Aux i Liar Curriculars Tf

7/22/2019 Aux i Liar Curriculars Tf

1/26

Modulul IV-SISTEME SI TEHNOLOGII DE FABRICATIE_Auxiliar curricular-Ciclul superior al liceului profil tehnic clasa a XII -a

Elaborat de ing. prof. gr.I Georgeta Stanica si ing. prof. gr. II Mihaela Stan Colegiul Spiru Haret -Ploiesti 1

AUXILIAR CURRICULAR

pentru

CICLUL SUPERIOR AL LICEULUIProfilul tehnic

Clasa a XIIa

Modulul IV- SISTEME SI TEHNOLOGII DE FABRICATIE

Materialul necesar profesorilor-ingineri si elevilor din clasele a XII-a, a fost cules,

intocmit si elaborat de:

ing.prof. gr.I Georgeta Stanica

ing. prof. gr.al II-lea Mihaela Stan

de la Colegiul Spiru HaretPloiesti,

In colaborare cu Universitatea Politehnica Supelecdin Rennes Franta, UniversitatilePolitehnice din Bucuresti, Cluj, Timisoara, UPG Ploiesti, ASE Bucuresti, ColegiileTehnice din

Bucuresti, Craiova, Tg.Mures, Cluj Napoca, Timisoara, Iasi.

Mediul industrial:

Intreprinderea industriala: este o unitate economica si sociala in care se produc

bunuri si servicii destinate pietei, in vederea satisfacerii nevoilor clientilor si realizarii

de profit. In aceasta lucreaza angajati care desfasoara procese de munaca, folosind unanumit capital.

Resursele intreprinderii:- resurse materiale,

- resurse financiare,

- resurse umane.

Rolul intreprinderii industriale, in circuitul economic al unei tari este exercitat

prin indeplinirea a doua functii :

a) functia de creare a valorii adaugate,

b) functia de participare la distribuirea veniturilor.

Tipurile de produseUn produs este un ansamblu industrial destinat utilizarii. El poate fi: Produs finit-pregatit pentru utilizare si identificabil de catre clientela; el apare in

catalogul intreprinderii.

Produs semi-finit care intra in componenta unui produs mai complex si care poatefi comercializat si individual ca piesa de schimb.

Produsele industriale pot fi realizate in variante (alegerea este obligatorie), cu optiuni

(alegerea nu este obligatorie) sau ca accesorii (optiune montata in afara

intreprinderii)


2/26



Clasificare:

-Dupa destinatie:

Produse complexe de tip bun de echipament fiind caracterizate prinvariaetatea produselor si diversitatea modurilor de obtinere, existand unnomenclator cu numeroase variante, optiuni sau accesorii (ex.automobil).

Produse standard de tip bun de larg consum care au o complexitate maimica si putine variante, pentru produsele mai complexe existand un

nomenclator (ex. electro-casnice, incaltaminte).

Produse complexe cu valoare adaugata sunt produse cu mare complexitatefabricate ca unicat sau in serie foarte mica si se caracterizeaza printr-un

nomenclator care inlantuie activitatile care se succed in cursul realizarii

produsului (ex. imobile, avioane, vapoare).

Produse elementare sunt produse simple cu putine componente pentru care ingeneral nu exista nomenclator sau daca exista este foarte redus (ex. cuie,

lacate etc).

-Dupa modul de obtinere (se pune in evidenta numarul de produse finite obtinute

in functie de numarul de materii prime sau componente utilizate, cunoscuta sub

numele de clasificare VAT propusa de David Blacklock) pot fi :

Produse de tip V-obtinute in industriile de tip proces pornind de la un numarrestrans de materii prime fabricand o gama mare de produse finite, adesea

nomenclatorul nu exista sau este foarte mic (ex.produse din industria

chimica, siderurgica,etc) si au structura divergenta

Produse de tip A - sunt produse asamblate in mod clasic pornind de lanumeroase componente este fabricata o gama mica de produse,

intreprinderile au separata fabricatia de componente de asamblarea

produselor. Produsul are o structura convergenta , nomenclatorul este

important si se constata adesea existenta a numeraose componente pe stoc.

Produse de tip T-sunt produse obtinute printr-o asamblare moderna pornindde la componente comune sunt asamblate numeroase produse finite

adaptate la o piata competitiva si fluctuanta. Aceste produse au o structura

liniara nomanclatorul de produse fiind foarte important. Produse de tip X sunt o derivatie a porduselor de tip T obtinut printr-o

combinatie a produselor de tip A si V astfel: se fabrica un numar limitat de

produse semi-finite de tip A, apoi prin combinatii ale acestor produse semi-

finite se fabrica numeroase produse finite de tip V adaptate nevoilor

clientilor. Acest tip de fabricatie este caracteristic produselor care au

numeroase variante. Nomenclatorul cuprinde componentele ce intra in

fabricatia unui produs.

Tipurile de produse realizate in intreprinderile industriale:

- diverse organe de masini


3/26



- diverse masini, utilaje

- diverse aparature, agregate industriale

- diverse materile de constructii- diverse aparatura medicala

- diverse medicamente

- produse alimentare

- produse de imbaracaminte, incaltaminte

- produse de uz general si casnic

- extractia si productia resurselor primare :carbune,titei,calcar etc.

- productia de energie

Clasificarea intreprinderilor industriale:

A) Tipul de specializare al intreprinderilor :

a) specializate - ce determina un grad de interdependenta-cu procese si produse:

- de mare complexitate,

- de complexitate redusa.

b) universale - ce folosesc echipamente universale si personal calificat care se poate

adapta la schimbarile impuse de piata,

c) mixte - in care functioneaza unitati specializate si universale.

B) In functie de gradul de specializare si dupa cantitatea de marfa produsa, unitatile

functioneaza producand produse:

1) pe comenzi,

2) in serii: -mici

-mijlocii

-mari

3) in masa.

C) Dupa natura productiei:

1) in regim permanent: -in toate zilele anului,

-in toate zilele lucratoare ale anului.

2) in regim sezonier.

D)Dupa capacitatea de productie intreprinderile industriale pot fi:

- productii mici

- productii mijlocii

- productii mari.


4/26



Clasifiarea proceselor de productie dupa modul de executie:

Procesele de productie se pot executa:- manual: cand activiatile sunt executate de lucratori, fara ajutorul masinilor sau

computerelor.

- manual-mecanice: cand activitatile sunt executate partial mecanizat, cu ajutorul

masinilor, iar restul de lucratori, manual.

- procese de aparatura: cand lucaratorii supravegheaza masinilie si aparatele, le

comanda si culeg rezultatele, efectuand aprecieri si interpretari.

Utilajele de productie sunt resurse materiale ale intreprinderii, reprezentand o

componenta a capitalului fix si reprezinta ansamblul masinilor, instalatiilor, mijloacelor

de transport, aparatelor, uneltelor, echipamentelor, accesoriilor destinate procesului de

productie.Utilajele de productie se prezinta sub forma de:

- masini simple de prelucrare,

- masini agregat,

- masini semiautomate,

- masini automate-roboti industriali.

Totalitatea activitatilor desfasurate cu ajutorul mijloacelor de productie si a proceselor

naturale, pentru tansformarea organizata a obiectului muncii in produse finite, cu

valoare pe piata, se numeste proces de productie.

In urma procesului de productie se obtine bunuri materiale, lucrari, servicii solicitatepe piata.

Din punct de vedere tehnico-material desfasurarea procesului de productie presupune

existenta urmatorilor factori de productie:

1) munca-rol principal prin care angajatii actioneaza asupra obiectelor muncii

transformandu-le;

2) natura (factorul natural de productie) ce cuprinde terenurile,resursele naturale ale

firmei;

3) capitalul angajat (productiv) ce se concretizeaza in mijloace materiale si elemente

de conceptie. Acest capital se prezinta sub doua forme:

- capital imobilizat: mijloace fixe, brevete, licente, softuri, proiecte de cercetare, etc.- capital circulant: format din stocuri de materii prime, materiale, combustibili, produse

in fabricatie, creante, numite active circulante.

4) capacitatea si abilitatea managerului: de a combina factorii de productie, strategiile

economice, politicile de piata, de creativitate si initiativa pentru inovarea productiei si

asumarea riscurilor.


5/26



Tipuri de productie:

a) Productia individuala, se caracterizeaza prin:- varietate mare de produse

- cantitati foarte mici de produse, chiar o bucata

- operatiile se repeta foarte rar, chiar deloc (uneori)

- nu exista grad de specializare a locului de munca, a sectiilor si unitaii, folosindu-se

utilaje universale

- obiectele muncii, se deplaseaza de la un loc de productie la altul, in loturi foarte mici

- controlul se face pe fiecare reper

- productivitate scazuta a muncii

- durata ciclului de fabricatie f. mare

b)Productia in serie, poate fi:

1) serie mare: - varietate relativ mica de produse

- cantitati mari de produs

2) serie mijlocie: - forma intermediara intre seria, mare si mica

3) serie mica: - cantitati relativ mici de produse

Productia in serie se carcterizeaza, in general, astfel:

- nu are loc o specializare a locului de munca- se folosesc utilaje specializate

- obiectul muncii se deplaseaza in loturi mari,medii sau mici

- creste numarul de operatii ce trebuie efectuate la un loc de munca

- utilajele se amplaseaza dupa caracterul constructiv si tehnologic: grupe de strunguri,

de freze etc.

- scade durata ciclului de fabricatie

- dificultati in normarea muncii si a salarizarii, a controlului tehnic deoarece are loc

modificarea sistematica a tehnicilor de producti.

c) Productia in masa: se caracterizeaza prin :

- varietate (nomenclatura) foarte restransa,

- cantitate foarte mare a produselor,

- o specializare accentuata a locurilor de munca si a utilajelor,

- obiectele muncii se deplaseaza de la un loc de munca la altul bucata cu bucata,

- se creaza premisele utilizarii robotilor industriali cu eficienta economica ridicata,

- este posibila normarea stiintifica a muncii,

- control continuu si autocontrolul fabricatiei,

- amplasarea utilajelor in concordanta cu fluxul tehnologic,

- ciclul de fabricatie foarte redus.


6/26



Clasificarea proceselor de productie dupa natura tehnologica:

a) procese chimice: bazate pe diferite reactii chimice, electrochimice si termochimice,unele insotite de caldura si lumina si au drept scop obtierea de noi substante

b) procese de schimbari a configuratiei sau a formei: desfasurate la cald sau la rece, prin

prelucrari mecanice, manual, mecanizat, automatizat sau robotizat.

c) procese de asamblare: prin care mai multe repere, subansamble formeaza un

ansamblu de piese, o masina, utilaj sau agregat.

d) procese de transport: cand materialele prime sau produsele finite, cu ajutorul

mijloacelor de transport sunt deplasate in interiorul intreprinderii cu electrocare,

macarale, electrostivuitoare, tractoare cu remorci etc. vehicule pe perna e aer, sau in

afara firmei sunt transportate pe cale ferata, pe sosele, pe apa, prin aer.

Sisteme de fabricatie- Ansamblu de forme, tehnici, metode si procede folosite in organizarea cu maxima

eficienta a productiei de baza a firmelor productive.

Corespunzator celor 3 tipuri de productie (in masa, serie, undividuala) corespund trei

sisteme principale de organizarea a productiei de baza:

1) organizarea productiei pe unicate,

2) organizarea productiei pe comenzi,

3) organizarea productie in flux.

1) Organizarea productiei pe unicate are ca elemente caracteristice:

- pregatirea fabricatiei

- lansarea in productie a produselor bucata cu bucata

- repartizarea executarii unei mari varietati de piese

- folosirea de masini, utilaje si universale

- amplasarea masinilor si utilajelor pe grupe de produse

- organizarea verigilor de productie dupa principiul tehnologic.

2) Sistemul de organizare a productiei pe comenzi

- pregatirea fabricatiei fiecarei comenzi- lansarea in fabricatie a loturilor pe baza de grafice

- alegerea unor utilaje, masini, SDV-uri

- repartizarea pe fiecare loc de munca a unui anumit nr. de piese pentru a fi executate

- amplasarea utilajelor in sectii pe grupe de acelasi tip (la loturile mici) sau potrivit

fluxului tehnologic (la loturile care se repeta)

- receptia lotului de piese care face obiectul comenzii.

3) Sistemul de oraganizare a productiei in flux.

Este o organizare moderna a productiei in serie mare si in masa cu urmatoarele

caracteristici :


7/26



- descompunerae procesului tehnologic in operatii simple, care au durata egala sau un

raport multiplu

- stabilirea succesiunii rationale a operatiilor pe anumite locuri de munca- amplasarea in lant a locurilor de munca in concordanta cu fluxul tehnologic sub forma

liniei de flux

- continuitate in efectuarea operatiilor

- fixarea nr de locuri de munca pentru execcutarea fiecarei operatii

- deplasarea produselor de la un loc de munca la altul se face bucata cu bucata sau in

loturi mici

- folosirea mijloacelor automatizate,mecanizate de transport al produselor intre operatii

- fabricarea la linia de flux a unui tip sau a mai multor tipuri de produse apropiate intre

ele din punct de vedere tehnologic

- formele principale ale organizarii productiei in flux sunt benzile rulante,liniiletehnologice,lini automate, sectiile si uzinele complet automatizate

Metode de integrare sistematica a intreprinderii:

1) Sisteme de fabricatie inteligenteEste fabricatia asistata de calculator si presupune o retea de calculatoare,roboti

mobili, masini automate programabile, senzori, echipamente multimedia, software de

inteligenta artificiala,intr-un sistem de fabricatie flexibil,comanda numerica a masinilor

unelte, transmisii de date pentru conducerea activitatilor, permitand experimente on-linecu echipamente industriale conectate in retea, supravegherea si comanda de la distanta

si prin internet, experimente prin simulare, modelarea si analiza celulelor de fabricatie

pe baza de grafuri de reta,conducerea si supravegherea sistemelor de fabricatie

2) Sisteme de fabricatie holoniceSe aplica in special la controlul fabricatiei cu roboti multpli si vedere artificiala

integrata pentru conditionarea materialelor si se bazeaza pe tehnologii avansate de

constrol asistate de calculator, robotica microelectronica, vedere artificiala, dezvolatrea

de tehnologii software, care ofera solutii la cerere pentriu intreprinderi industriale si

afaceri si un comportament flexibil,adaptiv si structurilor de productie precum si oinspectie automata a proceselor. Are aplicabilitate in industria electromecanica,

farmaceutica, alimentara, constructioare de masini, telecomunicatii, servicii postale etc.

3) Sisteme de fabricatie bioniceIn 1960 a aparut BIONICA=o noua stiinta care se ocupa cu imitarea in tehnica a

organelor vietatilor din natura, care, apoi, a fost folosita in domeniul tehnicii moderne.

Astfel microsistemele biologice au devenit sursa de inspiratie pentru micro si

macrotehnologii.

Biometria - este stiinta interdisciplinara care combina ingineria, arhitectura si

matematica.


8/26



In fabricatia bionica se pot realiza proteze bionice pentru indiviizi ce au

malformatii sau care au suferit accidente sau operatii, dar si autoturisme bionice,

arhitectura bionica, (astfel chinezii fascinati de posibilitatea transferului cunostiintelordin domeniul biologiei in tehnologia constructiilor civile, pe baza arhitecturii bionice

impreuna cu arhitectii vor realize la Shanghai o constructie a unui oras cu 100.000

locuitori, in 1228 metri, cu 12 cartiere suprapuse, 30 de institutii de invatamant, cultura,

magazine, hoteluri, spitale, parcuri, cu o retea de transport de 368 ascensoare. Toata

constructia va fi realizata pe baza de beton, cu mii de tevi, conducte din materiale

speciale toate realizate pe principiul cresterii arborilor).

Similar cu creierul uman s-au realizat retele neuronale artificiale, care pot fi

implementate prin mai multe moduri distincte:

- simulare soft pe masini secventionale- simulare soft pe masini paralele, cu calculatoare cu mai multe procesoare.Sisteme de fabricatie inteligente

Folosirea in procesul de fabricatie a automatizarii procesului tehnologic de

obtinere a unui produs presupune inlaturarea factorului uman si inlocuirea acestuia cu

roboti, sisteme sau subsisteme automate, toate controlate cu ajutorul calculatorului.

Avantajele acestor fabruicatii inteligente :

1) reducerea costurilor de fabricatie

2) productiviate ridicata

3) capacitatea de autodiagnosticare in timpul functionarii4) personal redus de intretinere

5) progresul general al firmei producatoare

6) capacitatea capaciatea de a invinge concutrenta cu piesele noi, competitive.

Procesele de automatizare permit controlul absolut si cunoasterea in timp real a tuturor

parametrilor procesului de fabricatie. Monitorizarea si controlul asistate de calculator

sunt parti importante in vederea automatizarii procesului de fabricatie al unui produs.De

exemplu celula flefibila este realizata ca un sistem modular cu urmatoarele functii:

- prelucrarea unor repere cilindrice pe un strung cu comanda numerica asistat de

calculator

- monitorizarea si controlul in timp real a fiecarei componente a celulei

- monitorizarea video, de la distanta prin intermediul camerei web.

Sistemul automat inteligent cu celula flexibila de fabricatie, este o structura modulara

cu urmatoarele functii:

1) fabricarea automata a reperelor cilindrice, ce pot fi prelucrate din 2 tipuri de

semifabricate

2) controlul automat al fiecarei componente a celulei flexibile si citirea automana a

senzorilor

3) monitorizarea de la distanta a operatiilor si avertizarea in caz de pericol.


9/26



Problema principala a sistemelor de fabricatie inteligente este legata de

adaptibilitatea capacitatilor masinilor la comenzile de productie, masinile cu capacitati

limitate creaza gatuiri, blocaje in fabricatie, deci trebuiesc evitate.

Sisteme de fabricatie holoniceSistemele de conducerea a fabricatiei prin calculatoare presupune conducerea

directa de la 2-3 masini la toate masinile din intreprindere.

Programmele sunt memorate in calculator, iar modificarea e simpla si rapida.

Sistemele de conducere prin calculatoare pot da :

- comenzi de prelucrare robotilor industriali

- pot pregati fabricatia

- pot programa piesele

- pot transporta si stoca piesele

SI 1

intrari 2 iesiri

3

feed back

SI - sistem holonic integrativ

1, 2, 3 - sisteme autonome

Deci in interiorul sistemului holonic functioneaza doua sau mai multe sisteme

autonome. (adica mai multi holoni se pot integra pe baza unor criterii bine definite

pentru a atinge obiectivele bine determinate si formeaza un nou sitem de referirentarespectiv sistemului holonic = care e un sistem deschis, la care se pot atasa sau

desprinde sistemele autonome.

Intre sistemul holonic integrator si cele doua sisteme autonome exista si diferente

reale, iar optmizarea priveste integrarea sistemului holonic, inclusiv a celor autonome.

Sistemul holonic de productie este caracterizat de inteligenta artificiala, serveste

pentru modelarea si implementarea sistemelor de asamblare in retea cu roboti ce

urmaresc produsele, controlul calitatii si toleranta la defectiuni. Deci este un sistem

multirobot ce cuprinde:

- un nivel de holoni de comanda


10/26



- 1,2 tipuri de resursa (holon robot de asamblare, format din manipulatoare robot plus

un holon senzor pt. urmarirea si verificarea produselor

- un sistem de monitorizare a dispozibilitatilor resurselor din sistem cat si a operatiiledeja executate

- un programator global ce genereaza planuri de asamblare de baza si alternative pt.

toate produsele

Criterii de evaluare a utilizarii sistemelor de fabricatie1) economic,

2) de calitate,

3) de competivitate.

1) Evaluarea economica urmareste eficienta fiecarui sistem de fabricatie, comparandcosturile reale cu cele standard, se urmareste cifra e afaceri si volumul cheltuierilor,

nivelul profitului si al investitiilor.

Se intocmeste :

- bugetul propriu de cheltuieli

- se urmareste abaterile dela bugetul prevazut

- se cauta cauzele abaterilor

- se iau masuri de corectie a abaterilor si eliminarea cauzelor care le-au produs

- conducerea generala a intreprinderii : stabileste strategia si obiectivele organizatiei,

din care decurg obiectivele centrului, negocieaza sistemul de recompense si procedurile

de control- dotarea tehnica: influenteaza performanta in incadrarea in buget

- potentialul uman: e influentat de pregatirea profesionala, varsta, motivarea, capacitatea

de munca

- situatia economica-financiara: influenteaza marimea fondurilor, succesul in strategia

centrelor de responsabilitate.

- cultura si comportamentul: influenteaza normele de comportament ale angajatilor

masurarea performantelor si stabilirea recompenselor.Costuri

0 Xcritic x (produse/an)


11/26



zona profitului

zona pierderilor

Xcritic=corespunde punctului de echilibru cand veniturile=cheltuielile(R=C)=volumul

critic al productiei. El caracterizeaza marimea firmei.

Profitul P=R-C

daca R-Cfirma inregistreaza pierderi

R-C >0 =>firma inregistreaza profitDeci afacerea: cu X (volumul de marfuri) =>profit, firma rentabila

2) CalitateaCalitatea activitatii intreprinderii industriale, al sistemelor de fabricatie este determinata

de :

-calitatea proiectarii produselor

-calitatea executiei produselor

-nivelul de dotare tehnica si tehnologiile de fabricatie utilizata-nivelul de calificare a fortei de munca

-calitatea materialelor prime folosite

Se pot pune in evidenta 5 orientari principale privnd calitatea produselor :

1)orientarea spre perfectiune

2)orientarea spre produs(calitatea fiind ansamblul caracteristicilor de calitate ale

produsui)

3)orientarea spre procesul de productie (adica produsul e de calitate cand corespunde

sp[ecificatiilor)

4)orientarea spre costuri(cand pretul este acceotabil)

5)orientarea spre utilizator(corespunde cerintelor cumparatorului)

Cerintele cumparatorului se refera la:

-protectia vietii si sanatatii

-protectia mediului

-aspecte estetice placute

-conservarea energiei

-risc redus de exploatare al produselor

-valorificarea resurselor naturale

Toate aceste cerinte sunt prevazute in legi, regulamente, coduri, reguli, etc.


12/26



Competivitatea criteriului de evaluare al fabricatieiDaca sistemul de fabricatie e economic si de calitate =>obtinerea de produse

competitive pe piata, care fac fata concurentei, se innoiesc mereu, satisfac cumparatorii.Astfel productia in masa asigura:

-costuri reduse de productie

-asigura conditii de automatizare a proceselor de productie, folosirea robotilor

industriali.

-deplasarea rapida a obiectelor muncii in linie dreapta si individuala a fiecarui

exemplar de produs

-ciclul de productie e minim

-se asigura ritmicitatea si continuitatea sectiilor auxiliare

-control tehnic facil, continu

-o buna normare a muncii

Fabricatia in masa este cea mai eficienta.

Componente ale sistemului de fabricatieI) concurenta

II) sincronizarea

III) partajarea resurselor

IV) interactiuni intre componente

I)Concurenta economica pe piataSistemul concurential=totalitatea relatiilor dintre agentii economici aflati in copetitie pe

piata,in functie de interesele lor

Concurenta=rivalitatea dintre diferinti ofertanti pentru a castiga clienti pe piata

Concurenta poate fi:

a)concurenta perfecta=este ipotetica cand nici un producator sau consumator nu are

puterea de a influenta preturile de pe piata.Concurenta perfecta trebuie sa indeplinesca 6

parametrii:

1)atomicitatea=cand pe piata exista foarte multi producatori mici si

consumatori,neinsemnati,incat actiunile lor NU au impact asupra cantitatii de produsesau a pretului de vanzare ale celorlalti

2)omogenitate=cand bunurile si serviciile sunt perfecte

3)informatii complete=firmele si consumatorii cunosc preturile fixate de toate firmele

4)acces egal la tehnologie=toate firmele au acces la tehnologiile noi de productie

5)mobilitate=informatiile,resursele sunt mobile

6)intrare libera=orice firma intra s iese e pe piata dupa bunul plac

Rezultatele concurentei perfecte:

-eficienta productiva=cand bunurile au pretul foarte redus, de vanzare, firma NU mai

poate produce mai ieftin


13/26



-eficienta alocativa=cand pretul este egal cu costurile marginale ,produsul e vandut la

cel mai mic pret posibil

b)concurenta imperfecta=cand conditiile concurentei perfecte nu sunt satisfacuteForme de concurenta imperfecta:

1)monopol=un singur vanzator al unui produs si mai multi cumparatori

2)oligopolul=numar redus de vanzatori,cu forta economica mare cu diferite cantitati de

produse diferentiate

3)monopson=un singur cumparator al unui produs

4)oligopson=un numar restrans de cumparatori al unui bun economic/produs

Concurenta monopolista=multi vanzatori de bunuri diferite

c)concurenta neloiala=cand activitatea comerciantului se realizeaza prin folosirea de

procedee nelegale,contrare uzantelor comerciale:acte,acte contra legilor in

vigoare,contraventii sau delicte civile:cu reclame inexacte,frauda fiscala,mentiuni falsepe produse,conflicte intentionat create intre marcile produselor, furtul de clientela,

oferte de premii si cadouri suplimentare cumparatorilor ce depinde exclusiv de o

tragere la sorti Legea 11, a concurentei neloiale, articolul 4, = procedeu neonest:

exemplu va ofera gratuit o firma un sampon daca va coafati gratuit la adresa,

intotdeauna este corect ca un premiu sa fie accesorul produsului platit.

d)concurenta de tip BERTRAND

numita si duopolul se caracterizeaza:

-exista doua firme care produc marfuri neomogene

-firmele nu coopereaza-au acelasi cost marginal

-costul marginal este crescut

-cererea lineara

-firmele concureaza si stabilesc simultan preturile

-ambele firme au comporatment strategic

-ambele firme ofera calitatea ceruta a produselor

-isi pot modfica acntitatea de produse dar pretul,este adesea imposibil de modificat,

adica firmele care practica preturi NEGOCIABILE

Pret marginal=stabilit pentru acoperirea cererii pe piata, exprima cat de mult semodifica costurile, poate avea valoare negativa, este prima derivata a functiei costurilor.

Costul marginal exprima cat de mult modifica costurile cand productia de bunuri creste

in general cu o unitate infinitezimala.

Intersecteaza costurile medii (pct. A) intotdeauna, in zona de minim a (CM).


14/26



Costuri (C)pret

Costuri marginale (C)

A

0 cantitatea

(in ordonata se trece pretul, iar in abscisa se trece cantitatea)

II) Sincronizarea-componenta a sistemului de fabricatieLiniile de flux continuu cu tact impus reprezentate sub aspectul ritmicitatii e

forma superioara de organizare a fabricatiei in flux.Organizarea unor astfel de linii este

posibila daca duratele operatiilor tehologice sunt egale sau multiple tactului de lucrustabilit. Cand se indeplineste aceasta cerinta se cheama ca operatia tehnologica se

sincronizeaza.

Criterii de analiza ale sistemelor de fabricatie1) evaluarea riscului

2) ergonomie

3) rezultatele activitatii

4) atributiile loculuide munca

5) tipuri de echipamente

6) tehnologii de fabricatie

1) Evaluarea risculuiReprezinta procesul in urma caruia se stabileste caracterul tolerabil al riscului pe

baza analizei riscului si in acelasi timp tinand cont atat de factorii socio-economici cat si

de aspectele de mediu

R i s c u l de fabricatie determinat de imprejurarile ce survin pe parcursul

executarii contractului si care pot schimba la modul negativ parametrii contractuali atat

de producator cat si de beneficiar si furnizor:

Costuri medii

(CM)


15/26



-survenirea unor dificultati majore de aprovizionare cu materii prima,materiale,

combustibili, energie, necesare fabricatiei marfurilor

-cresterea costurilor de fabricatie,a contractelor, in asa masura incat depaseste netposibilitatile financiare ale producatorului

-schimbarea in rau a situatiei patrimoniale a beneficiarului,care isi poate pierde

capacitatea de a putea plati pretul marfurilor comandate la producator

-defectarea masinilor, utilajelor in perioade de garantie a lor sau infestarea computerelor

cu virusi incat afecteaza softurile de proiectare si fabricatie

-aparitia unor cataclisme naturale(uragane,vant puternic,ploi torentiale,inundatii,

cutremure, alunecari de teren),care sa afecteze activitatea de productie

-nivelul scazut de calificare si insuficienta instruire a lucratorilor care exploateaza

masinile, utilajele, instalatiile din dotarea fabricii, ce pot duce la defectari ale utilajelor

-riscul scumpirii creditelor bancare-riscul nelivrarii a materialelor prime de catre furnizor

-riscul anularii unor licente de fabricatie din cauza neachitarii lor integrale sau la

termen

-riscul imbolnavirilor profesionale

-riscul blocajelor economico-financiare

-inexistenta unui service, calificat, al utilajelor

Evitarea riscurilor de fabricatie:

1)dispozitivele utilajele,instalatiile trebuie sa fie proiectate,montate incat sa nucompromita sanatatea lucratorilor,calitatea utilajelor sau a produselor,sa se pastreze

calitatea produselor si dupa transportul acestora sau depozitarea lor

2)intocmirea contractelor cu specificarea clara a clauzelor

3)utilizarea de masini-utilaje performante de buna calitate

4)materii prime de buna calitate

5)angajatii bine pregatiti profesional

6)asigurarea utilajelor si a marfurilor in caz de calamitati naturale sau accidente

7)transportul si depozitarea corecta a materiilor prime si a materilalelor,a marfurilor

evitandu-se degradarea lor in acest timp

8)protectia mediului inconjurator

9)asigurarea conditiilor de protectie a muncii

10)inscriptionarea si etichetarea utilajelor, materiilor prime, marfurilor.


16/26



Schema de risc a blocajului economico financiar:

aparitia bolilor profesionale

rscuri de riscuri riscuri riscuri

fabricatie produse toxice economice politico- naturalede fabricatie administartive

nstruirea utilaje deinsuficienta caliatete clauza de

a lucratorilor indoielnica forta majora

valutare revizuire nevalutare

calificare pretului

profesionala

redusa pierderi blocaj intarzieri de indexarea

pt. exportatori/ financiar plata a beneficiarilor normelordefectarea importatori

utilajelor

intarzieri la plata a:

intarzieri de scaderea -furnizorilor

livrare calitatii -salariilorproduselor -facturilor de energie,

apa,combustibil etc.

pierderea - obligatii bugetarepietelor

2) Ergonomia-criteriu de analiza a sistemului de fabricatieEsenta managementului contemporan o constituie RELATIILE cu OAMENI,cu

fiecare individ in parte.Una din cele mai importante functii ale unui manager este sa

asigure si sa coordoneze resursele umane ale organizatiei.

Termenul de ergonomie vine din limba greaca: ergos=munca; nomos=lege,

norma.

La inceput ergonomia circula in sensul de: - stiinta muncii,

- psihologia muncii,

- psihologie inginereasca,- munca mecanica.

Ergonomia=stiinta complexa,interdisciplinara, ce sintetizeaza anumite principii

ale unor stiinte ca: economie, medicina, tehnica, psihologia muncii, sociologia muncii

avand ca obiect de studiu organizarea activitatilor umane in procesul muncii prin

optimizarea relatiei in sistemul OM-MASINA-MEDIU avand drept scop cresterea

eficientei economice, motivatia si rezultatele muncii, concomitent cu mentinerea starii

de sanatate a lucratorilor si favorizarea dezvoltarii personalitatii acestora. Adica stiinta

organizarii activitatilor in munca cu maxima eficienta si minim de efort fizic.

Optimizarea relatiei OM-MASINA-MEDIU impune urmatoarele cerinte:


17/26



a)orientarea si selectia riguroasa a factorului uman

b)reorientarea profesionala

c)proiectarea echipamentelor in concordanta cu posibilitatile umaned)crearea unei ambiante la locul de munca care sa asigure securitate si confort.

e)repartizarea rationala a sarcinilor

f)economia energetica a organismului uman,o economie cat mai mare de miscari care

devin obositoare:

1)pe suprafata de lucru sa se mentina numai materialele strict necesare pentru ziua

respectiva de munca

2)sa existe un loc definit si permanent pentru toate materialele

3)materialele sa fie amplasate cat mai aproape de utilizare

4)sa se asigure fiecarui lucrator un scaun de un anumit tip ergonomic

5)sistemul de iluminare sa fie corespunzator6)temperatura optima de lucru

g)echipamentele, utilajele sa fie astfel proiectate incat sa se asigure economia de

miscari:

1) masinile sa fie degajate de orice activitate,care ar putea fi efectuata mai avantajos

de un alt instrument sau echipament de lucru

2) obiectele de lucru si materialele sa fie perpozitionate ori de cate ori este nevoie si

posibil

3) inaltimea mesei masinilor sa fie reglabila iar manetele la indemana lucratorilor,

operatorilor4) sa aiba zgomot cat mai redus in functionare, cu putine vibratii, oscilatii.

ConcluziePrincipiile economiei de miscari in munca sunt:

1. Miscarile mainilor bratelor trebuie sa fie simetrice, simultane si continue2. Miscarile lucratorului trebuie sa fie cat mai usoare3. Succesiunea logica a miscarilor4. Uneltele si materialele trebuie sa aibun loc fix.

3) Rezultatele activitatii:Metodele de evaluare a rezultatelor obtinute de angajati compara performanta curentacu o serie de criterii prestabilite.

Criteriile de evaluare a rezultatelor:

-caracteristicile personale (aptitudinile)

-competente(cunostinte necesare exercitarii atributiilor postului)

-caracteristici profesionale: vigilenta, autocontrol, interes pentru resursele alocate

postului

-preocuparea pentru interesul general al agentului economic

-capacitatea e inovare

-calitatea lucrarilor prestate


18/26



-modul de realizare a sarcinilor de lucru

-respectul privind instructiunile primite

-capacitatea de asimilare si de apriciereEvaluarea performantei unui salariat are loc la nivelul postului de munca pe care

il ocupa.

Postul de munca=ansamblul sarcinilor, responsabilitatilor, care revin prin exercitatre, in

mod permanent unei persoane din firma

Autoritatea=este o componenta a postului care exprima limitele in cadrul carora titularul

postului are dreptul de a actiona pentru atingerea unui anumit obiectiv

Autoritatea formala este stabilita prin acte interne ale intreprinderii sau decizii ale

conducerii acesteia

Autoritatea profesionala exprima nivelul de pregatire si experienta de care dispune o

persoana si prin care ii sunt recunoscute meritele si contributia personala la atingereaobiectivelor.

Responsabilitatea=componenta postului de munca care reprezinta obligatia titularului

postului de a indeplini obiectivele si sarcinile care-i revin.

Evaluarea performantei=apreciere a gradului de implicare in munca si este utilizata in

angajarea si promovarea personalului,antrenarea si stimularea angajatilor.

Evaluarea rezultatelor activitatii angajatilor se realizeaza pe baza criteriilor:

1)aprecieri individuale sau colective

2)aprecieri sistematice cu evaluari complexe

3)aprecieri periodice cerute de anumite intreprinderi4)aprecieri cantitative sau calitative

5)aprecieri formale sau informale.

Avantaje:

-ofera o imagine clara asupra principiului responsabilitatii

-permite participarea acestora la stabilirea propiilor obiective pe termen scurt

-ofera informatii relevante pentru evaluarea propiilor prestatii

Aceste avantaje permit recompensarea echitabila a personalului, imbunatatirea relatiei

sef-subaltern, sporirea motivatiei angajatilor, identificarea nevoilor individuale de

pregatire a personalului.

Fisa de apreciere a salariatului este un instrument de evaluare a rezultatelor obtinute.Elementele principale ale fisei de apreciere sunt:

1) elemente referitore la aprecierea performantei:cunostinte referitoare la munca

prestata, calitatea muncii, volumul muncii, calitatile personale, respect fata de norme si

munca

2) elemente referitoare la orientarea salariatului:respectarea termenelor, orientarea

asupra calitatii,cantitatii si eficientei

3) elemente referitoare la potentialul salariatului: capacitatea de conducere,

potentialul de promovare si integrarea in sistem.


19/26



Nr.crt.

Criteriul deapreciere

Nr. punctelor deapreciere acordat

Coeficientul deimportanta

Punctajul asociatcriteriului de

apreciere

1 Cunostinte

practice3 0.3 0,9

2 Sociabilitate 3 0.2 0,6

3 Ordine 1 0.1 0,1

4 Disciplina 1 0,2 0,2

5 Capacitate de

observare

3 0,1 0,3

6 Emotivitate 2 0,05 0,1

7 Curiozitate 2 0,05 0,1

Punctaj TOTAL 1,0* 2,3

* intotdeauna total = 1,0

Aprecierea activitatii industriale:

- credibilitate pe piata ca urmare a fabricarii produselor de calitate

- invingerea concurentei

- dezvoltarea firmei si modernizaea ei permanenta

- salarii atractive

- profit in crestere

- impulsionare economica

4) Atributiile locului de muncaDrept criteriu de analiza a sistemelor de fabricatie

Atributiile locului de munca difera de la un loc de munca la altul, de la o firma la

alta in functie de:

- dotarea tehnica a intreprinderii

- nivelul de pregatire profesional

- profesia angajatilor- tipul de productie

- profilul si obiectul de activitate al firmei (productie, comert, prestari servicii)

- numar de salariati si de schimburi de lucru

- nivelul ierarhic al angajatilor

Atributiunile de serviciu, se exprima in numarul de lucrari posibile de executat

individual (grup potrivit rezultatelor obtinute din aplicarea metodelor de studiu a

timpului de munca). Astfel pentru lucrarile de intretinere, de birou, de conducere a

activitatii in atelier, sectie, firma,etc.se intocmeste o fisa a postului, ce contine:


20/26



Fisa postuluiI) Denumirea postului

a)POSTUL - postul- compartimentul din structura organizatorica: serviciu, birou, sectie,

laborator, atelier etc.

b) RELATII IERARHICE

- este subordonat:

- are in subordine:

c) RELATII FUNCTIONALE

- interne

- externe

d) DENUMIREA LUCRARILOR DE EXECUTARE

e) RESPONSABILITATI .....f) LIMITE DE COMPETENTA ........ (procesul de decizie)

II) Cerintele postului

a) STUDII NECESARE

- pregatire de baza

- specializare,perfectionare,studii si diplome,in alte domenii

b) EXPERIENTA(stagiu in ani)

- in activitatea profesionala- in activitati de conducere

c) CALITATI PROFESIONALE (aptitudini)

Data intocmirii.. Semnatura angajat

Fisa postului este un document forte imporatnt pentru:

-angajat

-departamentul de resurse mane

-pentru managerul de resurse umane cat si pentru managerul general,dar siorganizatia de sindicat din firma

Fisa postului stabileste:

-responsabilitatile angajatului pe un anumit post, functie

-precizeaza cunostintele,aptitudinile necesare ocuparii postului respectiv

-este o baza concreta pentru stabilirea nivelului de salarizare

-trebuie sa asigure conformitatile cu legislatia in vigoare

Fisa postului-este realizata de specialisti din departamentul de resurse umane si

ea NU CONSTITUE un element facultativ de angajare, ci OBLIGATORIU, este o

anexa la contractul individual de munca.


21/26



Este util a se stabili periodicitatea revizuirii fisei postului, o data sau de doua ori

pe an cand firma e in reorganizare.

5) Tipuri de echipamente- despre criterii de analiza a sistemelor de fabricatie

Sistemul de fabricatie este cu atat mai modernizat cu cat este mai dotat cu

echipamente de ultima generatie.

Dupa modul de actionare tipurile de echipamente pot fi:

1)mecanice

2)hidraulice

3)pneumatice

4)automatizate partial

complet

Dupa destinatia lor,echipamentele pot fi:

-pentru industrie

-pentru agricultura

-pentru transporturi

-pentru telecomunicatii

-pentru armata

-pentru comert-pentru extractie subetrana si submarina

Echpamentee si utilajele pentru industrie:

pentru industria:-constructoare de masini,utilaje

-cimentului

-energetica

-textila

-chimica, utilaj chimic, schimbatoare de caldura, recipiente, fitinguri

-ventile, robineti, filtre

-prelucrarea metalelor

-motoarelor si vehiculelor

-masini agricole si utilaje de prelucrare

-a produselor agroalimentare

-constructiilor si instalatiilor

-utilajelor de extarctie

-usoara(alimentara, textila, pielariei)

-tiparului si tipariturilor

-medicala-aparatura si instrumente

-echipamente de incalzire, racire industriala

-bunurilor de larg consum


22/26



-echipamente pentru ambalare,impachetare

-masinilor de ridicat si transportat.

pentru industria: -militara si armament-echipamente de curatat si de protectie

-echipamntelor de comanda

-echipamentelor de control

-echipamentelor de foraj si hidraulice

-echipamentelor de sudura

-echipamentelor de automatizari si electronica: de calcul birotica,

comunicatii, radio, senzori si traductoare, elementele de comanda, de semnalizare,

sisteme de alarma, de testare, masurare, comutatoare, sisteme de automatizare si operare

softwere, inregistratoare digitale, comutatoare, ISDN pentru centrale si ATM

magistrale, roboti industriali;

6) Tehnologii de fabricatie-drept criteriu de analiza a sistemelor de fabricatieTehnologiile avansate de fabricatie pentru ramurile economiei nationale,trebuie

sa fie adaptate tipurilor de echipamente moderne utilizate si constitue un element de

apreciere a sistemelor de fabricatie. Astfel corespunzator industriei cimentului (produs

bine cotat pe piata externa)unde se foloseste astfel de echipamente,se utilizeaza o

tehnologie robotizata de mare capacitate, ce implica profesionalism si are ca rezultat o

caliatate ridicata a produselor. Doua tehnologii concura, de exemplu, pe piata producerii

de pavaj:1) turnarea in forme de plastic

2) turnarea prin vibroprocesare

In aceste tehnologii betonul utilizat este preparat in mixere controlate

electronic,cu respectarea stricta a retetei de preparare.Umiditatea este controlata cu

ajutorul senzorilor specializati.Dupa presare si compactare betonul este depozitat in

mod automat in camera de uscare.Fluxul de productie este direct automatizat,costurile

sunt scazute,dimensiunea finala si calitatea fiecarui produs se pasteaza in mod constatnt.

In industria calculatoarelor, a semiconductoarelor necesare in IT, compania

INTELa introdus noua tehnologie la 65 mm, switch-uri care pornesc si opresc

functionarea unui tranzistor care masoara 35 mm aproximativ cu 30% mai mici decat

cele utilizate in tehnologia anterioara de fabricatie stabileste numarul de tranzistori, care

incape pe un singur CIP, oferind companiei premisa de a livra pe piata viitoarele

procesoare multi-care pentru a proiecta alte caracteristici inovatoare pentru produsele

viitoare, inclusiv capacitatea de virtualizare si securitate. Noua tehnologie de fabricatie

pe 65 de mm include si cateva caracteristici unice, care cresc nivelul de performanta si

acela de a scadea nivelul de energie in timp. Aceasta tehnologie stabileste firma

INTEL pe pozitia de lider in industria de specialitate in ideea ce priveste reducerea

consumului de energie. Tehnologia de fabricatie pe 65 mm a fost livrata pe piata inca


23/26



din 2005, in dispozitivele semiconductoare realizate prin aceasta tehnologie au fost

produse la unitatea de dezvoltare a companiei Oregon, SUA, numit D1D.

Implementarea tehnicilor virtuale in generarea si eficientizarea tehnologica dinsectorul industrial presupune tehnologii integrale pentru aplicatii industriale urmarind

integrarea cunostintelor si tehnologiilor noi, a nanomaterialelor si proceselor de

productie in aplicatii sectoriale si intersectoriale. Se elaboreaza un sistem software

complex cu generare automata a tehnologiilor pentru tipuri de piese in functie de seria

de fabricatie cum sunt: Catia, Pro-Engineering, Solid works. Pe baza acestor

tehnologii se pot stabilii costurile, iar prin analiza valorii si a ingineriei concurente se

poate defini drumul critic de eficienta economica si optimizarea tehnologica a

fabricatiei, de elaborare a unor sisteme de fabricatie cu indici de performanta ridicati,cu

simularea situatiilor din exploatare si functionare. Astfel se pot analiza caracteristicile

productiei dupa simulare. Pe baza tehnicilor virtuale se realizeaza banci de data care sacuprinda: tehnologii, regimuri de aschiere, scule, costuri specifice fiecarei faze in parte,

generarea automata de tehnologii de fabricatie pentru diferite procese specifice

fabricatiei industriale de produse, ce vor fi modelate in sisteme coputerizate, 3D, prin

elaborarea de soft special, care sa tina seama de diversii factori: caracteristici

neconventionale, acoperiri de suprafete , asamblare, incercare, ambalare, depozitare,

caracteristici tehnologice ale utilajelor, seria de fabricatie, potentialul tehnologic al

producatorului.

Astfel ISIS=este un sistem complex de tip ERP (Enterprise Resource Planning)

care are capacitatea de a asigura informatizarea tuturor activitatilor unei firme.

Analiza sistemelor de fabricatie:a)Fenomene stocastice

-defectarea si repararea masinilor

-variatia tipurilor de prelucrare

b)tehnici de simularea a functionarii sistemului

c)metode analitice de descriere a fenomenelor

a) FENOMENE STOCASTICESistemele de fabricatie actuale prezinta un grad ridicat de complexitate,datorita

numeroaselor intersectii dintre componentele acestora cum sunt:

- concurenta

- sincronizarea

- partajarea resurselor

Ca urmare a acestor interactiuni, atunci cand este introdus in fabricatie un nou

produs, care trebuie realizat urgent, in sistem apar conflicte intre componente, blocari

ale acestora incertitudini de functionare a sistemului.

O problema majora in analiza sistemelor de fabricatie consta in descrierea

fenomenelor stocastice care sunt:


24/26



- defectarea si repararea masinilor

- variatia timpilor de prelucrare.

In acest scop pot fi utilizate tehnici de simulare a functionarii sistemului saumetode analitice de analiza.

Simularea unui sistem de fabricatie consta in utilizarea unui program de

calculator specializat, care pe baza unui model al sistemului de fabricatie realizeaza o

variatie a parametrilor ce intervin in model, obtinandu-se astfel o imagine asupra

comportarii sistemului in situatii diverse.

Simularea este o metoda prin inductie (studiul unor metode particulare in scopul

obtinerii unei concluzii cat mai generale posibil).

Dezavantajul simularii este ca nu permite obtinerea unor rezultate exacte si

necesita timp indelungat.

Metodele analitice de analiza a unui sistem de fabricatie sunt metode deductive,cepermit obtinerea rapida a solutiei problemei de conducere a sistemului de fabricatie

printr-un rationament pe baza de algoritm.

Activitatile de intretinere si reparatii ale masinilor au rolul sa previna, sa puna

diagnostice, sa remedieze operativ, eficace si eficient orice defectiune. Masinile, in

procesul de productie, se pot defecta ca urmare a:

-utilizarii lor timp indelungat

-exploatarea necorespunzatoare,irationala

-slaba calitate a pieselor componente(fiabilitate redusa)

-slaba mentenanta a masinilor-lipsa intretinerii corespunzatoare

-fortarea masinii in functionare peste parametrii programati

Defectiunile ce apar pot fi clasificate astfel:

a)dupa caracterul defectiunii:

-definitive

-temporare

b)dupa legatura cu alte defectiuni:

-primare

-secundare

c)dupa posibilitatile de detectare:-evidente

-ascunse

d)dupa modul de aparitie:

-intamplatoare(aleatoare)

-asteptate(determinate)

Tipurile de intretinere si reparatie a utilajelor sunt:

1)inspectiile in cadrul regimului de functionare(ex:curatirea,gresarea etc.)

2)inspectii periodice

3)revizii cu scop preventiv


25/26



4)reparatii cu scopul remedierii defectiunilor: -periodice

-capitale.

Un anumit grad de fiabilitatea a masinilor se refera la timpul mediu defunctionare fara defectiuni. O fiabilitate ridicata se poate obtine si prin pervederea unor

sisteme corespunzatoare de supraveghere si diagnosticare a defectelor, cum sunt

sistemele de senzori pentru detectarea defectarii sculelor la masinile unelte, si cele

pentru urmarirea masurarii uzurii sculei in timplu prelucrarii. Alti senzori amplasati in

deferite locuri pe masina-unealta vor furniza informatii privind functionarea acesteia si

interventie rapida, automata pentru inlaturarea defectelor. Ca urmare se reduc timpii de

prelucrare pe masinile unelte: =>productivitatea ridicata,

=>livrare la tremen a produselor de calitate la furnizori,

=>cresterea credibilitatii pe piata a firmei productive.

b) TEHNICI DE SIMULAREPrin simulare cu ajutorul calculatorului se pot analiza si testa componente si

circuite atat analogice cat si digitale,fara sa fie necesara realizarea lor experimentala.

Dezvoltarea tehnicilor de simulare si proiectare asistata de calculator este rezultatul

cresterii complexitatii sistemelor electronice si al necesitatii reducerii ciclurilor de

cercetare-proiectare-punere in fabricatie ale noilor sisteme.

Simularea se situeaza intre teorie si practica si permite utilizatorului sa inteleaga

rapid functionarea unor circuite,masini,instalatii si sa gaseasca rapid o solutie optima.

Programele de simulare cuprind,in principiu 4 etape:-introducerea datelor

-formularea sistemelor de ecuatii

-rezolvarea sistemelor de ecuatii

-furnizarea rezultatelor

Simularea numerica presupune elaborarea unor modele de calcul,iar experientele

asupra acestor modele se fac cu ajutorul calculatorului.

Modelul matematic ce descrie starea sistemului are in componenta:

-variabile de intrare-cu valori cunoscute

-variabile de iesire-cu valori ce rezulta

-relatii functionale: identitati, ecuatii, inecuatii, care definesc legaturile intre elementele

de intrare si cele de iesire

-caracteristice operative-ipoteze care se fac asupra variabilelor de intrare si a relatiilor

functionale.

Realizarea unui model complex de simulare privind organizarea procesului de

productie de un anumit tip,intr-o firma cu un obiect de activitate,productia industriala

este necesara in obtinerea de informatii privind:

1) elaborarea prognozelor pe termen scurt, mediu, lung asupra indicatorilor

tehnico-economici


26/26



2) conducerea fondului de productie real spre starea normala in conditiile

modificarii experimentale a cadrului de organizare(teluri economice sau de gospodarire)

si a modulului de reglementare a productiei, in scopul stabilirii celor mai bune solutii:3) controlul solutiilor aplicate anterior privind conducerea fondului de productie

4) influenta variatiei in timp a unor factori asupra marimii si structurii fondului de

productie.

c) Metode analitice de descriere a fenomenelorSunt metode deductive ce permit obtinerea rapida de solutii in conducerea

fabricatiei, prin rationament bazat pe algoritm.

Algoritmul=o succesiune finita si bine precizata de operatii aritmetice, logice prin

care se determina solutia problemei.

Algoritmul=sistem de reguli, care aplicat unei clase de probleme de acelasi tip

conduce de la conditiile initiale la solutie cu ajutorul unor operatii succesive,unic

determinate.

Rezolvarea rapida a unor probleme de productie se bazeaza pecele 3 caracteristici

ale algoritmului:

-generalitatea(calitatea unui algoritm de a furniza o strategie generala de rezolvare a

unei categorii de probleme, pentru date initiale arbritare)

-finitudinea((proprietatea unui algoritm de a obtine informatia finala, dupa un numar

finit de transformari intermediare ale informatiei initiale)

-unicitatea(este data e faptul ca regulile algoritmului determina in mod unic toateoperatiile intermediare care transforma intrarile in iesiri).

Din punct de vedere al formei operatiilor care transforma datele initiale in finale

algoritmii segventiali sunt:

-algoritmi liniari=formati dintr-o inlantuire segventiala a operatiilor

-algoritmi ramificati=ce au in componenta lor structuri de decizie, care sunt urmate de

anumite instructiuni

-algoritmi ciclici=care presupun existenta unor structuri repetitive(cicluri).

Pentru aprecierea calitatii unui algoritm numeric se pot aminti:

-numarul de operatii

-memoria ocupata

-siguranta in functionare

Numarul operatiilor algebrice in functie de dimensiunea problemei de

rezolvat.Siguranta in functionarea este data de capacitatea de a semnala situatiile in care

rezultatul unei probleme de fabricatie slab conditionate poate fi afectat in mod esential

de erori. Intrucat de cele mai multe ori datele de intrare nu mai sunt necesare la

terminaea algoritmului, spatiul de memorie ocupat de ele poate fi utilizat pe parcursul

executiei algoritmului pentru a memora rezultatele partiale si finale.

Documents

Aux i Liar Curriculars Tf