ION VIRTOSU

PAGINI DIN AUTOBIOGRAFIALUI

EFROSIN POTECA

BUCURETITIPOGRAFIA CARTILOR BISERICETI

1 9 3 7-

. .ti ' ,

ic

www.dacoromanica.ro

Extras din revista BISERICA ORTODOXA ROMANA,anul LV [1937], nr. 7-10 Iulie-Octomvrie.

www.dacoromanica.ro

'PAGINI DIN AUTOBIOGRAFIA LUI EFROSIN POTECA

Intre manuscrisele intrate de curand la AcademiaRomans, se afla $i un manuscris autograf at lui EfrosinPoteca, cuprinzand autobiografia sa pentru anii 1846-1851.Manuscrisul provine din colectia M. Gaster, $i poarta. nr.18 al acestei colectii. Inceputul manuscrisului, $i anumecapitolele 1-16, cuprinzand anii pan& la 1845 inclusiv,lipse$te. 0 parte din el se afla, dupa comunicarea preotti-lui profesor Niculae M. Popescu, in pastrarea sa.

Cu aceste pagini autobiografice, pe care ne grabimsa le publicam acum, se imbogate$te literatura memoria-listica a veacului 19. Ele sant cu atat mai interesante cucat yin din condeiul unui calugar $1 om de carte in-struit In $coalele Apusului. Iata, in acest sens, marturisirealui Poteca, facuta Intro clipd de desamagire :

M'am strAduit eu mai mult decal toti, de am Invatatmai bine $1 cartea romaneasca $1 greceasca $i elineascacu gramatica el, $i latineasca. $1 italieneasca $i frantuzeasca,cu gramaticile lor, $1 din $tiinte : gheografia, istoria, loghica,morala, filosofia, fisica cu ramurile ei ; $tiinta legilor cudreptul roman civil, dreptul firesc $1 dreptul politic, $1,

peste toate, teologhia, $1 Inca. fusesem $1 profesor atatiaani, talmacisem $i tiparisem atatea carti foarte folositoare..."

*Um ca se nascuse In satul Nuc$oara (Prahova), pela sfar$itul veacului 18. Deci, insemnarile de fats santscrise cam la varsta de 60 de ani, cu intelegerea si linis-tea acelor ant. E interesant de remarcat ca intre revoltace-i umplea $i intarea scrisul pe la anii 1822-1825, $iIntre calmul relativ al acestor memorii, se observa deplinacontinuitate. Totu$1, cu alt patos vorbea de taran $i de ne-voile lui, $i mai ales de suferinta lui, in 1822, $i cu multaironie $i asprime priveste emanciparea taranilor proclamatade revolutia din 1848.

Rusofilia lui Poteca era netainuita, iar memoriile de fatine servesc $i o pledoarie in aceasta directie, cum ele

www.dacoromanica.ro

4 ion Virtosu

ne arata chipul in care Efrosin Poteca a daruit banipentru ajutorarea elevilor saraci, meritosi la invatatura.

Desi nu prea bogate in date, aceste pagini aduc, to-tusi, unele stiri noi. Aflam, astfel, despre activitatea lui Po-teca in calitate de censor al cartilor la Mitropolia Bucu-resti;:cand $i unde a inceput traducerea unor carti, $1,"mai,ales, timpul si modul in cari lucrase la cutare sau cute retraducere. Tot de aici aflam ca-si pusese candidatura la_

dernnitatea episcop, fare, insa, a fi ales, poate din cutotul_ alte motive decat cele pe cari le arata.

Tfrosin Poteca a avut un fel cu totul aparte de a in--telege viata calugareasca la manastire si, din aceasta pri-cina, a cautat mereu sa revina la Bucuresti, in odaita d17/chisita de el la Mitropolie ; fi placeau prea putin posturilecalugaresti $i rugaciunile necontenite, preferind lucrarile li-terate Totusi, ca egumen la manastirea Gura Motrului, s'adovedit a fi un bun gospodar.

Revolutia din 1848 n'a fost privita cu simpatie deEfrosin Poteca, si mai ales capii acestei miscari au fost so-cotiti de el ca niste oameni rau intentionati, cari au inteles$i au voit ca, servindu-se de revolutie, sa lipseasca peprQprietari, de mosii. Cand cumpana evenimentelor pe-cetlueste definitiv soarta miscarii, Efrosin Poteca spunefare inconjur a a fost un sfat perfid, ceiace visa revo-lutionarii: sa imparta proprietatile altora". E interesant deremarcat ca si Efrosin Poteca atribue lui Eliade redactareaproclamatiei revolutionare dela 1848: urzirea complo-tului a fost lucrul lui Eliad, precum si facerea poetica aconstitutiei in 21 de articole...". Tot in aceste memorii, Efrosin Poteca intareste cele povestite de Eliade despre pa-tania consulului Rusiei Duhamel: Dumnealor, coconasiinostri, i-au trimes, unde sadea, de i-a jucat un urs, pacare ursariul 1-au injurat sä fuga in Cara ursilor, ju-candu-1 $i cantandu-i toate stihurile ce trivatase ei paursariu, pentru cinstea ce da ei comisariului inparatesc..."-In schimb, Poteca recunoaste ca Regulamentul Organic aadus o serie de dari impovaratoare pentru locuitori. Dar,curtenitor fate de rusi, se fereste sa.-1 critice prea aspru. Eucrez ca Inparatul Nicolaiu va porunci sa se preface acel'pantos Regulament, sa se scoata dintr'insul dajdia ioba-gitului, a carului, a plugului, a vitelor, O. se scoata toate

gi

de

www.dacoromanica.ro

Pagini din autobiografia lui Ef rosin Poteca

cele rele spre dardpAnarea natii noastre si sä se introaucacele spre mantuire, spre ferIcire"...,

Memoriile lui Efrosin Poteca ne introduc In preajrnaMitropoliei $i a vietii boerilor, acolo unde racila vrerriii siIn speta coruptia patrunsese destul de adanc. Nu se sfi-este, astfel, sd acuze pe Vodd Bibescu de arghirofilie, cad tri-misi din partea acestuia fi ceruserd cateva mil de galbeni,spre a i se asigura alegerea ca episcop : Ce dai ? si Tie-gresit vet fi episcop" !...

Paginele acestea nu au valoare literard. Sant inegaleca interes, cu insistence, suparatoare uneori, dar explicabileprin nevoia ce-o resimtea Poteca de a-$l apdra bunul nume-si drepturile 1W de orice fel. Am putea spune ca din elese stravede sufletul sau pragmatic, preocupat de binelea cat mai multi, a celor ce-1 merits, $i de punerea lalocul de batjocora a celor naraviti In rAu.

In rezumat, biografia 1W Poteca $i istoria anecdoticdsi pitoreasca a veacului al 19-lea castiga destul de mutt princunoasterea acestor pagini desbrdcate de fatal-nide.

PENTRU DANIA CE AM FACUT LA COLEGIULSF. SAVVA, IN BUCURE$T1.

§ 17. Era luna lui Martie anul 1846:cand eu umblam 0, a$azun batat in pensionul acestut colegiu din a Savva. (Acest baiat eraAndreitr Targ-Jitanul). D P. Poenariul directorul colegiului, ma in-demna O. put mai bine un fund in bani, din dobanda carora sapoata, apururea, a invata cite un batat toate stiintele. Cand 'va ii-pravi unul, 'ss va asaza altul. Aga, eu am pus mai bine pentrU dol,adeca o sums de 1200, una mie $i dos sute dd galbeni inpa-ratesti, socotindu-sa dobanda for cate 120 pa an. Aceasta sutra a-lunge pentru mancarea, inbracamintea $i spalatul a doi baeti, cadprofesorti 1$ au plata for osebit, de la colegiu, precum pi lemnile$i incaperile.

Aceasta dance eu am facut cu multi bucurie, mai vartos ca-yazusem in Italia multi scolart invatand, intr'acest chip tinily. Unitefonduri de acelea, auteam ca ar fi lost de cate dos $i trei sute deant a$5.zate, din care multi MO au invatat necurmat.

Eu nadajduiam a ma vor mai urma $I altit cu acest fat de&init. Dar, pans acum nu m'a urrnat nimenea, ci numai prea multibAeti m'au rugat, care de care, a fi preales orl preferit. Inca, unulocare-rni $1 slujise, chip, cateva luni In casa, $i apoi 11 mai ajutasemsit tnvete la $coalii, acesta vazand a nu 1-am preferit, m'a rugat de1-am inprumutat cii 2000 lel, sa faca negutatorte, $1 apol n'a putgilace nimIc.

www.dacoromanica.ro

6 Ion Virtosu

PETRECEREA MEA IN SF. MITROPOLIE, IN IARNA ANULUI 1847.

§ 18. Dula praznicul manistirii, iarapi am venit in Bucurepti pi-intr'acest an. Petrecerea mea pi atuncea a fost in sf. Mitropolie.Inteaceasta lama, apteptam sa iasa de sub tipar cartea intitulata :Obiceiurile Israiltenilor Si ale Crestinilor, ce o pusesem Inca dinvara trecuta, pi imi randuisem corrector pa dumnealui coconut Alecul-Lesviodax, caruia II fagaduisem un folds insemnat din captigul ce vaepi. Asa, eu mai revizuiam correctura dumnealui pi, totdeodata, maindeletniceam cu alte revizuiri de cart', ce autorii for le trimeteala parintele mitropolitul, spre censors, fiind materii bisericepti, pi preasfintila sa be trimetea la mine.

Cand a exit cartea din tipar, am plata tipografului pi legatoriului,m'a costisit la 15 mii de lei pe 2000 exemplare, Apoi, trimitandu-sa-prin d. LesviodaA la cei ce se prenumarasera, din banil ce au exitpans acum am folosit pi pa numitul Lesviodax cu o sums de peste5000 de lei. Dar, dumnealui e tot nemultumit.

Tot intr'acest an, primavara, cu priimirea M. S. Voevod GheorghieBibescu, am pus in tipar pi cartea lui Masilon, intitulata : Mic post(Petit carerne), ce o talmacisem pentru povata dregatorilor de obste,care epind din tipar, exemplare 900 le-am harazit in folosul pcoalei,de fete intemeiata de dumneaei M. B. $tirbeiu, pi exemplare 100le-am daruit altor fete, pentru folosul obptesc al natii rumanepti.

SUPARARILE CE AM AVUT IN ANUL 1848 DUPA FOCUL [DE] LA 23 MARTIE.

§ 19. Anul 1847 1-am petrecut cum arataiu. Dar, uitasem sit,insemnez a pentru slabiciunea in care ma aflam atuncea, dumnea-lui domnul doctorul Sechel imi didese o reteta pentru bai. Apa, mer-gand la manastire, am facut acolo 20 de bai calde cu tarate de graupi sapun prost, pi in toate zilele luam o curatenie de zer, scos dinuna oca de lapte fled cu cicoare, papadie, dreagaveiu pi coada po-ricelulul. Intaiu, luam aceasta curatenie dimineata ; apoi, dui:4 ce mascotea de 3 ori, beam cafea cu lapte ; apoi, dui:4 un sfert, intramin putina cu apa hearts, pi intr'insa era sacu cu taratele pi cu sapu-nul ce fersesera. inpreuna.

Slabisem tare, dar ma folosise la ficat ; insa tot m'am dus deam facut 20 de bat pi la Mehadia, precum pi in anul 1848 tar m'am:dus pi far am facut alte 20 bal. Caci in iarna acestui an 1848 multesuparari avusesem, pi, mai ales, dupa focul cel grozav de la 23Martie in Bucurepti, Am facut pi ajutoare insemnate pentru cei ne-norociti, pi de obpte, pi in parte.

Acest infricopat foc, care a mistuit la 3000 case, multe hanuripi multe biserici, precum se adeverea, fusese pricinuit de un co-conap de boeriu, jucandu-sa cu sloboziri de pistol in zioa de Paste,pe un vant furios. lath rodul rasfAtArli !

Ajutoare pentru cei nenorociti s'au facut multe, nu numal dintoata Cara noastra, de la tot' cei cu ceva stare, ci pi de la inparatutNicolalu, din toata Rusia, de la Sultanul, de la Viena, Lipitca pi allele.Dar naravurile noastre de rasfatare au ramas tot acelea ! Apijdereadespre lacomie Pi nedreptate 1

www.dacoromanica.ro

Pagini din autobiog,rafia lui Efrosin Poteca 7

IN VREMEA ACEIA, ANUL 1848, CE MAI FACEAM EU ?

§ 20. In cats vreme imi mai ramanea din alte trebi, ma in-deletniceam la talmacirea cartil lui Bosuet, intitulata Vorbire asu-pra istoriei universale. De Ia anul 1848 am Inceput-o, pans a-cum, tot lucrand la dansa, cand am vreme, Inca nu am ispravit-o.

CUM AM AFLAT PRE CEI DIN SF. MITROPOLIE, PENTRU MINE.

§ 21. Dupa praznicul manastirii, care e la 14 Octomvre, far m'arrintors Ia sf. Mitropolie si intr'acest an 1848. Fratii midi de acolo, maiales fratele arhimandrit Iosif, fratele arhimandrit Isaia protosinghelulGherman BrAtlianul facusera sfat cum sa nu mai flu eu in sf. Mitropolie.S'au dus, au rugat pa parintele mitropolitul, zicand ca ei n'au unde sacaute trebile dicasterii ; au strigat, au sbierat, parintele mitropolitul nu i-aascultat, iar m'a priimit. Atuncea el au Minas oarecum rusinati.El crapa de necaz, zicand ca eu nu prea merg de dimineata la bi-serick nu prea poste sc, nu prea fac metanii. Acestea era adevarate.Eu cat slavesc relighia domnului Hristos, dupa invatatura sf. evan-ghelii, atat relighia calugareasca, cu multele posturi metanii, rilar-turisesc ca nu o pociu pazi intocma dupa tipicul .calugaresc, cu-rat inprotiva evanghelii. Apoi, pune slabiciunea batranetelor. Dar,insk necazul $i pisma for era pentru caleasca cal midi, Incapentru cinstea cu care ma priimea parintele mitropolitul altii.

ISTORIA SFANTULUI SI MARE CATIHISMU, AL 2-LEA TIPARITE.

§ 22. Aceste dos carti, legate inpreuna, sa mai tiparisera laEpiscopia Buzaului, 3.000 exemplare, care sa cheltuisera. Asa, amrugat pa parintele mitropolitul Neofit, si mi-a dat voe de le-am maipus odata, in 2.000 exemplare. Acestea, acum inteaceasta 'arra 1849,au esit din tipar, s'au legat toate, s'au Si inpartit dintr'insele penprotopopi, dar banil Inca nu s'au adunat nici jumatate ; care m'a 'costisit1a 14 mii de lei.

PENTRU CE NU S'AU ALES EPISCOP11?

§ 23. Eu fiind tot in sf. Mitropolie, Inteaceasta vreme, uncle esala Adunaril Obstesti, auzeam dela dd. deputati, -Imi spunea cuincredintare ca inteaceasta sesie sa vor alege, negresit, si 3 episcopi.imi spunea unii dintre boerii cei marl ca episcopi sa vor alege,dar nu WA bans, ci carii vor da mal multe mii de galbeni, vorfi mai buni pentru guvernul printului Gheorghe Bibescul, a nu-i facebagari de seams; in fapta, niste pe taina, mi-au propus$1 mie.

Ce dai, mi-au zis, negresit vei fi episcop. Eu santtrimis. Macar 7-8 mii galbeni sa dai, vei fi protimisit

unde snit nu vor putea cu atita.laca credinta noastra crestineasck la ce au ajuns acum ! lata pa-

:

si

gi

si

si

sisi si

gi

.

sigi

gi, trimisi

si in-if adios si

www.dacoromanica.ro

8 Ion Virtoon

triotismul fiilor patrii noastre ! Damn! si boerii greci nu era asa ! Totavea simtlre de Dumnezeu si de cinste 1

Boeril nostri rumani calcasera la multe jurama.ntul Regulamen-tutu!, apol vrea Ali tie naravul la toate silncaile sa la cat va puteamai mult, ca niste hotAriti rapitori sl vrednici de ladul si necinsteahotarita, sI pa lumea aceasta, celor ce fac acestea.

Iata pentru ce a ramas alegerea de episcopi, unde ar fi pututsi-i aleaga de mult !

REVOLUTIA DIN ANUL 1848.

§ 24. Inteacest an auzeam ca M. S. Voevod Gheorghe Bibescusi didese un proect la Obsteasca Adunare, pentru ca sa mai urcepretul zilelor clacasilor, cad tot it parea ca. nu 1-a incarcat destulnumai cu acele 6 zile ce le mai adaogase, asupra for ; pentru dru-mull, sl deputatii erau gata sa-1 priimeasca intocma, cand a venitveste de revolutia ce isbucnise In Franta si Germania. Atuncea, zi-Cand ca acest proect va ramanea de estimp pentru Inprejurarile ace-stui an, a slobozit pa deputatii, fara sa-i lase macar ca sa aleaga peepiscopl, pentru care pricina si venisera boeri din toata tara. Cuvantul,di nu s'au facut aceasta alegere de episcopi, a fost a din pricinarevolutit ce sa incepuse inca la Iasi si care se temea a sa. Incepe sila not. Dar, in flints, au fost ca n'au esit banii ce nadajdula sa do-bandeasca de la candidati. Dar, insa, tot a inceput si revolutia, precumurmeaza.

PENTRU REVOLUTIA DIN ANUL. 1848.

§ 25. La Moldova, boerii cei tineri, ori feciorii de boeri, ince-pusera revolutia. Ei voia sa scoata pa printul Mihalache SturzeaVoevod, tar despre usurarea taranilor clacasi mai nimic nu facusera,nici n'avea gand sa faca. Asa au fost volt sa faca si boerii nostrirumani : sa scoata pa. printul Gheorghie Bibescu din domnie. Despreinpovararea clacasilor nu le-au fost pasat dumnealor. Cand a venitgheneral Duhamel, comisariu inpara.tesc, a gasit comploturile urzite.Sa zicea ca ar fi zis celor descoperiti sa se astampere, far, de nu,va lace O. vie Indata 24 mil de turci, si alti ata.tea rust. Dumnealor,coconasii nostri, i-au trimis, unde sadea, de i-a jucat un urs, pa careursarlul I-au Injurat sa NO la tara lui, la tam ursilor, jucandu-I sicantandu-1 toate stihurile ce invatasera ei pa ursariu, pentru cinsteace da el comIsariului Inparatescu. Acesta a priceput ce fel de cinsteii facea ursul, dar a trimis bacsts ursariului, si ar fi zis ca va ven1vremea s& -i joace pa ei ursul. Apoi a plecat la Ias. Acestea mi' Itspunea un prieten ce venise la mine sa ma vaza, fund eu prea raubolnay.

Urzirea complotului a fost lucrul lui loan Eliad, precum si fa-cerea poetic& a constitutil In 21 de articule, prin care se desflintaboerimea, sa lepada protectia Rusii, si mosiile sa inpartea la clacasi

www.dacoromanica.ro

pagini din autobiografia lui Efrosin Poteca 9

PROVIZORIUL GUVERN DUPA ACEA CONSTITUTIE.

§ 26. Inpreuna cu Eliad, au mai fost vre-o 20 persoane totinsuflate de acelasi duh. Acestiia alesesera din sanul for un guvernprovizoriu, al caruia prezident a fost insusi mitropolitul Neofit II. Nustiu, cu voe, sau fara voia sa. lar, dintre ceilalti, au fost I-iu Eliad,2-lea Tel, 3-lea Nicolaie Golescu, 4-lea *tefan Golescu, 5-lea un Popa

apca, si altii.Acestia au proclamat acea constitutie la 11 de Iunie, precurn

s'au cetit in gazeta intitulata Populu Suvran.Eu, scapand din boala ce patimisem, eram Ia manastire in

vremea aceia, unde venisem de la 5 ale lui Iunie.

VENIREA LUI SOLIMAN

§ 27. Printul Gheorghie Bibescu, dupa ce priimise si iscaliseconstitutia, era fugit la Brasov. Asa si dumnealor boerii, mai toti, sidin Bucuresti, si din Craiova, cand a intrat in Bucuresti SolimanPasa cu multime de turd. Acesta, vazand ca constitutia e priimitade mai toti boerii cei mai mid, de toti taranii, de insusi Printul Bi-bescul, si de insusi mitropolitul tari, a priimit-o si el, proclamandu-oIn numele sultanului, si poruncind prin al sau decret a sa supunetoti Locotenentei Domnesti, cad el scosese pa parintele mitropolitul

in prezidentie si oranduise trei persoane ; pa Eliad, Tel ;i N. Go-lescul, supt nume de Locotenenta Domneasca.

TRIMITEREA CONSTITUTII LA SULTANUL, SPRE INTARIRE.

§ 28. Asa dar, acum cine ar fi cutezat a zice ca aceasta con-stitutie nu sa va Intari ;i de sultanul? Asa dar, Soliman Pasa, princase insi dintre capeteniile revolutionarilor si prin un ofitir al sau, osi trimise la sultanul, spre Intarire. Dar, d. Titof, solul Inparatului Ni-colai la Constandinopoli, n'a suferit aceasta isprava a lui SolimanPasa El a staruit, a tunat, a fulgerat acolo, incat inalta Poarta achemat mnapoi pa Soliman Pasa, si in locul acestuia a trimis corni-sar inparatesc pa Fuad Efendi, om Intelept, adanc politic si vred-nic, insotit de Omer Pasa, nu mai putin Intelept si strajnic coman-dir al ostirilor otomane. Intrarea for in Bucuresti a fost cutremuratade catra soldatii din casarma, carii n'au stiut sa priimeasca pa turdmai bine decat cu focul puscilor,

Sa vorbea ca ar fi cazut pans Ia 400 de soldati turd, daracestia apoi au Inceput a multami soldatilor rumani cu cartacile tu_nurilor. Atuncea s'au inchinat ai nostri ; le-au luat armele si i- au slo_bozit acasa. Asa, turcii intrand in Bucuresti, au cuprins militaresteI-iu sf. Mitropolie, 2-lea casarmele, 3-lea Cotrocenii, Antimul si altemanastiri. Apoi Fuad, supt raportul ministrilor si al caimacanului ceasazase, C. Cantacozino, a trimis peste granita pa d. Eliad cu ce-tasii lui, supt paza pans la hotariul Austrii, lucru vrednic de miraresi de mare lauda.

In trei luni de zile acest guvern revolutionariu au tinut in Va-lahia autoritatea, si n'au flout nici un rau. Dar si armia otomantt.viind, nu I-a pedepsit, ci numai i-au trimis peste granita.

RASA.

:

www.dacoromanica.ro

10 Ion Vlrtosu

CE AU FACUT RUSH DEACA A VENIT EI IN BUCURESTI?

§ 29. Inparatul Nicolaiu nu putea sa lase a nu potoli aceasta re-volutie, pentruca revolutionarii asazasera constitutia for numai in numelePopo lui Roman. Ei, nu numai ca lepadasera protectia Rusii (carene scosese ca din gunoiu, ne didese toate drepturile neamurilor, nedidese cetatile : Braila, Giurgiu, Turnul, facand una Dunarea hotar sinegotul slobod, deli, care cumva, caderea Valahil, mai de mult, vafi fost din pricina Rusii) ; ei arsesera si Regulamentul, iscallt si !Marade insusi inparatul Rusiei si al Turcilor, cu toate a acest Regula-ment era prea pacatos. Dupa acest Regulament, lacuitorii rumanisant curat robi ai mosiilor. Supt nume de clacasi, iobagi, sa des-poae in toti anii de arendasi, de visterie, de militie, si c. 1.

Asa dar, inparatul a trimis pa gheneralul Liders cu 14 mii derush Ce a facut el deaca au sosit ?

Cand au sosit ei, capeteniile revolutionare era trecuti pestegranita, adeca Eliad cu cetasii sai. Au cuprins si ei militareste Bu-curesti, celelalte orase, muntii in lungul a toata Cara, si au facut va-natoare asupra popilor si a profesorilor, cu deosebire, caril luaseraparte cu activitate la revolutii, indemnati de guvernul provizoriu, simai vartos ca vazusera si chiar pa prea sfintia sa mitropolitul pre-zident acestui guvern. Asa au prins multi popi si profesori, pans simulti din invatatorii satelor 1 Au ramas toate scoalele inchise.

VREMEA ACESTUI AN 1849 SI STAREA LUCRURILORPANA LA 12 FEVRUARIE.

§ 30. Iarna, pans acum la 12 Fevruarie, a fost potrivita, buns,putina zapada a cazut, si s'a luat dupa Boboteaza. lar stares lucru-rilor politicesti este Inca neasazata. Acum sa vorbeste ca pa mitro-politul Neofit 1-ar fi scos. Eu nu stiu aceasta de este adevarata, cadsant aicea la manastirea Motrului, 15 poste departe de Bucuresti,unde ma aflu Inca de la Iunie trecut. Dar crez c& sa va fi lepadatsingur, fiind mai tot bolnav, sau poate it vor fi si scos, dovedindu-1de revolutionar de bun& voia sa, iar nu silit, precum crezusera in-Mu. Asa nu putea sa-1 mai tie, pentru scandela, macar ca efectulrevolutii lor, pana acum, n'a fost altul decat a pricinui venirea osti-rilor inparatesti ale sultanului, ca suzeran, si ale inparatului Nico-laiu, ca protector.

Starea lucrurilor in Valahia, pana la 12 Fevruarie 1849, esteaceasta : toate scoale[le] inchise si in Bucuresti si prin orasele Jude-telor si prin toate satele. Asijderea si seminarele. Episcopiile toatevacante. Acum deaca vor fi scos si pa mitropolitul, ce sa va face declirul Valahii ? 1 Cu toate ca si p5.na acum n'avea nici o directie vrednica I

1. Mitropolitul Neofit Inainteaza demisia din scaunul mitropoliel la 27lulie 1849. Inca de la 11 lulie acelasi an, cu girarea mitropoliel fusese Insarcinatarhiereul Nifon Sevastis, vicarul mitropoliei, deoarece mitropolitul Neofit _dupevoia ceruta, a plecat la Mile de la Constantinopoli ".

In demisie, Mitropolitul Neofit motiveaza plecarea sa din fruntea mitro-poliei din pricina upatimiril de boale hronice". In cler se afla din 1812, tar In slujba.

www.dacoromanica.ro

rPagini din autobiografia lui Efrosin Poteca 11

Boerii sant tot aceia, adeca abuzivi ca mai nainte in slujbe. Drep-tatea sa de dupa hataruri si mita. Domn legitim lipseste. Ostirilerusesti, mai mult de jumatate au trecut in Transilvania, inprotivaUngurilor, carii au pradat si au facut multe cruzimi asupra Rurna-nilor si Sasilor ce ramasesera credincio ?i, supusi la inparatul Austrii.

CU CE OCHI VA Fl VAZIND INPARATUL NICOLAIU SPRE VALAHIA ?

§ 31. Eu crez ca inparatul Nicolaiu sa uita cu ochi de parinte asu-pra noastre. rumanilor, pentrucA noi, bine civilisati de cant Rusia,vede M. S. ca-i vom face mare cinste slava. Asa, eu crez ca nuva inpiedeca instructia pubhca, ci, din Inpotriva, va porunci a sa

-deschide toate pcoalele $i seminarele, 'Inca ale satelor, $i va po-runci ca prin toate sa se invete Intaiu ciaslovul psaltirea apoiarithmetica gheografia, iar nu ca pans acum. Nu putea scolarii seceteasca nimic in biserica, invata sisteme solare, ca toti planitisant lacuiti, care abia trebuia sa se Invete pa urma de toate, si c. 1.

Crez ca va porunci sa se aleaga numaideca't alt mitropolit maivrednic, ales si de catra clir ; si episcopi asijderea, cari sa Inveteca apostolii pe crestini, nu numai sa se zica crestini, ci sa fie cuadeva.rat crestini, se ;?tie puterea tainelor credintei, sa ;tie cum satra iasca.

Eu crez ca inparatul Nicolaiu va porunci sa se preface chiaracel pacatos Regulament, sa se scoata dintr'insul dajdia iobagitului,.a carului, a plugului, a vitelor ; sa se scoata toate cele rele, spredarapanarea natii noastre, si sa se introduce cele spre mantuire, sprefericire. Asa, ea crez, Insfarsit, ca inparatul Nicolaiu va porunci a saface pentru Cara noastre alt Regulament, care atata de [bun] sa fie,incat sa pricinuiasca natii noastre mult bine, iar nu ca gresita co[n]sti--tutie revolutionara! Amin !

PENTRU CE SA EU ATATA LA MANASTIRE ?

§ 32. Eu doream sa ma fi dus la Bucuresti indata dupa praz-nicul m'anastiri, din 14 Octomvre, ca mai in toti anii de cand maaflu egumen la manastirea aceasta Gura Motrului, si mai vartos catrebuia sa-mi vaz averea $i toate lucrurile mele ce le lasasem inarhiva iconomii sf. Mitropolii in odaia in care lacuiam, caci eu,fund al mitropolii mai din copilarie, de uncle am fost monah ,51diacon, preot, arhimandrit, tot acolo trageam si de la manas-tire, ca si mai nainte de la scoala. Acum, insa, Ruda Tura ocu-pasera militareste toata mitropolia, cuprinsesera toate chiliile parintilorpa jos, lasasera numai casele de sus arhieresti, unde era $i odaiamea, sa mutasera Intr'insa preotul Gherasim Moldoveanul pi IacovChelariul, desi eu cheltuisem acolo pe mobile, usi, ferestre, c. 1.

,xnitropoliei implinise peste 20 de ant. Cere sa i se dea ca loc de retragere mini-stirea Aninoasa, din judetul Muscelului, cu toate veniturile ei, potrivit cu carac-terul ce am purtat in sotietate, neputindu-se a mi se da vre o manastire din celede al doilea mans, precum au avut si alti procatoxi ai mei dupa depArtarea din

-initropolie (Arhivele Statului, dosar nr, 2574/1849, Ministerul Instruc/iunn).

$i

$i$i

$i

$Az

$i

si

$i

gi

fi

www.dacoromanica.ro

12 Ion Virtostr

Am cerut prin scrisoare catra parintele mitropolitul, sa-mi po-runceasca a vent sa-i slujesc la ce sa va cuveni. Mi-a trimis raspuns-ca toate incaperile in sf. mitropolie sant prinse de ostirile otomane,si a in odala mea lacuiesc altii. Asa, sant cuprinse, zice, gi metoa-cele episcopiilor gi celelalte manastiri grecesti si hanuri, si lacum-tele unde sadea prea sfintia sa. Asa, trebue sg ernez Ia manastire,unde crez ca i-as fi fost de mare folos deaca mi-ar ft poruncit sama duc gi sa saz in vre-o incapere din cele ce tine parintele Nifon,sau imi gaseam eu Ia vre un prieten, precum ma gandescu sa ofac acum.

CE AM FACUT EU IN MANASTIRE DE LA IUNIE 1848 PANA ACUM LAFEVRUARIE 13, ANUL 1849?

§ 33. Indeletnicirea on ocupatia mea la manastire inteaceastavreme a fost aceasta ce urmeaza ;

1 -iu. Mergeam la biserica, unde ceteam gi cantam impreuna cu-parintii mei in toate zilele

2-lea Am chit in limba greceasca o carte nog intitulata : Is-toria sfinjilor parinfi, i autorii bisericesti gi ce au scris ei.

3-lea. Pantre acestea talmaceam in toate zilele cate putin dinfrantuzeste la cartea lui Bossuete intitulata: Vorbire asupra istorii-untversala".

4-lea. Am cetit iarasi in limba greceasca cateva tomuri dinscrierea periodica intitulatb. ; 'Acbo0-1,,x/ r6iv dipeXttuov ^006,3ecov,incepandde la tomul I-iu, anul 1837, pans la anul 1845, tom....

La Septemvre 8, ma aflam in Craiova, cand au ars si acoloRegulamentul Organic, fiind ocarmuitoriu F Aron, fostul profesor deistorie in colegiul Sfantului Savva. SA adunasera in Craiova, poate,peste zece mit de tarani clacasi, afara de orasanii craioveni, caroranumitul oca'rmuitor le-a vorbit mai mult de un teas si jurnatate, des-lusindu-le cate rele a pricinuit natii rumanesti sistema boerilor, pansacum, cand aceasta co[n]stitutie, ale cariia articule be spuse unul cateunul, s'au intarit si de catra sultanul, suzeranul nostru, prin Soliman.Pasa, care acum aceasta sistema boereasca, vatamatoare obstii pen-tru nedajdnicia sa, si c. 1., aceasta acum e cazuta pentru totdeauna,precum gi dajdiile cele uracioase I-iu a clacii, 2-lea a iobagitului,3-lea a carului, 4-lea a plugului, 5-lea a vitelor de batatura. Nu maie dator muncitorul decat dajdia visterii si dijma pravilnica, inca sapoata ; sa poata sä se fats si mosneni toti clacasii, deaca, zice, pre-cum nadajduim, Obsteasca Adunare va priimi ca proprietarii sa inpartadirt mosiile for si clacasilor

Bine, bine, strigara taranii. Sa traiasca constitutia ! Jos sis-tima boereasca!

Apoi be zise sa mai jure odata pentru constitutie. Asa mai ju-rara cg sa vor lupta tot! pang la moarte pentru naiia rumaneasca,si pentru acea constitutie. Era si cativa boeri acolo, pentru priveliste

atuncea nu mai era nimenea care sa nu creaza ca aceasta revo-lutie gi constitutia sa nu va tinea lungs vreme.

:

$i

www.dacoromanica.ro

Pagini din autobiografia lui Ef rosin Poteca 13

Dar, dupa ce venird Fuad Efendi ;1 cu gheneralul Liders, 'Cuo;tirile inparAte;t1 musulmane ;I creginepti, atuncea revolutionar11 ;iconstitutia for perIra ca un vis.

La sarbatoarea Sfantului Nicolaiu, far m'am aflat eu in Craiova nand,indemnat de niste prieteni, am facut in cinstea inparatului Nicolaiuacest alaturat aci engomiu 1, adresat cAtra gheneralul Gasfard ,Si cei-lalti ofitiri ;1 boer1 rumAni.

CE AM SA PAC LA BUCUREVI DUPA CE MA VOIU DUCE?

§ 34. Sosind la Bucure;ti, I-iu sa trag la Anthim, la parinteleTerothelu, care mi-a scris ca ma prime;te. Neimpacandu-ma acolo,sa-ml caut alts gazdA I-iu la d. Teodor OrA;anul, 2-lea la d, pitarIonitA Vetrea, 3-lea la Simeon Marcovici, 4-lea la d. Hristache Sa-lonschi, 5 lea la d. Costandin Falcoianul, de nu mi sA va sloboziodaia in mitropolie 'Ana atuncea.

bar trebile mete sant acestea ce urmeazaSA-mi vaz lucrurile din arhiva iconomii ;1 din odaia unde

;Adeam.2-lea. SA merg la prea sfintia sa parintele mitropolitul, sA-i

spuiu ca de-mi vor porunci a le sluj1 la ceva, primesc rAmaiu inBucure;ti mai multA vreme ; iar de nu, plec tails' la manastire, dupace-mi voiu da socbtelile si -mi voiu primi cheltuelile.

3 -lea. SA merg la marele logofat bisericesc, sA vorbesc asemeneaca ;I la pArintele mitropolitul.

4-lea. SA merg la dumnealui paharnic Zosima, sA-1 vorbescupentru cart' ;I cele de cuviinta.

5 lea. SA vizitez pl dd. ministri ;i ceilalti boeri, sale vorbescuprecum ziselu mai sus, ;1 c. 1.

6-lea. Sa vorbescu pretutindenea de mantuirea sufletului prinTiaza celor 10 porunci ale lui Dumnezeu.

7 -tea. CA cre;t1natatea voege sa ne facem toti sfinti ;1' prinurm are fericiti.

8-lea. CA nu le mai pomenesc acum nici de ;coale nici deepiscopii. Destule le-am scris la anul' nou.

PENTRU FURTIAGUL DE # 5.000 DE GALBENI.

§ 35. In anul 1848, pe la inceputul lui Iunie, cand era sA is-bucneasca, ;1 revolutia, ;i eu d'abia scapasem de boala holerii ;1d'abia umblam pe picloare, trebuia sa plec din Bucure;t1 la rnana-stire, atuncea, pentru mai buns sigurantA de averea mea, am lAsatin arhiva iconomii sf. mitropolii un sipet al mieu, in priimirea pArin-telui Isaia, iconomul mitropolii, carele inaintea rhea a poruncit pitaruluiSache sa-mi primeasca sipetul in arhivA. Acest sipet era incuiat ;1cu incuetoarea sa ;1 cu lacat, ;1 pecetluit intaiu pe dinauntru, apoipe_ din afarA, infA;urat inteun cear;af de panza muscaleasca, binectthuta, bine legata cu fringhie peste clansul ;1 in lung ;1 in curme-zi; ;1 apoi peste capata.e, unde era ;1 incheetura panzii, pecetluit

t. Acest wengomiu° lipseste din manuscrisuI lui E. P.

:

si

'

www.dacoromanica.ro

14 Ion Virtmni

iara;i pan trei locuri cu pecetea mea, cu ceara tare, care apuca ;Icusatura Si capataele fringhii. Intr'insul aveam ;i alte panzeturi sicarts, dar aveam ;I galbeni # 6000 acolea intr'insul, insa : # 5000in duct pungi la un loc, invaluit intro bazma Si in 2 ;Arvete. Preace;ti i-au furat pitarul Sache, rupand pecetile, dealegand fringhia Sispargand Incuetorile sipetului, apoi 11 inchisese descuiat ;i cususe panza,it legase cu fringhia la loc ;i ii pusese ;i doua peceti cu moned,a.Iar # 1000, ce fusese intr'un ghiozdan, intre ni;te hartii, a scapat.

Eu crez ca acest uracios furti;ag a fost facut ;i cu ;tirea ico-nomului Isaia, pentru a el, inaintea mitropolitului Neofit, a tagaduita acest depozit a fost priimit in arhiva din porunca sa. El zicea : Nu;flu, n'am vAzut. Va spune Sache, deaca vet fi avand adeverinta dela dansul de priimirea depozitului acestuia". El ;tia ca eu nu aveamadeverinta nici de la Sache nici dela dansul, caci nu vrusesera sa-midea, de;i le cerusem eu amandorora, dupa ce am bagat acel sipetin arhiva ; dar el sa vede ca..; uitase ca eu priimisem la manastiremai multe scrisori ale lor, prin care ma in;tiinta a lucrurile metedin cask precum ;1 sipeciorul din arhiva, sant in buns pastrare.

A;a, deaca am scos eu acele scrisori inaintea raposatului mitro-polit Neofit, a fost silit sa marturiseasca priimirea sipetului, a a fastadevarat din porunca lui, dar ma mustra ca de ce sa -1 fi lasat fareadeverinta. Aceasta mustrare mi-a facut-o ;i dumnealui marele lo-gofat al dreptatii C. Sutu, ;i eu o recunosc a am gre;it, insa n'amgre;it alta decat a m'am incredintat in cinstea lor: unul iconom,arhimandrit al mitropolii, ;i altul cinstit boeriu pitar, ;i dupa ce lecerusem destul sa-mi dea adeverinta.

Ei imi zicea : pop a pleci acum, pentru adeverinta n'ai nicio nevoe, a;a zicea iconomul ; iar Sache : a eu, zicea, nu 1-am priimitin casa mea.

Iar procedura pentru acest uracios furtisag s'au facut precum,urmeaza : I-iu la cinstita Agie, 2-lea la cinstitul Tribunal Criminal,3-lea la cinstitul Tribunalul Civil, pans acum.

PROCEDURA MEA LA JUDECATA PENTRU ACEST FURTISAG.

§ 36. Jalba mea pentru acest furticag a fost intaiu catra mitro-politul Neofit. Acesta a zis ca Sache e hotul, dar iconomul, ca undepozitar negrijnic, este ;i el rAspunzator, ;i i-a zis de fag cu minesa apuce pe Sache ca a dea galbenii, ca, de nu, el cade in rAs-pundere.

El nu 1-a apucat. $i, raposatul mitropolit, neavand mai multavreme de a cerceta pricina aceasta, caci a plecat la Tarigrad, prinraport al salt a trimis jalba mea la cinstita Agie. Aceasta, bagand lainchisoare pe Sache ;i pe Nil fostul dichiu in vremea aceia, ;iprieten lui Sache, ;Adea ;i langa arhiva, ;tlia ;I acel sipet al mieui-au cercetat aproape de o Luna de zile ;i, cand au foe all spuecrima, i-a slobozit pe cheza;ie, cad a;a cinstitul Departament alVornicil le poruncise, dupa cererea unor prieteni ai lor, dupa ce le-atiIuat mai multe tacriruri din care a cunoscut ;1 cinstita. Agie a tot

www.dacoromanica.ro

Pagini din autobiografia lui Efrosin Poteca 15

Sache e hotul. El a fost ai fagacluit sa le dea # 1000, ca sa-1 scape.Dar, Insa, cinstita Agie, prin raport al sau, a trimis pricina la cinstituTribunal Criminal, a caruia procuror a inceput a le lua tacriruri dinnou. Acesta intrebandu-ma ai pe mine, sa hotarasc in scris deacatrap la judecata pe Isaia ca criminal, insuai spargatoriul, on numaica depozitar ? eu am scris : nu ca insuai criminal, ci ca depozitarnegrijnic, carele trebue all raspunza el acei galbeni, mai ales apoate sa fi fost aces scarnava fapta si cu ;Urea lui ; apoi, el va a-puea pe Sache cum va vrea !

Acest procuror, dupa aceasta, a raportuit la cinstitul Departamental Dreptati, de unde s'au trimis aceasta pricina a sa judeca la Tribu-fnalul Civil.

HOTARAREA DE LA TR1BUNALUL CIVIL.

§ 37. in vremea aceia, sosind at inaltimea sa Printul Barbu Stir-beiu de la Costandinopoli, i-am facut, prin jail* cunoscut desprefurtiaagul ce mi sa Intamplase, ai de cercetarea ce pentru dansul a'Meuse, atat de alit prea sfintia sa parintele mitropolit cat ai decatra cinstita Agie, al despre procurorul Tribunalul Criminal, cum sica eu crez ca fapta furtiaagului acestuia trebue sa fi fost al chiar custirea fostului iconom Isaia, aci din doa scrisori, ale lui una al unaa iconomului Antonie, sa da aceasta banuiala, at c. 1.

Acest print a dat aceasta pricina in cercetarea marilor logofetial dreptatii ai al credintii. Aceatia, dupa o trecere de trei luni dezile, cercetand pe Sache, pe Isaia al pe dichiu, fall cuparintele Nifon Sevastis, atuncea vicariu de mitropolit, au dat raportcatre M. S. Voevod, printul domnitor, prin care desvinovatea pe Isaiaal inpovara numai pe Sache, ca cum acesta i-ar fi fost stapanul che-ilor arhivei, ai Isaia nu ca poruncitor ci ca mijlocitor; cuvinte nea-devarate, pe care printul nepriimindu-le, a dat o vrednia rezolutie :a eu sant volnicit a trage la judecata pe toti cei banuiti, fara mar-ginire, dar, a sä dovedesc prin juramant a am avut in sipet aceibani, cand 1-am depozitat in arhiva. Aaa, eu am luat avucat pe dum-nealui pitar St. Ferechid. Prim acesta dand eu jalba la cinstitul Tri--btinal Civil, in anul trecut la 13 Ghenar, care mai de multe on cer-cetand aceasta pricina, abia in toamna trecuta la Octomvrie au dathotarirea, prin care sa osandeate Isaia sa plateasca acei # 5000 de'galbeni cu dobanda for din zioa care s'au dat jalba mea catre aceltribunal, dar a trebue sa dovedesc ai eu prin Jura mant la sf. mi-tropolie a am avut acei bani in sipet in zioa care 1 -am bagat Inarhiva. Eu, socotind ca sant muritor, am cerut insuai prin jalba ca-tre cinstitul Departament al Dreptatii ca sa implinesc aceasta for-malitatet pans and am viata. Aaa am inplinito, deaca dreptatea asaeste. Dar, striga destul al sipetul : ,,Eu, eram bine legat, pecetluit al In-euiat ; acum hotii au rupt pecetile stapanului, proprietariului mieu,mi-au spart incuetorile al m'au jafuit de galbeni 5000!' Aaa ar fi zis de a-veavura, bar acum fapta marturiseate. Cu toate acestea, Inprotivnicii mieivor fi dat apelatia la cinstitul divan or] Curtea Judecatoreasa, pro-testand ca eu n'a4 fi inplinit formele toate la dares depozitulul: En

www.dacoromanica.ro

16 Ion VIrtogu

insa, cite stiusem, toate le-am inplinit din partea mea, adecA ; depozitult -am dat pecetluit, legat, Incuiat, $i am cerut adeverinta de primire dela iconomul. El n'a vrut sa-mi dea, dar mi-a zis sa -1 las, ca n'am nicio nevoe. Eu m'am Incredintat In cinstea lor. Aceasta e gresala meatDar trebuia sa cearA a vedea sipetul cum era pecetluit, spot ' sa -IprimeascA ; sa mai cearA, daca stiia, $i alte forme. Atuncea Insit, nuacum. SA vedem. .

DANIA MEA DE ACETI 4* 5000, PRIN ACT IN MANA M. S. PRINTESAELISAVETA $TIRBEIU, IN AJUTORIUL 1%.AZAMANTULUI PROTECTAT DE

M. S. PENTRU INSTRUCTIA FETELOR.

§ 38. Acesti # 5000 Ina nu s'au raspuns pAns acum de cAtrAiconomul Isaia, dar eu, Incredintat pe dreptatea mea recunoscutA si decAtre cinstita Agie prin tacrlrurile ce au luat de la p5.rti, $i crezandca tot asa sa va recunoaste ;i de catrA tribunaluri, dar totodata va-.zand ca acest proces va sa tie Inca multi vreme, $i eu muritor Mud,am volt in anul 1849, la Maiu . . . , pa.ns a nu pleca la mAnAstire,ca acesti # 5000 sa -1 fac dance vecinica, prin act formal, in mAriaM. S. Printesa Elisaveta tirbeiu, In ajutoriul asazamantului protec-tat $i intemeiat de M. S. pentru instructia si buna educatie a fetelor t.Asa dar, eu am facut aceasta fapta de bunavoia mea. Acum, fiindcade la cinstitul Tribunal de Ilvov sectia I-iu, prin cinstit d. Iancul Can-'tacuzino, prezident, pricina dreptatii mele s'au castigat, crez sinadAjduesc ca aceasta dreptate va fi recunoscutA $t de catra cele-1alte curti apelative, si acesti # 5000 rbispunzandu-sa 'de cAtra para.'-tul Isaia, O. vor intrebuinta dupa a for oranduire (destinatia), adec5.sa se cumpere Cu el o mosie, venitul cAreia sa slujeascA in ajutoriulzisului asazamantului. Amin !

NECAZURILE MELE SUFERITE IN BUCURETI DE LA ANUL 1844NOEMVRIE 20, PANA LA ANUL 1850, NOEMVRIE 25, CAND AM PLECAt

IAR4I LA MANASTIRE.

§ 39. Acestea sant: I-iu mutarea mea din mitropolie si la metohuiMagureanul. 2-lea mutarea la dumnealui paharnicul G. Zosima. 3,1ea9entru nedreptatea mezatului ce s'au facut intr'acest an 1850: s'auluarea. vetrelor manastirilor, fara conditii, sl 4-lea pentru disputa' ceam avut cu arendasii $i mai vartos cu dumnealui coconut . lanedSibescul, seful cinstitului Departament al Credintei, pana d'abia amscos vile manastirii din ghiarale arendasilor. ..-

/-iu. Cu pricinuire ca n'are loc destul pentru cantelarie, Orin-tele Nifon Sevastis vicariul, prin dumnealui coconul Iancul Bibes-cul, marele logofat a credintii, $i prin dumnealui C. Tocilescul, la No-emvrie 20, m'a facut sa es din sf. mitropolie cu totul sl sa ma mutla metoh la Magureanul, unde s5.zuse parintele mitropolit. Bine ;4

1. Este vorba de penslonatul domnesc de fete, actuala $coalA central& defete din Bucuresti, care is Bina in 1.852. Pentru Inceputul acestai f co ale do fetesi fiintarea ei, cf. Elena Raduleacu Pogoneanu, &oak: central4 de fete. dinBacsrefti. Buc. 1935. Extras din revista: Boabe de gr41u, nr. 12, Dechemvrie 1935.

www.dacoromanica.ro

Pagini din autohiografia lui Efrosin Poteca

acest favor al parintelui Nifon. Dar eu in mitropolie, dest plateauxci..acolo.hrana mea si a cailor miei, dar insa aveam toate inlesnirile.

vartos cinstea de care ma bucurasera tot' mitropolitii, incerpanda de- la Dositheiu, .,exarhul Gavriil, Ignatie, Nectarie, Dionisie

Grigorie, si mai 'vartos Neofit, carele ma. ;i intrebuinta lamulte trebi de talmaciri si de censuri. Dar $i Nifon mi-au aratat°aware semne de favor, intaiu ; apoi sa vede ca-1 intorsese inpo-triva mea diavoleasca pisma a ticalosului de Isaia, pentru cad 11-a-tacam de multe on pentru ace furtisag din arhiva al banilor miei,ce- sa dovedea savarsit chiar de dansii, iar nti de vrtun strein.

inteaceste case, dupa ce am si cheltuit pi pentru ceva mtremet,afara de hrana noastra ci a cailor, ai c. I.x apoi sufeream si defrica hotilor, fund singur acolo. Apoi, preste celelalte s'au bolnavitsi baiatul Mihaiu foarte rau. 2-lea. Apoi, la 25 Ghenar anul 1850,cand baiatul abla incepuse a se mai intrema, iata ca sa daruoca ca sa se gateasca acele case pentru Vefic Efendi, comisariulinparatesc ce venea in locul lui Fuad Efendi. Asa, fui silit sami ga-sass alta, lacuinta. Asa imi gasiiu la duhmealui paharnic G. Zosima.Aicea am sazut pans la 25 de Maiu, cand am plecat la manastire,dar nu cu patine scarbe aicia, despre o parte ca trasurile caiirai-era la 410 casa, despre alta ca i s'a intamplat pi dumnealui ogrea napastuire. Rudele mitropolitului Neofit, carele murise atunceala Ghenar acestui an 1850, facusera pretentii prin jalba. atm M. S.Voevod, ca everea de bani a raposatului mitropolit ar fl fost incredin-tata La numitul Zosima. Aga a venit dumnealui aga Plaghiano, cuteats puterea on potera Agii, i-au pecetluit camara, podul si pivnita,1-au sapat curtea, sa gaseasca comoara. Dar ce au gasit? .0. umbla-toare astupata, plina de baligar de om !

. Era- o comedic,. insa bietul Zosima, precum si sotia dumnealuiBeau bolnavit de necaz. Putin de nu m'am bolnavit eu, fiindca la.mass pranzeam impreuna cu dansii. S'au judecat, Si la cinstitul tri-bunal d Zosima a castigat. Apoi, cum sa va savarsi, pans acum nua ;tie.

3-lea. Inteaceasta lama, la mezatul mosiilor manastiresti,ni s'au luat ai vetrele manastirilor, pentru care am suferit necaz aidurere in disputa ce am avut cu M. S. Voevod cu fratele saudumnealui Iancul Bibescu, fiind mare logofat al credintei. Dumne-zeu sa-1 ierte, ca inteadevar nu stia ce face ! El sa arnagise de ea-tra arendasi ca, de le va da si vetrele manastirilor, vor dobandi multemil de galbeni. Sfat perfid Ceiace visa revolutionarii, sa inpartaproprietatile altora I, Asa le-au dat toate ale tuturor, fara conditii, delipentru vii sa strigase ca raman pe seama manastirilor. Dar, insa,M. S. Voevod, in cinstea boerilor, Mouse cunoscut prin graiu tuturoregumenilor ca.' vetrile vor ramane tot pe seama manastirilor, dupa.dtapozitia Regulamentului. Apoi s'a chibzuit de a facut un scaza-mant, pentru manastirile de I-ia !tiara cate lei cinsprezece mii, pen-tru la cele de a 2-a mana cate doasprezece mil, si la celelalte cateopt mii, la care au alaturat manastirea noastra, de este de a 2-leamana, zicand ca pe la not nu yin calatori, fiind locul dosnic, si in

IT

Lupul,

po-.

si si

si

si

si

pi. ma!

-

www.dacoromanica.ro

18. Ion VIrtonn

urma a zis ca cine din egumeni sa. va multarni sä tie vatrzt cuacest scazamant din ceiace didesera arendasii, bine, poate sa si-o tie,iar de nu, sa-§1 priimeasca in bani acel beneficiu, si mosia sa o tiearendasii fare nici o conditie. Asa, ceilalti egumeni au prilmit sa isbanil gata a acelui beneficiu si mosia s'a dat la arendasi, iar eu,earele am ales mai bine mosia cu acel scazamant decat acel beneficiuin bani, n'am fost ascultat, ci am prilmit si eu lei opt mil. ,Si, abiadupa multi protestatie, prin gib! trimise de la manastire, unde veni-sem de la sfarsitul lui Maiu acestui an 1850, atat catre cinstitul De-partament at Credintei, cat si catra ?must M. S. Voevod, mi s'a datinnalta rezolutie, ca vine sa ramie pe seama manastiril, iar moara cumosia pe seama arendasilor. Dreptul de proprietate al manastirilor_este tare atins ; pare ca calugarli nu mai sant oameni I

4-lea. In luna lui Avgust iarasi fill chemat la Bucuresti, pentruralegerea episcopilor. Am tras la hanul lui Simeon Armeanul. Mi s'atrimis si mie bilet de intrare in Adunarea Obsteasca, ca candidat sialegator. Alegerea s'a facut la Septemvrie 14, Intaiu pentru episcopi.Au esit : Nifon pentru Ramnic, Callinic Cernicanul 1 pentru Buzau, piCliment Gaiseanul pentru Arges. Apoi a doua zi, dintre acesti tretepiscopi a esit Nifon de mitropolit si s'a si intarit de M. S. Voevod;precum si Callinic pentru Ramnic 2 si Climent pentru Argesi. Apoi auales pe Filotheiu pentru Buzau, cu voturile tuturor.

SA vede a acestia au fost de mult hotariti, poate din vremeaBibescului domn. Pentru mine n'au esit nici macar o bile, dar nicieu nu fagaduisem la nimenea nimic, nici macar nu ma rugasem decineva sa ma aleaga, caci sant prea trecut in varsta, ;i aici nu santasa placut, mai ales la calugar!.

In zadar m'am straduit eu mai mult decat toll, de am Ihvatatmai bine si carte rumaneasca si greceasca si ellineasca cu gramaticael, si latineasca si italieneasca si frantuzeasca, cu gramaticile lor ; sidin ;Uinta : gheografia, istoria, loghica, morala, filosofia, fisica, cutoate ramurile ei; ;Uinta legilor cu dreptul roman civil, dreptul firescsi dreptul politic, a!, preste toate, theologhia, si Inca fusesem si pro-fesor atatia ani, talmacisem si tiparisem atatea carp foarte folositoare 3.

S'au ales altii, cei mai sus pomeniti, carii nu s'au straduit a

1. Fostul staret al manastirli Cernica, Ilfov.2. La 15 Maiu 1851, Efrosin Poteca instiinta pe episcopul Calinic, la Ramnic, .

cum ca a invoit pe un oarecare calugar sa mearga la manastirea Neamtului, inMoldova, dupa cum i se ceruse de titre episcopie. El, care calatorise destul demult, isi da bine seama cat de instructive poate fi o calatorie chiar pang. la Mol-dova. De aceia, nu se sfieste sa-i scrie, cu titlul particular, ci primeste cu bucu-ne ca acest calugar sa viziteze tipografia dela Neamt, mai ales ca. un om caren'a vazut nicidecurn altd lard, afard de aceia a nacterii sale, sd aseanulna,cu un copil care n'a sdrit 'Inca din teacart". (cf. T G. Bulat. Din corespon-den/a Episcopului Calinic al Ramnicului (1850-1868). Ramnicul Valcea, 1927, p.`5).

3. Acestea sant I-iu : Gd tire spre cunostinta de Dumnezeu, la anul 1818 ;Filosofia cuvantrilui si a ndravurilor; la anul 1829 ; Istoria stantd, la anul 1856; -Marele Catihism, idem 1836; Obiceiurile Israiltenilor si ale Crestinilor, la anul1844 ; Micul Post al lui Masilon, la anul 1845 ; si Inca Istoria Staring si Cati-hismul, a 2-a editie. (Nota lui Efrosin Poteca).

www.dacoromanica.ro

Pagini din autobiografia lui Efrosin Poteca 19

tnvata mai nici carte rumaneasca bine, necum aitceva, afara de pa-rintele Nifon, carele a cetit ceva frantuze$te tii grece$te din limbavorbitoare.

Apol, deaca I-a slujit norocul, se vede ca ei au gaslt mai binece trebue pentru natia rumaneasca, sau pentru aceia macar carii 1-auales. Unul este $i shimnic Intre et. De mirare este cum a prilmit ela ft in lume intre mireni, acest fel de treapta arhiereasca, fiind el pringrozave juramanturi lepadat de toate cinstirile lume$tt $1 bisertceSi.Un episcop este in loc de apostol propoveduitor ; apol nici un apostoln'a fost calugar. Inca, apostolul Pavel intru invataturile sale zice : cava vent o vreme ticaloasa, and vor est unit carii vor opri de a sainsura §1 a sa inpartasi de bucatele ce a lasat Dumnezea pentruhrana. ; pre unii ca acela ii arata ca pe ni$te ratacitt din invataturacea sanatoasa. a Sfintei Scripturi, care este sfanta evanghelie ; $ic. 1., ale sfintilor apostoli, carii nicairea n'au poruncit schimbarlde bucate in loc de post, nici ca. trebue O. fuga cineva de lume casa se faca calugar $1 sa-$1 schimbe numele botezului, $1 c. 1., casa se faca episcop, sau macar sa scape de ostenelile lumesti.

Ma., savar$indu sa alegerea acestor episcopi $1 hirotonisindu-sä,ispravindu-mi $1 eu alte treburi, am plecat iara$i la manastire, la 25Noemvrte anulul trecut, pentruca sant $1 eu intre calugari rasofor,preot, arhimandrit $1 egumen at ma.nastirit de Gura Motrului.

Fie numele Domnului binecuvantat !Intr'aceasta manastire insemnaiu acestea, In 16 Ghenar 1851.

Resume.

Efrosin Poteca a laisse, outre son oeuvre de traducteur, uneesquisse autobiographique. Les pages publiees ici, contenant le recitdes annees 1846-1851 (il mourut en 1858), sont transcrites d 'apresun manuscrit de l'Academie Roumaine, nouvellement acquis. EfrosinPoteca raconte les deboires de sa vie monachale, la revolution arriveeen Valachie en 1848, son point de vue vis-a-vis de cet evenementauquel it n'avalt pas participe a cause de sa maladie ; et, d'autrepart, sa vie au monastere et ses occupations comme traducteur delivres moraux et religieux. On apprend aussi, pour la premiere fois,sa candidature a l'eveche et les raisons gull donne de sa non election.

www.dacoromanica.ro