite copiilor în momentul actual. Documentul propune 22 de reco-mandări semnificative pentru servicii mai eficiente și eficace oferite copiilorîn viitor.

Ca obiectiv principal, auditul serviciilor sociale pentru copii din România și-a propus să realizeze o evaluare a sistemului de protecție în general și a ser-viciilor de tip rezidenţial oferite copiilor, în mod particular, pentru a realiza oanaliză obiectivă și în detaliu, la nivel național, care să permită formulareaunor recomandări, în vederea optimizării sistemului de protecție a copilului șisă definească ariile de acțiune pentru finalizarea reformei și, implicit, pentrucontinuarea procesului de dezinstituționalizare.

Grupurile care beneficiază de finalizarea acestui demers sunt, în primul rând,copiii și tinerii din sistemul de protecție a copilului, dar și acei copii care încămai trăiesc în familiile lor, aflate în situaţie de risc, şi care speră că vor putearămâne acasă. Alături de aceștia se află Fundațiile Hope and Homes for Chil-dren România (HHC România) și ARK - Absolute Return for Kids, MinisterulMuncii, Familiei și Protecției Sociale, și Secretariatul General al Guvernului,prin Compartimentul Înaltului Reprezentant pentru Protecţia şi ÎngrijireaCopilului, care și-au dat întreg concursul pentru finalizarea auditului.

MMeettooddoollooggiiee

În organizarea, desfășurarea și monitorizarea procesului de auditare a ser-viciilor sociale din România, au intervenit următoarele structuri:

• Comitetul de Supervizare a Auditului Serviciilor Sociale pentru Copiidin România,

• Echipa de implementare,• Echipa administrativă.

CCoommiitteettuull ddee SSuuppeerrvviizzaarree aa AAuuddiittuulluuii a avut următoarea componență:• Oana Ganea, Sociolog, Consultant Extern pentru raportul tehnic de audit



• Costel Slave, Economist, Consultant Extern pentru raportul financiar de audit,

• Andreea Mitruț, Asistent universitar, Departamentul de Economie,Uppsala University, Suedia,

• Monica S. Dowling, Profesor Universitar, Departamentul de Asistență Socială, The Open University, Marea Britanie,

• Irina Cruceru, Consilier Superior – Secretariatul General al Guvernu-lui – Compartimentul Înaltul Reprezentant pentru Protecţia Copilului,

• Sorin Brașoveanu, Ph.D., Director General, Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului, Bacău,

• Claire Milligan, Director pe Protecția Copilului, Absolute Return for Kids (ARK),

• Ștefan Dărăbuș, Ph.D., Director Național, HHC România.

Colectarea datelor a fost operată de o echipă pluridisciplinară, formată din 20de asistenți sociali, psihologi, profesori și economiști, repartizați astfel:

• 7 asistenţi sociali, cu vechime între 5 şi 11 ani,• 4 psihologi , cu vechime între 5 şi 11 ani,• 7 profesori, cu vechime între 1 şi 10 ani,• 2 economiști, cu vechime între 3 și 13 ani.

IInnssttrruummeennttee uuttiilliizzaattee îînn ccoolleeccttaarreeaa ddaatteelloorr

Pentru colectarea datelor, au fost utilizate două chestionare separate, care auîmbinat datele cantitative cu cele calitative.Primul chestionar a vizat ccaappaacciittaatteeaa DDGGAASSPPCC––uurriilloorr și a concentrat informațiala nivel general și cantitativ. În cadrul aceluiași chestionar, aspecte calitativese regăsesc în cadrul interviului participativ, unde directorii de DGASPC-uriau avut ocazia să evalueze serviciile furnizate și sistemul de management pecare îl conduceau la momentul auditului.

Cel de-al doilea chestionar a vizat cceennttrreellee ddee ppllaassaammeenntt, concentrând datecantitative care oferă o imagine clară cu privire la realitățile și situația din cen-trele de plasament existente. Chestionarul adresat centrelor de plasamentcuprinde două părți calitative: cea adresată interviurilor cu copiii și secțiuneacare reunește opiniile evaluatorilor despre centrele de plasament auditate.

PPeennttrruu ccoolleeccttaarreeaa ddaatteelloorr ffiinnaanncciiaarree, li s-au solicitat DGASPC-urilor conturilede execuție bugetară 68.02 pentru aparatul propriu și pentru fiecare serviciufurnizat de aceștia și au acoperit anul 2010 (total) și 2011 (primul semestru:ianuarie-iunie).

PPiilloottaarreeaa cchheessttiioonnaarreelloorr s-a desfășurat în perioada 11.07.2011 – 14.07.2011,cu DGASPC Alba, Bacău, Maramureș și București Sector 6.

RReevviizzuuiirreeaa cchheessttiioonnaarreelloorr, ca urmare a sugestiilor evaluatorilor implicați înpilot, a avut loc în perioada 15.07.2011 – 24.07.2011.

CCoolleeccttaarreeaa pprroopprriiuu--zziissăă a datelor a avut loc între 25.07.2011 și 25.09.2011.

AArriiaa șșii ttiippuull ddee aaccţţiiuunnee

Activitatea de audit s-a extins asupra celor 8 regiuni de dezvoltare din Româ-nia. Au fost auditate separat, pe baza aceluiaşi set de chestionare și referinţe,45 de Direcții Generale de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului (DGASPC)din ţară, mai puțin DGASPC Vâlcea şi DGASPC Bucureşti Sector 2. Au fost auditate separat, pe baza aceluiași set de chestionare și referinţe, 159de centre de plasament de tip clasic și modulat din cadrul celor 45 deDGASPC-uri.

Au fost intervievaţi 198 de copii și tineri din aceste centre de plasament. DDuurraattaa mmeeddiiee aa uunneeii vviizziittee a fost de aproximativ 4 ore – la fiecare DGASPC și3 ore – la fiecare dintre centrele de plasament. Totuşi, au existat și cazuri încare evaluatorii au fost nevoiţi să revină sau să solicite, prin telefon sau e-mail,reverificarea informaţiilor.

IInntteerrvviiuurriillee au fost realizate cu directori generali sau directori adjuncţi, încazul DGASPC-urilor, și cu directorul instituţiei, în cazul centrelor de plasa-ment. Au fost cerute detalii pe întrebări specifice și educatorilor, administra-torilor, asistentelor medicale și bucătarilor. Durata medie a unui interviu realizat cu copiii a fost de aproximativ 20 deminute.

SSttrruuccttuurraa rraappoorrttuulluuii

Acest Raport prezintă datele cantitative și calitative colectate în perioada iulie-septembrie 2011 în cadrul activității de audit desfășurate în 45 de DGASPC-uriși 159 de centre de plasament, precum și datele financiare de la un număr de33 de DGASPC-uri. Prezentarea datelor urmează structura chestionarelorfolosite în cadrul colectării de date, fiind organizată în patru părți principale.

PPrriimmaa ppaarrttee prezintă datele cantitative colectate la nivel de DGASPC și includeo secțiune care reunește opiniile a 45 de directori de DGASPC-uri, iar ceaddee--aa ddoouuaa ppaarrttee se referă în mod specific la centrele de plasament existenteîn subordinea celor 45 de DGASPC-uri. Opiniile copiilor și tinerilor din cen-trele de plasament cu privire la serviciile care li se oferă, dar și așteptările pecare le au ei de la viață sunt incluse aici. Alături de acestea se regăsesc șiopiniile evaluatorilor asupra mediului fizic și social oferit de centrele de plasa-ment. PPaarrtteeaa aa ttrreeiiaa reunește date financiare furnizate de 33 de DGASPC-uri.Analiza financiară cuprinde date referitoare la întregul an 2010, precum și laprimul trimestru al anului 2011. PPaarrtteeaa aa ppaattrraa a raportului reunește o serie de concluzii și recomandări de-rivate din analiza datelor.



LLiimmiittăărriillee aauuddiittuulluuii

Deși auditul serviciilor sociale pentru copii a vizat toate cele 47 de DGASPC-uri existente la nivel național, datele tehnice au fost colectate doar de la 45 deDGASPC-uri, mai puțin de la DGASPC Vâlcea și București, Sector 2 (care și-audeclinat participarea). În același timp, numai 33 de DGASPC-uri au oferit in-formații financiare complete la nivel de servicii furnizate.

Definirea neunitară a serviciilor furnizate de DGASPC-uri, lipsa de cunoașterea definițiilor aferente clasificărilor generice ale acestor servicii, comparti-mentarea neunitară a DGASPC-urilor – la nivel de aparat propriu – au fost doarcâteva dintre aspectele care au îngreunat colectarea datelor cantitative.

44.. AANNAALLIIZZAA DDAATTEELLOORR

CCaappaacciittaatteeaa oorrggaanniizzaațțiioonnaallăă aa DDGGAASSPPCC--uurriilloorr SSeerrvviicciiii ffuurrnniizzaattee ddee DDGGAASSPPCC--uurrii

SSeerrvviicciiii ddee ttiipp rreezziiddeennțțiiaallLa o prima privire asupra serviciilor rezidențiale din România, se poate spunecă serviciile alternative sunt preponderente. Dintr-un număr total de 1.205servicii de tip rezidențial, 184 sunt raportate de către cele 45 de DGASPC-uriauditate ca fiind centre de plasament de tip vechi sau modulate. Cu toate aces-tea, 52 % dintre copiii și tinerii aflați cu măsură de plasament în îngrijire rezi-dențială trăiesc în centrele de plasament clasice și modulate.

Din cele 184 de centre de plasament raportate de cele 45 de DGASPC-uri caexistente, 132 ocrotesc copii și tineri cu nevoi speciale. Acest aspect indicăfaptul că îînncchhiiddeerreeaa cceennttrreelloorr ddee ppllaassaammeenntt ddee ttiipp vveecchhii ppeennttrruu ccooppiiii șșii ttiinneerriiccuu nneevvooii ssppeecciiaallee îînnccăă rreepprreezziinnttăă oo pprroovvooccaarree..

La data auditului, în trei județe din țară (Brăila, Giurgiu și Teleorman) nu ex-istau centre de plasament clasice sau modulate. La polul opus, se găseștejudețul Iași, cu 12 centre de plasament clasice și modulate. Din cele 184 de centre de plasament raportate, 11 găzduiesc 100 sau mai multde 100 de copii și tineri. Multe dintre acestea sunt foste internate ale școlilorspeciale.

CCaassee ddee ttiipp ffaammiilliiaall șșii aappaarrttaammeennttee ddee ttiipp ffaammiilliiaall

O medie de 12 copii și tineri locuiesc în cele 422 de case de tip familial. Con-form HG nr. 23/2010, standardele de cost și personal sunt mai generoase pen-tru centrele de plasament, decât pentru casele de tip familial.

Astfel, ccoossttuull//aann//bbeenneeffiicciiaarr, în cazul centrelor de plasament, este de:• 20.653 lei, comparativ cu 18.324 lei, pentru casele de tip familialpentru copii fără nevoi speciale

Respectiv • 27.447 lei, comparativ cu 24.409 lei, pentru casele de tip familial

pentru copii cu nevoi speciale

RRaappoorrttuull ccooppiill//aannggaajjaatt în centre de plasament este de: • 1,5 copii/1 angajat, comparativ cu 1,8 copii/1 angajat, pentru casele de tip familial pentru copii fără nevoi speciale,

Respectiv • 1 copil/1 angajat, comparativ cu 1,4 copii/1 angajat, pentru casele de tip familial pentru copii cu nevoi speciale



CCeennttrree mmaatteerrnnaallee

La data auditului, la nivel național existau 56 de centre maternale. 805 mamecu 1.196 copii au beneficiat, în anul 2010, de serviciile centrelor maternale, în43 de județe din România. Cele 2 DGASPC-uri care nu au centre maternalesunt Hunedoara și Sector 6 București. În cadrul interviurilor cu directoriiDGASPC-urilor, directorul DGASPC Sector 6 București menționează impor-tanța acestui serviciu și plasează dezvoltarea lui pe lista de priorități.

CCeennttrree ddee pprriimmiirree îînn rreeggiimm ddee uurrggeennțțăă

63 centre de primire în regim de urgență (cu 695 beneficiari) sunt raportatela data auditului, cu 3.587 de copii beneficiari în anul 2010. Media pentru ceamai lungă perioadă de ședere într-un CPRU este de 11,5 luni. Acest aspectreprezintă un semnal de alarmă cu privire la înțelegerea misiunii, principiilorși practicilor de lucru specifice centrelor de primire în regim de urgență. Îneconomia sistemului de servicii pentru protecția copilului, CPRU ar trebui săreprezinte o soluție pe termen scurt pentru copiii și tinerii care intră în îngri-jirea statului.

SSeerrvviicciiii ddee ttiipp ffaammiilliiaall

AAssiisstteennțțaa mmaatteerrnnaallăă

Rețeaua de asistenți maternali existentă la nivel național este compusă din12.458 de asistenți maternali, care îngrijesc 19.004 copii. Din totalul copiiloraflați în îngrijire în asistență maternală, doar 20% sunt copii cu nevoi speciale.Există, prin urmare, în continuare, o reticență cu privire la plasamentul și în-grijirea copiilor cu nevoi speciale în asistență maternală.

PPllaassaammeenntt ffaammiilliiaall

21.033 copii erau în plasament, la data auditului.

SSeerrvviicciiii ddee zzii,, aallttee ttiippuurrii ddee sseerrvviicciiii

În cadrul centrelor de zi, de recuperare și consiliere, se furnizează o gamălargă de servicii, de la sprijin pentru teme și dezvoltarea abilităților de viațăindependentă, până la tifloterapie, consiliere psihologică, stimulare polisen-zorială și kinetoterapie.

Importanța serviciilor de zi este menționată de către majoritatea directorilorde DGASPC-uri intervievați, alături de cea a serviciilor de prevenire a sepa-rării copilului de familie.

SSeerrvviicciiii ddee pprreevveenniirree aa sseeppaarrăărriiii ccooppiilluulluuii ddee ffaammiilliiee

În anul 2010, au fost sprijinite 6.908 familii de către DGASPC-uri, la nivelnațional. În 2011, s-a constatat o creştere a numărului de cazuri sprijinite, ceea

ce, pe termen lung, ar putea duce la o scădere a numărului de intrări în sis-temul de protecție a copilului. Totuși, există în continuare DGASPC-uri care nuoferă acest tip de serviciu.

Din totalul de 45 de DGASPC-uri auditate, 25 furnizează servicii de prevenire,chiar dacă, în conformitate cu legislația actuală, nu e sarcina lor să o facă. Maimult, 4422 ddee ddiirreeccttoorrii ddee DDGGAASSPPCC--uurrii mmeennțțiioonneeaazzăă sseerrvviicciiiillee ddee pprreevveenniirree ccaaffiiiinndd cceellee mmaaii uuttiillee sseerrvviicciiii..

În strânsă legătură cu serviciile de prevenire a separării copilului de familie,se regăsesc intrările în sistemul de protecție a copilului. În anii 2009 şi 2010,dinamica intrărilor în sistem a rămas constantă; 90% dintre copiii intraţi în sis-tem provin din familii, iar 10% sunt copii abandonaţi. În prima jumătate a an-ului 2011, a scăzut uşor proporţia copiilor întraţi în sistem din familii, dar acrescut proporţia copiilor abandonaţi.Tot în prima jumătate a anului 2011, a scăzut numărul copiilor care intră în cen-tre de plasament clasice şi asistenţă maternală profesionistă şi a crescutnumărul celor din centrele maternale.

Un aspect îngrijorător identificat este ccrreeșștteerreeaa nnuummăărruulluuii ddee ccooppiiii ppăărrăăssiițții îînnmmaatteerrnniittăățții șșii uunniittăățții ssaanniittaarree. Doar în prima jumătate a anului 2011, s-au în-registrat 60% din numărul copiilor abandonaţi în 2010.

RReessuurrssee uummaannee

Faţă de anul 2010, în 2011 se constată o scădere a numărului de funcţionari, in-diferent dacă sunt în funcţii de conducere, sau de execuţie. Funcțiile de conducere sunt mai puține cu 83 (funcții publice și contractuale)în 2011, față de 2010, marea scădere înregistrându-se în cadrul posturilor deexecuție, cu 1.780 mai puține la data auditului, față de 2010. RReessttrriiccțțiioonnaarreeaaddrraassttiiccăă aa aannggaajjăărriilloorr îînn ssiisstteemm,, ccoommbbiinnaattăă ccuu pplleeccăărriillee pprrooffeessiioonniișșttiilloorr,, ddaa--ttoorraattee ssccăăddeerriilloorr ssaallaarriiaallee sseemmnniiffiiccaattiivvee,, aarr ppuutteeaa aavveeaa ccaa oo pprriimmăă ccoonnsseecciinnțțăăccaalliittaatteeaa ssccăăzzuuttăă aa sseerrvviicciiiilloorr ooffeerriittee bbeenneeffiicciiaarriilloorr,, ssaauu sseerrvviicciiii iinnssuuffiicciieennttee ccaannuummăărr..

La data auditului, se înregistrau 1133..665599 ddee ppoossttuurrii vvaaccaannttee în cele 45 deDGASPC-uri auditate, repartizate după cum urmează:

• 2.204 de posturi vacante la nivel de aparat propriu al DGASPC-urilor • 6.274 de posturi vacante în protecția copilului• 4.414 posturi vacante în protecția adultului • 766 posturi vacante în protecția persoanelor vârstnice (la acele DGASPC-uri care mai au și această componentă).

Toate serviciile au de fapt mai puțini membri de personal decât prevăzut în or-ganigramă.



ÎÎnn cceennttrreellee ddee ppllaassaammeenntt eexxiisstteennttee în cele 42 de județe, există 886622 ddee llooccuurrii vvaa--ccaannttee llaa ccaatteeggoorriiaa ddee ppeerrssoonnaall ddee îînnggrriijjiirree ddiirreeccttăă (educatori, instructori deeducație, asistenți medicali, infirmiere) și de personal specializat (asistențisociali, psihologi, psihopedagogi, fizioterapeuți, logopezi). Cea mai marediferență între numărul de personal în fapt și cel prevăzut în organigramă seînregistrează în cazul educatorilor (313) și al infirmierilor (232).

ÎÎnn cceennttrreellee ddee pprriimmiirree îînn rreeggiimm ddee uurrggeennțțăă din 44 de județe sunt 113399 ddee ppooss--ttuurrii vvaaccaannttee llaa ccaatteeggoorriiaa ppeerrssoonnaalluulluuii ddee îînnggrriijjiirree ddiirreeccttăă și personal specia-lizat, diferența dintre numărul de posturi prevăzute în organigramă și numărulde posturi ocupate fiind distribuită echilibrat între posturile de infirmieri (30),educatori (33), asistenți sociali (26), asistenți medicali (21) și logopezi, cu 8posturi vacante, respectiv psihologi cu 6 posturi vacante.

ÎÎnn cceennttrreellee mmaatteerrnnaallee din 43 de județe există 5533,,55 ppoossttuurrii vvaaccaannttee distribuiteîntre următoarele posturi: asistenți sociali – 8 posturi vacante, psihologi – 5,5posturi vacante, instructori de educație – 3 posturi vacante, educatori – 11 pos-turi vacante, asistenți medicali – 18 posturi vacante și infirmieri – 8 posturi va-cante.

ÎÎnn cceennttrreellee ddee rreeccuuppeerraarree din 35 de județe, se înregistrează un număr de 118833,,55ppoossttuurrii vvaaccaannttee. Cea mai mare diferență între posturile prevăzute în organi-gramă și posturile ocupate se înregistrează în cazul infirmierilor (47 posturi va-cante), diferența fiind distribuită între asistenți sociali – 16 posturi vacante,psihologi – 14 posturi vacante, psihopedagogi – 3 posturi vacante, kinetoter-apeuți – 28 de posturi vacante, logopezi – 14,5 posturi vacante, instructori deeducație – 10 posturi vacante, educatori – 23 de posturi vacante, asistenți med-icali 28 de posturi vacante.

ÎÎnn cceennttrreellee ddee ccoonnssiilliieerree din 26 de județe, se înregistrează 112299 ppoossttuurrii vvaaccaannttee.Din totalul de posturi vacante, 88 se înregistrează în cazul asistenților sociali,diferența fiind repartizată între psihologi, cu 32 de posturi vacante, psihope-dagogi, cu 2 posturi vacante, instructori de educație și asistenți medicali, cucâte 1 post vacant, și educatori, cu 5 posturi vacante.

ÎÎnn cceennttrreellee ddee zzii din 35 de județe, se înregistrează 119933 ddee ppoossttuurrii vvaaccaannttee, celemai multe în rândul infirmierilor (54) și educatorilor (47), urmate de posturilede asistenți medicali (24), asistenți sociali (17), instructori de educație (17),psihologi (16), kinetoterapeuți (8) și psihopedagogi (6).

ÎÎnn cceennttrreellee ppeennttrruu ccooppiilluull ccaarree aa ssăăvvâârrșșiitt ffaappttee ppeennaallee, ddaarr nnuu rrăăssppuunnddee ppeennaalldin 13 județe, se înregistrau, la data auditului, un număr de 35 de posturi va-cante, repartizate după cum urmează: psihologi – 13 posturi vacante, asistențisociali – 8, educatori și asistenți medicali, cu câte 4 posturi vacante, logopeziși instructori de educație – câte 2 posturi vacante și psihopedagogi și infir-mieri, cu câte 1 post vacant.

DDooaarr 2222 DDGGAASSPPCC--uurrii ddiinn 4455 aauuddiittaattee aauu ddeeccllaarraatt ccăă aauu mmaannaaggeerrii ddee ccaazz.Numărul de manageri de caz în fapt este mai mare decât cel conform organi-gramei, deoarece există personal care se ocupă de cazuri, dar care nu în-deplineşte cerinţele unui manager de caz. Sunt 1.085 de manageri în fapt, caremonitorizează în medie 74 de cazuri, în cele 22 DGASPC-uri.

FFoorrmmaarree pprrooffeessiioonnaallăă

Din perspectiva directorilor de DGASPC-uri ce au fost intervievați, persoanelecare solicită angajare în sistemul de protecţie a copiilor sunt, de obicei, femeicu nivel de pregătire mediu, cu vârsta peste 35 de ani.

Cei mai mulţi dintre cei care doresc să se angajeze nu caută acest loc demuncă din pasiune, ci din dorinţa de a avea un loc de muncă stabil, în sistemulde stat. La nivel declarativ, toţi cei care aplică pentru un loc de muncă în ser-viciile sociale afirmă că iubesc copiii şi că doresc să ajute persoane aflate însituaţii dificile.

Pentru posturile de specialişti (psihologi, asistenţi sociali, sociologi), de obi-cei aplică tinerii care de-abia au absolvit facultatea, pentru a acumula expe-rienţă. O parte dintre aceşti tineri fac acţiuni de voluntariat înainte de a solicitaangajarea. UUnniiii ddiirreeccttoorrii aaffiirrmmăă ccăă mmuullttee aannggaajjăărrii ssee ffaacc ddiinn nneeppoottiissmm,, iiaarr ccaalliittaatteeaa ppeerr--ssoonnaalluulluuii aa ssccăăzzuutt mmuulltt îînn uullttiimmiiii aannii. DDee aasseemmeenneeaa,, ddiirreeccttoorriiii ssppuunn ccăă ssuunntt aabb--ssoolluutt nneecceessaarree nniișșttee ccrriitteerriiii mmaaii rriigguurrooaassee ddee sseelleeccţţiiee llaa aannggaajjaarree, care săasigure calitatea necesară a resurselor umane în lucrul cu copiii. Selecția per-sonalului nu se face pe baza unor cunoștințe și abilități, ci pornind de la pre-supunerea că acestea vor fi acumulate ulterior. Astfel, după angajare, devineevidentă nevoia de formare profesională de calitate.

Profesionalizarea personalului angajat al DGASPC-urilor ar trebui să reprez-inte o prioritate la nivel de strategie a fiecărui DGASPC. Cu toate acestea, pla-nurile de formare sunt implementate doar selectiv de către majoritateaDGASPC-urilor, în funcție de resurse. Majoritatea personalului format în 2010și 2011 este constituit din angajați care provin din aparatul propriu al DGASPC-urilor, și nu din personalul de îngrijire directă a copiilor.



55.. IINNTTEERRVVIIUURRII PPAARRTTIICCIIPPAATTIIVVEE CCUUDDIIRREECCTTOORRIIII DDEE DDGGAASSPPCC--uurrii

În cadrul interviurilor cu cei 45 de directori generali sau adjuncți ai celor 45de DGASPC-uri auditate, aceștia menționează că pprroovvooccaarreeaa pprriinncciippaallăă aa aann--uulluuii 22001100 aa ffoosstt lleeggaattăă ddee ppeerrssoonnaall:: ppeerrssoonnaalluull iinnssuuffiicciieenntt șșii iimmppoossiibbiilliittaatteeaa ddeeaa ffaaccee aannggaajjăărrii,, ddee ppoossiibbiilliittăățțiillee ddee mmoottiivvaarree șșii ddee ssaannccțțiioonnaarree aa ppeerrssoonnaalluulluuii.

Întrebați despre măsurile pe care le-ar lua pentru a îmbunătăți domeniile undeexistă nevoi stringente, aceștia au menționat următoarele:

În general, directorii DGASPC-urilor se autoevaluează ca având un sis-tem de management general bun şi foarte bun. Totuși, pentru îmbunătățireaactivității au fost identificate următoarele demersuri ce ar putea crește cali-tatea managementului general :

• dezvoltarea managementului general și participativ și perfecţionarea continuă a personalului contractual și cu funcţii publice;

• degrevarea bugetului de prestaţiile sociale;• înlocuirea unor șefi de centre cu profesioniști care să răspundăcerinţelor strategiei în domeniu;

• o mai bună coordonare între șefii de centre. Deschiderea către comu-nitate și colaborarea cu alte instituţii;

• dezvoltarea capacităţii salariaţilor în luarea de decizii, realizarea de proiecte și implicit îmbunătăţirea activităţii de management;

Pentru îmbunătățirea mmaannaaggeemmeennttuulluuii rreessuurrsseelloorr uummaannee, au fost suge-rate măsuri care pot fi grupate în următoarele:

• deblocarea posturilor;• perfecţionarea membrilor de personal• angajarea în funcţii manageriale a unor oameni cu experienţă înmanagement;

• creșterea nivelului de salarizare a personalului în acord cu valoarea muncii prestate;

PPeennttrruu îîmmbbuunnăăttăățțiirreeaa mmaannaaggeemmeennttuulluuii ffiinnaanncciiaarr, au fost sugerate următoarele:

• asigurarea resurselor financiare în funcţie de standardele de calitate;• analiza mai profundă a raportului cost - beneficiu, pentru eficientizarearesurselor;

• crearea unui cadru legislativ coerent în ceea ce priveşte finanţarea serviciilor, cu indicarea precisă nu numai a sarcinilor ce revin

autorităţilor locale și centrale, dar și a surselor de finanţare și a cuan-tumului alocat;

• alocarea de fonduri pentru investiţii și reparaţii, îmbrăcăminte pentru copii și alimente - să nu mai fie făcute prin achiziţii publice, ci prinautogospodărire;

Pentru îmbunătățirea ffuurrnniizzăărriiii ddee sseerrvviicciiii, au fost sugerate următoarele măsuri:

• multiplicarea serviciilor sociale primare în funcţie de nevoilecomunităţilor;

• completarea serviciilor de prevenire care lipsesc la nivel de sector;• angajarea de specialişti, asistenţi sociali şi psihologi, pentru prevenire

și intervenţii;• închiderea centrelor clasice şi dezvoltarea serviciilor de tip familial;• parteneriate cu ONG-uri pentru externalizarea serviciilor sociale;• integrarea socio-profesională a tinerilor proveniţi din sistemul deprotecție: îmbunătăţirea actului instructiv educativ, implementarea unor proiecte regionale specifice;

CCoonncclluuzziiee: MMaajjoorriittaatteeaa ddiirreeccttoorriilloorr DDGGAASSPPCC--uurriilloorr iinntteerrvviieevvaațții aauu ppuunnccttaattnneecceessiittaatteeaa ddeezzvvoollttăărriiii sseerrvviicciiiilloorr ddee pprreevveenniirree aa sseeppaarrăărriiii ccooppiilluulluuii ddee ffaammii--lliiee,, aa îînncchhiiddeerriiii cceennttrreelloorr ddee ppllaassaammeenntt ddee ttiipp vveecchhii șșii aa ddeezzvvoollttăărriiii ddee sseerrvviicciiiiaalltteerrnnaattiivvee ddee ttiipp ffaammiilliiaall..

CCoollaabboorraarreeaa ccuu iinnssttiittuuțțiiiillee ssttaattuulluuii

Primele trei instituții ale statului cu care se colaborează cel mai bine, conforminformațiilor primite de la directori ai DGASPC-urilor sunt: poliția, spitalele șitribunalele, urmate de Agenția Județeană pentru Plăţi și Inspecţie Socială(AJPIS).Direcțiile de protecție a copilului doresc o colaborare mai bună, în principal,cu primăriile și cu inspectoratele școlare.În opinia directorilor DGASPC-urilor, primăriile ar trebui să verifice mai atentacurateţea informaţiilor transmise. De asemenea, primăriile trebuie să aibă unrol mai mare în prevenire. Primăriile nu dispun de personal calificat în dome-niu, iar funcţionarii nu își îndeplinesc atribuţiile în acest domeniu.În privinţa inspectoratelor școlare, se dorește o colaborare mai bună în in-teresul copiilor, responsabilizarea personalului implicat și pregătirea profe-sională a acestuia. Totodată, se menţionează faptul că există și problemelegislative, procedurale și că ssee pprraaccttiiccăă ddiissccrriimmiinnaarreeaa ccooppiiiilloorr ddiinn ssiisstteemmuull ddeepprrootteeccțțiiee. Se dorește o mai mare implicare în încadrarea copiilor din sistem înșcolile de masă, precum și oferte mai bune pentru şcoli de meserii, care săcorespundă nevoilor actuale de pe piața muncii.

PPaarrtteenneerriiaattee ccuu OONNGG--uurriiCele mai des menționate ONG-uri cu care DGASPC-urile colaborează eficientsunt: SERA, Salvaţi Copiii şi HHC România. Organizaţiile non-guvernamentale



ar trebui să vină în întâmpinarea nevoilor identificate în strategia judeţeană îndomeniul serviciilor sociale și să participe la dezvoltarea de servicii adecvate.ONG-urile ar trebui să se implice în servicii complementare celor oferite deDGASPC-uri, iar în cazuri deosebite, să cofinanţeze activităţile întreprinse.Este esenţial ca organizaţiile să aibă autonomie financiară, să fie dezvoltatori,dar și furnizori de servicii.

FFiinnaannțțăărrii aattrraassee ddee DDGGAASSPPCC--uurrii pprriinn ffoonndduurrii UUEE ssaauu PPIINN--uurriiDGASPC-urile care au raportat cele mai mari sume atrase din 2010 până ladata auditului sunt Giurgiu, Ilfov și Dâmbovița. La polul opus, un număr de 7 DGASPC-uri nu au atras finanțări din fonduri UEsau PIN din 2010 până la data auditului (25.09.2011).

Cel mai des menționate aspecte care îngreunează atragerea de fonduri eu-ropene și implementarea de proiecte sunt:

• lipsa unor echipe la nivelul DGASPC-urilor, care să se ocupe cuprioritate de scriere de proiecte;

• documentaţia tehnică foarte stufoasă, care este solicitată la depunereaproiectelor;

• comunicarea ineficientă cu autoritățile de management;• raportările dificile şi laborioase;• amânări în timp/întârzieri în rambursare, nerespectarea termenelor;• metodologie neclară;• birocraţia excesivă;• durata mare de timp necesară pentru evaluarea proiectelor;• inconsecvenţa în legislaţie: deşi bugetele proiectelor permit o sa-larizare stimulativă, legea nu permite salarizarea angajaților DGASPC-urilor conform bugetelor propuse.

Aspectele pozitive cel mai des menționate privind implementarea unui proiectfinanţat de UE sau PIN:

• posibilitatea de a dezvolta servicii noi;• reabilitarea infrastructurii clădirilor;• îmbunătăţirea calităţii serviciilor;• îmbunătăţirea calităţii vieţii beneficiarilor;

PPeerrcceeppțțiiaa ddiirreeccttoorriilloorr ddee DDGGAASSPPCC--uurrii aassuupprraa ssiisstteemmuulluuii ddee pprroo-- tteeccțțiiee aa ccooppiilluulluuiiÎn cadrul interviului participativ, directorii DGASPC-urilor au avut ocazia săîși exprime propriile perspective asupra nevoilor sistemului de protecție acopilului. Printre acestea se numără:

• NNeecceessiittaatteeaa aapprrooppiieerriiii ddee mmeeddiiuull ffaammiilliiaall. Cei mai mulţi directori sereferă la nevoia acută a copiilor de a avea un mediu familial, de a depăşi sis-temul de reguli impuse, inerente unui serviciu rezidenţial clasic. Copiilor tre-buie să li se ofere un mediu care să le permită să își dezvolte atașamentul fațăde adulții importanți din viața lor. Centrele de plasament de tip vechi nu suntîn concordanţă cu nevoile de dezvoltare ale copiilor. Se poate observacreşterea numărului de copii interesaţi de familia lor naturală şi dorinţa lor tot

mai acută de a se întoarce şi a trăi alături de aceştia.• NNeecceessiittaatteeaa pprrooffeessiioonnaalliizzăărriiii,, aa sscchhiimmbbăărriiii ddee mmeennttaalliittaattee șșii aa mmoottiivvăărriiii

ppeerrssoonnaalluulluuii. Există un decalaj între noua formă de organizare şi mentalitateala nivel individual: servicii noi, dar personal cu aceeaşi mentalitate.

•• NNeecceessiittaatteeaa ffiinnaalliizzăărriiii rreeffoorrmmeeii ssiisstteemmuulluuii ddee pprrootteeccțțiiee aa ccooppiilluulluuii prin: - Oferirea de servicii de prevenire. Menținerea legăturii cu fa-milia este esenţială, iar sistemul trebuie schimbat în sensul protejării copilului în propria familie sau în familia lărgită. Instituționalizareacopiilor pe termen lung duce la ruperea de fami lie și face dificilăreintegrarea.

- Dezvoltarea de servicii rezidențiale pe model familial, care să asigu-re un climat familial.

- Necesitatea îmbunătăţirii serviciilor oferite și adaptarea la noile condiţii și fenomene.

Creșterea numărului de părinți plecați la muncă în străinătate determină in-tervenții specializate care reprezintă o provocare pentru sistemul actual.

Întrebați dacă consideră că DGASPC ar trebui să rămână în viitor principaliifurnizori de servicii, mai mult de jumătate dintre directorii DGASPC au răspunscă această instituţie nu trebuie să rămână principal furnizor de servicii.

PPeerrssppeeccttiivvaa ddiirreeccttoorriilloorr aassuupprraa cceennttrreelloorr ddee ppllaassaammeenntt eexxiisstteennttee

• RReeuuttiilliizzaarreeaa iinnffrraassttrruuccttuurriiii cceennttrreelloorr ddee ppllaassaammeenntt. Mai mult de trei sferturi dintre directorii DGASPC-urilor consideră oportună folosirea clădirilor centrelor de plasament în alte scopuri, dacă arputea găsi soluţii alternative pentru copii.Câţiva directori au în vedere închirierea pentru obţinerea unor venituri sauvânzarea clădirilor centrelor de plasament, iar banii obţinuţi urmând să fie in-vestiţi în centre mai mici; renovarea este considerată costisitoare și ineficientă.

• ÎÎnncchhiiddeerreeaa cceennttrreelloorr ddee ppllaassaammeenntt ddee ttiipp vveecchhii eexxiisstteennttee.Doar 8 din 45 de directori ai DGASPC-urilor spun că, în momentul de faţă, auperspective de închidere a centrelor rezidenţiale clasice, din lipsa resurselorfinanciare și a oportunităților de finanțare a dezvoltării de infrastructură pen-tru servicii de tip familial.

PPrroocceedduurrii ddee lluuccrruu

Există DGASPC-uri care nu au proceduri interne de lucru în ceea ce priveşte:• selecţia personalului (10 DGASPC-uri), • intrarea copiilor în sistem (9 DGASPC-uri), • proceduri pe baza cărora se face transferul unui copil dintr-unserviciu în altul (13 DGASPC-uri),

• aproape o treime dintre centrele de plasament clasice nu au proceduri interne cu privire la raportarea unor suspiciuni de abuz asupracopiilor.



66.. SSIITTUUAAȚȚIIAA CCEENNTTRREELLOORR DDEEPPLLAASSAAMMEENNTTDDEE TTIIPP VVEECCHHII SSAAUU MMOODDUULLAATT

AAssppeeccttee ggeenneerraallee

În cercetarea de faţă, au fost auditate 159 de centre de plasament carefuncţionează în cele 45 de DGASPC-uri cuprinse în cercetare. Aproape douătreimi dintre acestea sunt de tip clasic (98). În cele 159 de centre de plasa-ment trăiesc 88..772211 de copii. Dintre aceştia, două treimi (5.676) sunt în îngrijireîn centre de plasament clasice.

Judeţul cu cei mai mulţi copii aflaţi în centre de plasament este Iaşi (1.278copii), urmat de Braşov (454 copii), Buzău (451 copii) şi Prahova (415 copii). Judeţele cu cei mai puţini copii instituţionalizaţi în astfel de centre sunt Dâm-boviţa (21 copii), Maramureş (30 copii), Vrancea (34 copii) şi Alba (39 copii).

În ceea ce priveşte distribuţia pe regiunile de dezvoltare, Nord-Est şi Centrusunt regiunile cu cele mai multe centre de plasament – câte 27 de centre deplasament clasice, fiecare. Regiunea Nord-Est adăposteşte în aceste centreun număr dublu de copii comparativ cu Regiunea Centru, 2.541 de copii, re-spectiv 1.234 de copii.

Deşi conform prevederilor legale se interzice instituţionalizarea în centre deplasament a copiilor sub 2 ani care nu suferă de un handicap sever, au fostdeclaraţi instituţionalizaţi 18 copii fără nevoi speciale. De asemenea, trăiesc încentre de plasament 109 copii cu nevoi speciale care au vârsta sub 2 ani.

IInnttrrăărrii îînn cceennttrree ddee ppllaassaammeenntt

Comparativ cu 2010, în primele 6 luni ale 2011 numărul copiilor care au intratîn centrele de plasament nu a scăzut semnificativ.A crescut numărul copiilor care intră în centrele de plasament din familii nat-urale şi extinse. De remarcat faptul că 20% dintre copii ajung în centrele deplasament venind din asistenţă maternală.

IIeeșșiirrii ddiinn cceennttrree ddee ppllaassaammeenntt

Comparativ cu 2010, în 2011 numărul copiilor care au ieşit din centrele deplasament nu a crescut semnificativ. Totuși, se observă o finalitate pozitivă aieșirilor din centrele de plasament, prin creșterea numărului copiilor care auieșit prin reintegrare familială, sau prin plasament în case și apartamente detip familial.

SSăănnăăttaattee

Din totalul copiilor din cele 159 de centre de plasament, aproape toţi sunt în-scrişi la un medic de familie (97%) şi 82% dintre ei efectuaseră examenulmedical anual la momentul colectării datelor.În majoritatea centrelor de plasament, personalul cunoaşte datele de contactale medicului de familie pentru a putea fi contactat în cazul unei probleme desănătate a copiilor. De asemenea, în toate centrele de plasament există unspaţiu special amenajat pentru depozitarea medicamentelor.

UUnn aassppeecctt îînnggrriijjoorrăăttoorr în ceea ce privește starea de sănătate a copiilor din cen-trele de plasament îl reprezintă faptul că, într-un an și jumătate, aauu ffoosstt iinntteerr--nnaaţţii îînn sseeccţţiiii ddee ppssiihhiiaattrriiee aapprrooxxiimmaattiivv 1100%% ddiinnttrree ccooppiiiiii aaffllaaţţii îînn cceennttrreellee ddeeppllaassaammeenntt. Durata medie de spitalizare pe un copil a fost de 13 zile. Numărulmare de internări derivă și din faptul că în centre nu există suficienți specia-liști care să ofere îndrumare personalului de îngrijire directă privind man-agementul comportamentelor dificile, iar internările se fac cu foarte mareuşurinţă. În lipsa procedurilor și a instrumentelor de lucru pentru diminuareacomportamentelor dificile, personalul preferă să apeleze numărul de urgență112, pentru rezolvarea situaţiei de criză.

EEdduuccaațțiiee

DDiinn ttoottaalluull ddee 115599 ddee cceennttrree ddee ppllaassaammeenntt aannaalliizzaattee,, jjuummăăttaattee aauu ccooppiiii ccuu vvâârrssttăășșccoollaarrăă ccaarree nnuu ssuunntt îînnssccrriişii îînnttrr--oo ffoorrmmăă ddee îînnvvăăţţăămmâânntt..

Motivele principale enunțate de directorii centrelor sunt: problemele me di -cale severe pe care le prezintă copiii, deficiențele care îi împiedică pe copiisă frecventeze școală, dar și aspecte precum lipsa CNP-ului, lipsa locurilorlibere în grădinițe.

Cei mai mulţi dintre copiii înscrişi la liceu normal sau învăţământ universitarsunt copii fără dizabilităţi. Totuşi, raportat la numărul total al copiilor insti-tuţionalizaţi, 12% dintre tinerii peste 18 ani sunt înscrişi la facultate şi mai puţinde o treime dintre adolescenţii între 15 şi 18 ani sunt înscrişi la un liceu obiş-nuit.

O treime din centrele de plasament nu au jucării adecvate fiecărei grupe devârstă. Mai mult de o treime nu au jocuri adecvate şi mai mult de jumătate nuau cărţi pentru fiecare grupă de vârstă.În cele mai multe centre, jucăriile sunt ţinute în spaţiile de joacă sau în dor-mitoare. Există un caz în care jucăriile sunt păstrate de educatori şi trei cen-tre de plasament unde directorii au declarat ca nu au jucării.

AAlliimmeennttaațțiiee

Toate centrele de plasament oferă trei mese pe zi copiilor, dar numai în treisferturi din centre copiii primesc gustări până la prânz, sau după prânz. Există



cazuri în care câteva centre nu dispun de sală de mese, copiii mâncând pehol, sau în spaţiul de joacă.

La momentul colectării datelor, doar jumătate din centrele de plasamentoferiseră copiilor cu o zi înainte fructe proaspete. De asemenea, s-au identifi-cat 15 centre de plasament în care copiii mâncaseră ultima oară fructeproaspete cu trei săptămâni sau chiar cu două luni în urmă.

AAccttiivviittăățții rreeccrreeaattiivvee

Mai mult de jumătate dintre copiii îngrijiţi în centrele de plasament au bene-ficiat de o tabără în ultimul an și jumătate. De obicei, centrele de plasament or-ganizează tabere o dată sau de două ori pe an. Un sfert dintre centre nuorganizează tabere niciodată.

Cele mai multe excursii se organizează în staţiuni montane, în zone rurale sauîn orașe din apropiere – pentru activităţi culturale sau educative.

Doar jumătate din centrele de plasament au program zilnic cu copiii în afaracentrului în scop recreativ. Există un procent de 20% dintre centre în carecopiii ies o dată la câteva săptămâni, sau niciodată. Acestea sunt cazuri în carecopiii au un handicap sever, iar accesul în curtea instituţiei este dificil.

SSăărrbbăăttoorriirreeaa zziilleelloorr ddee nnaașștteerree

În 34 din 159 de centre nu se sărbătoresc zilele de naștere ale copiilor. Dintre centrele unde se sărbătoresc aniversările - 125, doar jumătate oferăcadouri copiilor. În general, copiii sunt sărbătoriţi la comun, împreună cu alţicopii născuţi în aceeași lună.

IIggiieennaa șșii ccoonnddiiţţiiiillee ddee ttrraaii

În 2 din 26 de centre care adăpostesc numai copii fără nevoi speciale, nu seţine cont de sex în repartizarea copiilor pe dormitoare, în 5 cazuri nu se ţinecont de vârstă și, într-un singur caz, nu se ţine cont de preferinţele copiilor.

Un sfert din centrele de plasament nu au toaletele separate pe sexe. ÎÎnn jjuummăă--ttaattee ddiinnttrree cceennttrreellee ddee ppllaassaammeenntt ttooaalleetteellee nnuu ssuunntt ddoottaattee ccuu mmaatteerriiaallee ccoonn--ssuummaabbiillee –– hhâârrttiiee iiggiieenniiccăă,, ssăăppuunn,, aacceesstteeaa ffiiiinndd ppăăssttrraattee ppeennttrruu ccooppiiii ddee ccăăttrreemmeemmbbrriiii ddee ppeerrssoonnaall..

Un sfert dintre centre nu au rampă de acces pentru persoane cu nevoi spe-ciale, două treimi nu au toaletele adaptate pentru copii și tinerii cu nevoi spe-ciale, iar trei sferturi nu au băi sau cabine de duș cu un astfel de sistem.

RReessppeeccttaarreeaa ddrreeppttuulluuii ccooppiiiilloorr llaa bbuunnuurrii ppeerrssoonnaallee

În mai mult de jumătate din centrele de plasament, ddoorrmmiittooaarreellee nnuu ssuunntt ppeerr--ssoonnaalliizzaattee. Nu există desene, afişe sau fotografii, accesorii care ar oferi copi-ilor un grad mai mare de intimitate. Doar în jumătate dintre centre fiecarecopil are un spaţiu personal.

Obiecte de igienă personală obligatorii, precum periuţa de dinţi şi prosop,nu sunt asigurate fiecărui copil în mai mult de un sfert din centre. De aseme-nea, eexxiissttăă cceennttrree îînn ccaarree ccooppiiiiii nnuu aauu îîmmbbrrăăccăămmiinnttee șșii îînnccăăllţţăămmiinnttee pprroopprriiee..SSuunntt ffooaarrttee rraarree ccaazzuurriillee îînn ccaarree llaa aacchhiizziiţţiioonnaarreeaa hhaaiinneelloorr șșii îînnccăăllţţăămmiinntteeii sseeţţiinnee ccoonntt ddee pprreeffeerriinnţţeellee ccooppiiiilloorr..

Conform declarațiilor directorilor de centre de plasament, există încă șasecentre de plasament care sunt supraaglomerate, ffiiiinndd nneevvooiițții ssăă ddooaarrmmăă ddooiiîînnttrr--uunn ppaatt. Încă există centre în care capacitatea dormitoarelor e între 15 și 17paturi.

MMeennţţiinneerreeaa lleeggăăttuurriiii ccuu ffaammiilliiaa

În aproape o treime din centrele de plasament nu există proceduri demenţinere a legăturii cu familia și un sfert dintre aceste centre nu au spaţiispecial amenajate pentru vizite din afara centrului.

Doar aproximativ 1.478 de copii din 8.721 sunt vizitaţi lunar de cineva din fami -lie și doar 3.796 menţin legătura cu familia prin telefon sau scrisori, vizite înweekend sau în vacanţe.

CCooppiiiiii ccuu ddiizzaabbiilliittăățții

133 de centre din 159 au în grijă copii cu dizabilităţi.Mai puţin de jumătate dintre centre au spaţii special amenajate pentru a ofericopiilor programe de recuperare/ reabilitare.În mai mult de o treime din centrele de plasament nu există programe de in-tervenţie pentru diminuarea comportamentului dificil. În cazul unui compor-tament dificil, de cele mai multe ori personalul intervine respectândrecomandările venite de la specialist. De asemenea, în multe cazuri se prac-tică izolarea de grup și medicaţie și imobilizare pentru cei autoagresivi.

PPeerrssoonnaalluull ddiinn cceennttrreellee ddee ppllaassaammeenntt

Aproape două treimi din personalul angajat în centrele de plasament este per-sonal de îngrijire și de asistenţă, personal de specialitate și auxiliar.

TTooaattee ccaatteeggoorriiiillee ddee ppeerrssoonnaall dduucc lliippssăă ddee aannggaajjaaţţii.. ÎÎnn ggeenneerraall,, ppee ffiieeccaarree ccaattee-- ggoorriiee ddee ppeerrssoonnaall,, ssuunntt vvaaccaannttee cceell ppuuţţiinn 1100%% ddiinn ppoossttuurrii,, ccoonnffoorrmm oorrggaannii--ggrraammeeii.. CCaatteeggoorriiaa ddee ppeerrssoonnaall ccaarree lluuccrreeaazzăă ddiirreecctt ccuu ccooppiiiiii ((eedduuccaattoorrii,,iinnffiirrmmiieerree,, aassiisstteennțții mmeeddiiccaallii)) eessttee cceeaa mmaaii aaffeeccttaattăă..



Personal cu funcţie de conducere – 10% posturi vacante.

Personal cu funcţii administrative, gospodărire, întreţinere - reparaţii, de-servire – 12% locuri vacante.

Personal de specialitate, de îngrijire şi de asistenţă. Personal de specialitateși auxiliar – 16% locuri vacante.

77.. OOPPIINNIIIILLEE CCOOPPIIIILLOORR DDIINNCCEENNTTRREE DDEE PPLLAASSAAMMEENNTT

BBaannii

Cei mai mulţi dintre copiii intervievaţi au declarat că primesc bani de buzu-nar atunci când ies în oraş sau merg la diferite evenimente. Banii primiţi suntde cele mai multe ori cei obţinuţi prin drept legal. Foarte puţini (aproximativ15 din 198 de copii intervievaţi) au primit bani de la familie sau de la alte per-soane private şi 7 au obţinut prin muncă alte venituri. Există şi copii care nu ştiau de existenţa banilor obţinuţi prin drept legal.

SSăănnăăttaattee

Majoritatea copiilor intervievaţi au avut cel puţin o dată dureri dentare. Din-tre aceştia, un sfert nu au vizitat medicul, ci personalul le-a administrat medica-mente, fără să consulte un specialist.Trei sferturi dintre copii au declarat că nu au fost întrebaţi în ultima săptămânăce ar dori să mănânce la vreuna dintre mese.

ÎÎmmbbrrăăccăămmiinnttee

40 de copii din 198 intervievaţi spun că nu au suficientă îmbrăcăminte, inclu-siv lenjerie intimă, și 80 de copii spun că nu au îmbrăcăminte pentru eveni-mente speciale. Majoritatea își pot cumpăra lucruri noi cel mult de două ori pean, din banii personali; 32 de copii din totalul de 198 spun că nu și-au cumpăratniciodată lucruri noi. De asemenea, majoritatea spun că au suficiente produsede igienă, iar un sfert reclamă lipsa de intimitate (spațiu personal și timp pen-tru propria persoană atunci când au nevoie de acestea).

RReellaaţţiiii ddee ffaammiilliiee

Mai mult de jumătate dintre copiii intervievaţi (198) au fraţi în alte instituţii deprotecţie a copilului, iar un sfert au mai mult de 3 fraţi. EExxiissttăă șșii ccooppiiii ccaarree nnuușșttiiuu ccuu cceerrttiittuuddiinnee uunnddee ssee aaffllăă ffrraaţţiiii lloorr. Din totalul copiilor intervievaţi caremai au fraţi în instituţii, jumătate îi întâlnesc mai rar de o dată pe lună.Mai mult de jumătate dintre ei nu primesc vizite de la prieteni sau colegi deșcoală.

ȘȘccooaallăă șșii ttiimmpp lliibbeerr

Cei mai mulţi dintre copiii intervievaţi spun că au suficiente rechizite pentrușcoală.



Majoritatea copiilor sunt ajutaţi la teme de personalul centrului de plasament– aproximativ 60% dintre cei care au răspuns întrebărilor; 20% spun că suntajutaţi de către profesorii de școală şi aproximativ tot atâţia spun că nu suntajutaţi de nimeni la teme. Jumătate dintre ei afirmă că nu au voie să înveţe îninteriorul centrului cu un coleg de școală sau un prieten care nu e din centrulde plasament.

Mai mult de jumătate dintre ei își petrec timpul liber în faţa televizorului saujucându-se cu prietenii. Totuși, aproape un sfert spun că, în timpul liber, citesc.

Există copii care declară ca nu au niciun prieten în centrul de plasament. Deasemenea, 66 dintre cei care au răspuns întrebărilor au spus că în 2010 (pânăla data colectării datelor) nu au fost în nici o excursie sau tabără. Totuși, treisferturi dintre ei participă la diverse acţiuni din comunitate: activităţi în aerliber (plimbări), activităţi culturale, activităţi sportive, merg la biserică, saumuncesc în comunitate.

Aproape toţi copiii participă la activităţi gospodărești în centrul de plasament.

RReellaaţţiiaa ccooppiiiilloorr ccuu mmeemmbbrriiii ddee ppeerrssoonnaall șșii ccuu cceeiillaallțții ccooppiiii

Dintre copiii intervievaţi, 59 au afirmat că au fost agresaţi verbal sau fizic celpuţin o dată de către membrii de personal. Și aproape jumătate spun că aufost agresaţi de către ceilalţi colegi.

AAșștteeppttăărrii ddee llaa vviiaaţţăă

Întrebaţi despre ce le-ar schimba viaţa în bine, cceeii mmaaii mmuullţţii ddiinnttrree ccooppiiiiii șșii--aarr ddoorrii ssăă ffiiee îîmmpprreeuunnăă ccuu ffaammiilliiaa nnaattuurraallăă,, ssaauu ppuurr șșii ssiimmpplluu ssăă aaiibbăă oo ffaammiilliiee. De asemenea, își doresc lucruri care ţin de confortul personal, de intimitate șide o viaţă independentă, precum o casă, un loc de muncă, bani proprii.

Cele mai frumoase zile din viaţa lor sunt legate tot de familie, sau de activităţidin afara centrului de plasament. AApprrooaappee 2200%% ddiinnttrree cceeii ccaarree aauu rrăăssppuunnss,, nnuuîîșșii ppoott aammiinnttii oo zzii ffrruummooaassăă ddiinn vviiaaţţaa lloorr ssaauu ssppuunn ccăă nnuu eexxiissttaatt oo aassttffeell ddee zzii.

UUnn ssffeerrtt ddiinnttrree ccooppiiiiii iinntteerrvviieevvaaţţii aauu ssppuuss ccăă nnuu șșii--aauu ssăărrbbăăttoorriitt zziiuuaa ddee nnaașștteerreeșșii ttoott aattââţţiiaa nnuu îîșșii aadduucc aammiinnttee ssăă ffii pprriimmiitt ccaaddoouu ddee zziiuuaa lloorr..

88.. OOBBSSEERRVVAAŢŢIIII AALLEE EEVVAALLUUAATTOORRIILLOORRAASSUUPPRRAA CCEENNTTRREELLOORR DDEE PPLLAASSAAMMEENNTT

Specialiştii care au colectat datele au evaluat 30 de clădiri (din 159) ca avândo stare proastă și foarte proastă. În 17 centre, curăţenia generală este proastăși foarte proastă și 28 de centre au probleme în ceea ce privește igienatoaletelor. Starea mobilierului este considerată proastă și foarte proastă în 58de centre, datorită uzurii accentuate și a utilizării de către un mare număr debeneficiari.

În doar 31 de cazuri, evaluatorii au considerat dormitoarele copiilor agreabileși foarte agreabile și doar 30 spaţioase și foarte spaţioase.

Îngrijorător este și numărul mic de centre în care specialiștii au consideratmediul în care trăiesc copiii ca fiind prietenos și foarte prietenos – tot 30 decentre. De asemenea, în 20 de centre igiena copiilor a fost evaluată fiindproastă.

ÎÎnn mmaaii ppuuţţiinn ddee jjuummăăttaattee ddiinnttrree ccaazzuurrii,, aauu ffoosstt oobbsseerrvvaaţţii mmeemmbbrrii ddee ppeerrssoonnaalljjuuccâânndduu--ssee ccuu ccooppiiiiii. Activităţile cel mai des observate au fost: jocuri de inte-rior, activităţi sportive, teme de școală, activităţi gospodărești, jocuri în exte-rior/în curte.

În aproape 40% din cazurile în care în centre existau copii cu nevoi speciale(49 de centre), au fost observaţi 373 de copii care aveau comportamentedificile și stereotipice.



99.. AANNAALLIIZZAA DDAATTEELLOORR FFIINNAANNCCIIAARREE

Scopul auditului financiar realizat a fost scanarea sistemului de protecție acopilului din România din punct de vedere financiar. De menționat că acestaudit nu a avut rol de control al modului de utilizare a banilor de cătreDGASPC-uri, ci de vizualizare a distribuirii cheltuielilor pe principalele liniibugetare:

• personal angajat• bunuri si servicii• investiții capitale

Pentru a asigura un grad de transparență si conformitate, la realizarea audit-ului au fost folosite situațiile financiare realizate de către fiecare D.G.A.S.P.C.,în conformitate cu prevederile legale. De menționat că situațiile financiare aufost preluate și prelucrate așa cum au fost puse la dispoziție de către fiecareDGASPC.

Raportul de audit financiar a fost realizat în perioada noiembrie 2011 – ian-uarie 2012, pe baza informațiilor financiare obținute de la 45 de DGASPC-uridin România. Datele analizate au fost obținute din conturile de execuție buge-tara 68.02 ale fiecărui DGASPC și au acoperit anul 2010 (total) și 2011 (primulsemestru).

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului este instituţie pub-lică cu personalitate juridică, înfiinţată în subordinea Consiliului Județean (sauConsiliului Local, în cazul municipiului București) și are rolul de a asigura lanivelul sectorului/județului aplicarea politicilor și strategiilor de asistenţă so-cială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, per-soanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum și a oricăror persoaneaflate în nevoie. Structura organizatorică, numărul de personal și bugetulDGASPC se aprobă prin hotărâre a Consiliului Local/Județean.

Activitatea de asistență socială și protecție a persoanei adulte și a copilului sefinanțează din următoarele surse: bugetul de stat; bugetul local al sectoru-lui/județului; donații, sponsorizări sau alte contribuții din partea persoanelorfizice sau juridice din tara și din străinătate; fonduri externe rambursabile șinerambursabile; contribuția persoanelor beneficiare; alte surse de finanțare,în conformitate cu legislația in vigoare.

MMeettooddoollooggiiee

Culegerea datelor a fost realizată în baza conturilor de execuție bugetară în-tocmite de către DGASPC-uri în conformitate cu prevederile Legii 500/2002privind finanțele publice, Legea 273/2006 privind finanțele publice locale și

a ordinelor și normelor metodologice emise de către Ministerul FinanțelorPublice privind contabilitatea publică, clasificația indicatorilor privind fi-nanțele publice și normele metodologice de întocmire și depunere a situați-ilor financiare.

La realizarea analizei, au fost luate în calcul trei mari categorii de cheltuieli:

• cchheellttuuiieelliillee ddee ppeerrssoonnaall, alcătuite din: cheltuieli salariale în bani șicontribuțiile aferente salariilor acordate.

• cchheellttuuiieellii aaffeerreennttee bbuunnuurriilloorr ssii sseerrvviicciiiilloorr, alcătuite din: bunuri și ser-vicii (furnituri de birou; materiale pentru curățenie; încălzire, iluminat și forțămotrică; apă, canal și salubritate; carburanți și lubrifianți; piese de schimb;transport; poștă, telecomunicații, radio, tv, internet; materiale și prestări deservicii cu caracter funcțional; alte bunuri si servicii), reparații curente, hrană,medicamente și materiale sanitare, bunuri de natura obiectelor de inventar,deplasări și detașări, protecția muncii, pregătire profesională, cercetare-dez-voltare, consultanță și expertiză, alte cheltuieli;

• cchheellttuuiieellii ddee ccaappiittaall, alcătuite din: active fixe (construcții; mașini,echipamente si mijloace de transport; mobilier, aparatură birotică și alte ac-tive corporale; alte active fixe), stocuri, reparații capitale aferente activelorfixe.

Analiza financiară este alcătuită din trei părți:

1. La nivel național se analizează:• ponderea cheltuielilor alocate protecției copilului din totalul cheltu-

ielilor la nivel de DGASPC, atât în sumă netă, cât și procentual. • ponderea cheltuielilor de personal, a cheltuielilor aferente bunurilor

și serviciilor și a cheltuielilor de capital în totalul cheltuielilor alocate protecției copilului la nivel de județ. Numărul DGASPC-urilor analizate la nivel național pentru anul 2010 a fost de 41, iar pentru anul 2011 au fost analizate datele de la 43 de DGASPC-uri.

2. La nivel regional se analizează:• ponderea cheltuielilor alocate protecției copilului în totalul cheltu-ielilor la nivel de DGASPC.

• ponderea cheltuielilor de personal, a cheltuielilor aferente bunurilor si serviciilor și a cheltuielilor de capital în totalul cheltuielilor alocate protecției copilului pentru fiecare județ.

3. La nivel de județ se analizează:• ponderea serviciilor oferite din totalul cheltuielilor la nivel de

protecția copilului. Serviciile oferite la nivel de direcție au fost gru-pate în cele 9 categorii definite de HG 25/2010 (servicii destinate copi-ilor plasaţi la asistenţi maternali, servicii destinate copiilor cu dizabi-lităţi plasaţi la asistenţi maternali, servicii destinate copiilor cu HIV/SIDA plasaţi la asistenţi maternali, servicii de tip rezidenţial destinate copiilor, servicii de tip rezidenţial destinate copiilor cudizabilităţi, centre de primire în regim de urgenţă şi alte servicii de tip



rezidenţial, centre maternale, centre de zi, centre de recuperare). • ponderea cheltuielilor de personal, bunuri și servicii, capital și for-mare profesională, la nivelul fiecărui serviciu.

• De menționat că, datorită descentralizării administrative, nnuu eexxiissttăă îînn aacceesstt mmoommeenntt uunn mmoodd uunniiffoorrmm ddee eevviiddeennțțăă aa cchheellttuuiieelliilloorr llaa nniivveell ddee sseerrvviicciiii eexxiisstteennttee îînn DDGGAASSPPCC--uurrii. Astfel, din cele 45 de DGASPC-uri analizate, numai 33 au furnizat informații detaliate la nivel de serviciu.

Deși este dificil de realizat o analiză comparativă între anii 2010 și 2011, pebaza datelor avute la dispoziție se poate remarca oo ssccăăddeerree ccuu aapprrooxxiimmaattiivv1100%% aa ssuummeeii aallooccaattee ppeennttrruu pprrootteeccțțiiaa ccooppiilluulluuii ppeennttrruu aannuull 22001111. Aceastăscădere poate fi datorată apariției HG 25/2010 care a introdus standardele decost în ceea ce privește serviciile sociale din protecția copilului, dar o con-cluzie finală poate fi trasă numai după o analiză mai amănunțită.

În ceea ce privește ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilorpentru protecția copilului în 2011, se constată o ușoară creștere (aproximativ5%) față de 2010, în timp ce cheltuielile pentru bunuri și servicii sunt mai micicu aproximativ 10% in 2011 față de 2010, iar cheltuielile de capital sunt încreștere cu aproximativ 20% în 2011 față de 2010.

1100.. CCOONNCCLLUUZZIIII ȘȘII RREECCOOMMAANNDDĂĂRRII

Un obiectiv important la nivelul Uniunii Europene îl reprezintă promovarea șiprotecţia drepturilor copilului, domeniu prioritar, căruia Tratatul de la Lis-abona, Carta drepturilor fundamentale și Strategia Europa 2020 îi conferă oimportanţă sporită. De asemenea, unul dintre prerogativele Programului deGuvernare a României pentru anul 2012 prevede creșterea calităţii vieţiicopilului în mediile defavorizate şi respectarea standardelor minime de cali-tate în toate serviciile speciale acordate copilului aflat în dificultate.

În vederea sprijinirii acestui obiectiv, Hope and Homes for Children / ARK -Absolute Return for Kids şi-au propus realizarea unui audit al serviciilor so-ciale pentru copii din România. Acest audit poate contribui la accelerarea pro-cesului de continuare a reformei și perfecţionare a politicilor în domeniu, fiindbazat pe informaţii și date statistice solide, de actualitate.

Elementul de noutate pe care îl aduce Auditul serviciilor sociale pentru copiidin România se referă la participarea implicită a copiilor din sistemul de pro-tecţie, „dreptul la participare” fiind unul fundamental, conform ConvenţieiONU cu Privire la Drepturile Copilului. Astfel, s-a realizat o recunoașteredeplină a drepturilor copiilor, acordându-li-se șansa de a-și exprima opiniilecu privire la punerea în practică a acţiunilor și politicilor ce le sunt adresate.

11.. RReevviizzuuiirreeaa lleeggiissllaaţţiieeii

Sunt necesare revizuirea și îmbunătăţirea prevederilor lleeggiissllaaţţiieeii actuale înprivinţa unei alocări bugetare corespunzătoare, în special în domeniul pprree--vveenniirriiii sseeppaarrăărriiii ccooppiilluulluuii ddee ffaammiilliiee,, ccuu aacccceenntt ppee lleeggiissllaațțiiaa îînn ddoommeenniiuu șșii ppeeffuunnccțțiioonnaalliizzaarreeaa mmeettooddeelloorr ddee iinntteerrvveennțțiiee eeffeeccttiivvăă îînn pprreevveenniirree. Alocarea debugete speciale, standardizarea unei metodologii și implementarea unuimodus operandi pentru prevenirea separării copilului de familie reprezintă oabordare care ar spori eficiența sistemului.

OOrrddoonnaannțțaa ddee uurrggeennțțăă nnrr..5555//22001100,, ccaarree vviizzeeaazzăă rreedduucceerreeaa mmaassiivvăă aa ccoonn--ssuummuulluuii ddee ccaarrbbuurraannțții îînn ssiisstteemmuull ddee ssttaatt,, aavvâânndd ddrreepptt ccoonnsseecciinnțțăă oo mmoonniittoorrii--zzaarree ddeeffiicciittaarrăă aa bbeenneeffiicciiaarriilloorr ddiinn ssiisstteemm ((ccooppiiii șșii ffaammiilliiii)) aassttffeell,, eexxiissttâânndd rriissccuulluunneeii eexxppuunneerrii aa bbeenneeffiicciiaarriilloorr llaa rreellee ttrraattaammeennttee șșii aabbsseennţţeeii eelleemmeennttuulluuii ddeepprreevveenniirree aa aacceessttoorr ssiittuuaaţţiiii. Se recomandă realocarea de resurse financiare,în vederea unei monitorizări eficiente pentru intervenția eficace în cazul famili-ilor în situație de risc şi a modalităţilor privind prevenirea acestora.

RReedduucceerreeaa ssaallaarriiiilloorr ccuu 2255%%,, pprreeccuumm șșii aa ssppoorruurriilloorr ddee ccaarree ddiissppuunneeaauu aannggaa--jjaațțiiii ddiinn ssiisstteemmuull ddee ssttaatt aauu aavvuutt ccaa eeffeecctt pplleeccaarreeaa ddiinn ssiisstteemm aa uunnuuii nnuummăărr mmaarreeddee aannggaajjaațții.



Este necesară revizuirea modului de salarizare a angajaților calificați din sis-tem care lucrează direct cu copiii, fiind o soluţie necesară în vederearămânerii în sistem a personalului specializat.

Standaarrddeellee ddee ccoosstt iinnttrroodduussee ddee HHGG 2233//22001100 aauu ffoosstt uunn ppaass îînnaaiinnttee îînn ffii--nnaannţţaarreeaa șșii aaddmmiinniissttrraarreeaa rreessuurrsseelloorr îînn pprrootteeccţţiiaa ccooppiilluulluuii,, îînnssăă eessttee nneecceessaarrăărreevviizzuuiirreeaa șșii îîmmbbuunnăăttăăţţiirreeaa aacceessttoorraa îînn sseennssuull îînn ccaarree,, îînn pprreezzeenntt,, ssttaannddaarrdduull ddeeccoosstt ppeennttrruu uunn cceennttrruu ddee ppllaassaammeenntt ddee ttiipp vveecchhii eessttee mmaaii mmaarree ddeeccââtt cceell aalloo--ccaatt uunneeii ccaassee ddee ttiipp ffaammiilliiaall. O sumă mai mare alocată standardului de costpentru casele de tip familial și/sau apartamentelor de tip familial, corelată cualocarea de fonduri suplimentare la capitolul cheltuieli de capital, ar puteastimula continuarea reformării sistemului.

22.. DDeennuummiirreeaa nneeuunniittaarrăă aa sseerrvviicciiiilloorr ddiinn ccaaddrruull DDGGAASSPPCC--uurriilloorr..NNeevvooiiaa uunnuuii ssiisstteemm ssttaannddaarrddiizzaatt ddee rraappoorrttaarree aa sseerrvviicciiiilloorr ssoocciiaalleepprriinn pprriissmmaa ccoossttuurriilloorr

Modul de denumire a serviciilor este foarte diferit de la județ la județ, lucrucare face foarte dificilă realizarea unor analize comparative. Datorită acestuifapt, modul de realizare a situațiilor financiare este diferit de la județ la județ.Din cele 45 de județe și sectoare analizate, numai la 33 dintre ele s-au putut re-aliza analize la nivel de servicii. Pentru a se putea realiza analize de tip com-parativ, ar trebui să existe o definiție mult mai clară a fiecărui serviciu și acosturilor aferente fiecărui serviciu care să se aplice la nivel național. Primulpas a fost realizat prin apariția HG 23/2010 privind adoptarea standardelor decost pentru serviciile sociale. La nivelul fiecărui DGASPC, ar trebui ca ser-viciile existente sa fie încadrate într-una dintre categoriile prevăzute în HG23/2010 și evidența cheltuielilor și a situațiilor financiare să fie realizate în con-formitate cu această clasificare.

33.. FFoorrmmaarreeaa pprrooffeessiioonnaallăă aa ppeerrssoonnaalluulluuii aannggaajjaatt îînn DDGGAASSPPCC--uurrii

Din datele colectate rezultă că doar 28% din personalul angajat în DGASPC-uri, care însumează în total 50.837 angajați, a beneficiat de formare profe-sională în anul 2010. Din perspectiva reformării sistemului de protecție acopilului, se poate constata astfel un decalaj între noua formă de organizare şimentalitatea la nivel individual: servicii noi, dar o pondere considerabilă apersonalului cu o mentalitate tradiţională. Majoritatea directorilor DGASPC-urilor consideră formarea angajaților ca o prioritate. Cu toate acestea, chel-tuielile alocate formării profesionale sunt nesemnificative în totalulcheltuielilor (0,02% la nivel național). În acest moment standardul de cost in-trodus prin HG 23/2010 acoperă cheltuielile legate de personal, de cheltuielicu hrana și întreținerea copilului, neexistând nici o referire la alte categoriide cheltuieli.IInnttrroodduucceerreeaa îînn ssttaannddaarrdduull ddee ccoosstt șșii aa cchheellttuuiieelliilloorr ddee ffoorrmmaarree pprrooffeessiioonnaallăă aarrdduuccee llaa eeffiicciieennttiizzaarreeaa șșii ccrreeșștteerreeaa ccaalliittăățțiiii sseerrvviicciiiilloorr ooffeerriittee.

44.. DDeebbllooccaarreeaa ppoossttuurriilloorr șșii aannggaajjaarreeaa ddee ppeerrssoonnaall

1133..665599 ppoossttuurrii eerraauu vvaaccaannttee la data auditului, în 45 de DGASPC-uri, majori-tatea dintre acestea fiind posturi de execuție din rândul personalului careoferă îngrijire directă copiilor. DDeebbllooccaarreeaa ppoossttuurriilloorr poate fi considerată înacest moment o nevoie acută, menționată de toți directorii DGASPC-urilor.

Ordonanța nr.34/2009, care limitează, la Art. 22, angajarea membrilor de per-sonal în sistemul public, în proporție de 1 la 7, duce la vulnerabilizarea pro-tecției oferite copiilor. Riscurile potențiale și efectele acestora asupra calitățiivieții copiilor - sunt foarte mari. În acest sens, ddoommeenniiuull pprrootteeccțțiieeii eeffeeccttiivvee aaccooppiiiilloorr ddiinn ssiisstteemmuull ddee ssttaatt (adică angajații care lucrează în mod direct cucopiii, în serviciile de protecție) ttrreebbuuiiee eelliimmiinnaatt ddiinn ggeenneerraalliizzaarreeaa ppeerriiccuu--llooaassăă,, lluuaattăă ccaa mmăăssuurrăă ddee aannssaammbblluu,, ssiisstteemmiiccăă,, îînn ccoonnddiițțiiii ddee ccrriizzăă eeccoonnoommiiccăă..

55.. FFiinnaalliizzaarreeaa rreeffoorrmmeeii ssiisstteemmuulluuii ddee pprrootteeccțțiiee aa ccooppiilluulluuii ddiinn RRoommâânniiaa..

Orientarea către sseerrvviicciiii rreezziiddeennţţiiaallee ppee mmooddeell ffaammiilliiaall, în interesul copilului.Tot mai multe DGASPC-uri și directori de centre de plasament doresc rreeoo --rriieennttaarreeaa ccăăttrree aacceessttee ttiippuurrii ddee sseerrvviicciiii șșii îînncchhiiddeerreeaa cceennttrreelloorr ddee ttiipp vveecchhii.

Perspectivele de acțiune în vederea închiderii instituțiilor de tip vechi princrearea de servicii de tip familial sunt foarte reduse, datorită lipsei surselor definanțare pentru dezvoltarea de infrastructură de tip familial. În acest sens, osoluție poate fi ccrreeaarreeaa uunneeii lliinniiii ddee ffiinnaannțțaarree,, pprriinn ffoonndduurriillee ssttrruuccttuurraallee,, ppeenn--ttrruu ffiinnaalliizzaarreeaa pprroocceessuulluuii ddee îînncchhiiddeerree aa iinnssttiittuuțțiiiilloorr ddee ttiipp vveecchhii ddiinn RRoommâânniiaa,,pprriinn ddeezzvvoollttaarreeaa uunneeii iinnffrraassttrruuccttuurrii ddee ttiipp ffaammiilliiaall.

Capitolul cchheellttuuiieellii ddee ccaappiittaall reprezintă numai 1,68% din totalul cheltuielilorefectuate de către DGASPC-uri, adică o sumă extrem de mică. Trecerea de lasistemul clasic la unul alternativ, bazat pe îngrijire de tip familial, presupuneo investiție incomparabil mai mare. În faza inițială, cheltuielile pot fi mari, dardacă se ia în considerare rentabilitatea în timp (atât financiară, cât și a calitățiiserviciilor) beneficiile sunt evidente.

66.. ÎÎmmbbuunnăăttăățțiirreeaa sseerrvviicciiiilloorr ooffeerriittee șșii aaddaappttaarreeaa lloorr llaa ccoonnddiiţţiiiilleessppeecciiffiiccee

Strategia de protecţie socială ar trebui să ţină cont de realitatățile din teren,pentru o mai bună adaptare a ofertei serviciilor la nevoile beneficiarilor. Ma-joritatea ccooppiiiilloorr șșii ttiinneerriilloorr ccuu nneevvooii ssppeecciiaallee beneficiază de îngrijire rezi-dențială într-un centru de plasament. Conform datelor colectate, în toatecentrele de plasament se practică metode învechite de terapie, precum izo-larea de grup, medicaţia şi imobilizarea, pentru cei autoagresivi. În 10% dincazuri, nu există procedură, iar măsurile sunt non-programatice. Din acelașimotiv, într-un an şi jumătate, au fost internaţi în secţii de psihiatrie aproxima-tiv 10% dintre copiii aflaţi în centrele de plasament – 780 de copii.



CCooppiiiiii ccaarree ssuuffeerrăă ddee bboollii mmeennttaallee au parte de servicii foarte restrânse în sis-temul actual: lliippssaa sseeccțțiiiilloorr ddee nneeuurroo--ppssiihhiiaattrriiee iinnffaannttiillăă dduuccee llaa iinntteerrnnaarreeaaccooppiiiilloorr ccuu bboollii mmeennttaallee îînn sseeccțțiiii ddee ppssiihhiiaattrriiee aadduullțții,, uunnddee ssuunntt nneegglliijjaațții șșiiaabbuuzzaațții..

Pentru soluționarea acestui aspect, se recomandă dezvoltarea de parteneriatecu Ministerul Sănătății și cu Direcțiile de Sănătate Publică din județe, pentruccrreeaarreeaa uunnuuii sseerrvviicciiuu ssppeecciiaalliizzaatt îînn ffiieeccaarree jjuuddeețț, dar care să nu fie încorporatunui spital, ci normat cu resurse umane specializate (asistente medicale și în-grijitoare, care să poată lucra cu copiii cu astfel de nevoi speciale).

77.. SSeerrvviicciiii ddee pprreevveenniirree aa sseeppaarrăărriiii ccooppiilluulluuii ddee ffaammiilliiee

Din totalul de 45 de DGASPC-uri auditate, 25 furnizează servicii de prevenirea separării copilului de familie. De menționat faptul că nu este sarcinaDGASCP-urilor să furnizeze servicii de prevenire, dar s-a constatat dorințaacestora de a fi implicați în coordonarea și în activarea acțiunilor de prevenire,alături de SPAS-uri. Sau există DGSPC-uri care, deși au un compartiment carese ocupă de prevenirea separării copilului de familie, raportează numărul debeneficiari zero. Se constată nevoia stringentă de a pune accent pe dez-voltarea sseerrvviicciiiilloorr ddee pprreevveenniirree, de ajutorare a familiilor aflate în dificultatepentru prevenirea separării copilului de familie.

88.. TTrreecceerreeaa pprreessttaațțiiiilloorr ssoocciiaallee llaa AAggeennțțiiaa JJuuddeețțeeaannăă ppeennttrruu PPrreessttaațțiiii SSoocciiaallee

Acele prestații sociale care sunt încă sub umbrela DGASPC ar putea trece laAgențiile Județene pentru Prestații Sociale, pentru mai buna delimitare întrecapabilități și responsabilități.

99.. EExxtteerrnnaalliizzaarreeaa ffuurrnniizzăărriiii ddee sseerrvviicciiii

Majoritatea DGASPC-urilor consideră că furnizarea de servicii trebuie exter-nalizată către ONG-uri, nefiind profesională asumarea concomitentă, de cătreDGASPC, atât a controlului, inspecției și monitorizării, cât și a furnizării efec-tive a serviciilor.

1100.. AAuuddiittuull eexxtteerrnn

Serviciile de auditare externă a activităților DGASPC pot fi considerate o prio-ritate de acțiune, pentru evaluarea obiectivă a programelor organizaționale.

1111.. ÎÎmmbbuunnăăttăățțiirreeaa rreellaațțiieeii ccuu iinnssppeeccttoorraatteellee șșccoollaarree

Se recomandă o relaționare și comunicare eficientă între DDGGAASSPPCC șșii iinnssppeecc--ttoorraatteellee șșccoollaarree în vederea informării și monitorizării copiilor care au părințiplecați la muncă în străinătate. Acești copii prezintă un risc ridicat de intrareîn sistemul serviciilor sociale.

De asemenea, se resimte la nivel de sistem ddiissccrriimmiinnaarreeaa mmaanniiffeessttaattăă îînn șșccoolliișșii ggrrăăddiinniițțee ffaațțăă ddee ccooppiiiiii iinnssttiittuuțțiioonnaalliizzaațții, precum și nevoia de acțiune în co-laborare cu inspectoratele școlare pentru rezolvarea acestei probleme.

1122.. MMaannaaggeemmeennttuull ddee ccaazz

Sunt 1.053 manageri de caz, cu oo mmeeddiiee ddee 7744 ddee ccaazzuurrii//mmaannaaggeerr. Monito -rizarea trimestrială a cazurilor este, în mod evident evident, o vulnerabilitatea sistemului și se poate manifesta prin derapaje de prevenire și control, cuefecte negative asupra beneficiarilor. Se impune mărirea numărului de ma -nageri de caz angajați, pentru o reală monitorizare, cu rol de prevenire a situa -țiilor negative.

1133.. RReeaallooccaarree bbuuggeettaarrăă

Se recomandă rreeaallooccaarreeaa bbuuggeettaarrăă în majoritatea DGASPC-urilor, astfel încâtsatisfacerea nevoilor copiilor aflați în îngrijire să primeze. Există centre deplasament unde copiilor le lipsesc chiar şi produse de bază, precum hârtieigienică, săpun, pastă de dinţi, sau există centre de plasament în care copiii șitinerii beau lapte praf în loc de lapte pasteurizat.

1144.. SSiisstteemm iinnffoorrmmaattiicc cceennttrraalliizzaatt

Realizarea efectivă a unui sistem informatic centralizat de raportare, care săpoată oferi, în timp real, situația la zi a sistemului de protecție a copilului, petoate palierele sale relevante:

• număr de beneficiari• tipuri de servicii• tipuri de intervenții• eforturi financiare angajate• relații inter-agenții, între autoritățile statului și private• comunicarea între DGASPC-uri și SPAS-uri referitor la familiile și copiii

aflați în monitorizare.

1155.. AAssiigguurraarreeaa ddrreeppttuulluuii llaa eedduuccaațțiiee aall ttuuttuurroorr ccooppiiiilloorr ddiinn ssiisstteemmuullddee pprrootteeccţţiiee

Din totalul de 159 de centre de plasament analizate, mai mult de jumătate(52%) au copii cu vârstă şcolară care nu sunt înscrişi într-o formă de în-văţământ.Este necesară sporirea activităților interactive, educative, dintre membri depersonal și copii, precum și înscrierea tuturor copiilor cu vârstă școlară în edu-cația formală.



1166.. AAccttiivviittăățții rreeccrreeaattiivvee

Doar jumătate din centrele de plasament au program zilnic cu copii în afaracentrului în scop recreativ. Activitățile în aer liber, plimbarea în aer liber –sunt esențiale și trebuie realizate cu caracter de prioritate.

1177.. SSăărrbbăăttoorriirreeaa zziilleelloorr ddee nnaașștteerree

Conform datelor colectate, sărbătorirea zilelor de naștere ale copiilor nu sunto prioritate. În general, copiii sunt sărbătoriţi la comun, împreună cu alţi copiinăscuţi în aceeași lună. În 34 din 159 de centre de plasament, zilele de naștereale copiilor nu se sărbătoresc deloc. Zilele de naștere ale copiilor trebuie săr-bătorite individual. Aceste evenimente constituie un sprijin important în dez-voltarea identității lor și a imaginii de sine.

1188.. RReessppeeccttaarreeaa ddrreeppttuulluuii ccooppiiiilloorr llaa bbuunnuurriillee ppeerrssoonnaallee iinnddiivvii--dduuaallee

În mai mult de jumătate din centrele de plasament, dormitoarele nu sunt per-sonalizate. Obiecte de igienă personală obligatorii, precum periuţa de dinţi șiprosopul, nu sunt asigurate fiecărui copil în mai mult de un sfert din centre.Există centre în care copiii nu au îmbrăcăminte şi încălţăminte proprie. Suntfoarte rare cazurile în care, la achiziţionarea hainelor şi încălţămintei, să seţină cont de preferinţele copiilor. Șase centre de plasament au declarat că suntsituaţii în care copiii nu dorm singuri în pat, deoarece instituţia nu dispune deun număr suficient de paturi. Încă există centre în care, într-un singur dormi-tor, există între 15 şi 17 paturi.

1199.. MMeennțțiinneerreeaa lleeggăăttuurriilloorr ccuu ffaammiilliiaa

În aproape o treime din centrele de plasament nu există proceduri demenţinere a legăturii cu familia. Un sfert dintre aceste centre nu au spaţii spe-cial amenajate pentru vizite din afara centrului de plasament. Se recomandăorganizarea unui spațiu adecvat amenajat, în care să se desfășoare vizitele,precum și un program de vizită care să nu limiteze sau să descurajeze vizi-tarea copiilor.

2200.. EElliimmiinnaarreeaa aattrriibbuuttuulluuii ddee ””hhaannddiiccaappaatt”” șșii aa ddeennuummiirriiii ddee””hhaannddiiccaapp”” ddiinn ddeessccrriieerreeaa ccooppiiiilloorr ccuu nneevvooii ssppeecciiaallee

Propunerea înlocuirii în legislația în vigoare a termenului de ”handicap”, cutermenul de ”nevoi speciale”, datorită conotației peiorative și discriminatoriipe care o are termenul de ”handicap”. Chestiunea mentalităților învechite șirigide este asociată acestui termen de etichetare depreciativă.


2211.. SSpprriijjiinn ppeennttrruu ttiinneerriiii ccaarree iieess ddiinn ssiisstteemmuull ddee pprrootteeccțțiiee

Tinerii care ies din sistemul de protecție sunt o categorie extrem de vulnera-bilă. Dezvoltarea și implementarea de programe și servicii adresate nevoilorlor directe: locuință, angajare, consiliere și sprijin emoțional, ar putea diminuaparțial șocul unei vieți independente, pentru care acești tineri nu suntpregătiți.

2222.. PPaarrtteenneerriiaatteellee ccuu aauuttoorriittăățțiillee llooccaallee

Comunicare dintre serviciile de protecție a copilului la nivel județean(DGASPC-uri) și cele de la nivel local (SPAS-uri) trebuie reglementată supli-mentar, cu specificități care să poată duce la optimizarea intervențiilor făcuteîn interesul copiilor și al familiilor acestora. Se recomandă întărirea partene-riatelor DGASPC-urilor cu autorităţile locale. Astfel, o sincronizare de acțiuneîntre cele două nivele de intervenție, poate duce la reducerea numărului decopii care intră în sistemul de protecție și, implicit, la creșterea situațiilor deacțiune constructivă pentru prevenirea separării copilului de familie.

40

1111.. CCIITTAATTEE RREELLEEVVAANNTTEE

CCiittaattee rreelleevvaannttee ddeesspprree mmoommeenntteellee ffrruummooaassee ddiinn vviiaațțaa ccooppiiiilloorr::

”Când m-am reîntâlnit cu fratele meu care era plecat în străinătate și de carenu am știut nimic de 7 ani și m-a căutat.””Când am aflat că am fost admis la universitate.””Prima oară când am văzut-o pe sora mea Ionela, după 14 ani. Am fost de-spărtiţi între timp în 2 instituţii diferite. Familia unde stătea mi-a dat de urmăși ne-am întâlnit. Momentul când am văzut-o pe mama mea a fost foarte fru-mos. Acum e și ea în Italia, aici o ducea rău, dar a găsit de lucru acolo șiacum e bine.””Când am fost singură în cameră.””A fost când a venit fratele meu în vizită în centru acum 2 ani. Nu știa undesuntem și ne-a găsit în centru. Am iesit în oraș și am mâncat pizza și ne-amplimbat. A stat o săptămână acasă și a venit de câteva ori să mă vadă, darprima dată a fost cel mai frumos.””A fost acum 2 luni, când a venit tata aici. Mi-a adus cadouri și dulciuri și amieșit în oraș la un suc. Am povestit de ce mai este pe acasă, i-am spus ce știu.M-a întrebat de mama și m-a întrebat dacă am mai vorbit cu bunica. Am stattoata ziua împreună.”

AAllttee cciittaattee rreelleevvaannttee::

”Când am primit tort de ziua mea, aveam 5 ani, am mâncat până mi-a fostrău.””Când am fost acceptat la liceu. Atunci m-am simţit și eu în rând cu ceilalţicopii din comunitate. Eu am absolvit mai întâi Școala specială de arte șimeserii. Nu mi-a plăcut ce scria pe diploma (persoană cu dizabilităţi) și amvrut să mă înscriu la un liceu normal.”

”A fost ziua în care a început școala. Toţi copiii erau îmbrăcaţi frumos și eula fel. Mi-a plăcut când am cunoscut-o pe doamna dirigintă.”

HHC România/ARK – Absolute Return for Kids Auditul Serviciilor Sociale pentru Copii din România

O casă și o familiepentru fiecare copil

HHC RomâniaEditura

absolute return for kids

Documents

Auditului Serviciilor Sociale