Balanta Energetica a Municipiului Vaslui

AGENȚIA LOCALĂ PENTRU EFICIENȚĂ ENERGETICĂ ȘI MEDIU VASLUI

Pagină 1 din 109

BALANȚA ENERGETICĂ A

MUNICIPIULUI VASLUI


Pagină 2 din 109

Cuprins:

CAP.I. Introducere ……………………………………………………. pag.3

CAP.II. Privire asupra resurselor energetice mondiale ……………….. pag.4

CAP.III. Balanta si politica energetică a uniunii europene …………… pag.10

CAP.IV. Balanta energetica a Romaniei ……………………………… pag.17

CAP.V. Prezentare municipiul Vaslui ………………………………… pag.32

1. Amplasare ………………………………………………………. pag.32

2. Caracteristici geo-climatice …………………………………….. pag.32

3. Istoric …………………………………………………………… pag.33

4. Caracteristici socio-economice ………………………………… pag.35

4.1. Populatia …………………………………………………… pag.37

4.2. Educatia ……………………………………………………. pag.42

4.3. Economia …………………………………………………... pag.43

5. Recreere, agreement ……………………………………………. pag.45

CAP.VI. Balanta energetica a municipiului Vaslui …………………… pag.46

A. Sectorul rezidential ……………………………………………... pag.46

A.1. Inventar, structura si caracteristici …………………………. pag.46

A.2. Starea tehnica actuala a locuintelor ………………………... pag.60

A.3. Reabilitarea termica ………………………………………... pag.63

A.3.1.Stadiul si evolutia reabilitarii termice a blocurilor de

locuinte ……………………………………………………………….. pag.63

A.3.2. Blocuri reabilitate termic ……………………………… pag.64

A.4. Necesarul anual de energie termica al locuintelor …………. pag.65

A.5. Consumul de energie finala in sectorul rezidential ………… pag.70

a) Consumul de energie din agentul termic pentru incalzire,

preparare apa calda de consum si hrana ………………………………. pag.70

b) Consumul de energie electrica ………………………….. pag.84

c) Consumul final de energie din sectorul rezidential ……… pag.88

d) Studiu de caz al unui apartament ………………………… pag.92

B. Sector tertiar …………………………………………………….. pag.95

C. Sector industrial ………………………………………………… pag.99

D. Transport ……………………………………………………….. pag.102

E. Consumul final de energie al municipiului Vaslui ……………… pag.105

F. Inventarul emisiilor de CO2 .......................................................... pag.109

ANEXE


Pagină 3 din 109

CAP.I. INTRODUCERE

Energia ocupă un loc central în viaţa noastră. Depindem de ea pentru a ne deplasa,

pentru a ne încălzi locuinţele iarna, pentru a le răcori vara şi pentru a asigura buna

funcţionare a fabricilor, fermelor şi birourilor noastre.

Pe parcursul istoriei omenirii, resursele naturale, în special cele energetice, au

influenţat permanent şi în mod covârşitor evoluţia societăţii umane, dezvoltarea

economică, economiile naţionale, economia mondială şi mai recent, economia globală.

Energia a devenit un factor strategic în politica globală, o componentă vitală

pentru dezvoltarea economic, progresul societăţii si viitorul generatiilor urmatoare.

Conform Agendei 21 a ONU, energia este esenţială pentru dezvoltarea economica şi

socială şi îmbunătăţirea calităţii vieţii. In acelasi timp, conform studiilor efectuate,

energia reprezintă o cauză majoră a încălzirii globale. Combustibilul fosil utilizat la

producerea energiei constituie însă o resursă limitată, energia generată de combustibilii

fosili nemaiputand fi considerată o certitudine. La începutul secolului XXI asistăm la

accentuarea dependenţei economiilor lumii de resursele energetice. În prezent,

componenta de petrol şi gaze a energiei reprezintă cea mai mare provocare, dar în

acelaşi timp şi îngrijorare nu doar la nivel european, ci şi la nivel mondial. Economia

mondială depinde încă de petrol ca resursă central de energie, iar lupta pentru resurse

domină geopolitica secolului XXI.

În ultima vreme este tot mai vehiculat termenul de „securitate energetică”, aceasta

fiind apreciată drept cheia securităţii regionale orice eşec al infrastructurii energetice

critice are potenţialul unui impact politic, militar şi social. Securitate energetică mai

mare înseamnă, în primul rând, o diversitate mai mare a surselor de aprovizionare,

energia produsa din resurse regenerabile devenind, din ce in ce mai mult, parte a acestei

politici. Nu in ultimul rand, securitatea energetica si combaterea schimbarilor climatice

poate fi asigurata de resursa aflata la indemana fiecaruia dintre noi, utilizarea eficienta a

energiei existente. Evident, utilizarea eficienta a energiei are o influenta pozitiva asupra

bugetului familiei si afacerii, dar si asupra bugetului local si de stat. De aceea trebuie să

elaborăm o politică integrată în materie de energie şi mediu, atat la nivel european si

national, cat si in plan local, stabilind obiective şi calendare precise pentru trecerea la o

economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, bazată pe un consum mai redus si

eficient de energie.

Balanta energetica a unor sectoare importante din infrastructura socio-economica a

municipiului Vaslui poate constitui o baza de analiza si studiu pentru stabilirea

obiectivelor pe termen scurt, mediu si lung ale politicii locale.


Pagină 4 din 109

CAP.II. PRIVIRE ASUPRA RESURSELOR ENERGETICE MONDIALE

Resursele energetice şi de materii prime sunt, în general, limitate şi repartizate

neuniform pe întinderea Terrei. Spectrul epuizării în următorii ani a resurselor

energetice a făcut ca o parte însemnată a politicilor externe, dar şi a celor de putere, să

fie preocupată, pe de o parte, de accesibilitatea conductelor şi terminalelor, de viitoarele

trasee ale rutelor energetice, parteneriate etc.

Pe de altă parte, se pune accent pe identificarea celor mai eficiente căi de utilizare

şi a posibilităţilor de substituire a acestor resurse – cu accent pe resurse regenerabile,

diminuarea dezechilibrelor de mediu – schimbarile climatice determinate de

exploatarea, condiţionarea, prelucrarea şi utilizarea resurselor.

Din punct de vedere al structurii consumului de energie primara la nivel mondial,

petrolul continuă să fie resursa principal care pune în mişcare sectoarele de producere a

energiei, industria, transporturile, consumul rezidential si tertiar, alimentaţia şi

agricultura, petrochimia, etc.

Rezervele certe cunoscute de petrol pot sustine un nivel actual de consum doar

pana in 2055, iar cele de gaze naturale pana in 2075, în timp ce rezervele mondiale de

carbune asigură o perioadă de peste 200 de ani chiar la o creştere a nivelului de

exploatare. Potentialul de timp pentru rezervele demonstrate de combustibili clasici

utilizati in diverse tehnologii este prezentat in continuare:


Pagină 5 din 109

Sursa de

energie Tehnologie

Emisiile

de GES

[kg CO2 /

MWh]

Dependenta de

import a UE Eficienta

Rezerve

demonstrate/

productie

anuala

Gaze

naturale

Turbina pe gaze cu

circuit deschis 440 57% 84% 40%

64 ani Turbina pe gaze cu ciclu

combinat 400 82% 93% 50%

Petrol Motoare Diesel 550 82% 93% 30% 42 ani

Carbune

Combustibil pulverizat cu

desulfurarea gazelor de

evacuare

800 39% 59% 40-45%

145 ani Ardere in strat fluidizat

circulat 800 40-45%

Gazeificare integrate in

ciclu combinat 750 48%

Nucleara Reactor cu apa usoara 15 100% uraniu 33% 85 ani

Biomasa Instalatie generare

biomasa 30

0%

30-60%

Regenerabile

Eoliana Pe uscat 30

95-98%

In larg 10

Hidro Mare 20

Mica(<10 Kw) 5

Solara Fotovoltaic 100

Previziunile indica o crestere economica, ceea ce va implica un consum sporit de

resurse energetice. Prognoza de referinta realizata de Agentia Internationala pentru

Energie (IEA) evidenţiaza pentru următoarea decadă o crestere mai rapida a ponderii

surselor regenerabile, dar si a gazelor natural (care va depăşi carbunele). Se estimează

că, aproximativ un sfert din nevoile de resurse energetice primare, la nivel global, vor fi

acoperite în continuare de cărbune. Concomitent cu creşterea consumului de energie va

creşte şi consumul de cărbune.


Pagină 6 din 109

In figura urmatoare este evidentiata evoluţia cererii de energie, la nivel mondial pana in

anul 2030:

Sporul accelerat al necesarului energetic rezulta atât din explozia demografica

(populatia globului a crescut de la 2 mld. în anul 1927 la peste 6,5 mld. în prezent si se

crede ca va trece de 9 mld. în anul 2050) cât si din înmultirea tarilor in curs de

dezvoltare, precum India, China, sau Brazilia, care se orienteaza rapid spre tipul de

economie caracterizat printr-un enorm consum de energie – infrastructura moderna,

industrie în plina expansiune, agricultura intensiva, pondere mare a serviciilor,

tehnologie de vârf în informatica si telecomunicatii etc.

Practic, in intervalul 1994 -2004 aceste tari si-au dublat cererea de petrol, iar în

anul 2006 au depăşit 20 mil. de barili pe zi, ceea ce reprezinta aproximativ 40% din

cererea mondiala de petrol. Astfel ponderea cererii de resurse primare de energie s-a

schimbat, in sensul ca cererea tarilor cu economii in dezvoltare a evoluat de la 22% in

1970 la 39% in 2003, prognozele indicand ca aceste state, la orizontul anilor 2030, ar

putea sa domine cererea de energie.

Cererea totala de energie in 2030 va fi cu circa 50% mai mare decat in 2003, iar pentru

petrol va fi cu circa 46% mai mare.

Desi o cincime din populatia globului nu are înca acces la electricitate, iar doua

cincimi îsi mai acopera necesarul de energie în mod traditional, adica mai ales din

biomasa (lemne de foc, paie, stuf etc.), ponderea acestor categorii se afla în scadere.


Pagină 7 din 109

Studiile întreprinse arata fara echivoc ca resursele existente nu pot tine pasul, în

structura lor actuala, cu cresterea necesarului si ca exista pericolul sa se ajunga la o

criza de proportii, cu urmari economice, sociale si politice catastrofale.

Un al doilea mare risc, decurgând din tehnologia predominanta de producere a

energiei, este accelerarea efectului de sera, datorat în principal (dar nu numai) emisiei

de bioxid de carbon, efect cu consecinte drastice pentru stabilitatea climei, care se fac

de pe acum observate.

Rata medie anuala a cresterii necesarului mondial de energie este de 1,7% – ce-i drept

ceva mai redusa decât în ultimele trei decenii, când a fost de 2%, setea globala de

energie fiind potolita în proportie de peste 85% prin arderea combustibililor fosili, o

zestre geologica acumulata în sute de milioane de ani, pe care oamenii risca s-o

epuizeze într-un rastimp scurtisim.

Din productia totala de energie, petrolul asigura 40%, gazele naturale 22,5%,

carbunele 23,3%, hidrocentralele 7%, iar energia nucleara 5%:

Trebuie precizat faptul ca prin rezerve se inteleg zacamintele a caror exploatare

este în prezent posibila tehnic si rentabila economic, pe când resurse sunt numite cele a

caror existenta fie ca a fost confirmata – dar exploatarea lor înca nu e posibila tehnic

sau rentabila economic – fie ca e doar presupusa din punct de vedere geologic dar n-a

fost deocamdata confirmata.


Pagină 8 din 109

Raportat la aceste definitii, daca productia anuala ar fi sa se mentina la nivelul

actual, rezervele cunoscute ar ajunge, luate în ansamblu, pentru o suta de ani, iar

resursele pentru o jumatate de mileniu.

Cu exceptia zacamintelor conventionale de petrol, unde în raport cu cresterea

necesarului situatia este deosebit de critica, se poate spera totusi ca rezervele globale sa

asigure acoperirea necesarului de energie pe termen lung, sau macar pâna la atingerea

acelui nivel de eficienta a valorificarii surselor alternative de energie, care sa faca

rentabila utilizarea lor pe scara larga.

Pe lânga consecintele deja amintite ale epuizarii treptate a resurselor de

combustibili fosili, efectele ecologice ale utilizarii acestora – încalzirea globala,

modificarea în ritm accelerat a climei – pledeaza astazi mai mult ca oricând pentru

intensificarea eforturilor de valorificare a surselor alternative, regenerabile, de energie.

Se crede, spre exemplu, ca potentialul hidroenergetic este de noua pâna la doisprezece

ori mai mare decât cel al centralelor existente.

Tehnica fotovoltaica a atins un randament de 15%, astfel ca daca doar pe 1% din

suprafata actuala ocupata cu livezi si pasuni ar fi dispuse colectoare solare, ar putea fi

acoperit întregul consum actual de energie. O suprafata similara este ocupata în prezent

de lacurile de acumulare ale hidrocentralelor, numai ca „recolta” de energie pe unitatea

de suprafata este de 50-100 de ori mai mica decât a celulelor fotoelectrice. Colectoarele

termice montate pe acoperisuri pot si ele transforma pâna la 70-80% din energia solara

captata în caldura.

Un potential considerabil îl reprezinta energia eoliana: pe termen lung, el este

estimat ca depasind de cinci ori consumul actual de energie – numai ca împânzirea unor

mari teritorii cu pilonii gigantici ai urmaselor moderne ale morilor de vânt ar fi greu de

imaginat nu numai din considerente peisagistice, ci si pentru efecte secundare precum

poluarea sonora sau periclitarea zburatoarelor.

Energia geotermala, a mareelor, a valurilor sunt alte forme regenerabile care,

printr-o dezvoltare de tehnologii corespunzatoare, ar putea modifica bilantul în

favoarea unui dezirabil echilibru ecologic, la fel ca si utilizarea biomasei, biogazului, a

combustibililor obtinuti pe baze biologice, cum ar fi etanolul.

Principala piedica în calea extinderii acestor solutii alternative ramâne eficienta lor

economica redusa, dar se considera ca, pe masura cresterii pretului combustibililor

fosili, în primul rând al petrolului, aplicarea lor va deveni tot mai rentabila.

Nu în ultimul rând, o contributie importanta la prevenirea într-al doisprezecelea

ceas a unei catastrofe climatice, ca si la atenuarea riscurilor legate de atingerea si

depasirea în viitorul apropiat a vârfului productiei de petrol („peak-oil”) si gaze

naturale, pot aduce sporirea eficientei de utilizare a resurselor, reducerea consumului

specific, economia riguroasa de energie – prin masuri aflate, în buna parte, asa cum am


Pagină 9 din 109

mentionat si anterior, la îndemâna noastra, a tuturor. Nu-i vorba aici numai de

tehnologii sofisticate sau de investitii coplesitoare, atârnând de interesul si bunavointa

marii industrii, ci si de asemenea lucruri simple, cum ar fi înlocuirea becului cu

incandescenta cu cel fluorescent, izolarea mai buna a locuintei (geamul termopan),

optiunea pentru un automobil cu consum redus de carburant, preferinta pentru

transportul în comun s.a.m.d.

În ultima instanta, viitorul, inclusiv cel energetic, depinde de fiecare dintre noi.


Pagină 10 din 109

CAP.III. BALANTA SI POLITICA ENERGETICĂ A UNIUNII EUROPENE

In conformitate cu Noua Politica Energetica a Uniunii Europene (UE) elaborată în

anul 2007, energia este un element esential al dezvoltării la nivelul uniunii. Dar, in

aceeasi masura, este o provocare in fata tarilor UE in ceea ce priveste impactul

sectorului energetic asupra schimbarilor climatice, a cresterii dependentei de importul

de resurse energetice precum si a cresterii pretului energiei. Pentru depasirea acestor

provocari, Comisia Europeana (CE) considera absolut necesar ca UE sa promoveze o

politica energetica comuna, bazata pe securitate energetica, dezvoltare durabila si

competitivitate.

In ceea ce priveste securitatea alimentarii cu resurse energetice, UE se asteapta ca

dependenta de importul de gaze naturale sa creasca de la 57% la ora actuala, la 84% in

anul 2030, iar de petrol de la 82% la 93% pentru aceeasi perioada.

In ceea ce priveste dezvoltarea durabila, trebuie remarcat faptul ca, in anul 2007,

sectorul energetic este, la nivelul UE, unul din principalii producători de gaze cu efect

de sera.

In cazul neluarii unor masuri drastice la nivelul UE, in ritmul actual si la

tehnologiile existente în anul 2007, emisiile de gaze cu efect de sera vor creste la

nivelul UE cu circa 5% si la nivel global cu circa 55% pana in anul 2030.

Energia nucleara reprezinta in acest moment in Europa una dintre cele mai mari

resurse de energie fara emisii de CO2. Centralele nucleare asigura in anul 2007 o

treime din productia de electricitate din Uniunea Europeana, avand astfel o contributie

reala la asigurarea securitatii energetice, la acest moment reevaluandu-se oportunitatea

inchiderii unor centrale nucleare in tari care aveau in vedere incetarea productiei de

energie electrica din astfel de centrale.

In ceea ce priveste competivitatea, piaţa internă de energie asigură stabilirea unor

preţuri corecte şi competitive la energie, stimulează economisirea de energie şi atrage

investiţii în sector.

Raportat la pieţele internaţionale de energie, UE este tot mai expusă la

instabilitatea şi creşterea preţurilor, precum şi la consecinţele faptului că rezervele de

hidrocarburi ajung treptat să fie monopolizate de un număr restrâns de deţinători.

Efectele posibile sunt semnificative: de exemplu, în cazul în care preţul petrolului ar

creşte până la 100 USD/baril în 2030, importul de energie în UE-27 ar costa circa 170

de mld. EUR, ceea ce înseamnă o valoare de 350 EUR pentru fiecare cetăţean UE.


Pagină 11 din 109

Comisia Europeană propune în setul de documente care reprezinta Noua Politica

Energetica a UE urmatoarele obiective:

reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020, în

comparaţie cu 1990;

creşterea ponderii energiei regenerabile de la mai puţin de 7% în anul 2006, la

20% din totalul surselor sale de energie până în anul 2020;

reducerea consumului său global de energie primară cu 20% până în anul 2020.

La 19 octombrie 2006, CE a adoptat Planul de acţiune privind eficienţa energetică,

aferent Directivei 2006/32/CE privind eficienta energetica la utilizatorii finali si

serviciile energetice, care cuprinde măsuri datorită cărora UE ar putea face progrese

vizibile în direcţia îndeplinirii principalului său obiectiv şi anume reducerea

consumului său global de energie primară cu 20% până în 2020. Implementarea cu

succes a acestui plan s-ar materializa la nivelul UE într-o reducere a consumului

energetic în anul 2020 cu circa 13% faţă de 2007. Pentu aceasta sunt necesare eforturi

deosebite in schimbari de mentalitati si comportament si mai ales investitii

suplimentare. Masurile luate pe termen scurt au determinat pasi important in vederea

atingerii acestor tinte.

Astfel, un obiectiv imediat era producerea a 21% din electricitate din surse

regenerabile, in 2010, iar in privinta intensitatii energetice o noua directiva vizeaza

reducerea cu 9% a acesteia in urmatorii noua ani.

Astfel, din interpretarea statisticilor Eurostat publicate in august 2010, rezulta ca

intensitatea energetica a scazut pentru al 6-lea an consecutiv, in conditii de ierni mai

aspre, fara insa a fi efectul crizei financiare din moment ce PIB-ul UE a fost in crestere:


Pagină 12 din 109

Productia de energie primara a scazut cu 4,7% fata de 2008, dar cea din resurse

regenerabile a avut o crestere semnificativa (+8,3%), ajungand sa reprezinte a treia

sursa importanta de energie (18,4% din energia totala produsa in UE), dupa energia

nucleara (28%) si cea produsa din gaze naturale (19,3%):

Consumul de energie primara are un trend descrescator, ajungand la nivelul anului

1995, singura care a inregistrat crestere fiind Belgia (+3,1%), in timp ce Romania, pe

fondul crizei financiare nationale, a inregistrat cea mai importanta scadere (-14,2%):


Pagină 13 din 109

Raportat la consumul de energie primara, petrolul ramane cel mai important

combustibil (36,6%), scadere inregistrand doar energia produsa pe baza de carbune,

diferentele fata de ponderea combustibililor in energia produsa fiind date de exporturi

in afara granitelor UE (in special Danemarca, net exportatoare):

In contextul situatiei economice actuale, dependenta energetica a Uniunii

Europene in ansamblul ei a scazut fata de 2008 cu 0,1%, ajungand la 54,7% din

consumul de energie primara necesar, Danemarca fiind singura tara net energetic

exportatoare:


Pagină 14 din 109


Pagină 15 din 109

Pe tipuri de combustibil, importurile in 2009 s-au efectuat dupa cum urmeaza:

Gaze naturale: Rusia - 33,2%, Norvegia - 28,8%, Algeria - 14,7%;

Titei: Rusia - 30,8%, Norvegia - 13,5%, Libia - 8,5%, Arabia Saudita - 5,1%,

Kazahstan - 4,7%, Iran - 4,5%;

Carbune: Rusia - 30%, Columbia - 17,8%, Africa de Sud - 15,9 % si Statele Unite

ale Americii - 12,8%.


Pagină 16 din 109

Consumul final de energie din anul 2007 a crescut cu 5% fata de anul 1997, iar pe

ansamblul noilor state membre consumul industrial a scazut, cel din transporturi in

schimb a crescut. Sectorial, situatia se prezinta astfel:


Pagină 17 din 109

CAP.IV. BALANTA ENERGETICA A ROMANIEI


Pagină 18 din 109

Structura balantei energetice:

1. Consumul de resurse primare pe tipuri de combustibili al României în anul 2009:


Pagină 19 din 109

2. Importurile in anul 2009, pe tipuri de combustibili:

3. Productia de energie primara in anul 2009, pe tipuri de combustibili:


Pagină 20 din 109

4. Productia de energie electrica din resurse regenerabile, raportat la consumul brut

de electricitate in anul 2010:


Pagină 21 din 109

5. Dependenta energetica in anul 2009 in raport cu UE (%):

6. Evolutia consumului de energie primara in Romania raportata la alte tari din UE:


Pagină 22 din 109

7. Consumul anual de energie finala al României în anul 2008, pe sectoare:


Pagină 23 din 109

8. Grafic pe ani al evolutiei consumului de energie finala in anii 1990,1995,2000,

2006, 2009, comparat cu Malta, Italia, Portugalia si Italia:

9. Consum energie primara / locuitor comparativ cu celelalte tari in anul 2009:


Pagină 24 din 109

10. Intensitatea energetica in anul 2009, raportata la tari din UE:

11. Evolutia intensitatii energetice in anii 1990, 1995, 2000, 2006, 2008:


Pagină 25 din 109

12. Potenţialul de economii de energie in Romania în diferite sectoare de consum:


Pagină 26 din 109


Pagină 27 din 109

Potenţialul naţional de resurse energetice

Romania dispune de o gamă diversificată, dar redusă cantitativ, de resurse de

energie primară: ţiţei, gaze naturale, carbune, minereu de uraniu, precum si de un

potential valorificabil de resurse regenerabile important. Situatia resurselor naţionale de

energie primară epuizabile, luand în considerare exclusiv rezervele cunoscute şi

economic a fi valorificate utilizănd tehnologiile actuale:

Resurse

purtatoare

de energie

primara

Rezerve Productie

anuala

estimata

Perioada estimata de asigurare

Rezerve Exploatabile

concesionate

In perimetre

noi

Rezerve

geologice

Rezerve

exploatabile

concesionate3)

In

perimetre

noi

Mil.

Tone1)

Mil.

Tone

Mil.

Tone1)

Mil.

Tone

Mil.

Tone

Mil.

Tone1)

Ani Ani Ani

1 2 3 4 5 6 7 8 9 = 2 / 8 10 = 4 / 8 11 = 6 / 8

Carbune

huila 755 422 105 38,8

3,3 229 32

lignit 1490 276 445 82,4 1045 133 32 47 14 33

Titei 74 72

5,2 14

Gaz

natural 185 159

12,5 15

Uraniu2)

1 ) exclusiv gaze naturale, exprimate in mld. M c

2 ) date cu caracter special

3 ) durata de acordare a unei concesiuni este de cel puţin 2 ani

Potenţialul energetic al surselor regenerabile de energie din Romania este prezentat in

continuare, dar trebuie mentionat ca potențialul utilizabil al acestor surse este mult mai

mic, datorită limitărilor tehnologice, eficienței economice și restricțiilor de mediu:

Nr.

crt.

Sursa de energie

regenerabila

Potentialul energetic

anual

Echivalent economic

energie (mii tep) Aplicatie

1. Energie solara:

- termica 60x10^6 GJ 1443 Energie termica

- fotovoltaica 1200 GWh 103,2 Energie electrica

2. Energie eoliana 23000 GWh 1978 Energie electrica

3.

Energie hidro, din

care: 40000 GWh 3440 Energie electrica

sub 10 MW 6000 GWh 516 Energie electrica

4. Biomasa 318x10^6 GJ 7597 Energie termica

5. Energie geotermala 7x10^6 GJ 167 Energie termica


Pagină 28 din 109

Acest potential nu tine cont de restrictiile economice, de mediu si de piaţă. Pentru

a indeplini tinta stabilita prin Directiva 2009/28/CE pentru anul 2020, Romania va

trebui sa valorifice 50% din valoarea acestui potential, cee ce va implica un efort

investitional consistent. Conform celor precizate in documentul previzional, Romania

considera ca va putea realiza la limita obiectivul global stabilitate fara sa faca apel la

transfer din alte state membre, dar si fără posibilitatea de a realiza transferuri statistice

către alte state membre.


Pagină 29 din 109

Repartizarea potenţialului de resurse regenerabile pe teritoriul României este

urmatoarea:

Sursa: MEF

Legenda:

I. Delta Dunării (energie solară);

II. Dobrogea (energie solară şi eoliană);

III. Moldova (câmpie si podiş - microhidro, energie eoliană şi biomasă);

IV. Munţii Carpaţi ( biomasă, microhidro);

V. Podişul Transilvaniei (microhidro);

VI. Câmpia de Vest (energie geotermală);

VII. Subcarpaţii (biomasă, microhidro);

VIII. Câmpia de Sud (biomasă, energie geotermală şi solară).


Pagină 30 din 109

Competitivitatea surselor regenerabile (costuri de producţie a energiei electrice in

premisele de 6,5% rata a dobânzii si 15 ani perioada de recuperare):

Sursa: Comisia Europeană – DGTREN

Realizarea unor prognoze privind evolutia consumului de energie reprezinta o

activitate curenta care contribuie la fundamentarea principalelor decizii de politica

energetica adoptate in Romania.

Rezultatele permit initierea si realizarea masurilor optime pentru alimentarea cu

energie a consumatorilor (in conditii de siguranta, la preturi minime, cu respectarea

cerintelor de protectie a mediului etc).

Criza economica globala inceputa in anul 2008 afecteaza profund Romania,

inclusive din punct de vedere al consumului de energie, iar influentele pe termen mediu

si lung sunt inca greu de evaluat.

Astfel, prognozele realizate in 2007 estimau o valoare a produsului intern brut al

Romaniei in anul 2020 de peste 185 miliarde Euro 2005.


Pagină 31 din 109

Prognoza realizata de CNP la inceputul anului 2010 estimeaza o valoare a PIB in

anul 2020 de 144,0 miliarde Euro 2005, respectiv 77,4% comparative cu prognozele

din 2007.

Aceasta reducere a nivelului de dezvoltare economica provocata de criza

economica influenteaza direct si consistent valorile actuale de prognoza energetica

pentru anul 2020 in comparatie cu valorile prognozate in anul 2007.

O comparatie intre valorile prognozate in anul 2007 si valorile prognozate in 2010

pentru PIB, consum de energie finala si consumul de energie primara este prezentata in

continuare:

PIB UM 2010 2015 2020

Prognoza 2007 PRIMES mld. euro

2005 104,9 141,1 185,1

Prognoza 2007 Strategia

energetica 2007 - 2020

mld. euro

2006 108,3 142,2 186

Prognoza CNP mld. euro

2007 90,54 111,7 144

Consum de energie finala

Prognoza PRIMES mii tep 28044 32019 35906


energetica 2007 - 2020 mii tep

27075 29862 31620

Prognoza CNP mii tep 23580 25885 27240

Consum de energie primara

Prognoza PRIMES mii tep 41890 46946 52991


energetica 2007 - 2020 mii tep

40071 45504 48360

Prognoza CNP mii tep 35610 38765 40500


Pagină 32 din 109

CAP.V. PREZENTARE MUNICIPIUL VASLUI

1. Amplasare

Vaslui, reședința județului cu acelasi nume este amplasat in partea central-

rasariteana a regiunii istorice Moldova, Regiunea Nord-Est, pe coordonatele 46°38′18″

latitudine nordică și 27°43′45″ longitudine estică.

Este situat in partea centrala a Podisului Barladului si ocupa o zona de contact,

respectiv depresiunea Vasluiului, ce se afla intre Podisul Central Moldovenesc si

Colinele Tutovei.


Pagină 33 din 109

Este situat la 70 km de granita de est a Romaniei cu Republica Moldova si implicit

granita de est a Uniunii Europene, distantele fata de urmatoarele capitale europene

fiind:

Bucuresti – 340 km

Bruxelles – 2300 km

Atena – 1500 km

Lisabona – 4000 km

Roma – 2100 km

Malta – 2800 km

Viena – 1200 km

Paris – 2400 km

Budapesta – 900 km

Chisinau – 150 km

Moscova – 1900 km

2. Caracteristici geo-climatice

Suprafata totala este de 6844ha, din care agricola 4699 Ha (3146 Ha arabil).

Relieful este format din interfluvii avand altitudinea de 350-400, cu aspect de

platou, dealurile Morii, Chitoc si Brodoc fiind despartite de vai largi, insotite de terase

bine dezvoltate si de versanti cu intense procese geomorfologice, in special alunecari.


Pagină 34 din 109

Altitudinea orasului variaza intre 90m in zona Industriala si 170 m in zona

Parcului Copou.

Albiile sau șesurile Bârladului, Vasluiului și Racovei, puternic colmatate,

înconjoară orașul despărțindu-l de localități suburbane componente: Brodoc, Rediu,

Bahnari și Viișoara.

Hidrografia este reprezentată prin ape subterane (repartizate neuniform, debite

mici) și de suprafață (pânza de apă freatică este la 10 – 15 m). În timpul verii și iernii

apele râurilor scad, dar deficitul de apă pentru oraș este acoperit din lacurile de

acumulare din punctele Pușcași și Solești, respectiv prin pompare din raul Prut.

Resursele pedologice sunt reprezentate prin cateva tipuri de soluri, preponderent

cernoziomurile.

Vegetatia, specifica zonei silvestre și de silvostepă este reprezentata prin paduri -

care se invecineaza cu orasul pe latura de sud-vest (Chitoc-Lipovat-Oprisita, 6000ha) si

latura nord-vest(Balteni-Maraseni, 600Ha), fanete naturale si pasuni.

Clima orașului se încadrează în trăsăturile climei temperat – continentale cu

regiuni de antestepă. Regimul termic măsurat pe o perioadă de o sută de ani (1896 -

1998) pune în evidență următoarele:

temperatura medie anuală de 9,4°C, apropiindu-se de media pe țară care este de

9,5°C;

trecerea de la anotimpul rece la cel cald și invers se face brusc;

există mari diferențe de temperatură între luna martie și luna mai (12,5°C –

13,2°C);

numărul mare de zile cu îngheț (120), ca și cel cu temperaturi superioare lui 30

(70);

în ultimii ani temperaturile minime și maxime depășesc chiar ± 35°C.

Regimul eolian pune în evidență dominarea curenților din nord – nord vest și sud

– sud est. Aceasta are o influență directă asupra regimului precipitațiilor care sunt

sărace în perioada lunilor noiembrie – martie, când vânturile de est și nord est au o

frecvență mai mare, și mai bogată în celelalte luni ale anului când frecvența vânturilor

dinspre nord și chiar sud-vest crește.

Cantitățile mari de precipitații cad în perioada caldă a anului, cu maxime

înregistrate în lunile mai și iunie (media multianuală fiind de 80,79 mm). Stratul de

zăpadă are o grosime ce variază între 12,2 – 33,6 cm.

Din punct de vedere seismic, teritoriul se află în zona de influentă a cutremurelor

de tip moldavic cu hipocentrul în zona Vrancea, la adâncimi de 90 - 150 km. Conform

Hărtii zonării seismice a României, municipiul Vaslui se încadrează în zona seismică

de calcul B care se caracterizează prin:


Pagină 35 din 109

- coeficient seismic de calcul Ks = 0,25;

- perioada de colt Tc = 1,0 s;

- grad seismic asimilat ( MSK ): VIII-a.

3. Istoric

Vasluiul este atestat documentar în anul 1375, dar dovezile arheologice

demonstreaza continuitatea locuirii inca din paleoliticul superior (30.000-8.000 i.e.n).

Faptul că vatra târgului era amplasată pe terasele Dealului Morii constituia o adevărată

barieră naturală în fața atacurilor din afară și, tocmai de aceea, Vasluiul capătă și

conotația de reședință domnească - mai ales în timpul de după moartea lui Alexandru

cel Bun.

De asemenea, poziția favorabilă a orașului - situat fiind la confluența râului Bârlad

cu Vasluiețul și cu Racova - a constituit cadrul propice de dezvoltare urbană a acestui

târg. În atare condiții, în 1435, în timpul lui Ștefan al II-lea (fiul lui Alexandru cel Bun),

Vasluiul devine reședință domnească și capitala Moldovei Meridionale, fapt pentru care

se construiește aici o Curte Domnească. Loc de popas și adăpost pe drumul comercial

dintre Halici și Dunăre, care făcea legătura dintre cetățile de pe țărmul Mării Negre și

cele de la Marea Baltică, unul dintre cele mai vechi târguri din Moldova, dar și una din

așezările medievale de seamă ale Moldovei, alături de Suceava, Roman sau Siret.

Târgul Vasluiului își afirmă importanța atât pe tărâmul comercial, cât și pe acela politic

și strategic. Începând cu secolul al XIV-lea această așezare face parte din categoria

târgurilor cu o populație care a variat foarte mult de-a lungul secolelor.

Astfel, în secolul XV-lea târgul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populație

ce se apropia de cea a Iașului. Importanța sa crește considerabil din anul 1490, când

Ștefan cel Mare îi acordă mari privilegii, reconstruiește Curtea Domnească și

construiește în amintirea bătăliei de la Podul Înalt o frumoasă biserică.


Pagină 36 din 109

După moartea marelui voievod, orașul Vaslui decade. Curtea Domnească se

ruinează, populația luptă pentru păstrarea privilegiilor. Targul Vasluiului rămâne o

așezare liniștită, peste care au trecut hoardele tătare și turcii, distrusă și apoi renăscută,

însă nu la faima de odinioară de care amintesc documentele.

Vasile Alecsandri îl face cunoscut în literatura românească prin foarte populara

poezie Peneș Curcanul.

Îndeletnicirile care le-au adus faimă pe vremuri vasluienilor au fost albinăritul și

pescuitul. În 1939 abia, așa cum apare entuziast într-o publicație a vremii, „Gazeta

Vasluiului”, apare un început de industrie, prin construirea unei topitorii de cânepă.

Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevărat în anul 1968, când orașul devine

capitala județului Vaslui iar din 1979 devine municipiu.

Harta municipiului Vaslui


Pagină 37 din 109

4. Caracteristici socio-economice

4.1. Populatia

Dupa desemnarea Vasluiului capitala a judetului Vaslui, populația crește de la

19.823 in 1968 la 45.000 de locuitori în anul 1979, la 74615 in 1990 si 77900 in 2000.

Densitatea creste de la 301,1 la 1138,2 in 2000, scazand la 1023,6 loc/ Kmp in 2010.

Dupa 2000, in 10 ani, populatia a scazut cu 10% ajungand la 1 ianuarie 2010 la 70060

locuitori:


Pagină 38 din 109

La nivelul anului 2008, structura pe sexe si varste nu difera foarte mult de

structura de la nivelul national:


Pagină 39 din 109


Pagină 40 din 109

92% din populatie locuieste in zona urbana, in apartamente de bloc (18274) si case

individuale (2273), restul de 8% locuind in suburbii in 1789 locuinte individuale:


Pagină 41 din 109

Ponderea fortei de munca active in totalul populatiei reprezinta 55,65% (35%

fiind salariata iar 19% este ocupata in activitati cu caracter nepermanent, somaj, sau

lucreza in alte localitati din tara sau strainatate), 19% din populatie fiind pensionari.


Pagină 42 din 109

4.2. Educatia

20% din populatie frecventeaza o forma de invatamant educational, desfasurata

intr-una din cele 48 de unităti educationale publice, din care 6 licee, o şcoală

postliceală, 15 şcoli cu clasele I – VIII, două şcoli cu clasele I – IV, 10 grădinite cu

program prelungit şi 14 grădinite cu program normal.

In procesul educational isi desfasoara activitate 6% dintre salariatii din municipiu.

Trebuie relevant faptul ca majoritatea populatiei a absolvit o forma organizata de

invatamant de stat:


Pagină 43 din 109

4.3. Economia

Caracteristica economică municipiului Vaslui în anii ‘60 era preponderent agrară

şi cu un nivel de trai foarte scăzut.

În perioada 1965-1985 s-a efectuat industrializarea fortată în regiune, în scopul

redresării situatiei economice, prin construirea de capacităti de productie şi conceptie

moderne, fapt ce a determinat crearea unei culturi industriale, calificarea fortei de

muncă şi formarea unui număr mare de specialişti.

Dezvoltarea intensă din punct de vedere economic şi social-cultural este cel mai

pregnant dovedită de evolutia populatiei, numărul locuitorilor crescând în perioada

1966 – 2002 de la 17.960 la 73.527, deci de circa 3 ori.

Dezvoltarea industrială a Municipiului Vaslui a fost influentată în mod decisiv de

statutul său de reşedintă de judet, aici concentrându-se cea mai însemnată parte a

activitătii economice şi implicit industriale a judetului.

Creşterea numărului de agenti economici după 1989 s-a datorat transferului

dreptului de proprietate asupra întreprinderilor de la stat la persoane de drept privat,

adică aşa numitul proces de privatizare, precum şi aparitia unor întreprinderi particulare

noi, ca rezultat al unor initiative independente ce au luat naştere ca urmare a

schimbărilor petrecute în unitătile aflate încă în proprietatea statului.

Având în vedere faptul că majoritatea noilor întreprinderi sunt mici şi mijlocii,

reiese că acest sector a absorbit cea mai mare parte a fortei de muncă disponibilizate

prin privatizare, şi a contribuit, în acelaşi timp, şi la formarea unei noi generatii de

patroni şi de angajati.

În prezent, asistăm la reaşezarea activitătilor industriale fie prin restructurarea

vechilor organizatii, fie prin crearea de noi unităti mai mici, mai flexibile, adaptate

cerintelor actuale ale pietei. Industria a reprezentat în anul 2005 aproximativ 39,59%

din cifra de afaceri totală pe judetul Vaslui.

Structura pe ramuri a productiei industriale este caracterizată de ponderea mare a

activitătilor prelucratoare, industria confectiilor textile fiind preponderenta, bazata pe

traditia existentă în acest domeniu, de aproape 40 ani, dar şi pe forta de muncă ieftină

ce permite firmelor din acest domeniu să lucreze în sistem lohn cu diverse state din

Occident.

Structura industriala este completata de firmele care activează în industria

alimentară (industrializarea laptelui si a carnii,fabricarea uleiurilor vegetale şi a

grăsimilor brute, morărit şi panificatie, colectarea şi prelucrarea strugurilor, legumelor

şi fructelor etc.) si de cele din domeniul constructiilor (producerea materialelor de

constructii si executia de lucrari de constructii).

Presiunea demografică, transformarea radicală a modului de viată şi politica de

dezvoltare extensivă a industriei au contribuit la creşterea permanentă a activitătilor din


Pagină 44 din 109

sectorul tertiar. Anterior perioadei de industrializare fortată a Municipiului Vaslui,

acesta era cunoscut ca un oraş cu caracter preponderent agricol.

După anul 1989, sectorul cel mai dinamic devine comertul, care s-a adaptat cel

mai rapid economiei de piată. Ritmul accelerat de privatizare în domeniul comertului şi

resursele financiare relativ mici necesare pentru demararea unei activităti în acest sector

au condus la atragerea celei mai mari parti a fortei de munca active, imediat dupa

industrie (3208 persoane).

Activitătile bancare, financiare şi de asigurări înregistrează şi ele un trend

ascendent gratie intrării pe piata românească a principalelor institutii financiare

europene care oferă servicii atât persoanelor fizice , cat si celor juridice.


Pagină 45 din 109

5. Recreere, agreement

Principalele zone de recreere, odihnă şi agrement sunt grupate din municipiul

Vaslui sunt:

parcul Copou al municipiului care ocupă o suprafată de 11 ha, asigurând şi zona

de protectie a monumentelor istorice dezvoltate pe această arie cu dotări şi plantatii

corespunzătoare;

parcul Tineretului în suprafată de 3 ha, arie cu dotări şi plantatii corespunzătoare

zonelor verzi;

parcul Movas, cu o suprafată de 3 ha, reamenajat intr-o structura moderna, care va

fi vizibila in cativa ani;

spatiile verzi;

cu fâşiile plantate şi de aliniament în lungul străzilor şi zona centrală;

terenurile de sport, inclusiv stadionul municipal, ştrandul, sala Polivalentă şi

Complexul sportiv care ocupă o suprafata de 5,773ha;

terenurile de joc şi sport din cartierele de locuit, sau aferente unor institutii

publice, ocupând o suprafată de cca. 2 ha;

zonele neamenajate în totalitate sau neamenajate corespunzător precum Lacul

Delea, arealul forestier Paiu şi Brodoc.

În municipiul Vaslui, unui locuitor ii revine 16,37 mp de spatiu verde.


Pagină 46 din 109

CAP.VI. BALANTA ENERGETICA A MUNICIPIULUI VASLUI

Orice organizatie, indiferent de tip si dimensiune are nevoie pentru a progresa de a

se compara cu alte organizatii sau cu anumite stadii ale evolutiei sale. Conform

Dictionarului explicativ al limbii romane expresia „a pune in balanta” inseamna a

compara doua lucruri sau doua fapte, atitudini, idei diferite.

In cazul prezentei lucrari, ne-am dorit sa punem intr-o parte a parghiei consumul

energetic al Municipiului Vaslui, iar in cealalta parte consumuri energetice din

Romania si Uniunea Europeana sau, acolo unde a fost posibil, intr-o parte necesarul de

caldura a unui sector iar in cealalta parte consumul efectiv realizat intr-o anumita

perioada.

In lipsa unei lucrari similare pentru municipiul Vaslui, ne-am dorit ca lucrarea sa

constituie o baza de date la dispozitia managementului general al unitatii administrativ

teritoriale, iar in cazul sistemului de alimentare centralizat cu energie termica un bilant

energetic preliminar.

In cazul unitatilor de invatamant, monitorizarea lunara efectuata a condus, chiar

inaintea finalizarii unui bilant energetic, la reducerea consumurilor cu 15%, prin

compararea consumurilor unitare intre scoli.

Pentru sectorul rezidential, in conditiile existentei unor date doar pentru fluxurile de

energie intrate in condominii comparatia consumurilor de energie finala s-a facut cu

necesarul de caldura anual determinat urmare a inventarierii blocurilor de apartamente

si caselor individuale, a caracteristicilor tehnico-constructive ale acestora, a starii

tehnice actuale si pe baza extrapolarii rezultatelor expertizelor termice efectuate pe

tipuri de blocuri.

A. SECTORUL REZIDENTIAL

A.1. INVENTAR, STRUCTURA SI CARACTERISTICI

Fondul de locuinte existent în Vaslui la nivelul anului 2009, conform inventarului

efectuat de ALEEM Vaslui este de 23409 locuinte, din care in localitatile componente

municipiului (Brodoc, Bahnari, Rediu, Gura Bustei, Viisoara, Moara Greci) este de

1789 locuinte situate in case individuale:


Pagină 47 din 109


Pagină 48 din 109

Cladirile din zona urbana sunt structurate in 2273 locuinte tip casa, 340 blocuri cu

18553 de apartamente si 11 camine „muncitoresti” cu 794 de locuinte:

Fata de anul 1992 cand a fost efectuat ultimul recensamant, numarul cladirilor a

crescut cu 842 pe total, trei patrimi din aceasta crestere regasindu-se în cladiri tip casa

cu una sau doua locuinte.

Ca forma de proprietate, din totalul fondului de locuinte, ponderea locuintelor

proprietate privata reprezinta 98,75%, cresterea fata de 1990 datorându-se în primul

rând vânzarii locuintelor din fondul locativ de stat, retrocedarii proprietatilor, precum

si construirii de noi locuinte.


Pagină 49 din 109

Structura fondului de locuinte din Vaslui, în functie de vechime este ilustrata în

figurile urmatoare:

Ponderea cladirilor de locuit din blocurile de locuinte si camine reprezinta 90%

din totalul cladirilor de locuit (spre deosebire de situatia din Romania, inventariata in

1992, unde aceasta este de 1,8%, dominanta fiind cladirile cu o singura locuinta -

95%), blocuri care adapostesc, proportional, 90% din totalul locuitorilor municipiului.


Pagină 50 din 109

Dezvoltarea fondului de locuinte a avut loc concomitent cu dezvoltarea socio-

economica a orasului, incepand cu 1968, cand Vasluiul devine capitala de judet:

Raportat la situatia vechimii locuintelor din Romania, se poate afirma ca

municipiul Vaslui este un oras tanar, la prima generatie.

Astfel, in perioada 1969 – 1990 au fost construite 89% din totalul locuintelor din

blocuri, iar intre 1990 – 2000 s-au finalizat 4% din apartamentele proiectate si incepute

dinainte de 1989:

apartamente mai vechi de 40 ani, 6%;

apartamente intre 20 si 40 ani, 86%;

apartamente mai noi de 20 ani, 8%;


Pagină 51 din 109

Situatia privind numarul de niveluri al blocurilor din Vaslui este urmatoarea:


Pagină 52 din 109

Raportat insa la nivelul protectiei termice a cladirilor si la performantele higro si

termotehnice initiale si actuale ale elementelor de constructie din alcatuirea blocurilor

de locuinte, situatia nu este la fel de „tanara si performanta”. Nivelul de performanţă

termotehnică şi evoluţia lui în timp a influentat si influenteaza confortul termic.

Cerinta cea mai importanta a unei cladiri corespunzatoare din punct de vedere al

confortului termic, este ca, indiferent de anotimp si de conditiile climatice exterioare, sa

asigure un microclimat interior, in care elementele ce definesc confortul sa se pastreze

in limite optime.

Elementele principale care definesc notiunea de confort termic in cladiri sunt

temperatura interioara, umiditatea relativa a aerului, viteza cu care se misca aerul in

interiorul incaperii, temperatura pe suprafata interioara a elementelor de constructie.

Confortul termic este strans legat de performanta energetica a cladirii, notiune definita

de Directiva 2002/91/EC a Parlamentului European şi a Consiliului UE ca fiind

eficienţa energetică totală a unei clădiri, reflectată în consumul energetic estimat relativ

la consumul energetic propriu-zis pentru realizarea diferitelor nevoi asociate cu

utilizarea standard a clădirii, incluzând printre altele încălzirea/răcirea spaţiilor, apa

caldă, ventilarea şi iluminatul.

Acest consum trebuie reflectat prin unul sau mai mulţi indicatori numerici

calculaţi, luând în considerare factorii care influenţează necesarul de energie, izolaţia

termică, etanşarea împotriva infiltraţiilor de aer, caracteristicile tehnice ale instalaţiilor,

arhitectura şi amplasarea în relaţie cu aspectele climatice, expunerea la soare şi

utilizarea radiaţiei solare, influenţa structurilor învecinate, generarea de energie proprie

sau din resurse regenerabile şi alţi factori, inclusiv climatul interior.


Pagină 53 din 109

Nivelul de performanţă termotehnică şi implicit nivelul protectiei termice al

cladirilor care alcatuiesc fondul existent de cladiri din municipiul Vaslui a fost

influentat, indiferent de sistemul structural, de specificatiile si exigentele impuse de

standardele in vigoare privind calculul higro si termotehnic, si nivelul tehnologic

specific perioadei in care s-au construit dar si cel impus constructorilor.

Astfel, incepând din anul 1974, s-a impus, de la faza de proiect pentru obţinerea

autorizaţiei de construire, respectarea indicatorului global al pierderilor de căldură prin

anvelopa clădirilor, notat cu G [W/(m3*K)], care trebuia să fie limitat sub anumite

valori normate – GN – stabilite, în mod convenţional, pe baza unor studii, astfel încât

nivelul de performanţă impus să poată fi suportat de populaţie, ţinând seama de nivelul

economic al ţării şi de posibilităţile tehnologice din acel moment.

Rezistenţele termice normate utilizate în perioada 1950 – 1985 au avut un nivel

scăzut, conducând la un coeficient global de izolare termică de circa 1,0 [W/(m3*K)].

Temperatura interioara limitata la 18 grade, combinata cu diminuarea cantitatii de

combustibil furnizat si intreruperile in programul de livrare a agentului termic (maxim

10 ore/zi in doua intervale de timp), pe fondul unor rezistente mici a elementelor

structurale a condus la scaderea temperaturii interioare la sub 12oC si aparitia pe scara

larga a fenomenului de condens pe suprafetele interioare ale peretilor si implicit

scaderea confortului. In aceasta situatie au fost construite si locuite 77% din

apartamentele din Vaslui (14766 apartamente).

Primul salt considerabil privind imbunatatirea protectiei termice la cladirile din

Romania si implicit la cele din Vaslui, s-a realizat in anul 1985, cand din considerente

de realizare a unor economii de energie şi de combustil, s-a pus in aplicare Normativul

NP15 care impunea ca elementele de constructie perimetrale sa realizeze valori ale

rezistentelor termice specifice medii mai mari decat cele minime normate, diferenţiate

pentru zonele climatice.

Cu aceste caracteristici s-au construit între anii 1986 şi 1990 circa 3500

apartamente, pentru care necesarul de căldură a fost redus cu circa 20%, de la circa 1,0

[W/(m3*K)] la circa 0,8 [W/(m

3*K)]. Exigentele termotehnice au rămas totuşi

inferioare celor adoptate în unele ţări europene avansate, deoarece utilizarea celui mai

eficient material termoizolant - polistirenul celular, considerat gresit energofag, era încă

interzisă. Desi performantele termice s-au imbunatatit, necesarul de combustibil fiind

teoretic redus cu 20%, confortul a ramas acelasi, limitarile in furnizarea energiei

termice conducand la pierderea economiilor prognozate si la lipsa de confort.

Concret, desi din proiectare se alegea un consum specific orar de energie termica

de 3930 Kcal/h/ap. conventional, care sa asigure confortul termic si implicit

compensarea pierderilor prin anvelopa cladirii (consum de 2,8Gcal/luna/ap), in luna

decembrie 1986 se furniza energie termica pentru incalzire un maxim de 10 ore/zi, in 2


Pagină 54 din 109

reprize (186 ore), necesarul de combustibil alocat la sursa de incalzire fiind

echivalentul a 0,7Gcal/h/ap.

Principalele sisteme constructive practicate la construirea blocurilor din

Vaslui au fost urmatoarele:

cladiri cu structura din pereti portanti si pereti de rigidizare din zidarie de

caramida, cu regim de inaltime de 2 – 4 niveluri (641 apartamente = 3% din total),

construite intre anii 1964- 1969;

cladiri integral prefabricate, construite intre anii 1978 – 1990, in special datorita

existentei in municipiu a IMI Vaslui din panouri mari, tip sandvis cu structura in trei

straturi, din betoane compacte BC20 - BC25, iar ca termoizolatie vata minerala (41%

din apartamente);

cladiri cu structura din cadre lamelare, stalpi si rigle din beton armat monolit

turnat in cofraje metalice sau Tego, solutii adoptate pentru blocurile cu mai mult de 5

nivele sau care au fost prevazute cu spatii comerciale la parter sau mezanin (15% din

apartamente);

cladiri cu structura de tip celular cu diafragme din beton armat monolit (41% din

apartamente).

Principalele solutii de alcatuire a protectiei termice a anvelopei cladirilor au

fost:

Planseul peste subsol

Solutia practicata cel mai mult a fost cea cu subsol tehnic general, avand la inceput

inaltimea de 1,50 m, apoi de 1,80 m, iar in ultimii ani de 2,20 m si chiar mai mult in

cazul amenajarii subsolului cu boxe, uscatorii, ALA). In general, conductele de

distributie a energiei termice tanverseaza subsolul.

La cladirile la care a fost prevazuta izolatia planseului peste subsol, aceasta a fost

de regula dispusa deasupra planseului, sub pardoseala din PVC pe sapa, mozaicul turnat

sau lipit pe sapa de mortar.

Pentru termoizolatie sau utilizat placile de vata minerala G100, de 3 cm sau placi

de BCA - GBN_T de 7,5 cm montate in cofraj la partea inferioara a planseului.

Prin aplicarea acestor solutii, ca urmare a grosimilor reduse a materialelor

termoizolante, dar si a neluarii in considerare a puntilor termice alcatuite de peretii si

grinzile de la subsol sau de peretii de la parter, precum si acelor situate pe conturul de

la nivelul soclului, rezistentele medii ale planseelor nu depasesc 0,8 m2*K/W.


Pagină 55 din 109

Terase

S-au utilizat terase cu o structura compacta, fara structuri de aerventilat, stratul

termoizolant fiind dispus fie direct peste planseul de peste ultimul nivel locuit, fie pe un

strat de beton de panta. Terasa era necirculabila cu termoizolatie la cele cu beton de

panta din BCA de 12,5 cm sau umplutura termoizolanta in vrac (zgura expandata sau

granulata, granulit, cenusa sau zgura de termocentrala) de grosime variabila. La solutia

fara beton de panta, placile de BCA - GBN_T erau dispuse in trepte.

La cladirile cu fatade prefabricate se foloseau atice prefabricate usoare finisate in

fabrica.

Tamplaria exterioara

Pana in anii 1975 s-a utilizat tamplaria de lemn dubla cu o comportare buna din

punct de vedere termotehnic, avand deschidere interioara, dar dupa 1985, ca urmare a

masurilor de economie a materialului lemnos s-a utilizat exclusiv tamplaria cu

cercevele cuplate, cu tocul de 8 cm si geamuri simple de 3 mm grosime, fara a se utiliza

garnituri de etansare.

Peretii

Alcatuirea peretilor exteriori intre 1968 – 1985 a fost urmatoarea:

a) Pereti din zidarii cuprinzand:

Zidarii din caramizi pline sau cu goluri verticale utilizate atat ca

pereti portanti cat si ca pereti de umplutura;

Zidarii din BCA utilizate ca pereti nestructurali la structuri in cadre sau

la structuri cu pereti structurali din beton armat monolit.

b) Pereti din beton armat monolit executati in cofraje glisante, de tipul cu 3

straturi utilizand ca material termoizolant BCA, legaturile intre straturile de beton

realizandu-se cu agrafe metalice din otel inoxidabil.

c) Pereti din panouri mari prefabricate tristrat utilizati atat ca panouri portante cat

si ca panouri neportante, avand ca material termoizolant vata minerala sau BCA, cu

nervuri verticale si orizontale pe toata inaltimea si lungimea totalizand un procent de

punti termice de 15-20% (pana in 1975) si 15% intre 1975 si 1985.

Dupa 1985, peretii au fost executati in urmatoarele solutii:

pereti nestructurali din zidarie de BCA de 35 cm la cladirile cu sistem

constructiv de rezistenta din pereti structurali din beton armat monolit sau din cadre de

beton armat monolit;

pereti structurali din beton armat de 15-18 cm grosime, captusiti la

exterior cu fasii armate din BCA de 20-25cm grosime;

panouri prefabricate de fatada, ortante sau neportante, in 3 straturi cu

termoizolatie din vata minerala de 8 cm grosime, avand nervuri in procent de 5%.


Pagină 56 din 109

In cazul cladirilor individuale, la cladirile dinainte de 1989 – aprox. 3580,

solutiile constructive adoptate sunt:

pereti de inchidere exteriori din zidarie de caramida;

pereti de inchidere exteriori cu grosimea de 20-25cm, realizati din

pamant batut intre ochiurile unei retele de sipci din lemn, fixate de stalpisori de lemn

incastrati in sol (din paianta);

pereti din chirpici cu grosime de 30-40cm, realizati din blocuri de argila

nearsa in amestec cu agregate de natura vegetala.

Procentual, numarul apartamentelor construite in Vaslui in solutiile prezentate

anterior, clasificate dupa tipul structurii de rezistenta este urmatorul:


Pagină 57 din 109

Plansee de terasa

Nr.

Crt.

Alcatuire(straturi)

Grosime

dJ

m

1

Strat de protectie(pietris) 0,04

Hidroizolatie bituminoasa 0,01

Sapa din mortar de ciment(2…4 cm) 0,025

Strat termoizolant -

Bariera contra vaporilor 0,002

Beton de panta(dmediu=10…14 cm) 0,10

Placa beton armat (d=8…14 cm) 0,10

Tencuiala tavan(1…2cm) 0,01

2

Strat de protectie (pietris) 0,04

Hidroizolatie bituminoasa 0,01

Sapa din mortar de ciment(3…5 cm) 0,035

Umplutura termoizolanta -

Bariera contra vaporilor 0,002


Tencuiala tavan(1…2cm) 0,01

3

Sapa de mortar de ciment(2..3 cm) 0,02


Bariera contra vaporilor (eventual) -

Placa beton armat(d=8…14 cm) 0,10

Tencuiala tavan (1…2 cm) 0,01


Pagină 58 din 109

Planseu peste subsol neincalzit

Nr.

crt.

Alcatuire (straturi)

Grosime

dJ

m

4

Stratul

termoizolant

(neprotejat)

sub planseu

Sapa din mortar de ciment (4…6cm) 0,04



5

Stratul

termoizolant

(neprotejat)

sub planseu

Sapa din mortar de ciment (4…6

cm) 0,04


Strat termoizolant (placi BCA)

montate in cofraj -

6

Stratul

termoizolant

(protejat) sub

planseu

Sapa din mortar de ciment (4…6

cm) 0,04



Mortar de ciment (3…4 cm) 0,03

Pereti exteriori

Nr.

crt.

Alcatuire (straturi)

Grosime

dj

m

7

Tencuiala interioara 0,02

Strat termoizolant (zidarie, beton usor monolit) -

Tencuiala exterioara 0,03

8


Strat termoizolant (fasii armate, panouri

prefabricate)

-


9


Beton armat monolit 0,15

Strat termoizolant (fasii armateBCA) -



Pagină 59 din 109

10


Panou prefabricat

Beton armat 0,12

Strat termoizolant (placi

BCA)

-

Tencuiala exterioara (beton) 0,02

11


Perete executat in

cofraje glisante

Beton armat (structural) 0,15


Beton armat (protective) 0,115


12


Beton armat monolit 0,15


Zidarie din caramizi pline 0,115


13

Panou prefabricat

structural d=22; 30

cm

Beton armat(d=9,5; 10 cm) 0,095


Beton armat 0,05

14

Panou prefabricat

structural d= 27; 32

cm

Beton armat 0,12


Beton armat (d=5; 7 cm) 0,06

15

Panou prefabricat

nestructural d=27

cm

Beton armat 0,06


Beton armat 0,06

16

Panou prefabricat

nestructural d = 22;

30 cm

Beton armat (d=7;8 cm) 0,075


Beton armat 0,07


Pagină 60 din 109

A.2. STAREA TEHNICA ACTUALA A LOCUINTELOR

Investigatiile realizate pe teren in timpul realizarii balantei energetice, la blocurile

la care nu s-au refacut fatadele au evidentiat un grad de protectie foarte slab al

cladirilor.

Principalele degradari, cauzate de conceptia, executia si exploatarea cladirilor

sunt:

fenomene de condens interior (si in unele cazuri mucegai), aparute datorita

existentei unei temperaturi pe suprafata interioara a elementelor perimetrale de

inchidere mai mici decat temperatura punctului de roua;

infiltratii de aer si/sau apa;

degradarea accentuata a tencuielilor exterioare;

diminuarea rezistentei termice a elementelor de inchidere.

Aparitia fenomenelor de condens interior este pregnanta pe suprafetele de beton:

stalpi, grinzi, centuri, buiandrugi (in cazul cladirilor avand structura din zidarie portanta

sau din cadre de beton armat cu zidarie de umplutura), pe nervurile din betonul armat

care asigura legatura intre fetele de beton (in cazul cladirilor inchise cu panouri mari

sau diafragme turnate in cofraje glisante) sau in zonele in care constructorii au omis

montarea termoizolatiei la imbinarea dintre panouri mari si elementele interioare de

compartimentare.

Fenomene de condens s-au constatat si la acele locuinte la care s-au aplicat solutii

necorespunzatoare de imbunatatire a protectiei termice:

realizarea stratului termoizolant suplimentar cu materiale neeficiente sau de

grosime mica;

placarea pe interior/exterior fara prelungire izolatiei termice suplimentare pe

suprafetele adiacente elementului placat (tavan, pereti adiacenti, planseul peste subsol,

atic);

placarea pe interior a izolatiei termice suplimentare utilizand materiale

termoizolante cu o slaba rezistenta la difuzia vaporilor de apa fara ca pe fata interioara

a materialului termoizolant sa fie prevazut un strat cu rol de bariera contra vaporilor.

Condensul si mucegaiul au aparut si in acele locuinte in care se depaseste

umiditatea normata relativa a aerului interior prin;

incalzire de la flacara aragazului;

neaerisirea incaperilor;

concentrarea locatarilor unei locuinte in una-doua camere incalzite;

cresterea plantelor de apartament.


Pagină 61 din 109

Infiltratiile de aer s-au semnalat in zona neetansa a elementelor de tamplarie

exterioara:

spatiul liber dintre tocul tamplariei si golul din perete;

spatiul discontinuu cu chit de geam sau garnitura de etansare/ bagheta de lemn;

goluri in pereti realizate pentru montajul tamplariei;

zona in care lemnul tamplariei s-a degradat.

Infiltratiile de apa s-au constatat la acele elemente de inchidere la care stratul

impermeabil de protectie de pe fata exterioara s-a degradat:

structura hidrofuga sau stratul de protectie al hidroizolatiei in cazul acoperisului

(deteriorata din cauza circulatiei, depozitarii unor obiecte sau dezlipirii stratului

hidroizolant de cel termoizolant);

rosturilor dintre elementele prefabricate de fatada (materialele utilizate la

inchiderea sunt imbatranite);

straturile hidroizolante orizontale si verticale in cazul subsolurilor.

Diminuarea rezistentei termice a elementelor de inchidere prin cresterea

imensiunilor rosturilor dintre placile termoizolante sau creare unor zone neizolate la

partile superioare a peretilor, evidentiata prin investigatiile efectuate cu camera de

termoviziune, se datoreaza in principal:

umezirii materialului termoizolant, aerul dintre porii acestuia fiind inlocuit de apa

provenita de la condensarea vaporilor din structura materialului peretelui;

inghetarii apei din porii materialului termoizolant;

contractiilor materialului termoizolant;

reducerii performantelor termoizolatoare in timp;

tasarii materialului;

executiei necorespunzatoare, cu rosturi mai mari decat cele amisibile intre placile

termoizolante;

folosirea unor materiale termoizolante necorespunzatoare si lianti

necorespunzatori;

faramitarea betonului si mortarelor dintre caramizi, BCA-uri, panouri, etc.

Investigatiile realizate cu ajutorul camerei de termoviziune au evidentiat defecte

de executie ale anvelopei si capacitatea nesatisfacatoare a tuturor elementelor de

inchidere.

Astfel, se evidentiaza:

punti termice semnificative create de centuri si de rosturile dintre blocurile de

BCA;

punti termice semnificative create in dreptul planseelor precum si in zonele in

care s-au practicat goluri in pereti ( la sobe, centrale de apartament, etc.);


Pagină 62 din 109

pierderile prin neetanseitatile tamplariei;

structuri neomogene cu pierderi semnificative la elementele de constructie

realizate din panouri prefabricate sau zidarie nestructurala din BCA;

zone in care nu mai exista protectie termica;

zone protejate termic de izolatia inclusa in panouri reduse intr-o masura foarte

mare;

graduri de izolare termica diferita la elemente de constructie adiacente;

pierderi mari de caldura pe conturul format de stalpi si centuri;

pierderi mari de caldura in dreptul zonelor inchise cu vitraje (la balcoane sau

tamplarie);

portiuni de fatada la care protectia termica este aproape anihilata de efectul

zonelor de beton armat.


Pagină 63 din 109

A.3. REABILITAREA TERMICA

A.3.1.Stadiul si evolutia reabilitarii termice a blocurilor de apartamente

S-au desfasurat actiuni de constientizare a populatie privind:

starea tehnica a imobilelor;

economiile financiare la partea de cheltuieli a bugetului familiei rezultate prin

masurile de utilizare rationala si eficienta a energiei;

eficienta reabilitarii termice a anvelopei cladirilor;

pretul crescand al unitatii de energie consumate in locuinte,

au determinat o adevarata spirala a lucrarilor de imbunatatire a protectiei termice a

peretilor blocurilor de locuinte prin placare cu polistiren expandat si implicit a refacerii

fatadelor, dezvoltare accelerata care nu se intalneste in acelasi ritm in celelalte orase din

tara.

Evolutia lucrarilor, determinata pe baza numarului de avize si autorizatii de

construire eliberate de Primaria Municipiului Vaslui este prezentata in continuare:


Pagină 64 din 109

A.3.2. Blocuri reabilitate termic


Pagină 65 din 109

A.4. NECESARUL ANUAL DE ENERGIE TERMICA AL LOCUINTELOR

Pentru determinarea necesarului anual de energie termica pentru incalzire si apa

calda menajera a locuintelor la nivel de municipiu, s-a procedat la inventarierea

blocurilor in functie de zona, asociatie de proprietari, numar de niveluri, structura

constructiva, numar de scari si apartamente (Anexa 1).

Locuintele din blocuri (apartamente, garsoniere si camere de camin), au fost

echivalate in apartamente conventionale prin raportarea suprafetelor utile ale acestora la

caracteristicile apartamentului conventional (50 mp, 3persoane, Qspecific_incalzire = 3960

kcal/ora/ap.).

Prin extrapolarea rezultatelor expertizelor termice efectuate pe tipuri de blocuri,

s-a determinat consumul specific anual de energie termica pentru incalzire si apa calda

menajera al apartamentului conventional in functie de structura constructiva, respectiv:

blocuri construite cu pereti din panouri mari prefabricate tristrat (P),

Qincalzire =13865 kWh/apc/an

qspecific_incalzire = 277 kWh/mp/an

blocuri construite cu pereti din beton armat monolit executati in cofraje glisante ,

de tipul cu 3 straturi utilizand ca material termoizolant BCA (D),



blocuri – turn construite pe cadre lamelare cu pereti exteriori din zidarie de BCA

(TC),



blocuri construite din cadre umplute cu zidarie de BCA si blocuri construite cu

peretii din zidarii de caramizi pline sau cu goluri verticale, utilizati atat ca pereti

portanti sau de umplutura (C+Z),



casa individuala construita din zidarie executata din chirpici si caramida

(CIndivid),



Expertizele termice au evidentiat gradul foarte slab al protectiei termice a

anvelopei şi al eficienţei energetice a instalaţiei de încălzire şi de preparare a apei calde

de consum al cladirilor din Vaslui, cauzat de conceptia, executia si exploatarea

cladirilor, rezistenta medie a anvelopei fiind sub cea minima normata la momentul

construirii (Rmed = 0,45 - 0,62 mpK/W):


Pagină 66 din 109

Tabel cuprinzand caracteristici termotehnice pe tipuri de locuinte rezultate din Auditul energetic:

Bloc Reg.

In. Struct.

Nr.

Ap.

Nr.

ap.

Conv

.

Nr.

Pers. Su V Dz N.cz R.med

Rmed.

Ef.

Qsinc/

an

Qsinc.ef

/an

Qsac

m/an Qinc Qacm Qtotal

Oinc/

an/apc

Pinc/

apc

C+Z 5 C 43 48 113 2417 6702 200 2955 0,65 1,67 215 113 61 550597 14701

3 667609 10750 4,5

D 5 D 40 64 135 2572 7200 204 3342 0,62 1,63 240 128 57 617450 14701

2 764462 12500 5,08

D 5 D 20 32 56 1592 3750 207 3143 0,51 1,6 269 103 97 423506 15481

5 578321 12500 5,08

P 5 P 135 203 337 10160 28144 206 2990 0,47 1,7 277 102 29 2817642 29961

8 3117260 13865 5,6

TC 10 C 28 36 63 1791 5462 208 3212 0,52 1,4 2351 139 33 421090 58609 479699 11755 4,71

Cind

ivid. 1 Z/c/p 1 2 5 100 280 206 2990 0,45 1,4 300 150 89 30000 8910 38910 15000 6,07


Pagină 67 din 109

Auditul energetic s-a efectuat tinand cont de caracteristicile normate specifice

zonei climatice in care este situat municipiul Vaslui, respectiv:

zona climatica III;

umiditatea relativa a aerului exterior = 80%;

numarul anual de grade-zile de calcul, N20/12 =3570;

durata conventionala a sezonului de incalzire, Dz = 208 zile;

temperatura interioara conventionala de calcul in camerele de locuit, Tint = 200C;

temperatura exterioara conventionala de calcul, Text = -18C;

temperatura exterioara medie anuala, Tem = 7,5C;

temperaturile exterioare medii lunare (te) si intensitatea radiatiei solare totale

(directa si difuza) pe plan vertical si orizontal (W/mp), conform datelor din tabelul

urmator:

VASLUI ITS ITV ITN ITE ITOriz IdVERT IdOriz te

I 67,77 27,27 11,97 29,15 43,77 11,97 23,87 -4,40

II 93,43 47,53 18,77 48,67 75,37 18,77 37,57 -2,10

III 100,83 63,90 28,67 63,67 120,97 28,67 57,37 2,80

IV 93,83 75,13 38,70 73,77 165,37 38,70 77,47 9,30

V 88,83 72,90 64,40 73,97 198,87 46,37 92,73 14,70

VI 96,10 79,10 76,47 81,18 231,53 50,23 100,50 18,20

VII 109,33 80,07 77,37 83,78 232,97 48,87 98,03 20,00

VIII 123,67 71,77 68,07 78,28 210,27 43,37 86,70 19,20

IX 119,97 75,50 47,07 76,98 156,37 33,73 67,47 14,90

X 116,83 61,47 23,53 62,83 106,33 23,53 47,03 8,80

XI 62,57 28,50 13,47 29,63 46,93 13,47 26,97 3,20

XII 56,70 22,73 10,00 24,20 34,53 10,00 19,93 -1,80

Rezultatul determinarilor necesarului de energie termica pe fiecare bloc de

apartamente, camine de nefamilisti si case, in functie de structura constructiva, este

prezentat in Anexa 2.

In sinteza, la nivelul municipiului Vaslui, necesarul anual de energie termica

pentru cele 23409 locuinte, echivalent a 31185 apartamente conventionale, este de 460

GWh, din care:

Incalzire, 348 GWh;

Apa calda menajera, 112 GWh.

In blocurile de locuinte si caminele de nefamilisti, necesarul anual total de energie

termica in cantitate de 388 GWh este defalcat in felul urmator:


Pagină 68 din 109

Incalzire, 293 GWh;


Pentru case, situate in urban si suburbii, cei 72 GWh de energie termica necesari

anual, sunt defalcati dupa cum urmeaza:

Incalzire, 55 GWh;


Sintetic, grafic si tabelar, rezultatele sunt prezentate in continuare:

Tip

locuinta

Numar

apartamente Qincalzire_anual Qapa_calda_menajera_anual Qtotal_anual

Real Conv. Total Unitar Total Unitar Total Unitar

buc. buc. GWh GWh/ap GWh GWh/ap GWh GWh/ap

Case 4062 5078 54,58 0,013437 17,53 0,004316 72,11 0,017752

Ap.

panouri

mari 7875 8953 124,13 0,015763 39,88 0,005064 164,01 0,020827

Ap.

diafragme 7938 9795 121,8 0,015344 39,13 0,004929 160,93 0,020273

Ap.

zidarie 634 794 8,535 0,013462 2,742 0,004325 11,277 0,017787

Ap. cadre 2900 3519 39,13 0,013493 12,57 0,004334 51,7 0,017828

TOTAL 23409 28139 348,175 0,071498 111,852 0,022969 460,027 0,094467


Pagină 69 din 109

Pentru verificare, rezultatele au fost comparate cu rezultatele obtinute pe cateva

din zone in Studiul elaborat de ISPE Bucuresti in anul 2000, studiu prin care s-a

determinat puterea termica nominala necesara asigurarii energiei termice la nivel de

consumator bransat la Sistemul centralizat al municipiului, pe baza inventarului

suprafeţelor echivalente ale instalaţiilor de încalzire (Anexa 3).

Calculele efectuate pe parcursul elaborarii balantei sunt confirmate atat de studiul

ISPE, cat si de datele anterioare referitoare la starea sistemului centralizat de alimentare

cu caldura a consumatorilor din municipiul Vaslui (Anexa 2).


Pagină 70 din 109

A.5. CONSUMUL DE ENERGIE FINALA IN SECTORUL REZIDENTIAL

a) Consumul de energie din agentul termic pentru incalzire, preparare apa

calda de consum si hrana

Clasificarea locuintelor dupa sursa de incalzire si combustibilul utilizat pentru

incalzire este urmatoarea:

Sistem centralizat de producere, transport si distributie a energiei termice la

apartamente situate in blocuri de locuinte, in Centrale termice de zona utilizand

combustibil gazul natural (SACET), 2420 locuinte;

Sistem individual de producere a energiei termice la apartamentele situate in

blocuri de locuinte in centrale termice murale utilizand combustibil gazul natural

(CTGN), 12373 locuinte;

Sistem individual de producere a energiei termice la case in centrale termice

utilizand combustibil gazul natural (CTGN), 1520 locuinte;

Sistem individual de producere a energiei termice la case in sobe, utilizand

combustibil biomasa (SL), 2542 locuinte;

Sistem neconventional la apartamentele din blocurile de locuinte racordate la

reteaua de distributie a gazului natural, prin incalzire cu calorifere electrice si aragaz

(GN), 2809 locuinte;

Sistem individual de producere a energiei termice la apartamente in sobe, utilizand

combustibil biomasa sau GPL (SL), 1745 locuinte.

Dupa tipul combustibilului utilizat pentru incalzire, clasificarea este urmatoarea:

Gaz natural, 16 313 locuinte, din care 2420 indirect prin SACET;

Gaz natural si energie electrica, 2809 locuinte;

Biomasa (lemne de foc), 4287 locuinte.

Pentru prepararea hranei si a apei calde de consum, situatia este urmatoarea:

Gaz natural (GN), 19398 locuinte;

GPL si biomasa (SL), 4287 locuinte.


Pagină 71 din 109

Tip Locuinta Tip

Combustibil

Numar locuinte/destinatie consum

Incalzire ACM Preparare hrana

Casa

GN 1520 1796 1796

SL+GPL 2542 2266 2266

Total case 4062 4062 4062

Apartament

CTGN+GN 12373 12373 12373

GN fara CT 0 5229 5229

SACET 2420 0 0

EE+GN 2809 0 0

SL+GPL 1745 1745 1745

Total ap. 19347 19347 19347

Total locuinte 23409 23409 23409


Pagină 72 din 109


Pagină 73 din 109

Din graficele de mai sus se constata ca gazul natural constituie principalul

combustibil utilizat atat la incalzirea locuintelor cat si la prepararea apei calde menajere

si a hranei (72%), apartamentele de la SACET utilizand acest combustibil doar la

prepararea apei calde menajere in perioada in care nu se furnizeaza agent termic de la

sistemul centralizat si la prepararea hranei pe durata intregului an. Se observa ponderea

importanta a instalatiilor individuale de producere a energiei termice (centrale termice

murale pe gaz in cazul apartamentelor – 53% din totalul locuintelor si sobe utilizand

lemnul de foc in cazul caselor – 11% din totalul locuintelor).

De remarcat este si faptul ca un procent important din totalul locuintelor (12%) il

reprezinta apartamentele debransate de la sistemul centralizat de alimentare cu energie

termica care utilizeaza pentru incalzire alte surse locale de mica putere.

In anul 2009, pentru incalzire, prepararea hranei si a apei calde menajere, s-au

inregistrat urmatoarele consumuri de energie inmagazinate in gazul natural distribuit

si furnizat consumatorilor din Municipiul Vaslui:

Tip locuinta Ian.-Apr. Mai-Oct. Nov.-Dec. Total

[mc] [mc] [mc] [mc]

Case 1112139 268723 628482 2009344

Blocuri 5754119 1718228 3238688 10711035

TOTAL 6866258 1986951 3867170 12720379


Pagină 74 din 109

Se constata ca cel mai mare consum de gaz natural il au locuintele situate in

blocurile de apartamente (84,2%), iar in sezonul rece se consuma 84,38% din totalul

consumului anual de gaz natural.

Pe baza acestor inregistrari, a monitorizarii consumurilor individuale la unitati de

locuinte si a calculelor efectuate au rezultat urmatoarele consumuri specifice:


Pagină 75 din 109

Tip

Loc.

Tip

Sursa

Nr.

locuinte

Incalzire ACM+prep.hrana ACM Preparare hrana TOTAL

Incalzire+ACM+prep.

hrana

Consum

total

anual

Consum

mediu

anual/loc

Consum

total

anual

Consum

mediu

anual/loc

Consu

m total

anual

Consum

mediu

anual/loc

Consu

m total

anual

Consum

mediu

anual/loc

[GWh] [kWh/loc.] [GWh] [kWh/loc.] [GWh] [kWh/loc.] [GWh] [kWh/loc.] [GWh] [kWh/loc.]

Casa

Casa

CTGN 1520 16,22 10671,1 6,025 3963,8 3,9 2566,56 2,12 1397,24 22,245 14634,9

Casa

SL 2542 21,7 8536,6 6,94 2730,1 4,49 1767,74 2,45 962,36 28,64 11266,7

Total 4062 37,92 9335,3 12,965 3191,8 8,39 2066,69 4,57 1125,11 50,885 12527,1

Ap.

Ap.

CTGN 12373 82,345 6655,2 27,542 2226 17,83 1441,34 9,71 784,67 109,887 8881,2

Ap.

SACET 2420 39,321 16248,3 5,4 2231,4 3,5 1444,83 1,9 786,57 44,721 18479,7

Ap. GN 2809 14,966 5327,9 6,25 2225 4,05 1440,69 2,2 784,31 21,216 7552,9

Ap. SL 1745 11,62 6659 6,25 3581,7 4,05 2319,15 2,2 1262,55 17,87 10240,7

Total 19347 148,252 7662,8 45,442 2348,8 29,42 1520,85 16,02 827,95 193,694 10011,6

Total locuinte 23409 186,172 7953 58,407 2495,1 37,82 1615,58 20,59 879,52 244,579 10448,1

Consum anual total incalzire+ACM+prep.hrana

[GWh] 244,579

Consum mediu anual/locuinta

incalzire+ACM+prep.hrana [kWh/loc.] 10448,1


Pagină 76 din 109

CASE

Consumul mediu lunar de energie termica pentru prepararea apei calde menajere si

a hranei la casele racordate la reteaua de gaze naturale = 24,94 mc (284,31kWh =

0,2445 Gcal).

Consumul mediu lunar de energie termica pentru incalzirea caselor racordate la

reteaua de gaze naturale = 161,4 mc (1778,6 kWh = 1,53 Gcal).

Consumul anual de energie pentru incalzirea caselor dotate cu centrala termica pe

gaz = 1471898 mc (16,22 Gwh = 13950 Gcal).

Consumul anual de energie pentru incalzirea caselor dotate cu sobe pe lemne,

2542 loc ( 80% din consumul celor cu CT) = 21,7 GWh = 18663Gcal)

Totalul consumului anual de energie pentru incalzirea caselor = 37,92 GWh =

32613 Gcal.

Consumul anual de energie pentru prepararea hranei si apei calde menajere la case

racordate la gaz = 537446 mc (6,025 GWh = 5181 Gcal).

Consumul anual de energie pentru prepararea hranei si apei calde menajere la case

cu sobe (80% din consumul celor racordate la GN) = 6,94GWh = 5967 Gcal).

Totalul consumului anual de energie pentru preparare hrana si acm la case =

12,965 GWh = 11148 Gcal).

Total consum energie la case pentru incalzire, prepararea apei calde menajere si a

hranei = 50,885GWh = 43761 Gcal.

BLOCURI

Consumul de energie termica pentru prepararea apei calde menajere si a hranei la

apartamentele din blocurile racordate la reteaua de gaze naturale pe timp de vara

(17602 loc.) = 1718228 mc (19,587 GWh = 16845 Gcal).

Consumul mediu lunar de energie termica pentru prepararea apei calde menajere si

a hranei la un apartament din blocurile racordate la reteaua de gaze naturale = 16,26 mc

(185,5 kWh = 0,1595 Gcal).


apartamentele din blocurile racordate la reteaua de gaze naturale pe timp de iarna

(15182 loc.) = 1481156 mc (16,322 GWh = 14037 Gcal).


apartamentele din blocurile racordate la SACET timp de 1 luna (2420 loc.) = 39349 mc

(0,434 GWh = 372,9 Gcal)


apartamentele din blocurile racordate la SACET, timp de 5 luni (2420 loc.) = 203372

mc (2.245 GWh = 1930 Gcal).


Pagină 77 din 109

Consumul anual de energie pentru incalzirea apartamentelor dotate cu centrala

termica pe gaz (12373 loc) = 7472302 mc (82,345 GWh = 70816 Gcal)

Consumul anual de energie pentru incalzirea apartamentelor racordate la SACET

(3677/2420 loc) = 3568195 mc (39,321 GWh = 33816 Gcal).

Consum lunar de energie pentru incalzirea unui apartament racordat la SACET

(3677/2420 loc), inregistrat la intrare in bloc = 94,85mc (1045 kWh = 0,90 Gcal).

Consumul anual de energie pentru incalzirea apartamentelor care utilizeaza ca

sursa de incalzire lemnele (1745 loc)= 11,62 GWh = 9993,2 Gcal.

Consumul anual de energie pentru incalzirea apartamentelor care utilizeaza aragaz

si calorifere (2809 loc) = 14,966 GWh = 12870,76 Gcal.

Totalul energiei consumate in anul 2009 in municipiul Vaslui pentru incalzire,

prepararea hranei si a apei calde menajere este de 244,577 GWh (210336 Gcal), din

care:

Incalzire case = 37,92 GWh;

Incalzire apartamente din blocuri = 148,25 GWh;

Preparare apa calda menajera si hrana case = 12,96 GWh;

Preparare apa calda menajera si hrana apartament = 45,44 GWh;

Consumul mediu anual total pe locuinta = 8,985 Gcal (10448 kWh);

Consum mediu anual la apartament = 8,61 Gcal (10011 kWh);

Consum mediu anual la casa = 10,77 Gcal (12527 kWh).


Pagină 78 din 109


Pagină 79 din 109

Din graficele de mai sus se constata ca pentru incalzirea locuintelor se consuma

cea mai mare cantitate de energie termica (76%).

Din compararea necesarului anual de energie termica cu consumul final de energie

din anul 2009, rezulta:

Graficul de mai sus arata ca energia termica consumata pentru incalzirea

locuintelor este 54% din necesarul anual, iar consumul pentru prepararea apei calde

menajere 34% din necesar, fapt ce demonstreaza un consum rational datorat costului

ridicat al utilitatilor in raport cu veniturile medii anuale ale familiei.

Din analiza datelor se constata ca in anul 2009, pentru incalzirea unui apartament

racordat la sistemul de alimentare centralizata cu energie termica se consuma de 2,24

ori mai multa energie decat in cazul unui apartament dotat cu centrala termica

individuala:

Consumul lunar de energie pentru incalzirea unui apartament dotat cu centrala

termica pe gaz (12373 loc) = 100,65 mc (1110 kWh = 0,95 Gcal);

Consumul lunar de energie pentru incalzirea unui apartament racordat la SACET

(3677/2420 loc) = 224,82 mc (2447,6 kWh = 2,13 Gcal).

Raportat la consumul realizat in anul 2006, acest consum s-a injumatatit asa cum

rezulta din bilantul energetic al sistemului de alimentare centralizata cu energie termica

a municipiului Vaslui, prezentat in continuare:


Pagină 80 din 109

Bilantul energetic al Sistemului de Alimentare Centralizata cu Energie Termica a consumatorilor din sectorul rezidential

Sezon

Unitatea

de

producere

Consum GN

Cantitate

de energie

vanduta

Pierderi

Numar de

apartamente

incalzite

Cantitate

vanduta/

apartament

Cantitate

consumata/

apartament

Pierderi

reale

/ap

Consum

mediu /

apartament

in

Romania

Nmc Gcal Gcal Gcal Gcal/ap Gcal/ap Gcal/ap

2009-

2010

UT 0 0 0 0 0 0 0 0

CT 1932976 18784 8743 10041 2420 3,61 7,76 4,15

Total 1932976 18784 8743 10041 2420 3,61 7,76 4,15 6,8

2008-

2009

UT 2651513 25767 5807 19960 1355 4,29 19,02 14,73

CT 2029104 19719 8488 11231 2322 3,66 8,49 4,83

Total 4680617 45486 14295 31191 3677 3,89 12,37 8,48 6,9

2007-

2008

UT 6175311 60012 12702 47310 2930 4,34 20,48 16,14

CT 1582475 15378 5697 9681 1730 3,29 8,89 5,6

Total 7757786 75390 18399 56991 4660 3,95 16,18 12,23 8,1

2006-

2007

UT 6493270 63102 15851 47251 3816 4,15 16,54 12,39

CT 1360972 13226 5145 8081 1616 3,18 8,18 5

Total 7854242 76328 20996 55332 5432 3,87 14,05 10,18 8,6


Pagină 81 din 109


Pagină 82 din 109


Pagină 83 din 109


Pagină 84 din 109

b) Consumul de energie electrica

1) Consumul de energie electrica al abonatilor casnici in anul 2009 reprezinta 39%

din totalul consumului pe intreg orasul. Cei 32,82 GWh sunt consumati pe zone dupa

cum urmeaza:

zona urbana (case si blocuri) = 31012825 kWh;

suburbii (1789 case) = 1802736 kWh.

Consumurile specifice pe tip de locuinta sunt urmatoarele:

casa: Qanual = 1007,67 kWh; qmed luna = 84 kWh;

apartament in bloc: Qanual = 1487,6 kWh; qmed luna = 123 kWh.


Pagină 85 din 109


Pagină 86 din 109

2) Consumul de energie electrica in anul 2009, aferent furnizarii celor 2.008.995

mc apa potabila furnizate populatiei din blocuri si case este de 18.4872 kWh (0,0184

GWh):


Pagină 87 din 109

Luna

Consum

total

Consum

case

Consum

agenti ec.

parter

blocuri

Consum

blocuri

Consum

sector

rezidential

Consum de

energie

electrica in apa

potabila sect.

rezidential

Consum

energie

pentru apa

potabila

Livrare Canalizare Epurare

[mc] [mc] [mc] [mc] [mc] [kWh] [kWh] [kWh] [kWh] [kWh]

Sep.09 181814 22053 4500 155261 177314 240615 246722 165742 12600 68362

Oct.09 166554 20202 4500 141852 162054 219907 226014 151831 11542 62624

Nov.09 166659 20215 4500 141944 162159 220050 226156 151926 11549 62664

Dec.09 174259 21137 4500 148622 169759 230363 236469 158855 12076 65521

Ian.10 167836 20358 4500 142978 163336 221647 227753 152999 11631 63106

Feb.10 160188 19118 4500 136570 155688 211269 217375 146027 11101 60231

Mar.10 162380 18727 4500 139153 157880 214243 220350 148026 11253 61055

Apr.10 162640 21230 4500 136910 158140 214596 220702 148263 11271 61153

Mai.10 162610 21854 4500 136256 158110 214555 220662 148235 11269 61141

Iun.10 172407 24029 4500 143878 167907 227850 233956 157166 11948 64825

Iul.10 167975 22239 4500 141236 163475 221836 227942 153126 11641 63159

Aug.10 171975 26431 4500 141044 167475 227264 233370 156772 11918 64663

Sep.10 172284 22591 4500 145193 167784 227683 233789 157054 11939 64779

Total 2189581 280184 58500 1850897 2131081 2891878 2971260 1996022 151738 823283


Pagină 88 din 109

3) Consumul de combustibil al autovehiculelor utilizate la colectarea si transportul

in anul 2009 al celor 42071 metri cubi de reziduuri menajere de la locuinte a fost

echivalentul a 61425 litri motorina (609867 kWh = 0,61 GWh).

c) Consumul final de energie din sectorul rezidential este de 278,025 GWh

Structura consumului de energie in functie de destinatia serviciului utilizat in

sectorul rezidential:


Pagină 89 din 109

An Tip serviciu Cantitate

[GWh]

2009

Incalzire 186,17

Apa Calda Menajera 37,82

Prep. Hrana 20,5

Iluminat si electrocasnice 32,82

Energie electrica in apa potabila 2,74

Combustibil pentru transport reziduuri 0,42

TOTAL 280,47


Pagină 90 din 109

Resursele purtatoare de energie pentru producerea celor 35,56 GWh energie

electrica consumati in anul 2009 in sectorul rezidential sunt urmatoarele:

Anul Sursa de producere a energiei electrice Cantitate

[GWh]

2009

Gaze naturale 16

Carbune 3,71

Titei 0,64

En. nucleara 7,81

Alte surse 0,32

Hidro 7,08

TOTAL 35,56


Pagină 91 din 109

Structura consumului de energie in functie de sursa primara utilizata la producere

este dupa cum urmeaza:

An Resursa purtatoare de energie Cantitate

[GWh]

2009

Gaze Naturale 201,68

Carbune 16

Titei 1,06

Alte surse conventionale 0,32

Nucleara 7,82

Hidro 7,08

Biomasa 46,51

TOTAL 280,47


Pagină 92 din 109

d) Studiu de caz al unui apartament:

Tip consum apartament 3 camere 85mp,

3 persoane

apartament 2 camere 50 mp, 2

persoane

[kWh] [kWh]

Incalzire 9447 6655

ACM 3322 1441

Preparare hrana 1808 623

Iluminat si

electrocasnice 1878 1470

Apa potabila 182,3 122,5

Reziduuri 29,87 20

TOTAL 16667,17 10331,5


Pagină 93 din 109

Regimul de consum apa potabila / apartament in anul 2009:

Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Total

2009

Consum apa

potabila [mc] 12 7 10 11 11 6 10 8 13 8 9 10 115

Consum energie

pentru livrare

apa potabila

[kWh]

16 9 14 15 15 8 14 11 18 11 12 14 157


Pagină 94 din 109

Regimul de consum gaz natural / apartament pentru anii 2008-2010:

Sezon

/Luna

Oct Nov Dec Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Total

[mc] [mc] [mc] [mc] [mc] [mc] [mc] [mc] [mc] [mc] [mc] [mc] [mc]

2007-

2008 84 195 240 220 182 160 93 51 24 15 20 51 1335

2008-

2009 51 93 172 205 200 206 83 39 34 24 16 33 1156

2009-

2010 79 142 229 298 204 168 87 31 22 16 16 28 1320

Din graficele de mai sus se constata ca principalul tip de consum energetic este cel

utilizat pentru incalzire in sezonul rece si preparararea apei calde menajere pe toata

durata anului (aprox.77%), varful de consum inregistrandu-se in lunile decembrie-

ianuarie-februarie.


Pagină 95 din 109

B. SECTOR TERTIAR

Consumul final de energie in sectorul tertiar pentru anul 2009 este prezentat in

tabelul urmator:

An Tip serviciu Cantitate

[GWh]

2009

Incalzire si apa calda menajera 66,66

Energie electrica 26,83

Energie electrica in apa potabila 1,357

Combustibil transport reziduuri 0,224

TOTAL 95,071

Consumul de gaz natural pentru incalzire si preparare apa calda menajera in

sistemul tertiar in anul 2009 este prezentat in tabelul urmator:

An 2009 Institutii publice Agenti economici TOTAL

Consum GN [mc] 2954741 2944906 5899647


Pagină 96 din 109

Consumul de energie electrica in sistemul tertiar in anul 2009 este prezentat in

tabelul urmator:

An Iluminat public Insitutii publice si agenti economici TOTAL

[GWh] [GWh] [GWh]

2009 3,037 23,793 26,83


Pagină 97 din 109


electrica consumati in anul 2009 in sectorul tertiar sunt urmatoarele:

Anul Sursa de producere a energiei

electrice

Cantitate

[GWh]

2009

Gaze naturale 2,937

Carbune 12,676

Titei 0,505

En. nucleara 6,198

Alte surse 0,257

Hidro 5,615

TOTAL 28,188


Pagină 98 din 109




[GWh]

2009


Carbune 12,676

Titei 0,729


En. nucleara 6,198

Hidro 5,615

TOTAL 95,072

Se constata astfel ca, la fel ca in sectorul rezidential, ponderea cea mai mare o

ocupa consumul de energie pentru incalzire si prepararea hranei menajere, avand ca

principala sursa de energie gazul natural (73%).

Se mai poate constata ca din totalul energiei consumate (95,072 GWh), resursele

utilizate pentru producerea acestei cantitati provin in cea mai mare parte din categoria

combustibililor conventionali (83,259 GWh). In proportii mult mai mici se folosesc

sursele regenerabile de energie (5,615 GWh) si energia nucleara (6,198 GWh).

Tot in cadrul acestui capitol s-a facut analiza consumului la institutiile de

invatamant din Vaslui. Evolutia consumurilor in cadrul acestora este prezentata in

Anexa 4. S-a observat ca pe parcursul monitorizarii consumurilor la unitatile scolare s-

a realizat o reducere medie de 15% a consumurilor, printr-un management energetic

eficient si eliminarea pierderilor ascunse.


Pagină 99 din 109

C. SECTOR INDUSTRIAL

Structura consumului de energie in functie de destinatia consumului in sectorul

industrial in anul 2009 este urmatoarea:

An Tip consum energie Cantitate

[kWh]

2009

Gaze naturale 3298526

Apa 668405

Reziduuri 223838

Energie electrica 23298966

TOTAL 27489735


Pagină 100 din 109


electrica consumati in anul 2009 in sectorul industrial sunt urmatoarele:

Anul Sursa de producere a energiei

electrice

Cantitate

[GWh]

2009

Gaze naturale 2,497

Carbune 10,778

Titei 0,429

En. nucleara 5,27

Alte surse 0,218

Hidro 4,774

TOTAL 23,967


Pagină 101 din 109




[GWh]

2009


Carbune 12,676

Titei 0,729


En. nucleara 6,198

Hidro 5,615

TOTAL 95,072


Pagină 102 din 109

D. TRANSPORT

Situatia privind parcul auto din municipiul Vaslui la data de 1.10.2010:

Nr.

crt. Tip autovehicul

Pers.

Fizice

Pers.

Juridice Total

1 Autoturisme

1000-1600 cmc 9252 1357 10609

2 Autoturisme

1601-2000 cmc 1909 5001 6910

3 Autoturisme

2000-2600 cmc 215 131 346

4 Autoturisme

2601-3000 cmc 42 102 144

5 Autoturisme

peste 3000 cmc 29 50 79

6 Microbuze, autobuze,

autocare 14 86 100

7 Autovehicule cu masa pana

in 12 tone 579 1051 1630

8 Autovehicule cu 2-4 axe 21 442 463

9 Tractoare inmatriculate 36 218 254

10 Vehicule lente 14 225 239

11 Barci cu motor 2 3 5

12 Barci fara motor 1 10 11

13 Remorci 180 423 603

14 Motociclete, motorete,

scutere, mopede 49 0 49

TOTAL 12343 9099 21442


Pagină 103 din 109

Din totalul de 18088 autoturisme inmatriculate in municipiul Vaslui, se observa ca

doua treimi dintre acestea apartin persoanelor fizice (11447) iar 6641 persoanelor

juridice:

Evolutie transport public in municipiul Vaslui:

An 2008 2009

Nr. mijloace de transport 21 21

Nr. km parcursi 1152368 1141880

Nr. calatori bilete 3110000 3177706

Motorina [l] 318165 326663

Consum motorina/100 km 27,6 28,6

Cantitatea de combustibil vanduta zilnic la statiile din Vaslui:

Benzinarie Statia Benzina [l] Motorina [l] Total [l]

Agent economic 1 Statia I 5000 4500 9500

Statia II 4500 6000 10500



Statia II 3000 1500 4500


TOTAL zilnic [l] 23400 24000 47400

TOTAL anual [l] 8541000 8760000 17301000

TOTAL anual [kWh] 78833430 86724000 165557430


Pagină 104 din 109


Pagină 105 din 109

E. CONSUMUL FINAL DE ENERGIE AL MUNICIPIULUI VASLUI

Structura consumului final de energie al municipiului Vaslui in anul 2009 este de

568.59 GWh, distribuit dupa cum urmeaza:

An Tip de consum Cantitate

[GWh]

2009

Incalzire si ACM 314,45

Energie electrica 82,95

Apa potabila 4,765

Reziduuri 0,868

Transport 165,557

TOTAL 568,59


Pagină 106 din 109

Structura consumului de energie in functie de resursa purtatoare de energie este:


[GWh]

2009


Lemne 46,52

Carbune 39,454

Titei 167,998


En. nucleara 19,288

Hidro 17,469

TOTAL 568,596


Pagină 107 din 109

An Sursa energetica Cantitate

[GWh]

2009

Surse clasice 485,319

Surse regenerabile 63,989

En. Nucleara 19,288

TOTAL 568,596


Pagină 108 din 109

Structura sectoriala a consumului de energie:

An Sector Cantitate

[GWh]

2009

Rezidential 280,47

Tertiar 95,072

Industrial 27,489

Transport 165,557

TOTAL 568,588


Pagină 109 din 109

F. INVENTARUL EMISIILOR DE CO2

Anul Sursa primara

Cantitate emisii

CO2

[t]

2009


Lemne 18747,56

Carbune 13858,218

Titei 92398,9


Nucleara 289,32

Hidro 349,38

TOTAL 181772,51

Documents

Balanta Energetica a Municipiului Vaslui