Albinifa Costescu Dumitru Iarca

Geografie(Rominia, Europa, Uniunea Europeani)

(Sinteze inso{ite de hlrfi)(100 de variante - enunfuri qi rezolviri)

Editura Gimnasium

Cuprins

1. E.UI.OPA $I ROMANIA_ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZA / 5Spaliul romdnesc gi spatiul truropean / 5Evaluare I 7

!l:Tr-"1" fizico-geografiie'definitorii ale Europei gi ale Rorndniei / gRelieful Europei/ 8Evaluare / 13Relieful Romdniei / l4Evaluare / l7

Clima Europei / 18Evaluare / 19Clima Rom6niei /20Evaluare /21

Hidrografia Europei /22Hidrografia Rom6niei / 24Evaluare / 26

inveliqul biopedogeogr affrc / 29Evaluare / 30

Resursenaturale/31

Elemente de geografie umand ale Europei gi ale Romdn iei / 32Harta politicd a Europei gi Romdniei / 32Evaluare / 35

Sistemul de orage ai Europei qi Romdniei / 36Evaluare / 38

ActivitS{i economice (Europa Ei Rom6nia) / 39

Jdrile vecine Rom6niei / 43

B. ROMANIA $I UNIUNEA EUROPEA|{AFormarea uniunii Errop;;";i;"r"t"- r"&iilii europene. caracteristici geografice, politice qi economice acruare aleUniunii Europene / 46

Statele Uniunii Europene / 47

Teste final€' I 53 ',

-.'"i.*-.

EUROPA $I ROMANIA_ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZA

I. spATIUL EURopEAN $I sp.ATIUL nou,flNesc

I. Spafiul Europeano Suprafa{a Europei: 10.170.000 kml;7 .05o/o din uscatul Terrei (este penultimul continent ca suprafa{[).r Populalia: peste 700 milioane loc;12.5o/o din populalia Tenei, este pe locul 3 dupd Asia gi Anerica)a, Pozi{ia geogralici, limitele:- este situatd ?n intregime in emisfera N, intre Capul Nord (710 lat. N.) gi capul Marroqui (la 360 lat. N.) 9i se deslbgoaripe 4.000 krn N-' S in V : Capul Roca (90long. V), iar in E Munfii Ural (670 long. E)*5s cles{dgoarl pe 7.000 km V*E.

- fot'meazi cu Asia o masi continentald; Europa apare ca o prelungire a Asiei, ca o mare peninsuli (ambele apar{in deplaca tectonicd Eurasiaticd).

Europa - lirnite:- N: Oceanr"rl Arctic;- S: Marea Neagr[ qi Marea Mediterani;- V: Oceanul Atlantic;- E: Mun{iiUral, f'luviul Ural, Marea Caspici qi Munlii Caucaz.

b) flrnrurile sunt fbarte crestate (au 80.000 krn lungime) gi sunt variate genetic;r principalele articulalii:

- peninsule. Scandinavia, Iutlanda. Kola (in Nord), Ibericd, Italica, Balcanicd, Pelopones, Crimeea (in Sud),Bretagne (in Vest)

- insulel Islanda, Arhipelagul Britanic (cu insulele M. Britanie, Irlanda, Hebride, Orkney, Shetland),Arhipelagul Azore in Oc. Atlantic (aparline Portugaliei). Arhipelagul Canare in Oc. Atlantic in lungul llrmuluiAf icii,cu princ,ipala insulS Tenerife (apa4ine Spaniei), Baleare (Spania), Colsica (Franfa), Sicilia qi Sardinia (Italia) Creta 9iArhipelagurile Ciclade qi Sporade (apar{in Greciei), Cipru gi Malta.

- golfuri.Biscaya (Oc. Atlantic), Botnic, Finic (la Marea Balticd), Odessa (la M. NeagrS), Genova qi Lyon (laM. Mediterand);

- strdmtori. Calais (intre'Europa 9i M. Britanie), Gibraltar (intre M. Mediteran[ 9i Oc. Atlantic), Bosfor giDardanele (intle M. Neagr6, M. Marmara, M. Mediterand), Kerci (intre M. Azov gi M. Neagr6)

e Tipuride fdrmuri:- cu fiorduri. specifice regiunilor litorale inalte care au fost moclelate de ghelari, Fiorclurile sunt vechi vai

glaciare invadate de apele mdrii gi au aspectul unor golfuri inguste cu pere{i inalli gi abrupfi. Cunoscute sunt cele de pe!6rmul Norvegiei in Pen. Scandinavia.

- SII--E1!!S!,.' s-au fomrat in zone cu munfi gi podiguri ugor in[lfate. Se caracterizeazd prin golfuri ramificate cepdtrund addnc, pe cursul vdilor, pe uscat. Se intdlnesc in NV Spaniei.

- cu canale sau de tip dalmatian. Se intdlnesc in regiunile deluroase sau muntoase cu structura cutat6, iarcutele sunt orientate paralel cu {6rmul. Prin inaintarea liniei de !6rm; v6ile gi depresiunile au devenit canale, intre careau rdmas culrnile ca insule. Se intdlnesc pe !6rmul estic al M. Adriatice (Dalma{ia);

' cu lasune: specifice cdmpiilor litorale joase. Sunt lacuri formate prin bararea cu aluviuni a unor vechigolfuri. Se gdsesc pe !5rmul rom6nesc al M. Negre (complexul lagunar Razim- Sinoe), al Mdrii Baltice, in N. Poloniei;

- cu limane: se formeazd prin bararea gurilor de virsare a apelor curgitoare ce se varsi in miri (se intdlnescpe [drmul Mdrii Negre in Rornania gi Ucraina)

- cu delte: la gurile de v5rsare ale nnor fluvii, unde platforma litorald este extins6. Formarea deltei estedetenninatd de mai mul{i factori; existenla unei mari cantitdli de aluviuni aduse de fluviu, lipsa mareelor; panta redusd afluviului; curen{ii marini determind formarea de grinduri. Exemple: deltele fluviilor Volga, Rhon, Rin, Tibru. -Dundre;

- cu estuare: la gurile de vdrsare larg deschise in zone cu maree putemice; la flux curenlii mareici erodeazdmalurile, iar la reflux se retrage spdldnd aluviunile qi lirgind gura de v6rsare. Exemplu: estuarele Tamisei, Senei, Elbei.

II. Spa{iul rom$nesca. Pozi[ia geograficS, puncte extreme. granife, vecini. Pozifia geograficd pe Glob

Rom6nia este situatd in Ernisfera Norclic[ qi respectiv in Emisfera Estic5, la interseclia paralelei de 45')latitudine nordicd cu meridianul de 250 longitudine esticd. in zonb temperatd.

o Pozitia geografici in Europa;Jara noastrd se afl[ in partea de S - E a Europei Centrale, la distanle aproximativ egale de Mun{ii Ural (E) -

2600 km, Oceanul Atlantic (V) - 2700 knl, Oceanul Arctic (N) - 2800 km qi mai aproape de Marea Mediterand (S) -1000 km. Astfel, Romiria prezinti un climat continental de tranzifie gi doui limite fitogeografice:

- linita de est a pidurilor de foioase- lirnita de nord a vilei de vie

I Punctele exlreme :- N: Horodiqtea (48015'6")- S: Zimnicea (430 37'7")

hr latitudine, teritoriul romdnesc se desfagoard pe circa 50:- E: Sulina (2go 4l'24" )- V: Beba Veche (200 15' 44-)

in longitudine, teritoriul Romdniei se desfagoard pe 90.r Granitele au o lungime totald de 3149.9 km, din care peste 800 km graniEa fluviali (Dundre, Prut, Tisa), peste 10.00kn este granila terestrf, qi peste 24'7 km granila maritimd.o Vecinii Romdniei: la Nord Ucraina (irrtre Halmeu gi Pbltinig), la Sud Bulgaria (intre Pristol gi Vama Veche), la EstRepublica Moldova (inhe Pdltinig gi Reni), Ucraina (intre Reni gi virsarea bragului Chilia in Marea Neagrd), in Sud -Est Marea Neagr6.

2. RomAnia- tarl carpato- danubiano- ponticl gi central- europeanS;o Tara carapatici

-23 din lanlulcarpatic se af'15 pe,teritoriul Rorndniei(28% din suprafala tdrii) - Mun{ii Carpali au int)uenfat

geneza celorlate forme de relief;- Mun{ii Carpali reprezintd un barai ortrgrafic pentru masele de aer oceanice, genereazd nuante climatice gi

topoclirnaticel- Carpalii, prin resursele lor, au favorizat dezvoTtu'ea social- econornicd a !6rii;- M-tii Carpali sunt ur.l {'actor tratural care a contribuit la geneza poporului romdn oferind locuire qi protec{ie.

o JarI dun5reanS:- Dundrea esle"regele.fluviilor europene", cel mai important fluviu european deoarece traverseazi Europa de

la vest la est, strdbate l0 state gi 4 capitale.- Limiteazd teritoriul {drii pe o lungime de 1075 km (38% din lungimea cursului sdu de 2860 km).- Colecteazd 98 9- din reteaua hidrograficd a 15rii.- Dundrea este o impoftantS axd de conceltrare umand qi economicd, principala cale de navigalie a lbrii, are un

impo(ant potential hidroenergetic, este principala regiune de pescuit, irigalii, alimentarea localitdlilor'. a industriei, etc.o farl ponticd:

- Lungimea ldrmului este de 247 km.- Prin Marea Neagr6 sunt facilitate legdturile economice cu Oceanul Planetar.- Romdnia face pafie din gruparea C.E.M.N. (Cooperalea Economici a Mirii Negre).- Apele marine de{in resurse piscicole iar platforma continentald are zdcdminte de hidrocarburi.

r Tartr central - european5:Legdtura cu Europa Centrala este dat[ de elemente fizice (Carpa{ii, Dundrea, influenlele biopecloclimatice) qi umane.

EVALUAREI. Scriefi rispunsurile corecte care completeazl propozifiile de mai jos:

1. Cel mai nordic punct al Europei este... ... .....2. Cel mai sudic punct al Europei este......3. Teritoriul RomAniei este traversat de paralela....., ...4. Jtrrmurile Europei au tl lungime de......5. La est Rorn6nia se ittvecineazd ctt ...

II. Localizafi pe harti pi notafi:1. strdmtorile numerotate cu a, b, c.4... ......b.........c..,.......2.,'peninsulele flumerotate cu A, B, C, D,E.A... ..de......D.........jr. .. _ ...3. insulele numerotate cu l, 2, 3, 4, 5.1........2;........ .....;".."3... ... ...4......5 ... ... ... ... ... ... ...3. Scriefi litera corespunzitoarerispunsului corect pentru afirma{iile demai jos:l. Granila maritimd a Romdniei este de :

a. 800 knt; b. 1000 kntl i.z+l t

2. ELEMENTE FIZICO.GEOGRAFICE DEFINITORIIAr.E ETJROPET $r Ar,E ROMANIET

I. Relielul Europei- Trepte gi unitdfi morfostructuraler altitudinal, relieful Europei se desfhEoarl intre 0 m qi 4.807 rn, (vf. Mont Blanc clin Muntii Atpi) 9i dacd se iau inc'onsiderafe Marea Caspicd gi Mun{ii Caucaz se inscrie intre 28 m (in apropierea Mf,rii Caspice), Si'S'.AqZ m (vf. Elbrusdin Mun{ii Caucaz); altitudinea medie este de 340 rn, doar 1,5% din rpu}ui E,uropei u." p"ri. zooo m:r clin punct de vedere al treptelor de reliql, predomind altitudini recluse;'

- cdmpii: (28 m-200 m): 57Yo;- podiquri qi dealurijoase, cdrnpii inalte:27o/o;- podigurigi dealuriinalte qi munti joEi: l0%;- mun{i inal{i, peste 1000 m :6%

t. lslanda.A)vq ffe(,il

': r;n "l'\i]..a: ,,

CAn:piaEuropeide Est

C)A,.?,: !['ic

*J\.}

LJ

' r,,' t, :: -,r:.i.;d',-,'$.'$c.opei

;"1':\- -

','t.';l .:' :l'-' t''4.,F":'_-g.\.s ' ?\' --:..,... """ 3l:.' a*.r,.:':-. 2,

'i : ii:';.j. x:1.

:rt,:*:*"nd;;;-;t

PodigulVolgdi

C&mPia NoroJ'

/l

Frarccaz

M,&reatiaagre$pani*l;i

.."{

o din ptrnct de vedere tectonic, Europa apar{ine plicii Euroasiatice, cu doud unitdti morfbstructurale:a) unitlfi de platformi precambriene, care reprezintd cel mai vechi nucleu continelltal: Scutul baltic in N gi

platfonna Est- europeatrb in E

b) unitnfi de orogen (formate prin incre{ire):b'l.caledanice(aparlinorosellezei caledonice),cuprind nrunlii forma{i lainceputulpaleozoiculgi: Mun{ii

Scandinaviei. Scotiei gi Grampiani

r Meseta

b. 2. hercinice (aparfin orogenezei hercinice), formate in a doua parte a paleozoicului; acest lanf montan seintindea din V. Europei, Pen. Ibericd pdn6 in Pen. Crimeea gi Mun{ii Ural. Acest lan! montan este putemic erodatapirdnd sub formi de masive qi podiguri tocite gi acoperite de straturi sedimentare mai noi: Munlii Penini gi Carnbrieni(din arhipelagul britanic), podigul (meseta) spaniol, Masivul Central Francez, Masivul Renan, Munlii Pddurea Neagr6,Munlii Rodopi, Rila pi Pirin (to!i din Pen. Balcanicd), Munfii Micinului din N Dobrogei, podiqul Boemiei, pod. Aideni,Munlii Ural.

b. 3. alpine (aparlin orogenezei alpine), formate de la sftrqitul cretacicului pdnd in cuaternar; cuprind muntiinalfi, tineri din S. Europei: Pirinei, Alpi, Sierra Nevada (din S Spaniei), Carpali, Dinarici, Balcani, Pindului gi Caucaz.

- activitatea vulcanici din neogen este reprezentatl prin cel mai lung lanf vulcanic stins, localizat in V.Carpalilor Orientali gi in Masivul Central Francez.

- vulcanii activi se gisesc ln prezent in zona mediteraneanl:. Etna, Vezuviu, Stromboli gi ln Islanda: Heklaqi Askja.

- Relieful major al Europeir Se diferenliazd dupb aspectul exterior (altitudine, petrografie, fragmentare, tnclinare) gi dup[ dimensiuni (suprafa!f,,orientare). Astfel, acestea sunt:a. Munfiio Munlii Scandinaviei/Alpii Scundinuviei

- situali in Norvegia 9i V Suediei;- formali in orogeneza caledonicd;- au in jur de 2500 m (2489 m);- au ghelari montani actuali, reliefglaciar, platouri create de calota glaciard gi vdi ce se termind in ocean cu fiorduri;

o MunliiGrampiani- situa{i in N Marii Britanii;- formali in orogeneza caledonicd;- au roci dure;- altitudinea maximi 1343 m, vf. Ben Nevis;

o Manlii Penini- situali in centrul Marii Britanii; formali in orogeneza hercinicl;- puternic faliali 9i erodafi, altitudinile nu depigesc 900m;- au relief carstic;

o Mun(ii Cumbrieni- situafi in S - V Marii Britanii;- formali in orogeneza hercinicb;

o Mungii Pirinei- situa{i in pen. Ibericd la grani{a Spania/ Fran{a; un lanf lung de 400 km;- formali in orogeneza alpinf,- depdqesc 3000 m (maxim 3404 min vf. Pic d'Aneto);- au reliefabrupt cu vii addnci gi creste greu accesibile, reliefglaciar.

o Munlii Sierra Nevads- situali in S. Spaniei, au altitudinea maxim6 3487m, vf. Mulhacen;- formafi in orogeneza alpind;

cel mai sudic ghelar din Europa.o Munlii Alpi

- s-au format prin increlirea scoarlei terestre in timpul orogenezei alpine;- un lan! muntan de 1200 km intre Marea Liguricd gi Depresiunea Panonicd;- au peste 4000 m, max. 4807m, vf. Mont Blanc;- au roci dure (qisturi cristaline), dar gi calcare;- mare masivitate;- au relief glaciar, dar gi carstic (calcare gi dolomite);- reprezinti una dintre cele mai importante regiuni turistice din lume, cu staliuni turistice;

renumite: Davos (Elvefia), Chamonix (Fran!a), Innsbruck (Austria) etc.o Muntii Apenini

- situali tn Pen. trtalicd 9i se prelungesc peste Strdmtoarea Messina in N. Siciliei;- formali in orogeneza alpin6;- altitudine maximf, 2914 m, Vf. Gran Sasso d'Italia;- puternic fragmenta{i, cu defilee gi culoare de vale, iar in cratere vulcani stingi;

9

- sunt lacuri vulcanice (Albano gi Bolsena).

o Mun(ii Alpii Dinafici/ Dalmstici- situali in NV Pen. Balcanice de-a lungul litoralului M. Adriatice, pe teritoriul fSrilor: Croafia, Bosnia gi

Herlegovina, Slovenia gi Muntenegru;- formali in orogeneza alpind;- sunt dispuqi in qirwi paralele ce se revarsd spre M. Mediteranb, rezultdnd !6rm de tip dalmatic;- au altitudini ce depdqesc 2500 m;- alcdtui{i din roci dure (gisturi cristaline), flig qi calcare.

o Munlii Carpali- situa{i intre bazinul Vienei qi valea Timokului, pe teritoriul Slovaciei, Poloniei, Ucrainei, Rom6niei 9i Serbiei;- formali in orogeneza alpind;- altitudini maxime 2655m vf. Gerlachovka in M-!ii Tatra;- au mare varietate petrograficd;- relief glaciar, carstic, vulcanic;- au un traseu sinuos.

o Munyii Balcani/ Stsra Planina- situafi in Pen. Balcanicd;- formali in orogeneza alpin6;- altitudini maxime de2376 m, vf. Botev;- alcdtuire petrograficd variati.

o Manlii Rodopi- situali in S. Bulgariei;- altitudini maxime de 219lm;- formali in orogeneza alpin6;

o Mun(ii Rila- situali in S - V Bulgariei;- formali in orogeneza alpinS;- au altitudine maximd in pen. BalcanicS, 2925mvf. Musala.

e _Munlii Pindului- o continuare a munlilor Dinarici; in nord-vestul Greciei;- formali in orogeneza alpind;

- au altitudine maximd 2917 m in Muntele Olimp;- alcdtuire petrograficd variatd;

- relief carstic qi ruiniform.o_Munlii Cuucnz

- situa{iin S Europei;- formali in orogeneza alpin6;- au altitudine maximd 5642m in vf. Elbrus, cea mai mare din Europa;- alcltuili din granite, roci vulcanice, calcare;- prezintd relief glaciar, ghelari actuali, relief carstic gi vulcanic- are relief glaciar vechi gi actual.

o Masivul Centrul Francez- situali in centrul Fran{ei;- formali in orogeneza hercinicd;- altitudinile nu depSgesc 2000 m, max 1885m, vf. Puy de Sancy;- au reliefvulcanic puternic erodat, reliefcarstic;

o_Munlii Jura- situali pe teritoriul Franlei, Elveliei gi Germaniei pe 600 km lungime 9i 80 km ldlime;- formafi in orogeneza hercinici;- nu depdgesc 2000 m, max. l7l8 m, vf. Crdt de la Neige;- formali din calcare, au relief carstic.

o Munlii Vosgi- situafi in E. Franjei;- forma{i in orogeneza hercinici;- puternic eroda{i, au altitudine maximi sub 1500 m.

l0

:!

."4

.=

fln

c. Cdmpiileo Cdmpia Nord- Earopeond

- din Olanda pdnd in polonia;- este o cdmpiede acurhulare fluvio-glaciard, puternic erodat6, cu cdmpuri de morene;- larg vdluritd gi acoperitd cu loess;

- altitudini sub 200 m gi inclinare E- V;- cea mai important{ componentb este cdmpia Germano - polonezf,.c Cdmpia Podului- in N Italiei, tfgversati de r6ul pad;- este o cdmpie piemontand;- formatd prin acumulare de sedimente aduse de rduri din- altitudini reduse, sub 100 m.

o Cdmpiu Est Europeand

Alpi intr-un vechi golf al Mdrii Adriatice;

- a doua cdmpie din lume ca suprafald (4mil. km'z), dupi cdmpia Amazonului;- apare ca o asociere de cdmpii joase, cdmpii colinare 9i podiquri vechi (podigul Volg6i, podigul Rusiei

Centrale)- s-a format pe un vechi fundament Precambrian (din gisturi cristaline 9i granite);- apa(ine platformei Est-Europene;- acoperitd de depozite sedimentare modelate de calota glaciari;- are altifudlni sub 200 m, exceptdnd regiunile mai inalti ale podiqurilor vechi;- strabatutd de rduri ce se varsd in Oceanul Arctic (Dvina pi Pecioia) sau in Sud Volga.

o Cdmpis Punonicd- extinsd pe teritoriul Ungariei, Croafiei, Serbiei, intre Munlii Dinarici, Munlii Alpi, Munlii Carpali;- este o cdmpie de acumulare fluvialI;- formatd prin umplerea bazinului tectonic de sedimente neozoice;- are altitudini intre 150-300 m, dominati de masive cristaline gi munli insulari.

o Cdmpiu Romdnd- se desfrgoarb de-a lungul Dundrii;- altitudini l0 I 12- 300 m;- este alcdtuitl din cdmpii tabulare (acoperite de loess), cdmpiile.de subsiden!6, cdmpii piemomontane (in N);

o Alte cdmpii: - Finlandei,;- Sileziei (in Polonia, pe Odra);- Andaluziei (in Spania, pe Guadalquiver);- Aragonului (in Spania, pe Ebru);- Acvitqniei (in Fran{a, pe Garonne);

- existd 9i cdmpii litorale: pe tdrmul Oceanului Atlantic, in N. Mdrii Negre, in jurul Marii Caspice.d. Tiituri genetice de relieft reliefglaciar montan: cu circuri glaciare, vii glaciare, custuri, praguri, morene. Se gdsegte la peste 1800 m in zonele

montane;o relief vulcanic: reprezentat de conuri gi cratgre wlcanice, platouri vulcanice gi vii;o relief carstic: denroltat pe calcare, reprezentat de platouri calcaroase, cdmpuri de lapiezuri, doline gi chei (la suprafa!6pe$teri sau avenuri, in interior). Se intdlnegte in Munfii Alpi, Meseta Spaniol6, Munfii Carpafi;o relief demoltat pe Sistttri cristaline Si granite, prezinti forme greoaie, abrupturi, coloane vertical" Se int6lneste inMunlii Alpi, Pirinei, Apenini etc.o relief demoltat pe nisipuri, cu dune de nisip qi depresiuni eoliene. in SV Franfei, Cdmpia Mdrii Caspice;o relief dezvoltat pe conglomerate (ruintform), st6nci cu forme deosebite de babe, sfincAi, coloane,o reliefstructural:

- cutat, in mun{ii de increfire;- faliat: horsturi, grabene (in Germania)

monoclinal: creste, vii;o relief fluvial:lanci, terase, v6i, limane;o relief litoral: cafaleze, plaje, lagune;o relief de pluviodenudare: torenli, ogage, ravene, mai ales in regiuni deluroase.

t2

EVALUAREI. Scriefi litera corespunztrtoare rrspunsului corect pentru afirmaliile de mai jos:1. La limita de E a Europei cu Asia se afli munlii:

a) Caucaz; b) Dinarici; c) Scandinaviei; d) Ural;2. Vulcani activi se afl6 in:

a) hlanda; b) Islanda; c) Romdnia;3. Morenele, viile qi circurile sunt forme ale reliefului:

a) eolian; b) carstic; c) glaciar;

c) Italia;

d) Spania;

d) vulcanic;

d) Spania;

d) Vistulei;

d) Ungaria;

d) Ucraina;

d) Sicilia;

4. Munfii Apenini se afl6 pe teritoriul statului:a) Franla; b) Grecia;

5. Nu aparlin orogenezei alpine mun{ii:a) Alpi; b) Balcani; c) Mf,cinului; d) Pirinei;

6. Munlii Alpi sunt separa{i de munfii Carpali de valea:a) Dunirii; b) Rinului; c) Tisei;

7. Cfunpie de origine fluvio-glaciard se afld pe teritoriul statului:a) Cehia; b) Germania; c) Spania;

8. Podiqul Donelk este situat pe teritoriul statului:a) Belarus; b) Polonia; c) Rusia;

9. Vulcanul Etna se afl6 ln insula:a) Corsica; b) Creta; c) Sardinia;

10. Are un relief predominant de cdmpie statul:a) Croafia; b) Lituania; c) Macedonia; d) Slovacia;

II. Studiali harta de mai jos gi scriefi rispunsurile corecte care completeazd propozifiile de mai jos:1 . La granifa dintre Spania qi Franla se afl6 unitatea de relief numerotatd cu cifra. . . . . .2. Statul marcat, pe hartii, cu litera C are un relief dominant de ............3. Vulcani activi sunt pe teritoriul statului marcat cu litera4. Unitatea de relief marcat6, pe hart5, cu cifra 8 este pe teritoriul statului numit . . . . . .5. Mun{ii Pindului se afl6 pe teritoriul statului marcat cu litera6. Cdmpia Panonicd este situatd pe teritoriul statului marcat, pe hart5, cu litera7. Unitatea de relief marcatS, pe hartd, cu cifra I este de vdrstd.......

tl.

O

i r,: :1r :l :

12

l3

II. RELIEF'UL ROMANIEI

a. Elemente geografice debazll. Caracteristicile generale ale reliefului:- varietatea formelor de relief:_mun{i, dealuri, podiquri, cdmpii, v6i, depresiuni, lunci, terase, etc.- proporfionalitatea treptelor de relief (munlii28o/o,podigurile' nil", ieatvrlle 25yo si"a*piir" :oxl;- dispunerea concentrici a treptelor de relief;- complementaritatea formelor de relief;- altitudinea medie a reliefului este de 420 m;- accesibilitate pentru locuire.

o Clasificarea morfo-structurall a reliefu-lui:- unitS{i de orogen (custrate cutate): carpa-tice (Carpatii, Subcar-patii, Podigul Mehe-dinii, Depresiunea Coli-nari a Transivaniei,Dealurile gi Cdmpia deVest) gi hercinice (nor-dul Dobrogei )- unitlfi de platforml(cu strate necutate):formeazd frrndamentulunor podiguri gi c6mpii:Pod. Moldovei, Pod.Dobrogei, (partea cen-tral6 gi de de S.),Podipul Getic ai CdmpiaRomdni.o Tipurile majore derelief:- relieful montan (gradridicat de fragmentare areliefului dat de numd-rul mare de depresiuni, vii, addncimea fragmentarii ;idicata, p"G i00 m)- relieful de dealuri 9i podiguri (addncimea fragmentrrii depaslqte l00m)- relieful de cdmpie (fragmentare redusf,, addrrcimea tagmenuiii sub too my.o Tipuri de relief derivat:- relieful glaciar alcrtuit din circuri, vdi, morene, aflate la altitudini mai mari deRetezat, Godeanu, Rodnei);

--'\-1800 m (M-!ii Faghrnq, Bucegi, pardng

- relieful carstic (pegteri, chei) este prezent in M-tii Banatului, M-!ii Apuseni gi in carpalii Meridionali, la extremit6lilede est si vest;- relieful vulcanic apare mai ales in carpalii orientali gi in M-!ii Apuseni;- relieful fluvial: vdi, terase, lunci;- relieful format pe conglomerate este reprezentat de forme de relief de tip babe, sfincqi in M-!ii Bucegi, ciucaq,Ceahldu;- relieful litoral este format din lagune, limanuri maritime, faleze, plaja;2. Subdiviziuni: A. Carpafii:- apa4in sistemului alpino-carpato-himalayan;- se intind din bazinul Vienei p6n[ la Valea Timokului, 1500 km;- altitudinea maximf,: 2655 m, in M-tii ratra, slovacia; vdrful Gerrachovka;- structura litologicd este variati, sunt formali din qisturi cristaline, roci sedimentare (calcare, conglomerate), rociwlcanice (b azalte, andezite);

Carpalii OrientallA. 6rupa NordicdlCarpati Me6mur€9ulu; gj gu@vineilB. Grrpa Centratg{Carpalr Motdokffi;itve;od,}C, Grupa Sudicatcarpalii de Curbur6)

Carpatlt Merldionati - ,G*D. Grupa ilucegi /- ffiE. Grupa Fig5ragiF. grupa PararlgG. Gruoa Refe2at

Carpalll Occld€ntaltH. Munlii6a^atutuit, ltungi puiara RuscS

16 r ta. potisui eaiiidubi

. . . 13 podigut cetic

Oeprrsiuneo Colinrr6 a7. Podigul SareSar8. Cdmpia Transitvanioi9. Podiqul Tam€v€klr

Podfgul Motdovel\ '10. Poditut Sucevei\. 16. Cedrpia Motd€vsi

14. Podigul Dobrogei1{.A.lv{€sivul Dobrogei de

,gl "ji

J. MuntiAgsseni

Subcarp.!ii1. Subffirpa{ii Motdovei2. $ubmrpatiide Curbutd3. Subml])alir ce{ici

Dealurile de Vest4. Oealuril6 Silvaniai$. EBalurile Cri$€ne6. Deattrile Ban€tului6. A. Daalurlle Lilov€i

*aB

t\

t

19

Dobrcgsi de Sudls.Podltul Mshedll17,C{mpia d6 Vest

i Campia Romeniil8.CAmpia Olron€ij'l9. Setmt central120. Sertorul Estic

a 14. A. Campia 6ij 21. Dplta Dlnarti

t4