bacteriologie c5

7/23/2019 bacteriologie c5

http://slidepdf.com/reader/full/bacteriologie-c5 1/8

""''''''''''

"'''~,

; >/

/

////

Factorii fizid, chimici ~i biologici oqioneozQ asupra microorgonismelIn funcjie de:

- carocterul speciei,

- compozitia chimicQ $i fa za d e dezyoltore (varsta culturii),

- structure microorganismului (forma vegetative, sporulate Soucapsula),

- densitatea suspensiei bacteriene.

Efeetul actiunii acestor factori este determinot de:

- concentr~tio $1 timpul de expunere ,

- concentratia ionilor de H (pH),

- fenomenul de absorbtie sou adsorbtie

Efectul poote fi ;

- stimulator,

- oprirea multiplicarij (bacteriostatic),- distrugereo bocteriilor (baetericid)

Caldura umeda

- peste lOOoe (autoclavare),

- sub lOOoe (pasteurizare, tindalizarea);

FiltrareRadiatii ultraviolete.

Radiatiile gamma ~i X

Microunde

In chirurgie ?i stomatologie se mai poatefolosi sterilizarea chi mica prin oxid deetilen, care nu se mai folose?te inmicrobiologie.

Decontaminarea microbiana este sterilizarea princaldura umeda, prin caldura uscata sau radiatii.

Sterilizarea este distrugerea sau indepartareatuturor microbilor inclusiv a sporilor.

Dezinfectia este distrugerea formelor vegetativeale microorganismelor, dor nuin mod necesar ~i as\?orilor.

In laboratorul de microbiologie sterilizarea seobtine prin urmQtorii agenti:

Ciildura uscatii

>incalzire la ro~u,'r flambarea,

>incinerarea,>aer cald;

~ -~~~€(;~~t

S.terilizarea prin caldura uscata.:.Incalzirea 10 ro~u

Este indicata pentru firul drept , ansa;;i spatula de

·:·Pfambarea

Este infierbontareo obiectuJui de sterilizat prin trecereorepetato. prin flacara, timp de cSteve secunde §i se recomandCi~ntru: copilarele pipete\or Pasteur, gura eprubetelor §'i aflacoanelor..:.Incinerarea

Este arderea cu reducere 10CenU$a.

~n laboratorul de m.icrobiologie este indicata ~entru materialedin plastic, reziduurl orgonice solide, gunoiul, cndavrele ~icarcasele animolelor de experiento.

AceastCi metoda pune probleme de control 01 poluarii mediului $i

sigurantei microblOlogice



·:·Sterilizoreo prin oer cold Etuva (pouplnelul)

• Este 0 incint~ cllindridf sou parolelipipedica cu pereti dubli dintabla, termoizolanti.

• Rezistenta e\edrica $i un termostat permit tnentiner~o constanta atetnperaturii select ate, uniformizata 'in incinta de steri hzare printr-un Slstetn de ventilatie.• Obiectele de sterilizat Se a~eaza pe rafturi din sita metalica.

Procedura:• Se O$eaza obie.ctele pentru steri lizare pe rafturi, fora a umple

incinta, p o n a 10 refuz, Se losO : mid s p a t H 'i'ntre ambalaje, pentrucircu.latlQ nestingherito: a aerului cald.

• Se Inchide u5a aparatului, se deschid orificiile de ventilatie $i seconeeteazQ aparatul !e reteauQ electrica. Etuvele mari au ventilator cu polete, care porne$te ocleto cu rezistenta electrica.

• Se monitorizeaza timgul de sterilizare din momentul ccnd temperatura orata 160 ~180oC, care este de 0 ora.

• Se Scot obiectele sterilizate numai dupo racirea aparatului.

Sterilizareo la peste lOOoeSe utilizeoza autoclave in care voporii de apa saturali realizeazo:

;.1l50C corespllnde 10 0,5 otm

"'121oCcorespllnde 1 0 lotm>134oC corespunde 1 0 2 atm

Autoclavul

Este un cazon eu pereti rezistenti in core, dupOinchidereo ~tan;;O:ell uncapac mas!v, preset ell buloane sou un sist~m eabestan, vaponi de opa secomprim{(1 0 presiunea necesora sterilizorll.

Autoclavul cu perete simplu· Acestea pot fi v.crticole sou orizonta!e pentru sterilizareasolutiilor $1 materlQlelor contaminate din

· Se mai sterilizeaza sticloria pentru culturi de celule $ioparotele de filtrare· Vop.oriiprovin din opa aflota in cazenul de resillne $irtrund in

~t~~~~~I~d~~¥~~ilrz~~.sprm suportul de tab 0:perforat ,pe care se

· U , m a, ,, md cc , o o, '", le o" o i nt er io ru l

partee superioora a pune in

Sterilizoreo prin oer cold

Indicatii-obiecte de loborator din stielo (eprubete), flacoane, pipete,

plod Petri;

- obiecte din porte Ian (mojare, pistile),~seringi louer din stiefa,- instrumentar chirurgical,

- substante grose, pulberi.

Contraindicatii- solutii apoase,- obiecte din eauciuc Sau garnituri din eauciuc,- seringi din sticlo cu metal,

- tesaturi ~i vata din bumbac sau fibra sintetica,- materiale contaminate din laborator,

0 1 doilea robinet, aflat la partea inferioaro, perrnite evacuareadin cazan.

li~i~~Pd~~~~u~\1~~~~tQ evacueazo vaporii cond presiunea lor depo$e$

:CQz~nul este cuprins intr~un rnan~on de tabla groasa: care la parteamferlO~rQ formeazo un loca$ pentru adaptareo SurSel de caldura, Sau

poate fl coneetat 1 0 a sursa de curent

Pr o c e dur a

~}b· nT~tula;~poo~f~I~7. cazan prin ineinta de sterilizare, pano 1 0 2~3 em

,12. Se a~eazQ pe suport obiectele de sterilizat, in ornbalajullor.

~~f,a~~{fil.ec;~~1~:~~~~~~fe ~~~~~~ V ~ ~ pCaoc~;~~r~n:~~;t~~~:Z;~ ,f~~T~rine

sau saCt termorezistentt, pentru moterialul de laborator eontaminat.

flacoanele cu copacul semiln~L!rubat, eutiile

casoletele cu orlflciile deschlse, galeti1e foro capac.stronoond buloonele diametrol OpUSin

complet cu parghie.



./ 4. Se conecteaza la sursa de caldura.

./ 5. Se deschide robinetul pentru evacuareaaerului.

./ 6. 0 data cu vaporii de apa, prin robinetuldeschis, se evacueaza ~i aerul din incintade sterilizare, asi<;lurond 0 convectie

puternica: vaporii In contact cu obiectelereci cedeaza calduraji se condenseaza

presiunea lor tinde sa scada ~i atr~e altacantitate de vapori care transporta ~icedeaza caldura ~.a.m.d.

Dezavantaje

In ambalaje pot persista pungi deaer, cantitatea mare de condens Intimpul sterilizerii, uscarea dificiledupe sterilizare impune 0 serie de precautii (evitarea contactului cuobiecte ambalate In hortie cusuprafete nesterile, pone la perfectauScare a ambalajului).

Aerul este comp let evacuat din inci nta de ster ilizar e, candlnceteazCi s a mai barboteze apa.

. . / 7 . f n ch i d e r o b i n e tu l d e . e v a c u ar e a a e r ul u i .

. / 8 . C e n d p r es i u n ea a ju n g 8 Ie va loarea a leasa 58 regl eaza surSo dec a ld u ra p e nt r u a m e n tl n e p r es i un e o p e toat~ d ural "o steri l iz<1:ri i.

./~a;iJE~~e~~~~~~~~,4~Jj~~~~~ta~a~~st~e~t~~~af7m o m e nt d e sc h i de l en t r a b i ne t ul d e v ap o r i, o p o l ca zo n u ! .

. / 1 0 . N u 5 8 d e s c h id e a u to c l av u l cat t i m p p r e si u n ea e .s t e p e st e c e oatmosfe.ridi, pentru co lichidele fierbinti vor fierbe exploziv $i 5e

pot sparge flacoanele.

./ ~cJ:~i~I~I~t~~~~~~uge86~C~~tarie;~O~~~~~~~~;~cuh~:aig~~funC!ie de voiumulambalajelor ~i v5scozitatea solutii1or.Flocoanelemari cu mediu agarizat pot necesita ~i cateva ore.



·:·Pasteurizarea ~~. Este 0 m~toda de sterilizare parriala, prin~

care se dlstrug numQl formele vegetative, '?

deoarece utilizeaza temperaturi putin ~ridicate $i de scurta durata: ' , ;i

:--65°C pentru 30 min, )

:-- 80-9OCC pentru 1-2 min, ~

:--91-950C pentru coteva secunde. '~

Scaderea t emperaturii se face brusc. ~Acest procedeu se folose$te la sterilizarea IIaJltelul, unde distruge formele vegetative r(faro a provoca alterarea vitami nefor, a \\enzimelor, a proteinelor. ~

, »

Este trecerea unui fluid printr-un corp pores.

Filtrele cu porozitati convenabile pot debarasa demicroorgon;sme fluidul filtrat, acestea fiind retinutemecanic $i electrostatic In porii filtrului.Se recomanda pentru sterilizarea: aerului, a unor medii decultura sau reactivi care nu suporta fncalzire.

Filtrele clasice sub forma unor ~ lumonari goale pe dinauntru $i 'i'nchise la capat (bujii

filtranteJ. confectionate din porte1an (filtre Chamlierland),Sa u

" pamont de infuzorii (filtre Berkefeld), Sau);. placile filtrante din azbest impregnat cu coolin (filtre seitz)

Sau: r sheld poroasa (filtre 5chott), $unt astazi inlocuite prin;;. membrane filtrante din aCetat de celuloza cu porozitati

Intre 1

, i 0,025 1'1'-

0.;;- =~C" ." ; A ll ...TW 1128

~

.:.Tindalizarea (sterilizarea

fractionatQ)Este Incalzirea la temperaturi de sub 100°C.

Pr inc ip iu : In medii ce ~rmit germinarea sporilor, 'i'ncalzirirer,tate omoaraatot formefe ve~tative existente initialf~caf~i~ cele germinate din sporl In intervalele dintre

. Indicatii: sterilizarea unar medii de cultura, alimente.• Necesar:- autaclav pentru tindalizare la sub 100°C,in vapori fluenti

(autoclav cu robinetul pentru vapori deschis);- baia de apa Saunisip pentru tindalizari sub 100°C.

Procedura:Substantele de sterilizat In volumemai mid de llitru, sementin 30-60 min la 80-900C, 3-B zile consecutiv, latemperatura impusade compozitia lor.In intervalele dintre,'i'ncalziri, recipientele se.tin latemperatura catnerel pentru germlnarea sporlror.

'"0 membrana cu porozitatea de 0.22 j.Jtn retinetoate bacteriile. '

Aceste membrane sunt fixate pe un su~ortperforat din otel inoxidabil ~i montate In partensuperioara ~i inferioara a unei palnii adaptate lasistemul de filtrare negativa ~I pozitiva.Membrana impreuna cu palnia montate larecipientul de colectare a fluidului filtrat suntsterilizate in prealabilla autoclav.

'" Filtrele HEPA (High Efficiency Particulate Air Filtres) sunt foloslte pentru sterilizarea aeruluidin boxele de siguranfa antiepidemica, a celor cu

aer laminar etc.



';'Sterilizarea prin radiatii ultraviolete '~\

(VV) \'~\\ \~~'\,i\

j Se mai numesc ~i lampi germicide sunt tuburi din\~~;:\sticla special a In care descarcarile electrice Intr-o'/iC;';\atmosfer9 cu vap.ori de mer cur , la joasa presiune, '~ 'fsi\genereaza radlatll UV. ',II

j Cantitate de ozon produsa de lampile germicidedin spitale ~i laboratoare nu depa~e~teconcentratla periculoasa de oyarte la 10 milioane~i scade progresiv cu vorsta lampii.

j Viata de functionare a lampi lor ~ermicide uzuale,este de 100 ore, dar scade dupa aprinderifrecvente.

j Cand intensitatea radiatiei UV produse scade sub60% din cea nominala, d'upa i din timpul prevazut,lampile trebuie schimbate.

Lampi germici e" Lam~ile speciale cu catod rece au 0 viata mai

lunga.

j Pentru a mentine efectul germicid maximal,lampile trebuie periodic curatate prin ~tergere cuo carpa moale umezita In alcool, amoniac ~i apa.

Aceste lampi se recomanda pentru:

./ reducerea I'ncarcaturii microbiene a spatiilor delucru, '

./ bariere protectoare Intre aria cu animaleinoculate, boxele de necropsie ~i persoanele dinlaborator sau animalele sanatoase,

./ laboratoarele care nu au hate Ie pot folosi pentrurepartizareo medii lor de cultura, manipularliaseptlce,

./ suprafete din laborator, nu In timpullucrului.



Se face prin indicatori

fizici (mono metre, termometre),

chimici $i

biologicL

Indicatori chimici pentru sterilizarea prin caldul"'6

~u:o~~~~ol~e~~r~u~~~~+~\ Cs~ib;~nt~i~~o~ch~~b~ ~~!~z~~~e este

- floare de sulf 115°C.

- tiouree 180°C.

- acid benzoic 121-122°C.

Indicatori biologici

. Fire de bumbac impregnate cu spori de Bocillus steo,:,otermophilus

~~~~~I~v~)~~~)os~~t~~~;ftdU:fftea~5~~ B. steorotermophllus (pentru

. Dupo st,erilizore se testeozo viabilitoteo Sporilor prin Insom8ntarealor In medii adecvate.

r Daca penetrarea aburului nu a fost uniforma, au

existat pungi de aer, culoarea ben~ilor esteneuniforma (apar pete mai clare). In aceasta

situatie, sterilizarea nu a fost dicienta,autoclavul nu trebuie utilizat $i se apeleaza la

tehnician pentru verificare.r La sfilr$itul ciclului complet de sterilizare se

extrage din pachet testul $i se interpreteazarezultatul. Daca ciclul a fost eficient (absenta

aerului rezidual Sau a pungilor de aer), schimbarea

culorii modelulu! geometric imprimat este

uniforma.

.;. Radiatiile gamma~iXSunt radiatii ionizantefoarte eficiente pentru sterilizareoutilizarea lor trebuie safie folosite cu prudenta pentru capot distruge.§i celuleleumane,Aceste radiatii genereazilradicali liDerl, care reactioneazil chimic cu profeinele ~iacizii nucfeici provoc8nd moartea bacteriei.

. : . M icroundeSe uti l izeazQ pentru resteri lizarea medii lor de culture careau fast de~zrtate timp fndelungat j . , . steri l izarea rezulta dincolduraprodusademicrounde,decat caun efect direct allor.

•;. UltrasuneteSunt bactericide prin fenomenulde cavitatie pe care1 1produela trecerea prin apaextra ~i intracelularo,aeterminond dezogregarea strucruri i bacteriene.

r Teste Bowie & Dick - indica puterea de penetrarea aburului in timpul procesului de sterilizare.

Conform legislatiel in vigoare acest test esteobligatoriu p'entru outoclave, inainte de efecturareaprimei sterdizari.Utilizare:- zilnic daca se sterilizeaza doar textile;~ cel putin 0 data pe saptamana daca se sterilizeaza1 nstrumentar;- dupa fiecare reparatie a sterilizatorului .

Indicatorul din mijlocul pachetului trebuie sa virezeuniform si pe toata supratata schimbandu-siculoarea.

Se realizeazQ un ciclu de sterilizare complet ( cu~l,f,0stvacuumare) la temperatura de 134°C,

",.~~Jl1\PJde 3,5 min.

~')L~"'\if



.:. Este procedeul prin care se distrugmicroorganismele patogene, fara a fi necesara~istrugereo germenilor saprofifi,

.:. In laboratorul de microbiologie sunt folosite

substante chimice pentru dezinfectia: mainilor,du§umelelor, meselor, cu§tilor de animaIe §i a unor produse patologice (sputa, fecale).

.:. Aceste substante se numeSc» dezinfectante, daca din cauza efectelor iritante

S~lUtoxice se pot aplica numai pe suprafete inerte§I

» antiseptice, daca toxicitatea este mai redusa,permite aplicarea lor pe tegumente, unele mucoasesau plagi.

DEZINFECTIA

Un dezinfectant trebuie sa Indeplineascaurmatoarele conditii:

» sa act.ioneze asupr~ unui numar cat mai mare deagentl patoge",:

» sa produca inactivitateo ireversibila a germenilor Intr-un timp cat mai scurt §i sa actioneze cat maiindependent de conditiile de mediu;

» sa fie cat mai stabil, sa-§i p'astreze calitatile catmai mult timp In conditii obi§nuite; ,

» sa fie u§or de manipulat, ieftin, sa nu fie~ inflamabil sou explozibil.In laboratorul de microbiologie se folosesc:

DEZINFECTIA ,

» Alcoolul etilic (spirtul)

- Alcoolul de 70°,

- Alcoolul dublu rafinat (96° alcoolice) are 0

aetiune dezinfectantii slabii, coaguleazii

rapid albuminele din mediu care tormeaziiastfel un strat protector pentru bacterii.

- Alcoolul de 70° actioneazO: mal lent, maiprofund $i Se folose$te pentru dezinfectia:mcini lor, instrumentelor. EI Roate f i 'obtinut din 100 ml alcool de 96° $i 400 mlA D .

DEZINFECTIA

.:. Uneori aceea§i substanta (c1oramina B) In solutiidiluate este antiseptic, iar In solutii concentrateeste dezinfectant. '

.:. Cele mai sensibile 10sUbstantele dezinfectantesunt:• organismele sub forma vegetativa (bacterii, fungi,

protozoare);• virusurile cuInveli§ lipidic;.:. Relativ rezistente sunt: micobacteriile, virusurile

nude..:. Rezistente sunt: endosporii bacterieni, sporii

fugici.

:;-Formolul (solutie de aldehida formica 40 /0 In apa)

• Este toxic osupro bacteriilor (forme vegetative §ispori), a virusurilor.

· Se folosqte sub forma de: vapari (dezinfectiacamerelor), lichida (prin stropire, pulverizare cuvermorelul) sau prin Imbibare (0 parte formolcomercial 40% ~i H20).

:;-Mertiolatul de sodiu

· In solutie de 1/2000 pentru dezinfectia: mainilor,instrumentarului contaminat, obiectelor din piele,cauciuc.

?GlicerinaEste un Iichid voscos care se amesteca bine cu apa,

se folose~te pentru distrugerea bacteriilor, dar poate conserva unele virusuri.?Fenolul

In stare pura sunt cristale incolore care devinro~ietice In contact cu aerul, din cauzaoxidarii.Se ~i5streazi5ln vase brune

61n concentratie de

3-5 ' 1 0 , omoara microbii In 3 -60 min. '

Puterea dezinfectanta a unor substante chimice seexpr'imaln comDaratie cu ceo a fenolului, stabilindu-se ..indicele fenolic".?Crezolii (metilfenolii) sub forma lichida, au efecttoxic asupra protoplasmei;



DEZI NFECTI A»Creolino

Est" amestec de crezoli activati cu sapun de gudron. este unIichid brun Inchis solutie 5-10 % cu AD. are efect bactericid crescut, dar eu miros neplacut.> - Amcstecul sulfocromic

Trebuie so.fie nelipsit de pe masa de laborator. pentrusterilizarea pipetelor, lame for contaminate.

Dupa utilizare amestecul Se oxideaza, din ro;u-portocaliu,devine verde, In acest caz trebuie schimbat.»Sublimotul (bicromuro de mereur)

Este 0 sore slooo, cristalina, incolorobore putere bactericidaIn solutie de 17~ este bacterieid In I-I min, iar In sol. 11500,omoaril. formele sporulate In 45-60 min, nu altereazategumentele ~imobilierul, nu este toxic pentru om $i animale.

DEZINFECTIAHermangonotul de potosiu (KMnO~)

Sunt cristale marl violet 'Inchis, se folosesc pentrudezinfectia: moinilor sol. 1 '1 0 0 , mucoasei buccle sol. 1/5000,mucoasei oculare 1/10.000»Apa oxigenota (H,O,) sou peroxidul de hidrogen.Are puter~ bactericida prin eliberarea de 02, Se utilizeazoln

concentratlo de 3 '% .

Bazele tari

Hidroxidul de sodiu 2-4"'/0,omoara bacteriile, virusurileVOI'IJI (oxidul de calciu) se stinge eu apa (600 ml apa 10 1 kg de

var) este hidroxidul de calciu, din el Se obtine laptele de vcr sol. 10 ' 10 , iar soL 2 0 ' 10 se folose~te pentru aezinfeetiafecalelor, urinii.

SCipunurile sunt soruri de sodiu ale unor acizi grQ.$i, eleaction~a3a prin evm~l?ionarea grasimilor ~i'i'ndepartareamecantca a murdarlel.

DEZINFECTIA:>-Varul doros

Este 0 pulbere grunjoasa alba, cu miros puternic declor.

Cand este proaspat contine 2 5 "1 0 c1or.

Se adauga 200-400 9 var la fiecare kg de sputaSau fecale. Se poate ootine laptele de var sol. 10%,sefolose§te pentru dezlnfecfia sputei, cu§ti deanlmale, etc.

:>-Cloramina

Este 0 pulbere fino, cristalina, alba, u§or galbuiecu miros ae c10r activo

In concentratie de 0,1-5%, distruge sporii, iar 5-10% pentru aistrugerea baciluluil<och.

Detergenti;Au actiune bacteriddCi Si de emulsionare, Se folosesc pentrumaterlolele de \aborater, 'inlocuind sopunul.

);- D~te.rg~ntii anionici,Dau pin disociere, anioni organici toxici, octivi mai ales pe baeteriiGram pozitive, pen~ru spalareo: instrumentarului, a aparaturii,

pordeselelor, mobi\lerului, tesaturilor.

> - Detergentii cationiciAu actiune antiseptica mai puternica .decat 0 celer anionic!, ex.

~~~~~;;:1~;;:~~~t~t~g;u~i:il~'r l~i ~i:;d~~~i~c~~t~t~;·antimicrobiono, este necesar co pentru oseptizarea mainilor 50 fie'indepartat sapunul cu apa ~i apoi cu alcoo!.

" Detergentii omfolitieiSe folosesc In sol. 0p'oaso 1' Y o , pentru dezinfectia instrumentaruluide laborator, a mobdierului.

Documents

bacteriologie c5