Curse și momeli

Cărăbușul de mai, zgomotos și lacom vizitator nocturn al livezilor. Pentru a lupta împotriva lui exista câteva variante. Uita�i ce am găsit eu cotrobăind printr-o veche colec�ie de reviste dedicate grădinii:

1. Cel mai simplu remediu este acela prin care afânăm cu sârg de jur-împrejurul pomilor/arbuştilor fructiferi. În cazul acesta, pentru că nu săpăm la adâncime, nici n-ar fi nevoie, putem culege larvele albicioase și grăsane, dar și cărăbușii (gândacii) maronii.

2. Mult mai folositor este să semănăm trifoi alb în jurul pomilor, sau prin preajma lor. Se pun cam 100 g de sămân�ă, sunt suficiente pentru un pom/arbust.

3. Este cunoscut că insecta este un bandit nocturn. Activitatea sa începe la lăsarea serii. Aşa că îi vom pregăti una sau mai multe curse: în care si reprezintă suprafaţa clasei de vârstă “i”, cri este creşterea curentă lahectar a clasei de vârstă “i”, iar ai se calculează potrivit relaţiei (6-15).

Dacă probabilităţile pi,i+1 din relaţia (6-14) sunt egale cu 1 – deci procesuleste complet determinist, toate arboretele trec sigur în următoarea clasă de vâr-stă – atunci elementele vectorului A au aceeaşi valoare, respectiv 1/m. În conse-cinţă, potrivit relaţiei (6-27) fondul de rezervă va fi zero, iar potrivit relaţiei (6-26) orice produs accidental va putea fi precomptat din posibilitate, deoarecevariabila Vnpi va avea valori negative. Cu cât probabilităţile de trecere în urmă-Pereuri . Pereurile se pot executa pe toată suprafaÅ£a taIuzului cu fundaÅ£ia corespunzăto(fig.15.17,c) sau sub form? d â–  ci izolate -'â–  grosime 0,15 – 0,30 m. Deoarece pericolurării este de neînlăturat la îmbrăcăminÅ£ile din beton, trebuie neapărat lăsate rosm umplute cu asfalt. 15.3. LUCRÄ‚RI DE REGULARIZAREA ALBIEI. 15.3.1. DefiniÅ£ie. Clasificări. Criterii pentru alegerea Iucrărilor. Lucrările de regularizare a unei albii sunt constituite din ansamblul de măsuri ÅŸi lucrări hidrotehnice pentru modificarea sau consolidarea artificială a cursului de apă,în vederea realizării unei albii stabile,a protejăriivelor, a diminuării proceselor de afuiere sau de colmatare,a asigurării unei scurgeri controlate. Criteriile de clasificare sunt numeroase. Astfel:

11

a) După caracterul lucrărilor de apărare în. timp: - lucrări de tip uÅŸor care au un cazoriu; se (execută din materiale locale; se execută în caz de urgentă sau în cadrul eta regularizare; - lucrări de tip masiv care au un caracter definitiv; se execută din materiale rezistente. b) După, acÅ£iunea asupra curentului: - lucrări pasive care opresc acÅea dăunătoare curentului fără a-i modifica caracteristicile; acestea constau din diguri itudinale de dirijare în albie sau din apărări (consolidări)de maluri; - lucrări activefluenÅ£ează în mod direct curentul ,schimbându-i caracteristicile după necesităţi; din parte epiurile, pragurile de fund , panourile de dirijare etc. c) După modul de execuÅ£ie a lucrărilor - regularizare în regim barat care presupune executarea unor lucrărinsversale în sectorul superior al cursului; - regularizare în curent liber care poate fi: • regularizare de tip conservativ, în cere regimul de scurgere este cel mai puÅ£in denjat urmărindu-se crearea unei albii unice de scurgere cu un profil mai mult sau mai puÅ£in regulat; • regularizare radicală prin executarea unei noi. albii,cu modificarea gimului scurgerii. d) După materialele ele construcÅ£ii folosite clasificarea este identică ca ÅŸi la celelalte lucrări hidrotehnice. Principalele criterii pentru alegerea lucrÄor de regularizare sunt: scopul ÅŸi durata lucrărilor; valorile debitului lichid ÅŸi solid din sectorul în care se amplasează aceste lucrări; existenÅ£a materialelor de construcÅ£iteristicile specifice ale albiei: perioada de execuÅ£ie; mijloacele de execuÅ£ie,etc.

15.3.2. Lucrări de regularizare de tip uşor. Sunt lucrări cu un grad mare de permeabilitate,care sporesc rugozitatea albiei,reduc viteza curentului,favorizând depunerea aluviunilor transportate de viituri. Cele mai simple lucruri constau din formarea unor pinteni, plutitori din trunchiuri de

arbori cu tot cu ramuri,ancoraţi de mal(fig.15.19 a) sau fixaţi pe fundul albiei(fig.15.19.b) Este bine să se utilizeze arbori cu coroană puternic dezvoltată(răşinoase, foioare pot fi. lestate cu bolovani, coşuri umplute cu piatră,blocuri din beton,etc. Greutatea lestului, trebuie să fie de două ori mai mare ca a arborelui scufundat.12

Aceste lucrări se folosesc pentru limitarea distrugerilor,când nu se poate interveni într-un timp foarte scurt cu lucrări cu caracter permanent. Celelalte soluÅ£ii constructive utilizate la amenajarea cursurilor mari de apă ca: panourile ÅŸi perdelele oscilante, lucrări din plase, dispozitive pentru activarea circulaÅ£iei transversale etc., nu sunt în general adecvate pentru condiÅ£iile speciale de pe văile torenÅ£iale, unde vitezele dergere sunt mari, turbiditatea apei este ridicată. Un sistem utilizat la noi pe torenÅ£i, în mod experimental,este folosirea hexapozilor din beton armat (N. Lazăr 1970). 5.3.3 Lucrări de regularizare de tip masiv. 5.3.3.1. Epiuri (pinteni ) . Epiurile (pintenii) sunt construcÅ£ii amplasate pe o anumită deschidere a albiei,dinspre mal spre curentul apei ,normal sau înclinate faţă de curentul apei. Pintenii abat apa de la malurile erodate ÅŸi creează prin colmatarea spatiilor dintre ei,un nou mal. Se folosesc de obicei,pe formaÅ£iunile torenÅ£iale cu albii largi(>20-30 m),cu maluri relativ stabile,dar care transportă aluviuni în cantităţi mari,iar ca urmare a executării lucrărilor apa nupre malul opus. PărÅ£ile componente ale unui pinten sunt: - rădăcina - care este partea Ãta în mal; - capul - respectiv vârful dinspre apă; - corpul - porÅ£iunea dintre rădăcin

Pintenii se pot clasifica după diverse criterii. Astfel:13

1. După direcţia faţă de curentul apei (fig. 15.20): - pinteni normali (fig. 15.20. a) -teni declinaţi: - pinteni înclinaţi în aval (fig. 15.20. b) - pinteni înclinaţi în am. c) Pintenii normali sunt economici fiind scurţi. Pintenii declinaţi sunt însă cei mai rabili sub raportul depunerii aluviunilor dintre interspaţiile lucrărilor, dar provoacă perturbaţii mari ale curentului de apă . 2. După forma în plan: - pinteni rectilinii,caret cei mai frecvenţi; - pinteni în formei de cârlig,care activează depunerile în specialcurbe; - pinteni frânţi , ramificaţi, curbilinii, etc. 3. După poziţia coronamentului f maxim al apelor: - pinteni submersibili (H>0 - pinteni insubersibili (H=0). 4. După permeabilitatea construcţiei (fig. 15.21): - pinteni permeabili - pinteni impermeabili

5 După natura materialelor de construcţii folosite