58
CURS Automatizarea Lu:cra ri lor Cad astrale automatizarea lucrarilor cadastrale Cap. L - Generalitati despre ttlotiuni generale reprezinta un flux tehnologic prin care toate etapele lucrarilor cadastrale se efectueaza in mod automat, Automatizarea, termen relativ recent, deziderat mai vechi, reflecta dorinta de a rezolva mai cit mai rapid un proces tehnologic. Necesitatea de a gestiona cit mai eficient date, informatii, dorinta de a obtine cit mai rapid si cu precizie ridicata a produsului cartografic final a facut ca automatizarea sa devina prioritara in dorneniul cadastrului. Dinamica evolutiei cadastrului implica un volum din ce in ce mai mare de informatii precum si actualizarea acestora, lucru aproape imposibil fara automatizare. Rezultatul automatizarii lucrarilor de cadastru il reprezinta gestionarea rapida si eficienta a datelor, actualizarea acestora, posibilitatea luarii deciziilor in timp real, toate aceste etape fiind posibile datorita realizarilor obtinute in domeniul electronicii si informaticii. Introducerea automatizarii in domeniul cadastrului este posibila in toate fazele rearizarii rucrariror cadastrare si anume: - preluarea datelor cadastrale - prelucrarea acestor date obtinerea planului cadastral - obtinerea documenteror specifice cadastrurui - actualizarea datelor Automatizarea preluarii datelor cadastrale Exista mai murte modalitati de preluare in mod automat dintre care mentionam cele mai importante: - pe cale fotogrametrica - prin digitizare a datelor,

Automatizari Curs

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Automatizari Curs

CURS Automatizarea Lu:cra ri lor Cad astrale

automatizarea lucrarilor cadastraleCap. L - Generalitati despre

ttlotiuni generale

reprezinta un flux tehnologic princare toate etapele lucrarilor cadastrale se efectueaza in mod automat,

Automatizarea, termen relativ recent, deziderat mai vechi, reflectadorinta de a rezolva mai cit mai rapid un proces tehnologic.

Necesitatea de a gestiona cit mai eficient date, informatii, dorinta dea obtine cit mai rapid si cu precizie ridicata a produsului cartografic final afacut ca automatizarea sa devina prioritara in dorneniul cadastrului.

Dinamica evolutiei cadastrului implica un volum din ce in ce maimare de informatii precum si actualizarea acestora, lucru aproapeimposibil fara automatizare.

Rezultatul automatizarii lucrarilor de cadastru il reprezintagestionarea rapida si eficienta a datelor, actualizarea acestora,posibilitatea luarii deciziilor in timp real, toate aceste etape fiind posibiledatorita realizarilor obtinute in domeniul electronicii si informaticii.

Introducerea automatizarii in domeniul cadastrului este posibila intoate fazele rearizarii rucrariror cadastrare si anume:

- preluarea datelor cadastrale- prelucrarea acestor date

obtinerea planului cadastral- obtinerea documenteror specifice cadastrurui- actualizarea datelor

Automatizarea preluarii datelor cadastraleExista mai murte modalitati de preluare in mod automat

dintre care mentionam cele mai importante:- pe cale fotogrametrica

- prin digitizare

a datelor,

Page 2: Automatizari Curs

- prin rnasuratori ln terenPreluarea in rnod autornat a datelor pe cale fotogrametrlca sau prin

dlgitizare irnplica sisteme automate speclatizate sau linii tehnologicespecializate, avind in componenta acestora sisterne de stocare de date.

cea mai utirizata metoda de preruare de date in mod automat esteprin masuratori in teren cu ajutorul statiilor totale; masuratorile efectuatepot fi stocate pe diverse suporturi de memorre:

- memorie interna; difera in functie de statla totara;- mernorie externa cum ar fi: carduri de memorie sau carneie de

teren, ce se conecteaza la statia totala.Preluarea in mod automat a datelor cu ajutorul statiei totale implica

o serie de avantaje dintre care mentionam:- posibilitatea inregistrarii masuratoriror in mod automat;- operatorul vizeaza punctere din teren si prin apasarea tastei de

inregistrare masuratori, stocheaza datere pe diverse suporturi dememorie eliminind in acest mod erorile datorate citirii sau scrieriiacestora;

- numerotarea punctelor masurate poate fi facuta in mod automat decatre statia totala;

- datele stocate pot fi vizualizate in diverse moduri(unghiuri, distante,coordonate) in functie de obiectivul propus;

- pe linga datele masurate pot fi introduse si diverse alte informatiisau date cum ar fi: inartime refrector sau inartime aparat,coordonate puncte retea de sprijin, coduri puncte, diverse observatiisau mentiuni.

Autornatizarea prerucrarii dateror cadastrareIn cadrul acestei etape se efectueaza calculele necesare determinarii

diferitelor elemente cum ar fi coordonatete punctelor, atit pentru punctelece constituie reteaua de sprijin(puncte noi) cit si pentru punctere dedetaliu masurate' sau aria suprafetelor, necesare ulterior la intocmireaplanului de situatie. Determinarea coordonateror puncteror poate R

Page 3: Automatizari Curs

efectuata direct de catre statia totala datorita programelor specifice

inmagazinate in memoria interna a aparatului SaU cu programe de

specialitate rulate pe calculatoare, datele fiind transferate din statia totala

sau mediile de stocare mentionate mai sus catre calculator, cu ajutorul

cablurilor de transfer sau diverse dispozitive de transfer date'

De asemenea suprafetele pot fi determinate in mod automat tot cu

ajutorul programelor specifice.

De mentionat faptul ca la baza prelucrarii datelor stau diverse

operatii de corectare si compensare a masuratorilor efectuate.

Dintre muititudinea de programe specifice de prelucrare de date

existente in prezent mentionam doar trei dintre ele:

CALTOP - sofE, de origine franceza, permite preluare de masuratori

din diverse statii totale si prelucrarea datelor determinindu-se

coordonatele pUnctelor retelei de sprijin, punctelor de detaliu, prin

drumuiri sprijinite la capete, drumuiri cu circuit inchis, drumuiri cu puncte

nodale sau drumuiri in vint;

HANA - soft produs de Facultatea de Geodezie din Hanovra, destinat

calculului si compensarii diverselor retele de triangulatie, retele de

nivelment, retele de urmarire a deformatiilor, retele de ridicare si

coordonatele punctelor de detaliu;

TopoSys - soft romanesc realizat de firma Geosurvey SRL; permite

preluare de masuratori din diverse statii totaie si prelucrarea datelor

determinind coordonatele punctelor de detaliu efectuind compensari de

retele sau drumuiri.

Automatizarea lucrarilor in vederea obtinerii planului cadastral

Aceasta etapa presupune creearea unui nou tip de plan constituit din

date de tip numeric si alfanumeric, informatii cu ajutorul carora procesul

de intocmire a planurilor poate fi automatizat.

In prezent exista doua tipuri de astfel de planuri si anume, planul

cadastral numeric si respective planul cadastral index.

Page 4: Automatizari Curs

Exlsta atit avantaje cit si dezavantaje cu privire la cele doua tipuride planuri.

Planul numeric este plan de precizie ridicata, constituit din date detlp numeric si alfanumeric, avind ca scop furnizarea in mod automat si intirnp real a informatiilor grafice la scara dorita.

Conditia de baza a planului numeric este ca toate punctele de detaliuale planului sa fie inregistrate prin coordonatele lor.

Avantaje ale planului numeric:

creearea planului grafic la scara dorita cu o acuratete si vitezaridicata;

diminuarea personalului specializat in cartografie prin procesul deautomatizare a lucrarilor de intocmire a planului cartografic;efectuari de studii in mod eficient si luarea rapida a deciziilor indiverse domenii de activitate avind ca baza planului numeric;automatizarea integral a lucrarilor cadastrale incepind cu faza deculegere a datelor, prelucrarea lor, pina la obtinerea planuluicadastral;

independent fata de scara planului grafic, tinind cont de faptul caplanul numeric este reprezentat la scara 1/1.

Toate aceste elemente au dus la aparitia topografiei numerice cares-a dezvoltat in acelasi ritm cu informatica si electronlca ; dintrecaracteristicile topografiei numerice mentionam :

- tinde sa stabileasca un rnodel numeric pentru planul topografic(plannumeric) care conserya precizia datelor initiale obtinute la rnasuraresi care sunt disponibile oricand

- tinde sa exploateze planul numeric in mod automat pentru lucrarileulterioare cum ar fi determinari topografice diverse, determinareaautomata a elementelor in vederea executarii trasarii automate,

Page 5: Automatizari Curs

determinarea automata a suprafetelor, proiectarea automata a

drumurilor si cailor ferate;

tinde sa permlta obtinerea expresiei grafice a planului numeric(plan

analogic), in intregul lui Sau pe sectiuni, la orice Scara' in Orice

rnoment si cu orice continut. El este imaginea grafica a planului

numeric.

Planul cadastral index reprezinta un suport grafic simplificat, o

modalitate de obtinere a unui plan Cu precizie mai mica completat cu

informatii continute intr-o arhiva digitala realizat prin informatizarea

ortofotoplanului si a documentelor cartografice existente.

Avantaje ale planului cadastral index:

- cheltuielile necesare intocmirii planului cadastral index

decit in cazul intocmirii planului cadastral numeric;

- obtinerea planului cadastral index este mai rapida

planului numeric;

se pot obtine solutii flexibile si eficiente la diverse probleme;

transforma in format digital documentele cadastrale existente;

actualizare rapita si eficienta a planului cadastral;

posibilitatea de conectare cu alte tipuri de baze de date

georeferentiate.

Automatizarea lucrarilor in vederea obtinerii documentelor

specifice cadastrului

In cadrul acestei etape, trebuie mentionata notiunea de Sistem

Informatic Cadastral(S.I.C. ).

Sistemul Informatic Cadastral este un sistem in cadrul caruia se

culeg, prelucreaza, analizeaza si se inregistreaza date si informatii despre

teritoriu prin prisma cadastrului, pe care le poate reda in mod automat, in

format grafic sau sub forma de documente specifice cadastrului.

sunt mai mic

decit in cazul

Page 6: Automatizari Curs

aslgura o gestionare rapida si eficienta a informatiilor existente inbaza de date

asigura informatiile de baza pentru administrarea teritoriuluiasigura cunoasterea situatiei juridice a bunuriror imobirecontribuie ra stabirrrea unei baza corecte de impozitareasigura o securizare garantata a datelor si informatiilor existente lnbaza de date

Datele si informatiile existente sunt structurate si inregistrate indoua componente, spatiala si textuala; acest tip de organizare a datelorprezinta avantajur ca in etapa de exproatare si interogare se pot obtinediverse rapoarte atit in forma g.rafica de tipul planului cadastral cit si subforma textuara, sub forma mixta sau sub forma unor rapoarte specifice.

Dintre docurnentere specifice cadastrurui mentionam :- planul cadastral de baza;- planuri tematice la diferite scari;- registrul cadastral al proprietarilor;- indexul alfabetic al proprietarilor;- registrul cadastral al parcelelor;- registrul cadastral al corpurilor de proprietate;- fisa corpurilor de proprietate.

Deasemenea tot prin interogari pot fi obtinute diferite rapoartedespre:

- proprietati, proprietari sau combinatii are acestora;- constructii si detinatorii lor;- retele edilitare de orice fel;- informatii cu privire la valorile de impozitare;- diverse informatii existente in baza de date si combinari are

acestora.

Page 7: Automatizari Curs

Automatizarea lucrarilor de intretinere a cadastrului

Intretinerea pe cale automata a cadastrului cuprinde atit

automatizarea lucrarilor de intocmire si intretinere a planului cadastral cit

si a registrelor cadastrale.

Intretinerea planului cadastral reprezinta tinerea la zi a planului

numeric, iar intretinerea registrelor cadastrale reprezinta actualizarea

informatiilor de tip text existente in baza de date.

Intretinerea atit a planului cadastral cit si a registrelor cadastrale se

efectueaza, pentru planul numeric, prin masuratori la teren si pentru

registrele cadastrale, partial prin preluare de informatii din teren si partial

prin diverse documente noi aparute; este de preferat ca actualizarea

datelor rnentionate sa se efectueze numai de catre persoane special

instruite in acest sens, dupa verificarea in prealabil a documentelor de

catre departamentele juridice a institutiilor in cauza.

Page 8: Automatizari Curs

cap. 2 - Automatizarea prerrarii dateror cadastrare

Freluarea dateror cadastnare cu ajutorur statiiror totare

una dintre cele mai utilizate metode de preluare a datelor, in rnodautomat, o reprezinta masuratorile in teren cu ajutorul statiilor totale.statia totala reprezinta un instrumbnt electro-optic constituit dintr-unteodolit ce inglobeaza tehnologia masurarii electronice a distantelorprecum si a unghiurilor, avind posibilitatea inregistrarii, procesarii siredarii datelor cu precizie.

ca mod de functionare, statiile totale au la baza principiul impuls-ecou; o unda erectromagnetica este emisa de statia totara, ra capaturdistantei de masurat existind un dispozitiv de refractie a undei in punctulde plecare(numit reflector sau prisma). cunoscindu-se tipur undei siimplicit viteza, precum si timpul deplasarii acesteia, se determina distanta.Aceste calcule se determina in timp real cu ajutor UDor microprocesoareincorporate in statia totala.

De mentionat faptul ca raza de lumina in infrarosu emisa de statiatotala este modurata in pursuri de aproximativ 15 MHz, rezurtind o rungimede unda de aproximativ 20m, iar la unele instrumente frecventa creste intimpul masuratorii pentru a determina cit mai precis distanta. Majoritateaunitatilor de masurare a distantelor folosesc 2 sau 3 frecvente pentru odeterminare mai precisa a distanteror; de asemenea de mentionat fapturca exista si metoda determinarii distantelor prin modulare in amplitudine,prin compararea fazei dintre unda transmisa si cea receptionata.

ca mod de utirizare se procedeaza in ferur urmator: un operator stalinga statia totala, acesta vizind cu ajutorul lunetei punctele de detaliu azonei care se masoara iar o alta persoana pozitioneaza reflectorul in

Page 9: Automatizari Curs

aceste puncte de detaliu pentru ca unda emisa de statia totala sa se

intoarca in punctul de plecare.

Mentionam faptul ca exista diverse modele de statii totale care

functioneaza si fara ajutorul dispozitivelor de reflexie pentru distantecuprinse intre 100 si 300m; aceste modele de statii totale au fostconstruite pentru diverse aplicatii curn ar fi:

- determinrea punctelor inaccesibile;

- urmarirea deformatiilor;

- urmarirea deplasarilor constructiilor;

- masuratori de tuneluri sau cavitati de mine;

- calculul volumelor pentru santiere si depozite;

- determinarea inaltimilor si fatadelor diverselor edificii.

Din punct de vedere constructiv amintim citeva caracteristici tehnice

ale statiilor totale:

- distante de masurare de pina Ia 3000m cu o prisma si respectiv

5000m cu prisme multiple;

- timpul de stabilire a unei masuratori de distanta este cuprins intre0.5 si 1.2 secunde in functie de tipul instrumentului;

- precizia de masurare a distantelor este cuprinsa intre +/-2mm+2ppm si respectiv +/- 4mm*4ppm, cu precizarea ca ppm

reprezinta abrevierea de la Pafts Per Million=lmm la 1km, si se

refera la eroarea de determinare a distantei datorata conditiiloratmosferice deoarece unda este afectata de temperatura, presiune

si urniditate;

- timpul de determinare a unei masuratori de unghi este de 0.3

secunde;

- precizia de masurare a unghiurilor este de 1 pina la 5 secunde;

- memoria interna de stocare a datelor este cuprinsa intre 2000 pina

la 20000 de puncte de masuratori in functie de caracteristicile

tehnice ale statiei totale;

- cimpul de vedere a obiectivului este de 5 grade;

- marirea/apropierea obiectivului poate fi facuta de aproximativ 3 ori;

Page 10: Automatizari Curs

- timpul de incancare a bateriiror este de aprox!mativ 1-2 ore;- durata de exploatare a bateriilor este intre g si 20 ore de

functionare.

De precizat ca statiile totale, au capacitatea de a rula diverseprograme care usureaza munca ulterioara de prelucrare a datelor de catreoperatator; dintre aceste programe putem aminti:

- calcululsuprafetelor;

- calculul volumelor;

- calculul coordonatelor punctelor utilizind diverse procedee specificetopografiei, cum ar n intersectia inapoi, intersectia inainte,retrointersectia;

- calculul distanteror.intre doua puncte vizate;- asurarea unui punct inaccesibil.

De asemenea au capacitatea de a rura diverse programe careusureaza munca in teren a operatorului si anume:

- trasarea unei distante;- trasarea unui punct de csordonate cunoscute;- tasarea inaltimii unui punct inaccesibil;- trasarea unui aliniament;- trasarea unui punct pe aliniament;- verificarea unui punct fata de un aliniament.

Una dintre caracteristicile cele mai importante ale statie totale oreprezinta posibilitatea inmagazinarii datelor; prin date intelegem atitinformatiile preluate din teren prin masuratori, cit si datele ce pot fiintroduse punct cu punct de la tastatura in memoria interna a statiei totalsau introduse in mod autornat prin descarcarea acestora din calculator.Toate aceste transferuri de date pot fi efectuate cu ajutorul cablurilor detransfer sau utirizindu-se diverse metode prin unde(bruetooth).

Toate aceste date pot fi deasemenea descarcate in carcurator, invederea prelucrarii ror cu ajutorur softuriror de speciaritate.

Dintre producatorii de statii totale amintim: Leica, sokkia, Nikon,Trimble, TopCon, pentax, South Surveying.

t0

Page 11: Automatizari Curs

Prezentarea statiilor totale Leica

Firma Leica a dezvoltat constructia de instrumente prin dezvoltarea

seriei TC prin producerea de statii totale:

- de precizie medie: TC400, TC500, TC600, TC1000, TC101O

- de precizie: TC700, TC705, TC 805, TC 905 TC800, TC900, TC110O,

TC1600, TC1610, TC1700, TC1800;

- de precizie ridicata:TC2000, TC 2002, TC2003, TDM5000

Statiile totale au fost perfectionate prin adaugarea laserului ca

modalitate de a masurare a distantele fara utilizarea reflectorului. In acest

mod denumirile acestora au fost modificate prin adaugarea literei L la tipulstatiei. De exemplu TC705L, TC B05L sua TC9O5L.

Modelele mai noi de statii totale ce ce au in componenta lor laserul,

au primit litera (R) in componenta numelui, in acest mod au primitdenumiri de genul: TC(R)307, TC(R)407, TC(R)803

Aceste statii se caracterizeaza prin fiabilitate si precizie, atat pentru

masurarea distantelor cat si a unghiurilor.

Statiile totale de precizie medie sunt utilizate de regula pe santieresi se caracterizeaza prin robustete si simplitate in masurare. Aceste

aparate au in general urmatoarele caracteristici:- 6-7 taste

- programele(in general in numar de 9) sunt cuprinse intr-un meniu

sub forma de lista si apar pe display numai cate 4- afisarea lor se face utilizand sagetile de deplasare pe verticala

- programele au o structura arborescenta

Dintre caracteristicile statiilor totale Leica, amintim cateva dintreele:

- Posibilitatea de a alege modul de afisare, existand trei variante de

selectie:

ll

Page 12: Automatizari Curs

Numar punct, tr1zo y, distanta inclinata;Hz,V, distanta orizontala, diferenta de nivel;Numar punct, X, y, ZPosibilitatea introducerii manuale a corectiei atrnosferice in functiede parametrii existenti;Posibilitatea modificarii constantei prismei;Ca mod de lucru se disting trei posibilitati:Modul

'NLINE, care foroseste eremente masurate in teren;

Modul OFFLINE+optiunea KEYB, care permite introducereacoordonatelor de la tastatura;Modul OFFLINE+optiunea FILE, care utilizeaza fisierele din memoria

In ceea ce priveste, statiile de precizie ridicata, statia totala Tc 2002se caracterizeaza prin facilitatea functiilor coco, precum si alte functiispecifice statiiror de precizie ridicata dintr care amintim:- Compensator cu doua axe- Cerc de orientare

- Tastatura stucturata in culori(alb, verde, portocaliu)- Patru programe de masurare

Functiire coco, reprezinta. codarea unorspeciale. Aceste functii au fost create cu scopulstatiei totale pentrp tipurile de lucrari specifice.

existenta

- Utilizarea laserului pentrudevenita facilitate standard ta

centrarea instrumentului, optiunetoate statiile totale.

operatii simple saude a facilita utilizarea

Dintre functiile COGO cele maiTCZOOZ, arnintim urmatoarele :

utilizat ale statiei totale Leica

coordonatelor unuiacestei functii sunt

FUNCTIA COGO 11 permite introducereapunct in rnodul de inregistrare; etapele utilizariiurmatoarele:

t2

Page 13: Automatizari Curs

- se apeleaza cu tastele sET coco 11 RUN, dupa care se introduccoordonatele in ordinea x.RUN, y.RUN, h.RUN; daca se doresteintroducerea coordonatelor pentru mai multe puncte se continua cuaceasta secventa;

- actiunea functiei se opreste prin apasarea tastei cE.FLINCTIA COGO 72. determina distanta dintre ultimile doua

puncte masurate; tastand sET coco 12 RUN, apare afisata distantamentionata.

FUNCTIA COGO 2t introducerea coordonatelor punctului destatie; etapele utilizarii acestei functii sunt urmatoarele:

- SET COGO 21 RUN;

- Se introduc coordonatele punctului de statie utitizand X RUN, y RUNsi h RUN.

FUNCTIA COGO 22 - rezolva intersectia inapoi simpla; etapele utilizariiacestei functii sunt urmatoarele:

- SET COGO 22 RUN;

- se introduce numele primului punct;- se vizeaza si se apasa RUN;

- se procedeaza identic si pentru celelalte doua puncte dupa care seapasa din nou RUN si se afiseaza coordonatele punctului deintersectie inapoi.

- si h RUN.

FUNcrrA coco 4s - permite executarea unei drumuiri; etapeleutilizarii acestei functii sunt urmatoarele:

- se stationeaza in punctul de plecare cunoscut, se vizeaza punctul deorientare si se introduc eoordonatele statiei si orientarea vizei;

- daca se doreste csalculul cotelor, se introduce si cota punctutui destatie;

- se vizeaza al doilea punct de drumuire si se apasa tasta DIST;- se afiseaza coordonata punctului 2;- valorile se inregistreaza apasand tastele in secventa SET MOD 18

RUN;

l3

Page 14: Automatizari Curs

se stationeaza apoi in punctur 2, se vizeaza punctur 1 de drumuire sise apasa SET RUN 19 RUN;se preiau coordonatere puncturui 2 ca fiind coor.donatere puncturui destatie iar orientarea 1-2 este modoficata cu 200s;se vizeaza punctur 3 si se continua in acerasi mod pana ra terrninare.

14

Page 15: Automatizari Curs

Statia totala LEICA TC(R) 4O3l4Osl4O7

1) Colimator

2) Lumina de ghidare EGL (optional)

3) Surub de miscare fina pe verticala

4) Baterie

5) Distantier pentru bateriile GEB111

6) Capac baterie

7) Ocular

8) Focusarea imaginii

9) Maner de transPort detasabil

10) Interfata seriala RS232

11) Surub de calare

13 14 16 17'18

15

Page 16: Automatizari Curs

12) Obiectiv ci_r EDM (Electnonic Distance13) Display

14) Tastatura

15) Nivela sferica

16) Tasta On/Off

17) Tasta tragaci (Trigger key)18) Surub de miscare fina pe orizontala

STATIE TOTALA LEiCA TCR 407

Measure nnent) i ncorporat

t6

Page 17: Automatizari Curs

Statia totala TCR 407 si accesoriile:

1) Cablu pentru PC

2) Ocular zenital sau pentru vize inclinate(optional)3) contragreutate pentru oculiiur de vize lnciinate(optional)4) Ambaza detasabila DGF 11 Lla'mbaza culisabila

5) Incarcator pentru baterii cu accesorii

6) Chei Allen(2 bucati)

7) Baterie de rezerya GEB 111

B) Filtru solar/adaptor de ambaza(optional)

1

2

J

4

l:

Page 18: Automatizari Curs

9) Alimentator pentru lncarcatorul de batenii10) Baston miniprisma

1 1) Statie totala(inclusiv bateria)12) Miniprisma si suport

13) Manual prescurtat/praca minitinta(doar pentru aparatere TCR)14) Husa de protectie/capac obiectiv15) Varf pentru minlprisma

Prezentarea tastelor si a displayului

1) Bara de selectie(Campul pentru masurator.i)2) Simboluri

3) Taste cu functii fixe4) Taste de navigare

5) Taste ftlnctii(au functie variabila afisata pe ultima linie a display-uluideasupra tastei)

6) Bara de functii soft(afisaza functiire care pot fi chemate cu tasterefunctii)

18

Page 19: Automatizari Curs

IDIST] masoara distanta fara sa inregistreze[REC] salveaza valorile afisateIENTER] sterge valorile afisate si asteapta introducerea unei noi varori[ENH] permiteintroducereacoordonatelor

ILIST] afisaza lista cu punctele valabileIFIND] porneste cautarea pentru punctur introdus[EDM] afisaza setarile EDM

UR/RLI schimba distomatut de pe IR pe RL[setHz] seteaza directia orlzontara pe varoarea introdusa[Hz=O] seteaza directia orizontala pe 0[HOLD] brocheza directia orizontara si poate fi eriberata cu [RELEASE][PREV] intoarce la dialogul anteriorINEXT] continua cu dialogul urmatorToate functiile sunt afisate pe ultima linie a ecranului si pot fi activate cuajutorul tastelor functii.

TASTA MENTU

20

Page 20: Automatizari Curs

Hrnu

lliH*st, rrhss t{gy, LEER kqy, v€dns,TlttrsmdiqrS€fir Eaep, Bmp, Fts lncrsrenHion,Rotds llhnrin-, DSP HssbrEstE OubrJt, GSI EIIG, tltsC( 1f2,Hz Gdllnidill, Arb4ltIllh. REEilng,Anglc Unlt, DlsHrce Unlt,-larnFarfrrru, Prwzurc

EDH

FrbmTl;pPrhm Congtsntl-anar PolnEr

Flh llrnrgmmt

Page 21: Automatizari Curs

APLICATII

Acest subcapitol prezinta aplicatiile(programe predefinite) care sunt createpentru a facilita o utilizare rapida si eficienta a statiei totale pentru celemai frecvente lucrari de teren.Dintre aceste aplicatii mentionam:

. Reference Line (linie de referinta)

. Remote Height (puncte inaccesibile)

Aplicatia ,,Surveying" este cea mai utilizata dintre ele deoarece, drumuireacu radiate este cea mai folosita metoda la masuratori.Pentru a putea fi folosita aceasta aplicatie, este necesar a se parcurgeurmatorii pasi:

. Surveying

. Setting Out

. Tie Distance

. Area (plan)

. Free Station

(drumuire cu radiate)

(trasare)

(poligonatie)

(arie plana)

(retrointersectie)

22

Page 22: Automatizari Curs

1) SET IOB

Toate datele sunt salvate in IOBS, ca in directoare. loburile contin

diverse tipu;i de date si masuratori si pot fi folosite individual prin

editare sau vizualizare

[NEW] creare job nou.

ISETI setare job cu revenire la programul precedent

Daca nu a fost setat nici un job si o aplicatie a fost deschisa sau in

"MeaS & Rec" se fac masuratori cu [ALL] sau [REC] , atunci sistemul

creaza automat un job nou cu numele "DEFAULT"

2) SET STATION

Este etapa in care se introduc datele punctului de

statie(coordonatele punctului de statie). Acestea pot fi introduse

manual sau pot fi selectate din memoria statiei totale.

3) SET ORIENTATION

Este etapa in care se introduc datele punctului de

orientare(coordonatele punctului de orientare). Acestea pot fi

introduse manual sau pot fi selectate din memoria statiei totale.

4) START

Este ultima comanda, prin care statia totala este in regim de lucru.

Introducerea manuala a datelor se face cu ajutorul functiilor din

bara de jos a ecranului si tastele corespunzatoare lor. Se

23

Page 23: Automatizari Curs

Pagina 2/3 contine: Calib, COMM, TrDate, InfoSisPagina 3/3 contine: AutoSt., STOP

Prog contine urmatoarele programe:Pagina 1 din 2: Drumuire & Radiate

Trasare

Statie Libera

Linie de referintaPagina 2 din 2: Distanta intre puncte

Aria(plan) & Volum

Cote inaccesibile

Constructii

Sistem prezinta parametrii instrumentului dupa cum urmeaza:Pagina 1 din 4:

Contrastul in procente

Tasta TRIGG _ pornita/oprita

Tasta usER - functiile ce pot fi alocate acestei taste cum ar fi:comutare intre IR/RL, activare LASER, LUMINA,NIVEI-A, Un_Dist, Un_Ung, StrgRec, TRASF. H, COD, pT.

ASCN, OFFSET

Unghi V - se poate comuta intre: Zenit, Horiz., panta o/o

Compensator _ 2_Axe, Oprit, 1_AxaPagina 2 din 4:

Bip sector _ pornit/oprit

Bip: Normal, Tare, OpritIncrement Hz: Dreapta, StangaReticul: Mediu, Intens, Redus

. Incalz. DSp: Oprit, pornit

INTR. Caract.: Metoda 1, Metoda 2Pagina 3 din 4:

Citire Min. _ 0.0001, 0.0005, 0.001Unit Unghi _ gon, grad, mil, o,"

Unit Dist - metri, US_ft, INT_ft, ft_inl16

25

Page 24: Automatizari Curs

Temperatura _ grade C sau grade Fpresiune _ hpa, mbar, mmHg, inHgAutoOprire: Inactiv, Activ, pauza

Pagina 4 din 4:

Desca. Date _ Mem. Int., RS232GSI 8/16 _ GSI B, GSI 16Masca I/2 _ Masca 1, Masca 2Limba - Romana/Engreza(setata de producator ra cerere)Dialog - Oprit/pornit(setare din fabrica)

EDM prezinta un meniu detaliat cu diverse selectii:Tip EDM - IR-prec,, IR_Rapid, IR_Track, IR_Reflectorizant,

RL_Standard, RL_Track, RL_prismTip Prisma - Circ, Mini, JpMini, 3600, 360oMini, nonLeicaConst prisma _ 0.0mmLaser-punct _ Oprit/pornit

Fisiere prezinta o diversitate de selectii:Pagina 1 din 2:

Fl - Job

F2 - puncte Fixe

F3 - Masuratori

F4 - Coduri

Pagina 2 din 2:

F1 - Formatare memorieF2 - Info memorie

calib contine functia care permite caribrarea aparaturui:Fl - Hz-Colimatie

F2 - V-Index

F3 - Valori actualecoMM contine parametrii de comunicatie si posibiritatea setarii

acestora:

Baudrate - 192O0,TOPCON, SOKKIA, 2400,4g00, 9600Data bits _ 7, g

26

Page 25: Automatizari Curs

Farity - Even, Odd

Endmark _ CR/LFCR, CR

stopbits - (setat de producator/nu poate fi serectat)TrDate contine setarire cu privire la transferul de date:

Job - TOATE JOBURILE , sau fiecare job in parteDate - H-rezult, H_rezid

Format - GSI, AutoCad(dxf), Fiscoord, Car_teren, Apa CadInfoSis contine informatii despre sistem:

Bateria - stadiul de incarcare in procenteTemp. Instr. _ in grade C

Data - cu posibilitate de reglare in mai multe tipuri de formateOra - cu posibilitate de reglare

Autost. - functie ce asigura inregistrarea automata a datelor:Statut - Inactiv/Activ

PrN functie ce ofera posibilitatea introducerii numarului pIN pentruprotectie:pIN existent _ Oprit/pornitPIN nou - se introduce valoarea dorita

usER - Tasta programabila cu functie din meniul FNC; In regim de lucru,apasand tasta ,,usER'se comuta de pe IR(infrarosu) pe Rl(raza laser).FIYC - Actioneaza patru functii:

F1 - Porneste/opreste nivera/raser pentru centrareF2 - porneste/Opreste iluminarea displayuluiF3 - Comuta de pe IR pe RL

F4 - Activeaza raza laser(vizuarizare punct tinta cu ajutorurlaserului)

De mentionat faptul ca fiecare functie din meniul FNc, poate fi atribuitatastei ,,USER".

27

Page 26: Automatizari Curs

PROGRAMELE EXISTENTE IN CADRUL MENIULUT

Aceste prograrne se afla in MENIu, pagina t/3, rasectiunea progPrimul program este si cel mai utilizat:

Drumuire & RadiateSe activeaza accesand tasta F1 din MENIU/prog.

:l"r:t"*t derularii programului, trebure parcurse urmatoarere pa*u

28

Page 27: Automatizari Curs

1) Prima etapa numita Job, se activeaza tastand F1.

Se poate introduce denumirea dorita, utilizand tasta NOU(F1)

urrnata de tasta iNPUT(F1), folosind tastele alfanumerice situate pe

uitima linie a displayului; se valideaza linia de informatie tastand

,,enter"(tasta rosie situata in partea dreapta-jos fata de display).

Urmeaza introducerea numelui operatorului pe cea de-a doua linie

de informatii, utilizand aceeasi metoda ca la introducerea denumirii

Job-ului; se utilizeaza tasta INPUT(F1) si tastele alfanumerice.

Urmeaza introducerea de mentiuni in liniile trei si patru procedandu-

se identic utilizandu-se INPUT(F1) si tastele alfanumerice.

Etapa se valideaza tastand Fa(OK);

Validarea etapei este confirmata prin afisarea semnului [.] in dreptul

primei linii de informatii.

2) Etapa a doua, Statie, se activeaza tastand F2.

Este etapa in care se introduc date despre punctul in care se

stationeaza cu aparatul, denumit punct de statie.

Prima informatie solicitata de aparat este denumirea numelui statiei;

Aceasta se introduce utilizand tastele alfanumerice dupa actionarea

tastei INPUT(F1); validarea denumirii se efectueaza cu ajutorul

tastei ,,enter";

Urmeaza introducerea coordonatelor punctului de statie utilizand

tasta ENH(Fa); Valorile aferente coordonatelor Est, Nord si Cota se

introduc pe rand, utilizand tasta INPUT(F1) si tastele alfanumerice;

Fiecare valoare in parte este validata cu tasta ,,enter"; In final, se

efectueaza validarea coordonatelor punctului de statie prin

actionarea tastei F4(OK).

Inainte de validarea etapei, se solicita introducerea inaltimii

instrumentului; acest lucru se realizeaza cu -ajutorul tastei

INPUT(F1) urmat de utilizarea tastelor alfanumerice; Validarea

introducerii inaltimii instrumentului se efectueaza cu ajutorul tastei

F4(oK);

29

Page 28: Automatizari Curs

vaiidarea etapei este confirmata prin afisarea semnului [.] in dreptulcelei de_a doua linii de inforrnatii.

3) A treia etapa denumita orientare, se activeaza tastand F3.Este etapa in care se introduc varorire puncturui de orientare.se efectueaza serectia, Fl-Unghi manuar sau F2_Din coordonate; Deregula se selecteaza tasta F2, deoarece in cadrul unei drurnuiri,punctele de statie si respectiv punctele de orientare sunt cunoscute.Inforrnatie solicitata de aparat este denumirea numelui punctului deorientare; aceasta se poate introduce ln mod similar cu introducereapuncturui de statie, prin actionarea tastei INpur(F1) si a tasteroralfanumerice; se activeaza tasta ENH(F4) si se introduc pe randvarorire de coordonate utirizand tasta INpur(Fl) si tasterealfanurnerice; Fiecare varoare in parte este varidata cu tasta ,,enter,,;In final' se efectueaza validarea coordonateror punctului de statieprin actionarea tastei F4(OK).In finalul etapei aparatul solicita vizarea punctului de orientare,aceasta realizandu-se prin vizarea reflectorurui pozitionat in punctulrespectiv si actionarea uneia din tastere Ail(F2) sau Rec(F3);Instrumentur soricita serectia ',vrei sa mai adaugi masuratori,,,optiunire fiind Da(Fl) sau Nu(Fa); Actionand varianta Nu(F4), seconfirma varidarea etapei a treia prin afisarea semnurui [.] in drepturcelei de-a treia linii de informatii.

4) Ultima etapa consta in validarea etapei a patra prin actionare tasteiF4(Start), comanda ce varideaza toate etapere parcurse si care areca efect deschiderea sesiunii de masuratori.

De rnentionat faptur ca inainte de a incepe masuratorire propriuzise,trebuie introdusa varoarea inartimii refrectorurui, de pe a doua rinie deinformatii' cu ajutorul tastei INPUT(F1) si respectiv tastete alfanumericeaferente; validarea valorii introduse se efectueaza cu ajutorur tastei,,enter".

30

Page 29: Automatizari Curs

TRASAR.E

Se activeaza accesand tasta F2 din MENIU/prog.In vederea derularii programului, trebuie parcurse urir.ratoarele patruetape:

Prima etapa numita Job, se activeaza tastand Fl.Se introduce denumirea lob-ului accesand tasta Nou(F1), urmata deINPUT(F1) utilizand tastele alfanumerice; informatia se valideaza cutasta ,,enter".

Urmeaza lntroducerea numelui operatorului si respectiv cele doua liniide mentiuni, procedandu-se in mod similar ca ta programul ,,Drumuire& Radiate".

Se valideaza etapa cu ajutorul tastei OK(F4).In mod similar, ca ra programur ,,Drumuire & Radiate,,, se parcurg sicelelalte trei etape.

In etapa finala(a patra), cand se tasteaza F4(Start), displayul afiseazaurmatoarele informatii :

TMSARE \/3(pagina 1 din 3):cauta: poate fi introdus punctul ce urmeaza a fi trasat si valorile

coordonatelor acestuia, utilizand metoda cunoscuta cu INpUT si tastelealfanumerlce

Nr. Pt : linia afiseaza numarul punctuluiTip: afiseaza tipul punctului

hr: inaltimea reflectorului, poate fi introdusaLHz: afiseaza variatia unghiului orizontalI distanta redusa: afiseaza variatia de distantaA diferenta de nivel. afiseaza variatia diferentei de nivel

TMSARE 2/3(pagina 2 din 3):Cauta: poate fi introdus punctul ce urmeaza a fi

coordonatelor acestuia, utilizand metoda cunoscutaalfanumerice

trasat si valorile

cu INPUT si tastele

3l

Page 30: Automatizari Curs

Nr. pt : linia afiseaza numaru! punctuluiTie: afiseaza tipul punctuluihr: [naltimea reflectorului, poate fi introdusaAL: offsef rongitudinar punct cautat(pozitiv daca punctur esteAT: offset transversar punct cautat(pozitiv daca punctur estel diferenta de niver afiseaza variatia diferentei de niver

TRASARE 3/3(pagina 3 din 3):Cauta: poate fi introdus punctur ce urmeaza a fi trasat si varorirecoordonatelor acestuia, utilizand metoda cunoscuta cu INpTJT si tasterealfanumerice

Nr. Pt : linia afiseaza numarul punctuluiTip: afiseaza tipul punctuluihr: inaltimea reflectorului, poate fi introdusaAEst: variatia punctului pe directia EstANord: variatia punctului pe directia Nord

cautat)

la dreapta)

STATIE LIBER,A

Aceasta aplicatie estemasuratori pe puncte

utila pentru a determina pozitia aparatului princunoscute, minim doua si maxim cinci.

Se activeaza accesand tasta F3 din MENIU/prog.In vederea derurarii programurui, trebuie parcurse urmatoarere trei etape:1) Prima etapa numita Job, se activeaza tastand F1.

Se introduce denumirea Job-ului cu ajutorul tastelor atfanumericeaccesand inainte tastele NOU(F1) urmata de INpUT(F1).2) In etapa a doua se introduc diversi parametrii dupa cum urmeaza:Status: Oprit/porni

Std, Dev. Est; 0.000 mStd. Dev. Nord: 0.000 mStd. Dev. Cota: 0.000 m

32

Page 31: Automatizari Curs

Std. Dev. Ori: 0.000 m

Etapa se valideaza cu tasta OK(F4)

3) Start (F4): aparatul este in regim de lucru si solicita a se introduce

datele statiei:

Statia: se va introduce numele punctului de statie

hi: se va introduce inaltimea instrumentului

Se valideaza cu tasta OK(F4)

Se solicita datele punctului vizat 1:

NrPt: se va introduce numarul punctului

hr: se va introduce inaltimea reflectorului

Avem urmatoarele optiuni :

ALL - masoara unghiul si distanta(intersectie pe trei puncte)

REC - Salveaza unghiurile Hz si V

PtNou - adaugam alt punct

CALC- calculeaza si afiseaza coordonatele statiei, daca avem cel

putin doua puncte si distanta masurata.

LINIE DE REFERINTA

Aceasta aplicatie este utila pentru a verifica axele unei constructii,axa unui drum, sau este folosita pentru a usura o trasare simpla.

Linia de referinta poate fi definita referitor la o linie de baza

cunoscuta si poate fi deplasata fata de linia de baza atat longitudinal cat si

transversal, sau poate fi rotita in jurul primului punct de baza daca este

necesar.

JJ

Page 32: Automatizari Curs

1) primul punct de baza2) al doilea punct de baza3) Linia de baza

4) Linia de referinta

Linia de baza poate fi definita prin doua puncte de baza;poate fi efectuat in trei rnoduri:

- masuram punctele;

- introducem coordonatere puncteror de ra tastatura;- utilizam punctele din memoria statiei totale;

acest lucru

Introducem numele punctelor si le masuram cu ajutorul tastelor ALL,DIST sau REC.

Aceasta etapa se realizeaza utilizand urmatoarele- iNpUT - introduce date(numar punct, sau

cu ajutorul tastelor alfanumerice)

taste:

valoarea coordonatelor,

- ENH - introducerea coordonateror puncturui nou introdus

Pentru aceasta utilizam urmatoarele taste:FIND - cautam punctele dupa numele introdusLIST - defileaza rista cu punctere existente si serectam punctur dorit.

Linia de baza

34

Page 33: Automatizari Curs

1st base psint

Linia de baza poate fi deprasata rongitudinar, pararer sau rotita;rcesta linie noua se numeste rinie de referinta. Toate masuratorire se'efera la acesta linie de referinta.

o etapa importanta este introducerea parametriror:

In cadrul acestei etape folosimeplasarea si parametrii de rotatie ai

Este posibila introducerea

- Offset+: Deplasarea linieibazei (1-2).

tastele sageti pentru a selecta

liniei de referinta.

urmatorilor parametri :

de referinta la dreapta, referitor la directia

35

Page 34: Automatizari Curs

Llne+: Deplasarea longitudlnala a primului punct dinreferinta in directia punctului de baza 2 .

H-offset+: Deplasare pe cota; rinia de referinta este

linia de

mai sus decatpunctul de baza 1

Rotate+: Rotatia liniei de referinta in sens orar in jurul punctului dereferinta.

Semnificatia tastelor soft :

NewBL: Definirea unei noi linii de baza;SHIFT=0: Deplasarea/rotatia la zero;

L&O: Deschide aplicatia "Orthogonal Setout";Refline: Deschide aplicatia "Reference Line',.

Linia de referinta

#I

Iil

measured point

1st rderence point

Functia [Refline] calculeaza din masuratorilongitudinale, transversate sau diferente de cotalinia de referinta .

sau coordonate

punctul vizat relativ la

3t

Page 35: Automatizari Curs

Inaltimea primului punct de referinta este mereu folosita ca o cota

de referinta in calculul diferentei de niysl (r-4).

1st reference point

I,jkEc.PoJ

1st base point

Daca este activat modul de lucru tracking, valorile de corectie lapozitia reflectorului sunt afisate continuu.

Trasare ortogonala

Se pot introduce diferentele de coordonate pentru punctul de trasatpentru a fi trasat fata de linia de referinta. Programul calculeaza diferentaintre punctul masurat si cel calculat. Programul afisaza diferentele de

coordonate ortogonale (Aline, Aoffset, t-//l ) si polare (AHz, ,.sl.,.-a) .

37

Page 36: Automatizari Curs

setting out point

Trasarea ortogonala parcurge urmatorii pasi:Introducem erementere trasarii ortogonale sau cautam punctul inmemoria interna;

sET - confirmam lntroducerea dateror si carcurarea acestora

Display-ul in modur de masurare se prezinta in modur urmator

Unde avem:+rHz Intoarcemn^ Punctul de

+r.-Jdpunctul de

telescopul in sens orar catre punctul de trasat;trast este mai depafte ca punctul masurat;trasat este mai sus ca punctul masurat.

38

Page 37: Automatizari Curs

DISTANTA INTRE PUNCTE

Acesta aplicatie calculeaza distanta inclinata, distanta orizontala,diferenta de nivel si azimutul intre doua puncte masurate consecutiv,selectate din memorie sau introduse de la tastatura.

Metoda consta in parcurgerea urnnatorilor pasi:- job(F1), Statie(F2), Orientare(F3), Start(Fa);- dupa apasarea tastei F4(Start), trebuie selectata metoda poLIGoN

sau MDIAL;

In varianta POLIGON(se tasteaza F2):

Ttr$

In

- se vizeaza si se masoara primur punct(tastand ALL-F3);- se vizeaza si se masoara cer de-ar doirea punct(tastand ALL-F3);- se afiseaza automat urmatoarele date:

Punct I; denumirea primnlui punctPunct Z: denumirea celui de_at doitea punctPanta: in procente, cu semnul + sau _

^4 Dist. inclinata intre puncteleTsi 2.

^'a Dist. orizontala intre punctetelsi 2.r'/l Diferenta de nivel intre punctele lsi 2.

varianta RADIAL (se tasteaza F3)

39

Page 38: Automatizari Curs

Slope distance i-2disbnce 1-3

Slope distance t-4

se vtzeaza si se masoara primui punct(tastand ALL_F3);se vizeaza si se masoara cer de-ar doirea punct(tastand ALL-F3);se afiseaza automat urmatoarele date:Punct L: denumirea primnlui punctPunct 2: denumirea celui de_al doilea punctPanta: in procente, cu semnul + sau _tz Dist. inclinata intre punctelelsi 2.

^-z Dist. orizontala intre puncteteTsi 2..r,-/l Diferenta de nivel intre punctele lsi 2.

In principiu ambele metode sunt similare.Procedura consta in parcurgerea urmatoarelor etape:1. Determinarea primului punct:ALL - Masurarea punctului vizat;FIIND - cautam punctur introdus in memoria interna.2. Determinam al doilea punct:Procedam la fel ca la primul punct .

3. Rezultatele sunt afisate:t4 Dist. inclinata intre punctelelsi 2.e, Dist. orizontala intre punctelelsi 2.l-/l Diferenta de nivel intre punctele 1si 2.Taste soft - metoda poligonala:

NewPt 1 - programul este reluat de la punctul 1;

40

Page 39: Automatizari Curs

Prirna operatie este de a parcurge etapele de initializare: Job(Fl),Statie(F2), Orientare(F3) si respectiv Start(F4).

- se vizeaza primul punct si cu ajutorul tastei F3(ALL), seinregistreaza valorile masurate;

- se vizeaza al doilea punct si cu ajutorul tastei F3(ALL), seinregistreaza valorile masurate;

- se procedeaza similar pentru toate puntele ce determina suprafatace se doreste a fi determinata, vatoarea acesteia fiind afisataautomat pe a cincea linie de informatie a display-ului; conditia cavaloarea determinata sa fie cea corecta este ca punctele sa fie

41

Page 40: Automatizari Curs

ordinea lor pe contur; Aria este calculata si afisataprimele trei puncte masurate sau introduse.

pentru determinarea volumului:- se tasteaza Fl(VOLUM)- se introduce diferenta de niver sau se masoara punct sus apasandtasta F3(ALL) si de asemenea se masoara punct jos apasand tastaF3(ALL); ca rezurtat se afiseaza Diferenta de niver pe dispray;- apasand tasta F4(oK), se afiseaza atat ARIA cat si voLuMUL.

COTE INACCESIBILE

Aceasta apricatie este uura pentru a determina varoarea cotetorinaccesibile.

Aplicatie devine acilva tastand F3.

masurate in

incepand cu

1) punct inaccesibil

2) diferenta de nivel.3) distanta inclinata

4) punctul baza

Prima operatie este de a parcurge etapeleStatie(F2), Orientare(F3) si respectiv Start(F4).

de initializare: Job(Fl),

42

Page 41: Automatizari Curs

1. Introducem numele punctului si inaltimea reflectorului- ALL masoara punctur baza si continua cu ar doirea punct;

2. Vizam punctul inaccesibil

- SAVE - salveaza masuratoarea;- BAZA - introducem si masuram o noua baza.

43

Page 42: Automatizari Curs

FUNCTTA SNSTEM

O alta functie a MENU_lui este functia Sistem,posibilitatea de a seta aparatul in concordanta cu

care are ca scop

cerintele fiecaruiutilizator; Functia devine activa tastand F2.Contrast - Reglam contrastul ecranului; se regeaza

de 10);

Tasta TrigEer - Regrarea tastei trigger(raterara): oprit/ALL/DISTTasta usER - configuram tasta usER cu o functie din meniur FNC: IR/RL,

I-ASER, LUMINA, NIVELA, Un_Dist, Un_Ung, StrgRec, TMSF.H, COD,PT.ASCN, OFFSET.

Unghiul v - Serectarea directiei,,e,, ra cercur verticar cu 0 ra zenit, raorizont sau in procente:

. Zenith: Zenit=Oo; Orizont=9Oo;n Horizon: Zenit=90o; Orizont=Ooi. V-(%): 45o= LOOo/o; Orizont=0oCompensator:

Off Compensatorul este oprit.1-axis unghiul V este relativ la compensator.2-axis unghiur V este rerativ ra compensator si unghiur.Hz estecorectat de deviatiile de la verticala.Daca aparatur este forosita pe o baza instabiratrebuie setat pe OFF _ oprit .

Aceasta este necesara pentru alucru cand se inrerupe procesul

Cclirn. Hz: pornit/Oprit

Pornit eroarea de colimatie este corectata.Oprit nu se corecteaza eroarea de colimati.Daca "Hz coilimation oN', este activa, fiecare citire ra unghiur Hzeste corectat (depinde de unghiul V).

Beep Sector: Opritr/pornit

rn procente(rnultiplu

compensatorul

nu iesi compensatorul din raza dede masurare de catre o eroare .

Page 43: Automatizari Curs

Off oprit

on se aud sunete la anumite citiri la unhiur orizontal (0o, 90o,180o, 27Oo or 0, 100, 200, 300 gon)

Beep - aceasta setare se refera la un semnal acustic care insoteste oricetasta apasata : Normalfl-are/Oprit

Normal volum normal

Tare

Oprit

volum marit

oprit

Incnement hlz: Dreapta/Stanga

Dreapta setam cercul orizontat pe increment la reapta , in sensorar.

Stanga setam cercul orizontat pe increment la stanga , in sensantiorar; sensul antiorar este doar afisat, dar este salvat ca directiein sens orar .

Reticul Illumin: Mediu/Intens/Redus

Medium iluminare normala

Intens iluminare ridicata

Redus iluminare scazuta

Incalz, DSP: Oprit/Pornit

se activeaza automat atunci cand iluminarea aste activa si

temperatura instrumentului este sub 5o .

INTR. Caract.: Metoda t/Metoda 2citire Min. - citirea minima ra cercuri (rezolutia unghiulara).. Pentru 3600"': 0o 0O' 01" / Oo O0' OS" / 0o 00, 10". Pentru 3600: 0.00050 / 0.0010 / 0.005o. Pentru gon: 0,0005 gon / 0.001 gon / 0.005 gon. Pentru mil: 0.01 mil / 0.05 mil / 0.10 mil

Unit Unghi: gon/grad /mil1o ' ',

o I r' (grade sexagesimale)

valori posibile: 0o la 359059,59"

DD (grade decimale)

valori posibile: 0o Ia 359.9990

45

Page 44: Automatizari Curs

gon valori posibile: 0 gon la 399.999 gonrnil valori posibile: 0 la 6399.99mi1

Unit Dist:

meter Metru

ft-in1/B US-feet-Inch_1/8 inch

US-ft US-feet

INT-ft International feetTemperatura:

oC Grade CelsiusoF Grade Farenhait

Presiune:

mbar Milibari

hPa Hecto pascal

mmHg milimetri coloana de mercurinHg inch coloana de mercur

AutoOprire : Inactiv/Aciiv/pauza

Inactiv Aparatur este oprit automat dupa 20 minute daca nu afost apasata nici o tasta si citirile la unghiuri nu s-au modificat cumai mult de t3' / +600cc).

Activ Aparatul ramane pornit permanet.Pauza Modur economic, Instrumentur porneste de unde a ramasla ultima folosire.

Desca. Date:

RS232 date sunt inregistrate pe interfata seriala; pentru acestsocp, trebuie conectat un dispozitiv de stocare.Intern Datele sunt stocate in memoria interna.

GSI 8/15 - Formatul GSI de descarcare a datelor:GSI 8: 81..00+12345678GSI 16: 81..00+1234567890123456

Mask 7z - Masca GSI de descarcare a datelor:Mask 1: ptID, Hz,V, SD, ppm+mm, hr, hiMask 2:. ptID, Hz,y, SD, E, N, H, hr

46

Page 45: Automatizari Curs

FUNCTIA EDM

O alta functie a MENU-lui este

posibilitatea de a seta aparatul.

Functia EDM contine un meniu

functia Sistem, care are ca scop

detaliat cu casute de selectie.

La aceste instrumente avem setari pentru masuratori cu laserulrosu(RL) si laser invizibil (In;.

Tip EDM: - in functie de modul de masurare selectat, prismele

selectate sunt altele:

IR-Fine

Pentru masuratori precise pe prisma: 2mm+2ppm

IR-Fast

Pentru masuratori rapide cu precizie mai scazuta:

5mm+2ppm

IR-Track

Masurarea continua a distantei:

5mm+2ppm

IR-Tape

Masuratori utilizand tinte reflectorizante:

5mm+2ppm

RL-Short

Distante scurte. Masuratori pe distante fara pr:isma pana

la 80m: 3mm+2ppm

RL-Track

Masurarea continua a distantei

5mm+2ppm

RL-Prism

Distante lungi. Pentru masuratori pe prisma

5mm+2ppm

47

Page 46: Automatizari Curs

Tip Prisr-na - se poate selecta prisma dorita:

Constant PrismA - se poate selecta prisma dorita:

Introducem constanta prismei , in cazttl in care tipul prismei este

USER. in [mm]; interyal valabil: -999 mm la *999 mm-

Laser- Punct: Oprit/Pornit

Oprii: Raza rosie laser este oprita;

Pornit: Raza rosie laser pentru vizualizarea punctului tinta este

activata.

Persoana de la prisma poate fi ghidata de lumina direct catre linia de

vizare. Lumina este vizibila pana la o distanta de 150m.

INPUT - se poate introduce parametru individual de scara;

Pffemp - se pot introduce parametrii atmosferici;

Masurarea distantei este influentata direct de conditiile atmosferice

ale aerului in orice directie de masurare.

{-mm + 3'4.4; e.g.: mm = 14 ->ihgrt=-14+34.4=20.4)

48

Page 47: Automatizari Curs

Erorile datorite conditiilor atmosferice sunt corectate utilizandparametri de corestie atmosferici.

" cota(MSL) - inaltimea deasupra nivelului marii in punctul destatie;

. Temperatura - temperatura aerului la punctul de statie;

. Presiune - presiunea aerului !a punctul de statie;PPM Atrn - valoarea calculata si afisata la ppm.

SIGNAL - afisaza calitatea semnalului EDM in procente" intors la aparat.Permite vizarea aproximativa a prismei in cazul cand nu se vede.

FUNCTIA FISIERE

o alta functie a MENU-lui este functia Fisiere, care are ca scopposibilitatea de a gestiona datele existente stocate in fisiere.

File Manager contine toate functiile pentru introducere, editare siverificarea datelor in teren.

F1 ]OB

In Job gasim

masuratori, coduri,

rezumatul diferitelor tipuri de date : puncte fixe,rezultate, etc.

49

Page 48: Automatizari Curs

crearea unui nou job presupune introducerea nunnerui sioperatorului.

Aditionar sisternur genereaza data si ora ra care a fost creat jobur.STERGE Stergem jobul existent;OK Setam jobul selectat;NOU Creare job nou.

F2 puncte fixe

Punctere fixe varabire contin cer putin ptID sr coordonatereSTERGE Sterge punctul selectat.CAUTA porneste cautarea punctului; potdenumiri exacte sau se poate folosi criteriulNOU Introducerea unui punct flx.

F3 Masuratori

Masuratorile valabile in memoria interna pot fisterse .

F3 - Cauta Functul

F4 : Toate masuratorileF4 Coduri

La fiecare cod sepana la 16 caractere .

NOU Introducerea unui punct fix;STERGE Sterge punctul selectat.

SELECT porneste procesut de stergere a dateror serectate.TOT Sterge toate datele din memorie.

(E,N,H).

poate adauga o descriere si maxim g atribute cu

fi introduse*(wildcard).

cautate si afisate sau

Afisaza dialogul de cautare;Afisaza toate masuratorile.

Toate datele se pierd !

nimic. Dupa mesajul deStergand memoria nu se mai poate recupera

confirmare datele sunt sterse definitiv.F2 Info memorie

Afisaza o statistica a joburilor :

. Numarul de puncte fixe memorate.

' Numarur de brocuri de date memorate(masuratori,Numarul de joburi libere sau nedeflnite.

coduri)

50

Page 49: Automatizari Curs

FUNCTIA CALIBRARE

o alta functie a MENU-lui este functia Calibrare, care are ca scopposibilitatea de a calibra aparatul.

calibrarea contine determinarile urmatoarelor erori instrumentale :

F1 Hz-Colimatie

FZ V-Index

F3 Valori actuale

Pentru determinarea erorii de colimatiei sau a erorii de index estenecesar sa rnasuram in ambele pozitii ale lunetei. procedura poate fipornita in orice pozitie a lunetei. Utilizatorul este ghidat usor de program.

o determinare gresita a erorilor aparatului este eliminata. Aparatuleste ajustat in fabrica inainte de expediere.

Erorile instrumentale se schimba datorita temperaturii si treceriitirnpului. Aceste erori trebuie determinate inainte de folosireainstrumentului prima data, inainte de lucrari precise, dupa un transportindelungat, inainte si dupa perioade lungi de utilizare si daca temperaturase modifica cu mai mult de 1OoC (1goF).

Inainte de determinarea erorilor aparatului, aparatul trebuie calatcu nivela electronica, fixat foarte bine si sigur, trebuie protejat de luminadirecta a soarelui.

FUNCTIA COMM

o alta functie a MENU-rui este functia coMM, care are ca scopposibilitatea de a efectua setarile in vederea transferului de date.

Pentru transferul datelor intre aparat si pC este necesara setareaparametrilor interfetei seriale RS232 .

Setarile - Leica Standard:

Baudrate: 19200 Baud, g Databit, No parity, 1 Stopbit, CR/LF;Viteza de transfer: 2400,4900, 9600, 19200 bit/secunda;

51

Page 50: Automatizari Curs

Databits: 7 Transferur se face pe 7 bit!; este setat autornat la paritatea"Even" or "odd"; g rransferur se face pe 6 uiti; este setat automat raparitatea "None,'.

Parity: Even-para / odd-impara / None-fara paritate(daca Databit = g)Endmark:

CR/m Intoarce car; linie noua;CR Intoarce car

Stopbits: Fixat pe 1.

FUNCTIA TTDate

o alta functie a MENU-rui este functia TrDate; cu aceasta functiedatele pot fi transferate prin interfata seriara. cu acest tip de transferintegritatea datelor nu este verificata.

Job: Selectam jobul pentru transfer;Date: Selectarn datele pentru transfer;Format: Formatur dateror; serectam Leica-GSlformat, sau un format

creat de utilizator cu "Format Manager,,.TRIMITE: pornire transmisie.

Daca receptorur dateror este prea incet, datere pot fi pierdute. cu acesttip de transfer aparatur nu este informat de performantere receptorurui.

FUNCTIA rnfoSis

O alta functie a MENU_lui este functia InfoSis; cuafiseaza inforrnatii utile, data si ora.Bateria - nivelul ramas in baterie (in procente);Temp' Instr' - temperatura interna a instrumenturui;Data - posibilitatea setarii datei;Ara - posibilitatea setarii orei.

aceasta functie se

52

Page 51: Automatizari Curs

l-

Exista 3 formate de afisare:. DD.MM.yyyy

. MM.DD.yyyy

. YYYY.MM.DDT

t

DATA: Introducerea dateiTIME: Reglarea orei.sw-Info: Softur instrumenturui se compune din diferite pachetesoftware; In functie de pachetur soft, exista diverse versiuni:

Sistem O.S.: sistem de operareAplicatii SW: aplicatii, functii si meniuLayout: mod de afisareInstrument tip: TCR4O7

Numar de serie: xxxxxx

CONDITIILE DE UTILIZARE A STATIILOR TOTALE LEICA TC(R)4O7

Permise

' Masurarea unghiuriror verticare si orizontare;. Masura rea distantelor;. Inregistra rea masuratorilor ;.Calcul specific cu aplicatiile incluse;.Vizualizarea axei verticale(cu raza laser de centrare).Neoermise

' Utilizarea aparatului fara a consulta in prealabil manualul de utilizare;. Folosirea in alte scopuri decat cele indicate;. Dezactivarea masurilor de siguranta;. Indepartarea notitelor si avertismentelor;

'Desfacerea instrumenturui (surub miscare fina, etc.), doar daca estespecial permis;

' Folosirea cu accesorii neaprobate de firma producatoare;.Vizarea directa catre soare;

53

Page 52: Automatizari Curs

o Masuri de siguranta necorespunzatoare

Limite in utilizare

Potrivit pentru utilizare inmediile agresive sau explozive.

timp limitat.

in zona de lucru;

mediul atmosferic

Utilizarea pe timp

obisnuit: nepotrivit inploios este permisa un

DATE TEHNICE - STATIA TOTALA r-ErcA TC(R)4O7

Telescopul:. Marire

.Imagine

. Diametrul obiectivuluir Distanta rninima de focusare. Focusare

. Camp.vizual

oCaffiF visual la 100m

Masurare unghiuri:.Absoluta si continua. Actualizare la fiecare.Unitati selectabile

. Deviatia standard

rc(R)403

rc(R)4os

TC(R)407

. Rezolutia ecranului

Gon

360d

350s

Mil

30x

dreapta

40mm

1.7m(5.6ft)

fina

103o'(1.7gon)

2.6m

0.3sec

3600 sexagesimal, 400gon

3600 decimal, G400 mil, Vo/o,

3"(1mgon)

5"(1.5mgon)

7"(2mgon)

0.0005

0.0005

L'0.01

+

54

Page 53: Automatizari Curs

Precizia nivelelor:. Nivela circulara. Nivela electronica

Laserul de centrare:. Localizare

.Acuratete

6'/2 mm

2O,'/Z mm

in axa verticala a aparatului;deviatie de la verticala 1.5mm(2 sigma) la 1.5mina ltimea instrumentul ui;

. Diametrul spotului lasercompensator:

rrqr roser 2'5mm/L 5m;

.Pe 2 axe, cu ulei

. Raza de actiune

. Precizie +4' (o'o7gon)

TC(R)407 2,,(O.7mgon)TC(R)4O5 1.5',(O.Smgon)TC(R)403 1,,(O.3mgon)

Tastatura:.Inclinare

. Optional a doua

Ecranul:. Se poate ilumina.Se poate inclazi

tastatura

. LCD

.B linii cu 31 caractereTipul ambazei:odetasabila GDFl11.diametru:

Dimensiuni:.Instrument

Inaltime ( cu ambaza si maner):ambaza GDFl11

latime

lungime

700

(temp. . -sog)280x160pixeli

s/8'

360

150

145

mm

mm

mm

+5mm

55

Page 54: Automatizari Curs

ocutia 46gx254x233 mrnGreutate : (cu baterie si ambaza).Cu ambaza GDF111 5,2 Kg

Inaltirnea axei secundare:.fara ambaza 196mm.cu ambaza GDF111 240mm+5mmAlimentare:. Baterie GEB111 NiMh.Voltaj 6V.Capacitate 1g00mAh. Baterie GEB 121 NiMh.Voltaj 6V.Capacitate 360OmAh.Alimentare externa

(prin cablu serial) daca este utilizet un cablu externvoltajul trebuie intre 11.SV - L4V

Numarul de masuratori ;

.GEB 111 aprox. 4O0OoGEB 121 aprox. $OOO

fnterval termic:.Stocare -4OoC la +700C

-4OoF la +15goF.OPerare -2OoC la +500C

-4oF la +t2zoFCorectii automate:oEroarea liniei de vizare. Eroarea indexului vertical.Curbura Pamantului

. Refractia

.Deviatiile de la verticala locului

56

Page 55: Automatizari Curs

Inregistra rea datelor:. Interfata RS232

' Memorie interna

" Capacitate totala

Mdsuriri de distanle(IR:.Tip:

. Lungimea de undE:

.Sistemul de mdsurare:

- Tip EDM:

- Afigaj (ultima cifri):

576K8

- 10000 blocuri de date

- 16000 puncte fixe

infrarogu):

infrarogu

0.780pm

sistem special de frecvenl5

(frecvent5 de bazS: 100Mhz = 1.5m)Coaxial

1mm

IR Fine

IR Fast

Tracking

IR Tape

x lntreruperi ale razei, cildurE excesivi gi obiecte in migcare in calearazei pot duce la abateri de la valorite specificate.

2mm+2ppm

5mm+2ppm

5mm+2ppm

57

Page 56: Automatizari Curs

30OOm

1200Oft

3500m

12000ft250m

800ft

1) PdclE puternicS, vizibilitate 5Km sau lumind solari puternici; curenlide cildur5 puternici; efect de perdea;2) P6cl5 slab5, vizibiritate p6nE ra 20Km, fird efect de perdea;3) cer acoperit, fErE p6cr5, vizibiritate p6nd ra 40Km; fdr5 efect deperdea.

Misurdri de distanle(Rl.:vizibil):

"Tip:

.Tip EDM:

.AfiSaj (ultima cifr5):

. Dimensiunile spotului laser:

. Afigaj fdrE ambiguitate:

. Constanta prismei (aditiv6)

coaxial

1mm

aprox. 7xI4/2Om

aprox. 10x20mm/50m

(cEtre placa 710333)

p6n5 la 760m

+34.4mm

laser vizibil.Lungimea de und5 a purt5toarei: 0.670;rm.sistem special de frecvenl5 (frecvenfa de bazi 100MHz = 1.5m)

Mdsuriri de distanle(fara reflector):. Gama de m5surare: 1.5m la gOm

58

Page 57: Automatizari Curs

4)

s)

6)

* grey Card de la Kodak utilizat6 la exponometru pentru lumina reflectat5

Obiect in soare puternic, efect puternic de perdea;Obiect la umbr5 sau cer acoperit;Ziua, noapte 9i amurg.

x* intreruperi ale razei, efect puternic de perdea, obiecte in migcare petraseul de m6surare pot duce la abateri de la preciziile specificate.

Misurare de distanle (cu reflector):. Gama de m6surare:

. Afigare fdrt ambiguitate:

peste 1000m

p6ni la 12 Km

3mm+2ppm 3.0s +1s /1Om>30m5mm+2ppm

5mm+2ppm 1.0s +0.3s /10m>30m

59

Page 58: Automatizari Curs

1) P6cla puternicS, vizibilitate 5Km sau lumini solar5 puternic5 curenlide cdldurd puternici(efect de perdea);2) PScla slab5, vizibiritate p6ni ra 20Km, fEri efect de perdea;3) cer acoperit, fir5 p6cr5, vizibiritate p6n5 ra 40Km; fEri efect deperdea.

60