Autocunoasterea

Viaţa noastră cotidiană ne oferă posibilitatea de a afla câte un lucru nou despre noi înşine. Ar trebui să ne deschidem ochii minţii, să privim în adâncul nostru şi să începem procesul îndelungat al cunoaşterii de sine. Ca şi oameni, ne-am impus anumite limitări, care nu fac decât să acutizeze procesul de autocunoaştere. Din păcate, acest fapt duce şi la limitarea capacităţii noastre de dezvoltare. O altă presupoziţie susţine că: "resursele şi capacităţile pe care trebuie ca omul să le modifice există în el însuşi sub formă de potenţial".

Autocunoaşterea nu e un proces imposibil, e necesar doar să dorim cu adevărat să ne descoperim pe noi înşine. Consider că totul porneşte de la gesturile primare, simple, aparent banale. De exemplu, aţi remarcat că atunci când zâmbiţi vă simţiţi fericiţi şi transmiteţi o stare de bine şi energie pozitivă vouă, dar şi celor din preajma voastră?

Unul dintre cele 3 modele excepţionale pe a căror bază s-a dezvoltat NLP-ul, Virginia Satir, spunea că: "nu trebuie să permitem ca percepţiile limitate ale altor persoane să ne definească pe noi înşine".În acest context, încercaţi să vă imaginaţi cum ar fi să ne cunoaştem cu adevărat, cum ne-am simţi şi cum am folosi acest beneficiu în relaţiile cu cei din jur?

Adevarul este in noi, calea vietii este auto-descoperirea, spun culturile orientale si occidentale. In diverse epoci s-a tot vorbit despre cunoasterea de sine si inca ar mai fi multe de spus. Subiectul pare greu de epuizat, intrucat atinge chiar punctele esentiale ale fiintei.

“Cine sunt?” este una dintre marile intrebari ale existentei, care – chiar daca nu primeste prea des un raspuns clar si definitiv, ne ajuta sa (ne) cautam. Cine sunt si ce caut – se dezvaluie treptat celui care isi pune intrebarea constant, pe masura ce trece timpul si o data cu el, amanuntele inutile. Urmatoarele randuri sunt insuflate de dorinta de a mai limpezi putin apele.

De ce ar trebui sa ne cunoastem in primul rand pe noi?

Pentru ca si cunoasterea Celuilalt si a lumii incepe tot cu cunoasterea de sine. Desi indivizi, suntem interconectati cu altii ca si noi, parte dintr-o retea vasta  pe care o numim lume. Lumea exterioara, concreta este o reflectie a universului nostru interior. Ce se petrece inlauntrul nostru se proiecteaza in exterior (de aceea "frumusetea este in ochii privitorului"): daca in sufletul nostru e liniste, lumea de afara este minunata, daca suntem tulburati, agitati, dezorientati- asa arata si lumea din jur.

Lumea alcatuita din Ceilalti este o oglinda imensa, ce ne returneaza propria imagine. “Daca esti iubitor, prietenos, saritor – lumea va fi iubitoare, prietenoasa si saritoare cu tine. Lumea este ce esti tu (Thomas Dreier). In functie de caracterul nostru, proiectam trasaturi pozitive sau negative asupra celor cu care interactionam.

Asadar, din punct de vedere psihic si moral, cunoasterea de sine este primul pas in cunoasterea lumii in general.

Cum am putem exersa cunoasterea de sine?

Prin observatie, cu o privire cat mai clara si mai neinfluentata de subiectivitate, avem sansa sa devenim constienti de propria persoana. Traim dupa numeroase obisnuinte, influentati de tot felul de rutine care ne limiteaza trairile si experientele nemijlocite. Atunci cand depistam un tipar nesanatos, de care nu suntem in mod normal  prea constienti, este timpul sa folosim liberul

arbitru. Sa alegem schimbarea, daca o dorim. Prin constienta ajungem la alegere, din alegeri decurge libertatea.

Un inceput este sa intelegi cum functioneaza psihicul tau – totalitatea proceselor cognitive, afective si volitive. Daca le intelegi pe acestea, poti sa intelegi mai bine legatura dintre ce simti si ce gandesti si, deasemenea, cum transpui toate acestea in comportamente concrete. Intrucat nu putem citi gandurile oamenilor (si presupunerile personale sunt tot o reflectie a propriului interior) putem sa deducem din comportamente – mergand pe drumul invers – ce simte si ce gandeste celalalt. Ce nu se poate deduce, ne ajuta comunicarea (reala) sa completam.

Incercand sa te analizezi cu obiectivitate, iti poti da seama cum traiesti, cum doresti sa fii si cum esti cu adevarat.  Poti afla si de la specialisti  sau din teste de personalitate, dar daca vrei cunoastere autentica, este necesar sa asculti si vocea interioara, indiferent cum ii spui – intuitie, revelatie, inspiratie etc.

“De ce cunoastere si nu recunoastere?” ma intreba deunazi un prieten.

De ce nu amandoua? O data ce te cunosti cat mai bine si mai obiectiv (cu calitati si mai ales defecte), atunci poti sa recunosti unde gresesti. De asemenea, poti sa te recunosti pe tine in ceilalti, sa  ii intelegi si sa te intelegi mai  bine. Iar daca simti ca nu ai obtinut inca rezultatele dorite, nu-ti pierde rabdarea, s-ar putea sa gasesti adevarata incantare in cautarea propriu-zisa, nu neaparat in cunoasterea care rezulta.

Exista multe motive pentru care noi nu ne iubim pe noi insine: suntem urati, grasi, scunzi, inalti, neincrezatori in noi insine, etc. reusind sa ne inoculam mesaje negative in legatura cu viata pe care o traim.

Pentru a putea sa-i iubim pe ceilalti, ar trebui sa invatam mai intai sa ne iubim pe noi insine. Cand nu o facem, nu stim cum si cat de bine sa-i tratam pe ceilalti, nu ne cunoastem limitele, nu ne respectam suficient.

Drumul pe calea iubirii de sine nu este cu siguranta un drum usor de parcurs, insa pentru a putea evolua pe aceasta cale trebuie sa intelegem cu totii ca iubirea de sine nu inseamna interes doar pentru propria noastra persoana, egoism sau narcisism, ci poate sa insemne calea catre autocunoastere si autodefinire.

1. Stima de sine nu este tot una cu a fi egoist!2. A te stima nu inseamna ca ai o parere exagerat de buna despre tine, ci ca te accepti asa

cum esti!3. O astfel de atitudine nu presupune sa te crezi atoatecunoscator, ea lasa loc pentru o

judecata.Sanatoasa si pentru dileme cu sens.4. Stima de sine nu presupune ca ai fi infailibil, ci ca poti accepta greselile si le poti

transforma in experiente de invatare.5. Preocuparea pentru tine si nevoile tale nu inseamna ca le ignori pe cele ale persoanelor

din jurul tau.6. . Considera-ti esecurile o experienta de invatare si depaseste-le. Progresul tau este o cale

sigura de a-ti creste stiam de sine.

7. Nu iti cere mai mult decat poti face. Trufia este una dintre cele mai tentante si sigure cai de a devein victim propriului orgoliu.

8. Fii mandra de ce ai realizat, decat sa te critici pentru ceea ce nu ai reusit sa duci la bun sfarsit.Celebreaza-ti propriile victorii.

9. . Incearca sa le vezi prin ochii tai, nu doar prin ai celorlalti. Cei din jur nu pot intelege intodeauna dimensiunea reala a efortului tau.

10. Ofera intotdeauna feed-back pozitiv inainte de cel negativ. Incearca sa proprui aceasta modalitate de raspuns si celor din jurul tau. Obisnuinta feed-back-ului negativ creeaza anxietate si te face constienta doar de laturile negative ale actiunilor tale.

11. Pot aparea mai multe tipuri de stima de sine, specifice diferitelor domenii care pot functiona independent unele de altele (de exemplu un profesionist de succes cu o viata familiala dezastruoasa)…

12. La majoritatea oamenilor un succes sau un esec intr-un domeniu vor determina efecte in alte domenii. Invers, o reusita intr-un domeniu va da un imbold creator altor domenii ale vietii.

13. In concluzie, stima de sine este o conceptie globala despre sine.

Daca este :- binevoitoare si pozitiva, ne permite sa minimizam defectele si sa maximizam si sa profitam de calitatile noatre- foarte fragila: suntem foarte severi cu noi insine in ciuda reusitelor si devine un obstacol in calea realizarii personale

AUTOANALIZAInvestigarea de sine facuta de propria persoana intr-un mod mai mult sau mai putin sistematic si care recurge la anumite procedee ale metodei psihanalitice - asociere libera, analiza a viselor, interpretare de conduita, etc.

Dintotdeauna oamenii au incercat sa-si descifreze profunzimile sufletului. In Antichitatea clasica, doar cativa filosofi au simtit cat este de grea o asemenea sarcina. Multumita lui Sigmund Freud, la sfarsitul secolului al XIX-lea, au putut fi explicate unele mistere ale personalitatii.

Autoanaliza este posibila, numai ca trebuie sa respectam anumite conditii si sa ne confruntam cu o veritabila boala psihica, situatie in care este nevoie cert de interventia unui specialist in materie. Cu alte cuvinte, autoanaliza poate fi de folos oricui, cu exceptia persoanelor care sufera de o maladie mintala grava.

Oricat de echilibrati am fi, cu totii suntem supusi problemelor pe care ni le pune viata psihica; tuturor ni se intampla sa cadem prada indoielilor, lipsei de incredere in sine si slabiciunilor ce tin de natura umana: gelozie, teama, timiditate etc. Dar nimic nu e rodul intamplarii. Tot ceea ce suntem si gandim este consecinta mecanismelor psihice refulate, ascunse in cele mai adanci tainite ale inconstientului nostru si pe care trebuie sa regasim si sa le intelegem.

Psihanaliza nu este filosofie, dar nici un fel de magie sau de superstitie; este o stiinta in toata puterea cuvantului ce ne este necesara tuturor. Cheia care ne permite sa gasim rezolvarea celor mai intime conflicte si suferinte care ne macina se gaseste in psihanaliza, care inseamna ad literam: “analiza psyche-ului”, adica a spiritului. Psihanaliza este o stiinta dificila, pentru ca nu se sprijina pe fapte, ci pe cuvinte, amintiri, gesturi, senzatii, emotii, visuri etc.

Cat de important este sa te cunosti pe tine, cel adevarat?

Toti credem ca ne cunoastem mai mult sau mai putin. Ca stim cine suntem, ce ne dorim, ce avem de facut, care sunt valorile noastre. Asta pana cand descoperim ca avem din ce in ce mai putin timp si resurse pentru noi, pentru familia noastra, pentru cei dragi, pentru lucrurile care ne intereseaza si care incep sa isi faca loc in viata noastra. Atunci apare starea de insatisfactie, cearta cu noi si/sau cu cei din jur, pentru ca ceva nu este aliniat in interiorul nostru.

Mohandas Ghandi spunea „Fericirea apare atunci cand ceea ce spui, ceea ce gandesti si ceea ce faci sunt in armonie.”

La ce foloseste sa te cunosti?

Credibilitate

Inseamna sa cunosti ce este important pentru tine in adancul fiintei tale, sa vorbesti in acord cu ceea ce crezi ca este adevarat si sa practici ceea ce spui. Inseamna sa fii credibil, onest, sincer tie insuti si celor din jur.

De exemplu, atunci cand afirmi ca pentru tine este importanta familia dar petreci 12 ore la munca si in diverse proiecte esti in total dezacord cu tine si cu familia ta. Nu poti fi multumit de modul cum iti petreci timpul, pentru ca, undeva in strafundul sufletului tau stii ca ar trebui sa fii alaturi de familie, iar scuzele pentru a ramane la munca peste orele normale de program (proiecte importante, perioada critica, situatie finaciara presanta, etc.) nu rezolva situatia in sine.

Atunci cand vorbesti despre ce iti doresti, dar ignori cu buna stiinta care este realitatea din momentul respectiv si faptul ca actiunile nu sunt conforme cu dorintele si obiectivele tale, esti greu de crezut.

Motivatie interna

Una din scuzele cele mai intalnite pentru a nu face lucrurile care stim ca ar trebui sa le facem este ca nu stim pentru ce dorim sa le facem cu adevarat si intervine rutina si am uitat care a fost scopul initial. Sau nu ne vine sa ne apucam de ceva pentru ca nu ne este clar ce rol ar avea acel lucru in viata noastra. Sau poate e momentul sa incepi altceva.

Motivatia se manifesta atunci cand deja nu te mai intrebi pentru ce faci un lucru sau altul, ci cum sa il faci din ce in ce mai bine astfel incat sa fie in armonie cu tine insuti si cu valorile tale.

Liniste, impacare, armonie

Inseamna ca ai abilitatea de a face alegeri, conform cu cine stii ca esti si ce iti doresti in momentul de fata, nu din inertie sau pentru a incerca sa fii pe placul altora din diverse motive.

Inseamna ca tu insuti te indrepti constient spre implinirea acelor obiective care conteaza si care te satisfac pe deplin. Tu esti cel care dirijeaza viata in directia care te implineste si te bucuri de drumul pe care il parcurgi.

Esti constient de calitatile si de defectele tale, defecte pe care le transformi pe parcurs in avantajul tau, pentru ca nici cele ale celorlati nu te mai deranjeaza.

Eficienta in a atinge scopurile si obiectivele

Eficienta apare atunci cand stii cu claritate care sunt lucrurile care conteaza pentru tine la un moment dat in viata. Acestea sunt ierarhizate, prioritizate, nu mai fac parte din gama de lucruri pe care te gandesti ca poate ai vrea sa le faci odata. Atunci alegerile de zi cu zi sau deciziile pe care trebuie sa le iei minut cu minut vin din interior cu usurinta, stii exact la ce sa zici „da” si la ce sa zici „nu” in viata de zi cu zi.  Acest lucru este important pentru mine acum, acesta nu este sau il planific pentru data cutare. Acesta este conform cu ce imi doresc eu, acesta nu este.

Ce te bucura, ce te pasioneaza, ce este important pentru tine, acesta este cine esti tu.

Valorile se afla in mare parte la nivelul subconstient si daca nu le cunosti le vei afla imediat cand una din ele este dezonorata sau neimplinita.

Aducerea valorilor la nivel constient faciliteaza alegerile in viata si luarea deciziilor.

I. Identificarea valorilor

Am sa prezinz cateva tehnici de descoperire a valorilor:

a. Sondarea interioara

Ce este important pentru tine in viata? Ce este important aici? (Intrebare aceasta se adreseaza de mai multe ori pana se clarifica ce este cu adevarat important).

Care lucruri, daca ar disparea sau nu ai putea sa le faci, ar face viata insuportabila? Ce apreciezi/valorizezi la aceste lucruri?

Cand ai luat cele mai importante decizii, care au fost fundamentele pe care te-ai bazat?

Unde investesti cel mai mult din timpul, banii si energia ta? Pentru ce?

Care sunt preocuparile tale? Care sunt cele mai adanci ingrijorari? Pentru ce?

De ce esti cel mai mandru? Ce te bucura cel mai mult in viata? Pentru ce?

b. Cine te inspira cel mai mult?

Gandeste-te la 3 persoane pe care le admiri in mod deosebit, care sunt in viata sau nu mai sunt. De exemplu, Maica Tereza, Ghandi, Mihai Viteazu, etc. Important este sa gasesti acele persoane pe care cu adevarat le respecti si admiri.

Dupa ce le-ai identificat, care sunt calitatile pe care le admiri la aceste persoane? Pentru fiecare persoana scrieti o lista de 4-8 calitati.

De exemplu, pentru Maica Tereza: lider, spiritual, puternic, compasiune, generos, iertator, respectuos.

c. Alegerea valorilor dintr-o lista de valori:

Care dintre aceste cuvinte rezoneaza mai mult cu tine?

Care sunt cuvintele care te reprezinta cel mai mult?

II. Pasul urmator: Care este sensul cuvintelor alese?

Care sunt cuvintele pe care le-ai gasit?

Grupeaza cuvintele similare sau care se repeta. Care este cuvantul care le leaga? Care este sensul lor?

Exemplu:

Cuvantul valorizat: Iubire

Cuvintele valorizate: iubire, compasiune, blandete, acceptare, iertare

Definitia valorii: A iubi, a fi intelegator, a fi bland, a ierta, a accepta

Declaratia valorii: Apreciez si pretuiesc sa fiu intelegator, sa fiu bland, sa iert, sa accept si iubesc neconditionat.

III. Caracteristicile valorilor

Valorile sunt pasionale

Care sunt lucrurile in acest domeniu care iti plac cel mai mult?

Care este lucrul pe care l-ai sacrifica cel mai usor?

Valorile sunt unice

Atunci cand faci referire la valorile pe care le promoveaza alti oameni, nu sunt cele asumate de tine si, in consecinta, nu sunt ale tale.

Poti sa spui in cuvintele tale, ce reprezinta o valoare pentru tine, astfel incat acest lucru sa fie unic, personalizat, prin care oamenii sa te recunoasca pe tine?

Valorile traiesc in prezent

Spune-mi cum traiesti practic valoarea pe care ai identificat-o?

Cat de bine este reflectata aceasta declaratie de valoare in viata ta acum?

Este o valoare pe care o traiesti deja sau este una spre care aspiri si ai putea stabili un obiectiv pentru ea?

Verifica daca acestea sunt valori

O valoare este cine „esti tu”, nu ceea ce ai dori sa fii. O valoare este interna, ceva care te reprezinta. Daca identifici cuvantul „respect” si acesta inseamna sa fii respectos, este o valoare. Daca este legata de alti oameni in relatie cu tine, nu mai este o valoare, este o dorinta.

IV. Compararea si ierarhizarea valorilor

Dupa ce valorile au fost alese, urmeaza compararea acestora.

Pentru aceasta se va adresa intrebarea: valoarea nr. 1 este mai importanta decat 2, apoi decat 3, 4, 5, 6, 7, 8? Se incercuieste valoarea care este cea mai importanta.

La fel se procedeaza pentru fiecare valoare in parte, comparand-o cu cele de mai jos.

Ordinea ierarhica a valorilor determina forta cu care aceasta actioneaza. Cea mai importanta valoare este cea care are cea mai mare putere in realizarea obiectivelor.

Daca o valoare este in conflict cu alta, atunci este posibil un rezultat mixt.

Observatie: Valorile se pot schimba de la o perioada la alta.

In incheiere

Exercitiul de aflare a valorilor este foarte important. Nu te grabi. Acorda timp pentru descoperirea lor.

Odata fiind in contact cu valorile tale, cu atat mai structurat si mai clar esti, iar raspunsul la intrebari vine promt pentru ca stii deja cine esti.

Vei descoperi mai multa energie si vei fi intr-o pozitie mult mai puternica in cariera si in viata ta. Vei putea sa iti amintesti cine esti tu de cate ori intervine o preocupare in viata ta, sa te conectezi cu tine, astfel incat sa fii aliniat, in pace si armonie cu tine.