1

Anchetă sociologică

AVOCATURA ȘI MEDIUL DE AFACERI

STUDIU – extras

Av.Dan Livescu, Av.Monica Livescu

Alexandru Zodieru – director Cult Market Research

Consultant stiintific - prof. univ. dr. Septimiu Chelcea

2

Argument

«Cel mai important lucru este acela de a şti ce gândesc ceilalţi oameni(…). Oamenii trăiesc înconjuraţi de oameni. Colectarea de

informaţii despre aceştia este o modalitate semnificativă de a reuşi să supravieţuieşti, să inţelegi, să cooperezi pentru a atinge scopuri

comune. Astfel, unul dintre cele mai importante motive pentru care se efectuează sondajele de opinie este interesul fundamental pe care

oamenii îl manifestă faţă de opiniile celor din jurul lor».

«Părerile oamenilor trebuie evaluate continuu şi folosite ca bază în luarea deciziilor.»

Frank Newport, Editor in Chief la Gallup, Cat de mult conteaza sondajele de opinie?, editura Allfa, 2007

«Cele mai importante valori ale economiei si politicii, judecațile pe care se bazeaza politicile publice, nu își au sursa in niște cunoștinte

speciale sau numai în inteligență. Ele se bazează pe experiența zilnică a bărbaților și femeilor care formează societatea in care trăim.

De aceea sondajele de opinie sunt importante in zilele noastre.» George Gallup

Despre studiul AVOCATURA ȘI MEDIUL DE AFACERI

Consultant stiintific: prof.univ.dr. Septimiu Chelcea

Autorii studiului : av.Dan Livescu, av.Monica Livescu, sociolog Alexandru Zodieru - director Cult Market Research, prof.univ.dr. Septimiu

Chelcea ; cu sprijinul Cult Market Research SRL.

Universul cercetării a fost format din manageri de societăţi micro, mijlocii, medii şi mari. Tipul eşantionului: eşantion ad libitum (de

convenienţă). Volumul eşantionului:145 de manageri de întreprinderi micro, mijlocii, medii şi mari. Metoda de aplicare: chestionare

autoadministrate in perioada 1-30 septembrie 2011

Studiul a fost prezentat în cadrul conferințelor :

«AVOCATURA ȘI MEDIUL DE AFACERI. IMPACTUL NOULUI COD CIVIL», organizată de Baroul Valcea, 1 octombrie 2011, Râmnicu

Vâlcea

«DREPTUL AFACERILOR 2012, LECȚIILE CRIZEI: ADAPTABILITATEA ȘI INOVAȚIA», organizată de Universitatea din București,

Facultatea de Drept, 11-12 mai 2012, București

3

Cuprins

I. Scopul şi obiectivele cercetării

II. Direcţiile de investigare III. Rezultatele studiului

I.Scopul și obiectivele cercetarii Scopul: Cercetarea sociologică a urmărit analiza relaţiei şi a modului în care actorii din domeniul afacerilor percep colaborarea cu avocaţii, metodele de soluţionare a litigiilor, precum si unele aspecte ale activitaţii judiciare. Obiectivele specifice:

Orientarea activităţilor de perfecţionare profesională a avocaţilor

Identificarea principalelor categorii de probleme de natură juridică care apar in activitatea societăţilor comerciale incluse în studiu

Identificarea modalităţii în care sunt percepute de reprezentanţii mediului de afaceri unele aspecte ale activităţii judiciare din domeniul comercial

Evaluarea importanţei serviciilor juridice pentru eficienţa firmei pe care respondenţii o administrează

Identificarea principalelor criterii care stau la baza alegerii unui avocat pentru a reprezenta interesele firmei

II. Direcţiile de investigare Cum este perceput rolul avocatului in rezolvarea aspectelor juridice ale afacerilor? Este necesară o specializare pe domenii de drept in raport de cerinţele mediului de afaceri şi care sunt acele domenii in care se resimte

lipsa avocaţilor specializaţi? Cum e perceput arbitrajul comercial? Cum e percepută activitatea de mediere in soluţionarea conflictelor în afaceri? Cat de eficientă este procedura de conciliere prealabila a litigiilor în practica mediului de afaceri şi importanţa avocatului în cadrul acestei proceduri? Care este percepţia asupra procedurii administrării probelor prin avocat şi daca este agreată ca mijloc de accelerare a soluţionarii

litigiilor comerciale? Care sunt criteriile care contează pentru oamenii de afaceri în alegerea avocaţilor? Care sunt efectele crizei economice asupra bugetului alocat consultanţei juridice?

4

III. Rezultatele studiului

5

Pentru serviciile juridice necesare desfăşurării activităţii firmei dvs. cel mai

frecvent apelaţi la:

Aproape jumătate dintre managerii participanţi la studiu apelează la un avocat pentru serviciile juridice necesare desfăşurării

activităţii.

Într-o măsură mai mică, aproximativ un sfert dintre aceştia spun că solicită în acest sens servicii atât din partea avocaţilor, dar

şi a consilierilor juridici.

Un procent de 20% dintre respondenţi au angajat la firma pe care o conduc un consilier juridic care se ocupă de serviciile

juridice curente.

Numai 12% dintre aceştia consideră că nu este necesară intervenţia unui specialist în domeniu juridic. Dintre aceştia, 6%

considera că nu au nevoie de servicii juridice; alti 6% desemnează sarcini de acest tip angajaţilor cu alte specializări.

6

De obicei, când apelaţi la serviciile unui avocat?

La această întrebare respondenţii au avut posibilitatea să opteze pentru mai multe variante de răspuns. Astfel, suma procentelor poate depăşi 100%.

Cei mai mulţi dintre manageri apelează la serviciile unui avocat atat preventiv cat si atunci când apare o problemă iminentă.

Într-o mai mică măsură, 32% dintre aceştia, consultă un avocat doar în cazul unui litigiu, în timp ce aproape un sfert apelează

reactiv la astfel de servicii. Cumuland aceste doua optiuni, rezulta ca majoritate managerilor au un comportament reactiv fata de

problemele juridice.

Opţiunea transantă pentru consultanţă juridică preventivă a fost exprimată doar de 6% dintre manageri.

7

În activitatea firmei pe care o conduceţi folosiţi servicii avocaţiale în mod:

Serviciile unui avocat sunt folosite în cadrul majorităţii firmelor în mod punctual, pentru fiecare problemă juridică.

Numai 18% dintre manageri au încheiat un contract de consultanţă juridică permanenta cu un avocat sau o firmă de avocaţi.

Doar 14% din firmele intervievate au încheiate contracte de consultanta tip “abonament” cu un număr de ore contractate

săptămânal/lunar.

8

Consideraţi că este necesară o specializare a avocaţilor pe domenii de competenţă (de exemplu, drept fiscal, dreptul muncii, contracte, etc.)?

Mai mult de trei sferturi dintre participanţii la studiu consideră ca este necesară specializarea avocaţilor pe domenii de

competenţă, în timp ce numai 4% consideră ca nu este necesară o astfel de specializare a avocatilor.

9

Aţi întimpinat dificultăţi în găsirea unor avocaţi specializaţi în anumite domenii

de drept?

Angajarea unor avocaţi specializaţi în anumite domenii de drept nu a prezentat dificultăţi pentru jumătate dintre manageri.

Pentru mai puţin de un sfert dintre aceştia demersul identificării unui avocat specializat pe problema apărută a fost totuşi

evaluat ca fiind dificil.

Puţin peste un sfert dintre administratorii firmelor incluse în studiu nu au avut nevoie sa apeleze la un avocat specializat

pe o anumită ramură de drept.

10

Dacă aţi întâmpinat dificultăţi în găsirea unor avocaţi specializaţi, vă rugăm să

numiţi respectivele domenii

Au fost luaţi în calcul numai respondenţii care anterior au afirmat că s-au confruntat cu dificultăţi în găsirea unor avocaţi

specializaţi pe diferite ramuri de drept.

Datorită numărului redus de răspunsuri la această întrebare, reprezentările procentuale nu sunt relevante, dar sunt de reţinut

domeniile indicate de respondenţi.

Cel mai frecvent, a fost resimţită nevoia unor avocaţi specializaţi în domenii precum: dreptul muncii, drept comercial sau

drept financiar şi fiscal.

Au mai fost menţionate, rar, dreptul comunitar si dreptul administrativ

11

Aţi avut litigii la instanţa de judecată pentru soluţionarea problemelor

apărute în activitatea firmei dumneavoastră?

Pentru cele mai multe firme, litigiile la instanta de judecată au fost rare.

Numai un sfert dintre firme si-au rezolvat in mod frecvent problemele prin litigii la instanţa de judecată.

O treime dintre firme s-au confruntat foarte rar sau deloc cu instanta de judecată.

12

Activitatea de judecată v-a nemulţumit?

Aproape jumătate dintre manageri sunt nemultumiti activitatea de judecată, în timp ce o treime dintre aceştia se declară

mulţumiţi.

Un sfert din totalul respondenţilor nu au putut evalua această activitate.

13

Care aspect al activităţii de judecată v-a nemulţumit cel mai mult?

Procentele sunt calculate din numărul respondenţilor care şi-au manifestat nemulţumirea faţă de activitatea de judecată a instanţei.

Durata mare a procesului reprezintă principalul motiv de nemulţumire al managerilor care au evaluat negativ activitatea de

judecată în instanţă.

Când identifica punctele slabe ale procedurii judiciare, 46% dintre aceştia considera prestaţia magistraţilor ca principal motiv

de nemultumire.

Prestaţia avocatului a fost invocată ca motiv de nemulţumire într-un procent de numai 6%.

La categoria Alte aspecte au fost incluse de catre respondenti aspecte precum: verdicte diferite în funcţie de locaţia judecăţii, sistemul juridic , n eatenţia magistraţilor la actele din dosar.

14

Aţi avut litigii la Curţile de Arbitraj Comercial de pe lângă Camerele de Comerţ

şi Industrie?

Aproape o treime spun că s-au confruntat cu astfel de cazuri foarte rar sau deloc.

Numai un procent de 8% dintre manageri afirmă că firmele pe care le conduc au avut in mod frecvent litigii la Curţile de

Arbitraj Comercial de pe lângă Camerele de Comerţ şi Industrie, respectiv: des (6%) sau foarte des (2%).

Cea mai mare parte a managerilor nu pot aprecia frecvenţa cu care firma pe care o reprezintă a avut litigii la Curţile de

Arbitraj Comercial de pe lângă Camerele de Comerţ şi Industrie.

15

Aţi accepta inserarea unei clauze arbitrale în contracte, respectiv aţi apela la

procedura arbitrală ca alternativă de soluţionare a unui litigiu comercial?

Majoritatea respondenţilor se arată de acord cu inserarea unei clauze arbitrale în contracte, respectiv cu posibilitatea de

a apela la procedura arbitrală. Astfel, aproape jumătate dintre aceştia ar apela la astfel de procedura “des” şi “foarte des”.

11% ar fi precauţi, susţinând că ar iniţia aceste demersuri “rar”.

Mai mult de un sfert dintre manageri, 29%, nu pot aprecia situaţia. Rezulta ca multi manageri cunosc foarte puţin despre

procedura arbitrală, fapt care ii determină sa nu poată face niciun fel de aprecieri relativ la aceasta.

16

Aţi apelat până acum la procedura medierii, ca alternativă de soluţionare a unei

dispute comerciale?

Medierea, ca alternativă de soluţionare a unei dispute comerciale, este un demers asupra caruia 37% dintre managerii

participanţi la studiu apreciaza ca „nu este cazul”.

17% reprezintă procentul celor care au apelat „des” sau „foarte des”, până la data realizării studiului, la procedura medierii

ca alternativă la soluţionarea unei dispute comerciale.

Jumătate au ales această cale rar, foarte rar sau chiar deloc.

17

Aţi apela în viitor la procedura medierii, ca alternativă de soluţionare a unei

dispute comerciale?

Deşi nu sunt mulţi cei care au utilizat deja această alternativă de soluţionare a disputelor comerciale, 51% spun că „probabil”

ar apela în viitor la o astfel de procedură.

Mai mult de un sfert consideră că procedura medierii este cea mai potrivită în astfel de cazuri.

Numai 4% sunt cei care exclud utilizarea în viitor această alternativă de soluţionare a disputelor comerciale.

18

În cazul în care aţi apela la soluţionarea disputelor prin mediere, ce fel de

mediator aţi alege?

Mediatorul cu studii juridice este preferat de 66% dintre manageri atunci cand se pune problema alegerii unui mediator.

Un procent de 17% consideră că mediatorul pe care l-ar alege pentru soluţionarea disputelor comerciale din firma sa ar

trebui să aibă alte studii decât cele de profil juridic.

19

Vă rugăm să apreciaţi, pe baza experienţei dumneavoastră, în ce măsură consideraţi

eficiente pentru protejarea intereselor dumneavoastră de afaceri modalităţile de

soluţionare ale unui litigiu, menţionate mai jos?

Cea mai eficientă modalitate de soluţionare a unui litigiu este considerată de manageri, negocierea directă şi

tranzacţionarea cu reprezentanţii părţii adverse, asistati de avocaţi. Peste doua treimi dintre respondenţi găsesc această

modalitate eficientă în mare şi foarte mare măsură. Acelaşi demers de negociere directă şi tranzacţionare cu reprezentanţii părţii

adverse, dar de această dată fără a fi asistaţi de un avocat, este considerat potrivit de mai puţin de jumătate dintre respondenţi.

Încheierea unui acord de mediere sub asistenţa avocaţilor reprezintă, pentru mai mult de jumătate dintre manageri, un

demers eficient în mare şi foarte mare măsură în soluţionarea unui litigiu. In schimb, incheierea unui acord de mediere fără

asistenţa unui avocat, este considerata cea mai nepotrivită cale de soluţionare a unui litigiu comercial.

20

Aţi aflat că există posibilitatea ca, într-un litigiu comercial, să apelaţi la

procedura administrării probelor prin avocat ?

Mai mult de jumătate dintre antreprenorii chestionaţi, în procent de 58%, au declarat că aveau cunoştinţă despre posibilitatea

de a apela la serviciile unui avocat pentru administrarea probelor în situaţia unor litigii comerciale.

21

Aţi apela la o astfel de procedură dacă ar fi de natură să reducă timpul alocat

procesului dvs.?

Pentru reducerea duratei procesului, 52% dintre antreprenori au declarat că ar apela cu certitudine la procedeul administrării

probelor prin intermediul unui avocat.

De asemenea, peste un sfert dintre respondenţi apreciaza ca „probabila” folosirea unei astfel de proceduri.

8% din persoanele chestionate ar utiliza această metodă doar în cazul în care le-ar fi recomandată de către un avocat.

În proporţie de 3%, cei interogaţi au afirmat că nu ar apela la acest demers, chiar dacă ar fi menit să reducă din timpul

procesului.

22

Vă rugăm să apreciaţi, pe baza experienţei dumneavoastră, în ce măsură

criteriile de mai jos stau la baza alegerii unui avocat

Cel mai important dintre aspectele care stau la baza alegerii unui avocat este nivelul de pregătire juridică al acestuia. Peste

95% dintre respondenţi îl folosesc drept principal criteriu în alegerea unui avocat.

Aproape la fel de importante, etica profesională, capacitatea de anticipare a riscului şi abilităţile de negociator, sunt

caracteristicile de care ţin cont în mare şi foarte mare măsură aproximativ 90% dintre managerii puşi în situaţia de a alege să

colaboreze cu un avocat.

La cealaltă extremă, notorietatea dată de mass media este criteriul cel mai puţin luat in considerare pentru luarea deciziei de

alegere a avocatului care sa le reprezinte interesele.

23

Menţionaţi, vă rugăm, şi alte criterii care stau la baza alegerii unui avocat

Diferenţa de procente până la 100% este dată de procentul celor care nu au oferit nici un răspuns valid.

Pe lângă criteriile incluse în variantele întrebării anterioare, oamenii de afaceri îşi aleg în mare parte avocaţii după

profesionalismul şi responsabilitatea de care dau dovadă, aspect valabil pentru cei 15% dintre respondenţi.

Celelalte criterii de selecţie a avocaţilor, exprimate în procente de la 2 până la 6%, ar fi următoarele: disponibilitatea

acestora, comunicarea client-avocat, experienţa în domeniu, colaborările anterioare sau recomandările din partea prietenilor.

24

Apreciaţi că în îndeplinirea obligaţiilor profesionale sunt mai conştiincioşi:

22% dintre respondenţi consideră că avocaţii cu o vechime între 10-20 de ani în profesie sunt mai constiincioşi în îndeplinirea

obligaţiilor profesionale.

În aceeaşi proporţie, 22%, se consideră că vechimea în profesie nu este un factor relevant în evaluarea acestui aspect.

Doar 10% dintre respondenţi apreciază că tinerii avocaţi (cu o vechime in profesie sub 10 ani) dau dovada de mai multă

sarguinţă in indeplinirea obligaţiillor profesionale.

25

Cât de importantă apreciaţi că este pentru firma dumneavoastră consultanţa

juridică cu caracter preventiv, profilatic?

Pentru aproape o treime dintre respondenţi, serviciile juridice cu rol preventiv sunt foarte importante în cadrul activităţilor

firmei deţinute.

De asemenea, aproape jumătate dintre aceştia consideră acest tip de consultanţă juridică ca fiind destul de importantă şi

importantă.

Totuşi, pentru 18% dintre manageri consultanţa juridică preventivă este puţin importantă, iar pentru 2% nu este importantă.

26

Cât de importante apreciaţi că sunt pentru firma dvs. serviciile juridice

acordate în cazul unor probleme juridice iminente (litigii, etc.)?

În ceea ce priveşte aprecierea rolului asistenţei juridice în cazul litigiilor propriei firme, 53% dintre oamenii de afaceri au

declarat ca acestea sunt foarte importante. Alti 35% le acordă de asemenea o anumită importantă.

Asistenţa juridică în situaţii de litigiu este considerată “deloc importantă” de 6% dintre antreprenori, sau “puţin importantă”

de către un segment egal de 6%.

2% dintre participanţii la studiu nu au putut evalua eficienţa serviciilor juridice.

27

În activitatea firmei dumneavoastră utilizaţi, de regulă:

În mai mult de jumătate din cazuri, redactarea contractelor revine avocatului.

Contractele tip, indiferent de sursa de unde sunt preluate, sunt utilizate de aproximativ un sfert din totalul firmelor.

Intr-o măsură considerabilă, există firme care lasă redactarea contractelor în sarcina persoanelor cu altă specializare decât

juridică (18%). Numai 5% dintre firmele participante la studiu lasă in sarcina consilierului juridic angajat responsabilitatea

redactării contractelor.

Un procent de 15% din totalul firmelor lasă redactarea contractelor în sarcina celeilalte părţi contractante.

28

Sunteţi de acord cu afirmaţia “Litigiile ar fi mai puţine dacă părţile ar fi

asistate de avocaţi cu ocazia încheierii oricărui contract comercial”?

Mai mult de 60% dintre oamenii de afaceri sunt de acord în mare şi foarte mare măsură cu afirmaţia conform căreia asistenţa

unui avocat la încheierea contractelor comerciale ar reduce numărul litigiilor.

Există însă şi respondenţi, într-un procent de 21%, respectiv 10%, care afirmă că asistenţa juridica acordata de avocat

pentru incheierea contractelor ar influenţa în mica masura si respectiv în foarte mică măsură diminuarea numărului de litigii

comerciale.

29

Vi s-a întâmplat ca analiza făcută de avocat unui contract să vă releve aspecte

importante, nesesizate la negocierea anterioara (neasistată de avocat) şi care

să vă influenţeze hotărâtor în încheierea sau refuzul încheierii contractului?

Peste 40% dintre manageri afirmă că situaţiile în care analiza facută de avocat unui contract a influenţat hotărâtor

afacerea, au fost dese şi foarte dese.

Pentru 30% dintre respondenţi, situaţiile de relevare a unor aspecte importante de către avocat, nesesizate anterior

care au influenţat hotărâtor încheierea sau refuzul incheierii unui contract, au fost rare.

30

Cât de importante apreciaţi că sunt serviciile juridice pentru eficienţa activităţii

firmei dumneavoastră?

Pentru 21% dintre participanţii la studiu, serviciile juridice sunt “foarte importante” pentru buna funcţionare a firmei deţinute.

De asemenea, mai mult de jumătate dintre manageri consideră că serviciile juridice raportate la eficienţa activităţii firmei

sunt “destul de importante” (30%) şi “importante” (26%).

Un procent de numai 5% dintre aceştia au apreciat serviciile juridice “deloc importante” în dezvoltarea propriei afaceri.