Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Drept

Sîrbu Nicu

Raport: Corelația contractelor civile

Specialitatea drept, grupa 409

Banca Mondiala,Consideratii Generale

Banca Mondială a fost înfiintată în anul 1944, ca institutie publică, de către tările aliate în al doilea război mondial, cu două scopuri principale: de a reclădi o Europă distrusă de război şi de a acorda împrumuturi tărilor sărace din întreaga lume. Ea nu a fost niciodată considerată o bancă privată sau comercială, pentru că nu are relatii decât cu guvernele.

Banca Mondială se găseşte în posesia tărilor membre (peste 180 în momentul de fată) şi este condusă de un Comitet al Guvernatorilor şi un Comitet Director, cu sediul la Washington. Cei cinci membri principali, Statele Unite, Japonia, Anglia, Franta şi Germania, au, în mod evident, cuvântul cel mai greu în deciziile Băncii, iar din rândul grupului acestuia, influenta cea mai mare o au Statele Unite.

Banca Mondială reprezintă cea mai importantă sursă de asistentă acordată pentru dezvoltare din lume, oferind aproape 30 miliarde dolari anual, ca împrumuturi acordate tărilor membre. Banca îşi foloseşte resursele financiare, personalul cu înaltă calificare şi baza extinsă de informatii pentru a ajuta fiecare tară în curs de dezvoltare să înainteze pe calea unei creşteri stabile, durabile şi echitabile. Altii însă nu văd lucrurile în acelaşi mod. Aceştia au adus critici vehemente la adresa politicii de împrumut şi asistentă a Băncii Mondiale, afirmând că aceasta face presiuni asupra tărilor a căror economie este mai slabă să îşi redirectioneze salariile, investitiile sociale, serviciile şi subventiile în aşa fel încât să se adapteze modelului de dezvoltare al pietei libere. S-a spus că această politică poate duce la profituri mai mari în afaceri, dar că ea va crea sărăcie şi greutăti pentru multi dintre locuitorii tărilor în curs de dezvoltare.

Banca Mondială detine o putere enormă, mai ales în tările în curs de dezvoltare, datorită resurselor financiare şi programelor sale: Acesta este un moment foarte potrivit pentru ca grupări ale societătii civile (patronate, sindicate, alte organizatii), să se implice în programele Băncii Mondiale, pentru că toate criticile aduse în trecut au obligat-o să îşi facă procesele mai permeabile la opinia organizatiilor societătii civile.

Până nu cu multă vreme în urmă, prea putină lume ştia sau acorda atentie activitătii Băncii Mondiale (BM) sau Fondului Monetar International (FMI). Acum, mii de oameni monitorizează aceste institutii financiare, alte mii protestează, încercând să perturbe întrunirile Băncii Mondiale şi ale Fondului Monetar International, în timp ce mii de grupări ale societătii civile (sindicate, patronate, alte organizatii) din întreaga lume au cerut fie desfiintarea celor două, fie schimbarea drastică a modului lor de functionare.

Grupările societătii civile preocupate de mediu au fost cei mai aspri critici ai Băncii Mondiale şi Fondului Monetar International, pe care le acuză de promovarea unor politici de dezvoltare economică neoliberale care duc la scăderea salariilor, a nivelului protectiei sociale pentru cetăteni şi la periclitarea mediului

Sistemul(structura) Bancii Mondiale

Banca Mondială este o bancă susținută cu finanțări internaționale care oferă asistență financiară și tehnică țărilor sărace. Grupul Băncii Mondiale este o instituție formată din alte cinci instituții financiare internaționale, și anume:

Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare - BIRD (International Bank for Reconstruction and Development)

Corporația Financiară Internațională - IFC (International Finance Corporation) Asociația Internațională de Dezvoltare - IDA (International Development

Association) Agenția de Garantare Multilaterală a Investițiilor - MIGA (Multilateral Investment

Guarantee Agency) Centrul Internațional de Reglementare a Diferendelor din Domeniul Investițiilor

- ICSID (International Center for Settlement of Investments Disputes).

Fiecare instituție are un rol distinct în lupta împotriva sărăciei și îmbunătățirea condițiilor de viață pentru populația din statele în curs de dezvoltare. Termenul generic de Banca Mondială se referă în principal la BIRD și IDA, iar proiectele principale de finanțare se derulează prin BIRD.

infiinţată în 1944 ( 1945), deseori numită şi Banca Modială – principala agenţie de finanţare, cu sediu central la Washington. Republica Moldova a aderat la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) pe 12 august 1992, ziua considerată data oficială în care a devenit membru al Băncii Mondiale. BIRD are ca scop reducerea sărăciei în țările cu venituri medii și țările solvabile mai sărace, prin promovarea dezvoltării durabile prin împrumuturi, garanții, produse de gestionare a riscurilor, precum și servicii de analiză și consultanță.

înfiinţată în 1960, debitorii acesteia sunt ţările cele mai sărace, care nu îndeplinesc condiţii

necesare pentru a obţine spijinul Băncii Modiale; aceasta împrumută pe termene lungi, care se

pot extinde pe 30-40 de ani.

Membru al Asociația Internațională de Dezvoltare AID țara noastră a devenit doi ani mai târziu, pe 14 iunie 1994. Această organizație acordă ţărilor mai sărace împrumuturi cu o rată mică a dobânzii sau fără rată a dobânzii – numite credite – şi granturi pentru susținerea creșterii economice, reducerea inegalităților și îmbunătățirea condițiilor de trai ale populației.

Corporaţia Financiară Internaţională IFC (International Finance Corporation) acordă

împrumuturi, capital şi asistenţă tehnică în vederea încurajării investiţiilor în sectorul privat în

ţările în curs de dezvoltare. CFI este cea mai mare instituție globală de dezvoltare focusată

exclusiv pe sectorul privat. CFI susține țările în curs de dezvoltare să obțină o creștere

economică sustenabilă prin investiții financiare, mobilizarea capitalului pe piețele financiare

internaționale și acordarea de consultanță sectorului business și guvernelor. Moldova a

devenit membru al CFI pe 10 martie 1995.

Agenţia de Garantare Multilaterală a Investiţiilor

MIGA (Multilateral Investment Guarantee Agency)

oferă garanţii împotriva pierderilor cauzate de riscurile necomerciale suportate de investitori

în ţările în curs de dezvoltare. Riscuri necomerciale sunt (riscuri de razboi, revolutie,

tulburari sociale, riscul d neplata rezultate din moratoriu (observata de catre institutiile de

credit international gen FMI), preluarea scadentelor hotarate de stat la datoriile externe,

anularea sau reinoirea autorizatiilor de export dup ace marfurile au fost expediate, exproprieri

de obiective Republica Moldova a devenit membru al MIGA pe 9 iunie 1993.

Centrul Internaţional de Reglementare a Diferendelor din Domeniul Investiţiilor (International Center for Settlement of Investments Disputes). oferă facilităţi internaţionale pentru reconciliere şi arbitrarea disputelor investiţionale. Republica Moldova a devenit membru al ICSID pe 4 iunie 2011.

Functionarea Bancii Mondiale

Banca mondiala este administrata asemanator unei societati pe actiuni, actionarii institutiei fiind cele 188 state membre ale organizatiei.Acesti actionari fiind reprezentati de Comitetul guvernatorilor,care este organul suprem,apartinandui forta decizionala si de delimitare a politicii bancii.De regula,guvernatorii sant desemnati din randul ministrilor de finante sau dezvoltare al statelor membre.Comitetul guvernatorilor se intrunesc in sedinte odata pe an,in cadrul acestor intruniri sant prezenti Guvernatorii bancii mondiale si ai Fondului Monetar International.

Intrucat Guvernatorii bancii isi dau intalniri in sedinte nu mai des decat odata pe an,competentele zilnice sant transferate catre 25 directori executivi(Comitet Director),care isi desfasoara activitatea in sediul bancii.Cinci directori executivi reprezinta 5 state-membre,care detin majoritatea actiunilor,restul directeorilor executivi reprezinta grupuri de state.

Presedintele Bancii Mondiale Jim Yong Kim prezida la intrunirile organelor de administrare si raspunde pentru managementul general in activitatea bancii.Dupa traditie Presedintele Bancii Mondiale este desemnat din randul cetatenilor Statelor Unite.Presedintele este ales pe un termen de 5 ani,cu dreptul de a fi reales.

Directorii Executivi formeaza comitetul director al Bancii Mondiale .De regula petrec sedintele de doua ori pe saptamana si asigura administrarea generala a bancii,inclusiv raspund pentru intarirea tuturor imprumuturilor si adoptarea politicii bancii. .

Puterea de vot

În 2010 , drepturile de vot de la Banca Mondială au fost revizuite pentru a crește vocea de țările în curs de dezvoltare , în special în China . Țările cu cele mai multe putere de vot sunt acum Statele Unite ale Americii ( 15,85 % ) , Japonia ( 6,84 % ) , China ( 4,42 % ) , Germania ( 4,00 % ) , Marea Britanie ( 3,75 % ) , Franța ( 3,75 % ) , India ( 2,91 % ) , Rusia ( 2,77 % ) , Arabia Saudita ( 2,77 % ) și Italia ( 2,64 % ) . În conformitate cu modificările , cunoscut sub numele de "Reforma Voice - Faza 2 " , altele decât China, țări care au cunoscut creșteri semnificative inclus Coreea de Sud , Turcia , Mexic , Singapore , Grecia , Brazilia , India și Spania . Puterea de vot a țărilor mai dezvoltate ", a fost redus , împreună cu câteva țări sărace , cum ar fi Nigeria . Puterile de vot din Statele Unite , Rusia și Arabia Saudită au fost neschimbate.

Modificările au fost aduse cu scopul de a face mai mult cu drept de vot universal , în ceea ce privește standardele , de regulă , pe bază de indicatori obiectivi , precum și transparent , printre alte lucruri . Acum , țările în curs de dezvoltare au o voce a crescut în " Pool Modelul ", susținută mai ales de Europa . În plus , puterea de vot se bazează pe dimensiunea economică , în plus față de contribuțiile Asociației Internaționale de Dezvoltare .

Concluzii Independent de succesele pe care le-a înregistrat, Banca Mondială este în același timp subiectul a numeroase critici, lansate atât de organizații non-guvernamentale cât și de o serie de academicieni, inclusiv fostul economist șef al Băncii, Joseph Stiglitz,el argumentează că reformele bazate pe așa numitul sistem de piață liber pe care Banca le promovează sunt de cele mai multe ori dăunătoare economiilor naționale, având în vedere că sunt implementate greșit, într-o manieră prea rapidă (o „terapie de șoc”), neținând cont de evoluțiile firești din economiile slabe sau necompetitive. Una dintre principalele critici aduse Băncii Mondiale este fără îndoială modul în care este guvernată – cu toate că 188 de țări sunt membre, conducerea efectivă a instituției se află în mâinile celor mai puternice țări din punct de vedere economic, care asigură cea mai mare parte a finanțărilor și aleg componența conducerii Băncii, astfel încât interesele lor prevalează. Banca Mondială a apărut din rațiuni politice și de securitate născute în sfera de influență americană, cu scopul de a stabiliza Europa și a continuat prin a se adapta în timp atât la noile provocări ale sfârșitului de secolul XX, cât și la discursul politic al unei lumi din ce în ce mai globalizate. Într-un context dominat progresiv de societatea civilă, „grupurile specifice acestei societăți au sfârșit prin a blama uneori Banca Mondială și însuși procesul de globalizare pentru propriile probleme și pentru problemele globale.” Concluzia generală se situează undeva între aceste două perspective: politicile promovate de Banca Mondială, dar și programele de ajutor implementate nu trebuie privite ca fiind ineficiente, ci doar ca prezentând iregularitățile structurale și instituționale specifice proceselor de acest fel.